studiu privind atitudinea tinerilor · 2017-05-29 · studiu realizat în cadrul proiectului...

atitudinea tinerilor din Republica Moldova față de

Studiu privind

rezultatele studiului realizat în 11 comunități

proceSul electoral

WITH FUNDING FROM

Studiu realizat în cadrul proiectului “Sporirea participării alegătorilor tineri și care votează pentru prima dată din Republica Moldova la procesele democratice prin consolidarea atitudinii lor față de alegeri”, implementat de Hilfswerk Austria International în parteneriat cu AO Moștenitorii și AO Speranța, finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dez-voltare și Fundația ERSTE.

Acest studiu a fost elaborat de compania iData (autorii studiului:Mihai Bologan, dr. în economie specialitatea Statistică economică,

Veronica Ateș, magistru în Sociologie.)

Studiul a fost realizat în perioada 16 decembrie 2016 – 23 ianuarie 2017 în 8 comunități participante la proiect și în 3 comunități

vecine. Altfel studiul a cuprins un sondaj de opinie – 423 de chestionare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 – 20 ani, iar stu-

diul calitativ a cuprins 4 focus grupuri cu tineri din raioanele/municipiile incluse în studiu. De asemenea, au fost efectuate 12 interviuri

cu reprezentanții ONG-urilor, APL-urilor, reprezentanții CEC și un reprezentant ADA.

Opiniile exprimate în acest studiu apartin în exclusivitate autorilor studiului și a participanților la cercetările cantitative și

calitative și nu reflecă punctul de vedere al donatorilor sau implementatorilor.

ProDEM in Republica Moldova

Hilfswerk Austria in RM

Tel/fax +373 22 21 25 41

www.prodem.md

© SRL Date Inteligente și Hilfswerk Austria International.

3

Cuprins:

Acronime ................................................................................................................................. 4

Sumar executiv ....................................................................................................................... 5

1. Metodologia studiului .................................................................................................... 81.1. Studiul cantitativ ......................................................................................................................................81.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................10

2. Percepția tinerilor față de politică și procesul electoral ............................................ 132.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................132.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................15

3. Cunoștințele tinerilor privind principalii actori politici din Moldova ......................... 183.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................183.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................20

4. Interesul tinerilor pentru participarea la alegeri ........................................................ 224.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................224.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................26

5. Modul în care tinerii se informează............................................................................. 325.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................325.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................35

6. Atitudinea tinerilor față de situația socio-economică din țară și procesele democratice.................................................................................................................. 38

6.1. Studiul cantitativ ....................................................................................................................................386.2. Studiul calitativ ......................................................................................................................................41

7. Rezultatele studiului la nivel de comunități ................................................................ 42

8. Opinia experților exprimată în cadrul interviurilor în profunzime ............................. 458.1. Autoritățile publice locale .......................................................................................................................458.2. Reprezentanții ONG-urilor locale ............................................................................................................468.3. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale ............................................................................................47

Concluzii................................................................................................................................ 48

Recomandări ......................................................................................................................... 52

Anexa 1. Rezultatele studiului cantitativ ............................................................................. 54

4 www.prodem.md

Acronime

APL Autoritate publică locală

ATVPD Alegătorii tineri și care votează pentru prima dată

BESV Biroul electoral, secția de votare

CEC Comisia Electorală Centrală

CECE II Consiliul electoral de circumscripție electorală de nivelul 2

CICDE Centrul pentru Instruire Continuă în Domeniul Electoral

F1, F2… Participantă la focus grup, gen feminin

FG Focus grup / discuții de grup

ÎP Întreprinderi private

ÎS Întreprinderi de stat

M1, M2… Participant la focus grup, gen masculin

N= Numărul de respondenți în baza căruia s-a calculat procentul

NPS Net promoting score (indice)

NR Non-răspuns / lipsa răspunsului

NȘ/NR Non-răspuns sau „nu știu”

ONG Organizație non-guvernamentală/ Asociație obștească

Or. Orașul

Prodem Proiectul „Sporirea participării alegătorilor tineri și care votează pentru prima dată din Republica

Moldova la procesele democratice prin consolidarea atitudinii lor față de alegeri”

RM Republica Moldova

Rn. Raionul

s. Satul

Săp. Săptămână

T1 Turul întâi al alegerilor

T2 Turul doi al alegerilor

UTA Unitate teritorial-administrativă (raion/municipiu)

5

Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului ProDEM „Spori-rea participării alegătorilor tineri și care votează pentru prima dată (ATVPD) din Republica Moldova la procese-le democratice prin consolidarea atitudinii lor față de alegeri”, implementat de către Hilfswerk Austria International

cu sprijinul Agenției Austriece de Dezvoltare și Fundației ER-

STE, Austria.

Studiul a fost realizat de către compania iData în perioada 16

decembrie 2016 – 23 ianuarie 2017 în 8 comunități partici-

pante la proiect și în 3 comunități vecine.

Scopul studiului privind identificarea necesităților și îngrijoră-

rilor ATVPD a fost identificarea și documentarea necesităților

și constrângerilor ATVPD din comunitățile țintă, evaluarea în

ce măsura tinerii cunosc și sunt interesați de procesul de vot,

nivelul de informare privind procesul electoral și percepțiile lor

față de diferite fenomene social-economice și politice. Rezul-

tatele și recomandările studiului pot fi utilizate la elaborarea

modulelor de formare, a simulărilor alegerilor și a campaniilor

de sensibilizare care vor fi derulate pe parcursul implementării

ulterioare a proiectului.

Altfel studiul a cuprins un sondaj de opinie – 423 de ches-

tionare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 – 20

ani, iar studiul calitativ a cuprins 4 focus grupuri cu tineri din

raioanele/municipiile incluse în studiu. De asemenea, au fost

efectuate 12 interviuri cu reprezentanții ONG-urilor, APL-urilor,

reprezentanții CEC și un reprezentant ADA.

Studiul a scos în evidență dualitatea privind atitudinea tinerilor

față de procesul electoral. Pe de o parte, în rândul tinerilor,

există o încredere foarte joasă în instituțiile statului de nivel

central: Guvern, Parlament, dar și partide politice. Încrederea în

Președintele Republicii Moldova este mai mare comparativ cu

alte instituții centrale de stat. Fiind rugați să descrie noțiunea

de politică într-un cuvânt, mai mult de jumătate din tineri au

utilizat răspunsuri mai puțin diplomatice în acest scop, ceea ce

denotă o atitudine negativă față de politică și procesele politi-

ce, chiar dacă participanții la sondaj au fost tineri de 16-20 de

ani, iar mulți nici nu au participat vreodată la alegeri.

Pe de altă parte, tinerii au un interes sporit pentru participarea

la alegeri. Unul din principalele argumente este că votul lor

contează și faptul că ei nu sunt indiferenți față de localitatea

de baștină. Unii o văd ca pe o manifestare a drepturilor lor

de cetățean și consideră că astfel ei tot contribuie la expri-

marea voinței politice colective. Trebuie menționat că pentru

circa 40% dintre participanții la studiul cantitativ, următoarele

alegeri s-ar putea să fie primele în care ei să aibă drept de vot.

De asemenea, tinerii mai degrabă ar încuraja colegii și prietenii

lor să vină la vot în ziua alegerilor, deși unii consideră că nu

au dreptul moral să influențeze opinia politică a colegilor lor și

doar se limitează să-i încurajeze pe alții să fie activi.

Respondenții au menționat cunoașterea drepturilor electorale,

specificând în primul rând dreptul la vot, apoi libera alegere,

exprimarea votului ș.a. Pe de altă parte, 39% din ei consideră

că drepturile lor electorale nu sunt respectate. Studiul calitativ

a relevat că tinerii sunt nemulțumiți de modul în care a putut

vota diaspora și de faptul că nu exista o claritate privind locul –

secția de votare, unde tinerii puteau să-și exprime votul.

