studiului de fezabilitate actualizat pentru proiectul ... sinteza sf... · alimentare cu energie...

Cod document: 1.1.002.2012. Pag. 1 din 41

Anexa 1 la Hotărârea Consiliului Local nr.137/2012

SintezaStudiului de fezabilitate actualizat pentru proiectul

REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE URBANA LANIVELUL MUNICIPIULUI ORADEA PENTRU PERIOADA 2013 – 2028IN SCOPUL CONFORMARII LA LEGISLATIA DE MEDIU SI CRESTERII

EFICIENTEI ENERGETICE

ABREVIERI

AIM - Autorizatia Integrată de Mediu

AM - Autoritatea de Management

ALPM - Agentia Locală pentru Protectia Mediului

ANAR - Administratia Natională Apele Române

ANPM - Agentia Natională pentru Protectia Mediului

ANRE - Autoritatea Natională de Reglementare în domeniul Energiei

ARPM - Agentia Regională pentru Protectia Mediului

BB - Boiler de bază

BREF-BAT - Documentul de Referintă asupra celor mai Bune Tehnici Disponibile

BV - Boiler de vârf

C - Cazan de abur

CA - Cazan de abur

CAF - Cazan de apă fierbinte

CC - Ciclu combinat

CE - Comisia Europeană

CET - Centrala electrică de termoficare

CIA - Costul Incremental Actualizat

CDS - Centrală de detectie şi semnalizare incendiu

C+M - Constructii-montaj

COV - Compuşi Organici Volatili

CR - Cazan recuperator de căldură

CSC - Cadrul de Sprijin Comunitar

CSNR - Cadrul Strategic National de Referintă 2007-2013

CUA - Costul Unitar Actualizat

CO2 - dioxid de carbon

DCS - Sistem de control distribuit

DGMIS - Directia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale

ECO - Economizor

ETS - Emission Trading Scheme (Schema de comercializare a emisiilor de gaze cu

efect de seră)

FC - Fondul de Coeziune

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională


FFI - Fluxul Financiar Incremental al investitiei

FS - Fonduri structurale

FSE - Fondul Social European

FSC - Fonduri Structurale şi de Coeziune

FVC - Fluxul de venituri şi cheltuieli

Gcal - Unitate de măsură a energiei tehnice; 1 Gcal = 1,163 MWt

GES - Gaze cu efect de seră

GN - Gaze naturale

GNM - Garda Natională de Mediu

HAP - Hidrocarburi aromatice policiclice

IDG - Instalatie desulfurare gaze de ardere

ITG - Instalatie cu turbină cu gaze

Ha - hectar

HCL(M) - Hotărârea Consiliului Local (al municipiului)

HG - Hotărârea Guvernului

IED - Directiva Emisii Industriale (Industrial Emissions Directive = IPPC recast))

IMA - Instalatie Mare de Ardere. O instalatie de ardere este denumită „IMA” în cazul

în care puterea termică nominală (consumul de combustibil nominal) este mai mare sau egal cu 50

MWt

IP - Înaltă presiune

IPPC - Prevenirea şi controlul integrat al poluării

IPPC recast - Noua Directivă IMA – reformulare, în discutie, la intrarea căreia în vigoare o

instalatie va fi considerată IMA dacă Pt este mai mare sau egală cu 20 MWt

ITG - Instalatie cu turbină cu gaze

ISO - International Organization for Standardization (Organizatia Internatională de

Standardizare)

MMP - Ministerul Mediului şi Pădurilor (fostul MM = Ministerul Mediului) MMGA -

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (actualul MMP))

MWechiv - Unitate de măsură a energiei echivalente, în care toate formele de energie

(electrică, termică) sunt exprimate în MW

MWt - MW termic = Unitate de măsură a energiei termice; 1 MWt = 0,86 Gcal

NOx - Oxid de azot

NTPA - Normativ Tehnic privind Protectia Apelor

OI - Organism Intermediar

OLZ - Otel zincat

OM - Ordinul ministrului

OUG - Ordonantă de Urgentă a Guvernului

PAR - Preîncălzitor rotativ

PCB - Bifenili policlorurati

PDR - Planul de Dezvoltare Regională

PEHD - Polietilenă de înaltă densitate PIF - Punere în functiune

PM - Pulberi (particule)

PNAEE - Plan National de Actiune în domeniul Eficientei Energetice

PND - Planul National de Dezvoltare

PO - Program Operational


POS - Programul Operational Sectorial de Mediu

PR - Presiune redusă

PUR - Spumă rigidă din poliuretan

PT - Punct Termic

RA - Regie Autonomă

RD - Retea distributie

RIRE - Rata de Rentabilitate Economică

RK - Reparatie capitală

RT - Retea transport

SACET - Sistem centralizat de alimentare cu energie termică

SCI - Arie specială de conservare

SDG - Sectie distributie generală

SI - Supraîncălzitor

SO2 - Dioxid de sulf

SPA - Arie de protectie avifaunistică

SPG - Servicii proprii generale

SRE - Surse regenerabile de energie

STD - Sistem de telefonie dispecer

TA - Turbina cu abur

TG - Turbina cu gaze

TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată

UAT - Unitate Administrativ Teritorială

UIP – Unitatea de Implementare a Proiectului

UE - Uniunea Europeană

UPS - Uninterruptible power supply (sursă neîntreruptibilă)

VLE – Valoare Limită de Emisie

VN - Valoare nominală

VNAF/C - Valoarea Financiară Netă Actualizată a Investitiei

VNAE/C - Valoarea Netă Actualizată Economică


0 SINTEZA LUCRǍRII

0.1 Date generale

0.1.1 Localizarea proiectului

Municipiul Oradea este reşedința județului Bihor, județ localizat în partea de nord-vest a

României, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.

Regiunea Nord-Vest, are o suprafață de 34.159,4 km² reprezentând 14,33 % din suprafața

totală a României, este a patra ca mărime din cele 8 regiuni ale României.

Figura 0.1 – 1 Localizarea proiectului

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediția 2008

Structura administrativă a regiunii cuprinde şase județe: Bihor, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud,

Maramureş şi Satu-Mare.

Județul Bihor cuprinde patru municipii, Oradea, Marghita, Beiuş şi Salonta, şase oraşe, Aleşd,

Săcuieni, Valea lui Mihai, Nucet, Ştei şi Vascău şi 90 de comune. Populația județului este de 600.246

locuitori, iar suprafața de 7.544 km2.


Fig. 0.1 – 2 Harta județului Bihor

În prezent suprafața totală a ariilor protejate din județul Bihor totalizează cca 30 853,02 ha,

care reprezintă 4,09% din suprafața totală a județului. De asemenea. în județul Bihor sunt 30 de

situri Natura 2000.

Din punct de vedere economic, activitățile economice în județul Bihor sunt caracterizate prin

diversitate: industrie alimentară, extracția petrolului şi gazelor naturale, prelucrarea țițeiului, pielărie

şi încălțăminte, industria mobilei, confecții, maşini şi echipamente, industria materialelor de

construcții, produse chimice, industria textilă, metalurgie neferoasă, exploatări miniere, producerea

energiei termice şi electrice, comerț, transporturi, prelucrarea maselor plastice.

Municipiul Oradea este aşezat pe cele două maluri ale Crişului Repede, râu care împarte

județul în aproximativ două jumătăți egale.

Situat la numai 13 km de granița de vest a României, municipiul Oradea, ocupă o pozitie

central- europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicații, aflat la distanță sensibil

egală de capitalele regiunii: Bucureşti (651 km), Viena (518 km), Praga şi la numai câteva ore pe

sosea de Budapesta.

Municipiul Oradea are o suprafață de 70.606 ha şi o populație de 205 077 locuitori.


0.1.2 Obiectivul proiectului

Prin transpunerea acquis-ului comunitar, România a acceptat şi adoptat noi legi şi standarde

privind calitatea mediului. Implementarea directivelor europene reprezintă o schimbare radicală în

politicile naționale şi în modul de abordare a problematicii de mediu, schimbare ce va implica costuri

investiționale consistente şi pe termen lung.

Planul Național de Dezvoltare (PND) este documentul de planificare strategică şi

programare financiară care prefigurează dezvoltarea României în perioada 2007-2013, urmărind

orientarea şi stimularea dezvoltării economice şi sociale a României, pentru atingerea coeziunii

economice şi sociale. PND prioritizează investițiile publice în domenii de intervenție compatibile cu

Fondurile Structurale şi de Coeziune.

Prioritatea 3 din PND – ,,Protejarea şi îmbunătățirea calității mediului” cuprinde

direcții strategice care au la bază Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă, precum şi al 6-lea

Program de Acțiune pentru Mediu al Uniunii Europene. În regiunile mai puțin dezvoltate, sunt

necesare investiții majore în infrastructură în vederea încurajării creşterii economice şi a convergenței

pe termen lung cu situația din statele membre UE.

Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) este unul din cele 7 programe

operaționale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergență” pentru perioada de programare 2007 –

2013. Programul a fost elaborat în conformitate cu PND 2007-2013 - Prioritatea 3.

În multe localități din România, sursele majore de poluare sunt instalațiile mari de ardere (IMA),

care produc energie electrică şi/sau căldură şi care fac parte din sistemele centralizate de alimentare

cu căldură. Sistemele centralizate de încălzire urbană se confruntă cu o uzură fizică şi morală a

instalațiilor şi echipamentelor, resurse financiare insuficiente pentru întreținere, reabilitare şi

modernizare, pierderi mari în transport şi distribuție, izolare termică necorespunzătoare a fondului

locativ existent. Aceste deficiențe au ca implicație poluarea semnificativă a mediului.

În cadrul Tratatului de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente prin Planul de

Implementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în aer proveniți

din IMA, obținând perioade de tranziție eşalonate până în 2013, pe categorii de poluanți emişi în

atmosferă - dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi -, respectiv 2017 pentru reducerea suplimentară a

emisiilor de oxizi de azot.

Aceste perioade de tranziție evidențiază faptul că IMA respective au un efect semnificativ

asupra calității aerului, fiind necesară implementarea de măsuri de reducere a emisiilor poluante şi că

nivelul investițiilor necesare este dificil a fi suportat de beneficiar.

Obiectivul general al proiectului constă în reducerea impactului negativ al nivelului crescut

al emisiilor poluante şi minimizarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul centralizat de

alimentare cu energie termică în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației în Oradea la

nivelul anului 2015 şi asigurării conformării cu obligațiile de mediu stabilite prin Tratatul de Aderare.


Obiectivul strategic al proiectului constă în asigurarea unui sistem de încălzire urbană

durabil cu tarife suportabile pentru populația din municipiul Oradea.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

- Reducerea poluării aerului (reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi) generate de sistemul

centralizat de alimentare cu energie termică prin introducerea BAT;

- Introducerea măsurilor de eficiență energetică în scopul reducerii pierderilor de energie

termică şi electrică la nivelul sursei şi în sistemul de transport a energiei termice;

Asigurarea accesului la serviciul public de alimentare cu energie termică la prețuri suportabile în

special pentru categoriile de populație cu venituri mici.

În baza programului de investiții pe termen lung selectat, în cadrul Studiului de fezabilitate sunt

luate în considerare investițiile prioritare pe termen scurt care asigură conformarea cu obligațiile de

mediu stabilite prin Tratatul de Aderare, având în vedere totodată creşterea eficienței energetice.

Aceste investiții urmează a fi finanțate prin POS Mediu Axa Prioritară 3.

