studiu regional asupra identificării oportunităţilor în dezvoltarea

ANEXELE I, II, III

MINISTERUL EDUCAŢ ERCETĂRII ŞI INOVĂRII IEI, C

Str. N. Iorga nr. 1, Targu Mures – 540088, ROMANIA

CENTRUL DE CONSILIERE SI ORIENTARE IN CARIERA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007 – 2013 AXA PRIORITARĂ: 3 „CREŞTEREA

ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR ŞI A ÎNTREPRINDERILOR” DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE: 3.1. „PROMOVAREA CULTURII ANTREPRENORIALE” TITLUL PROIECTULUI: „ANTREPRENORIAT DE SUCCES ŞI ÎNTREPRINDERI COMPETITIVE” CONTRACT

POSDRU/31/3.1/G/17381

2009

RAPORT

privind componenta [1] activitatea [1.1] din proiectul „ASIC”

ANALIZA OPORTUNITATILOR DE AFACERI IN REGIUNEA CENTRU, DIN PERSPECTIVA

DEZVOLTARII DURABILE Pentru componenta de cercetare ASIC:

1.1 "Studiu regional privind identificarea oportunitatilor in dezvoltarea afacerilor, inclusiv cultura, mediul si servicii individualizate"

ÎNTOCMIT: GEORGETA BOARESCU- coord. echipă cercetare ASIC Psiholog drd. , Coordonator Centrul de Consiliere Universitatea „Petru Maior” Str. Nicolae Iorga, nr.1, 540088 Tg. Mures – Romania Tel /fax: 0265 215 899 mobil: 0744 796 131 [email protected]

0

mailto:[email protected]

Cuprins:

pag.

PARTEA. I POLITICI EUROPENE, NATIONALE, REGIONALE SI JUDETENE 2

strategia de dezvoltare durabila a UE strategia de dezvoltare regiunea 7 CENTRU strategii de dezvoltare la nivelul judeţelor COVASNA, HARGHITA, MUREŞ

ANEXA I 11

PARTEA a II a POTENŢIALULUI NATURAL, ECONOMIC ŞI SOCIAL ŞI A PERSPECTIVELOR DE DEZVOLTARE A ANTREPRENORIATULUI ÎN ZONĂ caracterizarea judeţelor MUREŞ, HARGHITA ŞI COVASNA

ANEXA IIa

18

PARTEA a III a STUDIU REGIONAL PRIVIND OPINIA ANTREPRENORILOR ASUPRA OPORTUNITATILOR DE AFACERI, LA AGEŢII ECONOMICI DIN REGIUNEA CENTRU

49

CONCLUZII 55 REZULTATELE STUDIULUI

ANEXA II HR 56 ANEXA III HR 71 ANEXA II MS 84 ANEXA III MS 99 ANEXA II CV 115 ANEXA III CV 125

1

[3] ANALIZA OPORTUNITATILOR DE AFACERI IN REG. CENTRU, DIN PERSPECTIVA DEZVOLTARII DURABILE.

[1.1] STUDIU REGIONAL PRIVIND IDENTIFICAREA

OPORTUNITATILOR IN DEZVOLTAREA AFACERILOR, INCLUSIV CULTURA, MEDIUL SI SERVICII INDIVIDUALIZATE

Partea I POLITICI EUROPENE, NATIONALE, REGIONALE SI JUDETENE

A. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A UE În ultimii ani, Uniunea Europeană a înglobat dezvoltarea durabilă într-o vastă

serie de politici comunitare. UE a preluat în special iniţiativa în combaterea

schimbărilor climatice şi în promovarea economiei generatoare de emisii scăzute

de dioxid de carbon. În acelaşi timp, în Uniunea Europeană persistă tendinţe

nesustenabile în mai multe domenii, fiind necesară o intensificare a eforturilor în

acest sens.

Strategia reînnoită de dezvoltare durabilă, adoptată în iunie 2006 vizează şapte

provocări cruciale:

- schimbările climatice şi energia nepoluantă;

- transporturi sustenabile;

- consum şi producţie sustenabile;

- conservarea şi managementul resurselor naturale;

- sănătatea publică;

- incluziune socială, demografie şi migraţie

- sărăcia la nivel mondial.

B. STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIUNEA 7 CENTRU

Caracterizare generală a potenţialului Regiunii Centru

Regiunea Centru dispune de un potenţial variat, atât în ceea ce priveşte resursele naturale

cât şi cele umane, sociale, economice.

Reţeaua de universităţi din Regiunea Centru asigură condiţii favorabile formării,

perfecţionării şi instruirii resurselor umane din zonă, într-o arie largă de specializări:

2

domeniul farmaceutic, al medicinei precum şi în domeniul artei teatrale, tehnic şi silvic,

umaniste, inginerie etc. Având o tradiţie în industria prelucrării lemnului, este explicabilă

prezenţa a trei institute de cercetare care tratează acest domeniu. În regiune îşi desfăşoară

activitatea şi alte două institute care cercetează istoricul regiunii.

Potenţialul turistic al Regiunii Centru este bogat, atât datorită reliefului cât şi datorită

varietăţii istorice şi culturale. Există staţiuni în care se practică sporturi de iarnă, unele

fiind de renume internaţional (Predeal, Poiana Braşov, Păltiniş), baze importante de

tratament, dintre care 4 staţiuni sunt declarate staţiuni de interes naţional (Covasna-

judeţul Covasna, Predeal - judeţul Braşov, Băile Tuşnad- judeţul Harghita, Sovata judeţul

Mureş), iar altele sunt considerate de interes local.

Aceste staţiuni dispun de resurse curative naturale, dar de o infrastructura învechită,

servicii necorespunzătoare, promovare insuficientă şi oferte nediversificate. Agroturismul

se dezvoltă într-un ritm mai accelerat în ultimii ani, având la bază potenţialul

gospodăriilor populaţiei din mediul rural - sunt omologate de ANT 237 pensiuni

agroturistice.

Un interes aparte pentru turismul cultural îl reprezintă satele din Regiune, dintre care

unele, datorită izolării şi în consecinţă slabei infrastructuri, au păstrat încă vie cultura

tradiţională cu arhitectura şi tehnica populară (construcţiile de case, porţi, edificii

religioase), materialele folosite, instalaţii tehnice (mori, pive) sau a tehnicilor utilizate în

prelucrarea lemnului.

În ceea ce priveşte zona istorică, oraşele medievale şi bisericile fortificate sunt bine

conservate, iar unele dintre ele fac parte din patrimoniul internaţional UNESCO.

Potenţialul de dezvoltare al infrastructurii de afaceri este considerabil în Regiunea Centru

şi se datorează existenţei locaţiilor industriale nevalorificate, rezultate în urma

restructurării industriale. Multe din aceste locaţii au fost amenajate şi transformate în

parcuri industriale pentru a găzdui investiţii.

Principalele domenii agricole care prezintă potenţial de dezvoltare şi reprezintă o sursă de

locuri de muncă şi venituri pentru zona rurală a Regiunii sunt creşterea animalelor, în

special în zonele montane ale regiunii (care reprezintă aprox. 47% din teritoriul

Regiunii), viticultura, cultivarea plantelor textile, a cartoful şi sfeclei de zahăr.

In regiunea Centru există o pondere ridicată a populaţiei ocupate cu studii de nivel

profesional sau de ucenici, respectiv cu nivel mediu de instruire (cumulând nivelurile

3

liceal / postliceal / profesional sau de ucenici) şi de asemenea deţine locul 3 pe ţară

privind ponderea persoanelor ocupate cu studii superioare.

Priorităţi ale Planului de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007-2013 în

vederea susţinerii mediului de afaceri

Având la bază principalele caracteristici ale potenţialului de dezvoltare a regiunii, în

cadrul Planului de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007-2013, sunt

prevăzute următoarele axe prioritare:

Prtioritatea I.

Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice,

infrastructură socială –şcoli, spitale, infrastructura de comunicatii- retele telefonie,

internet etc.)

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectie a mediului;

1.3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale, sociale si de

sanatate;

2. Sprijinirea afacerilor

2.1. Dezvoltarea competitivă a sectorului productiv prin inovare şi calitate

2.2. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice pentru investiţii

3. Dezvoltarea turismului

3.1. Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural;

3.2. Dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice;

3.3. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru

valorificarea

durabilă a resurselor naturale si pentru creşterea calităţii serviciilor în turism

4. Dezvoltare Rurală

4.1 Creşterea competitivităţi sectoarelor agro-alimentar şi forestier

4.2 Creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi încurajarea diversificării economiei

rurale

5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societăţii informaţionale

4

5.1. Sprijinirea cercetarii, dezvoltării tehnologice şi inovării în scopul creşterii

competitivităţii economice

5.2 Dezvoltarea tehnologiei ICT pentru sectoarele public şi privat

6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale

6.1.Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării

societăţii

bazate pe cunoaştere

6.2 Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile

6.3.Promovarea incluziunii sociale

7. Dezvoltare urbană durabilă

7.1 Sprijinirea dezvoltării urbane integrate

Prioritatea II

Dintre axele prioirtare formulate pentru dezvoltarea Regiunii 7 Centru, o atenţie

deosebită este acordată Sprijinirii afacerilor, constituindu-se în Prioritatea II şi

concretizându-se în următoarele obiective:

-stimularea creării de noi activitati economice si a dezvoltării celor existente din

domeniul productiv si al serviciilor

prin creşterea calitatii produselor si a serviciilor ;

-dezvoltarea competitivitatii economiei regionale prin stimularea inovării şi transferului

tehnologic;

-creşterea atractivităţii regionale ca locaţie pentru investiţii prin crearea unei

infrastructurii de afaceri

corespunzătoare şi amenajarea siturilor industriale abandonate

Rezultate aşteptate potrivit acestor obiective sunt următoarele:

-cresterea competitivitatii regionale prin stimularea crearii de noi societati comerciale si a

dezvoltarii celor existente din domeniul productiv si al serviciilor;

-modernizarea tehnologiilor va duce la cresterea productivitatii muncii si a calitatii

produselor si a serviciilor;

-crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului

-creşterea investiţiilor noi atrase in Regiunea 7 Centru ca urmare a creării infrastructurii

necesare dezvoltării activităţilor economice ;

5

- creşterea atractivităţii localităţilor/zonelor ca locaţii pentru investiţii prin reabilitarea

siturilor abandonate şi redarea lor în circuitul economic;

- dezvoltarea durabilă a economiei regiunii prin susţinerea de activităţi economice

inovative care să promoveze protejarea mediului.

Măsurile vizate pentru îndeplinirea obiectivelor propuse şi a rezultatelor sunt:

• Dezvoltarea competitivă a sectorului productiv prin inovare şi calitate, cu

următoarele obiective specifice: - dezvoltarea IMM-urilor existente cu scopul de a

crea noi locuri de munca si a proteja locurile de munca existente mai ales in zonele

dezavantajate; - diversificarea activităţilor economice în zonele afectate de

restructurare; - crearea premiselor pentru dezvoltarea economică durabilă a

comunităţilor prin promovarea inovării şi protecţiei mediului; - creşterea

competitivităţii economiilor locale prin crearea de valoare adăugată.

• Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice pentru investiţii, având

prevăzute următoarele obiective specifice: - atragerea de noi investitii prin

asigurarea unor locatii dotate corespunzator din punct de vedere tehnic; - crearea de

noi locuri de muncă; - creşterea numărului de firme nepoluante care creează valoare

adăugată mare.

Prioritatea III

o constituie Dezvoltarea Turismului, fiind complementară Sprijinirii afacerilor din

Regiunea 7 Centru. Obiectivele generale corespunzătoare acestei priorităţi sunt

următoarele:

- cresterea atractivitatii si a competitivitatii zonelor turistice cu potential natural si

cultural prin imbunatatirea infrastrucurii;

- crearea de noi atractii, produse si intreprinderi in diferite zone turistice;

- cresterea veniturilor generate de catre capacitatile turistice prin imbunatatirea

serviciilor.

Rezultatele aşteptate pentru Prioritatea III:

- atragerea de noi investiţii prin asigurarea unor locaţii turistice dotate corespunzător din

punct de vedere tehnic;

- creşterea calităţii si diversificarea serviciilor în turism;

- menţinerea locurilor de muncă existente şi crearea de noi locuri de muncă;

- îmbunătăţirea calitativă a marketingului turistic ;

6

- îmbunătăţirea imaginii turistice a Regiunii CENTRU,

- promovarea de mărci turistice regionale;

-creşterea numărului de turişti şi diversificarea segmentelor ţintă de turişti corespunzator

diversificării ofertei;

Măsurile corespunzătoare şi obiectivele specifice acestora sunt:

• Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural: -creşterea atractivităţii

turistice a Regiunii prin modernizarea si reabilitarea infrastructurii; -creşterea

veniturilor din turism prin îmbunătăţirea bazelor sportive şi de agrement în zonele

turistice;

• Dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice: creşterea

performanţelor firmelor care acţionează în domeniul turismului prin îmbunătăţirea

serviciilor de informare;

- promovarea eficientă a produsului turistic prin participarea la targuri de turism,

seminarii si congrese, etc.; - formarea unei piete a serviciilor turistice unitare prin

sistem de marketing si rezervare regional; - sprijinirea parteneriatului public –

privat (organizatii, asociatii, consultanta si activitati de informare);

• Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru

valorificarea durabilă a resurselor naturale si pentru creşterea calităţii

serviciilor în turism: - cresterea competitivitatii firmelor din domeniul

turismului pe o piata europeana deschisa cu

standarde de performanta ridicate.

Realizarea priorităţilor din Strategia de dezvoltare a regiunii 7 Centru este susţinută şi

prin

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL (PDR) şi

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL (POR).

Pentru sustinerea finantarilor din domeniul dezvoltarii economico-sociale, de la nivel

local si regional, ADR Centru, oferă informatii despre derularea POR. Regiunii

Centru i-au fost alocate, prin Programul Operational Regional – REGIO, 483,62

milioane Euro, reprezentand 10,90% din totalul fondurilor derulate prin acest

program. Distributia fondurilor se realizeaza prin 6 Axe Prioritare ale Programului

Operational Regional. Avand in vedere activitatea de informare si publicitate

7

realizata de ADR Centru, au fost depuse 291 de cereri de finantare pentru proiecte,

pana la data de 31.03.2009, la sediul Agentiei din Alba Iulia, pentru finantare

nerambursabila prin Programul Operational Regional - REGIO. Un numar de 22

proiecte au fost contractate pana in prezent. Un numar de 65 proiecte sunt in faza

precontractuala, 128 de cereri de finantare au fost respinse iar restul proiectelor se

afla in diferite stadii de evaluare. Valoarea totala a celor 22 de proiecte contractate

prin Programul REGIO la nivelul Regiunii Centru este de peste 294,89 milioane lei,

din care suma nerambursabila solicitata de beneficiari depaseste valoarea de 231,72

milioane lei.

În vederea implementării priorităţilor şi măsurilor din PDR prin POR, au fost iniţiate

şi se află în faza de depunere, în curs de adjudecare sau în pregătirea documentaţiei

aferente, o serie de proiecte regionale prioritare pentru POR. Dintre acestea, cele

referitoare la Sprijinirea afacerilor şi la Dezvoltarea turismului, în judeţele Covasna,

Harghita şi Mureş, ţănând cont de măsura vizată, sunt următoarele:

PDR.Prioritatea II: Sprijinirea afacerilor. Măsura: Dezvoltarea competitivă a sectorului productiv prin inovare şi calitate POR. Axa 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local. Domeniul prioritar: 4.3.Dezvoltarea microîntreprinderilor

Judeţul1 Denumirea proiectului Valoare totală

(milioane euro) Modernizarea Tipografiei Sc Covaprint SRL 0.1 Retehnologizare atelier de proiectare Sc Valdek SRL 0.13

Covasna

Retehnologizare atelier de proiectare SC Boer SRL 0.1 SC HUMANITAS SRL – Îmbunătăţirea nivelului de asistenţă medicală preventivă oncologică în judeţul Harghita prin exploatarea unui sistem ultrasonografic cu modul de sonoelastografie

0.2 Harghita

SC CONSULTA 2000 SRL – Creşterea calităţii informaţiei necesare deciziilor mediului de afaceri din judeţul Harghita

0.1

Judeţul Mureş nu figurează la această categorie de proiecte

PDR.Prioritatea II: Sprijinirea afacerilor.

Măsura: 2.2. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice pentru investiţii POR. Axa 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local. Domeniul prioritar: 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală


(milioane euro)

1 Judeţul Mureş nu figurează la această categorie de proiecte

8

Parc Industrial Sfantu-Gheorghe Nord – CJ Covasna 4.6 Covasna Extindere Centru de dezvoltare a afacerilor Sf. Gheorghe (Centru expoziţional) – CJ Covasna

0.25

Harghita Sprijinirea infrastructurii de afaceri prin înfiinţarea unui centru de formare profesională în domeniul afacerilor, Lăzarea

0.5

Nici la această categorie, judeţul Mureş nu este înregistrat cu proiecte.

PDR.Prioritatea II: Sprijinirea afacerilor. Măsura: 2.2. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice pentru investiţii POR. Axa 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local. Domeniul prioritar: 4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi


(milioane euro) Reabilitarea zonei minei de cărbuni , Borsec 0.5 Reabilitarea zonelor carierelor de travertin, Borsec 0.6

Harghita

Reabilitare - extindere utilităţi – zonă industrială “SERE” , Cristuru Secuiesc

0.5

La această categorie, două dintre judeţele analizate, Covasna şi Mureş, nu sunt prezente cu proiecte.

PDR.Prioritatea III: Dezvoltarea turismului. Măsura: 3.1. Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural POR. Axa 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul prioritar: 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe

Judeţul Denumirea proiectului Valoare totală (milioane euro)

Reabilitarea Muzeul National Secuiesc Sf.- Gheorghe 0.9 Reabilitarea Bisericii Fortificate Reformate Calnic 0.9

Covasna

Reabilitarea Bisericii Fortificate Unitariene Aita Mare 1.0 Amenajarea împrejurimii Cetăţii Mikó – Miercurea Ciuc 2.4 Reabilitarea centrului istoric Odorheiu Secuiesc 7.9

Harghita

Punerea în valoare a zonei de pelerinaj Şumuleu 2.0 Reabilitarea cetăţii medievale Sighişoara – CL Sighisoara 25.7 Revitalizarea Complexului Cetatea Medievală Tîrgu-Mureş – Primaria Tg. Mures

5.4 Mureş

Reabilitarea Muzeului de Ştiinţele Naturii – CJ Mureş 1.4

Pe baza datelor din tabelul anterior, se constată că toate cele trei judeţe sunt prezente cu proiecte, însă cu valori reduse în ceea ce priveşte judeţul Covasna, de 2.8 milioane euro, judeţul Harghita a acumulat la acest domeniu 10.3 milioane euro, dar cea mai mare valoare revine judeţului Mureş, cu o valoare cumulată de 32.5 milioane euro.

PDR.Prioritatea III: Dezvoltarea turismului.

2 Judeţul Mureş nu este înregistrat cu proiecte. 3 La această categorie, două dintre judeţele analizate, Covasna şi Mureş, nu sunt prezente cu proiecte.

9

Măsura: 3.2. Dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice POR. Axa 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul prioritar: 5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică


Covasna Proiect regional de promovare a turismului in Regiunea Centru 1.5 PDR.Prioritatea III: Dezvoltarea turismului. Măsura: 3.3. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor în turism POR. Axa 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul prioritar: 5.2.Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice


Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna – CL Covasna

10.0

Dezvoltarea infrastructurii şi facilitarea accesului în zona turistică Şugaş-Băi – CJ Covasna si CL Sf. Gheorghe

2.7

Covasna

Complex de agrement Malnaş – CL Malnas 8.0 Construirea şi dotarea centrelor Salvamont în judeţul Harghita 2.5 Ecologizarea staţiunii Lacu Roşu, Gheorgheni 3.5 Reabilitarea zonei turistice Sântimbru Băi 18.9

Harghita

Îmbunătăţirea accesabilităţii şi amenajarea zonei turistice Harghita Băi 2.2 Parc pentru sporturi cu motor – CJ Mures 9.7 Modernizare reamenajare spaţii publice de agrement Platoul Corneşti – Primaria Tg. Mures

5.5 Mureş

Drumul Sării Sovata – CL Sovata 5.4

10

ANEXA I

C. STRATEGII DE DEZVOLTARE LA NIVELUL JUDEŢELOR

• COVASNA,

• HARGHITA

• MUREŞ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LA NIVELUL

JUDEŢULUI COVASNA

Consiliul judetean Covasna (CV) a adoptat Strategia de dezvoltare a turismului din

judeţ (http://www.covasna.info.ro/html/strategia_turismului.html), încadrându-se în axa

Prioritară III, Dezvoltarea Turismului, a Regiunii 7 Centru . Potrivit acesteia,

turismului covasnean se va axa pe turismul rural şi ecologic. Un alt element reprezentativ

pentru turismul covasnean il va constitui turismul balnear, autoritatile judetene dorind de

asemenea sa valorifice apele minerale din zonă.

La baza strategiei, a stat analiza SWOT a potenţialului judeţului. Dintre oportunităţile

specifice judeţului Covasna au fost identificate următoarele: ape minerale, turism,

piaţăinternă şi internaţională,construcţii, branduri; dotări,resurse naturale specifice zonei;

produse naturale, bio, agricultură ecologică,participare la mişcarea SLOW FOOD;

dezvoltarea complexă a zonei; cultivarea de produse agricole speciale (plante medicinale,

plante bioenergetice); inovaţie: colaborarea între domeniile economieişi educaţiei;

dezvoltarea organismelor care generează proiecte,atragerea partenerilor externi; preluarea

şi conştientizarea metodelor noi; colaborarea în interesul realizării proiectelor; locuri de

întâlnire pentru comunitate, puncte internet; posibilitatea de a prelua proiecte de

construcţii şi proiecte UE; elaborarea de cataloage şi inventare ale resurselor.

În vederea implementării strategiei, au fost stabilite condiţii generale care trebuie

îndeplinite şi care privesc dezvoltarea infrastructurii (Circulaţia rutieră, drumuri, apă-

canalizare, gestionarea deşeurilor) şi a resurselor umane ( Cursuri gratuite de

perfecţionare turistică; Condiţii organizatorice; Centre de Informare Multifuncţională (I)

–în fiecare localitate).

11

http://www.covasna.info.ro/html/strategia_turismului.html

Dintre condiţiile specifice dezvoltării turismului covăsnean, în cadrul strategiei sunt

menţionate următoarele:

• Dezvoltarea locurilor de cazare şi modernizarea patrimoniului construit,

prin: creşterea numărului locurilor de cazare în mediul rural; transformarea

castelurilor şi conacelor în hoteluri, elaborarea proiectelor de finanţare;

exploatarea în scopuri turistice a construcţiilor vechi, cu trecut istoric sau cultural;

reexaminareapotenţialului existent în turismului balnear; reabilitarea staţiunilor

balneare şi a mediului înconjurător; înfiinţarea unui muzeu al satului judeţean;

crearea unui parc agricol.

• Indentificarea surselor pentru dezvoltarea locurilor de cazare turistică, prin:

identificarea surselor financiare autohtone şi dinUE; utilizarea capitalul privat –

demersuri pe plan local pentru atragerea investitorilor; elaborarea rapidă a

proiectelor locale concrete.

• Ocrotirea mediului înconjurător, prin: activizare, convingere, reglementare,

control, sancţionare; amenajarea, modernizarea centrelor şi străzilor din localităţi;

amenajarea şi întreţinerea împrejurimii râurilor, pâraielor şi a lacurilor, etc.

• Crearea şi dezvoltarea atracţiilor turistice.


JUDEŢULUI HARGHITA

În cazul judeţului Harghita, a fost elaborată şi adoptată în martie 2009, Strategia de

dezvoltare a turismului

(http://www.judetulharghita.ro/ci/dezvreg/HMTurisztikaiStrategia.pdf ), care a avut la bază o analiză

SWOT. Dintre oportunităţile identificate fac parte următoarele: interesul crescând faţă de

diferite forme de turism (active, cultural şi de parimoniu, eco-turism etc.); dezvoltarea

unor produse turistice inovative; introducerea tichetelor de călătorie sau de vacanţă;

creşterea relativă a nivelului de culturalizare a populaţiei, cu implicaţii asupra

motivaţiilor de călătorie; îmbătrinirea populaţiei şi creşterea ponderii vârstiniclor active;

globalizarea cultural care sporeşte interesul faţă de valori autentice specific diferitelor

zone; descreşterea prejudecăţilor interetnice; deschiderea ţării faţă de investitorii străini;

dezvoltarea sectorului financiar-bancar care facilitează creditele investiţionale şi de

12

http://www.judetulharghita.ro/ci/dezvreg/HMTurisztikaiStrategia.pdf

consum turistic;posibilitatea preluării modelelor de best-practice în elaborarea şi

implementarea politicii de turism; statutul de membru al judeţului Harghita în Adunarea

Regiunilor Europene-transfer de cunoştinte, lobby regional.

Direcţiile strategice de dezvoltare a turismului din judeţul Harghita, sunt strucurate pe

următoarele axe:

1. Amenajarea şi valorificarea resurselor turistice natural şi antropice;

2. Stimularea dezvoltării structurilor de primire turistică şi ale infrastructurilor

conexe;

3. Dezvoltarea sistemului organizatoric a turismului din judeţul Harghita;

4. Îmbunătăţirea condiţiilor de formare a capitalului uman angajat în turism;

5. Marketingul destinaţiei Ţinutului Secuiesc.

Proiectele şi programele turistice iniţiate, concepute sau în curs de execuţie la nivelul

judeţului Harghita, de către Consiliul Judeţean, Consilii locale şi ONG-uri sau instituţii

publice, pe baza axelor menţionate anterior, sunt prezentate în următorul tabel:


JUDEŢULUI MUREŞ

Priorităţile de dezvoltare ale Judeţului Mureş în perioada 2007-2013 urmează structura

axelor prioritare ale Planului de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007-

2013 (http://www.cjmures.ro/Programe_actiuni/Strategie_2007_2013/cuprins.htm),

cuprinzând obiective, rezultate aşteptate şi măsuri corespunzătoare particularităţilor

judeţului.

La bază priorităţilor strategice de dezvoltare a judeţului Mureş, s-a luat în considerare

stadiul existent şi comparaţia cu nivelul regional şi naţional. Astfel, dintre avantajele

judeţului, s-a evidenţiat poziţia strategică centrală, care ar putea favoriza dezvoltarea unei

bune infrastructuri de drumuri şi feroviară, prin care să se facă legătura cu cele mai

îndepărtate puncte geografice ale ţării. De asemenea, această poziţie poate favoriza

activităţile comerciale şi mobilitatea populaţiei către judeţul Mureş pentru practicarea

turismului.

În ultimii ani economia judeţeană a trecut printr-un proces intens de restructurare

economică a unor mari fabrici nerentabile, unele dintre ele având un impact negativ

asupra mediului. Economia şi viaţa socială este marcată profund de restructurare, dar

13

http://www.cjmures.ro/Programe_actiuni/Strategie_2007_2013/cuprins.htm

există capacitate substanţială prin revitalizarea industriei şi a serviciilor de a absorbi

forţa de muncă disponibilizată. Odată cu procesul restructurării, centrele tradiţionale

industriale şi-au pierdut din caracterul lor dominant, crescând astfel mobilitatea socială,

una dintre direcţii fiind dinspre urban spre rural.

În funcţie de principalele caractersitici ale economiei judeţului, s-a stabilit drept obiectiv

strategic pentru perioada 2007-2013 creşterea economică mai accelerată, astfel încât

raportul între cea mai dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată zonă, să se diminueze până

la finele perioadei de programare.

Orientarea de bază a strategiei judeţului o constituie potenţarea punctelor tari, în vederea

valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin

eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.

În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită

redresarea economică a judeţului şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în

dezvoltare, luând în considerare protecţia socială şi conservarea mediului.

Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează cinci câmpuri de

acţiune:

• infrastructura

• economia

• mediul

• resursele umane

• turismul

Obiectivele specifice ale strategiei sunt următoarele:

1) Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului regional cu respectarea

condiţiilor de protecţia mediului;

2) Creşterea prosperităţii locuitorilor judeţului prin dezvoltarea

Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă;

3) Creşterea rolului turismului în economia judeţului prin investiţii directe,

promovare şi îmbunătăţirea serviciilor turistice;

4) Creşterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea

activităţilor economice în condiţiile conservării patrimoniului natural şi istoric;

5) Ridicarea performanţelor economice prin sprijinirea cercetării, a

transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri;

14

6) Reducerea şomajului prin îmbunătăţirea angajării şi a adaptabilităţii forţei

de muncă, promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii şi combaterea

excluziunii sociale;

7) Reducerea disparităţilor în dezvoltarea centrelor urbane din regiune;

8) Dezvoltarea şi încurajarea creării de parteneriate în domeniul cercetării şi

inovării tehnologice.

În ceea ce priveşte Prioritatea II: Sprijinirea afacerilor, la nivelul judeţului Mureş, se

consideră că suportul financiar pentru dezvoltarea afacerilor va duce la creşterea

competitivităţii întreprinderilor. Un bun mediu de afaceri, existenta unor reale

oportunităţi pentru IMM-uri, vor conduce la creşterea de ansamblu a economiei judeţene.

Nevoile în acest sector sunt mari datorita restructurărilor din industria judeţeană din

ultimii ani care au afectat marile platforme industriale şi combinatele mari poluatoare.

