Stupul orizontal

            Stupul orizontal cu 23 rame este unul din cele mai răspândite tipuri de stupi de la noi din ţară. Stupul orizontal are unele avantaje şi anume: se lucrează mai uşor, pentru ca nu este nevoie să se manipuleze corpuri grele de stup, este indicat pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri sau la polenizarea culturilor agricole entomofile. De asemenea în acest tip de stup se poate adăposti atât familia puternică cu o singură matcă cât şi două familii (o familie ajutătoare, un roi sau un nucleu, aşa-zis ,,de buzunar"). La stupul orizontal, dezvoltarea familiei de albine se face lateral (,,orizontal"). Întreţinerea unei singure familii de albine în stupul orizontal nu se deosebeşte cu nimic de cea din stupul vertical.            În stupul orizontal pot ierna două familii de albine, fiind despărţite în compartimente complet izolate cu o diafragmă etanşă având urdinişuri proprii. În acest fel se creează condiţii mai bune de iernare, se reduce consumul de hrană şi se asigură dezvoltarea mai timpurie a ambelor familii primăvara, prin menţinerea unui regim optim de căldură.

            Întreţinerea unei singure familii de albine în stupi orizontali.            În majoritatea regiunilor din ţara noastră unde după salcâm, culesurile sunt de durată lungă şi de intensitate mai mică pentru întreţinerea unei singure familii de albine, în stupul orizontal se foloseşte metoda care constă în limitarea ouatului mătcii pe timpul culesului. Imediat după întărirea familiei - astfel că este gata să intre în frigurile roitului şi începe clăditul botcilor - aceasta se pune în situaţia unui roi, prin împărţirea stupului în două compartimente inegale cu ajutorul unei diafragme etanşe prevăzută pe toată suprafaţa cu gratii despărţitoare (Hanemann). În compartimentul mai mic al stupului, unde se va lăsa urdinişul deschis, se vor aşeza 7-8 rame împreuna cu matca formând ,,cuibul familiei", iar în celalalt compartiment unde urdinişul se închide, se vor aşeza 12-13 rame formând ,,magazinul". În cuib, lângă diafragmă, se aşează o rama cu puiet tânăr şi ouă, apoi 1-2 rame cu faguri clădiţi cu puţină miere şi un număr egal de rame cu faguri artificiali; restul compartimentului se completează cu rame cu puţină miere (numărul total de rame depinde de puterea familiei şi starea timpului). Dacă în acest compartiment rămâne spaţiu gol, se îngrădeşte cu o diafragmă, după care se pune o pernă. În celălalt compartiment (magazin) ramele se aşează în următoarea ordine: lângă diafragmă se pune rama cu puiet tânăr şi ouă, apoi rama cu puiet mai în vârstă şi căpăcit urmate de rame cu miere. După ultima ramă se aşează diafragma şi perna. Prin această  aranjare a ramelor, integritatea familiei nu suferă,  albinele din ,,magazin" nu se simt orfane,

pentru că este asigurată trecerea lor dintr-un compartiment în altul. La primul control, toate ramele cu puiet căpăcit se scot din ,,cuib" şi se introduc în ,,magazin", aşezând în locul lor faguri cu celule de albine lucrătoare unde matca va continua ouatul şi rame cu faguri artificiali pe care albinele se vor grăbi să le clădească, iar matca sa le ocupe cu ouă. În celălalt compartiment (magazin), pe măsura eliberării lor de puiet, albinele vor ocupa ramele cu nectar pe care îl vor transforma în miere. La verificările ulterioare, pe măsura eliberării ramelor de puiet, ele se mută din magazin în cuib, iar în locul lor se pun rame cu puiet căpăcit scoase din cuib. Daca aceste rame au fost umplute cu miere, înainte de a le introduce în cuib, mierea se extrage.Înainte de începerea culesului principal, se deschide si celălalt urdiniş (la magazin) şi se asigură familia cu fagurii necesari depozitarii mierii. După terminarea culesului şi extragerea mierii, diafragma se ridică şi cuibul se aranjează astfel că ramele cu puiet să fie în dreptul urdinişului, desfiinţând celalalt urdiniş; în toamna cuibul se strâmtorează şi se pregăteşte în vederea iernării.

             Întreţinerea unei familii de baza si a unui nucleu cu matca ajutătoare. 