Prin realizarea unei solutii noi adaptate la problemele actuale și de perspectivă ale Municipiului

vor fi îndeplinite toate obiectivele specificate mai sus și se va asigura o îmbunătățire sustenabilă a

parametrilor tehnici și economici ai SACET.

0.2 Informații generale privind proiectul

0.2.1 Entitatea care implementează proiectul

UAT Municipiul Oradea este entitatea care implementează proiectul, în calitate de responsabil

cu serviciul public de furnizare a agentului termic conform Legii nr. 51/2006 pentru serviciile

comunitare de utilități publice.

Administrarea serviciului public de termoficare a fost delegat către SC Electrocentrale Oradea

prin încredințare directă, prin HCLM Oradea nr. 877/30.11.2006 privind delegarea serviciului de

producție, transport, distribuție şi furnizare de energie termică în sistem centralizat către SC

Electrocentrale SA Oradea, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 73/2002 şi a

prevederilor art. 38 şi ale art. 46 din Legea nr.215/2001.

SC Electrocentrale Oradea SA este operatorul de termoficare pentru municipiul Oradea,

acoperind producția, transportul, distribuția şi furnizarea agentului termic necesar producerii căldurii

şi apei calde menajere.

0.2.2 Cadrul legal, instituțional şi operațional al funcționării sistemului de

alimentare cu energie termică în municipiul Oradea

Producția, transportul, distribuția şi furnizarea de energie termica în sistem centralizat constituie

un serviciu de utilitate publică.

Serviciile de utilități publice sunt reglementate prin Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de

utilități publice, modificată şi completată prin OUG nr.13/2008 pentru modificarea si completarea Legii


nr. 51/2006 si a Legii nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, Legea nr.

325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

În concordanță cu articolul 3 al Constituției României, autoritățile publice au rolul de a aplica

legile precum şi rolul de a oferi servicii publice în cadrul legal.

0.2.3 Prezentarea sistemului de alimentare centralizată cu energie

termică (SACET) Oradea

0.2.3.1Prezentare generală

Sistemul centralizat din municipiul Oradea , a cărui schemă este prezentată în figura următoare,

cuprinde:

- sursă de cogenerare cu două Instalații Mari de Ardere (IMA) cu funcționare pe gaze naturale

(IMA1) şi lignit (IMA2)

- rețele de transport în lungime de 77 km traseu

- 146 Puncte termice

- rețele de distribuție în lungime de 426 km conducte

- sistemul alimentează cu energie termică, prin racord direct din rețeaua de transport, 473

minipuncte termice pentru consumatori individuali din apartamente bloc la nivel scară, case

individuale, instituții şi agenți economici

Fig. 0.2.3.1 – 1 Schema sintetică a sistemului de termoficare

Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică operat de SC Electrocentrale SA

alimentează cu energie termică cca 70% din populația municipiului Oradea.

La acest sistem centralizat participă şi două centrale termice cu funcționare pe resurse

geotermale şi gaze naturale, care produc energie termică doar pentru preparare apă caldă de

consum. Centralele aparțin SC Transgex SA şi alimentează consumatorii prin intermediul Punctelor

Termice şi rețelelor de distribuție aparținând SC Electrocentrale SA, care achiziționează prin contract


această energie termică. Ponderea energiei termice furnizate de SC Transgex SA în sistemul

centralizat operat de SC Electrocentrale Oradea SA este sub 3%.

0.2.3.2Sursa de energie

Centrala electrică de termoficare (CET) din cadrul SC Electrocentrale SA Oradea este în

funcțiune din anul 1966. În prezent centrala este echipată cu 6 cazane de abur (C1 C6) şi 5 turbine

cu abur (TA1 TA5). Caracteristicile principale ale acestor echipamente sunt prezentate în Tabelele

0.2.3.2-1 şi 0.2.3.2-2.

Tabelul nr. 0.2.3.2 - 1 Caracteristici principale ale cazanelor de abur

Specificație UM C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6

IMA din care - IMA 1 IMA 2

Putere termică MWt 523 869

Puterea MWt 127 127 269 300 300 269

Parametrii

- debit t/h 165 165 350 400 400 350

- presiune bar 137,2 137,2 137,2 137,2 137,2 137,2

- temperatură grd C 540 540 540 540 540 540

Tip combustibil- gaz natural gaz natural

gaz natural

sau păcură

Lignit

(combustib il

bază) şi păcură

(suport)

Lignit

(combustib il

bază) şi păcură

(suport)

Lignit

(combusti bil

bază) şi

păcură

(suport)An PIF - 1966 1966 1968 1971 1976 1986

Numărul de ore

de funcționare

de la PIF până

la 31.12.2008

ore 262509 245069 200668 195974 185067 92666

Randament de % 92 92 92 86 86 86

Randament

actual

% 89,7 86,1 84,7 77,3 78,1 79,3

Termene de

conformare- SO2 an - - - 31.12.2013 31.12.2013 31.12.2013

- NOx an Conformat 31.12.2010 31.12.2010 31.12.2017* 31.12.2017* 31.12.2017

*- Pulberi an - - - 31.12.2013 31.12.2013 31.12.2013

*) Aceste termene sunt conform Tratatului de Aderare. Termenul de conformare stabilit prin AIM este 01.01.2016.

Pentru cazanul de abur C1 s-au realizat deja măsurile de conformare la legislația de mediu.

Cazanele de abur C2 şi C3 sunt prevăzute să funcționeze până la expirarea termenelor de

conformare.

Tabelul 0.2.3.2 - 2 Caracteristici principale ale turbinelor cu abur

Specificație UM TA 1 TA 2 TA 3 TA 4 TA 5

Putere electrică MW 25 25 45 50 50

Tip -

LANG,

condensație,

cu 2 prize

reglabile

LANG,

condensație,

cu 2 prize

reglabile

PTKO,

contrapresiune,

cu 2 prize

reglabile

DSL 50,

condensați e

DSL 50,

condensație

An PIF - 1966 1966 1967 1973 1976

Număr ore funcționare de ore 277824 250629 226585 185218 196453


Capacitatea termică totală este de 546 MWt (470 Gcal/h). Energia termică este produsă în

cogenerare.

Cele două IMA nu respectă cerințele privind emisiile de SO2, NOx şi pulberi. Detalii sunt

prezentate în Cap.0.2.3.6.

Capacitățile au fost exploatate corespunzător de-a lungul timpului, dar nivelul lor tehnologic

este din perioada 1960-70 şi nu au beneficiat de lucrări majore de modernizare, din cauza lipsei de

fonduri.

Eficiența utilizării combustibilului în centrală este de cca 57%, ceea ce reprezintă o valoare

foarte mică comparativ cu valorile eficiențelor nete prevăzute de BREF-BAT, de 75% -90%. Din cauza

eficienței globale scăzute a producerii energiei termice în actualele instalații, se consumă mai mult

combustibil decât ar fi necesar, efectele negative privind poluarea fiind amplificate.

0.2.3.3Depozitul de zgură şi cenuşă

Depozitul de zgură şi cenuşă este amplasat la o distanță de 12 km de platforma industrială Vest

Oradea, la 2 km de localitatea Santăul Mic, în partea de nord a drumului E60 şi la circa 5 km de râul

Crişul Repede. Depozitul are o suprafață ocupată de 141 ha.

În prezent, depozitarea zgurii şi cenuşii se realizează în hidroamestec (o parte zgură şi cenuşă şi

9 părți apă), proces cu impact negativ asupra mediului.

Termenele de conformare pentru municipiul Oradea, în baza HG 349/2005, care transpune

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, şi a Autorizației Integrate de Mediu în vigoare,

sunt următoarele:

- Sistarea transportului şi depozitării sub formă de hidro-amestec – 31.12.2013

- Începerea lucrărilor de închidere a depozitului – 30.04.2015

0.2.3.4Sistemul de transport şi distribuție

Rețele de transport a energiei termice

Sistemul de transport agent termic al municipiului Oradea este un sistem complex care cuprinde

6 magistrale principale şi racorduri de termoficare cu o lungime totală de traseu de cca.77,04 km.

Au fost efectuate doar înlocuiri de conducte pe unele tronsoane în procent de 8,89% cu

conducte noi de tip preizolat, restul de 91,1% fiind izolate clasic. Din acestea doar 3% au fost

înlocuite în ultimii 5 ani în soluția izolației clasice.

Pierderile actuale în rețelele de transport, datorate vechimii conductelor, sunt de cca 26%, fiind

mult mai mari decât cele normale de 7%.

Puncte termice


La cele 146 puncte termice deservite de SC Electrocentrale Oradea SA, au fost demarate lucrări

de modernizare, ele aflându-se în diverse stadii de realizare, fiind realizate treptat, în funcție de

posibilitățile financiare locale. Astfel, 27 PT sunt modernizate iar 119 PT sunt parțial reabilitate.

Contorizarea punctelor termice urbane pe circuitul primar de intrare al punctelor termice cât şi

pe cel secundar (încălzire, apă caldă de consum), a fost realizată.

Rețele de distribuție a energiei termice

Rețeaua termică secundară are o lungime de traseu de 142,456 km, reprezentând o lungime

totală de cca.426 km de conducte.

Având în vedere starea avansată de uzură, au fost executate până în prezent lucrări de

reabilitare a rețelelor în proporție de 32,4% în sistem preizolat şi 10% în sistem clasic, reprezentând

cca. 60,613 km lungime dintr-un total de 142,456 km traseu. Pierderile actuale în rețelele de

distribuție sunt de cca 13,7%, fiind mai mari decât cele normale de 8%.

Sistemul de monitorizare

În municipiul Oradea, în momentul de față nu există un sistem de monitorizare şi control.

Instalații la consumatori

Contorizare la nivel branşament / scară bloc a fost realizată în proporție de 100%.

Contorizarea individuală la încălzire s-a realizat în proporție de 70%, prin montarea de robineți

termostatați pe fiecare corp de încălzire pentru reglajul temperaturii în încăperi şi a unor repartitoare

de costuri care permit defalcarea consumurilor de energie termică pentru încălzire, pe fiecare

apartament. Prin implementarea acestor sisteme de măsurare s-au realizat reduceri de energie

termică pe fiecare consumator şi apartament in parte.

0.2.3.5Necesarul actual de energie termică

Tabel nr.0.2.3.5 –1 Consumatori alimentați din sistemul de termoficare, nivel an

2008

Nr Tip consumator Număr

1 Locuințe

Apartamente în blocuri de locuințe 57132

Case particulare 3603

2 Instituții publice 319

3 Alți consumatori şi agenți economici 2371

Numărul de locuitori deserviți de sistemul centralizat este de peste 141.000 persoane.

Principalul achizitor de energie termică în Oradea este populația (peste 75% din total energie

vândută).


Evoluția deconectărilor şi reconectărilor la sistemul centralizat în perioada istorică analizată,

2004÷2008, este următoarea:

Tabel nr.0.2.3.5 –2 Numărul de deconectări (-) / reconectări (+) de la sistemul de

termoficare în ultimii 5 ani

Nr Deconectări 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

1 Locuințe -273 /

+231

-219 / +127 -149 / +90 -55 / +44 -82 /

+84

-21/ +15 -84 / +17

2 Instituții publice - - - - - - -

3 Alți consumatori şi agenți

economici

-21 / +12 -19 / +6 -17 / +9 -15 / +6 -14 / +9 -9 / +13 -85 / +17

4 Industrie - - - - - - -

Deconectările/reconectările nu au un impact semnificativ, numărul de consumatori implicați fiind

redus, în plus deconectările fiind balansate de reconectări.