Sectorul IMM este cel care absoarbe cel mai important segment de forţa de munca, este

de fapt locomotiva economiei judeţului. De aceea, crearea facilităţilor pentru investitori

prin amenajarea unor parcuri industriale şi stimularea afacerilor prin crearea de locaţii

necesare incubării afacerilor, reprezintă o prioritate pentru judeţul Mureş. Creşterea

calităţii managementului întreprinderilor este de asemenea o măsura cheie pentru

catalizarea dezvoltării de afaceri.

ÎÎnn vveeddeerreeaa ccrreeşştteerriiii ccoommppeettiittiivviittăăţţiiii ffiirrmmeelloorr ssee pprreeccoonniizzeeaazzăă aassiigguurraarreeaa uunnoorr sseerrvviicciiii ddee

ccoonnssuullttaannţţăă pprriinn ccaarree ssaa ssee uurrmmăărreeaassccăă aassiigguurraarreeaa uunneeii ccaalliittăăţţii ssppoorriittee aa pprroodduusseelloorr ppeennttrruu

aa ppuutteeaa ppeenneettrraa ppiieeţţeellee eexxtteerrnnee..

Pentru atenuarea consecinţelor pe care le generează procesul complex de restructurare a

economiei judeţului Mureş se consideră că o alternativă ar putea sa o constituie

dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii şi modernizarea şi diversificarea

activităţilor economice.

Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este deosebit de importanta

deoarece pe de o parte, în prezent este unica sursă de locuri de muncă, iar pe de altă parte

prin intermediul lor se creează o cultură a competiţiei bazată pe flexibilitate şi producţie.

Investiţiile străine s-au orientat în principal către IMM-uri, dar se înregistrează investiţii

substanţiale şi în firme cu peste 250 de angajaţi. Principalele ramuri economice care au

exercitat atracţie pentru capitalul străin sunt: industria lemnului, industria alimentară,

produse lactate, industria medicamentelor şi industria chimică, industria de confecţii.

15

Prin creşterea volumului de export a produselor şi a serviciilor, se acţionează o

importantă pârghie a dezvoltării economico-sociale a judeţului Mureş. În vederea

realizării acestui deziderat, se urmăreşte, în principal, îmbunătăţirea calităţii produselor şi

a serviciilor prin introducerea conceptului modern de marketing al produselor şi a

practicilor europene în domeniul standardizării şi certificării produselor. În structura

exporturilor, ponderi importante au deţinut produsele chimice, materiale textile şi

articolele din acestea, mobila şi produsele diverse.

Se va acorda sprijin societăţilor comerciale pentru accesul la baze de date

specializate şi informaţii privind piaţa, participarea la târguri relevante regionale,

naţionale şi internaţionale, expoziţii, misiuni comerciale şi vizite la alte companii,

cercetarea pieţei, pregătirea unor planuri de marketing specifice companiei.

Parcurile industriale şi celelalte concepte specifice dezvoltării afacerilor, cum ar fi

incubatoarele de afaceri şi parcurile tehnologice, reprezintă un fenomen nou pentru

Judeţul Mureş. În judeţ există o investiţie pentru un parc industrial, investiţie

finalizată, finanţată din fonduri PHARE - Parc Industrial Mureş - Platforma

Vidrasău Ungheni.

Sprijinul financiar va fi acordat proiectelor care urmăresc să îmbunătăţească şi să

dezvolte infrastructura afacerilor şi celor care contribuie la o creştere a eficientei în

general a vieţii economice a judeţelor şi localităţilor precum şi a atractivităţii

acestora prin realizarea unei infrastructuri de utilităţi care sa stimuleze investiţiile

economice.

În concordanta cu obiectivul acestei masuri, se doreşte crearea unui cadru pentru

atragerea investiţiilor locale şi străine în întreprinderi şi susţinerea locurilor de

munca create, precum şi crearea unor parcuri industriale, parcuri tehnologice,

incubatoare de afaceri sau alte modalităţi de facilitare şi atragere a investiţiilor.

Proiectele vor răspunde nevoilor regionale de dezvoltare economica şi vor trebui să

corespundă cu cerinţele unei dezvoltări sustenabile.

Din cauza scăderii dramatice a relaţiilor de colaborare şi transfer tehnologic dintre

Universităţi şi industrie, precum şi a lipsei de instituţii performante în cercetarea

ştiinţifică şi transferul tehnologic, dezvoltarea economică a regiunii este dependentă

aproape în exclusivitate de importul de tehnologie, un punct slab atât pentru

economie cât şi pentru instruirea universitară în sine. Înfiinţarea unor centre de

16

cercetare ştiinţifică şi transfer tehnologic în relaţie cu marile universităţi ale

regiunii se dovedeşte astfel o necesitate urgentă.

Prioritatea III: Dezvoltarea turismului este de o crucială importanţă pentru dezvoltarea

economiei judeţului pe baza potenţialului ei intern. O condiţie de baza pentru

dezvoltarea turismului se bazează pe promovarea atracţiilor turistice care generează

cerere în destinaţiile turistice şi pe creşterea serviciilor turistice care au un rol crucial în

realizarea câştigurilor din activităţi turistice. Dezvoltarea turismului are un mare rol în

creşterea angajării forţei de munca şi constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de

afaceri pentru IMM-uri.

Se înregistrează în momentul actual, o distribuire disproporţionată a spatiilor de cazare la

nivelul judeţului, necorelată cu potenţialul turistic. Acest fapt trebuie corectat prin

încurajarea dezvoltării unei infrastructuri moderne, care să valorifice atuu-rile zonei. De

aceea, este necesară urmărirea punerii în valoare a resurselor turistice prin crearea unui

pachet turistic adecvat şi diminuarea dezechilibrelor între ariile turistice de pe teritoriul

judeţului prin încurajarea dezvoltării armonioase a infrastructurii de turism. Se va susţine

financiar în principal reabilitarea de clădiri şi utilarea acestora în scop turistic la

standarde competitive şi, în secundar, construcţia de unităţi de cazare turistică.

Atractivitatea şi diversitatea resurselor turistice trebuie dublată de o infrastructură

modernă, care să răspundă exigenţelor în continuă creştere a turiştilor români, care

reprezintă în continuare ponderea cea mai mare în numărul sosirilor.

Judeţul Mureş, dispune de numeroase obiective de patrimoniu, unele dintre ele de interes

internaţional şi naţional: cetăţi, monumente istorice, monumente de arhitectura - au fost

înscrise în patrimoniul mondial al UNESCO arealul municipiului Sighişoara şi Saschiz -

cetatea Saschiz. O parte din acestea se afla intr-o stare accentuata de degradare şi

necesita restaurare.

Măsurile specifice vor privi acţiuni de conservare, restaurare, valorificare turistică,

informare, creşterea conştientizării importanţei prezervării patrimoniului natural şi

antropic, dezvoltarea unor programe de evaluare a resurselor ariilor protejate existente,

înfiinţarea administraţiilor ariilor protejate, atragerea membrilor comunităţii locale în

administrarea / custodia ariilor protejate, elaborarea planurilor de management pentru

fiecare arie protejată, crearea unui sistem informaţional regional privind managementul

ariilor protejate, delimitarea ariilor protejate în urma finalizării studiilor de fundamentare.

17

ANEXA IIa

Partea a II-a POTENŢIALULUI NATURAL, ECONOMIC ŞI SOCIAL ŞI A PERSPECTIVELOR DE DEZVOLTARE A ANTREPRENORIATULUI ÎN ZONĂ

caracterizarea judeţelor MUREŞ, HARGHITA şi COVASNA

II.1.ANALIZA POTENŢIALULUI JUDEŢELOR MUREŞ, HARGHITA, COVASNA ŞI A REGIUNII CENTRU SUB ASPECTUL RESURSELOR

1. Potenţialul natural

Regiunea de dezvoltare “CENTRU” este situată în zona centrală a României, în

interiorul marii curburi a Munţilor Carpaţi, pe cursurile superioare şi mijlocii ale

Mureşului şi Oltului, fiind străbătută de meridianul de 250 longitudine estică şi paralela

de 460 latitudine nordică. Regiunea Centru are o suprafaţă de 34.100 km2, reprezentând

14,3% din teritoriul României. Prin localizarea ei în centrul României, această regiune se

învecinează cu alte şase regiuni de dezvoltare.

Organizarea administrativ teritorială a regiunii Centru este următoarea: şase

judeţe: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu; 50 oraşe şi municipii (din care 18

municipii); 334 comune; 1823 sate.

Tabelul nr.2 Organizarea administrativă a regiunii Centru şi a judeţelor Mureş, Covasna şi

Harghita, la 31 decembrie 2006

Suprafaţa totală (Kmp)

Oraşe şi municipii Nr.

Din care: Municipii Nr.

Comune Nr.

Sate Nr.

România 238391 320 103 2854 12951 Regiunea Centru

34.100 57 20 357 1788

Mureş 6714 11 4 91 464 Covasna 3710 5 2 40 122 Harghita 6639 9 4 58 235

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008, INS, Bucureşti

Relieful cuprinde părţi însemnate din cele trei ramuri ale Carpaţilor româneşti,

zona colinară a Podişului Transilvaniei şi depresiunile din zona de contact între zona

colinară şi cea montană. Zona montană se întinde pe 47% din suprafaţa regiunii Centru,

ocupând părţile de est şi vest ale regiunii. Pe teritoriul regiunii Centru, la limita cu

regiunea Sud, se găsesc cele mai înalte vârfuri din România: Moldoveanu (2544 m) şi

Negoiu (2535 m), ambele situate în masivul Făgăraş. Zona colinară cuprinde Podişul

Târnavelor, în întregime şi partea de est a câmpiei înalte a Transilvaniei.

18

Clima din regiunea Centru este temperat-continentală, variind în funcţie de

altitudine. În depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se înregistrează

frecvent inversiuni de temperatură, aerul rece putând staţiona aici perioade îndelungate

de timp.

Reţeaua hidrografică este bogată, fiind formată din cursurile superioare şi

mijlocii ale Mureşului şi ale Oltului şi de afluenţii acestora.

Locuită din timpuri preistorice, Regiunea Centru a făcut parte din antichitate din

formaţiunile prestatale şi statale ale dacilor, fiind apoi cucerită de romani şi transformată

în provincie romană. După retragerea romanilor din anul 271 d.Hr., populaţia autohtonă a

continuat să locuiască în această zonă, în ciuda atacurilor permanente ale popoarelor

migratoare. Între secolele XI şi XII, regiunea a fost cucerită treptat de maghiari, devenind

parte a Regatului Maghiar şi beneficiind de o autonomie destul de extinsă. În secolele XII

şi XIII au fost colonizaţi în partea de sud a Transilvaniei, de saşi şi în partea de răsărit a

voievodatului de către secui. Regiunea Centru a cunoscut puternice frământări sociale.

După războiul ţărănesc condus de Gh Doja (1514), dezastru militar suferit de armata

maghiară în faţa turcilor la Mohacs şi în urma frământărilor politice interne, Ungaria a

fost ocupată de turci şi transformată în paşalâc, Transilvania devenind Principat

Autonom, vasal turcilor. Acesta avea acelaşi statut cu cel al Moldovei şi al Ţării

Româneşti. La sfârşitul secolului al XVII, Transilvania intră sub stăpânirea habsburgilor ,

menţinându-şi, cu toate acestea, o anumită autonomie. La sfârşitul secolului VXII,

Transilvania, în special partea de vest, cu zona Munţilor Apuseni, este cuprinsă de marea

răscoală ţărănească condusă de Horea, Cloşca şi Crişan (1784).

Principalele resurse naturale

Resurse naturale de suprafaţă (păduri, terenuri agricole, păşuni).Având în

vedere că 36,4% din suprafaţa regiunii CENTRU este acoperită cu păduri, o resursă

însemnată o constituie lemnul de fag, molid şi brad din pădurile montane si lemnul de

gorun si stejar, întâlnit în pădurile mici din zonele de podiş si de deal. In acest fel,

Regiunea “CENTRU” poseda un mare potenţial silvic, constituind una din principalele

zone de aprovizionare cu lemn din tara, dar şi a industriei de prelucrare a lemnului din

regiune.

În acelaşi timp, în regiunea "Centru" există un sector agricol important. Astfel, în

estul şi sudul regiunii, cultura principală este cartoful, în timp ce în partea cu înălţimi mai

19

joase sunt condiţii favorabile pomilor fructiferi. In zonele colinare şi depresionare,

precum si în luncile din centrul, sudul şi sud-vestul regiunii se cultivă grâul, orzoaica,

orzul, porumbul, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreţ. Podişul Târnavelor, cu

zona delimitata de municipiile Târnăveni, Mediaş, Blaj şi Aiud, asemeni terenurilor din

jurul municipiilor Alba Iulia şi Sebeş sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii viţei de

vie. În anul 2006 (decembrie), suprafaţa agricolă a Regiunii Centru era de 1932,8 mii ha,

reprezentând 56,68% din suprafaţa totala a regiunii si 13,1% din suprafaţa agricolă a

României. După modul de folosinţă, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: arabil

39,8%, păşuni 34,5%, fâneţe 24,5 %, vii şi pepiniere viticole 0,4%, livezi şi pepiniere

pomicole 0,8%. Activitatea de creştere a animalelor este relativ bine dezvoltata în

aproape toate judeţele regiunii, în zona montană reprezentând principala activitate

agricolă. Tradiţionala activitate de creşterea oilor, în special în zonele din Munţii

Cindrelului, Munţii Sebeşului şi zona Branului, se află în uşor declin în ultimul deceniu

din cauza dificultăţilor privind valorificarea producţiei. Judeţele Mureş şi Harghita sunt

renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureşul având şi un puternic sector de

creştere a porcinelor şi păsărilor.

Resursele naturale ale subsolului sunt reprezentate in principal de:

a) Zăcămintele de gaz metan. Cea mai importantă resursă a subsolului

Regiunii "Centru" o constituie zăcămintele de gaz metan, descoperite la Sărmăşel în

1907. În urma acestei descoperiri au fost întreprinse lucrări geologice de prospectare şi

exploatare a zăcămintelor de gaz şi s-a trecut, începând din 1913, la exploatarea lor.

După 1944, lucrările geologice au cunoscut o amploare deosebită, ducând la descoperirea

de noi structuri productive şi la punerea lor în exploatare. Cele mai mari zăcăminte de

gaz metan din România se găsesc în această zonă a ţării la Nadeş, Zău de Câmpie,

Bogata, Saros, Singiorgiu de Câmpie, Seleus, Zău-Şăulia, Mădăraş, Sărmăşel, Cetatea de

Balta, Tăuni, Porumbenii Mari, Avrameşti, Mugeni, etc. De menţionat este faptul că,

gazul metan din aceasta regiune este cel mai curat gaz natural din lume, fiind alcătuit

aproape exclusiv din gaze uscate. Gazele sunt compuse în general, în proporţie de cca.

99% din metan (proporţia metanului variază, de regulă, între 95 şi 99,7%) alături de

metan, în proporţii neînsemnate, se găsesc şi alte hidrocarburi (etan, protan, butan).

b) Zăcămintele metalifere neferoase. Intre resursele naturale cele mai

importante care se află pe teritoriul regiunii, în zăcământ sau se exploatează la suprafaţa,

sunt şi cele neferoase auro-argintifere (Zlatna, Baia de Arieş, Almaşu Mare, Roşia

20

Montana), cuprifere (Bucium, Almaş, Roşia Poieni, Techereu, Bălan) şi minereuri de

mercur (Izvorul Ampoiului, Mădăraş, Sântimbru).

c) Zăcămintele nemetalifere. Între resursele subsolului, un loc important

ocupa si rocile nemetalifere utile, de diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice

etc.), prezente în rezerve considerabile. Zona eruptivă montană este dominată de andezit

(cariere industriale la Stânceni în Defileul Mureşului şi lângă Sovata la Ilieşti) şi de

piroclastite (aglomerate) andezitice. În zona deluroasă din Subcarpaţii interni, Podişul

Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei predomină depozitele sedimentare de nisipuri, marne,

argile. Depozitele imense de nisipuri, de vârstă neogenă (miocenă şi pliocenă), de regulă

sunt consolidate în straturi de diferite grosimi, utilizabile la prepararea unor materiale de

construcţii (mortare la zidărie, straturi filtrante la drumuri etc.), iar unele varietăţi

cuarţoase la fabricarea sticlei (de exemplu depozitul de nisip cuarţos de lângă Sovata).

Marnele, existente de asemenea în rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient, deşi

unele varietăţi s-ar putea preta la fabricarea cimentului. Argilele – inclusiv lutul de coastă

şi de terasă - la fel foarte răspândite, au o utilizare mai largă la fabricarea materialelor de

construcţii ceramice (cărămizi, ţigle etc.), atât în unităţi industriale mari, cât şi în

cărămidăriile rurale, foarte frecvente. Dintre cele mai importante din tara sunt si

exploatările de materiale de construcţie, cum ar fi cele de bazalt de la Topliţa, Gălăutaş,

Recaş; andezit (Suseni, Vlahita, Tuşnad, Bixad, Micfalau, Malnas-Bai; calcare(Lazărea,

Voslobeni, Sandominic, Virghiş, Întorsura Buzăului, Recaş, Caciulata, Sinca Noua,

Codlea, Bran, Moeciu, Râşnov, Cristian, Tarlungeni, Braşov, Abrud, Galda de Sus);

travertin (Bilbor); gresie (Sinzieni); şisturi cristaline pe văile Sadului şi Lotrioarei,

cristale marmoreene la porumbacul de Sus şi Arpaşul de Jos,Sohodol, argile şi argile

refractare (Alba Iulia, Ucea, Făgăraş, Codlea, Cristian, Feldioara, Bodoc) precum şi

pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor râuri.

d) Zăcăminte de cărbune. În zona nord-vestica a judeţului Covasna sunt

exploatate prin lucrări miniere de suprafaţa şi în subteran în cadrul perimetrelor miniere

Capeni – Baraolt şi Racoş – Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din

sectoarele miniere au fost închise, în prezent, continuându-se exploatarea în următoarele

sectoare: mina Baraolt, cariera Bodos şi cariera Racoş – Sud. Zăcăminte de cărbune mai

întâlnim şi la: Borsec, Jalotca, Codlea, Cristian, Virghis. Zăcămintele de sare Sarea

(NaCl) este o altă resursă prezentă în cantităţi considerabile. Principalul zăcământ de sare

este cel de la Jabeniţa, comuna Solovăstru considerat a fi cel mai mare din Transilvania.

21

Masivul de sare este situat în partea de est a depresiunii Transilvaniei. Sarea are un

conţinut de 95-99% NaCl, volumul rezervelor geologice de prognoză se estimează la 77

mld. tone. Alte zăcăminte de sare întâlnim la Sovata, Praid, Ocna Mureş, Ocna Sibiului şi

Miercurea Sibiului.

Resurse hidrografice. Reţeaua hidrografică este bogată, fiind formata din

cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului şi din afluenţii acestora, dintre

care îi menţionăm pe cei mai importanţi: Târnavele, Sebeşul, Cugirul, Arieşul, Ampoiul

(afluenţi ai Mureşului), Râul Negru, Barşa, Cibinul (afluenţi ai Oltului). Lacurile naturale

sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Munţii Făgăraş,

lacul vulcanic Sf. Ana din Munţii Harghita, si Lacul Roşu format prin bararea naturala a

cursului râului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe

râurile Olt şi Sebeş, lacurile sărate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului şi Sovata

(L. Ursu) şi iazurile piscicole din Câmpia Transilvaniei. Sunt de menţionat resursele

energetice ale Mureşului, Oltului şi Sebeşului. Potenţialul energetic al cursurilor repezi

de munte este exploatat în principal pe cursul râurilor Sebeş şi Olt.

Potenţialul turistic natural al regiunii

Turismul face parte din viata societăţii noastre în general, şi din viaţa locuitorilor

regiunii Centru în special. Astfel, regiunea se caracterizată printr-un important potenţial

turistic natural si antropic. Varietatea peisagistică a formelor şi tipurilor de relief,

importanţa ştiinţifică a unor elemente rare da floră, faună, relief, geologie au dus la

încadrarea acestora în patrimoniul natural al Regiunii. Exista un număr impresionat de

rezervaţii şi monumente ale naturii, dar şi câteva parcuri naturale declarate rezervaţii ale

Biosferei. Totuşi, cea mai importantă trăsătură caracteristică a acestui potenţial este

DIVERSITATEA: peisagistică, etnică, culturală şi religioasă.

Fiecare din judeţele analizate în acest studiu prezintă o serie de particularităţi ale

potenţialului natural care se pot valorifica prin dezvoltare de activităţi de promovare, prin

iniţiative antreprenoriale de prezentare şi valorificare. Între acestea menţionăm cu titlu de

exemplu:

a) în judeţul Covasna - specii de plante şi formaţiuni geologice, declarate

monumente ale naturii şi rezervaţii naturale. Dintre ele putem aminti:

Mestecănişul de la Reci, Mlaştina eutrofă Ozunca Băi, Valea Turiei, Muntele

22

Puciosu cu peştera de sulf Turia, Complexul de izvoare carbogazoase cu emanaţii

de gaze şi vegetaţie de mlaştină Valea Iadului – Turia.

b) Judeţul Harghita - deţine o importantă reţea hidrografică asociata cu lacurile

Sfânta Ana, lacul Roşu, Lacul Rat şi Lacul Iezer. Condiţiile geotermale

favorabile, structura geologică şi tectonică au favorizat apariţia apelor termo-

minerale, atât la marginea estică cât şi la cea vestică a lanţului eruptiv, ivirile

localizându-se în zona Topliţa, Mădăraş, Miercurea Ciuc, Tuşnad şi Vlăhiţa

(staţiuni Borsec şi Băile Tuşnad).

c) În judeţul Mureş - Lacul Fărăgău prezintă importanţă ştiinţifică pentru flora şi

fauna sa, iar lacurile antropogene de la Ideciu de Jos, Jabeniţa şi Sângiorgiu de

Mureş cu apă sărată, prezintă interes balneoclimateric. O importanţă deosebită o

reprezintă complexul lacustru Sovata, unde se evidenţiază lacul Ursu, considerat a

fi cel mai relevant lac heliotermal din Europa.

Prin trasăturile fizico-geografice şi patrimoniul cultural se poate exprima rolul şi

importanţa socială a turismului din Regiunea Centru. Diversitatea modalităţilor dedicate

timpului liber are la bază potenţialul turistic natural şi antropic ridicat din Regiunea

Centru.

Turismul balnear

Judeţele cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna, urmate de Mureş,

Sibiu, Braşov si Alba. Exista patru staţiuni de interes naţional si 11 staţiuni de interes

local cu importante baze de tratament. Factorii de cură sunt foarte diverşi.

Judeţul Covasna este un tărâm al apelor, având numeroase staţiuni

balneoclimaterice. Între judeţele Regiunii Centru, staţiunile judeţului Covasna sunt cel

mai bine ocupate în cursul anului, aici fiind cel mai mare număr de înnoptări. Dispune de

un număr de 2 staţiuni balneo-climaterice, declarate în 2002 de interes naţional

(Covasna) şi local (Bálvanyos), ambele recomandate pentru afecţiuni cardiovasculare.

Alte staţiuni de interes local sunt Malnaş Bai, Vâlcele, Băile Fortyogó (nefuncţională, în

stare de degradare pronunţată), Biborţeni, Ozunca Băi. Turismul balnear este favorizat si

de condiţiile de mediu - lipsa aproape in totalitate a poluării în special în zona Covasna,

cu o puternică ionizare negativa, izvoare de ape minerale cu debite foarte mari, nămol

mineral şi mofete (emanaţii naturale de CO 2 ).

23

Judeţul Harghita deţine 16 staţiuni, din care doar şase au bază de tratament

(Băile Jigodin, Băile Miercurea-Ciuc, Băile Tuşnad (pentru afecţiunile cardiovasculare),

Borsec, Praid, Băile „Mureşul” Remetea). Pe lista staţiunilor declarate ca fiind de interes

naţional se numără Băile Tuşnad, iar declarate de interes local Băile Homorod, Borsec,

Harghita-Băi, Izvorul Mureşului, Praid, Lacul Roşu. Fără bază de tratament sunt Băile

Caşin, Băile Homorod, Băile Pucioasa-Sântimbru, Băile Sărate, Băile Seiche, Bilbor,

Harghita Bai, Izvorul de apă minerală din Şumuleu, Sâncrăieni, Topliţa.

Judeţul Mureş. În Subcarpaţi sunt concentrate numeroase lacuri sărate: la

Sovata, Ideciu de Jos, şi Jabeniţa. Sovata - recunoscută pentru efectele benefice în

tratamentul afecţiunilor ginecologice - este declarată prin Hotărârea nr.1122 din

10.10.2002 staţiune turistică de interes naţional. Aici există cca. 10 lacuri sărate, dintre

care Lacul Ursu este cel mai important lac sărat din Transilvania. Acesta este situat într-o

fostă ocnă de sare părăsită, fiind caracterizat de fenomenul de heliotermie. Importante din

punct de vedere terapeutic sunt şi lacurile Negru şi Aluniş, care, alături de Lacul Ursu, au

asigurat dezvoltarea staţiunii Sovata.

Turismul montan

Frumuseţea şi înălţimea reliefului montan favorizează dezvoltarea unui turism

bisezonal. Speoturismul practicat într-o impresionantă şi diversificată arie carstică, bine

reprezentată de peşteri, chei, avene, izbucuri, speleoteme, alpinismul şi escalada pe

crestele cele mai interesante ale munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Trăscăului, Cheile

Varghişului cicloturismul, vânătoarea şi pescuitul practicat pe tot arealul montan şi

submontan al Regiunii, zborul cu parapanta , rafting-ul şi canioning-ul, turismul de iarnă,

reprezintă o parte din paleta activităţilor desfăşurate în practicarea turismului sportiv din

Regiunea Centru.

Turismul cultural

Regiunea Centru este caracterizată printr-o diversitatea etnică importantă ce a

dus, în final, la o diversitate culturală cu ridicat potenţial de atracţie turistica. În fiecare

judeţ din Regiune există importante atracţii culturale, printre care amintim: castele,

conace, palate, muzee etnografice, muzee de istorie, arheologie, de artă, case memoriale.

Localităţile urbane din Regiunea Centru mai amintesc încă de urmele unui înfloritor

trecut istoric, cultural şi economic.

24

Turismul ecumenic

Numărul mare de lăcaşe de cult din Regiunea Centru, în special mănăstiri şi

schituri ortodoxe, biserici fortificate, catedrale, vin în sprijinul celor ce sunt în căutarea

unui crampei de credinţa, istorie şi cultura. Practicarea turismului ecumenic este susţinută

de o structura confesionala foarte diverse: 63,6% ortodocşi, 15,2% romano-catolici, 2,2%

unitarieni şi 1,7% greco-catolici.

Turismul de tip urban

Oraşele Regiunii păstrează încă urmele unui înfloritor trecut istoric, cultural şi

economic. Amintim în acest sens reşedinţele de judeţ: Alba Iulia cu Cetatea bastionară

(1715-1738) de tip "Vauban" şi Catedrala romano-catolica de sec. XIII, Braşov cu

Cetatea Braşovului (1395), Biserica Neagră, Piaţa Sfatului, Cartierul Schei, Sfântu

Gheorghe cu Biserica reformata fortificată , Miercurea Ciuc cu Cetatea feudala Mikó,

Târgu Mureş cu cetatea medievala cu şapte bastioane (1602-1652), biserica reformată,

Palatul Culturii, Biserica Romano-catolică , Sibiul - declarat oraş cultural european în

anul 2007 cu Catedrala Evanghelică.

Turismul de afaceri şi pentru tineret

Există în Regiunea Centru numeroase hoteluri şi vile, care oferă servicii specifice

turismului de afaceri. Acestea permit desfăşurarea întâlnirilor de afaceri, având în dotarea

lor săli de conferinţe şi dotări specifice. În Regiunea Centru sunt organizate tabere pentru

elevi, tabere pentru studenţi, pentru copii cu situaţii sociale dificile. Aceste activităţi

didactice ce se desfăşoară în regiune au menirea de a contribui la o dezvoltare

armonioasă a populaţiei tinere şi oferă posibilitatea integrării sociale a celor cu nevoi

speciale. Există în Regiunea Centru o varietate de evenimente culturale, festivaluri,

tabere de creaţie, sărbători populare. Festivalurile de importanţă naţionala sunt

concentrate in marile oraşe în fiecare din judeţele Regiunii Centru.

Turismul rural şi agroturismul

Turismul rural şi agroturismul este susţinut de cea mai vastă reţea de pensiuni

agroturistice din tara. Acestea se afla în Regiunea Centru, unde se găsesc aproximativ

50% din pensiunile cu acest specific turism din ţară. Aflat în plină dezvoltare, turismul

rural este susţinut de importante şi frumoase zone etnografice.

25

2. Infrastructura

Infrastructura de transport

Reţeaua de drumuri. Ca efect al aşezării favorabile, în regiunea Centru există o

reţea de drumuri bine dezvoltată. Principalele axe de circulaţie sunt plasate de-a lungul

culoarelor Mureşului, Oltului, a celor doua Târnave şi prin trecătorile şi pasurile

montane. Perpendicular pe acestea, o alta reţea de circulaţie importanta traversează

regiunea de la nord la sud. La Braşov se intersectează toate căile de comunicaţie prin care

se realizează legătura între regiunile din nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu

cele din est. Repartiţia drumurilor pe suprafaţa regiunii este determinată de formele de

relief, densitatea maxima întâlnindu-se în zonele de culoar, iar cea minimă în zona

montană. Spre deosebire de drumurile naţionale, care au fost parţial reabilitate şi

reparate, cele judeţene sunt prost întreţinute din cauza lipsei acute de fonduri.