             Stupul orizontal poate fi mult mai bine folosit prin întreţinerea unui nucleu cu matcă ajutătoare pe lângă familia de bază. În acest scop, înainte ca familia puternică să intre în frigurile roitului, la interval de 7-8 zile se scot câte 1-2 faguri cu puiet căpăcit şi albinele tinere care îl acoperă (fără matcă). Fagurii ridicaţi se aşează lângă familia de bază formând un compartiment cu ajutorul unei diafragme care îl separă perfect de restul stupului şi nu permite trecerea albinelor dintr-un compartiment în altul, având urdiniş separat. Peste nucleul astfel format se scutură albinele tinere de pe 1-2 rame cu puiet şi apoi se introduce în cuşcă o matcă tânără împerecheată, de la rezervă, sau se altoieşte o botcă matură.           Familiile cu mătci ajutătoare se formează în regiunile cu cules principal de salcâm, după terminarea acestuia, iar în regiunile cu cules de vară, cel mai târziu cu 45 zile înainte de apariţia culesului. După o săptămână, nucleul se va întări cu albinele care vor ieşi din puietul căpăcit. Fagurele eliberat de puiet se trece în familia de bază, iar în locul lui se pune un fagure cu puiet luat din familia de bază, însă fără albine. În nucleele cu botci - dacă matca nu a eclozionat sau nu s-a împerecheat, lucru care se constată prin lipsa ouălor sau larvelor tinere pe fagurii din mijlocul cuibului - se pune încă un fagure cu puiet necăpăcit ridicat de la familia de bază. Mutarea ramelor cu puiet dintr-un compartiment în altul se continuă până când nucleul se întăreşte şi se transformă în familie de bază, iar familia cu matcă bătrână

devine familia ajutătoare. În preajma culesului aceste două familii se unesc, matca bătrână se ridică şi cu ea se formează un nucleu nou, sau se suprimă. Familia se asigură cu faguri clădiţi pentru depozitarea mierii şi câte un fagure artificial pentru producţia de ceară.           O altă metodă pentru întreţinerea unei familii de bază şi nucleului cu matcă ajutătoare în stupul orizontal constă în următoarele: în perioada de roire sau în timpul culesului principal se formează  în compartimentul stupului standard cu urdiniş mic, un nucleu-stolon de 3-4 rame luate de la familia de bază, cu o botcă sau matcă neîmperecheată. După ce matca se va împerechea şi va începe ouatul, cuibul se lărgeşte, nucleul se va dezvolta şi va aduna rezerve de hrană necesare iernării. Amândouă familiile vor ierna în acelaşi stup prin împărţirea lui în două parţi cu diafragma perfect etanşă. Fiecare compartiment va avea urdiniş separat. Primăvara, când familiile se vor dezvolta astfel că nu vor putea încape amândouă în acelaşi stup, una din ele va fi mutată în alt stup, unde va continua dezvoltarea şi va valorifica culesul principal.

INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE ÎN STUPII ORIZONTALI4 Nov, 2011 Intretinerea albinelor admin Permalink

Practica apicola a dovedit cu prisosinta ca productivitatea familiilor este strans dependenta de volumul stupilor în care acestea sunt adapostite.Orizontal cu 1 matca

Procedeul obisnuit de intretinerePrimavara cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri ocupati de albine, fagurii cu miere fiind trecuti de o parte si alta a cuibului (de acoperire). Cuibul se impacheteaza cu materiale termoizolatoare, iar largirea cuibului se face progresiv.Inaintea inceperii culesului principal cuiburile familiilor puternice se completeaza cu faguri goi si artificiali, deschizand si al doilea urdinis. Pe masura ce fagurii sunt umpluti cu miere se trec la marginea opusa urdinisului, in locul lor fiind introdusi faguri goi sau artificiali. La familiile foarte puternice se pot adauga si magazine de recolta suplimentara.Dupa incetarea culesului, mierea se extrage lasand in fiecare familie cel putin 7 kg rezerva de hrana. Din familiile care au tendinta sa intre in frigurile roitului se ridica periodic fagurii cu puiet capacit, ce sunt folositi pentru imputernicirea familiilor slabe si la formarea de noi familii ajutatoare.Pentru evacuarea vaporilor de apa din stup, pe timpul iernarii, scandurele de podisor din marginea cuibului se lasa departate.