Opinia politică a tinerilor este formată din diferite surse, dar ma-

joritatea tinerilor afirmă că ei se conduc de propria opinie și doar

într-o măsură mai mică de cea a rudelor, colegilor, prietenilor și

într-o măsură foarte mică de cea a partidelor politice. Acest fapt

se explică în primul rând prind vârsta respondenților, aproape ju-

mătate din ei neparticipând până acum la nici un scrutin electo-

ral. De asemenea, modul prin care ei se informează și interesele

Sumar executiv

6 www.prodem.md

lor fac ca politica să nu fie una din temele prioritare de discuție.

Foarte puțini tineri au menționat că discută frecvent despre poli-

tică sau că-i interesează acest subiect.

Unul din obiectivele studiului a fost de a evidenția gradul de

toleranță și acceptare în calitate de lideri politici a persoa-

nelor care aparțin anumitor grupuri specifice. Astfel, există o

percepție diferită despre cine ar putea fi acceptat în calitate

de primar al localității. Majoritatea tinerilor (73%) ar accep-

ta un primar – femeie, o susținere mai mare fiind din partea

femeilor-respondenți (80%) și mai mică din partea bărbaților-

respondenți (65%). Doar o treime ar accepta ca o persoană

de altă etnie să fie primar, un sfert – un primar cu dizabilități

fizice, 12.5% - un primar rrom, doar fiecare al optulea tânăr

ar accepta un primar homosexual și fiecare al douăzecilea – o

persoană cu antecedente penale. Astfel, deși mulți tineri se re-

fereau în privința femeilor-primar că ar merita, ar fi capabile să

conducă localitatea și că mai importante sunt calitățile mana-

geriale, și că toți sunt egali, totuși, în cazul celorlalte categorii,

majoritatea răspunsurilor se axau pe faptul că ei „nu ar face

față”, sau „sunt împotriva lor”.

Referitor la percepția privind care ar fi atribuțiile unui primar/

prim-ministru/președinte de țară, tinerii au oferit răspunsuri

diferite față de așteptările principale pe care le au față de un

candidat la alegeri. Astfel, ei percep că actualii politicieni nu

le furnizează ceea de ce ar avea nevoie în primul rând. De

asemenea, puțini tineri au menționat așteptări concrete de la

candidați pentru a le crea anumite facilități sau activități pentru

tineri, începând de la centre de tineret, susținerea ONG-urilor

și afacerilor pentru tineri, până la organizarea evenimentelor

de distracție pentru ei. Astfel, fie tinerii nu conștientizează că ei

pot solicita mai mult de la primar și de la alte autorități în do-

meniul tineretului, fie ei chiar nu doresc să solicite acest fapt.

Tinerii percep situația din propria localitate semnificativ mai

bună decât în general pe țară. Ei au încredere ceva mai mare

în instituțiile de învățământ, primărie, biserică și ONG-urile lo-

cale, decât în instituții politice de nivel central. Totuși, când vine

vorba de informare, aceste instituții locale au o pondere ne-

semnificativă pentru tineri, care preferă să se informeze de la

TV și din rețelele de socializare. Tinerii au în proporție de 100%

acces la Internet, în mare parte de pe propria tabletă și/sau

smartphone, și doar o mică parte au acces prin rude/prieteni/

bibliotecă sau școală. Circa 90% din ei au cont pe Facebook și

pe ok.ru, dar și alte rețele de socializare, în special Instagram

și Vkontakte sunt utilizate de către circa jumătate din tinerii ce

au participat la studiul cantitativ.

Din cadrul studiului calitativ, am dedus că tinerii ar dori să poată

vota oriunde și să fie informați mai bine despre procesul electo-

ral. Prezența lor mai mică la alegerile prezidențiale din toamna

anului 2016 se poate explica și printr-o dezamăgire a tineri-

lor față de clasa politică. Ca soluții pentru schimbarea acestor

percepții, ar putea servi implicarea lor în organizații de tineret

de partid și în anumite activități ale autorităților publice locale.

O problemă menționată de către reprezentanții ONG-urilor în

cadrul interviurilor a fost migrarea tinerilor din localitățile rurale.

Chiar dacă tinerii sunt considerați de reprezentanții ONG-urilor

mai capabili și mai versați decât generația de acum 10 ani,

totuși în prezent tinerii sunt pasivi, nu dau dovadă de pro acti-

vism și așteaptă imbolduri sau motivații din exterior. O explicație

ar putea fi dependența tinerilor de rețelele de socializare, iar

studiul cantitativ a demonstrat că toți respondenții au acces la

Internet și aproape toți au cel puțin un profil pe o rețea de so-

cializare, Internet-ul fiind mediul unde ei își petrec cel mai mult

timp liber. Pe de altă parte, reprezentanții Comisiei Electorale

Centrale văd o îmbunătățire a situației prin implicarea mai acti-

vă a tinerilor în ONG-uri, ceea ce poate fi obținută doar prin lan-

sarea de noi proiecte și inițiative din partea ONG-urilor. Sunt ne-

cesare de asemenea campanii informaționale care să motiveze

tinerii să participe la vot: în cadrul lor, un rol important îl poate

juca și reprezentanții APL, dar și ai partidelor politice. Potrivit

reprezentanților CEC, educația privind dreptul electoral trebuie

implementată treptat, chiar de la grădiniță, sub formă de jocuri,

dar și în școli prin simulări, discuții și alte activități elective la

nivel local, spre exemplu alegerea unui șef de clasă prin rotație.

În concluzie, tinerii sunt dezamăgiți de clasa politică, nu au

încredere în instituțiile politice și publice, nu se simt conectați

la acest sistem și nu văd cum votul lor poate schimba ceva. Pe

de altă parte ei au dorința să se implice în alegeri, iar existența

unor candidați onești care i-ar reprezenta și a unor partide cre-

dibile i-ar putea motiva să participe mai activ la alegeri.

În continuare, raportul va prezenta detalii privind principalele

teme abordate în cadrul studiului și va avea secțiuni separate

cu rezultatele studiului cantitativ – răspunsurile celor 423 de

tineri participanți la sondaj și ale studiului calitativ – opiniile

celor 38 de tineri.

7

1.1. Studiul cantitativ

Studiul cantitativ a cuprins 8 comunități ce participă în pro-

gramul ProDem și 3 localități învecinate. Pentru a construi

eșantionul, s-a luat ca punct de pornire cele 3 raioane și muni-

cipiul Chișinău, din care fac parte localitățile incluse în studiu.

S-a decis colectarea unui număr de câte 100 de chestionare

din fiecare din ele, plus o rezervă de 5-10%. Scopul a fost de a

reprezenta în mod egal fiecare raion/municipiu în eșantion, de-

oarece studiul nu este reprezentativ pentru țară ci doar pentru

cele 11 comunități analizate. Numărul de persoane intervie-

vate în cadrul fiecărei localități a fost proporțional cu numărul

populației localității. Astfel, cele mai multe chestionare au fost

colectate din satul Cărpineni (64) și din orașele Drochia (61)

și Râșcani (58). Cele mai puține chestionare s-au colectat din

satele Mingir (13) și Sofia (14), care au o populație mult mai

mică, și, așa cum s-a constatat la fața locului, un număr foarte

mic de tineri de 16-20 de ani. (Figura 1)

Figura 1. Structura eșantionului pe localități și UTA, persoane

32

61

14

107

30

64

13

107

5748

105

22

58

24

104

Droc

hia

Sofia

Pelin

ia

Tota

l

Carp

inen

i

Min

gir

Lapu

sna

Tota

l

Colo

nita

Bude

sti

Tota

l

Risc

ani

Cost

esti

Corla

teni

Tota

l

Drochia Hâncești Chișinău Râșcani

Notă: cu culoare roșie – orașe, cu culoare verde – totaluri pe UTA.