Regiunea Centru este traversată de trei drumuri europene: E81, E68, E60,

însumând 951 km, acest fapt constituind un avantaj din punctul de vedere al accesului la

reţeaua de transport europeană şi naţională. Deţine locul doi pe ţară, după regiunea Nord-

Vest, ca numărul de km de drumuri europene.

În ceea ce priveşte situaţia drumurilor publice, la sfârşitul anului 2006, în

regiunea Centru erau 10.211 km drumuri publice, cea ce reprezintă 12,77% din total

naţional. Din acestea, 2447 km erau drumuri publice modernizate (23,96%). Densitatea

drumurilor regionale este de 39,5%, sub media naţională de 33,5 km la 100 kmp teritoriu.

Judeţul Mureş deţine 19,44% din total drumuri publice ale regiunii, drumurile

modernizate reprezentând 17,45% din cele ale regiunii. Drumurile publice ale judeţului

Harghita reprezintă 16,13% din total regiune, drumurile modernizate fiind de 19,94%.

Judeţul Covasna are o reţea de drumuri publice ce deţine 8,22% din total regiune,

drumurile modernizate fiind de 12,06%.

Atât la nivel de regiune, cât şi la nivelul celor trei judeţe, densitatea drumurilor

publice este sub media naţională. Cea mai mică densitate a drumurilor o are judeţul

Covasna (22,6%).

Tabelul nr.3 Situaţia drumurilor publice din regiunea Centru, anul 2006

Drumuri publice, din care:

Modernizate Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp

România 79952 21549 33,5 Regiunea Centru 10211 2447 29,9 Mureş 1985 427 29,6 Harghita 1647 488 24,8

26

Covasna 839 295 22,6 Sursa: Anuarul Statistic Teritorial al României, 2008, INS, Bucureşti

Grafic 1

12.77

11.36

2.481.98 2.06 2.26

1.05 1.37

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

%

Regiunea Centru Mureş Harghita Covasna

Ponderea drumurilor publice din regiunea Centru si din judetele Mures, Harghita si Covasna, in total national, 2006

Drmuri publice Drumuri modernizate

Sursa: Anuarul Statistic Teritorial al României, 2008, INS, Bucureşti

Reţeaua de cale ferată În anul 2006, reţeaua de căi ferate a regiunii Centru avea o

densitate de 39,5 km/1000 km2, aceasta fiind sub media naţională (45,3 km/1000 km2).

De asemenea, judeţele Mureş (52,2 km/1000 km2), Harghita (31,5 km/1000 km2) şi

Covasna (31,3 km/1000 km2) se găsesc sub media naţională. Judeţul Mureş deţine, totuşi,

o densitate mai mare a căilor ferate comparativ cu media regională.

Tabelul nr.4 Densitatea liniilor de cale ferată (km/1000 km2)

1990 2005 2006 România 47,8 45,9 45,3 Regiunea Centru 51,8 41,6 39,5 Mureş 71,2 45,4 42,2 Harghita 32,2 31,5 31,5 Covasna 31 31,3 31,3

Sursa: Anuarul Statistic Teritorial al României, 2008, INS, Bucureşti

Regiunea „Centru” este traversată (anul 2006) de 1346 km de cale ferata din care

50,37% este electrificată, ponderea fiind peste cea a cailor ferate electrificate la nivel

naţional (36,5 % din total). Exista în cadrul regiunii zone întinse izolate din punct de

vedere al transportului feroviar, cum este spre exemplu zona Munţilor Apuseni din

judeţul Alba (deoarece pe linia îngusta Turda-Abrud, circulaţia a fost întreruptă din

motive de rentabilitate) şi zona dintre Miercurea – Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. Din punct

de vedere al transportului feroviar Regiunea Centru este avantajată de poziţia geografică,

aici fiind localizate câteva importante noduri de cale ferata (Braşov, Sibiu, Teiuş) prin

care se realiza legătura României cu Europa Centrala si de Vest.

27

Transportul aerian. In regiune se află două aeroporturi: Sibiu si Târgu Mureş,

prin care se creează atât legaturi interne cât şi curse de transport internaţional. Aeroportul

din Sibiu este amplasat pe drumul naţional DN1 la o distanţă de 5 km de municipiul

Sibiu. Prin Aeroportul Sibiu se asigură legături directe cu capitala României, Municipiul

Bucureşti prin curse interne, precum şi legături internaţionale cu Germania (Műnchen,

Stuttgart, Duesseldorf) şi Italia (Roma, Bergamo, Treviso, Verona, Florence, Torino,

Bologna, Naples). Aeroportul Sibiu a deservit în cursul anului 2005 un număr de 48.907

călători, de 18,9 ori mai mulţi faţă de 1998, activitatea instituţiei marcând în acest sens o

creştere cu 25,2 % a pasagerilor deserviţi faţă de anul 2004. În ceea ce priveşte traficul

comercial intern, aeroportul Sibiu se situează pe locul 41 ca număr de curse regulate (cu

1008 zboruri). Aeroportul Târgu Mureş, situat pe teritoriul comunei Ungheni –

localitatea aparţinătoare Recea - are o poziţie geografică deosebit de favorabilă –având în

vedere că în afara judeţului Cluj celelalte judeţe din zonă nu au aeroporturi în dotare. De

asemenea, în judeţul Mureş funcţionează şi un Aeroport utilitar-sportiv la Târgu Mureş.

Cele doua aeroporturi care deservesc Regiunea Centru prezintă diferenţe semnificative

atât în ceea ce priveşte fluxul de pasageri actual şi numărul curselor cat si dinamica pe

care au cunoscut-o aceşti indicatori în ultimii ani. Astfel, în anul 2005, numărul

pasagerilor deserviţi de Aeroportul Internaţional Sibiu a fost de aproape 4,6 ori mai mare

decât cel al pasagerilor înregistraţi în Aeroportul Târgu Mureş.

Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet

Extinderea si modernizarea centralelor telefonice din ultimii ani au determinat

creşterea numărului de abonaţi în reţeaua telefoniei fixe, astfel încât, în anul 2006, la

1000 locuitori revin 218,2 abonaţi telefonici. Din totalul posturilor telefonice existente la

nivel regional, în anul 2005, 75% se află în mediul urban şi doar 25% în mediul rural.

Pe judeţe, situaţia era următoarea:

• judeţul Harghita deţine cele mai puţine abonamente la 1000 locuitori –

164,1 abonamente (sub media pe judeţ);

• cele mai multe abonamente de telefonie fixă (Romtelecom SA) sunt în

judeţul Mureş – 211,82, urmat de judeţul Covasna cu 189,49 abonamente

la1000 locuitori.

În telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii

tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia

28

mobilă. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin acţiunea de montare a

cablurilor optice, prin extinderea reţelelor digitale şi prin dezvoltarea rapidă a telefoniei

mobile şi a comunicaţiilor prin poşta electronică.

Este foarte important de reţinut ca activităţile economice şi posibilităţile de

dezvoltare a multor localităţi, în special cele din zona montană, cu potenţial turistic

ridicat, sunt afectate de infrastructura învechita din telecomunicaţii.

Piaţa serviciilor Internet este în prezent destul de matură şi este reprezentată în

regiunea „Centru” de marii furnizori naţionali, ca de exemplu:

• RDS - Romania Data Systems - (http://www.rdsnet.ro/);

• ASTRAL Telecom S. A. - cel mai mare furnizor de servicii prin cablu din

ţară, cu firmele sale în Braşov - Canad Systems şi Deltasoft, dispune şi de o

infrastructură wireless în 2,4 si 3,5 GHz. - conectivitate totală Internet de 250

Mbps (http://www.astral.ro/internet/);

• ARtelecom S.A. - operatorul Internet al Romtelecom, dispunând de reţeaua

naţională şi de 155+34 Mbps conectivitate Internet externă

(http://www.artelecom.ro/);

• Connex-Xnet, Orange - furnizori Internet în special pentru abonaţii serviciilor

de telefonie mobilă (http://www.xnet.ro/).

Tarifele serviciilor Internet sunt încă foarte mari pentru utilizatorii din România.

În general, valorile medii ale tarifelor sunt de 1,6-2 ori mai mari decât valorile medii

pentru ţările membre UE. În Regiunea de dezvoltare Centru, ca de altfel în întreaga ţară,

activităţile de comunicaţii şi reţele de date sunt coordonate de:

• ANRC - Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii

• IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia

Informaţiei din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei

Informaţiei.

Oferta comercială acceptabilă tehnologic, dar încă foarte scumpă, contrastează cu

nivelul scăzut de dotare, dar mai ales de conectivitate în instituţiile de învăţământ şi

cercetare din regiune. La această situaţie au contribuit:

• costurile foarte mari pe piaţa internă, ale unor servicii performante de

comunicaţii şi acces Internet;

• limitările severe de buget;

29

• dezvoltarea inegală a unei infrastructuri naţionale de comunicaţii în

domeniul educaţional (reţeaua naţională academică universitară RoEduNet

cuprinde un singur centru universitar din regiune, la care celelalte instituţii

academice din regiune nu sunt conectate).

Dacă în deceniul trecut a fost ameliorată treptat situaţia dotării cu echipamente în

tehnologia informaţiei, prezentul e marcat de criza nerezolvată a comunicaţiilor de date şi

acces Internet, care afectează întreg domeniul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică

Principalele publicaţii din Regiune sunt: Transilvania Expres în judeţul Braşov, în judeţul

Covasna: Haromszek, în judeţul Harghita: Harghita Nepe, în judeţul Mureş: Cuvântul

Liber, în judeţul Sibiu: Cuvântul Liber, iar în judeţul Alba: cotidianul Unirea.

Infrastructura tehnico-edilitara

Alimentarea cu apa potabila Reţeaua de distribuţie a apei potabile, în lungime

totală de 5799,2 km, la sfârşitul anului 2005, acoperă 261 localităţi din regiune, din care

56 municipii şi oraşe şi 205 comune. 98,2% din localităţile urbane ale Regiunii Centru

sunt echipate cu instalaţii de apă potabilă in timp ce doar 57,6% din cele rurale sunt

echipate parţial. În judeţul Sibiu sunt cele mai multe localităţi rurale fără alimentare cu

apă potabilă, doar 39,6% din toate comunele fiind alimentate faţă de 72,9% în judeţul

Braşov. Sub media regională se află judeţele Covasna, cu 45% din localităţile rurale

echipate cu reţea de alimentare cu apă potabilă, şi Mureş cu 57,1% iar peste media

regională se situează judeţele Alba unde doar 40,4% din localităţile rurale nu au reţea de

alimentare cu apă potabilă şi Harghita cu 38,8% din localităţile rurale fără alimentare cu

apă potabilă.

Consumul mediu de apă potabilă/locuitor a scăzut în Regiunea Centru de la 112,0

mc în 1990 la 62,4 mc în anul 2005 (media pe ţară fiind de 50,3 mc/locuitor), din care

pentru uz casnic 33,9 mc/locuitor, faţă de 29,1 mc/locuitor, media pe ţară.

Menţionam faptul ca în unele oraşe, din cauza capacităţii reduse a instalaţiilor de

captare şi distribuţie, alimentarea cu apă se face în mod discontinuu, nesatisfăcând

necesităţile de alimentare cu apă ale consumatorilor. La nivelul Regiunii se constată lipsa

în unele oraşe a staţiilor de epurare a apelor uzate sau existenta unor staţii de epurare

necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor de calitate.

Reţeaua de canalizare. Există în regiunea Centru un număr de 57 de localităţi

(28,3% din totalul localităţilor din Regiune)a, care beneficiau la sfârşitul anului 2005 de

30

sisteme de canalizare publică, pondere superioara celei înregistrate la nivel naţional

(21,9%). Situaţia pe cele două medii rezidenţiale este foarte diferită, dacă în mediul urban

ponderea localităţilor cu sisteme de canalizare era de 98, 2 %, în mediul rural aceasta era

de doar 17,1%. În profil teritorial se constata discrepante semnificative. Cea mai buna

situaţie se întâlneşte în judeţele Covasna şi Mureş (35,6% respectiv 34,3% din localităţi

au sisteme de canalizare).

Infrastructura de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei termice. La sfârşitul

anului 2006, reţeaua de distribuţie a gazului metan, avea o lungime de 7748 km (26,75%

din reţeaua naţională), numărul localităţilor în care se distribuie gaz natural fiind de 622,

din care 49 municipii şi oraşe. Oraşele din judeţele Braşov şi Mureş sunt alimentate în

totalitate cu gaz metan, în Covasna 4 din 5 centre urbane, Sibiu, 9 din 11, în Harghita 6

din 9 centre iar Alba 8 din 11. La nivel naţional doar 18,4% din localităţile din mediul

rural beneficiază de alimentare cu gaz. Judeţul Mureş pe teritoriul căruia se găsesc cele

mai mari resurse de gaz, este alimentat în cea mai mare proporţie 78%, Sibiu, 71,7% şi

Braşov 52,1%. Sub media regională se află judeţele Alba, Covasna şi Harghita cu 31,8%,

25% şi respectiv 24,1%.

Volumul total de gaz distribuit în această parte a ţării, în anul 2006, constituie

14,07% din consumul naţional, iar cel pentru uz casnic reprezintă 22,74% din consumul

naţional. Fata de celelalte Regiuni de dezvoltare, reţeaua de distribuţie a gazului metan în

Regiunea Centru se detaşează atât ca număr de localităţi, cât şi ca lungime simplă a

conductelor, situându-se pe primul loc la aceşti indicatori.

Energia termica este distribuita în 22 de localităţi, din care 20 sunt urbane.

Numărul localităţilor în care se distribuie energie termică în sistem centralizat s-a redus

in ultimii ani datorita costurilor ridicate, cât şi a găsirii unor soluţiilor alternative din

partea consumatorilor.

3. Potenţialul uman

Analiza situaţiei demografice la nivel de regiune ne poate releva aspecte care pot

influenţa pozitiv sau negativ situaţia economică şi socială. Analiza indicatorilor derivaţi

realizată la nivel de regiune şi prin comparaţie cu nivelul naţional şi cel judeţean (Mures,

Covasna şi Harghita) va ajuta la identificarea acelor zone de concentrare a unor probleme

specifice de natură economică şi socială. Aceste zone pot cunoaşte, în funcţie de

31

probleme identificate, anumite abordări, putându-se astfel contura anumite strategii de

ameliorare a lor.

Numărul, densitatea şi evoluţia populaţiei

Populaţia4 Regiunii Centru era, la sfârşitul anului 2006, de 2.530.818 locuitori.

Aceasta reprezenta 11,67% din populaţia României. Ponderea cea mai mare o deţine

populaţia feminină (51% faţă de 51,25% ponderea populaţiei feminine la nivel naţional).

Şi în judeţele Mureş, Harghita si Covasna, populaţie feminină este preponderentă.

La nivel naţional, populaţia înregistrează, în ultimii ani, un trend descrescător,

determinat în mare parte de reducerea natalităţii. La nivelul regiunii Centru, s-a

manifestat acelaşi trend descrescător până în anul 2005. În anul 2006, se observă o

revigorare a creşterii populaţiei totale.

Tabelul nr.5 Evoluţia populaţiei Regiunii Centru şi a judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna în context naţional, perioada 2000-2006 (nr. locuitori)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

România total 22435205 22408393 21794793 21733556 21673328 21623849 21584365 masculin 10968854 10949490 10642538 10606245 10571606 10543518 10521189 feminin 11466351 11458903 11152255 11127311 11101722 11080331 11063176 Centru total 2642242 2638809 2546639 2545271 2539160 2530486 2530818 masculin 1296865 1294531 1250044 1248335 1245011 1240560 1240041 feminin 1345377 1344278 1296595 1296936 1294149 1289926 1290777 Covasna total 230537 2230847 225724 224922 223878 223886 223770 masculin 113515 113678 111213 110747 110276 110251 110160 feminin 117022 117169 114511 114175 113602 113635 113610 Harghita total 341570 340929 330325 329344 328547 326558 326347 masculin 169663 169227 164242 163559 162967 161909 161756 feminin 171907 171702 166083 165785 165580 164649 164591 Mureş total 601558 602311 588359 585990 584089 583383 583210 masculin 295054 295173 288344 287145 286128 285738 285416 feminin 306504 307138 300015 298845 297961 297645 297794

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008, INS, Bucureşti

4 Analiza populaţiei are la bază două surse importante: Recensământul populaţiei din anul 2002 şi Anuarul Statistic Teritorial, 2008

32

Ponderea populaţiei regiunii Centru în total naţional a cunoscut oscilaţii relativ

mici. În anul 2006, această pondere era de 11,73% (comparativ cu 11,78% ponderea din

anul 2000).

Grafic 2 Ponderea populatiei regiunii Centru in total national, 2

2006

12

12

12

12

12

12

12

12

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ani

000-

2006

%

total masculin feminin

Sursa: Prelucrări date Anuarul Statistic al României, 2008, INS, Bucureşti

Ponderea populaţiei stabile în regiunea Centru ajunge la valoarea de 99,07%, în

timp ce la nivel de judeţ aceasta se plasează în jurul valorii de 98,7%.

Tabelul nr.6 Ponderea populaţiei stabile în populaţia totală, anul 2002 Populaţie totală Populaţie stabilă % Centru 2546639 2523021 99.07Mureş 588359 580851 98.72Harghita 330325 326222 98.76Covasna 225724 222449 98.55România 21794793 21680974 99.48

Sursa: Recensământul populaţiei, anul 2002

Densitatea populaţiei la nivel de regiune şi în cele trei judeţe – Mureş, Harghita şi

Covasna – este sub media pe ţară. Astfel, la nivel de regiune, densitatea populaţiei

regiunii era de 74,2 loc/kmp., sub media naţională de 90,5 loc/kmp.

Tabelul nr.7 Evoluţia densităţii populaţiei la nivel naţional, regional si judeţean,

perioada 2000-2006

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Romania 94.1 94 91.4 91.2 90.9 90.7 90.5 Centru 77.5 77.4 74.7 74.6 74.5 74.2 74.2 Mures 89.6 89.7 87.6 87.3 87 86.9 86.9 Harghita 51.4 51.4 49.8 49.6 49.5 49.2 49.2 Covasna 62.1 62.2 60.8 60.6 60.3 60.3 60.3

Sursa: Anuarul statistic 2009, INS

33

Cea mai mare densitate a populaţiei este înregistrată de judeţul Mureş (86.9

loc./kmp), urmat de Covasna (60,3 loc/kmp). O densitate relativ mică a populaţiei se

înregistrează în judeţul Harghita (49,2 loc./kmp).

Grafic 3 Denistatea populatiei in regiunea Centru si in judete

Harghita si Mures, 2000-2006

020406080

100

2000 2001 2002 2003 2004

ani

loc/

kmp

le Covasna,

2005 2006

Romania Centru Mures Harghita Covasna


În ceea ce priveşte repartiţia pe medii de locuire, populaţia urbană din regiunea

Centru, în anul 2006, era de 1513670, ceea ce reprezintă 59,81% din total. Gradul de

urbanizare este superior celui de la nivel naţional (59,81% la nivel regional, comparativ

cu 55,2% la nivel naţional). Pe judeţe, gradul de urbanizare diferă, în sensul în care

judeţul Harghita are o populaţie preponderent rurală (44,17% populaţie urbană). Celelalte

două judeţe sunt sub media pe regiune din punctul de vedere al ponderii populaţiei

urbane (Mureş cu 52,64% populaţie urbană şi Covasna cu 50,26%).

Grafic 4 Populatia pe medii in Romania, regiunea Centru si in jud

2006

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00

Romania

Centru

Mures

Harghita

Covasna

%

ete, in anul

60.00 70.00

urban rural


Pe judeţe, situaţia se prezintă după cum urmează:

34

Populaţia totală a judeţului Covasna a cunoscut o uşoară creştere ca pondere, în

context regional, ea ajungând la valoarea de 8,8%.

Grafic 5

Ponderea populatiei judetului Covasna in context regional, 2000-2006

8.58.68.78.88.99.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ani

%



Populaţia din judeţul Harghita atinge valoarea de aproximativ 13% în total

regiune. În acelaşi context, populaţia masculină înregistrează peste 13% din total regiune,

în timp ce populaţia feminină ajunge la aproximat 12,7%.

Grafic 6

Ponderea populatiei judetului Harghita in context regional, 2000-2006

12.4

12.6

12.8

13.0

13.2

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ani

%



Judeţul Mureş, deţine, comparativ cu celelalte două judeţe, ponderea cea mai

mare a populaţiei în regiune. Astfel, în anul 2006, acesta deţinea aproximativ 21% din

total regiune. Analiza pe sexe, prezintă un uşor avantaj populaţiei feminine în total

populaţie a regiunii, valoarea acesteia în total fiind de 23.1%

Grafic 7

35

Ponderea populatiei judetului Mures in context regional, 2000-2006

22.522.622.722.822.923.023.123.2

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ani

%



Caracteristici demografice

În anul 2006, în regiunea Centru erau 1.672.727 locuitori în categoria de vârstă

cuprinsă între 15-59 ani. În grupa de vârstă de peste 60 de ani erau 463.537 locuitori iar

cei de până la 14 ani ajungeau la 394.553 locuitori.

36

Tabelul nr.8 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă în regiunea Centru, 2000-2001

Anul 0-14 15-59 60 ani şi peste Total 2000 481.290 1.701.898 459.054 2.642.2422001 467.231 1.710.381 461.197 2.638.8092002 442.142 1.646.909 457.588 2.546.6392003 426.412 1.660.268 458.591 1.051.0312004 411.696 1.666.578 460.886 2.539.1602005 397.373 1.670.743 462.370 2.530.4862006 394.554 1.672.727 463.537 2.530.818


Ponderea persoanelor cu vârstă cuprinsă între 15-59 ani reprezenta, în anul 2006,

circa 66,09% din total, urmate de cele cu vârstă de peste 60 ani ( 18,32%), ultimul loc

fiind deţinut de grupa de vârstă 0-14 ani (15,59%).

Grafic 8

Evolutia populatiei pe grupe de varsta, in regiunea Centru

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ani

%

0-14 15-59 60 ani si peste


Rata îmbătrânirii demografice - numărul de persoane vârstnice (de 65 ani şi peste

este) ce revin la 1000 copii (0-14 ani), în anul 2006, era foarte ridicată (adică depăşea

pragul de 1000), ajungând la 1174,8‰. Această valoare se înregistrează încă din anul

2002 (ultimul recensământ). Rata îmbătrânirii în regiunea Centru se plasează sub media

naţională, de 1249.31‰. Acest proces de îmbătrânire se păstrează, chiar s-a accentuat de

la Recensământul populaţiei din anul 2002 şi chiar de la recensămintele anterioare.

Analizele anterioare relevă, de asemenea, existenţa unei populaţii îmbătrânite şi a unui

proces accelerat de îmbătrânire demografică. Această situaţie a fost pusă şi în evidenţa

indicatorilor din acea perioadă, astfel: rata îmbătrânirii la nivel regional, în anul 2002, era

37

de 741‰, (mai mică decât cea din 2006) în timp ce la nivel naţional era de 798‰.

Valorile cele mai mici se înregistrau în Sibiu (659‰) şi Covasna (678‰), iar cele mai

ridicate în Alba (833‰) şi Mureş (814‰).

Raportul de dependenţă demografică, exprimând raportul dintre populaţia de 0-14

ani şi cea de peste 65 ani şi populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, era, în anul

2006, de 51,30. Acest raport este sub media naţională, de 53,24%.

In judeţul Covasna in anul 2006, populaţia în vârstă cuprinsă în categoria 15-59

de ani era de 145.916 locuitori, urmată de cea de peste 60 de ani – 40687 locuitori – şi

populaţia de până la 14 ani, care era de 37167 locuitori.

Tabelul nr.9 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârsta, in judeţul Covasna

0-14 15-59 60 ani si peste 2000 44516 147753 38268 2001 43343 148921 38583 2002 41412 145073 39239 2003 39788 14564 39670 2004 38468 145140 40270 2005 37112 146048 40726 2006 37167 145916 40687


În total populaţie a judeţului Covasna, în anul 2006, grupa de vârstă cuprinsă între

15-59 ani, ajungea la valoarea procentuală de 65,21%, urmată de cea de peste 60 de ani

(18,18%) şi de cea de până la 14 ani (16,61%).

Grafic 9 Evolutia populatiei pe grupe de varsta, in judetul Covasna

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

0-14 15-59 60 ani si peste


Rata îmbătrânirii demografice era, în anul 2006, de 1094.70‰ (mai mică decât

cea înregistrată la nivel de regiune sau naţional), iar cea a dependenţei demografice era

de 53,35%.

38

În judeţul Harghita, populaţia în grupa de vârstă 15-59 ani, era, în anul 2006, de

211200 locuitori, cea de peste 60 ani era de 61316 locuitori , iar cea în categoria 0-14 ani

era de 53831 locuitori. Daca primele două grupe de vârstă au înregistrat scăderi numerice

comparativ cu anul 2005, grupa de vârstă de peste 60 ani a înregistrat o creştere relativ

mica, dar care reliefează fenomenul de îmbătrânire ce există şi la nivelul acestei regiuni.

Tabelul nr.10 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârsta, in judeţul Harghita

0-14 15-59 60 ani şi peste

2000 64492 218236 588422001 62877 219052 590002002 59642 211287 593962003 57649 211918 597772004 55839 211965 607432005 54073 211240 612452006 53831 211200 61316


Rata îmbătrânirii în judeţul Harghita era, în anul 2006, 1139.04‰ (mai mică decât

media naţională), în timp ce raportul de dependenţă este de 54,52% (mai mare decât

media regională).

Grafic 10

Populatia pe grupe de varsta in judetul Harghita, anul 2006

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ani

%

0-14 15-59 60 ani si peste


În anul 2006, judeţul Mureş avea o populaţie în categoria 15-59 ani de

aproximativ 372086 locuitori, în categoria peste 60 ani populaţia era de 116.400

locuitori, pe ultimul loc fiind populaţia de până la 14 ani (94.724 loc.). Ponderea fiecărei

grupe de vârstă în parte în total populaţie este: 63,8% în grupa 15-59, 20% în grupa de

39

peste 60 ani şi 16,2% în grupa de până 14 ani. Ponderea judeţului din punctul de vedere

al grupelor de vârstă era, în anul 2006, următoarea: 25% din total regiune deţinea grupa

de peste 60 ani. Grupa de vârstă 25-59 ani deţine 22,24%, în timp ce grupa de până la 14

ani reprezintă 19,15% din total regiune Centru.

Tabelul nr.11 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, în judeţul Mureş

0-14 ani 15-59 ani peste 60 ani 2000 110123 376326 115109 2001 108286 378231 115794 2002 103572 369147 115640 2003 100708 369644 115638 2004 97898 370223 115968 2005 95188 371882 116313 2006 94724 372086 116400


Rata îmbătrânirii demografice este sub media regională şi naţională - 937.28‰,

iar raportul de dependenţă este 57,27%.

Grafic 11

Populatia pe grupe de varsta in judetul Mures

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ani

%

0-14 ani 15-59 ani peste 60 ani


4. Potenţialul cultural

Viata culturala a Regiunii Centru se caracterizează printr-o bogăţie remarcabilă şi

un dinamism real pozitiv, cu elemente de originalitate. Fiind situată într-o zonă aflată

sub influenta Europei occidentale, regiunea Centru şi-a păstrat cultura originală, dar a

imprimat şi unele influenţe ale celor trei culturi prezente în regiune: cultura romana, cea

maghiara si cea germana. Acestea se reflectă în varietatea stilistică a arhitecturii şi

monumentelor din regiune, dintre care putem evidenţia: Cetatea Vauban Alba Iulia,

cetăţile medievale de la Braşov, Sibiu, Sighişoara, Sebeş, Făgăraş, Târgu-Mureş,

40

Balvanyos; în oraşul Braşov se regăsesc ca principale obiective – Biserica Neagră (cel

mai estic monument gotic al Europei), Biserica Sf. Bartolomeu, zidurile de incintă cu

bastioanele Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi Poarta

Ecaterinei.

Activitatea teatrala are o îndelungata tradiţie în Regiunea Centru, primul teatru cu

o stagiune permanenta datând din secolul al XVIII-lea. In prezent, în regiune îşi

desfăşoară activitatea patru teatre, în oraşele Sibiu, Târgu Mureş, Braşov şi Sfântu

Gheorghe, având un repertoriu bogat. Filarmonicile din Târgu Mureş, Sibiu şi Braşov

sunt printre cele mai prestigioase instituţii de acest gen ale ţării. Creaţia populara este

susţinută de numeroase ansambluri folclorice, iar meşteşugurile tradiţionale sunt

perpetuate prin munca meşterilor populari ale căror produse pot fi admirate la târgurile şi

expoziţiile de arta tradiţională.

Reţeaua de universităţi din Regiunea Centru este bine dezvoltată, remarcându-se

cea din Târgu Mureş în domeniul farmaceutic, al medicinei, al artei teatrale, din Sibiu,

pentru profile umaniste, precum şi profilele de inginerie, care sunt bine reprezentate în

zonă.

Editurile si publicaţiile culturale prezente în toate oraşele importante ale regiunii,

ating de multe ori nivelul celor din Bucuresti şi din celelalte mari oraşe ale ţării.

Bibliotecile documentare, Bathyaneum din Alba Iulia, Teleki din Târgu Mureş şi

Brukenthal din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros, cu numeroase

rarităţi pe plan european, unele manuscrise fiind unicate pe plan mondial.

De asemenea, există un valoros patrimoniu turistic, antropic, reprezentat de o

serie de monumente istorice, de arhitectură, artă, edificii religioase, muzee şi case

memoriale, importante instituţii culturale şi de ştiinţă, tehnică populara, tradiţii culturale

ale minorităţilor.