În perioada analizată au avut loc şi branşări de consumatori noi la sistem, din care majoritari

sunt consumatorii casnici.

Tabel nr.0.2.3.5 – 3 Numărul de conectări noi la sistemul de termoficare în ultimii 5

ani

Nr Conectări 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

1 Locuințe 22 51 126 218 284 877 -

2

Consumatori terți (instituții

publice, alți consumatori şi agenți

economici)

26 28 37 55 57 - -

Evoluția deconectărilor comparativ cu evoluția reconectărilor, inclusiv conectarea de noi

consumatori, este prezentată în figurile următoare.

Figura 0.2.3.5 – 1 Evoluția deconectărilor/reconectărilor (inclusiv consumatori noi)

pentru locuințe


Figura 0.2.3.5 – 2 Evoluția deconectărilor/reconectărilor (inclusiv consumatori noi)

pentru consumatori terți

Necesarul orar la consumator la nivelul actual (anul 2008) este prezentat în tabelul 0.2.3.5-4.

Tabel nr.0.2.3.5 – 4 Necesarul orar actual de energie termică

Încălzire Apa caldă de consum Total

MWt / (Gcal/h) MWt / (Gcal/h) MWt / (Gcal/h)

261,7 / (225) 19,2 / (16,5) 280,9 / (241,5)

Necesarul orar pentru încălzire (225 Gcal/h) este determinat pentru temperatura exterioară de -

15°C. Această temperatură este întâlnită rar şi cu o durată anuală foarte mică, în general în ore

neconsecutive.Proiectiile pentru energia termica se realizează pentru perioada 2011-2022.

Proiectia necesarului de energie termică la nivelul consumatorilor se realizează plecând de la

anul de bază 2010, ca fiind cel mai recent an pentru care se detin informatii. Necesarul orar şi

anual aferent acestui an este 261,7 MWt (225 Gcal/h).

0.2.3.6Impactul asupra mediului

Emisii de SO2, NOx, pulberi

Cele două IMA nu respectă cerințele privind emisiile de SO2, NOx şi pulberi.

În tabelul următor sunt prezentate, pentru anul 2008, emisiile anuale de substanțe poluante

generate de funcționarea celor două IMA, comparativ cu plafonul țintă şi concentrațiile de substanțe

poluante din gazele de ardere evacuate comparativ cu VLE.


Tabel nr. 0.2.3.6 – 1 Emisii de substanțe poluante comparativ cu reglementări

IMA

Pt

(MWt)

Substanță

poluantă

Emisii anuale 2008 (t)

Concentrații de substanțe

poluante în gazele de ardere

(mg/Nm3)

Emisii

generate

Plafon emisii

țintă

Raport emisii

generate /

Plafon

Valoare

măsurată VLE

Raport

valoare

măsurată

/ VLE

IMA 1

(C1,C2,C3)523

SO2 0 0 - 0 35 0

NOx 16 850 0,019 400 200 2

PM 0 0 - 0 5 0

IMA 2

(C4,C5, C6) 869

SO2 22 285 16 900 1,3 6000÷7800 400 15-19,5

NOx 1 208 1 010 1,196 400÷700 200 2-3,5

PM 2 290 1 700 1,347 600÷700 50 12-14

Din punct de vedere al plafoanelor de emisie țintă se observă că:

IMA1: plafoanele anuale nu au fost depăşite datorită faptului că în anul 2008 centrala a

funcționat preponderent pe cărbune, respectiv cu IMA2.

IMA2: pentru anul 2008 cantitățile de substanțe poluante anuale sunt mai mari decât cele

stabilite pentru toate cele trei substanțe poluante (SO2, NOx şi PM), astfel: cu cca 31,8% la SO2, cu

cca 19,6% la NOx şi cu cca 34,7% la pulberi.

În ceea ce priveşte concentrațiile de substanțe poluante în gazele de ardere, acestea depăşesc

cu mult VLE stabilite de legislație atât pentru IMA1, cât şi pentru IMA2, astfel:

IMA 1: de cca 2 ori la NOx

IMA2: de cca 3,5 ori la NOx, de cca 19,5 ori la SO2 şi de cca 14 ori la pulberi.

Emisiile aferente celor două IMA afectează populația municipiului Oradea care este de peste

200.000 locuitori.

Deşeuri

Depozitul de zgură şi cenuşă este amplasat la o distanță de 2 km de localitatea Santăul Mic, la

12 km de platforma industrială Vest Oradea, în partea de nord a drumului E60 şi la circa 5 km de râul

Crişul Repede. Depozitul are o suprafață ocupată de 141 ha.

În acest depozit sunt admise spre depozitare zgura şi cenuşă de la focarele cazanelor de abur

C4, C5 şi C6, pulberile de cenuşă de la electrofiltrele aferente şi nămolurile de la limpezirea apei brute

din cadrul stației de tratare chimică.

În prezent, depozitarea zgurii şi cenuşii se realizează în hidroamestec (o parte zgură şi cenuşă şi

9 părți apă). Acest proces este permis până la 31.12.2013, când depozitul de zgură şi cenuşă trebuie

să se conformeze la legislația de mediu, care interzice acest mod de transport.


Gaze cu efect de seră

Cele două IMA din cadrul sistemului de alimentare centralizată din municipiul Oradea generează

o cantitate importantă de emisii de gaze cu efect de seră (cca 1.000.000 tCO2/an).

Eficiența scăzută a utilizării combustibilului în centrală precum şi pierderile mari din sistemul de

transport şi distribuție conduc la consumul unei cantități de combustibil mai mare decât cel care ar fi

necesar în condiții de funcționare conform prevederilor BREF-BAT, ceea ce amplifică cantitatea de

emisii de CO2 generată, amplificând efectele negative ale schimbărilor climatice.

0.2.3.7Obiective naționale şi ținte municipale

Din analiza obiectivelor naționale relevante pentru mediu şi sistemele de încălzire centralizată

au rezultat țintele municipale prezentate în tabelul următor.

Tabelul 0.2.3.8 – 1 Obiective naționale şi ținte municipale

Nr Obiectiv național relevant łinte pentru municipiul Oradea

1Obligațiile de mediu asumate de România în cadrul

Tratatului de Aderare la UE

- Angajamente prin Planul de Implementare al Directivei

2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanți

în aer (SO2, NOx, pulberi) proveniți din IMA

Respectarea termenelor de conformare pentru IM din

cadrul sistemului de alimentare centralizată

- Închiderea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme

Sistarea transportului şi depozitării sub formă de hidro-

amestec a zgurii şi cenuşii şi începerea lucrărilor de

închidere a depozitului

2Conformarea cu alte Directive UE referitoare la poluarea

aeruluiConformarea cu viitoarele cerințe din IED (IPPC recast)

3

Obligațiile privind reducerea emisiilor de GES

(angajamentele asumate sub Protocolul de la Kyoto;

obiectivul UE, obligatoriu pentru Statele Membre, cu

privire la reducerea emisiilor de GES cu 20%)

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

generate de cele două IMA

4

Dezvoltarea sustenabilă a alimentării cu energie termică

a localităților prin sisteme centralizate: creşterea calității

serviciilor de încălzire urbană, protecția mediului şi

producerea şi distribuția competitivă a energiei termice,

la prețuri accesibile utilizatorilor

Creşterea calității serviciului public de alimentare cu

energie termică la tarife suportabile pentru populație,

corelată cu creşterea eficienței energetice şi

dezvoltarea durabilă a acestui sistem

5

Creşterea eficienței energetice:

- modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu

energie termică;

- promovarea cogenerării

Creşterea eficienței globale a producerii energiei

termice la nivelul prevăzut de BREF-BAT. Reducerea

pierderilor în sistemul de transport şi distribuție la

15%.

6Creşterea la 24% a ponderii SRE în consumul total final

de energie, până în 2020 Creşterea ponderii surselor geotermale


0.2.4 Proiecții privind necesarul de energie termică

Proiecțiile se realizează pentru perioada 2009-2032.

0.2.4.1Necesarul de energie termică la nivelul consumatorilor

Din analiza evoluției istorice (2004-2008) a consumatorilor racordați la sistemul centralizat,

prezentată în Cap.0.2.3.5, se constată că există tendința de creştere a acestora.

Mai mult, procesul de contorizare individuală şi de instalare de robinete termostatice a avut loc

masiv în perioada 2005-2007, ceea ce înseamnă că în prezent există o stabilizare a consumului, care

este influențat în principal de caracteristicile iernilor (mai calde sau mai reci decât cele normale).

Ca urmare, proiecția necesarului de energie termică la nivelul consumatorilor se realizează

plecând de la anul de bază 2008. Necesarul orar şi anual aferent acestui an se corectează astfel:

Corecție privind temperatura exterioară de calcul, pentru dimensionarea sursei:

- Pentru evitarea supradimensionării capacității de producere, deoarece -15°C este întâlnită rar

şi cu o durată anuală foarte mică, în general ca ore neconsecutive, este mai rezonabilă

considerarea unei temperaturi minime exterioare de cca -12°C, pentru care necesarul de

energie termică pentru încălzire scade de la 261,7 MWt (225 Gcal/h) la 239,2 MWt (205,7

Gcal/h), ceea ce conduce la scăderea necesarului orar total de la 280,9 MWt (241,5 Gcal/h) la

258,4 MWt (222,2 Gcal/h).

Corecție privind numărul de grade-zile, pentru determinarea consumului anual:

- Pentru cantitatea anuală energie termică vândută, componenta aferentă încălzirii este

corectată ținând seama de faptul că anul 2008 a fost mai cald decât un an standard din SR

4839/1997. Coeficientul de corecție este 1,117, egal cu raportul dintre gradele-zile aferente

anului 2008 şi anului din SR 4839/1997.

Evoluția necesarului de energie termică la nivelul consumatorilor pe perioada 2009-2032 se

determină pe baza următoarele elemente:

Economia de energie: se are în vedere programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit (38

blocuri/an, respectiv 1079 apartamente/an). Efectul reabilitării termice a clădirilor de locuit este

cuantificat prin o reducere medie cu 25 % a necesarului de energie termică pentru încălzire aferent

clădirilor reabilitate termic. Evolutia consumului asigurat din sursă are în vedere evolutia pierderilor în

retelele de transport şi distributie precum si evolutia surselor de energie geotermale.

Evoluția numărului de consumatori:


- Deconectări şi reconectări - în baza analizei evoluției deconectărilor/reconectărilor istorice şi a

cererilor actuale de deconectare/reconectare de la/la sistemul centralizat, a rezultat că pentru

perspectivă acestea vor fi nesemnificative.

- Totodată, prin Hotărârea Consiliului Local nr.681/2008, zona deservită de sistemul centralizat

de alimentare cu energie termică a fost declarată „zonă unitară de încălzire”, aplicând astfel

prevederile Legii nr.325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică. Ca

urmare, consumatorii racordați în prezent la sistemul centralizat nu vor mai avea voie să se

deconecteze pentru a-şi realiza surse proprii. Aceasta constituie astfel o măsură relevantă

pentru sustenabilitatea proiectului.

- Consumatori noi în perioada 2009-2029 – includerea de consumatori noi, totalizând 19,5

Gcal/h (22,7 MWt) până în anul 2015, este bazată pe date realiste (ansambluri de locuințe şi

dotări social-culturale începute şi încă nefinalizate, sau cu grad ridicat de realizare). Aceşti

consumatori noi se vor racorda treptat, în anii 2009, 2012, 2013, 2015. Consumul preluat este

calculat la nivelul unei clădiri reabilitate termic. În anul 2024 necesarul se va mări prin

preluarea de consumatori din zonele metropolitane care vor fi create, totalizând 6,3 Gcal/h

(7,3 MWt). Se vor prelua numai consumatori aflați la o distanță de maxim 6 km de centrală.