Din punct de vedere al vârstei respondenților, s-a reușit o

distribuție echilibrată, cu excepția vârstei de 19 ani care este

mai puțin reprezentată în eșantion, comparativ cu celelalte. Din

observațiile empirice, aceasta se explică prin faptul că la 19

ani mulți tineri își încep studiile universitare în afara localității,

astfel ei fiind greu de găsit la domiciliu. (Figura 2)

1. Metodologia studiului

8 www.prodem.md

Figura 2. Structura eșantionului pe vârste, persoane,%.

16 ani;

92

17 ani;

9618 ani;

89

19 ani;

55

20 ani;

91

Figura 3. Structura eșantionului pe medii de reședință, %

Rural

66%

Urban

34%

Din punct de vedere al mediului de reședință, circa o treime

din respondenți sunt din orașe, iar două treimi din mediul ru-

ral. Populația din mediul urban este reprezentată de tinerii din

orașele Drochia, Râșcani și Costești (raionul Râșcani).

Din perspectiva de gen, structura eșantionului corespunde în

măsură mare cu raportul la nivelul național al populației de

femei vs bărbați, existând totuși unele diferențe la nivel de UTA.

În general raportul dintre femei/bărbați a fost de 52%/48%,

cu o reprezentare mai mare a femeilor în raionul Râșcani și

Drochia și o reprezentare mai mare a bărbaților în raionul

Hâncești. Aceste diferențe nu sunt semnificative pentru întreg

eșantionul deoarece se urmărește reprezentativitatea la nivelul

întregii populații (adică a celor 11 localități selectate). (Figura 4)

Figura 4. Structura eșantionului după gen și UTA, %

54%43%

50%62%

52%

46%57%

50%38%

48%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Drochia Hâncești Chișinău Râșcani Total

Femei Bărbați

Tinerii respondenți au fost întrebați dacă au participat până

acum la alegeri, astfel s-a constatat că o bună parte din tineri

nu au avut o astfel de experiență, deoarece nu aveau 18 ani

în ziua alegerilor. Pe de altă parte, ponderea celor cu vârsta de

18 ani care au declarat că au votat la alegerile prezidențiale din

2016 este mai mare decât datele furnizate de CEC la nivel de

țară. Din experiența studiului cantitativ, putem atesta un număr

foarte mare de non-răspunsuri din diferite motive, astfel că

e posibil ca eșantionul să fie mai reprezentativ pentru tinerii

care sunt mai activi în societate și care cunosc mai bine pro-

cesele electorale. În același timp, eșantionul deține suficiente

informații atât despre tinerii care au participat la alegeri, câte și

despre cei care nu au participat la alegeri. De asemenea, sunt

reprezentați tineri care au interes față de procesul electoral și

cei care au un interes scăzut față de acesta.

La alegerile prezindențiale din 2016 au participat 35% din

respondenți, în timp ce 14% au declarat că nu au participat,

având vârsta de 18 ani, iar 49% aveau sub 18 ani atunci. La

alegerile locale din 2015 au participat 9% din respondenți și

doar 3% - la alegerile parlamentare din 2014. Putem afirma că

respondenții au o experiență relativ limitată privind implicarea

sub diferite forme în cadrul alegerilor, iar cea mai relevantă

experiență este cea recentă – prin participarea la alegerile

prezidențiale din 2016. (Figura 5)

9

Figura 5. Structura eșantionului după gen și UTA, %

3

9

9

35

35

9

16

15

15

14

84

73

74

49

49

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2014 Parlamentare

2015 Locale T1

2015 Locale T2

2016 Prezidențiale T1

2016 Prezidențiale T2

Da Nu Sub 18 ani NȘ/NR

Alte aspecte ale studiului cantitativ: 94.3% din interviuri

au fost desfășurate în limba română, inclusiv cu reprezentanți

ai minorităților și doar 5.7% - în limba rusă. Dat fiind că două

treimi din chestionare au fost culese din sate cu o pondere

foarte mare a moldovenilor/românilor, aceste procente sunt

explicabile. Dintre respondenți, au fost identificate 8 persoane

(2%) care aveau dizabilități fizice. În alte 66 de cazuri (15%),

intervievatorul nu a putut stabili cu exactitate prezența sau lip-

sa unei dizabilități fizice. În două cazuri (0.5%), intervievatorul

a depistat o persoană cu dizabilități, care locuia în aceeași gos-

podărie cu respondentul. În 3 cazuri (0.8%), intervievatorul a

depistat că persoana este de etnie rromă. În 15 cazuri (3.5%),

intervievatorul a depistat că în gospodărie locuiește un părinte

solitar, iar în 30% din gospodării acest lucru nu a putut fi de-

terminat cu exactitate. În 82% din cazuri, interviul s-a efectuat

față în față între respondent și intervievator, iar în altele 18%

- au fost prezente și alte persoane.

Dimensiunea gospodăriilor în care locuiesc tinerii respondenți

variază de la 2 la 9 persoane, iar în majoritatea cazurilor este

vorba de 4 persoane (45% din total). În structura pe medii,

gospodăriile din mediul urban sunt ceva mai mici, ponderea

celor cu 2 sau 3 persoane fiind mai mare (8% față de 3%

pentru gospodării de 2 persoane și 26% față de 16% pentru

gospodăriile de 3 persoane).

2.1. Studiul calitativ

Studiul calitativ a presupus efectuarea în luna ianuarie 2017 a

patru focus grupuri, câte unul în satul Cărpineni rn. Hâncești,

or. Drochia, or. Râșcani și satul Budești din municipiul Chișinău.

La focus grupuri au participat persoane cu vârsta cuprinsă în-

tre 16 și 20 de ani. De asemenea, au fost realizate și 14 inter-

viuri în profunzime.

Obiectivele studiului calitativ: X Evaluarea importanței și relevanței componentelor proiec-

tului ProDem pentru interesele, preocupările și necesitățile

publicului;

X Identificarea beneficiilor și oportunităților obținute de către

publicul țintă în urma implicării în proiect;

X Formularea sugestiilor privind continuarea proiectului și a

activităților ulterioare.

Discuții de grup. La cele patru sesiuni de focus grup, au

participat între 8 și 11 invitați. Participanții au fost selectați

conform criteriilor:

X Vârsta cuprinsă între 16 și 20 de ani;

X Limba vorbită: română. Notă: au fost și vorbitori de limbă rusă, iar moderatorul a dus discuția în două limbi;

X Gen: femei și bărbați;

X În cadrul grupului au fost selectate următoarele persoane: 2

participanți care au împlinit vârsta de votare și au participat

la cel puțin un scrutin electoral, 2 participanți care au îm-

plinit vârsta de votare dar nu au participat nici la un scrutin

electoral și 4 participanți care nu au vârsta de votare;

X Localitatea: de origine.

10 www.prodem.md

Discuția de grup a fost condusă conform unui ghid de modera-

re elaborat în baza obiectivelor studiului. Participanților la focus

grup li s-a asigurat o atmosferă liberă și deschisă, astfel încât

fiecare a avut ocazia să-și exprime ideile și opiniile.