Regiunea Centru dispune de o reţea bogata şi divesificată de muzee, dintre care le

amintim pe cele mai importante: Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizaţiei Populare Astra,

Muzeul de Istorie şi Muzeul de Istorie naturala din Sibiu, Muzeul de Arta, Muzeul

Judeţean de Istorie, Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Braşov, Muzeul Unirii din Alba

Iulia, Muzeul de Etnografie şi Casa Mureşenilor.

Ca spaţiu cultural, judeţul Mureş este bine reprezentat, pe suprafaţa acestuia

existând de-a lungul timpului adevărate focare de cultură în care au activat intelectuali

valoroşi precum: Alexandru Papiu-Ilarian, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Teleki Samuel,

41

Bolyai Farkas, Bolyai Janos, Koos Ferenc. Cele mai vechi locuri de cultură ale judeţului

sunt bibliotecile, prima bibliotecă a judeţului fiind înfiinţată în anul 1557, la Târgu

Mureş, în cadrul şcolii Schola Particula, devenită în secolul XVIII colegiu reformat,

astăzi fiind Colecţia documentară Bolyai. Telek Samuel a pus bazele bibliotecii

documentare care îi poartă numele, şi care din 1802 serveşte publicului cititor. O altă

bibliotecă veche, înfiinţată în anul 1684, este aceea din Sighişoara creată pe lângă

colegiul reformat al vremii, astăzi fondurile de carte ale acesteia aparţinând bibliotecii

municipal Sighişoara. Fondul total de carte al bibliotecilor din judeţ este peste 4,5

milioane de exemplare, inclusiv cărţi rare, manuscrise şi ediţii de mare valoare ale

Bibliotecii Judeţene..

Palatul Culturii din Târgu Mureş, finalizat în 1913, găzduieşte o serie de activităţi

culturale, reunini, simpozioane, concerte, serbări. Totodată Târgurile desfăşurate la

Saschiz, Gurghiu, Hodac, Târgu Mureş, Brâncoveneşti scot în evidenţă o serie de tradiţii

păstrate în timp, costume populare moştenite din strămoşi, cântece populare şi datini.

Judeţul Harghita dispune de o serie de monumente arhitectonice aşezate în zona

estică şi vestică care păstrează cultura creştină a Vestului. Regăsim aici, monumente

gotice şi renascentiste care reflecta elemente din cultura est-europeană – Biserica

Fortificată din Cârţa, construită în secolul XV, Turnul Bisericii din Racu-Ciuc, construită

în secolul XIV, cu picturi murale exterioare, Biserca Catolică din Joseni, Biserica

reformată din Daia, Biserica Sfântul Ioan din Deinita, Biserica monument din Armăşeni,

Biserica ortodoxă din Topliţa. Se mai pot aminti, între monumentele istorice, cetatea

ruină din Odorheiu Secuiesc, castelul Lazăr din Lazarea.

În judeţul Covasna, atrag atenţia ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari

fortificaţii a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase, aflate pe dealul „Cetatea

Zânelor” (secolele I î.C. – I d.C.). De asemenea, Monumentul Eroilor Români din Al

Doilea Război Mondial, opera sculptorului Theodor Ionescu, cunoscut şi sub numele de

„Monumentul Eliberatorul”, este situat într-un rondou de pe strada Mihai Eminescu, din

capitala judeţului şi dezvelit la 9 mai 1973.

*

* *

Resursele de care dispun judetele Mures, Harghita si Covasna prezentate succint

anterior, precum si bogatia si potentialul natural, uman, economic-social si cultural al

zonei Centru de care apartin aceste judete asigura perspective multiple de dezvoltare a

42

43

antreprenoriatului. Zona cu traditie pentru munca dar si cu oameni intreprinzatori,

preocupati pentru cunoastere si invatare permeneta, deschisi noului si promotori ai

acestuia ofera prin resursele multiple inca insuficient valorificate surse/solutii de

dezvoltare a antreprenoriatului si de realizare a performantei si calitatii activitatii, potrivit

standardelor moderne.

LISTA PROIECTELOR PE BAZA AXELOR DE DEZVOLTARE PROPUSE PRIN STRATEGIA TURISTICĂ

Axa 1. Amenajarea şi valorificarea resurselor turistice naturale şi antropice

Axa 2. Stimularea dezvoltării structurilor de primire turistică şi a altor infrastructuri conexe

Axa 3. Dezvoltarea sistemului organizatoric al turismului din judeţul Harghita

Axa 4. Îmbunătăţirea condiţiilor de formare a capitaului uman angajat în turism

Axa 5. Marketingul destinaţiei Ţinutului Secuiesc

PROGRAME, PROIECTE DERULATE SAU INIŢIATE DE CJ-HR I. Proiecte – programe de dezvoltare în curs de desfăşurare

Derularea proiectului Drumul Apelor Minerale Turismul în siguranţă: cartarea, reabilitarea traseelor turistice montane din M. Harghita, Hăşmaş, Călimani

Program de colaborare cu asocialţiile din domeniul turismului din judeţul Harghita

Formarea interpreţilor rurali printr-un proiect de formare continuă Leonardo da Vinci, transfer de inovaţie

Program privind promovarea imaginii publice a judeţului Harghita

II. Proiecte recent iniţiate şi idei de proiecte

Elaborarea concepţiilor de amenajare teritorială a zonelor şi destinaţiilor turistice din judeţ: Munţii Harghita, Masivul Ciomatu-Balvanyos, Hăşmaşu Mare-Lacul Roşu, Ţinutul Sării, Borsec-Topliţa, Munţii Gurghiului, Târnava, Microregiunea Pogany-havas, Zona Homorade-Cheile Vârghişului. Amenajarea corespunzătoare a câtorva destinaţii alese cu scop

Sprijinirea dezvoltării infrastructurii în staţiunile turistice şi a elaborării planurilor de dezvoltare a acestor destinaţii: Băile Tuşnad, Borsec, Topliţa, Lacu Roşu, Praid etc. Stimularea dezvoltării structurilor de primire pe raza traseelor de turim activ şi pentru asigurarea suportului tehnic privind aceste forme de turism: refugii şi cabane în Munţii Hăşmaş, Gurghiu

Crearea sistemului organizatoric al managementului destinaţiei turistice (OMDT) la nivel local – microregional, judeţean şi regional Înfiinţarea Cosiliului Consultativ al Turismului din judeţul Harghita Stimularea creării şi funcţionării unor asociaţii turistice profesionale locale

Iniţierea unei campanii de coştientizare a importanţei şi prestigiului ocupaţiilor din turism Strategie de optimizare a sistemului de formare a resursei umane în conformitate cu cerinţele pieţei Formarea practică a elevilor, studenţilor, care vor să obţină calificări în turim

Realizarea unei cercetări sociologice şi de piaţă, care să pună bazele folosirii simbolurilor şi celorlalte elemente de identitate pentru planul de marketing Elaborarea unui plan de marketing turistic regional al Ţinutului Secuiesc, comun cu celelalte două (trei) judeţe Lansarea unui program de marketing al regiunii

44

ecoturistic şi elaborarea planurilor de dezvoltare ecoturistică a acestor destinaţii: Parcul Naţional Hăşmaş-Cheile Bicazului, Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoş etc. Proiect iniţiat în cadrul programului de cooperare INTERREG IVC cu scopul menţinerii biodiversităţii ariilor protejate prin optimizarea impactului turismului Sprijinirea localităţilor rurale cu scopul valorificării unicităţii acestora (tradiţii, activităţi meşteşugăreşti etc.). Coordonarea în timp şi spaţiu a manifestărilor şi festivalurilor culturale şi editarea unui calendar de evenimente al judeţului Sprijinirea renovării monumentelor, siturilor arheologice, biserici fortificate, castelelor, cetăţilor şi conacelor cu scopul organizării de tururi de vizitare a acestora Identificare (explorarea)

Recondiţionarea taberelor şcolare, campingurilor şi vilelor în staţiunile balneare şi climaterice montane Stimularea investiţiilor în structuri de cazare de tip hotelier în zonele specificate, asigurând un grad ridicat de calitate a serviciilor Promovarea spiritului antreprenorial în domeniul structurilor de agrement în staţiunile turistice şi zonele cu concentraţie turistică ridicată Modernizarea salvării montane, creşterea siguranţei turismului montan şi activ; proiect depus în cadrul POR DM 5.2

Stabilirea cadrului organizatoric pentru cercetarea şi dezvoltarea turismului din regiune: centrul de cercetare şi bibliotecă de specialitate pentru turism şi dezvoltare teritorială Organizarea unor seminarii şi conferinţe periodice pe teme de turism, mediu şi cultură Stabilirea unor forme de consultanţă pentru iniţiative turistice Elaborarea unor programe eficiente de educaţie practică pentru elevi şi studenţi Organizarea unor schimburi de experienţă cu reţele sau asociaţii profesionale naţionale şi internaţionale Parteneriat pentru implementarea legislaţiei cu privire la tichetele de vacanţă:campanie de informare şi promovare a tichetelor de vacanţă

Înfiinţarea unui centru educaţional destinat formării vocaţionale a întreprinzătorilor turistici Elaborarea şi iniţierea unor pachete de cursuri de formare în turism, destinate specializărilor în acest sector Proiect de formare continuă (Leonardo da Vinci) vizând siguranţa şi diversificarea serviciilor de salvare montană

turistice Ţinutul Secuiesc Realizarea a unor materiale suplimentare pentru atragerea unor investitori de specialitate în domeniul hotelier şi balnear Crearea unui sistem de informare transparent pentru turişti: reţeaua birourilor de informare turistică şi a sistemului de panouri informative Stabilirea unor relaţii de cooperare de marketing la nivel miroregional, regional şi naţional Program de promovare a valorilor culturale-naturale ale judeţelor Harghita şi Covasna; proiect depus în cadrul POR, Axa 5.3

45

surselor de apă minerală din judeţ şi reabilitarea mofetelor nefuncţionale

PROGRAME, PROIECTE DERULATE SAU INIŢIATE DE CONSILIILE LOCALE I. Proiecte – programe de dezvoltare în curs de desfăşurare

Ecologizarea staţiunii turistice Lacu Roşu şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism etapa I a) Sistem de alimentare cu apă potabilă, b) Sistem de canalizare – Gheorgheni Reabilitarea curiei „Miko” Joseni

Amenajarea unei pârtii de schi – Borsec – stadiu PT Amenajarea taberei de tineret Mădăraş Reabilitarea căminului cultural şi amenajarea anexei cu funcţie de locuri de cazare – com. Căpâlniţa Reabilitarea cabanei de la Piatra Singuratică Proiectarea infrastructurii suport pentru zona turistică Sîntimbru Băi

Înfiinţarea Asociaţiei Turistice din Bazinul Giurgeu Stabilirea relaţiilor cu Asociaţia de Promovare Turistică din Bucovina

II. Proiecte recent iniţiate şi idei de proiecte

Construirea unei baze de tratament pentru exploatarea apei minerale – Borsec Construirea unui Complex Balnear – Praid Reabilitarea şi amenajarea casei de cultură ca şi complex balnear – Băile Tuşnad Analiza calitativă şi cantitativă, cartografierea

Amenajarea zonei de agrement Homorod – Căpâlniţa Amenajarea unei pârtii de schi la Sântimbru-Băi Amenajarea unei pârtii de schi la Tulgheş, marcarea traseelor turistice Relansarea festivalului de dans popular şi obiceiuri de iarnă „Roata stelelor” – Tulgheş

Înfiinţarea asocialţiilor turistice profesionale pe arealele microregionale din judeţ şi constituirea federaţiei judeţene Înfiinţarea posturilor de referenţi şi inspectori de turism în cadrul primăriilor sau al asociaţiilor de dezvoltare intercomuitară Stabilirea unor forme de consultanţă pentru

Înfiinţarea reţelei turistice a animatorilor locali, la nivelul localităţii Cristuru Secuiesc

Elaborarea unui amplu pachet de promovare a oraşului şi a microregiunii Cristur Elaborarea unui DVD cu film scurt despre promovarea turismului din zona Călimani în 100 de exemplare Analiza calitativă şi cantitativă, cartografierea apei termale existente în zona Călimani, care poate

46

apei termale existente în zona Călimani, care poate fi valorificată ca şi obiectiv turistic Reabilitarea conacului Bialis şi transformarea lui într-un Centru Cultural multifuncţional, com. Mihăileni Cumpărarea casei Lado şi transformarea ei într-un muzeu ţărănesc, com. Mihăileni Reabilitarea morii din satul Mihăileni

Dotarea casei de cultură şi a pensiunii aferente din Satu Mare

iniţiative turistice Elaborarea unor programe de educaţie practică pentru elevi şi studenţi Organizarea unor schimburi de experienţă cu reţele sau asociaţii profesionale naţionale şi internaţionale

fi valorificată ca şi obiectiv turistic Realizarea unor materiale suplimentare pentru atragerea unor investitori de specialitate în domeniul hotelier şi balnear Crearea unui sistem de informare transparent pentru turişti: reţeaua birourilor de informare turistică şi a sistemului de panouri informative Stabilirea unor relaţii de cooperare de marketing la nivel miroregional, regional şi naţional

ALTE PROIECTE DERULATE SAU INIŢIATE DE ONG-URI, INSTITUŢII PUBLICE, ASOCIAŢII PROFESIONALE, ÎNTREPRINDERI TURISTICE Amenajarea unor trasee

eco-didactice (eco-turistice) ale rezervaţiilor naturale şi mediatizarea acestora Extinderea programului de reabilitare a traseelor turistice marcate în zona montană şi deluroasă: Platoul vulcanic Gurghiu-Harghita, Dealurile Târnavei Mici, Odorheiului,

Extinderea complexului hotelier Fenyo din Miercurea - Ciuc, amenajarea unui centru de wellness şi centru de conferinţe la standarde ridicate Înfiinţarea unei tabere de vară în staţiunea Soscut, microregiune Cristur Înfiinţarea unui centru de tineret de către Asociaţia Feherlofia cu spaţiu de agrement sportiv, în

Înfiinţarea asociaţiilor turistice profesionale pe arealele microregionale din judeţ şi constituirea federaţiei judeţene, regionale ale acestora Organizarea unor seminarii şi conferinţe periodice pe teme de turism, mediu şi cultură Organizarea unor schimburi de experienţă cu

Elaborarea şi iniţierea unor pachete de cursuri de formare în turism, destinate specializărilor în acest sector

Elaborarea unor materiale informative promoţionale (hărţi, ghiduri, broşuri, pliante, site-uri de internet, DVD-uri) despre atracţiilor turistice din regiune, diferenţiat pe produse turistice: ecoturism, turism activ (drumeţie, ciclism, sporturi de iarnă), turism balneo-curativ, turism cultural şi religios; difuzarea acestora pe

47

48

Homoroadelor, Magistrala albastră Gurghiu-Harghita-Munţii Baraolt şi/sau Perşani. Planificarea reţelei de trasee de cicloturism şi turism ecvestru de-a lungul principalelor cursuri de apă şi integrarea acestora în reţeaua naţională şi internaţională EUROVELO Amenajarea corespunzătoare a pţrtiilor de schi existente în prezent şi amenajarea altora în alte destinaţii corespunzătoare

Cristuru Secuiesc Execuţia unui spaţiu de cazare de 50 de locuri la HB Hotel S – Hotel Ciucaş, Băile Tuşnad Reabilitarea şi extinderea complexului hotelier ONIX, la SC KONTAKT SRL, Băile Tuşnad Reabilitarea generală a Hotelului OLT; amenajarea unei parcări moderne; amenajarea unei piscine acoperite la HB Hotel S – Hotel Ciucaş, Băile Tuşnad Dezvoltarea structurilor de primire cu funcţiuni de alimentaţie cu specific.

reţele sau asociaţii profesionale naţionale sau internaţionale

canalele de promovare şi distribuţie a produsului turistic: expoziţii şi târguri turistice, agenşi economici tour-operatori Realizarea unui site de internet pentru promovarea şi dezvoltarea turismului din Bazinul Giurgeu, cu funcţie de promovare, dar şi de cercetare on-line şi susţinerea formării managementului destinaţiei turistice

Partea a III -a STUDIU REGIONAL PRIVIND OPINIA ANTREPRENORILOR ASUPRA OPORTUNITATILOR DE AFACERI, LA AGEŢII ECONOMICI DIN REGIUNEA CENTRU

+ ANEXE;E II si III OBIECTIVE

Studiul este destinat identificării modului real în care, antreprenorii şi managerii IMM-

urilor din Regiunea Centru identifică, utilizează şi fructifică oportunităţile de afaceri din

zona lor de activitate.

Cercetarea urmăreşte un set de obiective principale de studiu:

Diagnoza stării actuale a IMM-urilor din Regiunea Centru cu privire la capacitatea

antreprenorilor şi managerilor de a utiliza resursele de sprijin în materie de oportunităţi de

dezvoltare a companiilor.

Prin contrast, din totalitatea participanţilor la studiu, doar 22,27% operează în domeniul industrial, raportat la totalitatea firmelor din Regiunea Centru, acest procent este unul foarte mic şi arată disponibilitatea şi interesul celor angajaţi în obiecte de activitate ce privesc producţia industrială, de a participa la programe ce au obiective de dezvoltare a companiilor din acest sector;

1. Firma înfiinţată de dvs. (sau cea pe care o conducedomeniul:

2.94

13.87

3.36

1.26

2.52

2.10

2.10

4.62

15.

2.94

0.00 5.00 10.00 15.00

agricultură

industrie

construcţii

transporturi

telecomunicaţii

comerţ

hoteluri şi restaurante

bănci, servicii financiare

imobiliare

sănătate

servicii generale

alte activităţi (specificaţi):

ţi) se încadrează în

22.27

13

26.89

20.00 25.00 30.00

Discrepanţa dintre numărul redus de investitori în domenii productiveşi din domeniul turismului şi resursele zonei, face transparentă necesitatea stimulării iniţiativei private în dezvoltarea de industriişi servicii turistice, pentru exploatarea potenţialului din Regiune;

• Pentru activităţile de producţie existente, necesarul de competenţe perceput este în

proporţie de 5,62%; • Intensificarea preocupărilor pentru stimularea producţiei la nivel de IMM-uri, în ciuda

predicţiilor realizate prin prognoze, va răsturna raportul privind necesarul de competenţe în acest domeniu, făcând transparente nevoi de formare pe care, instituţiile educaţionale vor fi nevoite să le investigheze, în demersul de racordare a ofertei educaţionale prognozate, cu nevoile (inclusiv potenţiale ) ale mediului economic din

49

zonă; demersul este obligatoriu, anticipativ şi profilactic, destinat combaterii stării de perplexitate a sistemului educaţional, în faţa schimbărilor din piaţa muncii;

• Lipsa de iniţiativă a absolvenţilor din domeniul turismului poate desemna o gravă precaritate a asistenţei pentru această prioritate a Regiunii, precum şi o avansată carenţă de cultură antreprenorială, de modele şi competenţe, alături de una de capital şi de abilităţi şi cunosştinţe în materie de politici economice europene, naţionale şi locale şi privind finanţarea prin proiecte;

• Precaritatea infrastructurii constituie un impediment major în dezvoltarea turismului, care transpare din orice analiză empirică, dincolo de studii sau cercetări;

• la nivelul respondenţilor manageri, ponderea o ocupă nevoile de competenţă în materie de administrare a afacerilor, vânzări şi marketing;

• necesarul de competenţe la nivelul angajaţilor – perceput de antreprenori – se centrează pe nevoia de profesionalizare a ocupaţiilor din domeniul serviciilor generale şi a comerţului, dar prea puţin pe turism (9%) şi pe producţie (sporadic).

23. Încercuiţi acele tipuri de cunoştinţe pentru care credeţi manager.

24.34

22.28

20.00 25.00 30.00

aţi avea nevoie de instruire, în calitate de

7.49

9.36

8.43

4.12

0.37

9.93

5.81

5.62

2.25

0.00 5.00 10.00 15.00

Administraţie si management

Legislaţie şi guvernare

Vânzări si marketing

Servicii clienţi şi personal

Economie si contabilitate

Producţie şi procesare

Resurse umane şi de personal

Siguranţa publică şi securitate

Comunicaţii şi mass-media

Calculatoare şi electronice

Altele, specificaţi

• Factorii externi, contextuali, percepuţi ca determinaţi ai performanţei actuale a firmei,

desemnează afectarea majoră cauzată de criza economică, o serie de restricţii legislative şi fiscale, dar şi o importantă componentă ce priveşte particularităţile socio-economice ale zonei;

• aceşti factori de stagnare percepuţi vin în contradicţie cu oportunităţile identificate prin analiza SWOT: cel puţin pentru lotul de agenţi economici investigaţi, aproximativ toate punctele tari identificate în Regiunea Centru, nu sunt recunoscute ca atare;

11. Ce factori credeţi că au detperformanţă al firmei dvs.? Bifaţi

0.00 2.00

Particularităţile socio-economice ale zonei

Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei

Legislaţia fiscală restrictivă

Impozitul forfetar

Concurenţa neloială

Corupţia

Lipsa de suport din partea autorităţilor

Lipsa forţei calificate de muncă din zonă

Condiţiile restrictive de acces la credite bancare

Lipsa egalităţii de şanse pe piaţă, în raport cufirmele transnaţionale

erminat nivelul actual de câte 3 factori în caseta B

13.34

18.37

16.33

8.16

2.67

10.36

7.69

12.09

4.40

6.59

4.00 6.00 8.00 10.00

12.00

14.00

16.00

18.00

20.00

• Se evidenţiază o discrepanţă remarcabilă între resursele disponibile ale zonei şi nivelul de percepţie a antreprenorilor faţă de oportunităţile de afaceri;

50

• această discrepanţă, asociată cu un nivel foarte precar de suportivitate al autorităţilor (94% dintre respondenţi au perceput ca negativ sau neutru sprijinul autorităţilor) demonstrează un paralelism aproape total al iniţiativei private investigate, faţă de realitatea socio-economică;

12. Cum apreciaţi atitudinea statului şi a reprezentanţilor rinderile private?

4.67

42.99

neutră pozitivă

locali faţă de întrep

52.34

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

negativă

20. În prezent, în ce măsură consideraţi că mediul economic

oltarea afacerii dvs.?

34.42

22.79

56

25.58

00 20.00 25.00 30.00 35.00 40.00

local favorizează dezv

12.

4.65

0.00 5.00 10.00 15.

Deloc

Într-o mică măsură

Într-o oarecare măsură

În mare măsură

Într-o foarte maremăsură

• În ciuda nivelului ridicat de instruire identificat la nivelul respondenţilor (peste 70% au

studii universitare sau post-universitare), se constată o importantă lipsă de informare asupra oportunităţilor de afaceri, dar şi o lipsă de intenţionalitate privind reorientarea obiectului de activitate, către afaceri cu potenţial mai ridicat;

• nu au fost înregistrate intenţii de abordare a activităţilor de tip turistic sau productiv, asumate ca prioritare prin documentele strategice, deşi producţia este apreciată de către marea majoritate a agenţilor economici ca potenţial succes, chiar şi în condiţiile crizei economice.

• Iat[ o listă a ideilor de afaceri, considerate ca oportune în Regiunea Centru 9. Numiţi 3 activităţi care consideraţi că ar avea succes în

condiţiile crizei economice: poroducţie de alimente de bază 39 turism / agroturism 35 consultanţă financiară 29 comerţ cu produse de bază 24 servicii 19 agricultura 18 sănătate 14 energie regenerabilă 11 producţie materiale de construcţii 11 consultanţă fonduri europene 10 jocuri de noric 9 lucrări infrastructură 8 reciclare 7 comerţ cu ţigări / bauturi alcoolice 6 avocatura 5 recuperări creanţe 5

51

telefonie mobilă 5 comerţ second hand 4 servicii bancare 4 investiţii bursă 3 transporturi 3 invăţământ 3 amanet 3 import / export 3 mass-media 3 cercetare tehnologică 2 imobiliare 2 comerţ 2 demersuri colaborative între parteneri 2 producţie 2 servicii de apa canal 2 producţie de ceramică 1 parc industrial 1 voluntariat 1 comerţ electronic 1 vânzări prosuse de lux 1 producţie de ceramică 1 administrare fond locativ 1 conracte guvernamentale 1 încălzire sistem centralizat 1 lichidări firme 1 marketing 1 producţie sisteme automate şi mecanică industrială 1 salubrizare 1 servicii de pază 1 sisteme de aparmă 1

22. Care credeţi că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei:

38

25 30 35 40

PRODUSE

15

13

12

7

5

5

3

2

2

2

2

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

9

0 5 10 15 20

produse de baza

energie alternativă

agricultură

produse IT

produse alimentare bio

bauturi alcoolice/ tututn / cafea

sanitare / farmaceutice

anvelopare blocuri

produse de creditare

lucrări infrastructură

textile

locuinte

automatizări mecanice industriale

turistice

minerit

consultanţă financiară

jucării copii

instalaţii foraj

panouri de lemn

uşi ferestre ecologice

materiale tubulare

becuri economice

publicitate

benzină / motorina

produse editoriale / carte

confecţii metalice industriale

auto

• Se constată - indiferent de evidenţe, nivel de instruire, informaţii disponibile, performanţe în obiectul de activitate actual şi contrar propriilor opinii în materie de oportunităţi de afaceri – că antreprenorii păstrează, aproape invariabil, o atitudine de inflexibilitate, de persistenţă în vechile tipuri de activităţi, o menţinere a motivelor pentru care au iniţiat afacerea, ceea ce ar putea dezvălui importante carenţe de conexiune la realităţile economice, sau / şi modalităţi precare de asistenţă şi suport

52

din partea structurilor specializate; din graficul de mai jos, este transparentă oportunitatea de a derula afaceri în domeniul turismului şi agroturismului, dar nici un antreprenor n-ar schimba obiectul lui de activitate pentru această oportunitate, lucuru ce devoalează un paradox ce nu poate fi explicat decât la o analiză atentă şi prin studii corelaţionale; totuşi, o serie de factori contextuali, par să fie implicaţi în mod direct în aceastăp atitudine de inflexibilitate şi primul clasat ar fi deficitul de asistenţă şi de perspectivă, dublat de precaritaea infrastructurii (factori ce se tot regăsesc în judecăţile cauzale ale celor investigaţi).

22. Care credeţi că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei:

36

32

35 40

SERVICII

7

6

3

3

3

3

3

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

9

4

4

5

2

0 5 10 15 20 25 30

turism / agroturism


medicale

comerţ

servicii naturiste

consultanţă IT / telecomunicaţii

reciclare

transport

utilitate publică

surse alternative de energie

service auto

montaj instalaţii apă canal

sociale

forare

servicii online

consultanţă juridică

pază securitate

service reparaţii

reabilitarea termică a clădirilor

recuperări creanţe


divertisment

consultanţă proiecte europene

construcţii

lichidări firme

contabilitate

pompe funebre

organizare nunţi

centru logistic

comerţ low cost

curatenie

proiectarea instalaţiilor industriale

bancare

furnizare energie

tipografie

leasing

formare profesională

• La nivel de structuri de asistenţă, prezentarea indirectă a oportunităţilor de afaceri, din

perspectiva posibilităţilor de finanţare, care pune în evidenţă mai degrabă un întreg cortegiu de proceduri de mare complexitate, aferente obţinerii de fonduri prin proiecte, au efect demobilizator în rândul oamenilor de afaceri, tocmai pentru că, în majoritatea lor, sesiunile de informare pun accentul invers: mai întâi pe finanţare şi, doar indirect, pe oportunităţile de a investi, cele din urmă, pierzându-se în excedentul de informaţii procedurale;

• modificarea topicii în această problemă, simplificarea limbajului şi o sumă de măsuri privind asistenţa pentru IMM-uri ar putea însănătoşi orientarea acestora spre oportunităţi realiste de afaceri şi ar furniza perspective de inovare şi flexibilizare a mediului de afaceri;

• în materie de asistenţă privind finanţarea prin proiecte, nivelul demonstrat de către lotul investigat este unul precar:

53

- doar 9,5% din companii au realizat cu forţe proprii un proiect, care a şi fost finanţat, în timp ce

- 30,32% dintre respondenţi nu au putut fructifica informaţiile, iar aproape - 25% îşi declină competenţa, nu cer sprijin sau creează proiecte neviabile; - numai 15,39% au depăşit toate piedicile şi au realizat proiecte viabile cu

sprijin specializat.

• Acesta constituie un capitol distinct de nevoi de asistenţă, dar şi o miză considerabilă pentru dezvoltarea firmelor de consultanţă, în sensul adecvării ofertei la nevoile companiilor şi al diversificării şi rafinării serviciilor oferite, în sensul completării ofertei cu servicii mai complexe, de management şi administrare de proiecte.

13. În privinţa proiectelor cu finanţare europeană, bifaţi una dintre variantele car

potriveşte:

7.24

4.98

8.60

15.38

9.05

7.69

14.03

2.71

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.