De asemenea se consideră un procent de numai 30% din consumatorii posibili.

Efectele schimbărilor climatice – în baza elementelor prezentate în Ghidul privind adaptarea la

efectele schimbărilor climatice, aprobat cu OM nr.1170/2008 şi în documentul ANM „Scenarii de

schimbare a regimului climatic în România în perioada 2001-2030”, se consideră, pentru

municipiul Oradea, o creştere a temperaturii medii cu cca 0,5°C, pe perioada 2009-2029.

Aceasta conduce la reducerea necesarului anual pentru încălzire cu cca 2,67%. Această

reducere a consumului mediu anual pentru încălzire înseamnă o reducere cu 2% a consumului

mediu anual total (încălzire + apă caldă de consum).

0.2.4.2Consumul de energie termică la nivelul sursei

Evoluția consumului asigurat din sursă are în vedere următoarele aspecte:

- Evoluția pierderilor în rețelele de transport şi distribuție;

- Evoluția surselor de energie geotermale.

Evoluția pierderilor în rețelele de transport şi distribuție

După finalizarea reabilitării (în anul 2015), a întregului sistem de transport şi distribuție (68 km

traseu rețele primare şi 81,95 km traseu rețele de distribuție), conform investiției pe termen lung din

Master Plan, pierderile finale în sistemul de transport şi distribuție vor scădea la 13,5%, astfel:

- în sistemul de transport: de la 26% la 5,5%

- în sistemul de distribuție: de la 13,7% la 8%.

Investiția prioritară cuprinde reabilitarea a 17,5 km traseu rețele primare şi nu include

reabilitare de rețele de distribuție


Tabelul următor prezintă nivelul pierderilor de energie termică în rețele datorat investiției

prioritare, respectiv investiției totale pe termen lung din Master Plan.

Tabel nr.0.2.4.2 - 1 Pierderi de energie în sistemul de transport şi distribuție

Specificație Actual

2014 (primul an

după finalizarea

investiției prioritare)

2016 (primul an

după finalizarea

investiției totale)

Rețele transport

Nivel pierderi datorat realizării investiției prioritare 26% 17% 17%

Nivel pierderi datorat investiției totale din Master Plan 26% 10,4% 5,5%

Rețele distribuție

Nivel pierderi datorat realizării investiției prioritare 13,7% 13,7% 13,7%

Nivel pierderi datorat investiției totale din Master Plan 13.7% 9,9% 8%

Evoluția surselor de energie geotermale

La nivelul anului 2008, cantitatea de energie termică din surse geotermale achiziționată de la

compania TRANSGEX şi introdusă în rețelele de distribuție a fost de 19187 MWht/an (16498 Gcal/an).

Aceeaşi cantitate se consideră pe durata perioadei de analiză 2009-2032.

Referitor la dezvoltarea de surse noi geotermale, se consideră o cantitate de energie termică de

cca 61639 MWht/an (53.000 Gcal/an) – posibil a fi produsă în perspectivă, eşalonat, începând cu anul

2014 (implementarea investiției în perioada 2013-2016). După atingerea capacității finale, se

consideră o reducere anuală, începând cu anul 2016, de 2%.

Sinteza proiecțiilor privind necesarul de energie termică în punctele principale ale sistemului

centralizat de alimentare cu energie termică – consumator, rețele de transport şi distribuție, limita

sursei –, considerând şi cantitățile de energie termică din surse geotermale, corelată cu investița pe

termen lung, este prezentată în tabelul următor.

Tabel nr.0.2.4.2 - 2 Sinteza proiecțiilor în punctele principale ale sistemului

centralizat de alimentare cu energie termică.

Anul

Necesarul la

consumator Pierderi STD

Energie termică din surse geotermale

(intrată în rețeaua de distribuție) Productia la

sursa (1+2-5)TRANSGEX Surse noi Total

Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an

0 1 2 3 4 5 6

2009 609088 324278 16498 - 16498 916868

2010 606848 323064 16498 - 16498 913414

2011 604608 275611 16498 - 16498 863721

2012 604259 233076 16498 - 16498 820837

2013 623850 200495 16498 - 16498 807847

2014 621610 160704 16498 13250 29748 752566

2015 646652 130748 16498 26500 42998 734402

2016 644412 97333 16498 39750 56248 685497

2017 644412 96335 16498 53000 69498 671250


2018 644412 96415 16498 51940 68438 672390

2019 644412 96493 16498 50901 67399 673507

2020 644412 96570 16498 49883 66381 674601

2021 644412 96645 16498 48886 65384 675674

2022 644412 96719 16498 47908 64406 676725

2023 644412 96791 16498 46950 63448 677756

2024 660393 99380 16498 46011 62509 697264

2025 660393 99449 16498 45090 61588 698254

2026 660393 99517 16498 44189 60687 699223

2027 660393 99584 16498 43305 59803 700173

2028 660393 99649 16498 42439 58937 701105

2029 660393 99713 16498 41590 58088 702017

2030 660393 99777 16498 40758 57256 702914

2031 660393 99841 16498 39943 56441 703793

2032 660393 99841 16498 39943 56441 703793

Evoluția sarcinii termice orare necesare a fi asigurată din centrală în perioada 2009-2032 este

prezentată în tabelele următoare. Evolutia sarcinii termice orare necesare a fi asigurată din sursa este

estimata a scadea de la 405,3 MWt in 2010 la 325 MWt in anul 2032.

Tabel nr.0.2.4.2 – 3 Sarcina termică orară. Situația la etapa Master Plan

Anul

Iarna

(încălzire + apa caldă de consum) (MWt / Gcal/h)

Vara

(apă caldă de consum ) (MWt /

Gcal/h)

2009 405.3 / 313,5 36,4 / 31,3

2032 323,5 / 278,2 22,4 / 19,3

Necesarul orar la sursă, pentru care se dimensionează aceasta, este cel care trebuie asigurat

începând cu anul finalizării investiției în sursă, ținând seama şi de celelate investiții din strategia pe

termen lung).

Pentru a aprecia efectele investiției prioritare, evoluția necesarului anual la sursă este corelată

cu investiția prioritară în rețele.

0.2.5 Scenarii tehnico-economice analizate

La faza Master Plan, au fost definite 3 scenarii pentru sistemul de alimentare cu energie termică

din municipiul Oradea, şi anume:

Scenariul I – alimentare cu energie termică în sistem centralizat

Scenariul II - alimentare cu energie termică în sistem descentralizat

Scenariul III - alimentare cu energie termică în sistem individual

Compararea acestora s-a realizat prin două metode:

Analiza calitativă a avantajelor şi dezavantajelor

Analiza multicriterială, în baza următoarelor criterii:


- Criterii de mediu: reducerea de emisii de CO2 raportată la energia echivalentă produsă,

reducerea poluării distribuite în zonele de locuințe;

- Criterii sociale: impactul lucrărilor de realizare a investiției asupra stării de bine a populației,

impactul costului investiției directe asupra situației economice a populației;

- Criterii financiare: nivelul investiției.

Prin ambele metode, scenariul de alimentare centralizată cu energie termică (Scenariul I) a

rezultat optim.

Următorul pas este analiza financiară şi economică a opțiunilor.

Pentru elaborarea analizei economice şi financiare, au fost definite opțiuni în cadrul scenariului

centralizat. Pentru comparare, se rețin şi scenariile I şi II. Analiza opțiunilor este prezentată în

capitolul următor.

Scenariul de alimentare centralizată cu energie termică Scenariul 1- Optiunea 9:

CET Oradea va livra căldură iarna dintr-o instalatie de cogenerare de inalta eficienta nouă cu

turbină cu gaze şi cazan recuperator dimensionată pentru vară la cca 40 MWe + 43MWt. Semibaza,

semivârful vor fi asigurate tot prin cogenerare din C1+ T1 existente. Vârful iarna va fi asigurat din

cazane de apă fierbinte noi (2 x 116,3 MWt ). Se va costrui un acumulator de căldură având

capacitatea termica 300 MWh (9500 mc brut) care asigura functionarea turbine de gaze la sarcina

nominala cu randamentul maxim.

Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX.

Se vor dezvolta surse geotermale noi. Depozitul existent de zgură şi cenuşă se va conforma la

mediu.

Sistemul de transport şi distributie va fi reabilitat.

Se vor construi doua cazane de abur de 14 t/h pentru asigurarea apei de adaos în reteaua de

termoficare iarna şi vara. Conformare depozit de zgură şi cenuşă existent.

Cazanul C1 va fi adaptat cerintelor de mediu. Apa de adaos pentru retea se va lua din putul

existent si din unul nou. Combustibilul de rezerva este combustibil lichid usor. Apa de adaos pentru

retea se va lua din putul existent si unul nou .

(Nu vor mai functiona:C2, C3, C4, C5, C6, TA2, TA3, TA4, TA5)

SRE: Surse noi geotermale (cca 6,4 MWt)

Sistemul T&D: reabilitare.

- a obtinut cei mai buni indicatori de performantă financiară şi economică.

0.2.6 Analiza opțiunilor

0.2.6.1Metodologie şi premise


Metodologie

În cadrul fiecărui scenariu se determină cele mai fezabile opțiuni, definite pentru întregul sistem

de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Oradea: sursă, sistemul de transport şi

distribuție, depozitul de zgură şi cenuşă.

Opțiunile se definesc astfel încât să îndeplinească următoarele principii de bază:

Conformarea cu cerințele privind protecția mediului, prin îndeplinirea obligațiilor de conformare

asumate (pentru emisiile de SO2, NOx şi pulberi) şi prin reducerea poluării mediului prin utilizarea

unor tehnologii moderne şi eficiente de producere a energiei;

Conformarea cu cerințele BREF-BAT şi cu prevederile legislației UE şi naționale privind domeniul

energetic şi al protecției mediului. Ca urmare, s-a avut în vedere:

- prevederea de soluții de protecție a mediului care să corespundă cerințelor BREF-BAT (a fost

considerat BREF-BAT pentru IMA, ediția 2006, în vigoare).

- creşterea eficienței energetice, în special prin utilizarea cogenerării, care este o măsură BAT.

- Reducerea nivelului emisiilor de CO2 şi, respectiv, reducerea implicațiilor schemei de

comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

Alte principii de bază: disponibilitatea combustibililor, caracteristicile tehnologiilor prin analiza

avantajelor şi dezavantajelor diverselor tehnologii, alegerea unor tehnologii cu costuri de

investiții şi costuri de operare suportabile, valorificarea structurii existente, posibilitățile de

implementare locală, utilizarea surselor regenerabile, capacitatea operatorului de a opera

tehnologii complexe.

În cele 3 scenarii considerate, au fost definite câte un număr de opțiuni fezabile, astfel:

Scenariul I: 9 opțiuni, analizându-se două categorii de opțiuni:

Tabel nr.0.2.6.1 – 1 Categorii de opțiuni

Opțiuni Combustibil Caracteristici

Opțiunile 1, 2, 3, 4, 5

Combustibili actuali: lignit şi gaze

naturale

Capacități actuale, cu diverse grade de

reabilitare şi înlocuire parțială

Opțiunile 6, 7, 8, 9 Gaze naturale

Capacități noi, cu diferite grade a capacității de

cogenerare

Scenariul II: 1 opțiune (centrale termice de zonă, pe gaze naturale)

Scenariul III: 1 opțiune (centrale de apartament)

Pentru cele 9 opțiuni din cadrul Scenariului I s-a realizat analiza financiară şi economică,

rezultând opțiunea optimă. Această opțiune a fost comparată apoi cu opțiunile aferente scenariilor II

şi III.