Tabel A. Structura focus grupurilor, după numărul participanților, vârsta și genul:

Nr. Nr. Participanți Vârsta Gen

FG 1 11 16-20 ani 6 femei și 5 bărbați




Tabel B. Structura focus grupurilor, după mediul de rezidență și localități:

Nr.Mediu de rezidență al

participanțilorLocalitatea unde s-a petrecut sesi-

unea de focus grupLocalitățile de unde s-au recrutat

participanții

FG 1 11 – Rural s. Cărpineni s. Cărpineni, s. Mingir

FG 2 3 – Rural; 6 Urban or. Drochia s. Pelinia, or. Drochia

FG 3 2 – Rural; 7 Urban or. Râșcani or. Râșcani, or. Costești, s. Corlăteni

FG 4 8 – Rural s. Budești s. Budești, s. Colonița

* FG 1 la discuția de grup au participat două persoane de etnie rromă.

Interviurile în profunzime

Au fost realizate 14 interviuri în profunzime cu experți de la

nivel local, regional și național. Cu primarii localităților au fost

efectuate 5 interviuri, cu reprezentanții ONG-lor locale și cu

președinți ai CECEII – câte 2 interviuri și câte un interviu cu un

director de instituție de învățământ, cu un președinte al unei

organizații teritoriale pentru tineret, cu directorul CICDE, cu un

membru CEC și cu un reprezentant ADA.

Tabel C. Lista localităților și funcțiilor persoanelor ce au participat la interviurile în profunzime.Nr. de ord.

Localitatea unde s-a petrecut interviul Persoana cu care s-a realizat interviul

1 s. Cărpineni rn. Hâncești Primarul s. Cărpineni

2 s. Mingir rn. Hâncești Primarul s. Mingir

3 or. Costești rn. Râșcani Primarul or. Costești

4 s. Pelinia rn. Drochia Primarul s. Pelinia

5 s. Budești Primarul s. Budești

6 s. Cărpineni rn. Hâncești Reprezentant ONG “Speranța”

7 or. Bălți Reprezentant ONG “Moștenitorii”

8 or. Drochia Secretar al consiliului raional / Președinte CECE II, alegeri prezidențiale

9 or. Drochia Directoare a liceului “B.P. Hajdeu”

10 or. Râșcani Președinte CECE II, alegeri prezidențiale

11 or. Râșcani Președinte a organizației teritoriale de tineret

11

Nr. de ord.

Localitatea unde s-a petrecut interviul Persoana cu care s-a realizat interviul

12 or. Chișinău Reprezentant al Ambasadei Austriei în Republica Moldova

13 or. Chișinău Directoare a Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE)

14 or. Chișinău Membru CEC

Interviurile au fost derulate după un ghid de moderare elaborat

în baza obiectivelor studiului.

Dificultăți și limite

Rezultatele și concluziile acestui studiu reflectă opiniile doar

acestor participanți și nu pot fi extrapolate la nivelul întregii

populații. Datele pot fi interpretate în termeni de tendințe și

necesită confirmări din studiul cantitativ.

12 www.prodem.md


Fiind rugați să descrie printr-un cuvânt noțiunea de politică,

tinerii au oferit o gamă largă de răspunsuri, care au variat de

la cele care într-adevăr reprezintă noțiunea teoretică de politi-

că, adică guvernare (15%), mod de conducere a statului (9%),

proces democratic (8%), legi pentru popor (5%), alegeri (1%),

până la aprecieri care descriu mai mult opinia lor subiectivă, de

multe ori negativă privind politica, asociind-o, în special, cu po-

litica din Republica Moldova. Astfel de răspunsuri au fost „ceva

murdar”(15%), „politicieni mincinoși”(14%), „haos”(11%),

„lupta pentru putere”(11%), teatru(4%). Unii respondenți chiar

au utilizat cuvinte necenzurate în formularea opiniei lor despre

politică, ponderea lor fiind de sub 3%. (Figura 6)

Figura 6. Ce înseamnă pentru Dvs. noțiunea de politică? N=207

19

13

15

16

15

15

14

15

14

14

9

11

9

13

11

11

9

9

10

8

8

17

17

16

femei

bărbați

total

Guvernare Ceva murdar

Politicieni mincinosi Haos

Lupta pentru putere Mod de conducere a statutului

Proces democrat Alte

Referitor la procesul electoral, tinerii au avut păreri mai echi-

librate, mai mult de jumătate asociind această noțiune cu

o campanie electorală, iar 14% - de un mod de a conduce

statul. Totuși, și aici, 15% au asociat procesul electoral cu

politicieni mincinoși, dar ponderea unor răspunsuri negative

a fost mai mică comparativ cu întrebarea ce viza noțiunea de

politică. (Figura 7)

2. Percepția tinerilor față de politică și procesul electoral

13

Figura 7. Ce înseamnă pentru Dvs. procesul electoral? N=200

57

55

54

20

14

15

10

19

14

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

femei

bărbați

total

Campanie electorala Politicieni mincinosi Mod de conducere a statutului Teatru

Alegeri Oameni destepti Proces democrat Legi pentru popor

Haos Viitor Guvernare Murdar

Trebuie menționat că puțin sub jumătate din tineri au dat cel

puțin un răspuns la această întrebare (din 3 posibile) și că ei nu

văd procesul electoral ca fiind mai complex decât însăși cam-

pania electorală, care este de fapt doar o etapă a lui. Aceas-

tă situație s-ar putea explica prin aceea că anume campania

electorală se mediatizează cel mai mult.

Figura 8. Cât de des discutați despre politică? %, N=423

14

17

16

64

59

62

9

10

9

9

6

8

3

5

4

1

1

1

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Femei

Bărbați

Total

Niciodată Ocazional Cel puțin lunar Cel puțin săptămânal Zilnic NR

Tinerii din localitățile cuprinse în studiu, în general, discută

despre politică, deși aceasta nu este o ocupație prioritară sau

obișnuită. Astfel, 62% din ei, cu o pondere mai mare în rândul

femeilor, discută despre politică ocazional și doar 13% discută

măcar o dată în săptămână despre politică. Neinteresați de

discuții la acest subiect sunt 16% dintre tineri, care au afirmat

că nu discută deloc despre politică.

14 www.prodem.md

Figura 9. Opinia căror persoane contează mai mult pentru Dvs. când discutați despre politică? %, N=423

66

79

72

15

7

12

7

6

7

1

1

1

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Femei

Bărbați

Total

Propria opinie Rude Prieteni NȘ/NR Politicieni locali Profesori Politicieni naționali Colegi

Posibil faptul că discuțiile despre politică sunt relativ rare ex-

plică modul în care tinerii își formează opiniile politice proprii.

Majoritatea din ei (72%), în special bărbații (79%) au afirmat

că au propria opinie, care contează cel mai mult în timpul

discuțiilor despre politică. Circa 12% din tineri pun preț pe opi-

nia rudelor, iar 7% - pe cea a prietenilor. (Figura 9).

Figura 10. Care sunt principalele drepturi electorale, în opinia tinerilor,%? N=341

1

1

3

10

11

12

12

13

28

33

70

Sa stiu unde votez

Mai multe sectii de votare

Sa mi se ofere buletin de vot

Dreptul de a fi ales

Vot secret

Fara incalcari/fraude

Dreptulla propria opinie

Dreptul la informatie

Exprimarea votului

Libera alegere

Dreptul la vot

Tinerii consideră că principalul lor drept electoral este drep-

tul la vot, astfel au răspuns 70% din tineri. Alte răspunsuri la

această întrebare deschisă ce oferea posibilitatea de a formula

până la 3 opinii au fost: libera alegere (33%) și exprimarea

votului (28%). De asemenea, au fost formulate și astfel de

drepturi ca dreptul la informație, dreptul la libera opinie, drep-

tul la lipsa încălcărilor/fraudelor, votul secret, dreptul de a fi

ales. Fiecare al zecelea tânăr a menționat dreptul de a fi ales,

ceea ce denotă că există o conștientizare incipientă a faptului

că și tinerii chestionați ar putea în timpul apropiat să devină

funcționari publici și să fie aleși.