Am creat cu forţe proprii cel puţin un proiect, care a şi fost finanţat

Cu ajutorul unei firme de consultanţă, am creat cel puţin un proiect cea fost finanţat

Am creat un proiect, dar nu a fost finanţat

Nu ştim să scriem proiecte şi nici nu am cerut asistenţă

Avem idei de proiecte, dar nu avem experienţă şi cunoştinţe înrealizarea proiectului

Nu ne-am informat asupra oportunităţilor de afaceri ce se pot finanţaprin proiecte

Ştim că există fonduri de finanţare, dar nu ştim dacă se potrivesctipului de afaceri pe care firma noastră le poate derula

Am fost informaţi asupra oportunităţilor de finanţare, dar nu am creatniciun proiect

Altă situaţie (specificaţi): …..

e vi se

30.32

00 30.00 35.00

• altă direcţie cu mari nevoi de formare, asistenţă, consiliere şi dezvoltare personală se referă la antreprenori / manageri în sine: asistarea şi consilierea în materie de dezvoltare personală este foarte necesară, în ciuda unui potenţial aptitudinal şi atitudinal antreprenorial care se înscrie în limite acceptabile, demonstrate prin demersul de cercetare;

• cultivarea relaţiei mediului de afaceri cu resursele educaţionale ale zonei este esenţială, în paralel cu diversificarea şi particularizarea ofertei de servicii educaţionale şi de asistenţă către antreprenori, în funcţie strict de nevoile lor de formare identificate ştiinţific (fără o evaluare prealabilă a nevoilor reale de formare, orice demers educaţional este lipsit de profesionalism şi riscă să fie lipsit de utilitate sau de metodele necesare atingerii unor obiective riguros definite; cu alte cuvinte, i-ar putea învăţa pe oameni ceva ce nu le este necesar, la un alt nivel decât cel pentru care au pre-rechizite şi ar cheltui bani şi resurse pentru un produs lipsit de valoare practică).

54

5. Care sunt acum motivele pentru care aţi rămas în afacere? (precizaţi) Motivul 1

1

1

1

2

4

7

13

18

19

22

31

31

0 5 10 15 20 25 30

independenţa

siguranţa financiară

Împlinire profesională

prestigiul

continuitate

profitul

bunăstare

asigurare loc de muncă

oportunitatea zonei

dezvoltarea afacerii

inovarea

stabilitate financiară

credit bancar

35

35 40

• La percepţia precară manifestată de respondenţii lotului analizat, privind punctele tari şi oportunităţile din analiza SWOT de mai sus, se adaugă Punctele slabe şi Restricţiile, concretizate în tot atâtea nevoi de intervenţie prin planul de acţiune pentru sprijinirea mediului de afaceri.

CONCLUZII

Datorită potenţialului imens şi a condiţiilor favorabile ale României în general, ale Regiunii

Centru şi a celor trei judeţe: Covasna, Harghita şi Mureş, în special, de pe piaţa turistică,

turismul a fost ales ca domeniu ţintă prioritar, prin dezvoltarea căruia se poate ajunge la

dezvoltare economică, la crearea de noi locuri de muncă, în special pentru femei şi protejarea

celor existente. De asemenea, dezvoltarea turismului este o prioritate şi pentru Regiunea

Centru, astfel încercându-se crearea unei identităţi regionale care să consolideze coeziunea

dintre cetăţenii celor 6 judeţe ale Regiunii.

Pentru o mai bună exploatare a oportunităţilor este esenţial să se dezvolte produsele turistice

prin dezvoltarea instrumentelor de piaţă necesare pentru promovare şi să se îmbunătăţească

accesibilitatea spre punctele de atracţie.

Sprijinul financiar va servi în principal creşterii calităţii ofertei turistice şi prin aceasta se va

îmbunătăţi imaginea Regiunii Centru şi a celor 3 judeţe ca destinaţie turistică, care deţine un

potenţial turistic parţial valorificat. Îmbunătăţirea serviciilor în turism va conduce la

competitivitatea acestui sector, rezultând o cerere mai mare şi se vor crea noi locuri de muncă.

Resursele turistice vor fi utilizate raţional, respectându-se principiile dezvoltării durabile.

Oportunitatile de afaceri pentru mediul privat sunt prezentate INDIRECT, prin intermediul

diferitelor programe DE FINANATARE disponibile.

55

56

În ciuda existenţei unui sector industrial diversificat ca urmare a unui potenţial

natural/resurse diversificate, principalul obiect de activitate al companiilor din Regiunea

Centru, în perioada 2000-2008 în funcţie de cifra de afaceri (de la 1.000.001 - 10.000.000 Lei)

au fost :

- Agricultura, vanatoare si servicii anexe

- Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de

produse alimentare, bauturi si tutun

- Constructii de cladiri si lucrari de geniu

- Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului

- Transporturi rutiere de marfuri

ANEXA II HR

REZULTATE PRIVIND OPINIA ANTREPRENORILOR ŞI

MANAGERILOR IMM-urilor, ASUPRA OPORTUNITATILOR IN

DEZVOLTAREA AFACERILOR, INCLUSIV CULTURA, MEDIUL SI SERVICIILE

INDIVIDUALIZATE

JUDEŢUL HARGHITA

STUDIU PRIVIND STRUCTURA IERARHIZATĂ A OBIECTULUI DE ACTIVITATE, ÎN FUNCŢIE DE PRIMELE 20 CODURI CAEN, ÎN PERIOADA 2000-2008, ÎN JUDEŢUL HARGHITA

Nr. firme infintate in jud HR pe Dom de Activitate (%)_ total 10648

6

2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1

11

55

33

0

2

4

6

8

10

12

CAEN 0CAEN 521 1CAEN 452 1CAEN 201 0CAEN 602 4CAEN 554 0CAEN 522 7CAEN 203 0CAEN 741 4CAEN 521 2CAEN 742 0CAEN 552 3CAEN 511 3CAEN 748 7CAEN 502 0CAEN 511 9CAEN 524 2CAEN 020 1CAEN 553 0CAEN 503 0

Nr. FirmeNr. crt Domenii de Actvitate Total Jud HR (%)

1. CAEN 0 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 1193 11

2. CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 689 6

3. CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 525 5

4. CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 513 5

5. CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 339 3 6. CAEN 5540 Baruri 312 3

7. CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 257 2

8. CAEN 2052 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii 239 2

9. CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 223 2

10. CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 213 2

11. CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 209 2

12. CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 205 2

13. CAEN 5113 Intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii 185 2

14. CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 185 2

15. CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 142 1 16. CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 142 1 17. CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 142 1 18. CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 141 1 19. CAEN 5530 Restaurante 140 1

20. CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 134 1

Total: 10 648

57

Nr. firme infintate in 2007 Dom de Activitate jud HR (%)_ total 1156

14

4

3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

CAEN 4521

CAEN 6024

CAEN 5523

CAEN 7414

CAEN 5211

CAEN 0201

CAEN 0CAEN 52

27CAEN 20

10CAEN 51

13CAEN 74

87CAEN 55

40CAEN 74

20CAEN 70

12CAEN 52

12CAEN 52

42CAEN 50

20CAEN 51

47CAEN 50

10CAEN 51

19

Nr. FirmeNr. crt Domenii de Actvitate Total Jud HR (%) 1 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 166 14 2 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 50 4 3 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 31 3

4 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 27 2

5 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 26 2

6 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 25 2 7 CAEN 0 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 24 2

8 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 24 2

9 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 22 2

10 CAEN 5113 Intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii 22 2

11 CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 22 2

12 CAEN 5540 Baruri 21 2

13 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 21 2

14 CAEN 7012 Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii 19 2

15 CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 18 2

16 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 18 2 17 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 15 1

18 CAEN 5147 Comert cu ridicata al altor bunuri de consum, nealimentare, n.c.a. 15 1

19 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 13 1 20 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 13 1

Total: 1 156

58


10

4 4 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

CAEN 4521

CAEN 5211

CAEN 552

13

CAEN 5227

CAEN 6024

CAEN 7414

CAEN 5540

CAEN 2010

CAEN 7487

CAEN 5113

CAEN 7420

CAEN 0201

CAEN 5212

CAEN 5242

CAEN 5030

CAEN 5010

CAEN 5020

CAEN 5119

CAEN 2030

CAEN 7222

Nr. FirmeNr. crt Domenii de Actvitate Total Jud HR (%) 1 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 111 10


3 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 42 4


5 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 33 3







12 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 20 2


14 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 18 2 15 CAEN 5530 Restaurante 17 2 16 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 16 2 17 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 15 1 18 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 14 1

19 CAEN 2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii 13 1

20 CAEN 7222 Consultanta si furnizare de alte produse software 12 1

Total: 1 066

59


7

55

5

33

33

2 2 22 2 2 2 2 1 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

CAEN 4521

CAEN 5211

CAEN 5523

CAEN 2010

CAEN 6024

CAEN 7414

CAEN 5113

CAEN 7420

CAEN 5540

CAEN 5119

CAEN 5227

CAEN 7222

CAEN 5212

CAEN 5242

CAEN 5030

CAEN 7487

CAEN 5530

CAEN 5020

CAEN 6330

CAEN 0201

Nr. FirmeNr. crt Domenii de Actvitate Total Jud HR (%) 1 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 64 7









10 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 21 2




14 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 17 2

15 CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 16 2


17 CAEN 5530 Restaurante 14 1 18 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 13 1

19 CAEN 6330 Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de asistenta turistica n.c.a. 13 1

20 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 12 1 Total: 972

60


8

6

5 4 44

3 3 3 3 2 2 22 2 2 2 2 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

CAEN 2010

CAEN 5211

CAEN 7414

CAEN 4521

CAEN 5113

CAEN 7487

CAEN 7420

CAEN 5523

CAEN 6024

CAEN 5540

CAEN 5227

CAEN 2030

CAEN 0201

CAEN 5242

CAEN 5119

CAEN 5212

CAEN 5020

CAEN 7412

CAEN 5010

CAEN 6330





4 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 42 4




8 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 27 3 9 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 26 3




13 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 22 2 14 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 18 2 15 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 17 2


17 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 15 2

18 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 15 2

19 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 14 1


Total: 989

61

Nr. crt

Nr. Firme


10

8

3 3 3 3 3 32 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1

0

2

4

6

8

10

12

CAEN 5211

CAEN 2010CAEN 4521CAEN 522

7CAEN 60

24CAEN 5212CAEN 5540CAEN 741

4CAEN 52

42CAEN 74

87CAEN 2030CAEN 511

3CAEN 742

0CAEN 50

20CAEN 0201CAEN 511

9CAEN 553

0CAEN 74

12CAEN 1581CAEN 4533

Domenii de Actvitate Total Jud HR (%)







7 CAEN 5540 Baruri 28 3 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 8 28 3

9 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 22

2





14 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 15 2 15 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 14 2 16 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 14 2 17 CAEN 5530 Restaurante 14 2


19 CAEN 1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 12 1

20 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 11 1 Total: 899

62


4 44 4

43

33 3

2 2 2 2

21 1 1 1 1

1

0

11

2

23

3

44

5

CAEN 6024

CAEN 7420

CAEN 7412

CAEN 7414

CAEN 2010

CAEN 2030

CAEN 5540

CAEN 5010

CAEN 5020

CAEN 5211

CAEN 5212

CAEN 5227

CAEN 7487

CAEN 4521

CAEN 0201

CAEN 5113

CAEN 5119

CAEN 5190

CAEN 5523

CAEN 1589

Nr. FirmeNr. crt Domenii de Actvitate Total Jud HR (%) 1 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 13 4






7 CAEN 5540 Baruri 9 3 8 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 8 3 9 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 8 3





14 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 5 2 15 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 4 1


17 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 4 1 18 CAEN 5190 Comert cu ridicata al altor produse 4 1 19 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 4 1 20 CAEN 1589 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. 3 1 Total: 314

63


5 55

3 3 3 33

2 2 2 22 2 2 2 2 2 2

1

0

1

2

3

4

5

6

CAEN 2010

CAEN 6024

CAEN 7412

CAEN 1824

CAEN 5211

CAEN 5510

CAEN 7414

CAEN 5119

CAEN 2030

CAEN 4521

CAEN 5227

CAEN 5523

CAEN 1581

CAEN 5030

CAEN 5113

CAEN 5212

CAEN 5540

CAEN 6330

CAEN 7020

CAEN 1511





4 CAEN 1824 Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii n.c.a. 7 3


6 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 7 3













19 CAEN 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate 4 2

20 CAEN 1511 Productia si conservarea carnii 3 1 Total: 214

64


7

4 44

3 3

22 2 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

CAEN 2010

CAEN 5030

CAEN 6024

CAEN 5211

CAEN 5227

CAEN 5540

CAEN 5113

CAEN 5020

CAEN 7420

CAEN 7440

CAEN 0201

CAEN 2030

CAEN 4521

CAEN 4533

CAEN 5010

CAEN 5119

CAEN 5154

CAEN 5212

CAEN 7020

CAEN 7250

Nr. FirmeNr. crt Domenii de Actvitate Total Jud HR (%) 1 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului;

impregnarea lemnului 14 7









10 CAEN 7440 Publicitate 4 2 11 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 3 1


13 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 3 1 14 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 3 1 15 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 3 1


17 CAEN 5154 Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire 3 1


19 CAEN 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate 3 1

20 CAEN 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor 3 1

Total: 201

65

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la 0 - 10.000 Lei pe CAEN_2007

23

10

7 6 5 5 5 4 4 4 4 4 3 3 3 3 2 2 2 2

0

5

10

15

20

25

CA

EN

452

1

CA

EN

522

7

CA

EN

524

2

CA

EN

552

3

CA

EN

514

2

CA

EN

602

4

CA

EN

748

7

CA

EN

453

1

CA

EN

521

2

CA

EN

553

0

CA

EN

554

0

CA

EN

741

4

CA

EN

502

0

CA

EN

521

1

CA

EN

526

3

CA

EN

723

0

CA

EN

0

CA

EN

020

1

CA

EN

205

1

CA

EN

451

1

0 - 10.000

Nr. crt

Domenii de Actvitate Total Jud HR la cifra de afaceri de la 0 - 10.000 Lei Nr. Firme

1 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 23

2 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 10

3 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 7 4 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 6

5 CAEN 5142 Comert cu ridicata al imbracamintei si incaltamintei 5

6 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 5

7 CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 5

8 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 4

9 CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 4

10 CAEN 5530 Restaurante 4 11 CAEN 5540 Baruri 4

12 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 4

13 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 3

14 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 3

15 CAEN 5263 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin magazine 3

16 CAEN 7230 Prelucrarea informatica a datelor 3

17 CAEN 0 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 2

18 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 2

19 CAEN 2051 Fabricarea altor produse din lemn 2

20 CAEN 4511 Demolarea constructiilor, terasamente si organizare de santiere 2

Total: 178

66

Nr. crt

Domenii de Actvitate Total Jud HR la cifra de afaceri de la 10.001 - 100.000 Lei Nr. Firme

1 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 55 2 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 18


4 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 12

5 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 8


7 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 6

8 CAEN 5147 Comert cu ridicata al altor bunuri de consum, nealimentare, n.c.a. 6


10 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 5


12 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 4

13 CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 4

14 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 4 15 CAEN 5530 Restaurante 4 16 CAEN 5540 Baruri 4 17 CAEN 7440 Publicitate 4 18 CAEN 0 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 3

19 CAEN 2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii 3

20 CAEN 4511 Demolarea constructiilor, terasamente si organizare de santiere 3

Total: 310

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la 10.001-100.000 Lei

pe CAEN_2007

55

1813 12

8 8 6 6 5 5 5 4 4 4 4 4 4 3 3 3

0

10

20

30

40

50

60

CA

EN

452

1

CA

EN

602

4

CA

EN

521

1

CA

EN

742

0

CA

EN

522

7

CA

EN

748

7

CA

EN

453

1

CA

EN

514

7

CA

EN

020

1

CA

EN

201

0

CA

EN

741

4

CA

EN

502

0

CA

EN

521

2

CA

EN

524

2

CA

EN

553

0

CA

EN

554

0

CA

EN

744

0

CA

EN

0

CA

EN

203

0

CA

EN

451

1

10.001 - 100.000

67

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la 1100.001-1.000.000 Lei pe CAEN_2007

28

12

6 5 5 4 4 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2

0

5

10

15

20

25

30

CAEN 4521

CAEN 6024

CAEN 7414

CAEN 0201

CAEN 2030

CAEN 2010

CAEN 5190

CAEN 5010

CAEN 5113

CAEN 5119

CAEN 7487

CAEN 4523

CAEN 4525

CAEN 4533

CAEN 5040

CAEN 5147

CAEN 5211

CAEN 5242

CAEN 5540

CAEN 9

2

271

Total: 144

Nr. crt

Domenii de Actvitate Total Jud HR la cifra de afaceri de la 100.001 - 1.000.000 Lei

Nr. Firme


2 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 12



5 CAEN 2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii 5

6 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 4

7 CAEN 5190 Comert cu ridicata al altor produse 4 8 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 3

9 CAEN 5113 Intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii 3

10 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 3


12 CAEN 4523 Constructii de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive 2

13 CAEN 4525 Alte lucrari speciale de constructii 2 14 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 2

15 CAEN 5040 Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente, si reparatii 2



18 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase 2

19 CAEN 5540 Baruri 2 20 CAEN 9271 Jocuri de noroc si pariuri 2

68

Nr. crt

Domenii de Actvitate Total Jud HR la cifra de afaceri de la 1.000.001 - 10.000.000 Lei Nr. Firme


2 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 2

3 CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 2

4 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 2 5 CAEN 2663 Fabricarea betonului 1

6 CAEN 2682 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. 1

7 CAEN 5113 Intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii 1

8 CAEN 5121 Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor 1

9 CAEN 5157 Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor 1

10 CAEN 7011 Dezvoltare (promovare) imobiliara 1

Total: 14

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la 1.000.001 -10.000.000 Lei pe CAEN_2007

2 2 2 2

1 1 1 1 1 1

0

0.5

1

1.5

2

2.5

CAEN4521

CAEN5010

CAEN5030

CAEN6024

CAEN2663

CAEN2682

CAEN5113

CAEN5121

CAEN5157

CAEN7011

1.000.001 - 10.000.000

69

70

Nr. crt Domenii de Actvitate Total Jud HR la cifra de afaceri de la > 10.000.000 Lei Nr. Firme

1 CAEN 4525 Alte lucrari speciale de constructii 1 Total: 1

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la >10.000.000 Lei pe CAEN_2007

1

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

CAEN 4525

ANEXA III – HR HARGHITA

OBIECTIVE I: DATE DEMOGRAFICE II: MOTIVAŢII III: SUPORTIVITATE FATĂ DE ANTREPRENORIAT IV: PERFORMANŢA - COMPETITIVITATE V: OPORTUNITATI DE AFACERI VI: NEVOI DE FORMARE, ASISTENTA, CONSILIERE

DATE DEMOGRAFICE:

D1. NAŢIONALITATEA respondenţilor este preponderent maghiară, în proporţie de 84,72%, iar 15,28% sunt români.

D2. GENUL respondenţilor este preponderent MASCULIN, în proporţie de 81,94%, în timp ce femeile sunt reprezentate în proporţie de 18,06%. D3. GRUPE DE VÂRSTĂ

• 40,28% dintre repondenţi au vârste între 41-50 de ani • 27,78% - între 51-59 de ani • 23, 61% - între 31-40 ani • 4,17% - ponderi egale, pentru 25-30 de ani şi peste 60 de ani • Tinerii, între 18-25 de ani nu sunt reprezentaţi.

D4. DOMICILIU • Majoritatea respondenţilor domiciliază în mediul urban – 79,71%

D5. COINCIDENŢA DOMICILIU-SEDIU FIRMĂ • Aproape 2/3 din respondenţi au domiciliul în aceeaşi localitate cu sediul companiei;

D.6 STUDII

• Mai mult de jumătate dintre respondenţi au studii universitare şi postuniversitare;

D.7 CALITATEA ÎN FIRMĂ • 42,03% dintre respondenţi se află în poziţia de patron/asociat • 36,23% - patron şi manager • 21,72% - manager

D.8. OBIECT DE ACTIVITATE

• Domeniile de activitate în care se încadrează firmele analizate sunt axate preponderent pe:

- comerţ – 37,33% - industrie – 21,33% - construcţii - 14,67% - servicii generale - 10,67% - transporturi – 5,33%

71

D.10 CIFRA DE AFACERI a firmei dvs. (mii RON) D.11. NIVELUL TOTAL AL INVESTIŢIILOR (mii RON)

3. MOTIVAŢIA CONTINUĂRII ACTIVITĂŢII

• Pentru 88,6% dintre antreprenorii respondenţi, motivele pentru care au iniţiat afacerea se menţin şi în prezent

3. În ce măsură motivele pentru care aţi început afsunt valabile acum?

38.8138.81

5.975.97

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

În foarte micămăsură

În mică măsură Potrivit În mare măsu

acerea mai

10.45

ră În foarte maremăsură

4.OBIECTIVE LA ÎNFIINŢAREA FIRMEI

• Obiectivele la înfiinţarea firmei coincid cu motivele înfiinţării firmei şi se centrează pe parametri personali:

- independenţă – 25,75% - bunăstare – 23,35% - împlinire personală, carieră 22,75% - siguranţă 17,37% - prestigiu- 10,78%

4. Ca întreprinzător / manager, care au fost obila înfiinţarea firmei?

10.78

25.75

23.3522.75

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

împlinireaprofesională /

carieră

bunăstarea prestigiul independenţa s

ectivele dvs.

17.37

0.00

iguranţa alt obiectiv(precizaţi)

72

FACTORII FAVORIZANŢI INIŢIALI AI AFACERII

• Factorii favorizanţi iniţiali ai afacerii sunt preponderenţi legaţi de - nevoile pieţei locale de bunuri şi servicii – 56,57% - existenţa forţei de calificate de muncă din zonă – 22,22% - resursele naturale locale disponibile 13, 18%

7. Care dintre următorii factori consideraţi că au favoiniţial, afacerea în care activaţi?

22.22

13.13

3.03

1.01

4.04

0.00 10.00 20.00 30.00 40.

Existenţa de forţă de muncă locală, calificată

Nevoile pieţei locale de bunuri şi servicii

Resursele naturale / materiale din zonă

Susţinerea din partea autorităţilor publice locale

Am avut sprijin / facilităţi financiare /fiscale

Alt factor (specificaţi): ……

rizat,

56.57

00 50.00 60.00

OPORTUNITATEA DE AFACERI GENERATĂ DE PROPRIA ACTIVITATE PERSPECTIVELE DE SUCCES ÎN FUNCŢIE DE OBIECTUL DE ACTIVITATE

• Obiectul de activitate al firmei mai este în măsură să asigure succesul în prezent, astfel:

- Potrivit – 59,72% - În mare măsură - 22,22% - În foarte mare măsură – 5,56%

8. Consideraţi că obiectul de activitate alîn măsură să vă asigure succesul î

6.945.56

59.72

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00


În mică măsură Potrivit În

firmei dvs. mai este n prezent?

5.56

22.22

mare măsură În foarte maremăsură

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI PERCEPUTE CA POSIBILE • Activităţi care consideraţi că ar avea succes în condiţiile crizei economice:

73

9. Activităţi care consideraţi că ar avea succes în condiţiile crizei economice:

10

5

4

4

4

3

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

0 2 4 6 8 10 12

turism /agroturism

industrie alimentară


servicii bancare

energie regenerabilă

agricultură / zootehnie


transport

servicii sanitare si farmaceutice

servicii internet si IT

servicii apă canal

servicii

reciclare

productie

import / export

demersuri colaborative intre parteneri

contrucţii locuinte

comerţ

baruri/jocuri de noroc

sisteme alarma, tvci

servicii de pază

service auto

salubrizare

produse la mana a doua

prod de sisteme automate si mecanică industrială

mass-media

marketing

lichidări firme

învăţământ

încălzire in sistem centralizat

contracte guvernamentale

avocatură

amanet

alimentaţie publică

administrare fond locativ

12

14 SUCCESUL AFACERII PERCEPUT ÎN PREZENT

• Nivelul de succes al afacerii in prezent este apreciat astfel: - Acceptabil - 55,56% - Bun – 22,22% - Foarte bun – 1,39% - scăzut şi foarte scăzut – 20,84%

10. Cum apreciaţi nivelul de succes alprezent?

55.56

5.56

15.28

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

Foarte scăzut Scăzut Acceptabil

afacerii dvs. in

22.22

1.39

Bun Foarte bun

DETERMINISMUL PERCEPUT AL PERFORMANŢEI COMPANIEI (INTERN) • Factorii INTERNI ce au determinat nivelul actual de performanţă al firmei

- Modul de gestionare a resurselor – 32,32% - descriptor al competenţelor manageriale

74

- Stilul de conducere 27,44% - Lipsa de cunoştinţe în materie de administrare a afacerilor– 4,88%

11. Ce factori credeţi că au determinat nivelul actual de performanţă al firmei dvs.? Bifaţi câte 3 factori în caseta A

27.44

4.88

32.32

22.56

2.44

10.37

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00

Stilul de conducere

Modul de gestionare a resurselor

Incapacitatea de a concura pe piaţa europeană

Asumarea de riscuri din partea antreprenorului

Necunoaşterea unei limbi străine, de circulaţieinternaţională

Lipsa de cunoştinţe în materie de administrare aafacerilor

DETERMINISMUL PERCEPUT AL PERFORMANŢEI COMPANIEI (EXTERN)

• Factorii EXTERNI ce au determinat nivelul actual de performanţă al firmei se ierarhizează astfel, din perspectiva frecvenţei respondenţilor:

- Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei - Particularităţile socio-economice ale zonei - Legislaţia fiscală restrictivă - Lipsa egalităţii de şanse pe piaţă, în raport cu firmele transnaţionale - Concurenţa neloială - Corupţia - Impozitul forfetar - Lipsa de suport din partea autorităţilor - Condiţiile restrictive de acces la credite bancare - Lipsa forţei calificate de muncă din zonă

11. Ce factori credeţi că au determinat nivelul actual de performanţă al firmei dvs.? Bifaţi câte 3 factori în caseta B

16.02

17.48

15.05

6.31

2.91

6.80

7.28

11.65

4.37

12.14

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00

12.00

14.00

16.00

18.00

20.00




Impozitul forfetar


Corupţia





75

NIVEL DE SUPORTIVITATE PERCEPUT • Atitudinea a statului şi a reprezentanţilor locali faţă de întreprinderile private este apreciată

ca lipsită de suportivitate de 47,83% dintre respondenţi, în timp ce 49, 28% o consideră neutră; doar 2,9% o consideră pozitivă

12. Cum apreciaţi atitudinea statului şi a reprezentanţilor

2.90

pozitivă

locali faţă de întreprinderile private?

49.2847.83

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

negativă neutră

NEVOI DE INFORMARE, INSTRUIRE ŞI ASISTENŢĂ - PROIECTE EUROPENE • 18. Privind capacitatea de a crea şi gestiona proiecte cu finanţare europeană,

respondenţii s-au situat astfel: - 20% au creat cel puţin un proiect ce a fost finanţat, cu ajutorul unei firme de

consultanţă - 10% au creat cel puţin un proiect ce a fost finanţat, cu forţe proprii

NEVOI DE INFORMARE, INSTRUIRE ŞI ASISTENŢĂ – 70% dintre respondenţi, astfel:

- 30,77% - au fost informaţi asupra oportunităţilor de finanţare, dar nu au creat niciun proiect

- 12,31% - Ştiu că există fonduri de finanţare, dar nu ştiu dacă se potrivesc tipului de afaceri pe care firma le poate derula

- 9,23% Nu ştiu să scrie proiecte şi nici nu au cerut asistenţă – (atitudine lipsită de competitivitate)

- 7,69% - Nu s-au informat asupra oportunităţilor de afaceri ce se pot finanţa prin proiecte

- 7,69% Am creat un proiect, dar nu a fost finanţat - 0 % Au idei de proiecte, dar nu au experienţă şi cunoştinţe în realizarea proiectului

76

13. În privinţa proiectelor cu finanţare europeană, bifaţi una dintre variantele care vipotriveşte:

0.00

7.69

9.23

20.00

10.77

7.69

12.31

1.54

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00


Cu ajutorul unei firme de consultanţă, am creat cel puţin un proiect ce afost finanţat








se

30.77

30.00 35.00

• La descriptorul „Proactivism”: aproximativ ½ dintre respondenţi se bazează pe experienţă, cunoştinţe şi informaţii concrete în depistarea oportunităţilor de afaceri (iar ½ se bazează pe fler), ceea ce îi face credibili în proporţie de 50% la acest capitol; există o discrepanţă de aprox. 25% în ce priveşte modalitatea de a depista oportunităţi de afaceri şi performanţa relativ crescută cu care se folosesc de context în atingerea scopurilor şi convingerea altora în a le urma iniţiativele; rezultă o posibilă nevoie de consiliere şi formare în depistarea oportunităţilor de afaceri, dezvoltarea de deprinderi de căutare şi informare specializată; Demersul de consiliere şi consultanţă, precum şi cel de formare îşi vor orienta obiectivele în raport cu acest descriptor, pe dezvoltarea capacităţii antreprenorilor şi managerilor de a aborda cu mai mult curaj piaţa, de a o influenţa în sensul dezvoltării acesteia prin creşterea competitivităţii propriei companii şi diversificarea abordărilor privind oportunităţile de afaceri.

G. Proactivismul

72.31

77.61

49.23

22.39

27.69

50.77

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00

Am un fler nativ pentru adepista oportunităţile de

afaceri

Conving, cu relativăuşurinţă oamenii să măurmeze în iniţiative pe

care le lansez

Mă folosesc eficient şisistematic de context,

pentru a-mi atinge scopulîn afaceri

fals

adevărat

NEVOI DE FORMARE MANAGERI AUTO-PERCEPUTE, ÎN RAPORT CU ADMINISTRAREA AFACERII, ÎN INTENŢIONALITATEA DE CREŞTERE A PERFORMANŢEI COMPANIEI • 15. În contrast declaraţiile de buni administratori de resurse de la itemul 11 (unde

doar sub 5% dintre respondenţi recunoşteau carenţe în administrarea afacerilor), se constată nevoi mai pronunţate şi mai specifice de formare şi asistenţă, după cum urmează:

77

8,96% - Competenţa în conducerea şi administrarea afacerii 20,9% - Modul de gestionare a resurselor (umane şi materiale) 3,46% - Modificarea obiectului de activitate 16,91% - Creşterea nivelului de calificare la angajaţi 15,92% - Dezvoltarea capacităţii propriei firme de a accesa proiecte cu

finanţare europeană 2,99% - Reducerea de personal 27,85% - Căutarea altor pieţe de desfacere

15. Ce credeţi că ar trebui schimbat în administrarea afacerii dvs., pentru a obţine o mai bună performanţă? Bifaţi litera ce corespunde

alegerii dvs.