Analizele financiară şi economică s-au efectuat prin metoda cost-beneficiu incrementală, cu

luarea în considerare a tehnicii actualizării.


Scenariul de referință utilizat în analiza incrementală (scenariul „fără proiect”) este asimilat

situației în care centrala ar funcționa la parametri existenți, fără a se implementa nici un fel de

investiție, în timp ce la nivelul consumatorilor apare aceeaşi evoluție ca aceea considerată în opțiunile

analizate.

În cadrul analizei financiare ierarhizarea s-a efectuat în baza VNAF/C maximă (Valoarea

Financiară Netă Actualizată a Investiției), CIA minim (Costul Incremental Actualizat al energiei

termice) şi CUA minim (Costul Unitar Actualizat al energiei termice).

În cadrul analizei economice ierarhizarea s-a efectuat în baza VNAE/C maximă (Valoarea Netă

Actualizată Economică) şi RIRE maximă (Rata de Rentabilitate Economică).

Premise

In cadrul analizei financiare au fost utilizate urmatoarele criterii :

Tabel nr.0.2.6.1 – 2 Principale premise utilizate în cadrul analizei financiare

Rata de actualizare financiară 5% în termeni reali

Cursul de schimb valutar 4,1835 lei/Euro, valabil la data de 30.04.2009

Prețuri prețuri constante, la valoare contabilă (nu conțin TVA sau alte taxe)

Prețuri combustibili, corelat cu Pci

gaze naturale

Opțiunile 1-5 cu funcționare majoritară pe cărbune: preț gaze naturale conform

racordare rețea distribuție: 330 Euro/1000 m3 în 2010, 363 Euro/1000 m3 în 2011,

399 Euro/1000 m3 în 2012, 319,2 Euro/1000 m3 în perioada 2013-2032; Pci =

8050 kcal/m3

Opțiunile 6-8 cu funcționare exclusiv pe gaze naturale: preț gaze naturale conform

racordare rețea transport: 330 Euro/1000 m3 în 2010, 363 Euro/1000 m3 în 2011,

399 Euro/1000 m3 în 2012, 319,2 Euro/1000 m3 în perioada 2013-2032; Pci =

8050 kcal/m3

lignit 28 Euro/tonă , Pci = 1800 kcal/kg

păcură 339,47 Euro/tonă, Pci = 9500 kcal/kg

CLU tip 3 339,47 Euro/tonă, Pci = 9650 kcal/kg

Cost aferent emisii CO2

Se utilizează principiul poluatorul plăteşte, ca urmare se va lua în considerare

internalizarea costului aferent emisiilor de CO2

Perioada 2010-2012

Se realizează balanța emisii CO2 generate – certificate primite gratuit prin Planul

Național de Alocare. În caz de excedent de emisii comparativ cu alocarea, se

achiziționează certificate

Perioada 2013-2029

Vor fi luate în considerare prevederile Directivei 2009/29/CE privind modificarea

Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de

gaze cu efect de seră

Pentru energia electrică Nu se va mai acorda alocare gratuită de certificate de emisii de CO2

Pentru energia termică

Se va acorda alocare gratuită doar pentru energia termică produsă în termoficare,

în instalații de cogenerare de înaltă eficiență şi în alte surse cu eficiență conform

BAT-BREF. Numărul de certificate alocate gratuit în 2013 pentru energia termică

produsă în instalațiile menționate va fi egal cu 80% din cantitatea determinată şi va

descreşte an de an, ajungând la 30% în

2020, respectiv la zero în 2027

Prețurile medii pentru certificatele de

emisii de CO2

Au în vedere prognoza Comisiei Europene („AN EU ENERGY SECURITY AND

SOLIDARITY ACTION PLAN: Energy Sources, Production Costs and performance of

Technologies for Power Generation, Heating and Transport

– Second Strategic Energy Review, 2008”.


Tabel nr.0.2.6.1 – 3 Principale premise utilizate în cadrul analizei economice

Rata de actualizare economică 5,5%

Efecte economice datorate reducerii emisiilor de

SO2, NOx şi pulberi în urma implementării lucrărilor

de investiții propuse în cadrul fiecărei opțiuni

analizate

Creşterea producției agricole, reducerea costurilor de întreținere a

clădirilor, reducerea costurilor cu sănătatea

Efecte datorate reducerii emisiilor de CO2 ca efect al

implementării lucrărilor de investiții propuse Reducerea efectului de încălzire globală

Cuantificarea pagubelor atribuite emisiilor poluante şi

emisiilor de GES

S-au luat în considerare rezultatele din „Clean Air for Europe

(CAFE) Programme. Damages per tonne emission of PM2.5, NH3,

SO2, NOx and VOCs from each EU25 Member State (excluding

Cyprus) and surrounding seas” finanțat de CE. Valoarea pagubelor

produse de evacuarea în atmosferă a poluanților menționați este:

19,5 Euro/tCO2, 250 Euro/tSO2,

8200 Euro/tNOx, 51000 Euro/tPM10.

Necesarul de investitii total in sistem în optiunea 9 este de : 207.071 mii Euro

0.2.6.2Opțiuni analizate

Opțiunile analizate în cadrul scenariului de alimentare centralizată cu energie termică, precum şi

opțiunile analizate în scenariul II (alimentare descentralizată) şi scenariul III (alimentare individuală)

sunt prezentate succint în tabelul următor.

Tabel nr.0.2.6.2 - 1 Prezentarea opțiunilor analizate

Scenariul /

Opțiunea Descrierea opțiunii Lucrări de investiții

Scenariul I

Opțiunea 1

CET Oradea va livra căldură din echipamentele

existente, reabilitate şi prevăzute cu echipamente

de mediu, pe combustibilii actuali (lignit + gaze

naturale).

Depozitul existent de zgură şi cenuşă se

va conforma la mediu. Transportul zgurii şi cenuşii

se va realiza în şlam dens.

Se vor dezvolta surse geotermale noi. Sistemul de

transport şi distribuție va fi reabilitat.

Sursă:

Echipamente de mediu:

- arzătoare cu NOx redus la C3, C6

- IDG la C6

- modernizare electrofiltre la C6

Reabilitare C1, C2, C3, C6, TA1, TA2, TA3, TA5.

(Nu vor mai funcționa: C4, C5 şi TA4). Conformare

depozit de zgură şi cenuşă. Extindere depozit de

zgură şi cenuşă

Instalație de evacuare zgură şi cenuşă în şlam

dens.




Scenariul I

Opțiunea 2

CET Oradea va livra căldură iarna din echipamentele

existente, reabilitate şi prevăzute cu

echipamente de mediu, pe combustibilii actuali

(lignit + gaze naturale). O turbină cu abur

existentă, veche, care funcționează în bază, va fi

înlocuită cu una nouă, mai eficientă.

Vara căldura se va livra din ITG+CR nouă. Depozitul

existent de zgură şi cenuşă se


se va realiza în şlam dens.

Se vor dezvolta surse geotermale noi.

Sistemul de transport şi distribuție va fi reabilitat.

Sursă


- arzătoare cu NOx redus la C3, C6

- IDG la C6


Reabilitare C1, C3, C6, TA1, TA3.

(Nu vor mai funcționa: C2, C4, C5, TA2, TA4).

ITG+CR nouă (cca 18 MWe + 32,6 MWt, cu ardere

suplimentară).

TA nouă de 50 MW (înlocuieşte TA5 existentă).

Conformare depozit de zgură şi cenuşă. Extindere

depozitului de zgură şi cenuşă.


dens.



Scenariul I

Opțiunea 3

CET Oradea va livra căldură iarna din 2 cazane de

abur existente (unul pe gaze şi unul pe lignit),

reabilitate şi prevăzute cu echipamente de mediu. O

turbină cu abur existentă, veche, care funcționează

cu cazanul pe lignit existent în bază, va fi înlocuită

cu una nouă, mai eficientă. Vârful va fi asigurat din

cazanul pe gaze existent şi cazane de apă fierbinte

noi.

Vara căldura se va livra din ITG+CR nouă. Se vor

dezvolta surse geotermale noi. Depozitul existent de

zgură şi cenuşă se


se va realiza în şlam dens. Sistemul de transport şi

distribuție va fi reabilitat.

Sursă


- arzătoare cu NOx redus la C6

- IDG la C6



suplimentară). Reabilitare C6 existent.

(Nu vor mai funcționa: C2, C3, C4, C5, TA2, TA3,

TA4)

TA nouă de 50 MW (înlocuieşte TA5 existentă).

Două cazane de apă fierbinte noi, de 87,2 MWt

fiecare, pe gaze naturale.

Conformare depozit de zgură şi cenuşă existent.

Extindere depozit de zgură şi cenuşă.


dens.



Scenariul I

Opțiunea 4

CET Oradea va livra căldură iarna din un grup nou

pe lignit, în cogenerare, care va funcționa în bază.

Vârful va fi asigurat din capacități existente,

reabilitate şi prevăzute cu echipamente de mediu.

Vara căldura se va livra din ITG+CR nouă. Se

păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică

din surse geotermale, de la TRANSGEX.

Se vor dezvolta surse geotermale noi. Depozitul


va conforma la mediu. Transportul zgurii şi

cenuşii se va realiza în şlam dens. Sistemul de

transport şi distribuție va fi reabilitat.

Sursă

Echipamente de mediu: arzătoare cu NOx redus la

C3.

Grup nou de cogenerare pe lignit, care cuprinde un

cazan de abur 350t/h tip ASF şi o turbină cu abur

de

50 MW.


suplimentară).

Reabilitare C1, C3, TA1, TA3.

(Nu vor mai funcționa: C2, C4, C5, TA2, TA4, TA5)




dens.




Scenariul I

Opțiunea 5

CET Oradea va livra căldură un grup nou pe lignit,

care va funcționa iarna cu contrapresiune şi vara în

condensație. Vârful iarna va fi asigurat din capacități

existente, reabilitate şi prevăzute cu echipamente

de mediu.

Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie

termică din surse geotermale, de la TRANSGEX.




se va realiza în şlam dens. Sistemul de transport şi

distribuție va fi reabilitat.

Sursă

Echipamente de mediu: arzătoare cu NOx redus la

C3.

Grup nou pe lignit, care cuprinde un cazan de abur

280t/h tip ASF şi o turbină cu abur de 40 MW.

Reabilitare C1, C3, TA1, TA3.

(Nu vor mai funcționa: C2, C4, C5, C6, TA2, TA4,

TA5)




dens.


Sistemul T&D reabilitare.

Scenariul I

Opțiunea 6

CET Oradea va livra căldură iarna dintr-un ciclu

combinat abur-gaze nou. Vârful iarna va fi asigurat

din capacități existente, reabilitate şi cazane de apă

fierbinte noi. Vara căldura se va livra din ITG+CR

nouă. Se păstrează şi alimentarea actuală cu

energie termică din surse geotermale, de la

TRANSGEX.


existent de zgură şi cenuşă se va conforma la

mediu.


Sursă

CCTG nou de cca 133 MWe+116,3 MWt.


suplimentară).

Reabilitare C1, TA1.

(Nu vor mai funcționa: C2, C3, C4, C5, C6, TA2,

TA3, TA4, TA5)



Un cazan de abur de 12 t/h pentru asigurarea apei

de adaos în rețeaua de termoficare pe perioada de

vară. Conformare depozit de zgură şi cenuşă

existent.