Metoda Layens

Se bazeaza pe reducerea la maxim a volumului de lucrari:– cuibul se organizeaza in dreptul unui urdinis asezandu-se la perete 2 faguri (1 cu miere si 1 cu pastura), urmand fagurii cu puiet, 2-3 faguri claditi goi, fagurii cu miere;– spatiul ramas liber se completeaza cu faguri goi si artificiali;– familia pregatita astfel se mai controleaza doar la sfarsitul culesului, cand se scot fagurii cu miere, iar cuibul se organizeaza stramtorandu-se la numarul bine ocupat de albine;– inmultirea se face prin divizarea in doua cu o diafragma etansa, diviziunea ramasa orfana crescandu-si singura matca din botci de salvare, apicultorul avand doar grija existentei oualor proaspat depuse si distrugerea botcilor necorespunzatoare.Metoda confera libertate de manifestare homeostaziei familiei de albine ce se poate autoguverna, creeaza posibilitatea sporirii efectivului stupinelor in conditiile maririi numarului de familii deservite de un singur apicultor ceea ce inseamna de fapt o crestere a productivitatii muncii si implicit a costurilor pe unitatea de produs.Aplicata cu precadere in zonele cu culesuri de lunga durata si intensitate redusa, metoda cere interventii în cazul culesurilor abundente, fagurii cu miere trebuind sa fie recoltati pentru a se crea spatiul corespunzator.

Metoda „cat în cuib”

Se numeste astfel pentru ca prin organizarea in vederea culesurilor, compartimentul destinat depozitarii nectarului corespunde cuibului din care matca a fost scoasa si transferata in partea opusa a stupului.Cu doua saptamani inaintea culesului se muta matca impreuna cu 4-6 faguri (din care 2 cu oua si cu puiet necapacit) in partea opusa a stupului, izolandu-se de restul familiei printr-o diafragma etansa prevazuta cu gratie despartitoare, dupa care urmeaza puietul varstnic si fagurii goi pentru depozitarea nectarului. Dupa încetarea culesului se ridica diafragma iar matca impreuna cu fagurii cu puiet se aseaza intre fagurii din care s-a extras mierea, in compartimentul de stransura, pregatirea pentru iernare efectuandu-se dupa tehnica obisnuita.

Metoda familiilor intretinute in stupi separati

Se aplica numai in cazul familiilor de albine care în preajma culesului de salcam nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare. Se iau din vreme masuri ca familiile sa fie grupate doua cate doua la o distanta de cel mult 1 m una de alta.Odata cu inceperea culesului, cand zborul albinelor este foarte intens, una din familii se muta pe un loc nou an stupina, cat mai departe de locul ocupat inainte. Familia ramasa pe vechiul loc se deplaseaza cu 50 cm catre locul pe care l-a avut anterior familia mutata, preluand si culegatoarele acesteia, devenind astfel apta sa valorifice corespunzator culesul respectiv.Cuibul familiei mutate se restrange la numarul de faguri ocupati efectiv de albine. Dupa incetarea culesului, periodic se ridica din familia puternica faguri cu puiet capacit si se introduc in familia de la care s-au preluat culegatoarele, ambele familii devenind suficient de puternice ca sa valorifice culesurile urmatoare.Metoda nu se recomanda a fi aplicata la culesurile tarzii din lunile iulie-august, deoarece dupa incetarea acestora, echilibrarea si intarirea familiilor pentru iarna se realizeaza cu eforturi deosebite si reusita nu este întotdeauna garantata.

Procedeul familiilor unite intretinute in acelasi stup

Se foloseste in zonele caracterizate printr-un singur cules principal de la pomi – in zona de deal – sau de la salcâm – în zona de stepa.Familiile sunt iernate într-o singura cutie despartite cu o diafragma etansa mobila. Cu 3 zile înaintea culesului, matca vârstnica se suprima iar matca tanara, cu 5 faguri cu puiet necapacit si rezerve de hrana, se izoleaza cu diafragma mobila la peretele lateral al stupului prevazut cu urdinis. Daca ambele matci sunt valoroase se pot pastra amandoua, deasupra lor montandu-se gratii Hanemann peste care se adauga un magazin de stransura.In cazul indepartarii matcii batrane, in compartimentul fara matca se introduc 1-2 botci de la o familie valoroasa. Dupa incetarea culesului cuibul se reorganizeaza ca inainte de unificare.

Orizontal cu doua matci

In conditiile tarii noastre, variantele acestei metode se practica numai in cazul familiilor slabe care nu pot valorifica singure culesurile timpurii, dar, in zonele cu

mai multe culesuri, metoda nu este economica si nici rentabila.La stupul orizontal putem aplica insa cu succes metodele întretinerii FAV sau FAP.