8.96

20.90

3.48

18.91

15.92

2.99

1.00

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.

Competenţa în conducerea ş i administrarea afacerii

Modul de gestionare a resurselor (umane ş i materiale)

Modificarea obiectului de activitate

Creş terea nivelului de calificare la angajaţi

Dezvoltarea capacităţii propriei firme de a accesa proiectecu finanţare europeană

Reducerea de personal

Căutarea altor pieţe de desfacere

Alta (specificaţi)

27.86

00 30.00

NEVOI DE TRAINING OPTIMIZARE PERSONALĂ, CARIERĂ - NEJUNSURI - • Cele mai importante neajunsuri resimţite de-a lungul carierei

- 26,83 % - obligaţia de a face compromisuri - 24,39 % - organizarea ineficientă a timpului - 24,39 % - lipsa unei reţele de sprijin - 7,32 % - lipsa mentorilor (modelelor) - 7,32 % - incapacitatea de a echilibra viaţa de familie cu cea profesională - 0,81 % - lipsa de sprijin din partea familiei - 6,5 % - puterea limitată de decizie - 2,44 % - altul (specificaţi)

Natura răspunsurilor poate să denote semnificative carenţe în materie de capacităţi de negociere, prin percepţia disconfortantă a compromisului, sau periculozitatea mediului de afaceri corupt, care face apel la posibilitatea de “compromite”; corelat cu neajunsul privind reţeaua de sprijin deficitară, organizarea ineficientă a timpului şi cu lipsa de modele, duce la un corolar de probleme ce ţin de domeniul consilierii şi asistenţei specializate, privind gestionarea relaţiilor interpersonale şi planificarea, în general.

78

18. Care sunt cele mai importante neajunsuri resimţite de-a

24.39

24.39

26.83

20.00 25.00 30.00

lungul carierei

7.32

0.81

6.50

7.32

2.44

0.00 5.00 10.00 15.00

lipsa mentorilor (modelelor)

lipsa de sprijin din partea familiei

puterea limitată de decizie

incapacitatea de a echilibra viaţa de familie cu ceaprofesională

organizarea ineficientă a timpului

lipsa unei reţele de sprijin

obligaţia de a face compromisuri

altul (specificaţi)

NIVEL DE SUPORTIVITATE PERCEPUT • Măsura în care mediul economic local este perceput ca favorizant pt. dezvoltarea

afacerii - mai mult de 60% apreciază mediul economic local ca fiind non-influent sau

foarte puţin influent - doar 8,5% percep o influenţă mare şi foarte mare a mediului economic local

asupra afacerii - 28,57% dau o notă de relativă neutralitate acestui indicator

20. În prezent, în ce măsură consideraţi că mediul local favorizează dezvoltarea afacerii dvs.?

20.00

28.57

7.14

1.43

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00

Deloc



În mare măsură


economic

42.86

35.00 40.00 45.00

PERSPECTIVA AFACERII – DECIZIONAL • Perspectivele afacerii, în viziunea decidentului:

- 61,39 % - Menţinerea afacerii la nivelul actual - 39,39 % - Dezvoltarea afacerii - 2,67 % - Restrângerea activităţii - 1,33 % - Schimbarea obiectului de activitate

79

- 1,33 % - Desfiinţarea firmei - 0% - Schimbarea formei juridice - precizaţi forma juridică

21. Pentru perioada următoare aveţi în vedere:

33.33

2.67

1.33

0.00

1.33

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.

Dezvoltarea afacerii

Menţinerea afacerii la nivelul actual

Restrângerea activităţii

Schimbarea obiectului de activitate - precizaţidomeniul

Schimbarea formei juridice - precizaţi formajuridică

Desfiinţarea firmei

61.33

00 60.00 70.00

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI (I) • PRODUSELE considerate că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei

22. Ce PRODUSEcredeţi că ar avea suc es în condiţiile actuale ale pieţei: c

17

9

6

3

3

2

2

2

2

1

1

1

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

produse agro-alimentare


produse IT aproduse alimentare bio

produse de creditare automatizări / mecanizări industriale

bauturi alcoolice

materiale constructii consultanţă financiară

confectii metalice industriale produse tutun

produse editoriale / carte

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI (II) • SERVICIILE considerate că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei

80

22 Ce SERVICIIcredeţi că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei 1

11

recuperări creanţe bancare

11pază securitate

1proiectare instalaţii industriale

2alimentaţie

2reabilitarea termicţ a cladirilor

comer?

22

service reparaţii sercice apă canal

23sociale

3medicale / farmaceutic

3transport

4consultanţă IT

6turism / agroturism


16

12 14

NEVOI EXPLICITE DE INSTRUIRE AUTOPERCEPUTE- MANAGERI

• tipuri de cunoştinţe pentru care managerii apreciază că ar avea nevoie de instruire, în

calitatea lor de manageri : o 28,48 % - Vânzări si marketing o 15,82 % - Administraţie si management o 11,39% % - Legislaţie şi guvernare o 8,23% - Resurse umane şi de personal o 8,23% - Economie si contabilitate o 7,59% - Servicii clienţi şi personal o 7,59% - Producţie şi procesare o 5,06 - Calculatoare şi electronice o 4,43% - Comunicaţii şi mass-media o 3,16% - Siguranţa publică şi securitate

0 2 4 6 8 10 16 18

furnizare energie

extindere infrastructură

81

23. Încercuiţi acele tipuri de cunoştinţe pentru care credeţi aţi avea nevoie de instruire, în calitate de manager.

15.82

11.39

7.59

8.23

8.23

4.43

0.00

5.06

7.59

3.16

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00












28.48

30.00

NEVOI EXPLICITE DE INSTRUIRE ANGAJAŢI

• PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A ANGAJAŢILOR. Ocupaţii pentru care managerii consideră că angajaţii au nevoie de perfecţionare

82

Anexa A_Harghita

10

10

9

9

7

6

6

5

5

5

4

4

4

4

4

4

4

4

4

0 2 4 6 8 10 12 14

14. Agent comercial

102. Dulgher

343. Vanzator

80. Contabil

213. Mecanic auto

310. Specialist marketing

111. Electronist

303. Sofer

110. Electromecanic

212. Mecanic agricol

326. Tehnician instalatii

64. Casier

81. Controlor f inanciar

109. Electrician

158. Inginer de sistem informatic

159. Inginer electroenergitician

163. Inginer instalatii pentruconstructii

174. Inspector protectia muncii

175. Inspector resurse umane

187. Lacatus mecanic

14

16

83

84

ANEXA II – MS




INDIVIDUALIZATE

JUDEŢUL MUREŞ

STUDIU PRIVIND STRUCTURA IERARHIZATĂ A OBIECTULUI DE ACTIVITATE, ÎN FUNCŢIE DE PRIMELE 20 CODURI CAEN, ÎN PERIOADA 2000-2008, ÎN JUDEŢUL MURES

85

Nr. firme pe Dom de Activitate jud Ms (%)_ total 19372

11

7

4 43

3 2 2 22 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

CAEN 0CAEN 52

11CAEN 45

21CAEN 60

24CAEN 55

40CAEN 52

12CAEN 74

14CAEN 52

27CAEN 74

20CAEN 51

19CAEN 52

42CAEN 55

30CAEN 50

20CAEN 50

30CAEN 20

10CAEN 74

12CAEN 74

87CAEN 45

31CAEN 45

33CAEN 36

14

Nr. FirmeNr. crt Domenii de Actvitate Total Jud MS (%)

21. CAEN 0 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 2156 11

22.

CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 1385

7

23. CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 760 4

24. CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 719 4 25. CAEN 5540 Baruri 622 3

26. CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 507

3

27. CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 477 2

28. CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 460

2

29. CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 382

2

30. CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 293 2

31. CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 286 1

32. CAEN 5530 Restaurante 273 1

33. CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 257 1

34. CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 224 1

35. CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 223 1

36. CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 210

1

37. CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 208 1

38. CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 191 1

39. CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 189 1

40. CAEN 3614 Productia altor tipuri de mobilier 188 1

Total: 19 372

86

Nr. firme infintate in 2007 Dom de Activitate jud Ms (%)_ total 2205

10

6

43

32 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

CAEN 4521

CAEN 6024

CAEN 5211

CAEN 7414

CAEN 7420

CAEN 5540

CAEN 7487

CAEN 5119

CAEN 5530

CAEN 4525

CAEN 7031

CAEN 5242

CAEN 5227

CAEN 0CAEN 52

12CAEN 51

53CAEN 50

20CAEN 74

40CAEN 45

31CAEN 50

30




3

CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 84 4






9 CAEN 5530 Restaurante 42 2

10 CAEN 4525 Alte lucrari speciale de constructii 41 2

11 CAEN 7031 Agentii imobiliare 41 2



14 CAEN 0 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 38 2


16 CAEN 5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii 31 1


18 CAEN 7440 Publicitate 27 1 19 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 26 1


Total: 2 205

87


6

5 5 4

32 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

CAEN 4521

CAEN 5211

CAEN 6024

CAEN 7414

CAEN 5540

CAEN 5227

CAEN 0121

CAEN 7420

CAEN 5530

CAEN 5119

CAEN 7031

CAEN 5242

CAEN 7487

CAEN 4531

CAEN 5212

CAEN 5523

CAEN 5010

CAEN 2010

CAEN 5020

CAEN 5113

1



2

CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 94 5





7 CAEN 0121 Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui 46 2




11 CAEN 7031 Agentii imobiliare 36 2



14 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 31 2


16 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 28 1 17 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 26 1




Total: 2 030

88


7

5

44 4

3 2 2 2 22 2 1 1 1 1 1 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

CAEN 5211

CAEN 4521

CAEN 7414

CAEN 6024

CAEN 5540

CAEN 7420

CAEN 5227

CAEN 5212

CAEN 5119

CAEN 5242

CAEN 5530

CAEN 0121

CAEN 5020

CAEN 7031

CAEN 7412

CAEN 5153

CAEN 5030

CAEN 7222

CAEN 7487

CAEN 0201

Nr. Firme Nr. crt Domenii de Actvitate Total Jud MS (%)




4 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 76 45 CAEN 5540 Baruri 74 4





10 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 43 211 CAEN 5530 Restaurante 34 2


13 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 30 114 CAEN 7031 Agentii imobiliare 30 1






20 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 22 1Total: 2 060

89

Nr. firme infintate in 2004 Dom de Activitate jud MS (%)_ total 1924

7

4 4

3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

CAEN 5211

CAEN 4521

CAEN 7414

CAEN 5540

CAEN 7420

CAEN 5119

CAEN 5212

CAEN 6024

CAEN 5227

CAEN 2010

CAEN 7412

CAEN 5242

CAEN 5020

CAEN 7487

CAEN 5153

CAEN 7222

CAEN 7440

CAEN 5190

CAEN 5530

CAEN 7031


















17 CAEN 7440 Publicitate 24 1

18 CAEN 5190 Comert cu ridicata al altor produse 24 1

19 CAEN 5530 Restaurante 24 120 CAEN 7031 Agentii imobiliare 22 1

Total: 1 924

90


9

5

4 4 4 43

32 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

CAEN 5211CAEN 5540CAEN 5212CAEN 7414CAEN 6024CAEN 5227CAEN 4521CAEN 7420CAEN 5119CAEN 2010CAEN 5242CAEN 0201CAEN 6022CAEN 7412CAEN 5530CAEN 5020CAEN 4533CAEN 5147CAEN 5153CAEN 8512














13 CAEN 6022 Transporturi cu taxiuri 24 2


15 CAEN 5530 Restaurante 21 116 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 20 117 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 19 1



20 CAEN 8512 Activitati de asistenta medicala ambulatorie 17 1

Total: 1 478

91


6

5

4

3 3 2 2 2 2 2 2 2 21 1 1 1 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

CAEN 5211

CAEN 6024

CAEN 4521

CAEN 7414

CAEN 5227

CAEN 5212

CAEN 5540

CAEN 7412

CAEN 4533

CAEN 7420

CAEN 5030

CAEN 5147

CAEN 3614

CAEN 0201

CAEN 1822

CAEN 5020

CAEN 5119

CAEN 6021

CAEN 5530

CAEN 6022










9 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 20 2




13 CAEN 3614 Productia altor tipuri de mobilier 14 2


15 CAEN 1822 Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp) 11 1



18 CAEN 6021 Alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic 11 1

19 CAEN 5530 Restaurante 10 120 CAEN 6022 Transporturi cu taxiuri 10 1

Total: 859

92


6

32 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 52

11CAEN 45

21CAEN 51

47CAEN 74

12CAEN 52

12CAEN 52

27CAEN 74

20CAEN 74

14CAEN 51

53CAEN 50

30CAEN 55

10CAEN 85

12CAEN 36

14CAEN 60

23CAEN 01

11CAEN 15

81CAEN 20

10CAEN 85

13

8

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

CAEN 6024

CAEN 6021

CAEN

Nr. Firme Nr. crt Domenii de Actvitate Total Jud MS (%) 1 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de

geniu 51 6









10 CAEN 5510 Hoteluri 20 2

11 CAEN 8512 Activitati de asistenta medicala ambulatorie 18 2

12 CAEN 3614 Productia altor tipuri de mobilier 16 2

13 CAEN 6023 Transporturi terestre de calatori, ocazionale 14 2

14 CAEN 0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. 11 1



17 CAEN 8513 Activitati de asistenta stomatologica 11 1




Total: 617

Nr. crt

Nr. Firme Domenii de Actvitate Total Jud MS (%)1 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 16 4

2 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie

contabila, consultanta in domeniul fiscal 14 4

3 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in

magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

13 3

4 CAEN 5147 Comert cu ridicata al altor bunuri

de consum, nealimentare, n.c.a. 12 3


6

CAEN 3614 Productia altor tipuri de mobilier 9 2

7

CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare

9 2

8

93


4

43

33

2 22 2 2

2 2 22

1 1 1 1 1 1

0

1

1

2

2

3

3

4

4

5

CAEN 6024

CAEN 7412

CAEN 5211

CAEN 5147

CAEN 7414

CAEN 3614

CAEN 5227

CAEN 4531

CAEN 5242

CAEN 6021

CAEN 2010

CAEN 5030

CAEN 5540

CAEN 4521

CAEN 1581

CAEN 5010

CAEN 5119

CAEN 5153

CAEN 5530

CAEN 6522

CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 8 2


10 CAEN 6021 Alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic

8 2

5 1

5 1

CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 11 7 2


13 CAEN 5540 Baruri 7 2CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu

14 6 2 15 CAEN 1581 Fabricarea painii; fabricarea

produselor proaspete de patiserie 16 CAEN 5010 Comert cu autovehicule

5 1

17 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu

produse diverse 18 CAEN 5153 Comert cu ridicata al

materialului lemnos si de constructii 5 119 CAEN 5530 Restaurante 5

1

20 CAEN 6522 Alte activitati de creditare 5 1Total: 389

94

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la 0 - 10.000 Lei pe CAEN_2007

32

1714 14 13 13

10 10 9 9 9 8 7 6 6 6 6 5 5 4

0

5

10

15

20

25

30

35

CA

EN

452

1

CA

EN

602

4

CA

EN

741

4

CA

EN

748

7

CA

EN

522

7

CA

EN

524

2

CA

EN

502

0

CA

EN

741

2

CA

EN

521

1

CA

EN

521

2

CA

EN

742

0

CA

EN

747

0

CA

EN

452

5

CA

EN

453

1

CA

EN

504

0

CA

EN

511

9

CA

EN

554

0

CA

EN

552

3

CA

EN

553

0

CA

EN

503

0

0 - 10.000

3

Nr. Firme Nr. crt

Domenii de Actvitate Total Jud MS la cifra de afaceri de la 0 - 10.000 Lei (%)











11 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea

1

9

4

12 CAEN 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor 8 2

13 CAEN 4525 Alte lucrari speciale de constructii 7 214 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 6 2

15 CAEN 5040 Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente, si reparatii 6 2


17 CAEN 5540 Baruri 6 218 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 5 119 CAEN 5530 Restaurante 5 1

20 CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule

Total: 349

95

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la 10.001-100.000 Lei pe CAEN_2007

60

45

3428

2116 16 16 16 14 12 11 11 11 11 10 8 8 7 7

0

10

20

30

40

50

60

70

CA

EN

452

1

CA

EN

602

4

CA

EN

521

1

CA

EN

742

0

CA

EN

741

4

CA

EN

511

9

CA

EN

522

7

CA

EN

524

2

CA

EN

554

0

CA

EN

553

0

CA

EN

748

7

CA

EN

453

1

CA

EN

521

2

CA

EN

703

1

CA

EN

744

0

CA

EN

452

5

CA

EN

201

0

CA

EN

454

4

CA

EN

514

7

CA

EN

515

3

10.001 - 100.000

1

Nr. Firme Nr. crt

Domenii de Actvitate Total Jud MS la cifra de afaceri de la 10.001 - 100.000 Lei (%)









9 CAEN 5540 Baruri 16 310 CAEN 5530 Restaurante 14 2


12 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 11 2


14 CAEN 7031 Agentii imobiliare 11 215 CAEN 7440 Publicitate 11 216 CAEN 4525 Alte lucrari speciale de constructii 10 2


18 CAEN 4544 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri 8 1



Total: 619

Nr. Firme Nr.

crt Domenii de Actvitate Total Jud MS la cifra de

afaceri de la 100.001 - 1.000.000 Lei (%)1 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de

geniu 27 112 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 21 9


4 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

96

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la 1100.001 - 1.000.000 Lei pe CAEN_2007

27

21

119 8 8 7 7 7 7 6 5 4 4 4 3 3 3 3 3

0

5

10

15

20

25

30

CA

EN

452

1

CA

EN

602

4

CA

EN

515

3

CA

EN

521

1

CA

EN

201

0

CA

EN

453

3

CA

EN

452

5

CA

EN

522

7

CA

EN

553

0

CA

EN

742

0

CA

EN

741

4

CA

EN

511

9

CA

EN

503

0

CA

EN

519

0

CA

EN

722

2

CA

EN

281

1

CA

EN

285

2

CA

EN

501

0

CA

EN

502

0

CA

EN

514

3

100.001 - 1.000.000

9 4

5 2

4 2

3 1


6 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 8 37 CAEN 4525 Alte lucrari speciale de constructii 7 3





12 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse


14 CAEN 5190 Comert cu ridicata al altor produse 4 2

15 CAEN 7222 Consultanta si furnizare de alte produse software

16 CAEN 2811 Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice 3 1

17 CAEN 2852 Operatiuni de mecanica generala 3 118 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 3 1

19 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor

20 CAEN 5143 Comert cu ridicata al aparatelor electrice si de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor 3 1

Total: 243

Nr. Firme Nr. crt

Domenii de Actvitate Total Jud MS la cifra de afaceri de la 1.000.001 - 10.000.000 Lei (%)

1 CAEN 4523 Constructii de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive 3 13

2 CAEN 4525 Alte lucrari speciale de constructii 2 93 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 2 9

4 CAEN 1717 Pregatirea fibrelor şi filarea altor tipuri de fibre

97

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la 1.000.001 -10.000.000 Lei pe CAEN_2007

3

2 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

CA

EN

452

3

CA

EN

452

5

CA

EN

602

4

CA

EN

171

7

CA

EN

181

0

CA

EN

204

0

CA

EN

266

1

CA

EN

341

0

CA

EN

372

0

CA

EN

452

1

CA

EN

501

0

CA

EN

511

4

CA

EN

511

6

CA

EN

524

6

CA

EN

524

7

CA

EN

701

1

CA

EN

725

0

CA

EN

745

0

CA

EN

900

3

1.000.001 - 10.000.000

1 4

1 4

1 4

1 4

5 CAEN 1810 Fabricarea articolelor de imbracaminte din piele 1 4

6 CAEN 2040 Fabricarea ambalajelor din lemn 1 4

7 CAEN 2661 Fabricarea elementelor din beton pentru constructii 1 4

8 CAEN 3410 Productia de autovehicule 1 4

9 CAEN 3720 Recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile 1 4

10 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 1 411 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 1 4

12 CAEN 5114 Intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane

13 CAEN 5116 Intermedieri in comertul cu textile, confectii, incaltaminte si articole 1 4

14 CAEN 5246 Comert cu amanuntul cu articole de fierarie, cu articole din sticla si cu cele pentru vopsit 1 4

15 CAEN 5247 Comert cu amanuntul al cartilor, ziarelor si articolelor de papetarie

16 CAEN 7011 Dezvoltare (promovare) imobiliara 1 4

17 CAEN 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor

18 CAEN 7450 Selectia si plasarea fortei de munca tivitati

1 4

19 CAEN 9003 Salubritate, depoluare si acsimilare 1 4

Total: 23

Nr. Firme Nr. crt Domenii de Actvitate Total Jud MS la cifra de afaceri de la > 10.000.000 Lei (%) 1 CAEN 4022 Distributia si comercializarea combustibililor gazosi, prin conducte 1 50 2 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 1 50

Total: 2

98

Nr firme in functie de Cifra de Afaceri de la >10.000.000 Lei pe CAEN_2007

1 1

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

CAEN 4022 CAEN 6024

> 10.000.000

ANEXA III – MS

MUREŞ OBIECTIVE

I: DATE DEMOGRAFICE II: MOTIVAŢII III: SUPORTIVITATE FATĂ DE ANTREPRENORIAT IV: PERFORMANŢA - COMPETITIVITATE V: OPORTUNITATI DE AFACERI VI: NEVOI DE FORMARE, ASISTENTA, CONSILIERE

99

DATE DEMOGRAFICE:

D1. NAŢIONALITATEA respondenţilor este preponderent maghiară, în proporţie de 68,18% români, 28,79% sunt maghiari, 1,52%germani, 1,52% alţii

D2. GENUL respondenţilor este preponderent MASCULIN, în proporţie de 76,92%, în timp ce femeile sunt reprezentate în proporţie de 23,08%. D3. GRUPE DE VÂRSTĂ

• 37,88% dintre respondenţi au vârste între 41-50 de ani • 25,76% - între 31-40 ani • 24,24% - între 51-59 de ani • 7,58% - peste 60 de ani • 3,03% - 25-30 de ani • 1,52% - tineri, între 18-25 de ani

D4. DOMICILIU • Majoritatea respondenţilor domiciliază în mediul urban – 87,69%

D5. COINCIDENŢA DOMICILIU-SEDIU FIRMĂ • Peste 2/3 din respondenţi au domiciliul în aceeaşi localitate cu sediul companiei;

D.6 STUDII STATUT PROFESIONAL

• Aproape 2/3 dintre respondenţi au studii universitare şi postuniversitare;

D7. STATUT PROFESIONAL o 53,62% patroni (co) propiretari de societati comerciale sau proprietari de

magazine, ateliere, persoane autorizate lucrători în servicii şi comerţ o 37,68% manageri generali, directori sau alti manageri din conducerea

intreprinderilor

D.8 POZITIA ÎN FIRMĂ • 54,69% dintre respondenţi se află în poziţia de patron/asociat • 26,56% - patron şi manager • 18,75% - manager



- industrie – 37,88% - servicii generale - 15,15% - comerţ – 13,64% - construcţii - 7,58% - sănătate - 7,58% - altele, diverse – 6,06% - agricultură – 4,55% - hoteluri-restaurante – 3,03%


100

MOTIVAŢIA CONTINUĂRII ACTIVITĂŢII

• Pentru peste 90% dintre antreprenorii respondenţi, motivele pentru care au iniţiat afacerea se menţin şi în prezent

3. În ce măsură motivele pentru care aţi început afasunt valabile acum?

62.50

17.19

0.00

7.81

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00


În mică măsură Potrivit În mare măsu

cerea mai

12.50

ră În foarte maremăsură



- împlinire profesională, carieră 25,64% - independenţă – 24,36% - siguranţă 19,87% - prestigiu- 15,38% - bunăstare – 13,46%

4. Ca întreprinzător / manager, care au fost obiectivele dvs.

la înfiinţarea firmei?

15.38

24.36

19.87

13.46

1.28

25.64

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00


carieră

bunăstarea prestigiul independenţa siguranţa alt obiectiv(precizaţi)

FACTORII FAVORIZANŢI INIŢIALI AI AFACERII

• Factorii favorizanţi iniţiali ai afacerii sunt preponderenţi legaţi de - nevoile pieţei locale de bunuri şi servicii – 45,05% - existenţa forţei de calificate de muncă din zonă – 32,43%

101

- resursele naturale locale disponibile 15,32%

7. Care dintre următorii factori consideraţi că au favoriniţial, afacerea în care activaţi?

32.

15.32

3.60

0.00

3.60

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00







izat,

43

45.05

35.00

40.00

45.00

50.00

PERSPECTIVELE DE SUCCES ÎN FUNCŢIE DE OBIECTUL DE ACTIVITATE


- Potrivit – 40% - În mare măsură - 40% - În foarte mare măsură – 9,23%

8. Consideraţi că obiectul de activitate al firmei dvs. mai eîn măsură să vă asigure succesul în prezent?

10.77

0.00

40.0040.00

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00


În mică măsură Potrivit În mare măsură În f

ste

9.23

oarte maremăsură


102

9. Activităţi care consideraţi că ar avea succes în condiţiile crizei economi

13

10

6

6

5

4

4

3

3

2

2

2

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

0 5 10 15 20

poroducţie de alimente de bază


servicii

comerţ cu produse de bază


consultanţă fonduri europene

agricultura

sănătate

producţie materiale de construcţii


investiţii bursă

ajocatura


turism / agroturism

reciclare

cercetare tehnologică

transporturi

invăţământ

telefonie mobilă

producţie de ceramică

amanet

parc industrial

voluntariat

ce:

21

25

SUCCESUL AFACERII PERCEPUT ÎN PREZENT

• Nivelul de succes al afacerii in prezent este apreciat astfel: - Acceptabil - 40,63% - Bun – 40,63% - Foarte bun – 1,96% - scăzut şi foarte scăzut – 17,19%

103

10. Cum apreciaţi nivelul de succes al afacerii dvs. in prezent?

40.6340.63

1.56

15.63

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

Foarte scăzut Scăzut Acceptabil Bun F

1.56

oarte bun

DETERMINISMUL PERCEPUT AL PERFORMANŢEI COMPANIEI (INTERN) • Factorii INTERNI ce au determinat nivelul actual de performanţă al firmei

- Stilul de conducere 30,61% - Modul de gestionare a resurselor 25,85% - Asumarea de riscuri din partea antreprenorului – 23,13% - Incapacitatea de a concura pe piaţa europeană – 9,52% - Necunoaşterea unei limbi străine, de circulaţie internaţională – 6,80% - Lipsa de cunoştinţe în materie de administrare a afacerilor– 4,08%

11. Ce factori credeţi că au determinat nivelul actual deperformanţă al firmei dvs.? Bifaţi câte 3 factori în caseta A

4.08

23

6.80

9.52

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00

Stilul de conducere






30.61

25.85

.13

30.00 35.00

DETERMINISMUL PERCEPUT AL PERFORMANŢEI COMPANIEI (EXTERN) • Factorii EXTERNI ce au determinat nivelul actual de performanţă al firmei se

ierarhizează astfel, din perspectiva frecvenţei respondenţilor: - Legislaţia fiscală restrictivă - Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei - Concurenţa neloială - Lipsa de suport din partea autorităţilor - Corupţia - Particularităţile socio-economice ale zonei - Impozitul forfetar - Condiţiile restrictive de acces la credite bancare

104

- Lipsa egalităţii de şanse pe piaţă, în raport cu firmele transnaţionale - Lipsa forţei calificate de muncă din zonă

11. Ce factori credeţi că au determinat nivelul actual de performanţă al firmei dvs.? Bifaţi câte 3 factori în caseta B

10.38

13.11

5.46

2.19

12.57

11.48

13.11

4.92

4.37

0.00 5.00 10.00 15.00 20.