Scenariul I

Opțiunea 7

CET Oradea va livra căldură iarna dintr-o ITG+CR

nouă, dimensionată pentru iarnă. Vârful iarna va fi

asigurat din capacități existente, reabilitate şi

cazane de apă fierbinte noi.

Vara căldura se va livra din ITG+CR nouă,

dimensionată pentru vară.





mediu.


Sursă

ITG+CR nouă (80 MWe + 116,3 MWt, cu ardere

suplimentară).


suplimentară).



Reabilitare C1, TA1.

(Nu vor mai funcționa: C2, C3, C4, C5, C6, TA2,

TA3, TA4, TA5)

Un cazan de abur de 12 t/h pentru asigurarea apei

de

adaos în rețeaua de termoficare pe perioada de

vară. Conformare depozit de zgură şi cenuşă

existent.




Scenariul I

Opțiunea 8

CET Oradea va livra căldură iarna din ITG+CR nouă

dimensionată pentru vară. Semibaza, semivârful şi

vârful iarna vor fi asigurate din cazane de apă

fierbinte noi. Vara căldura se va livra din aceeaşi

ITG+CR care funcționează şi iarna.





mediu.


Sursă


suplimentară).


fiecare, pe gaze naturale şi păcură.

Un cazan de apă fierbinte nou, de 87,2 MWt, pe

gaze naturale.

Trei cazane de abur de 14 t/h pentru asigurarea

apei de adaos în rețeaua de termoficare iarna şi

vara. Conformare depozit de zgură şi cenuşă

existent.

(În sursa existentă se mențin în funcțiune: C1,

TA1, doar pentru producere sezonieră de abur

industrial) (Nu vor mai funcționa: C2, C3, C4, C5,

C6, TA2, TA3, TA4, TA5)



Scenariul I

Opțiunea 9

CET Oradea va livra căldură iarna dintr-o instalatie

de cogenerare de inalta eficienta nouă cu turbină cu

gaze şi cazan recuperator dimensionată pentru vară

la cca 40 MWe + 43MWt. Semibaza, semivârful vor

fi asigurate tot prin cogenerare din C1+ T1

existente.Vârful iarna va fi asigurat din cazane de

apă fierbinte noi (2 x 116,3 MWt ). Se va costrui un

accumulator de căldură având capacitatea termica

300 MWh (9500 mc) care asigura functionarea

turbinei de gaze la sarcina nominala cu randamentul

maxim. Cazanul C1 va fi adaptat la cerintele

normelor de mediu. Combustibil de rezerva este

combustibil lichid usor.Apa de adaos pentru retea se

va lua din putul existent si din unul nou.

Sursă

Instalație nouă cu turbină cu gaze şi cazan

recuperator de căldură (40 MWe + 43 MWt, fara

ardere suplimentară).


fiecare, pe gaze naturale şi combustibil lichid

usor.

Două cazane de abur de 14 t/h pentru asigurarea

apei de adaos în rețeaua de termoficare iarna şi

vara.

Se va construi un acumulator de căldură cu

capacitatea termica 300 MWh (9500 mc) . Se va

construi un rezervor de CLU de 1000 mc.

Cazanul C1 va fi adaptat cerintelor normelor de

mediu. (Nu vor mai funcționa: C2, C3, C4, C5, C6,

TA2, TA3, TA4, TA5).

Combustibil de rezerva este combustibil lichid usor.

Apa de adaos pentru retea se va lua din putul

existent si unul nou .



Scenariul II

Alimentarea cu căldură din CET Oradea se sistează.

Vor f i construite centrale termice noi în unele

puncte term ice existente.

Se extind rețelele de distribuție de

gaze naturale.

Se va produce şi energie termică în surse

geotermale noi.



Sistemul de distribuție va fi redimensionat.

Depozitul existent de zgură şi cenuşă se

va conforma la mediu.

Centrale termice noi de zonă. Extindere rețele gaze

naturale.

Închidere depozit existent de zgură şi cenuşă.

Surse noi geotermale.

Reabilitare sistem de distribuție.


Scenariul III

Alimentarea din CET Oradea se sistează. Se vor

realiza centrale de apartament.

Se vor extinde rețelele de gaze naturale.

Centrale termice de apartament. Extindere rețele

gaze naturale.

Investițiile în opțiunile analizate sunt următoarele:

Investiția

(mii Euro)

Opțiunea 1 308.221

Opțiunea 2 323.848

Opțiunea 3 298.885

Opțiunea 4 365.235

Opțiunea 5 327.593

Opțiunea 6 322.152

Opțiunea 7 287.752

Opțiunea 8 207.071

Opțiunea 9 207.071

0.2.6.2 - 2 Investiți

0.2.6.3Rezultatele analizei opțiunilor

Rezultatele analizei opțiunilor în cadrul Scenariului I:

Tabel nr.0.2.6.3 - 1 Scenariul I - Rezultatele analizei financiare comparative

Opțiunea

VNAE

(mii Euro)

RIRE

(%)

Reduceri

emisii CO

tCO2/an

Reducere

emisii NOx

tNOx/an

Reducere

emisii SO

tSO2/an

Reduceri emisii

pulberi (t/an)

PM10 PM2,5

Opțiunea 1 1.488.834 54,40% 362518 2227,3 32159,6 2593,4 288,2

Opțiunea 2 1.516.860 52,24% 462874 2339,9 32157,2 2600,9 289,0

Opțiunea 3 1.448.475 55,54% 459363 1917,2 31093,1 2526,0 280,7

Opțiunea 4 1.620.392 51,04% 562324 2604,1 33003,8 2638,8 293,2

Opțiunea 5 1.563.259 51,65% 504673 2406,2 32906,6 2629,7 292,2

Opțiunea 6 1.695.771 57,50% 793227 2712,6 33256,7 2670,1 296,7

Opțiunea 7 1.686.176 59,55% 735425 2750,0 33265,8 2671,3 296,8

Opțiunea 8 1.695.668 70,49% 659536 2753,3 33265,8 2671,3 296,8

Optiunea 9 1.673.717 123,85% 584.141 2,753,0 27.361,0 2081,0 357,7

OpțiuneaVNAF/C (mii Euro) CIA (Euro/Gcal) CUA (Euro/Gcal)

IerarhizareOpțiunea 1 -267,354 31,07 94,47 4

Opțiunea 2 -291,334 33,84 97,21 7

Opțiunea 3 -276,898 32,16 95,54 5

Opțiunea 4 -262,642 30,77 94,15 3

Opțiunea 5 -280,047 32,53 95,90 6

Opțiunea 6 -304,271 35,34 98,72 9

Opțiunea 7 -292,362 33,97 97,38 8

Opțiunea 8 -246,720 29,57 92,98 2

Optiunea 9 -213.305,68 23,63 79,39 1


Din analiza indicatorilor prezentați mai sus reiese faptul că Opțiunea 9 a obținut cei mai

buni indicatori de performanță financiară şi economică.

Rezultatele analizei opțiunilor în cele trei scenarii:

Tabel nr.0.2.6.3 – 2 Rezultatele analizei financiare şi economice comparative

Analiza financiară Analiza economică

Scenariul VNAF/C

CIA

(euro/Gcal)

CUA

(euro/Gcal)

VNAE/C (mii

euro)

RIRE (%)

Scenariul I Opțiunea 9 -213.305,68 23,63 79,39 1.673.717,75 123,85%

Scenariul II -327.100 38,01 101,42 1.616.447 54,24%

Scenariul III -839 383 -- 104,56 836 969 28,10%

Din analiza indicatorilor prezentați mai sus reiese faptul că Scenariul 1 - Opțiunea 9 a

obținut cei mai buni indicatori de performanță financiară şi economică.

0.2.6.4Scenariul şi opțiunea propusă

În urma evaluării scenariilor în cadrul analizelor financiară şi economică, cu sublinierea efectelor

asupra mediului şi asupra populației, rezultă optim Scenariul I - alimentare în sistem centralizat –

Opțiunea 9.

Din analiza indicatorilor prezentati mai sus reiese faptul că Scenariul 1 - Optiunea 9 a obtinut

cei mai buni indicatori de performantă financiară şi economică.

Optiunea noua propusă: Scenariul I - alimentare în sistem centralizat – Optiunea 9.

Conceptia aceste optiuni constă în reducerea poluării mediului prin utilizarea drept combustibil

fosil doar a gazului natural, în echipamente moderne, cu eficientă ridicată precum şi în optimizarea

livrării de energie termică vara dintr-o capacitate de productie prin cogenerare de inalta eficienta

dimensionată conform necesarului.

Acest scenariu implică, pentru sursă, închiderea celor 3 cazane de abur pe lignit (C4, C5, C6)

care formează IMA2 şi închiderea a două cazane de abur pe gaze naturale şi păcură (C2, C3) din

IMA1.

Aceste capacităti vor fi înlocuite de o instalatie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator de

căldură (40MWe + 43 MWt), două cazane de apă fierbinte, de 116,3 MWt fiecare, pe gaze naturale

naturale. Pentru operarea instalatiei vara si pentru reducerea orelor de functionare a turbine de gaze

se prevede un accumulator de caldura atmosferic de cu capacitatea utila de 8500 mc (300 MWh ).

Se mai prevăd instalatiile auxiliare absolut necesare pentru functionare (doua cazane de abur

de 14 t/h pentru asigurarea apei de adaos în reteaua de termoficare, instalatii termomecanice

auxiliare, statie de tratare chimică a apei, alimentare cu combustibil, compresor de gaze, gospodărie

de apă tehnologică, evacuare ape uzate, pompe apă de răcire, pompe termoficare, instalatii electrice

şi de automatizare).


În sursa existentă se mentin în functiune un cazan de abur (C1) şi o turbină cu abur (TA1), fără

lucrări de reabilitare. Cazanul C1 se va reabilita conform cerintelor de mediu.

Scenariul mai prevede conformarea depozitului de zgură şi cenuşă existent, dezvoltarea de

surse noi geotermale (cca 6,4 MWt) precum şi reabilitarea sistemului de transport şi distributie.

Investitiile sunt conforme cu obiectivele POS Mediu. Se respectă obiectivul global al acestui

program, de protectie şi îmbunătătire a calitătii mediului şi a standardelor de viată în România,

urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu, prin servicii publice eficiente, cu

luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Investitiile propuse vor asigura respectarea tuturor cerintelor legislatiei UE şi nationale în

domeniul protectiei mediului, sectorului energetic şi în special al sectorului alimentării centralizate cu

energie termică si vor mari in mod evident parametrii energetici si financiari precum si aportul la

protectia mediului prin reducerea consumului de energie primara.

0.2.6.5Prioritizarea investiției propuse

Într-o primă etapă (2010-2013) se vor realiza investițiile cu cel mai mare impact pozitiv asupra

mediului şi eficienței energetice.

Programul de investiții prioritare are în vedere:

- Termenele de conformare la cerințele Directivelor relevante de mediu;

- Suportabilitatea măsurilor propuse;

- Capacitatea locală de implementare.

Investițiile prioritare propuse pentru cofinanțare din fonduri UE, prin POS Mediu-Axa Prioritară

3, în perioada 2010-2013, sunt următoarele:

Tabel nr.0.2.6.5 – 1 Investițiile prioritare propuse pentru cofinanțare din fonduri UE,

prin POS Mediu-Axa Prioritară 3

Nr. crt Măsura

1 Instalație cogenerare cu ITG+CR (cca 40 MWe+43 MWt)

2

2 cazane de apă fierbinte de 116,3 MWt fiecare, pe gaze/CLU+ acumulator de caldura atmosferic Volum net de

8500 mc , (300 MWh).