15

Figura 11. În ce măsură sunt respectate drepturile electorale ale tinerilor, în opinia lor. N=423

22

25

23

27

17

22

37

42

39

7

7

7

2

1

2

5

8

7

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Femei

Bărbați

Total

Într-o măsură foarte mică Într-o măsură mică Într-o măsură nici mică, nici mare

Într-o măsură mare Într-o măsură foarte mare NR

Din totalul tinerilor chestionați, 45% consideră că drepturile lor

electorale nu sunt respectate, 39% - într-o oarecare măsură și

doar 9% - într-o măsură mare sau foarte mare. Există o ușoară

diferență de gen, bărbații considerând într-o mai mare măsură

că drepturile lor sunt respectate.


Studiul calitativ a abordat în profunzime tema democrației și

a percepției tinerilor privind acest termen. Ce este democrația

și cum o văd tinerii a fost una din primele întrebări care au

fost adresate participanților. Astfel, s-a constatat că tinerii sunt

foarte bine informați despre ceea ce reprezintă democrația și

au putut formula și exemple concrete. Majoritatea din ei au

răspuns cu cuvinte traduse din limba greacă și anume că

„Democrația” provine de la „demos”, ceea ce înseamnă „po-

por” și „kratos”, ceea ce înseamnă „putere”, iar împreună for-

mează «puterea poporului» sau un regim politic care se bazea-

ză pe voința poporului.

„Puterea poporului.” [FG1 - F1]

„Puterea aparține poporului.” [FG2 – F2]

„Puterea politică este ținută de popor.” [FG3 – M4]

Tinerii consideră că principiile de bază ale democrației sunt

dreptul la vot și libertatea poporului, iar la baza tuturor stă

Constituția Republicii Moldova, consideră participanții la

discuție.

„Puterea aparține poporului și după părerea mea, include și libera exprimare și absolut toate dreptu-rile pe care noi le avem în Constituție și garanții.” [FG2 – M2]

„Drepturi, dar în aceeași măsură și responsabilități, dreptul la vot.” [FG1 - F2]

„Democrația ar însemna că poporul stă la baza tu-turor, adică nu poate decide o singură persoană, ci majoritatea.” [FG1 - F4]

„Democrația ar mai fi că totul începe de la sine, adică opinii proprii, alegere proprie, ca să nu fii influențat de cineva sau să te conducă cineva.” [FG1 – F4]

În opinia tinerilor, democrația în mare parte ține de respectarea

drepturilor omului așa ca de exemplu: egalitatea în fața legii,

dreptul la opinie, libertatea presei, egalitatea de gen etc.

16 www.prodem.md

„Eu cred că democrația este libera exprimare, fieca-re persoană are dreptul să-și exprime sentimentele, trăirile fără ca cineva să-l judece sau să-i spuie că nu este corect... ”. [FG1 – F8]

„Pentru mine democrația înseamnă libertatea pre-sei și lipsa cenzurii la informația de la televiziune.” [FG1 – F6]

„Democrația asta e când spui și te aude la cine tu vreai să spui, toată informația transmisă de tine, ea undeva ești sigur că o să ajungă și nu te temi că când o să vină cineva cu reproșuri, da reproșul dat o să fie de ordin psihologic, adică să-ți arate că iaca da, aici ai greșit, acolo nu ai dreptate, da nu din punct de vedere chiar și financiar. Înseamnă că ești greșit și nu poți face nimic mai mult.” [FG2 – M4]

„Dreptul de ați spune părerea.” [FG3 – M7]

„Libera părere!” [FG3 – M3]

„Egalitate!” [FG3 – M7]

„Drepturi egale!” [FG3 – M6]

„Egalitatea de gen!” [FG3 – F1]

„Când cineva face o lege, când toți respectă legea.” [FG4 – M6]

„Trebuie să spunem libera opinie a noastră și să nu ne fie frică de părerea altora.” [FG4 – M5]

Pe plan politic, în mare parte tinerii identifică democrația cu

faptul că poporul conduce statul prin reprezentanții săi aleși pe

principiul egalității tuturor în fața legii.

„Mă gândesc la fel oamenii să fie liberi, să nu aibă pe cineva care să îi conducă, ei singuri să aibă vizi-uni asupra propriilor interese.” [FG4 – F1]

„Liber să alegi!” [FG4 – F8]

„Democrația este în primul rând un mod de mani-festare a persoanei, nu doar pe plan personal, dar mai mult pe plan colectiv.” [FG1 – F7]

Totodată tinerii conștientizează că în democrație există și

obligații și că nu întotdeauna toți țin cont de acest lucru.

„Câteodată democrația poate să ducă prea departe, adică fiecare are dreptul de a gândi, de libera ex-primare, dar cum s-ar spune nu trebuie de întrecut aceste limite.” [FG2 – F1]

Percepția democrației de către respondenți este că ea nu

funcționează în totalitate și că nu este conform standardelor

europene.

„E doar o formalitate și doar un spus că e democrație, e o oligarhie precis, sigur.” [FG2 - F2]

„Eu aș spune că există aproximativ doar 40% din democrație.” [FG3 – M3]

„Democrația e numai de fațadă la noi într-un fel.” [FG1 - F1]

„Nu este după standardele europene.” [FG1 - F2]

Democrația în Republica Moldova este privită de tineri sceptic,

deoarece au sesizat de multe ori încălcarea anumitor drepturi

acasă, la școală, în societate etc. Acest lucru le stârnește o ne-

încredere în instituțiile statului. De asemenea, tinerii au sesizat

cazuri cînd democrația funcționează selectiv.

„Libetatea tuturor nu interzicerea presei sau votul, știm bine că s-au făcut foarte multe erori în alegerile anterioare...” [FG1 - F2]

„Alegerile au fost fraudate.” [FG1 - F5]

„Chiar și politica la noi e foarte foarte murdară.” [FG1 - F5]

„Nu doar încălcări, legile nu sunt respectate chiar deloc.” [FG1 - M2]

17

„Depinde pe cine funcționează, dacă persoana este una influentă atunci pentru ea este democrație și invers.” [FG3 – M4]

Tinerii consideră că persoanele care conduc statul ar trebui în

primul rând să respecte legislația.

„Ei special începând de la acei din Parlament, credeți-mă că chiar ei nu respectă nici o lege din câte sunt puse ele.” [FG1 - M2]

O altă încălcare gravă este că presa nu este independentă, în

opinia participanților la studiu. Acest lucru e cel mai ușor de

observat în preajma alegerilor cînd pe posturile TV apare doar

ceea ce vor candidații ca să audă și să vadă cetățenii.

„Dacă să vorbim despre presa din Republica Mol-dova, toate canalele TV, majoritatea, poate acolo au rămas numai două, sunt cumpărate de domnii din funcție și deja asta nu e libertatea presei, îi ceea ce vor ei ca să vedem noi.” [FG1 - F4]

„Sau de exemplu în preajma alegerilor, că acela care e candidat la funcția de președinte a făcut ace-ea tot, adică tot e manipulat, ei au grijă ca să ajungă la noi ceea ce vor. Țin populația în neștire într-un fel.” [FG1 - F1]

Una din principalele frici pe care le au tinerii este că dacă spun

adevărul atunci vor urma careva consecințe negative. Tinerii au

afirmat că nu se respectă dreptul la opinie.