Impozitul forfetar


Corupţia





22.40

00 25.00

NIVEL DE SUPORTIVITATE PERCEPUT • Atitudinea a statului şi a reprezentanţilor locali faţă de întreprinderile private este apreciată

ca lipsită de suportivitate de 44,62% dintre respondenţi, în timp ce 49, 23% o consideră neutră; doar 6,15% o consideră pozitivă

12. Cum apreciaţi atitudinea statului şi a reprezentanţilolocali faţă de întreprinderile private?

6.15

49.23

44.62

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

negativă neutră poziti

r

vă

NEVOI DE INFORMARE, INSTRUIRE ŞI ASISTENŢĂ - PROIECTE EUROPENE • 13. privind capacitatea de a crea şi gestiona proiecte cu finanţare europeană,

respondenţii s-au situat astfel: - 17,57% au creat cel puţin un proiect ce a fost finanţat, cu ajutorul unei firme de

consultanţă - 8,11% au creat cel puţin un proiect ce a fost finanţat, cu forţe proprii

NEVOI DE INFORMARE, INSTRUIRE ŞI ASISTENŢĂ – 70% dintre respondenţi,opinează astfel:



105



- 9,46% Am creat un proiect, dar nu a fost finanţat - 16,22 % Au idei de proiecte, dar nu au experienţă şi cunoştinţe în realizarea proiectului

13. În privinţa proiectelor cu finanţare europeană, bifaţi una dintre variantele care vipotriveşte:

16.22

5.41

9.46

17.57

8.11

9.46

8.11

1.35

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25


Cu ajutorul unei firme de consultanţă, am creat cel puţin un proiect ce afost finanţat








se

24.32

.00 30.00

14. NEVOI DE CONSILIERE, CONSULTANŢĂ, DEZVOLTARE PERSONALĂ, OPTIMIZARE Obiectivul este definit de descriptori ce desemnează nevoi de consiliere pentru antreprenori, în sensul dezvoltării personale, al formării şi consolidării de atitudini şi comportamente orientate spre competitivitate, în raport cu propriul lor potenţial de personalitate

• La descriptorul „Proactivism”: aproximativ ½ dintre respondenţi se bazează pe experienţă,

cunoştinţe şi informaţii concrete în depistarea oportunităţilor de afaceri (iar ½ se bazează pe fler), ceea ce îi face credibili în proporţie de 50% la acest capitol; există o discrepanţă de aprox. 25% în ce priveşte modalitatea de a depista oportunităţi de afaceri şi performanţa relativ crescută cu care se folosesc de context în atingerea scopurilor şi convingerea altora în a le urma iniţiativele; rezultă o posibilă nevoie de consiliere şi formare în depistarea oportunităţilor de afaceri, dezvoltarea de deprinderi de căutare şi informare specializată; Demersul de consiliere şi consultanţă, precum şi cel de formare îşi vor orienta obiectivele în raport cu acest descriptor, pe dezvoltarea capacităţii antreprenorilor şi managerilor de a aborda cu mai mult curaj piaţa, de a o influenţa în sensul dezvoltării acesteia prin creşterea competitivităţii propriei companii şi diversificarea abordărilor privind oportunităţile de afaceri.

106

G. Proactivismul

66.67

72.58

43.55

27.42

33.33

56.45

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00

Am un f ler nativ pentru adepista oportunităţile de

afaceri


care le lansez


pentru a-mi atinge scopulîn afaceri

fals

adevărat

15. NEVOI DE FORMARE MANAGERI, ÎN RAPORT CU ADMINISTRAREA AFACERII, ÎN INTENŢIONALITATEA DE CREŞTERE A PERFORMANŢEI COMPANIEI • 15. În contrast declaraţiile de buni administratori de resurse de la itemul 11 (unde

doar sub 5% dintre respondenţi recunoşteau carenţe în administrarea afacerilor), se constată nevoi mai pronunţate şi mai specifice de formare şi asistenţă, după cum urmează:

22,81 % - Creşterea nivelului de calificare la angajaţi 21,06 % - Modul de gestionare a resurselor (umane şi materiale) 16,96 % - Competenţa în conducerea şi administrarea afacerii 16,96 % - Dezvoltarea capacităţii propriei firme de a accesa proiecte cu finanţare europeană 16,37% - Căutarea altor pieţe de desfacere 3,51% - Modificarea obiectului de activitate 1,75% - Reducerea de personal 0,96 % - altele

107


alegerii dvs.

16.96

3.51

16.96

1.75

16.37

0.58

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00




Creşterea nivelului de calificare la angajaţi




Alta (specificaţi)

21.05

22.81

25.00

NEVOI DE FORMARE MANAGERI AUTO-PERCEPUTE • 16. În mod specific, nevoile de instruire / formare / asistenţă formulate de respondenţi

se referă preponderent la: - Management – 31,37% - Marketing – 25,49% - Legislaţie – 15,03% - know-how tehnologic – 12,42% - Contabilitate – 8,50% - Relaţia cu băncile – 6,54% - niciuna –0,65%

16. Care sunt nevoile dvs. proprii de instruire, pe d

momentul de faţă?

8.50

15.03

12.42

6.54

0.65

0.00

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.

contabilitate

marketing

legislaţie

management

know-how tehnologic

relaţiile cu băncile

nici una

altele (specificaţi):

omenii, în

31.37

25.49

00 30.00 35.00

NEVOI DE TRAINING OPTIMIZARE PERSONALĂ, CARIERĂ - NEJUNSURI • Cele mai importante neajunsuri resimţite de-a lungul carierei

- 27,91 % - lipsa unei reţele de sprijin - 19,38 % - obligaţia de a face compromisuri - 15,50% - organizarea ineficientă a timpului - 13,95 % - lipsa mentorilor (modelelor) - 10,08 % - puterea limitată de decizie - 6,20 % - incapacitatea de a echilibra viaţa de familie cu cea profesională - 4,65 % - lipsa de sprijin din partea familiei - 2,39 % - altul (specificaţi)

Natura răspunsurilor poate să denote semnificative carenţe în materie de capacităţi de negociere, prin percepţia disconfortantă a compromisului, sau periculozitatea mediului de afaceri corupt, care face apel la posibilitatea de “compromite”; corelat cu neajunsul privind reţeaua de sprijin deficitară, organizarea ineficientă a timpului şi cu lipsa de modele, duce

108

la un corolar de probleme ce ţin de domeniul consilierii şi asistenţei specializate, privind gestionarea relaţiilor interpersonale şi planificarea, în general.

18. Care sunt cele mai importante neajunsuri resimţite de-a lungul carierei

13.95

4.65

10.08

6.20

15.50

19.38

2.33

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.0









27.91

0 30.00

NIVEL DE SUPORTIVITATE PERCEPUT • Măsura în care mediul economic local este perceput ca favorizant pt. dezvoltarea

afacerii - Aproape 50% apreciază mediul economic local ca fiind non-influent sau foarte

puţin influent - doar 28% percep o influenţă mare şi foarte mare a mediului economic local

asupra afacerii - 23,08% dau o notă de relativă neutralitate acestui indicator

20. În prezent, în ce măsură consideraţi că mediul ec

local favorizează dezvoltarea afacerii dvs.?

16.92

23.08

26.

1.54

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00

Deloc



În mare măsură


onomic

15

32.31

30.00 35.00

PERSPECTIVA AFACERII – DECIZIONAL • Perspectivele afacerii, în viziunea decidentului:

- 67,16% - Dezvoltarea afacerii - 28,36 %- Menţinerea afacerii la nivelul actual

109

- 1,49% - Restrângerea activităţii - 1,49 % - Schimbarea obiectului de activitate - precizaţi domeniul - 1,49 % - Schimbarea formei juridice - 0% - Desfiinţarea firmei


1.49

1.49

1.49

0.00

28.36

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.







67.16

00 80.00


22. Care credeţi că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei: PRODUSE

4

3

1

2

4

5

1

2

1

3

1

1

1

1

1

1

0 2 4 6 8 10 12 14 16

PRODUSE

produse de baza

agricultură


jucării copii



produse IT

instalaţii foraj

textile

panouri de lemn

anvelopare blocuri

uşi ferestre ecologice

materiale tubulare

becuri economice

publicitate

benzină / motorina

locuinte

18

18 20

110


22. Care credeţi că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei: SERVICII

533333

22

11111111

0 2 4 6 8 10 12 14


medicale

utilitate publică

turism / agroturism

surse alternative de energie

reciclare

service auto

forare

servicii online


lichidări firme

contabilitate

montaj instalaţii apă canal

popmpe funebre

organizare nunţi

centru logistic

comerţ low cost

16

16 18


• tipuri de cunoştinţe pentru care managerii apreciază că ar avea nevoie de instruire, în

calitatea lor de manageri : • 34,38% - Administraţie si management • 17,50% - Vânzări si marketing • 8,13 % - Legislaţie şi guvernare • 9,38% - Economie si contabilitate • 6,25% - Resurse umane şi de personal • 6,25% - Producţie şi procesare • 6,25% - Calculatoare şi electronice • 5,63% - Servicii clienţi şi personal • 4,38% - Comunicaţii şi mass-media • 1,88% - Siguranţa publică şi securitate

111

23. Încercuiţi acele tipuri de cunoştinţe pentru care credeţi nager.

34.38

0 30.00 35.00 40.00

aţi avea nevoie de instruire, în calitate de ma

5.63

9.38

6.25

4.38

0.00

8.13

6.25

17.50

6.25

1.88

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.0












NEVOI EXPLICITE DE INSTRUIRE ANGAJAŢI

• PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A ANGAJAŢILOR. Ocupaţii pentru care managerii consideră că angajaţii au nevoie de perfecţionare

Anexa A_Mureş 338. Tinichigiu 8109. Electrician 7111. Electronist 6326. Tehnician instalatii 6204. Manager societate comerciala 5237. Operator in domeniul proiectarii asistate de calculator 5281. Proiectant aplicatii de securitate IT&C 5315. Sudor 5316. Tamplar universal 51. Account Manager 461. Calculator devize 468. Cercetator marketing si sondaje 477. Consilier juridic 497. Designer pagini WEB 4110. Electromecanic 4112. Evaluator de competente profesionale 4164. Inginer mecanic 4167. Inginer proiectant 4174. Inspector protectia muncii 4306. Specialist cu asigurarea calitatii sistemelor / aplicatiilor informatice 4321. Tehnician constructor 4328. Tehnician normare 4331. Tehnician protectia mediului 4343. Vanzator 44. Administrator baze de date 378. Consilier pentru indrumare si orientare profesionala 380. Contabil 3144. Ghid turism 3155. Inginer constructii civile, industriale si agricole 3158. Inginer de sistem informatic 3163. Inginer instalatii pentru constructii 3175. Inspector resurse umane 3176. Instalator apa, canal 3177. Instalator incalzire centrala si gaz 3

112

187. Lacatus mecanic 3220. Medic stomatolog 3244. Operator la masini unelte 3282. Proiectant sisteme informatice 3307. Specialist in domeniul proiectarii asistate de calculator 3327. Tehnician intretinere, depanare, modernizare echipamente de calcul si retele de calculatoare 311. Administrator retele de calculatoare 212. Administrator web-site 214. Agent comercial 226. Analist marketing 230. Animator de hotel 237. Arhitect cladiri 296. Designer industrial 2117. Expert fiscal 2119. Farmacist 2131. Frezor universal 2149. Incasator si cititor contoare de energie electrica, gaze, apa 2157. Inginer de cercetare in prelucrarea lemnului 2183. Izolator termic 2197. Macaragiu 2201. Maistru in industrializarea lemnului 2213. Mecanic auto 2235. Operator calcul electronic si retele 2250. Operator procesare texte si imagini 2256. Patiser 2269. Pompier specialist 2270. Prelucrator prin aschiere 2280. Programator de sistem informatic 2297. Sculer matriter 2308. Specialist in relatii publice 2309. Specialist in securitatea sistemelor informatice 2310. Specialist marketing 2314. Strungar universal 2320. Tehnician chimist 2323. Tehnician hidrotehnic 2332. Tehnician topo cadastru 2341. Turnator formator 2348. Zidar 26. Administrator de aplicatie informatica 18. Administrator hotel 19. Administrator imobile 116. Agent de dezvoltare 118. Agent de turism 120. Agent imobiliar 125. Analist IT&C 127. Analist resurse umane 128. Analist risc 129. Animator centre de vacanta 141. Asistent de farmacie 142. Asistent manager 144. Asistent medical 157. Biolog 158. Brutar 167. Cercetator in informatica 170. Chimist 173. Conducator (insotitor) grup turistic 1

113

79. Consultant in informatica 181. Controlor financiar 186. Cosmetician 188. Croitor 1102. Dulgher 1107. Educatoare 1116. Expert evaluator de proprietati imobiliare 1127. Forjor 1132. Frigotehnist 1133. Functionar administrativ 1146. Grefier 1156. Inginer de cercetare in exploatari forestiere 1162. Inginer industrializarea lemnului 1168. Inginer topograf 1173. Inspector fiscal (taxe si impozite) 1186. Kinetoterapeut 1190. Legator manual 1195. Lucrator fast food 1198. Macelar 1203. Manager proiect informatic 1209. Masinist terasier 1215. Mediator social 1222. Merceolog 1241. Operator la fabricarea mezelurilor 1248. Operator la tratarea apei tehnologice 1253. Organizator activitate turism 1273. Preparator mase plastice 1279. Programator 1287. Rectificator universal 1291. Reglor 1293. Reprezentant comercial 1303. Sofer 1311. Statistician 1312. Stenodactilograf 1324. Tehnician in conservarea biodiversitatii 1325. Tehnician in industria confectiilor si tricotajelor 1329. Tehnician pentru colectarea si valorificarea deseurilor 1333. Tehnician urbanism si amenajarea teritoriului 1339. Tipograf-tiparitor 1340. Traducator 1344. Verificator bani 1350. Zugrav vopsitor 1

114

115

ANEXA II – CV




INDIVIDUALIZATE

JUDEŢUL COVASNA

STUDIU PRIVIND STRUCTURA IERARHIZATĂ A OBIECTULUI DE ACTIVITATE, ÎN FUNCŢIE DE PRIMELE 20 CODURI CAEN, ÎN PERIOADA 2000-2008, ÎN JUDEŢUL

COVASNA_NR FIRME / PRIMELE 20 DE DOMENII CAEN_2000-2008 (inclusiv)

Nr. firme pe Dom de Activitate jud Cv (%)_ total 6291

10

9

5

4

3 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

CAEN 01CAEN 52

11CAEN 60

24CAEN 45

21CAEN 55

40CAEN 51

19CAEN 52

12CAEN 74

14CAEN 20

10CAEN 02

01CAEN 50

20CAEN 52

27CAEN 74

20CAEN 15

81CAEN 52

62CAEN 55

30CAEN 74

12CAEN 50

30CAEN 74

87CAEN 51

53

Nr. Firme Domenii de Actvitate Total Jud CV (%)

CAEN 0 627 10 CAEN 5211 552 9 CAEN 6024 314 5 CAEN 4521 246 4 CAEN 5540 168 3 CAEN 5119 155 2 CAEN 5212 138 2 CAEN 7414 136 2 CAEN 2010 134 2 CAEN 0201 131 2 CAEN 5020 126 2 CAEN 5227 124 2 CAEN 7420 101 2 CAEN 1581 85 1 CAEN 5262 84 1 CAEN 5530 82 1 CAEN 7412 80 1 CAEN 5030 76 1 CAEN 7487 70 1 CAEN 5153 66 1 Total: 6 291

DOMENII DE ACTVITATE_JUD CV_2000-2008 % CAEN 01 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 627 10 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 552 9 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 314 5 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 246 4 CAEN 5540 Baruri 168 3 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 155 2 CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 138 2 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 136 2 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 134 2 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 131 2 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 126 2 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 124 2 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 101 2 CAEN 1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 85 1 CAEN 5262 Comert cu amanuntul prin standuri si piete 84 1 CAEN 5530 Restaurante 82 1 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 80 1 CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 76 1 CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 70 1 CAEN 5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii 66 1

116

Total: 6 291

COVASNA_NR FIRME / PRIMELE 20 DE DOMENII CAEN_2007

117

Nr. firme infintate in 2007 Dom de Activitate jud Cv (%)_ total 646

11

7

43 3

2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

CAEN 4521

CAEN 6024

CAEN 7414

CAEN 5119

CAEN 5211

CAEN 7487

CAEN 0201

CAEN 5010

CAEN 5153

CAEN 2010

CAEN 4531

CAEN 4533

CAEN 5030

CAEN 5540

CAEN 4532

CAEN 5020

CAEN 5242

CAEN 5523

CAEN 7412

CAEN 4544

Domenii de Actvitate firme infintate in anul 2007 Jud CV % CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 68 11 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 44 7 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 25 4 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 22 3 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 22 3 CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 14 2 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 12 2 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 10 2 CAEN 5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii 10 2 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 9 1 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 9 1 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 9 1 CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 9 1 CAEN 5540 Baruri 9 1 CAEN 4532 Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva 8 1 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 8 1 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 8 1 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 8 1 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 8 1 CAEN 4544 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri 7 1 Total 646

Nr. Firme Domenii de Actvitate Firme infintate in anul 2007 Total

Jud CV (%)

CAEN 4521 68 11 CAEN 6024 44 7 CAEN 7414 25 4 CAEN 5119 22 3 CAEN 5211 22 3 CAEN 7487 14 2 CAEN 0201 12 2 CAEN 5010 10 2 CAEN 5153 10 2 CAEN 2010 9 1 CAEN 4531 9 1 CAEN 4533 9 1 CAEN 5030 9 1 CAEN 5540 9 1 CAEN 4532 8 1 CAEN 5020 8 1 CAEN 5242 8 1 CAEN 5523 8 1 CAEN 7412 8 1 CAEN 4544 7 1 Total: 646

Nr. Firme Domenii de Actvitate Firme infintate in anul 2006 Total Jud CV (%)


118


7

6 5

4 43

32 2 2 2 2 2 2 2 2

1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

CAEN 4521

CAEN 6024

CAEN 5211

CAEN 5119

CAEN 5540

CAEN 0201

CAEN 0121

CAEN 2010

CAEN 5010

CAEN 5020

CAEN 5523

CAEN 5227

CAEN 7414

CAEN 7440

CAEN 5530

CAEN 7420

CAEN 7487

CAEN 4531

CAEN 5153

CAEN

1

0

Domenii de Actvitate firme infintate in anul 2006 Jud CV % CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 38 7 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 31 6 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 30 5 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 21 4 CAEN 5540 Baruri 21 4 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 19 3 CAEN 0121 Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui 15 3 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 13 2 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 13 2 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 13 2 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 13 2 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 12 2 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 11 2 CAEN 7440 Publicitate 11 2 CAEN 5530 Restaurante 10 2 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 10 2 CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 8 1 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 7 1 CAEN 5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii 7 1 CAEN 0 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 6 1 Total: 646


77

44

4 3 33

22 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

CAEN 6024

CAEN 5211

CAEN 5119

CAEN 4521

CAEN 7414

CAEN 0201

CAEN 5540

CAEN 5227

CAEN 2010

CAEN 5262

CAEN 5523

CAEN 4531

CAEN 5010

CAEN 5020

CAEN 7420

CAEN 7487

CAEN 3614

CAEN 5212

CAEN 7440

CAEN 2051



Domenii de Actvitate firme infintate in anul 2005 Jud CV m % CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 36 7 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 34 7 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 22 4 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 20 4 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 18 4 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 17 3 CAEN 5540 Baruri 16 3 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 14 3 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 12 2 CAEN 5262 Comert cu amanuntul prin standuri si piete 10 2 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 9 2 CAEN 4531 Lucrari de instalatii electrice 8 2 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 7 1 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 7 1 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 7 1 CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 7 1 CAEN 3614 Productia altor tipuri de mobilier 6 1 CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 6 1 CAEN 7440 Publicitate 6 1 CAEN 2051 Fabricarea altor produse din lemn 5 1 Total: 503 119


Jud CV (%) CAEN 5211 32 7 CAEN 7414 24 6 CAEN 6024 20 5 CAEN 0201 17 4 CAEN 5119 16 4 CAEN 2010 13 3 CAEN 7420 13 3 CAEN 5020 9 2 CAEN 7412 9 2 CAEN 2030 8 2 CAEN 4521 8 2 CAEN 5227 8 2 CAEN 5530 8 2 CAEN 5153 7 2 CAEN 5242 7 2 CAEN 5523 7 2 CAEN 5540 7 2 CAEN 0111 6 1 CAEN 1581 6 1 CAEN 5010 6 1 Total: 432


6

54 4

3 3

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2111

7

0

1

2

3

4

5

6

7

8

CAEN 5211

CAEN 7414

CAEN 6024

CAEN 0201

CAEN 5119

CAEN 2010

CAEN 7420

CAEN 5020

CAEN 7412

CAEN 2030

CAEN 4521

CAEN 5227

CAEN 5530

CAEN 5153

CAEN 5242

CAEN 5523

CAEN 5540

CAEN 0111

CAEN 1581

CAEN 5010

Domenii de Actvitate firme infintate in anul 2004 Jud CV % CAEN 5211 Intermedieri in comertul cu combustibili, minerale, si produse chimice pentru industrie 32 7 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 24 6 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 20 5 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 17 4 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 16 4 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 13 3 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 13 3 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 9 2 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 9 2 CAEN 2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii 8 2 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 8 2 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 8 2 CAEN 5530 Restaurante 8 2 CAEN 5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii 7 2 CAEN 5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei 7 2 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 7 2 CAEN 5540 Baruri 7 2 CAEN 0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. 6 1 CAEN 1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 6 1 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 6 1 Total: 432 120




12

5 54 4

3 3 3 3 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

14

CAEN 5211

CAEN 7414

CAEN 6024

CAEN 5540

CAEN 5119

CAEN 0201

CAEN 7412

CAEN 5020

CAEN 5212

CAEN 4521

CAEN 1581

CAEN 2030

CAEN 5153

CAEN 5530

CAEN 3614

CAEN 5227

CAEN 2010

CAEN 4533

CAEN 7420

CAEN 2051

Domenii de Actvitate firme infintate in anul 2003 Jud CV m (%) CAEN 5211 Intermedieri in comertul cu combustibili, minerale, si produse chimice pentru industrie 50 12 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 23 5 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 21 5 CAEN 5540 Baruri 17 4 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 16 4 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 13 3 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 12 3 CAEN 5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor 11 3 CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 11 3 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 10 2 CAEN 1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 8 2 CAEN 2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii 8 2 CAEN 5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii 8 2 CAEN 5530 Restaurante 7 2 CAEN 3614 Productia altor tipuri de mobilier 6 1 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 6 1 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 5 1 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 5 1 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 5 1 CAEN 2051 Fabricarea altor produse din lemn 4 1 Total: 420

121


Jud CV (%) CAEN 6024 16 7 CAEN 5211 10 5 CAEN 7412 10 5 CAEN 7414 10 5 CAEN 5540 8 4 CAEN 7487 6 3 CAEN 0201 5 2 CAEN 4533 5 2 CAEN 5227 5 2 CAEN 5523 5 2 CAEN 7420 5 2 CAEN 1581 4 2 CAEN 5030 4 2 CAEN 5190 4 2 CAEN 5231 4 2 CAEN 5530 4 2 CAEN 7221 4 2 CAEN 0111 3 1 CAEN 1561 3 1 CAEN 5010 3 1 Total: 217


5 5 5

4

32 2 2 2 2

2 2 2 2 2 21 1 1

7

0

1

2

3

4

5

6

7

8

7414

CAEN 5540

CAEN 7487

CAEN 0201

CAEN 4533

CAEN 5227

CAEN 5523

CAEN 7420

CAEN 1581

CAEN 5030

CAEN 5190

CAEN 5231

CAEN 5530

CAEN 7221

CAEN 0111

CAEN 1561

CAEN 5010

CAEN 6024

CAEN 5211

CAEN 7412

CAEN

Domenii de Actvitate firme infintate in anul 2002 Jud CV % CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 16 7 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 10 5 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 10 5 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 10 5 CAEN 5540 Baruri 8 4 CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 6 3 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 5 2 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 5 2 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 5 2 CAEN 5523 Alte mijloace de cazare 5 2 CAEN 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 5 2 CAEN 1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 4 2 CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 4 2 CAEN 5190 Comert cu ridicata al altor produse 4 2 CAEN 5231 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice 4 2 CAEN 5530 Restaurante 4 2 CAEN 7221 Editare de programe 4 2 CAEN 0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. 3 1 CAEN 1561 Fabricarea produselor de morarit 3 1 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 3 1 Total: 217

122

123


5

4 4 4 4 4

3 3 3 3 3

2 2 2

2 2 2 2 2 2

0

1

2

3

4

5

6

CAEN 6024

CAEN 1581

CAEN 4521

CAEN 5119

CAEN 5211

CAEN 7412

CAEN 5030

CAEN 5147

CAEN 5212

CAEN 5227

CAEN 7414

CAEN 0201

CAEN 5530

CAEN 7487

CAEN 1822

CAEN 3614

CAEN 3650

CAEN 4533

CAEN 5010

CAEN 5115

Nr. FirmeDomenii de Actvitate Firme infintate in anul

2001 Total Jud CV (%)


Domenii de Actvitate firme infintate in anul 2001 Jud CV % CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 5 CAEN 1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 4 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 4 CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 4 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 4 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 4 CAEN 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule 3 CAEN 5147 Comert cu ridicata al altor bunuri de consum, nealimentare, n.c.a. 3 CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 3 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 3 CAEN 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 3 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 2 CAEN 5530 Restaurante 2 CAEN 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 2 CAEN 1822 Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp) 2 CAEN 3614 Productia altor tipuri de mobilier 2 CAEN 3650 Fabricarea jocurilor si jucariilor 2 CAEN 4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 2 CAEN 5010 Comert cu autovehicule 2 CAEN 5115 Intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si de fierarie 2 Total:

124


9

5 5 5

4 4

3 3 3

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

CAEN 5119

CAEN 0201

CAEN 2010

CAEN 6024

CAEN 1511

CAEN 4521

CAEN 1581

CAEN 2051

CAEN 5211

CAEN 1730

CAEN 2121

CAEN 2811

CAEN 2812

CAEN 3614

CAEN 5212

CAEN 5227

CAEN 5510

CAEN 7260

CAEN 7412

CAEN 7440

Domenii de Actvitate firme infintate in anul 2000 Jud CV CAEN 5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse 9 9 CAEN 0201 Silvicultura si exploatare forestiera 5 5 CAEN 2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului 5 5 CAEN 6024 Transporturi rutiere de marfuri 5 5 CAEN 1511 Productia si conservarea carnii 4 4 CAEN 4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu 4 4 CAEN 1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 3 3 CAEN 2051 Fabricarea altor produse din lemn 3 3 CAEN 5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 3 3 CAEN 1730 Finisarea materialelor textile 2 2 CAEN 2121 Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie sau carton 2 2 CAEN 2811 Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice 2 2 CAEN 2812 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie din metal 2 2 CAEN 3614 Productia altor tipuri de mobilier 2 2 CAEN 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 2 2 CAEN 5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare 2 2 CAEN 5510 Hoteluri 2 2 CAEN 7260 Alte activitati legate de informatica 2 2 CAEN 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal 2 2 CAEN 7440 Publicitate 2 2 Total: 105


Jud CV (%)


ANEXA III– CV JUD COVASNA

OBIECTIVE I: DATE DEMOGRAFICE II: MOTIVAŢII III: SUPORTIVITATE FATĂ DE ANTREPRENORIAT IV: PERFORMANŢA - COMPETITIVITATE V: OPORTUNITATI DE AFACERI VI: NEVOI DE FORMARE, ASISTENTA, CONSILIERE

DATE DEMOGRAFICE:

D1. NAŢIONALITATEA respondenţilor este preponderent maghiară, în proporţie de 13,25% români, 84,34% sunt maghiari, 1,2%germani, 1,2% alţii

Nationalitatea

0.00 1.20

84.34

1.20

Maghiară Rromă Germană Alta(specificaţi)

13.25

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

Română

D2. GENUL respondenţilor este preponderent MASCULIN, în proporţie de 76,83%, în timp ce femeile sunt reprezentate în proporţie de 23,17%

Genul

76.83

23.17

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

Masculin Feminin

125

D3. GRUPE DE VÂRSTĂ • 42,68 % - dintre respondenţi au vârste între 31-40 ani • 29,27% - între 41-50 de ani • 14,63% - între 51-59 de ani • 9,76%% - 25-30 de ani • 2,44% - peste 60 de ani • 1,22% - tineri, între 18-25 de ani

Grupa de vârsta

1.22

9.76

42.68

14.63

29.27

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

18-25 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-59 ani

2.44

60 ani şi peste

D4. DOMICILIU

• Majoritatea respondenţilor domiciliază în mediul urban – 87,8%

Domiciliul de reşedinţa

12.2

87.80

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.00

Urban Rura

0

l

D5. COINCIDENŢA DOMICILIU-SEDIU FIRMĂ

• Peste 2/3 din respondenţi au domiciliul în aceeaşi localitate cu sediul companiei;

126

Domiciliaţi în localitatea în care firma îşi are se

87.65

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.00

Da N

diul?

12.35

u

D.6 STUDII STATUT PROFESIONAL

• Aproape 2/3 dintre respondenţi au studii universitare şi postuniversitare;

Nivel studii : (Ultima şcoală absolvită)

0.00

1.23

14.81

6.17

19.75

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.