3

Sisteme auxiliare necesare pentru funcționare (2 cazane de abur de 14 t/h fiecare, pentru apa adaos

termoficare, alte sisteme auxiliare)

4 Reabilitare parțială retele primare (magistrala 1 şi magistrala 3)

Aceste investiții se vor detalia în prezentul Studiul de fezabilitate.

0.3 Descrierea investiției

Investiția prioritară, care face obiectul prezentului Studiu de fezabilitate, cuprinde: Pentru sursă:

montarea de echipamente noi în sursă;

Pentru sistemul de transport şi distribuție: reabilitarea unei părți din rețelele de transport.

Pentru sistemul de transport şi distributie: reabilitarea unei portiuni de 17km din retelele de

transport.


Lucrări în sursă

Tabel nr.0.3 – 1 Lucrări în sursă

Investiții Scop Beneficii

ITG+CR cu ardere suplimentară,

capacitate cca 40 MWe + 43 MWt Înlocuirea celor două IMA existente, cu

funcționare actuală pe cărbune şi gaze

naturale, cu nivel ridicat de poluare, în scopul

conformării la mediu.

- Atingerea țintelor de mediu

(conformarea IMA1 şi IMA2).

- Reducerea emisiilor de

SO2, NOx, pulberi şi CO2 .

- Creşterea eficienței

energetice.

2 x 116,3 MWt (100 Gcal/h) fiecare, cu

funcționare pe gaze naturale şi CLU

Acumulator atmosferic de caldura 8500 mc

(300 MWh)Sisteme auxiliare

- doua cazane de abur saturat de 14 t/h,

cu parametri 16 bar 201°C

Cazanele vor asigura consumurile de abur

necesare pentru degazarea şi preîncălzirea

apei de adaos din sistemul de termoficare

Sunt necesare pentru

funcționarea capacităților de

producere şi a sistemului de

termoficare.

- alimentare cu gaze naturaleAsigură funcționarea capacităților de

producere a energiei termice şi electrice.

Prin înlocuirea cărbunelui, se

reduc emisiile de SO2, NOx,

pulberi şi CO2 .

- alimentare cu combustibil lichid usor tip

3

Asigură combustibilul de rezervă pentru

funcționarea capacităților de producere a

energiei termice pentru max.10 zile/an.

Asigură funcționarea în

siguranță a capacităților de

producere a energiei termice.

- compresor de gazeAsigură parametri necesari ai gazului natural

la intrarea în turbina cu gaze.

Asigură funcționarea

capacităților de producere a

energiei termice şi electrice.

- instalații pentru evacuarea apelor uzate

Începând cu anul 2013 nu mai este permisă

evacuarea actuală la depozitul de zgură şi

cenuşă. Evacuarea apelor uzate trebuie

realizată la canalizarea oraşului, după tratarea

lor preliminară.

Centrala nu poate funcționa

fără această instalație.

- instalații auxiliare termomecanice, stație

de tratare chimică a apei, gospodărie de

apă tehnologică, pompe apă de răcire,

pompe termoficare, instalații electrice şi

de automatizare

Asigură funcționalitatea capacităților de

producere a energiei termice şi electrice. Asigură funcționarea centralei.

Pentru amplasarea noilor echipamente s-au ales două zone de amplasament în incinta SC

Electrocentrale Oradea SA, care necesită lucrări minime de demolare/dezafectare.

Prin realizarea investiției prioritare se creează patru IMA noi care vor respecta VLE stabilite prin

Directiva IED (IPPC Recast). Pentru cazanele de 14 t/h, care nu intră sub incidența acestei Directive,

se vor respecta prevederile legislației actuale în vigoare.

VLE care vor fi respectate de toate instalațiile noi sunt prezentate în tabelul următor.


Tabelul 0.3 - 2 Valori limită de emisii, în mg/Nm3

Instalația de

ardere /

Putere

termică

Este

IMACombustibil

utilizat Legislație

Substanța poluantă

[mg/Nm3] O2

(%)

SO2 NOx PM CO

(ITG+CR) /

40Mwe + 43

MWtDa Gaz natural

Directiva IED

(IPPC Recast)

35 (3%

O2) 505 (3% O2)

100 15

CAF 1

100Gcal/h /

126,4 MWtDa Gaz natural

Directiva IED

(IPPC Recast)35 100 5 100 3

CAF2

100 Gcal/h /

126,4 MWtDa Gaz natural

Directiva IED

(IPPC Recast)35 100 5 100 3

CA 14 t/h /

9,2 MWt Nu Gaz natural

Ordin nr.

462/1993 35 350 5 100 3

CA 14 t/h /

9,2 MWt Nu Gaz natural

Ordin nr.

462/1993 35 350 5 100 3

CAF 2 x 100 Gcal/h vor funcționa în mod uzual pe gaze naturale; în mod excepțional, este

prevăzută şi posibilitatea de funcționare pe combustibil lichid usor tip 3, pentru o perioadă de maxim

10 zile pe an, în conformitate cu art. 12, alin. 5 din HG 541/2003 modificată de HG 322/2005.

Cantitățile anuale estimative de substanțe poluante (SO2, NOx, pulberi) generate după

realizarea investiției, cu respectarea VLE stabilite de Directiva IED (pentru IMA) / Ordin nr. 462/1993

(pentru non IMA), sunt următoarele:

Tabelul 0.3 - 3 Cantități anuale estimative medii de substanțe poluante, în tone/an

Conform ACB Anexa A2

Instalația de ardere Este IMA Legislație SO2 (t/an) NOx (t/an) PM (t/an)

ITG+CR (cca 40 MWe

+ 43 MWt)Da

Directiva IED (IPPC Recast) 0 63,07 0

CAF 1 /116,3 MWt Da Directiva IED (IPPC Recast) 0 20,01 9,82

CAF 2 /116,3 MWt Da Directiva IED (IPPC Recast) 68,37 2,18 1,09

2*CA 14 t/h Nu Ordin nr. 462/1993 0 2,55 0

C1 + T1 Da Directiva IED (IPPC Recast) 0 43,16 0

TotalDirectivă IED (IPPC Recast) şi

Ordin nr. 462/1993 68,37 130,97 10,91


Lucrări în rețelele de termoficare

Tabelul 0.3 – 4 Lucrări în rețele termoficare

Investiții Scop Beneficii

Modernizarea parțială a rețelei

primare de alimentare cu

energie termică (magistralele 1

şi 3)

Înlocuirea conductelor

existente cu conducte noi

preizolate (cca 17,5 km

lungime traseu)

Pierderile de căldură în sistemul de transport se vor

reduce de la 26% la 13,5%. Aceasta conduce la

reducerea consumului de combustibil şi implicit la

reducerea emisiilor de SO2, NOx, pulberi şi CO2

Modernizarea partială a retelei primare de alimentare cu energie termică (magistralele 1 şi 3)

prin inlocuirea conductelor existente cu conducte noi preizolate (cca 17,5 km lungime traseu)

Investiția include şi cheltuieli pentru activitățile de consultanță, asistență tehnică, informare şi

publicitate, audit.

0.4 Costurile estimative ale investiției

Costurile estimative ale investitiei sant incluse in Cpitolul 4

Costuri estimative investiție

Tabel nr. 0.4 – 1 Valoarea totală a investiției în prețuri valabile la 31.08.2009 (1

EURO = 4,2231 RON

Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA 372.344,4 mii lei (85.523,6 mii Euro)

din care C+M 150.845,0 mii lei (34.647,5 mii Euro)

Valoarea totală a investiției, fără TVA 300.840,8 mii lei (69.100,0 mii Euro)

din care C+M 121.649,2 mii lei (27.941,6 mii Euro)

Tabel nr. 0.4 – 2 Structura investiției pe componente majore

Componenta Valoare (mii Euro)

Implementare proiect - sursa 52395,8

Consultanță 1064,00

Audit 27,90

Asistență tehnică (supervizare) 450,00

Demolări 401,30

Licitație, contractare 3,50

Proiectare 1393,30

Achizitii,Constructii, Montaji pentru : 45.020,7

ITG+CR+acumulator caldura

2 x CAF

Sisteme auxiliare, inclusiv 2 x CA 14 t/h

Sistem alimentare cu gaze naturale

Organizare santier, administrare contract 1240,10

Taxe, comisioane, neprevăzute - sursă 2794,10

Implementare proiect – rețele din care 16704,2


Consultanta 782,8

Audit 20,10

Asistență tehnică (supervizare) 450

Licitație, contractare 1,50

Proiectare 407,8

Procurare, execuție 13259,7

Organizare şantier, administrare contract 641,8

Taxe, comisioane, neprevăzute - rețele 1140,5

Total 69100,0

0.4.1 Graficul de implementare

2011 2012 2013 2014 2015

TR 4 TR 1 TR 2 TR 3 TR 4 TR 1 TR 2 TR 3 TR 4 TR 1 TR 2 TR 3 TR 4 TR 1 TR 2 TR 3 TR 4

Consultanță licitație, 1.0execuție 277.2 253.5 171.2 171.2 198.9 171.2 171.2 171.3 65.3 65.3 65.3 65.2Asistență licitație, 1.0execuție 112.5 112.5 67.5 67.5 90.0 90.0 90.0 90.0 45.0 45.0 45.0 45.0Auditlicitație, 0.5execuție 6.2 3.1 3.1 3.1 3.1 3.1 3.1 3.1 3.1 3.1 3.1 10.8Demolări,

licitație, 0.5

execuție 401.3

IMPLEMENTARE

licitație, 1.0

execuție 5670.2 7962.3 8527.8 8982.2 6247.5 6247.4 2192.8 1824.8 perioada de notificare a

deficientelorIMPLEMENTARE

PROIECTlicitație, 1.0execuție 1263.0 1033.1 1033.1 1033.0 1221.2 1033.1 1033.1 1033.1 1359.6 1547.8 1359.6 1359.6 perioada de notificare a

deficientelor

Taxe, avize, 282.5 1307.2 90.0 1750.9 90.0 414.0sursă 150.0 1307.2 1336.9rețea 132.5 90.0 414.0 90.0 414.0TOTAL 8017.9 9364.5 9802.7 11564.2 7850.7 7544.8 3490.2 4873.2 1563.0 1661.2 1473.0 1894.6

Total investitie 38749.3 23758.9 6591.8

0.4.2 Planul de achiziții

Descrierea lucrărilor, achizițiilor

şi serviciilor Tip contract

Data estimată a publicării a

anunțului de participare

Contract 1 Consultanță Servicii 12.2010

Contract 2 Asistență tehnică (supervizare) Servicii 03.2012

Contract 3 Audit Servicii 04.2012

Contract 4 Demolări, demontări Lucrări (FIDIC Galben) 04.2012

Contract 5 IMPLEMENTARE PROIECT LA SURSÃ Lucrări (FIDIC Galben) 05.2012

Contract 6IMPLEMENTARE PROIECT RETELE DE

TERMOFICARELucrări (FIDIC Galben) 03.2012

0.5 Analiza cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu este inclusă în documentul Proarcor 1.1.001.2012


0.6 Sursele de finanțare a investiției

Sursele de finanțare aferente obiectivului de investiții propuse sunt următoarele:

Tabelul 0.6 - 1 Surse de finantare – prețuri constante

Surse 2011 2012 2013 TOTAL

Contributia de la bugetul local (5%) – mii Euro 1937,47 1187,95 329,59 3455,00

Contributia de la bugetul de stat (45%) - mii Euro 17437,19 10691,51 2966,31 31095,00