„Iată de exemplu vrei să-ți expui propria părere, da știi, după ce o să spui urmează niște consecințe foarte serioase, poți să spui ceva, tu ai dreptate, perfectă dreptate, dar nu numai de cuvintele aces-tea tu poți să fii afectat. Toate aspectele acestea și sociale și morale, absolut tot, de la asta se începe.” [FG2 - M4]

„Se găsește câte o persoană care încearcă să facă ordine în țară, ca de exemplu, el deodată este lichi-dat...”. [FG2 - F1]

„Adică, chiar și pot spune că uneori, unii oameni au și frica de a ieși din casă, pentru că nu sunt siguri de faptul dacă sunt protejați pe străzile din Chișinău, adică omul știe foarte bine că la orice colț poate să i se ia telefonul, geanta și așa mai departe. Adică oamenii sunt limitați în drepturi, ceea ce deja este o încălcare mare a democrației. Cred că la noi ar fi astfel problema.” [FG4 – F2]

Unii tineri consideră că chiar dacă au loc alegeri și se merge la

vot nimic nu se schimbă.

„Eu aș zice că e pe cale de dispariție, deoarece democrația este ceea ce poporul trebuie să hotă-rască dar atunci când nu votează poporul tot ce se hotărăște, adică opinia poporului trebuie să conteze, dar la noi nu contează atât de mult.” [FG3 – F1]

Un alt aspect pe care l-au sesizat tinerii este că oamenii din ju-

rul lor nu se respectă, nu-și respectă neamul, tradițiile, munca

altora etc. Toate aceste lucruri îi fac să devină reticenți vizavi

de tot cei înconjoară.

„Democrația la noi în țară este bolnavă, pentru că oamenii din societate nu respectă lucrul altora. De exemplu, este făcută o stație de autobus, nu trebuie să o distrugă, nu doar s-a făcut ceva frumos. Nu să o respecte și să lase curat, dar trebuie să o distru-gă.” [FG4 – M5]

Fenomenul corupției este catalogat de tineri ca unul din princi-

palele impedimente în funcționarea democrației la noi în țară.

Printre cele mai dese fapte de corupție întâlnite de participanții

la studiu sunt: darea de mită, traficul de influență, abuzul admi-

nistrativ, neglijența intenționată în îndeplinirea funcției.

„Eu văd democrația ca o formă foarte urâtă la noi pentru că fiind studentă am întâlnit de multe ori cazuri , adică colegii, în colegiul meu nu prea, dar prin alte colegii, elevii sunt obligați și trebuie să se ducă la muncă după colegiu, după ore ca să poată să susțină un examen. Adică, profesorii cer bani din elevi și asta este foarte greu.” [FG4 – F1]

18 www.prodem.md

„Democrația presupune că omul prin muncă trebuie să capete careva succese și nu prin cumătrism și așa mai departe.” [FG4 – M3]

„La noi a fost un caz când învățam la Liceul Sportiv. Un jucător a vrut să plece din echipă, adică a primit ofertă, și antrenorul nu dorea să îi dea voie să plece dacă nu achită suma de 800 euro. Adică s-a antre-nat 8 ani și a cerut pentru fiecare an câte 100 de euro. În afară de ce primește el pentru echipă, adică asta el neoficial mai cere bani fără ca să știe cineva. Cu 800 euro ca să ai legitimație.” [FG4 – M4]

„Eu aș spune că la noi acasă democrația e coruptă, deoarece știm cu toții că a fost furat miliardul ca și când a fost dispărut, și până în ziua de azi nu s-a găsit cine...” . [FG1 - M3]

19


În cadrul studiului cantitativ s-a încercat de a afla modul în

care tinerii cunosc cine sunt conducătorii țării și care sunt

principalele lor atribuții. Fiind întrebați dacă cunosc nume-

le unor persoane importante din sectorul public, 82.7% din

tineri au putut numi corect cine este Președintele Republicii

Moldova, 67.1% - numele primarului localității din care fac

parte, 44.4% - numele ministrului educației, 31.9% - numele

prim-ministrului, 28.8% - numele Președintelui Parlamentului

Republicii Moldova. În același timp, doar 8.2% din tineri știau

cine-i președintele raionului unde locuiesc, ceea ce denotă că

tinerii se simt mai apropiați de autoritățile publice locale de

nivelul II (primării) decât de nivelul I (raioane).

Figura 12. Numiți vă rog numele persoanelor ce dețin următoarele funcții, % de răspunsuri corecte. N=423.

82,7

67,1

44,4

31,9

28,8

8,2

2,8

Președintele RM

Primarul localității

Ministrul Educației

Prim-ministrul RM

Președintele Parlamentului RM

Președintele raionului

Ministrul Economiei

Notă: pentru președintele raionului, N=318, deoarece s. Budești și s. Colonița nu fac parte dintr-un raion.

Fiind întrebați despre atribuțiile principale pe care ar trebui

să le aibă președintele țării, tinerii au răspuns că ar fi vor-

ba despre conducerea țării (32%), asigurarea ordinii în țară

(25%), organizarea întâlnirilor cu oamenii (24%), dar și lupta cu

corupția (15%). Au fost numite mai multe atribuții de nivel ge-

neral, totuși, prin prisma răspunsurilor, tinerii văd în președinte

că ar trebui să combată corupția (15%), să asigure menținerea

păcii (9%) și să fie cinstit (6%).

3. Cunoștințele tinerilor privind principalii actori politici din Moldova

20 www.prodem.md

Figura 13. Care sunt atribuțiile principale ale Președintelui Republicii Moldova, în opinia tineri-lor, %? N=274

32 25

24 15

10 9

8 8

7 6

5 5

5 5

4 3 3

2

Managementul țăriiOrdine în localitate/țară

Întâlniri cu oameniiLupta cu corupția

Creșterea nivelului de traiMenținerea păcii

Elaborarea legilorMenținerea relațiilor bune cu țările vecine

Să se odihneascăCinstit

Întâlniri în afara țăriiAcordă medalii

Face dreptate în țarăCrearea locurilor de muncă

Alege procurorul, miniștrii și alte funcții de conducereCreșterea salariilor/pensiilor/bursei

Economia țăriiReparația drumurilor

Figura 14. Care sunt atribuțiile principale ale Prim-ministrului Republicii Moldova, în opinia tinerilor, %? N=163

26 19

14 13 13

10 10

9 9

9 6

6 6

5 3 3

2 2 2

2

Elaborarea legilor

Gestiunea banilorOrdine în localitate/țară

Lupta cu corupția

Managementul țării

Ajută președinteleCreșterea salariilor/pensiilor/bursei

Reparația drumurilorEconomia țării

Întâlniri cu oameniiAlege procurorul, ministrii si alte functii de conducere

Atrage investițiiCrearea locurilor de muncă

CinstitRepararea instituțiilor de stat

Reforme în sistemul educaționalFace dreptate în țară

Menținerea relațiilor bune cu țările vecineCreșterea nivelului de trai

Adună bani de la popor

În privința atribuțiilor unui prim-ministru, mai puțini tineri nu au

putut da măcar un răspuns, iar cei care au răspuns s-au re-

ferit preponderent la: conducerea/managementul țării (26%),

elaborarea legilor (19%), lupta cu corupția (13%) și asigura-

rea ordinii în țară (13%). Au fost și așa răspunsuri ca ajutarea

președintelui (10%) și creșterea pensiilor/salariilor (10%). De

asemenea, unii tineri s-au referit și la aspecte economice și de

infrastructură, așa ca: reparația drumurilor (9%), dezvoltarea

economiei țării (9%), atragerea investițiilor (6%) și crearea lo-

curilor de muncă (6%). În general, puțini tineri văd o diferențiere

clară a atribuțiilor unui președinte și ale unui prim-ministru.