şcoala generală

şcoala profesională

liceu

şcoală post-liceală

universitar

studii postuniversitare

58.02

00 70.00

D7. STATUT PROFESIONAL

o 40,91% - patroni (co) propiretari de societati comerciale sau proprietari de magazine, ateliere, persoane autorizate lucrători în servicii şi comerţ

o 47,73% - manageri generali, directori sau alti manageri din conducerea intreprinderilor

127

Statutul profesional (Profesia dvs. este) :

5.68

5.68

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00 10.00 20.00 30.00 4

manageri generali, directori sau alti manageri din conducereaintreprinderilor

profesiuni liberale

specilalisti salariati cu studii superioare

patroni (co) proprietari de societati comerciale sau proprietari demagazine, ateliere, persoane autorizate lucrători în servicii şi comerţ

agricultori, pescari

meşteşugari şi mecanici reparatori

întreprinzător pe cont propriu (fără angajaţi)

elev / student

şomer

pensionar

alta (specif icaţi): ……

47.73

40.91

0.00 50.00 60.00

D.8 POZITIA ÎN FIRMĂ

• 25,61% dintre respondenţi se află în poziţia de patron/asociat • 52,44% - patron şi manager • 21,95% - manager

Poziţia ocupată de dvs. in firmă este:

25.6121.95

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

patron / asociat manager patr

52.44

on şi manager



- comerţ – 27,84% - servicii generale - 18,56% - construcţii - 17,53%

128

- industrie – 12,37% - bănci, servicii financiare 5,15% - sănătate – 4,12% - imobiliare – 4,12% - agricultură – 3,09% - transporturi – 3,09% - hoteluri-restaurante – 2,06% - telecomunicaţii – 1,03% - altele, diverse – 1,03%

1. Firma înfiinţată de dvs. (sau cea pe care o conduceţi) se în domeniul:

3.09

12.37

17.53

3.09

1.03

2.06

5.15

4.12

4.12

18.56

1.03

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00

agricultură

industrie

construcţii

transporturi

telecomunicaţii

comerţ

hoteluri şi restaurante

bănci, servicii financiare

imobiliare

sănătate

servicii generale

alte activităţi (specificaţi):

încadrează

27.84

25.00 30.00


129

2. MOTIVAŢIA ÎNFIINŢĂRII FIRMEI (iniţial I)

• Principalul motiv pentru care a fost înfiinţată firma, a fost: - independenţă – 24 % - oportunitatea zonei 14% - siguranţă financiară 10%

2. Motivele principale pentru care aţi înfiinţat firma a fost, la acea vreme: Motivul 1

1

1

2

2

5

10

14

24

0 5 10 15 20 25

independenţa

oportunitatea zonei

siguranţa financiară

împlinire profesională

bunastarea

profit

continuarea tradiţiei familiei

prestigiul

30

2. MOTIVAŢIA ÎNFIINŢĂRII FIRMEI (II)) • Al doilea motiv menţine sensibil aceeaşi ierarhie, aducând însă, în prim-plan

împlinirea profesională

130

9 9

8

6

3

2

1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

împlinireprofesională

oportunitateazonei

siguranţafinanciară

independenţa creare de locuride muncă

bunastarea continuareatradiţiei familiei

2. Motivele principale pentru care aţi înfiinţat firma a fost, la acea vreme: Motivul 2

MOTIVAŢIA CONTINUĂRII ACTIVITĂŢII • Pentru peste 90% dintre antreprenorii respondenţi, motivele pentru care au

iniţiat afacerea se menţin şi în prezent

3. În ce măsură motivele pentru care aţi început afaceresunt valabile acum?

28.95

35.53

6.58

11.84

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00


În mică măsură Potrivit În mare măsură

a mai

17.11

În foarte maremăsură



- independenţă - bunăstare - împlinire profesională, carieră - siguranţă

131

- prestigiu

4. Ca întreprinzător / manager, care au fost obiectivele dvs.la înfiinţarea firmei?

11.18

26.71

16.77

22.9819.88

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00


carieră

bunăstarea prestigiul independenţa siguranţa

2.48

alt obiectiv(precizaţi)

5. Care sunt acum motivele pentru care aţi rămas în afacere? (precizaţi) ITEM DE CONTROL

• Motivul I - siguranţă 14 - independenţă –13 - continuitate


1

2

2

8

12

12

13

0 2 4 6 8 10 12 1

siguranţa

Împlinire profesională

independenţa

Continuitate

bunăstare

dezvoltarea afacerii

asigurare loc de munca

prestigiul

14

4 16

• Motivul II - independenţă - siguranţă - continuitate

132


4

3

3

1

1

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

independenţa

siguranţa

contuitate

nevoile pieţei

bunăstare

prestigiul

împlinire profesională

8

8

FACTORII FAVORIZANŢI INIŢIALI AI AFACERII • Factorii favorizanţi iniţiali ai afacerii sunt preponderenţi legaţi de

- nevoile pieţei locale de bunuri şi servicii - existenţa forţei de calificate de muncă din zonă - resursele naturale locale disponibile la mare distanţă

7. Care dintre următorii factori consideraţi că au favorizat, iniţial, afacerea în care activaţi?

23.47

3.06

2.04

6.12

6.12

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.0







59.18

0 70.00

133

PERSPECTIVELE DE SUCCES ÎN FUNCŢIE DE OBIECTUL DE ACTIVITATE


- Potrivit – 40% - În mare măsură - 19,51% - În foarte mare măsură – 7,32%

8. Consideraţi că obiectul de activitate al firmei dvs. mai estîn măsură să vă asigure succesul în prezent?

19.51

8.54

19.51

45.12

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

50.00


În mică măsură Potrivit În mare măsură În foam

e

7.32

rte mareăsură


9. Activităţi care consideraţi că ar avea succes în condiţiile criz

11

10

8

8

7

7

6

5

5

4

3

3

3

2

2

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

0 5 10 15

turism / agroturism

comerţ cu produse de bază


agricultura

poroducţie de alimente de bază

sănătate

servicii

joruri de noroc

producţie materiale de construcţii

consultanţă fonduri europene


comerţ tigări / băuturi alcoolice


reciclare

lichidări firme


avocatura

publicitate

imobiliare

telecomunicaţii / IT


investiţii bursă

invăţământ

producţie de ceramică

amanet

vânzare de produse de lux

comerţ electronic

import / export

comerţ auto second hand

ei economice:

21

17

20 25

134

SUCCESUL AFACERII PERCEPUT ÎN PREZENT • Nivelul de succes al afacerii in prezent este apreciat astfel:

- Acceptabil - 48,15% - Bun – 17,28% - Foarte bun – 1,23% - scăzut şi foarte scăzut – 33%

10. Cum apreciaţi nivelul de succes al afacerii dvs. in prezent?

17.28

48.15

4.94

28.40

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

Foarte scăzut Scăzut Acceptabil Bun Foar

1.23

te bun

DETERMINISMUL PERCEPUT AL PERFORMANŢEI COMPANIEI (INTERN)

• Factorii INTERNI ce au determinat nivelul actual de performanţă al firmei - Modul de gestionare a resurselor 30,63% - Stilul de conducere 29,47% - Asumarea de riscuri din partea antreprenorului – 21,05% - Incapacitatea de a concura pe piaţa europeană – 9,47% - Lipsa de cunoştinţe în materie de administrare a afacerilor– 5,79% - Necunoaşterea unei limbi străine, de circulaţie internaţională – 3,68%

135

11. Ce factori credeţi că au determinat nivelul actuperformanţă al firmei dvs.? Bifaţi câte 3 factori în case

5.79

3.68

9.47

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00

Stilul de conducere






al de ta A

29.47

30.53

21.05

25.00 30.00 35.00

DETERMINISMUL PERCEPUT AL PERFORMANŢEI COMPANIEI (EXTERN)

• Factorii EXTERNI ce au determinat nivelul actual de performanţă al firmei se ierarhizează astfel, din

• perspectiva frecvenţei respondenţilor: - Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei - Particularităţile socio-economice ale zonei - Legislaţia fiscală restrictivă - Impozitul forfetar - Concurenţa neloială - Lipsa de suport din partea autorităţilor - Corupţia - Condiţiile restrictive de acces la credite bancare - Lipsa egalităţii de şanse pe piaţă, în raport cu firmele transnaţionale - Lipsa forţei calificate de muncă din zonă

11. Ce factori credeţi că au determinat nivelul actuaperformanţă al firmei dvs.? Bifaţi câte 3 factori în caset

13.31

12.90

11.69

2.82

11.69

5.24

11.69

4.03

3.63

0.00 5.00 10.00 15.00




Impozitul forfetar


Corupţia





l de a B

22.98

20.00 25.00

136

NIVEL DE SUPORTIVITATE PERCEPUT • Atitudinea a statului şi a reprezentanţilor locali faţă de întreprinderile private este

apreciată ca lipsită de suportivitate de 62, 5% dintre respondenţi, în timp ce 32,5 % o consideră neutră; doar 5% o consideră pozitivă

12. Cum apreciaţi atitudinea statului şi a reprezentanţilor

5.00

zitivă

locali faţă de întreprinderile private?

32.50

62.50

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

negativă neutră po

NEVOI DE INFORMARE, INSTRUIRE ŞI ASISTENŢĂ - PROIECTE EUROPENE • 13. privind capacitatea de a crea şi gestiona proiecte cu finanţare europeană,

respondenţii s-au situat astfel: - 9,76% au creat cel puţin un proiect ce a fost finanţat, cu ajutorul unei firme de

consultanţă - 8,34% au creat cel puţin un proiect ce a fost finanţat, cu forţe proprii

NEVOI DE INFORMARE, INSTRUIRE ŞI ASISTENŢĂ – 70% dintre respondenţi,opinează astfel:





- % Am creat un proiect, dar nu a fost finanţat - 4,38% Au idei de proiecte, dar nu au experienţă şi cunoştinţe în realizarea

proiectului

137

13. În privinţa proiectelor cu finanţare europeană, bifaţi una dintre variantele care vi se potriveşte:

4.88

2.44

7.32

9.76

8.54

6.10

20.73

4.88

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.


Cu ajutorul unei firme de consultanţă, am creat cel puţin un proiect cea fost finanţat








35.37

00 40.00

14. NEVOI DE CONSILIERE, CONSULTANŢĂ, DEZVOLTARE PERSONALĂ, OPTIMIZARE Obiectivul este definit de descriptori ce desemnează nevoi de consiliere pentru antreprenori, în sensul dezvoltării personale, al formării şi consolidării de atitudini şi comportamente orientate spre competitivitate, în raport cu propriul lor potenţial de personalitate

• La descriptorul „Iniţiativă”, se constată o discrepanţă între trăsăturile personale, de

inovatori ale respondenţilor şi Atitudinile pe care le au, în raport cu inovarea: denotă o diferenţă de atitudine în a înfiinţa companii şi a le administra, prin comparaţie cu a le înfiinţa şi a le da spre administrare. Rezultă: nevoi de training personal, privind înfiinţarea de „afaceri de succes, la cheie”.

A. Iniţiativă

30.99

69.01

29.73

44.29

70.

55.71

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00

Prefer să înfiinţezcompanii, pe care leadministrează, apoi,

altcineva

Prefer să administrezo companie, decât s-

o înfiinţez

Imaginez afaceri cuaceeaşi uşurinţă cucare le administrez

falsadevărat

27

80.00

138

• La descriptorul „Nevoie de realizare” se constată o pronunţată tendinţă de satisfacere a acestei nevoi, cu scoruri aproape de maximum, în concordanţă cu parametrul legat de motivele iniţierii afacerii (se validează reciproc) dar şi de satisfacere a „iluziei controlului”;

B. Nevoia de realizare

6.33

27.03

5.26

6.33

0.00 20.00 40.00 60.00

Sunt o persoanăambiţioasă

Îmi asumresponsabilităţi pentrudecizii privind oamenii

şi activităţi deanvergură

Îmi place să controlezevenimentele, nu săfiu controlat de ele

Îmi stabilesc obiectiveîndrăzneţe

93.67

94.74

72.97

93.67

80.00 100.00

falsadevărat

• La descriptorul „Locus of control”, ce desemnează stilul atribuţional privind succesul / eşecul în afaceri (şi în general), referitor la determinismul performanţei, respondenţii înregistrează scoruri aproape de maximum (inclusiv la itemii de control, cu cotare inversă), ceea ce desemnează: o pronunţată asumare a determinismului succesului / eşecului în afaceri; având în vedere că acest descriptor desemnează trăsături de personalitate, este foarte posibil ca, marea majoritate a respondenţilor să deţină această trăsătură comună, care-i face pasibili consilierii în grup, pentru dezvoltarea personală şi formarea de atitudini mai pronunţat competitive, dat fiind potenţialul pe care îl deţin;

C. Locus of control

83.33

23.61

75.68

16.67

76.39

24.32

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

Consider că felul în care evoluează afacereape care o conduc, depinde în mare măsură

de mine şi de deciziile pe care le iau

Consider că felul în care evoluează afacereape care o conduc, depinde în mare măsurăde alţii, de deciziile pe care le iau aceştia

Am cunoştinţele şi abilităţile necesare săcontrolez

falsadevărat

• La descriptorul „Asumare de riscuri”, majoritatea respondenţilor demonstrează o

prudenţă remarcabilă, în ciuda propensiunii de a-şi asuma riscuri calculate; în numele deţinerii controlului, nu ar ceda conducerea companiei, motiv pentru care, se poate constata că, în realitatee, mai mult de 50% dintre respondenţi se confundă în poziţia de antreprenor şi manager.

139

D. Asumare de riscuri

31.43

52.

21.92

26.03

10.96

47.89

17.91

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60

Îmi asum riscuri mai mult decât alte persoane

Oscilez mereu între a-mi asuma riscuri şi nevoia ca f irma să f ie însiguranţă

Decât să periclitez siguranţa firmei, aş prefera, dacă aş avearesurse, să numesc un manager care nu-şi asumă riscuri (iar eu

m-aş dedica înfiinţării altei companii)

Îmi asum riscuri în afaceri, dar ştiu exact când trebuie să măopresc

Lansarea în afaceri este riscantă (nu există afacere adevăratăfără risc)

Conducerea riscantă a afacerilor este periculoasă, dar nu se poatecâştiga altfel

78.08

73.97

82.09

89.04

11

68.57

.00

70.00

80.00

90.00

100.00

falsadevărat

• La descriptorul „Toleranţa ambiguităţii”, 44,47% dintre respondenţi sunt capabili de luare de decizii în condiţii de ambigitate şi disconfort provocat de aceasta; rezultă o capacitate relativ bună în luarea de decizii, dar şi nevoia de consiliere şi trening personal, pentru creşterea capacităţii decizionale, precum şi dobândirea de tehnici de gestionare a stresului şi o mai bună gestionare şi obţinere de informaţii minim necesare şi relevante în procesul decizional (posibil, identificarea de nevoi de formare de competenţe digitale, limbi străine, informaţii web avansate din domeniul de interes;

E. Toleranţa ambiguităţii

44.74

55.26

27.03

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00

Pot lua deciziicorecte, chiar dacă

nu am informaţiisuficiente

Am un disconfortevident dacă nu deţin

destule informaţii,pentru a lua decizii 72.97

80.00

falsadevărat

• La descriptorul „Nevoia de autonomie personală” : în ciuda tendinţei naturale spre

asumarea de riscuri (76,81%), a disconfortului provocat de constrângeri ce le limitează această tendinţă, respondenţii se dovedesc prudenţi, asumându-şi, în proporţie de 52,11% chiar şi eşecul în obiectivele propuse (posibile constrângeri percepute ar fi cele privind norma juridică, dar şi intervenţiile „raţionale” impuse de decidenţii secundari –familie sau asociaţi); rezultă nevoi de consiliere în materie de comunicare asertivă, negociere, argumentaţie şi în gestionarea disconfortului legat de constrângerile formulate în demersurile colaborative (o mai bună conştientizare a nevoii de consultanţă juridică, dar şi decelarea de nevoi de formare în materie de management şi antreprenoriat) ;

140

F. Nevoia de autonomie

52.11

76.81

23.19

47.89

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00

Am tendinţa de aignora unele restricţii,

care mi se pare cămă împiedică să-mi

ating scopuri imediateîn afaceri

Mă deranjează preamultele constrângeri,

care mă împiedică să-mi asum riscuri pe

banii mei, în afacereamea proprie

falsadevărat

• La descriptorul „Proactivism”: aproximativ 1/3 dintre respondenţi se bazează pe

experienţă, cunoştinţe şi informaţii concrete în depistarea oportunităţilor de afaceri; există o discrepanţă de aprox. 40% în ce priveşte modalitatea de a depista oportunităţi de afaceri şi performanţa relativ crescută cu care se folosesc de context în atingerea scopurilor şi convingerea altora în a le urma iniţiativele; rezultă o posibilă nevoie de consiliere şi formare în depistarea oportunităţilor de afaceri, dezvoltarea de deprinderi de căutare şi informare specializată; Demersul de consiliere şi consultanţă, precum şi cel de formare îşi vor orienta obiectivele în raport cu acest descriptor, pe dezvoltarea capacităţii antreprenorilor şi managerilor de a aborda cu mai mult curaj piaţa, de a o influenţa în sensul dezvoltării acesteia prin creşterea competitivităţii propriei companii şi diversificarea abordărilor privind oportunităţile de afaceri.

G. Proactivismul

66.22

36.62

24.64

33.78

63.38

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00

Am un f ler nativ pentru adepista oportunităţile de

afaceri


care le lansez


pentru a-mi atinge scopulîn afaceri 75.36

80.00

fals

adevărat

• Trăsătură diferenţiatoare între antreprenori şi potenţialii antreprenori, Gândirea

contrafactuală poate evidenţia unele regrete faţă de erori din trecut, care se manifestă mai puţin la antreprenori; proporţia de 46,58% dintre respondenţi arată că, în raport cu acest descriptor, mai puţin de ½ dintre ei se dovedesc a fi, în realitate, antreprenori; acest rezultat validează descriptorul privind calitatea în care

141

respondentul furnizează răspunsurile la chestionar, dar şi posibile piste de intervenţie prin consiliere şi consultanţă, pentru consolidarea acelor trăsături de personalitate ce concură la coloratura comportamentului antreprenorial: luare de decizii avizate, autoeficacitate, iluzia controlului, asumarea de riscuri, tolerarea ambiguităţii etc

H. Gândirea contrafactuală

53.42

46.58

42.00 44.00 46.00 48.00 50.00 52.00 54.00

Reflectezfrecvent asupra

unor erori înafaceri şi lecomentez cuprietenii, cuoamenii de

afaceri, dându-mă ca exemplu„cine face ca

mine, ca mine săpăţească”

falsadevărat

• Creativitatea auto-percepută în proporţie de 71,62%, ca trăsătura cardinală de personalitate în legătură nu numai cu activitatea antreprenorială, ar trebui să ducă la soluţii inovative în raport cu propriile decizii, contrazicând nivelul de inovare şi flexibilitatea diagnosticate la aceşti respondenţi ;

I. Creativitatea

71.62

28.38

0.00 20.00 40.00 60.00 80.00

Sunt foartecreativ, găsesccele mai inediteşi originale soluţiila probleme carepentru alţii suntde nerezolvat

falsadevărat

15. NEVOI DE FORMARE MANAGERI, ÎN RAPORT CU ADMINISTRAREA AFACERII, ÎN INTENŢIONALITATEA DE CREŞTERE A PERFORMANŢEI COMPANIEI

142

• 15. În contrast declaraţiile de buni administratori de resurse de la itemul 11 (unde doar sub 5% dintre respondenţi recunoşteau carenţe în administrarea afacerilor), se constată nevoi mai pronunţate şi mai specifice de formare şi asistenţă, după cum urmează:

23% - Căutarea altor pieţe de desfacere 17,5% - Creşterea nivelului de calificare la angajaţi 17,5% - Modul de gestionare a resurselor (umane şi materiale) 17% - Dezvoltarea capacităţii propriei firme de a accesa proiecte cu finanţare

europeană 13%-Competenţa în conducerea şi administrarea afacerii 5,6%- Modificarea obiectului de activitate 5,1% - Reducerea de personal 1,98 % - altele


alegerii dvs.

12.70

17.46

5.56

17.46

16.67

5.16

1.98

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00




Creş terea nivelului de calificare la angajaţi




Alta (specificaţi)

23.02

25.00

16. NEVOI DE FORMARE MANAGERI AUTO-PERCEPUTE • 16. În mod specific, nevoile de instruire / formare / asistenţă formulate de

respondenţi se referă preponderent la: - Marketing –– 23,3% - Management –22% - Legislaţie –20% - Contabilitate – 15% - know-how tehnologic –8% - Relaţia cu băncile –4,2% - niciuna –3,74% - altele 3,27%

143

16. Care sunt nevoile dvs. proprii de instruire, pe domemomentul de faţă?

14.95

7.94

4.21

3.74

3.27

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00

contabilitate

marketing

legislaţie

management

know-how tehnologic

relaţiile cu băncile

nici una


nii, în

20.56

21.96

23.36

25.00

NEVOI DE TRAINING OPTIMIZARE PERSONALĂ, CARIERĂ - CALITĂŢI - • Calităţile cheie care au sprijinit cariera respondenţilor:

- 21,7% - atitudinea deschisă - 19 % - încrederea în capacităţile proprii - 15% - perseverenţa - 14,62% - abilitatea de a comunica - 14,62% - 15% - aptitudinea de a lucra cu oamenii - 10% - transformarea dificultăţilor în provocări - 5,14% - simţul umorului - 1,58% - aspectul fizic / imaginea

17. Care sunt calităţile cheie care v-au sprijinit în carieră

(alegeţi trei calităţi):

21

1.58

14.62

5.14

10.28

0.00

18.97

13.04

14.62

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00

atitudinea deschisă

aspectul fizic / imaginea

abilitatea de a comunica

perseverenţa

simţul umorului

încrederea în capacităţile proprii

aptitudinea de a lucra cu oamenii

transformarea dificultăţilor în provocări


.74

25.00

NEVOI DE TRAINING OPTIMIZARE PERSONALĂ, CARIERĂ - NEJUNSURI • Cele mai importante neajunsuri resimţite de-a lungul carierei

- 24 % - obligaţia de a face compromisuri - 23% - organizarea ineficientă a timpului - 19% - lipsa unei reţele de sprijin - 13,92 % - lipsa mentorilor (modelelor) - 7,6% - incapacitatea de a echilibra viaţa de familie cu cea

profesională - 5,7% - puterea limitată de decizie

144

- 2,53% - lipsa de sprijin din partea familiei - 4,43 % - altul (specificaţi)

Natura răspunsurilor poate să denote semnificative carenţe în materie de capacităţi de negociere, prin percepţia disconfortantă a compromisului, sau periculozitatea mediului de afaceri corupt, care face apel la posibilitatea de “compromite”; corelat cu neajunsul privind reţeaua de sprijin deficitară, organizarea ineficientă a timpului şi cu lipsa de modele, duce la un corolar de probleme ce ţin de domeniul consilierii şi asistenţei specializate, privind gestionarea relaţiilor interpersonale şi planificarea, în general.

18. Care sunt cele mai importante neajunsuri resimţite de-a lungul carierei

13.92

2.53

5.70

7.59

24.

18.99

22.78

4.43

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00









05

30.00

NEVOI DE TRAINING OPTIMIZARE PERSONALĂ, CARIERĂ - VIAŢĂ PERSONALĂ • Influenţa afacerii asupra vieţii personale şi familiale

- 33,33 % - influenţă pozitivă - 37,18% - influenţă negativă - 29,49% - non-influenţă

145

19. Cum vă influenţează afacerea viaţa personală şi familială?

33.33

29.49

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00

Pozitiv

Negativ

Viaţa personală nu esteinfluenţată de afacere

37.18

40.00

NIVEL DE SUPORTIVITATE PERCEPUT • Măsura în care mediul economic local este perceput ca favorizant pt.

dezvoltarea afacerii - Aproape 50% apreciază mediul economic local ca fiind non-influent sau

foarte puţin influent - doar 16,5% percep o influenţă mare şi foarte mare a mediului economic

local asupra afacerii - 17,5% dau o notă de relativă neutralitate acestui indicator

20. În prezent, în ce măsură consideraţi că mediul economlocal favorizează dezvoltarea afacerii dvs.?

17.50

6.25

10.00

25.00

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00 4

Deloc



În mare măsură


ic

41.25

0.00 45.00

146

21. PERSPECTIVA AFACERII – DECIZIONAL • Perspectivele afacerii, în viziunea decidentului:

- 45% - Dezvoltarea afacerii - 43 %- Menţinerea afacerii la nivelul actual - 6% - Restrângerea activităţii - 2,3% - Schimbarea obiectului de activitate - precizaţi domeniul - 1,9 % - Schimbarea formei juridice - 2,38% - Desfiinţarea firmei


5.95

2.38

1.19

2.38

0.00 5.00 10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45







45.24

42.86

.00

50.00


22. Care credeţi că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei: PRODUSE

20

6

3

2

2

2

2

2

1

1

1

1

0 5 10 15 20

produse de baza

produse naturiste

băuturi alcoolice


tutun / cafea


minerit

turistice

auto

produse IT

case

ambalaj

25

147


22. Care credeţi că ar avea succes în condiţiile actuale ale pieţei: SERVICII

10

6

5

4

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

0 2 4 6 8 10 12 14 1

turism / agroturism


naturiste

comerţ

restaurante / bar / hotel

divertisment

consultanţă proiecte europene

construcţii

medicale


reciclare

telecomunicaţii


tipografie

transport

leasing


pază şi siguranţă


curatenie

17

6 18


• tipuri de cunoştinţe pentru care managerii apreciază că ar avea nevoie de

instruire, în calitatea lor de manageri : 23% - Administraţie si management

21% - Vânzări si marketing 10,1% - Legislaţie şi guvernare

10,1% - Economie si contabilitate 10,1% - Resurse umane şi de personal 8,8% - Servicii clienţi şi personal 6,2% - Calculatoare şi electronice 3,7% - Producţie şi procesare 3,7% - Comunicaţii şi mass-media 0,9% - Siguranţa publică şi securitate

148

23. Încercuiţi acele tipuri de cunoştinţe pentru care credeţi aţi avea nevoie de instruire, în calitate de manager.

8.80

10.19

10.19

3.70

0.93

10.19

6.02

21

3.70

1.85

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00












23.15

.30

25.00

NEVOI EXPLICITE DE INSTRUIRE ANGAJAŢI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A ANGAJAŢILOR. Ocupaţii pentru care

managerii consideră că angajaţii au nevoie de perfecţionare

ANEXA A_COVASNA 14. Agent comercial 16 204. Manager societate comerciala 11 80. Contabil 10 12. Administrator web-site 9 42. Asistent manager 9 343. Vanzator 9 310. Specialist marketing 8 26. Analist marketing 6 144. Ghid turism 6 16. Agent de dezvoltare 5 119. Farmacist 5 253. Organizator activitate turism 5 18. Agent de turism 4 69. Chelner 4 117. Expert fiscal 4 141. Ghid montan 4 142. Ghid sportiv 4 20. Agent imobiliar 3 24. Analist financiar 3 78. Consilier pentru indrumare si orientare profesionala 3 97. Designer pagini WEB 3 116. Expert evaluator de proprietati imobiliare 3 133. Functionar administrativ 3

149

163. Inginer instalatii pentru constructii 3 213. Mecanic auto 3 256. Patiser 3 303. Sofer 3 308. Specialist in relatii publice 3 1. Account Manager 2 8. Administrator hotel 2 9. Administrator imobile 2 11. Administrator retele de calculatoare 2 27. Analist resurse umane 2 28. Analist risc 2 41. Asistent de farmacie 2 45. Asistent medical de laborator 2 52. Barman 2 59. Bucatar 2 64. Casier 2 77. Consilier juridic 2 81. Controlor financiar 2 98. Designer vestimentar 2 102. Dulgher 2 113. Executor judecatoresc 2 115. Expert evaluator de bunuri mobile 2 139. Ghid de turism ecvestru 2 158. Inginer de sistem informatic 2 171. Inspector asigurari 2 176. Instalator apa, canal 2 202. Manager in activitatea de turism 2 203. Manager proiect informatic 2 222. Merceolog 2 238. Operator introducere si validare date 2 279. Programator 2 280. Programator de sistem informatic 2 282. Proiectant sisteme informatice 2 283. Psiholog 2 293. Reprezentant comercial 2 306. Specialist cu asigurarea calitatii sistemelor / aplicatiilor informatice 2

316. Tamplar universal 2 326. Tehnician instalatii 2 348. Zidar 2 4. Administrator baze de date 1 10. Administrator intranet 1 13. Agent bursa 1 15. Agent de curatenie cladiri si mijloace de transport 1 17. Agent de ticketing 1 19. Agent fiscal 1

150

21. Alpinist utilitar 1 23. Analist credite 1 25. Analist IT&C 1 30. Animator de hotel 1 37. Arhitect cladiri 1 38. Arhivist 1 44. Asistent medical 1 58. Brutar 1 70. Chimist 1 76. Consilier financiar bancar 1 79. Consultant in informatica 1 82. Controlor vamal (medii) 1 86. Cosmetician 1 88. Croitor 1 89. Curier 1 93. Decorator vitrine 1 96. Designer industrial 1 99. Detectiv 1 103. Ecolog 1 104. Editor (carte) 1 105. Editor imagine 1 106. Editorialist 1 107. Educatoare 1 109. Electrician 1 112. Evaluator de competente profesionale 1 120. Fierar betonist 1 128. Formator 1 131. Frezor universal 1 143. Ghid supraveghetor 1 153. Inginer cai ferate, drumuri si poduri 1 155. Inginer constructii civile, industriale si agricole 1 157. Inginer de cercetare in prelucrarea lemnului 1 160. Inginer industria alimentara 1 162. Inginer industrializarea lemnului 1 164. Inginer mecanic 1 165. Inginer mecanic masini si instalatii miniere 1 173. Inspector fiscal (taxe si impozite) 1 174. Inspector protectia muncii 1 175. Inspector resurse umane 1 177. Instalator incalzire centrala si gaz 1 197. Macaragiu 1 220. Medic stomatolog 1 221. Medic veterinar 1 235. Operator calcul electronic si retele 1 249. Operator masina de calculat 1 250. Operator procesare texte si imagini 1

151

152

254. Ospatar 1 262. Pictor 1 265. Pirogravor 1 268. Politolog 1 270. Prelucrator prin aschiere 1 272. Preparator la prepararea produselor cosmetice si de parfumerie 1

281. Proiectant aplicatii de securitate IT&C 1 287. Rectificator universal 1 288. Redactor 1 289. Regizor artistic 1 292. Reporter 1 302. Sociolog 1 309. Specialist in securitatea sistemelor informatice 1 314. Strungar universal 1 315. Sudor 1 319. Tehnician aparate electro-medicale 1 321. Tehnician constructor 1 322. Tehnician dentar 1 329. Tehnician pentru colectarea si valorificarea deseurilor 1 330. Tehnician petrolist chimie industriala 1 331. Tehnician protectia mediului 1 332. Tehnician topo cadastru 1 333. Tehnician urbanism si amenajarea teritoriului 1 339. Tipograf-tiparitor 1 340. Traducator 1 347. Ziarist 1 349. Zootehnist 1 350. Zugrav vopsitor 1

studiu regional asupra identificării oportunităţilor în dezvoltarea

Documents