Grant UE (50%) - mii Euro 19374,65 11879,45 3295,90 34550,00

TOTAL- mii Euro 38749,30 23758,90 6591,80 69100,00

TVA- mii Euro 9207,80 5655,4 1560,4 16423,6

TOTAL inclusiv TVA- mii Euro 47957,10 29414,3 8152,2 85523,6

Tabelul 0.6 - 2 Surse de finantare – prețuri curente

Surse 2011 2012 2013 TOTAL

Contributia bugetul local (5%) – mii € 2180,61 1337,03 370,96 3888,60

Contributia bugetul de stat (45%) - mii € 19625,49 12033,27 3338,64 34997,40

Grant UE (50%) - mii € 21806,10 13370,30 3709,60 38886, 00

TOTAL- mii € 43612, 20 26740,60 7419,20 77772,00

TVA - mii € 10363,40 6365,20 1756,20 18484,80

TOTAL inclusiv TVA - mii € 53975,60 33105,80 9175,40 96256,80

0.7 Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

Esalonarea investitiei este inclusa in Anexa H pag. 8/9

0.7.1 Valoarea totală a investiției

Tabel nr. 0.7.1 – 1 Valoarea totală a investiției în prețuri valabile la 01.07.2010 (1

EURO = 4,3537 RON)

Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA 372.344,4 mii lei (85.523,6 mii euro)

din care C+M 150.845,0 mii lei (34.647,5 mii euro)

Valoarea totală a investiției, fără TVA 300.840,8 mii lei (69.100,0 mii euro)

din care C+M 121.649,2 mii lei (27.941,6 mii euro)


0.7.2 Esalonarea investiției

Tabelul nr.0.7.2 - 1 Eşalonarea investiției – prețuri constante

Anul

Investitie –

cu TVA (mii Euro)TVA (mii Euro)

Investitie –

fara TVA (mii Euro)

Anul 2012 47957,1 9207,8 38749,3

Anul 2013 29414,3 5655,4 23758,9

Anul 2014 8152,2 1560,4 6591,8

Total 85523,6 16423,6 69100,0

Tabelul nr.0.7.2 - 2 Eşalonarea investiției – prețuri curente

Investitie –TVA (mii

Euro)

Investitie –

Anulcu TVA (mii

Euro)fara TVA

(mii Euro)

Anul 2012 55.545,01 10750,6464 44.794,36

Anul 2013 34.057,13 6591,7032 27.465,43

Anul 2014 9449,172 1.828,87 7620,3

Total 99.051,31 19171,2216 79.880,09

0.7.3 Durata de realizare

Durata de realizare este de 42 de luni.

0.7.4 Capacități fizice

Sursă:

- 1 instalație cu turbină cu gaze de cca 40 MWe cu cazan recuperator de căldură de 43 MWt

- 2 cazane de apă fierbinte 2 x 100 Gcal/h (2 x 116,3 MWt)

- Sisteme auxiliare necesare pentru funcționarea capacităților de producere a energiei termice şi

electrice, inclusiv 2 cazane de abur x 14 t/h pentru prepararea apei de adaos în rețeaua de

termoficare

Rețele:

- Rețele termice de transport 17 500 m traseu


Tabel nr. 0.7.4 – 1 Sinteza capacităților fizice

DenumireCapacitate fizică

Investiția

(exclusiv TVA)

Investiția specifică

UM Valoare UM Valoare UM Valoare

Capacitatea echivalentă de

producere a energiei termice şi

energiei electrice în echipamentele

noi din sursă

MWechiv 370,4 mii Euro 52395,8 Euro/MWechiv 141,46

Lungimea de traseu a rețelelor de

transport reabilitatem 17500 mii Euro 16704,2 mii Euro/km 954,52

0.7.5 Alți indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată

investiția

0.7.5.1Performanțe tehnice

Tabel nr. 0.7.5.1 – 1 Performanțe tehnice – ITG+CR

Indicator fizic UM Cantitate

ITG+CR buc 1

Turboagregatul cu gaze de 40 MW

Puterea nominală la temperatura exterioară 15°C

(conform condiții ISO) pe amplasament Oradea MW41,1

Puterea brută pe amplasament Oradea

iarna la temperatura exterioară -15°C MW 49,44

vara la temperatura exterioară 20°C MW 37,955

Consum gaze naturale

la temperatura exterioară 15°C (conform condiții

ISO) pe amplasament Oradea MW96,01

iarna la temperatura exterioară -15°C MW 111,81

vara la temperatura exterioară 20°C MW 92,41

Putere calorifică inferioară gaze naturale kcal/m3 8050

Presiune gaze la intrare bar 41

Temperatura gazelor arse la ieşirea din turboagregat °C 453

Cazanul recuperator de apă fierbinte

Capacitate termică totală MWt 52,8

prin recuperare căldură MWt 52,8

Consum gaze naturale pentru ardere suplimentară

la temperatura exterioară 150C (conform condiții

ISO) pe amplasament Oradea mc/h0

iarna la temperatura exterioară -15°C mc/h 0

vara la temperatura exterioară 20°C mc/h 0

Debit de apă prin cazan

minim mc/h 605

maxim mc/h 692


Temperatura gazelor la intrare în cazan °C

Temperatura gazelor la coş 75

maxim iarna °C 75

vara °C 75

Eficiența globală

la temperatura exterioară 15°C (conform condiții

ISO) pe amplasament Oradea %92

iarna la temperatura exterioară -15°C % 88

vara la temperatura exterioară 20°C % 93

Putere termică IMA, condiții ISO MWt 50,53

VLE pentru NOx mg/Nm3 35

Tabel nr. 0.7.5.1 – 2 Performanțe tehnice - CAF 100 Gcal/h

Indicator fizic UM CAF 100 Gcal/h

Cazan de apă fierbinte buc 2

Capacitatea termică

MWt 116,3Gcal/h 100

Putere termică MWt 126,4

Tip combustibil -

Gaze naturale /

păcură cu max 1%S

Randament

funcționare pe gaze naturale % min 92%

funcționare pe păcură % min 91%

Consum combustibil

funcționare pe gaze naturale mc/h 13500

Putere calorifică inferioară

gaze naturale kcal/m3 8050

VLE pentru SO2 3

mg/Nm

35

VLE pentru NOx mg/Nm3 100

VLE pentru PM mg/Nm3 5

Tabel nr. 0.7.5.1 – 3 Performanțe tehnice - CA 14 t/h (pentru servicii interne)


Cazan de abur buc 2

Putere termică MWt 9,2

Parametri abur saturatDebit t/h 14Presiune bar 16Temperatura °C 201Temperatura apei de alimentare °C 103

Tip combustibil -Gaze naturale / păcură cu max 1%S

Randament

funcționare pe gaze naturale % 96%

Consum combustibilfuncționare pe gaze naturale mc/h 980Putere calorifică inferioară

gaze naturale kcal/m3 8050

VLE pentru SO2 3 35

VLE pentru NOx mg/Nm3 350VLE pentru PM mg/Nm3 5VLE pentru CO mg/Nm3 100


Tabel nr. 0.7.5.1 – 5 Rețele termice primare


Lungime traseu km 17,500Diametre nominale mm 800 ÷ 65

0.7.5.2Principalii indicatori de performanță

Tabel nr. 0.7.5.2 – 1 Principalii indicatori de performanță

Indicator de performanță UM Inainte de

proiect

După

implementarea

proiectului

Modificare

(fizică)

Modificare

(%)

Localități în care s-a îmbunătățit calitatea

aerului datorită reabilitării sistemului de

termoficarenr. 0 1 +1 -

Număr IMA conformate la Directiva IMA Nr. 0 2 +2 -

Emisii de SO2 provenite de la sistemele de

termoficare t/an 28112 68,36 -28043,64 -99,75%

Emisii de NOx provenite de la sistemele de

termoficare t/an 2585130,97

-2454,03 -94,93%

Emisii de pulberi provenite de la sistemele

de termoficare t/an 2510 10,9 -2499,1 -99,56%

Emisii de CO2 provenite de la sistemele de

termoficare t/an 879405 296492 -582913 -66,28%

Consum specific de combustibil raportat la

energia echivalentă produsă

MWht /

MWhech 1,76 1,119 -0,641 -36,42%

Consum energie electrică raportat la

energia echivalentă produsă

MWh/M

Wh 0,079 0,019 -0,06 -75,95%

Pierderi de energie termică în rețele

transport % 26%13,5%

-12,5% -48,07%

0.7.5.3Efecte energetice şi economice

Deoarece capacitățile noi prevăzute în sursă sunt necesare, în primul rând, pentru reducerea

emisiilor (concentrații) de SO2, NOx şi pulberi şi au ca rezultat principal respectarea termenelor de

conformare angajate de România, investiția în sursă este considerată investiție de mediu.

Investiția în rețele, care conduce, prin reducerea pierderilor în rețele, la reducerea consumului

de combustibil, este considerată investiție în eficiență energetică.


Tabel nr. 0.7.5.3 – 1 Efecte energetice şi economice

Tip investiție

Valoare investiție

(mil.Euro)

Economie de energie (+) sau

consum suplimentar de

energie (MWh/an) sau

(Gcal/an)

Econ. cheltuieli

Efect economic

(+ sau -)

1000Euro/an)

Inclusiv

TVA

Exclusiv

TVA

A. Sursa de căldură

A1. Investiții de mediu 62,3 52,4 - -

A.2. Investiții în eficiență

energetică - -

B. Rețele de termoficare

B1. Investiții de mediu - - - -

B.2. Investiții în eficiență

energetică 19,8 16,7 -174.997 Gcal/an -5.049,68

TOTAL 82,1 69,1

NOTA: Efectul economic este calculat fără escaladare prețuri.

Cod document:

1.1.002.2012.Pag. 41 din 41

Evoluția subventilor de la bugetul de stat si de la bugetul local; tariful energiei

termice destinate consumatorilor (populație) conectati in reteaua de distributie

AniPLR (Euro/Gcal)

Subvenție

suportată de la

bugetul de stat

(Euro/Gcal)

Subvenție

suportată de la

bugetul local

(Euro/Gcal)

Tariful energiei termice

(Euro/Gcal

2010 33,55 19,65 10,33 63,52

2011 33,55 19,65 10,33 63,52

2012 44,17 0,00 4,91 49,08

2013 44,17 0,00 4,91 49,08

2014 44,17 0,00 4,91 49,08

2015 44,17 0,00 4,91 49,08

2016 44,17 0,00 4,91 49,08

2017 44,17 0,00 4,91 49,08

2018 52,62 0,00 2,46 55,08

2019 60,94 0,00 0,00 60,94

2020 64,82 0,00 0,00 64,82

2021 64,75 0,00 0,00 64,75

2022 64,89 0,00 0,00 64,89

2023 66,82 0,00 0,00 66,82

2024 78,91 0,00 0,00 78,91

2025 79,98 0,00 0,00 79,98

2026 81,07 0,00 0,00 81,07

2027 82,17 0,00 0,00 82,17

2028 82,68 0,00 0,00 82,68

2029 83,19 0,00 0,00 83,19

2030 83,19 0,00 0,00 83,19

2031 83,19 0,00 0,00 83,19

2032 83,19 0,00 0,00 83,19

Evolutia tarifului la energia termica destinata consumatorilor – populatie in

Scenariul „cu proiect”

studiului de fezabilitate actualizat pentru proiectul ... sinteza sf... · alimentare cu energie...

Documents