21

Figura 15. Care sunt atribuțiile principale ale Primarului, în opinia tinerilor, %? N=249

28 23

22 22

10 10

9 8

7 6

5 4

3 3 3

3 2

Reparația drumurilorÎntâlniri cu oameniiManagementul țării

Ordine în localitate/țarăReparația instituțiilor de stat

Curățenie în localitate/țarăÎnverzirea localității

Crearea locurilor de muncăLupta cu corupția

Creșterea nivelului de traiIluminatul stradal

Atragerea investițiilorGestiunea banilor

Reforme în sistemul educaționalCinstit

Centre pentru tineriOrganizarea manifestațiilor

De la un primar, tinerii așteaptă în primul rând ca el/ea să se

ocupe de reparația drumurilor (28%), organizarea întâlnirilor

cu oamenii (23%), conducerea localității (22%) și asigurarea

ordinii în localitate (22%). Trebuie constatat faptul că un număr

mic de respondenți au enumerat printre atribuții și cele care țin

de organizarea unor activități specifice sau a dezvoltării spre

exemplu a centrelor pentru tineret, reparația caselor de cultu-

ră, organizarea unor locuri de distracție pentru tineri, reparația

grădinițelor ș.a.


În cadrul studiului calitativ, s-a dorit de a afla în ce măsură

tinerii au avut deja ocazia să interacționeze cu persoane în

funcții elective sau cu alți politicieni și care a fost experiența lor.

Astfel, per general, tinerii au avut puține interacțiuni cu perso-

ne publice. Participanții la discuții au dat exemple de contacte

în care tinerii au rămas plăcut surprinși de interacțiune, unde

demnitarii au venit imediat cu soluții la propunerile tinerilor,

chiar dacă propunerile presupuneau și cheltuieli de ordin fi-

nanciar.

„Vara aceasta jucam fotbal afară, și am avut o idee să facem o echipă de fotbal la noi în sat. Am strâns toate semnăturile și am plecat la primarul din loca-litate. Și când am dat semnăturile, primarul a fost surprins: „De ce nu ai venit deodată, dar ai făcut

tot efortul acesta pentru ca să strângi semnături, dacă eu puteam să-ți ofer toate finanțele, fără asta’’. [FG4 – M4]

„Cu câțiva dintre colegii mei am fost implicați la sfârșitul anului trecut într-o simulare a consiliului local în care am fost prezenți la o adunare a consi-liului local și primarul a asistat. Având o conversație cu el, a fost destul de plăcut, ne-a răspuns la foarte multe probleme care ne-au cointeresat și pot spune că a fost ceva, nu știu, prima impresie a fost bună.” [FG1 - F2]

„În cadrul sărbătoririi tradițiilor și obiceiurilor chiar acum de anul nou, a fost un concert și de mai multe ori m-am intîlnit cu dl Primar. El este un om plă-cut și apelează la opinia cetățenilor și pur și simplu este un om interesant și se ocupă de dezvoltarea orașului.” [FG3 – M4]

Dar cele mai dese contacte au fost mai degrabă neplăcute.

După astfel de contacte tinerilor le-a trecut cheful de a se mai

implica în viața politică și socială a comunității. Motivele sunt că

persoanele publice nu le-au acordat atenție deloc inițiativelor

venite din partea lor sau fie se interesează de activitățile tine-

rilor doar în perioada electorală, atunci cînd au nevoie de vo-

tul cetățenilor. De multe ori acțiunile persoanelor publice sunt

netransparente. Tinerii simt aceste lucruri, ceea ce-i face să

22 www.prodem.md

nu aibă încredere și să scadă nivelul de implicare la nivel de

comunitate în diferite activități participative.

„Eu am avut ocazia cu trei ani în urmă să fiu în (clădirea) Guvernul Republicii Moldova, la masă cu deputați și acolo am fost ca minoritate etnică, rromii, eu sunt din rromi. Și era vorba că adică noi suntem în familie șase copii, suntem toate fetițe, învățăm bine, doar că noi atunci, pe timpul cela nu aveam lumină acasă, demnitarii acolo ne-au promis multe lucruri că o să fie, că o să facem așa, dacă sincer să vă spun, iată au trecut trei ani de zile și nici un deget nu au mișcat.” [FG1 - F4]:

„În cadrul consiliului raional al tinerilor am dus o convorbire cu reprezentanți ai Consiliului raional, cu primari din sate și știți cum a fost, venind o întrebare directă către dumnealor, au început să dea vina pe primarii noștri și eu am spus, bine dacă Dvs. spuneți că așa-i că primarii noștri sunt de vină, citez „dați-le în cap vă rog frumos” așa și le-am arătat (gesticu-lând), și ca ei să poată să lucreze în continuare. Am obținut un răspuns pe care normal că-l așteptam, au spus că nu au pârghii de influențare asupra pri-marilor.” [FG2 – M4]

„Noi suntem permanent amăgiți, tinerii nu află nici un procent din realitatea care se petrece și la nivel de consilii raionale și la nivelul primăriei din sat, ab-solut totul este formal.” [FG2 - M2]

„Iată, exemplu real, noi tot am colectat, am făcut întâi și întâi un chestionar pe problemele care sunt pe raion, școli diferite și s-a depistat că tinerii au nevoie de unele centre unde să activeze și să se ocupe de hobby-uri. Cu rezultatele acestea ne-am dus la Primărie și la Consiliul raional, și am discutat, ei călduros ne-au primit, da, da o să facem, ne-au ascultat, mai pe scurt teatru au jucat foarte bine, nota 10 pentru asta, dar impresia după ce am închis ușa la dânșii, ideea a zburat așa pe fereastră, au aruncat-o, se simțea chiar și pe întrebările directe, se simțea opoziția lor și cum ei doreau să ascundă niște lucruri mai adânci, mai profunde care țineau de interesul personal. Nimic nu s-a rezolvat. Ne-am simțit că suntem nimeni, până la urmă. Am înțeles

că am pierdut o lună de zile, umblând prin case, prin oraș strângând și completând chestionare degea-ba.. ”. [FG2 - M4].

„Am mers la primar cu rugămintea ca să fie posi-bil de curățat apa, când am intrat la el deodată a deschis la calculator pagina despre sat, ca să văd eu că el lucrează și mi-a spus că nu avem resurse, trebuie niște butelii mari pentru ca să curăț această apă.Totodată populația apa aceasta o achită, ei se folosesc de ea așa cum este murdară, da o achită și a spus că o să facă și.. nimic.” [FG2 - F1].

„Da, serios sunt foarte mulți tineri care ar vrea să facă ceva, să schimbe, numai că după vreo 5-10 încercări de acestea care sunt nereușite sau une-le piedici care se pun, chiar și piedici artificiale nu reale așa apoi ei se descurajează, da pentru ce am pierdut atât timp pentru nimic.” [FG2 - M4]

„Știi de ce nu sunt de acord cu tine, pentru că ai spus 5-10 piedici, 1-2, nu 5-10 piedici, e destul o dată să dezamăgești... ”. [FG2 - M2]

„Cu primarul am avut așa o chestie că peste patru ani se alegea alt primar dar nu erau rezultate și toți tinerii plecau din sat și a fost așa o decizie că mai mulți tineri să ne strângem și să mergem la primar ca să facem ceva pentru tineri ca ei să nu plece din sat, să fie încadrați, de exemplu în întreceri sportive, să facă și aceeași discotecă în parc ca ei să iasă, să fie cointeresați, ca să nu plece din sat. Atunci prima-rul nu a avut nici o reacție ....” [FG3 – F1]

„La universitatea unde învăț eu , la Universitatea Sportivă, a fost un politician candidat la alegeri-le prezidențiale, el a fost în perioada electorală. Și atunci un student de la mine din grupă, i-a dat o întrebare. El l-a întrebat: ,, Domnul candidat, dvs. vă aduceți aminte să faceți vizite la universități, doar atunci când este campanie electorală sau când aveți nevoie de ajutor, de sprijin și așa mai depar-te?’’ La care dumnealui a spus că ,,Noi suntem supraocupați, avem prea multe probleme și așa mai departe de rezolvat și nu reușim să venim’’. La care eu mi-am dat întrebarea mie ,,Păi de ce acuma ați

23

găsit timp? De ce candidații, de ce politica în gene-ral, găsește timp pentru popor doar atunci când le este lor, adică când e nevoie de popor?’’ Dar atunci când poporul are nevoie de politică, nu-i găsești. [FG4 – F2]

De asemenea au fost declarate cazuri cînd politicienii folosesc

tinerii cu scopuri de manipulare în interesele proprii.

„Și eu am fost prezentă la două proteste am fost luată din sat de cineva pe care eu îl susțin și mi-a spus așa că o să fie un concert și haidem să parti-cipi și tu că la finalul zilei vei primi 50 de lei. Pe mine nimeni nu m-a informat că v-a trebui să particip la un miting de susținere a unui candidat la alegeri. M-am dus și ne-a îmbrăcat pe toți în aceeași culoa-re, ne-au dat flaguri, o căldură afară, ne-au dat câte o sticlă de apă în buzunar și hai să strigăm numele candidatului.” [FG1 - F5]

24 www.prodem.md


Interesul față de participarea la alegeri este unul foarte mare

în rândul tinerilor, ceea ce contrastează, de fapt cu atitudinea

lor față de politică și instituții. Astfel, 77% dintre tineri ar fi

interesați să participe la vot într-o măsură mare sau foarte

mare. Tinerii își motivează interesul sporit prin faptul că îi inte-

resează soarta țării (44%), pentru că votul lor contează (32%).

Printre cei care s-au arătat mai dezinteresați de participarea la

scrutin, majoritatea au afirmat că „n-ai pe cine vota” – 10%.

Aproximativ același număr de tineri ar recomanda și altor co-

legi/prieteni să vină la vot (76%). Totuși, au existat și păreri

ale tinerilor care considerau că nu trebuie influențată părerea

colegilor/prietenilor.

Figura 16. În ce măsură ați fi interesat(ă) să participați la vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri și Dvs. ați avea dreptul la vot? %, unde 1 – deloc interesat, 10 – foarte interesat. N=408

3 3 3 14

6 5

1315

48

31 3 1

9 8 911

9

45

3 2 3 1

6 7 7

12 12

46

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Femei Bărbați Total

4. Interesul tinerilor pentru participarea la alegeri

25

Figura 17. Argumentați răspunsul la întrebarea precedentă (privind interesul de participarea la eventualele alegeri), %. N=231

0

0

1

3

6

2

10

37

42

2

4

4

2

4

3

9

27

47

1

2

2

3

5

5

10

32

44

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Mi-e interesant

Participarea trebuie să fie obligatorie

Depinde de dispoziție

Datoria mea

Fiecare decide pentru el

Să fim mai uniți

Nu ai pe cine vota

Votul meu contează

Mă interesează soarta țării

total bărbați femei

Figura 18. În ce măsură ați recomanda unui prieten să participe la vot? %, unde 1 – categoric nu aș recomanda, 10 – cu siguranță aș recomanda. N=400

52 3 1

6 5

911

14

43

53 4

2

8 8 8

1310

38

53 4

2

7 79

12 12

41

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Femei Bărbați Total

26 www.prodem.md

Figura 19. Argumentați răspunsul la întrebarea precedentă (privind recomandarea de a partici-pa la alegeri), %. N=231

1

2

3

2

2

3

5

20

21

39

2

2

2

4

6

5

11

15

24

29

1

2

3

3

4

4

8

18

23

35

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Nu vreau să mă implic

După alegeri nimic nu se schimbă

Nu am pe cine vota

Să-I susținem

împreună e mai vesel

Nu sunt indiferentă

Nu am dreptul sa influențez

Mă interesează soarta țării

Toți trebuie să participe

Fiecare vot contează

total bărbați femei

De asemenea, în studiul cantitativ s-a dorit de a determi-

na toleranța tinerilor față de anumite grupe de persoane în

eventualitatea candidării lor la funcția de primar. Astfel, 73%

din respondenți ar accepta un primar – doamnă și aici există

o susținere mai mare din partea femeilor-respondent (80%)

și mai mică din partea bărbaților-respondent (65%). Circa o

treime din tineri ar accepta ca localitatea lor să fie condusă

de o persoană de altă etnie (excepție: rromi) și aici nivelul de

toleranță al femeilor-respondent a fost mai mare (38% față

de 27% la bărbați). O persoană cu dizabilități fizice ar putea fi

susținută de cel mult un sfert din tineri, un rrom – de fiecare al

optulea tânăr, un homosexual – de fiecare al șaisprezecelea și

o persoană cu antecedente penale – de fiecare al douăzecilea.

Figura 20. Dacă duminica viitoare s-ar desfășura alegeri, ați vota un primar…? N=423

8065

73

3827 33 28 24 26

15 12 137 6 6 5 6 50%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Fem

ei

Bărb

ați

Tota

l

Fem

ei

Bărb

ați

Tota

l

Fem

ei

Bărb

ați

Tota

l

Fem

ei

Bărb

ați

Tota

l

Fem

ei

Bărb

ați

Tota

l

Fem

ei

Bărb

ați

Tota

l

O femeie Altă etnie Dizabilități fizice Un rrom Homosexual Antecedentepenale

Da Nu NȘ/NR

27

Astfel, există o toleranță bună pe criteriul de gen, în rândul

tinerilor și una relativ bună după criterii etnice, în rest tinerii

fiind destul de categorici în privința acceptării unui primar cu

dizabilități fizice, rrom, homosexual sau cu antecedente pena-

le. (Figura 20)

Tinerii au fost rugați să motiveze răspunsurile lor, astfel încât

cei care susțin primari-femeie au spus că principalul motiv e

că ele sunt mai responsabile (49%) și că pot fi buni conducă-

tori (24%), iar factorul că suntem cu toții egali a fost abia al

treilea (15%). În privința altor categorii – principalul argument

a fost că cu toții suntem egali.

Figura 21. Cum argumentați răspunsul la întrebarea precedentă, privind votarea unui primar, dacă ați răspuns DA?

11

4

15

13

49

11

12

24

83

33

63

38

50

15

22

12

19

8

11

4

17

11

15

6 6

22

6

Homosexual

Cu antecedentepenale

Cu dizabilități fizice

Altă etnie

Rrom

Femeie

Mai responsabili Pot fi buni conducători Suntem egaliSchimbări Au o altă mentalitate E dreptul meuGenul nu contează Nu au autoritate Important să fie căsătorităNu am încredere Sunt împotriva lor Incapabili de a conduceSunt tolerant Au bani Onest

În privința celor care nu susțin anumite categorii de persoane

în calitate de primar, principalul motiv a fost că nu au încredere

în femei (73%), în rromi (65%), în alte etnii (68%) și în persoa-

ne cu antecedente penale (79%). În privința homosexualilor,

principalul argument a fost că tinerii sunt principial împotriva

lor (56%), iar în privința persoanelor cu dizabilități – motivul de

bază a fost că ei nu pot conduce (46%).

Figura 22. Cum argumentați răspunsul la întrebarea precedentă, privind votarea unui primar, dacă ați răspuns NU, %?

56

8

11

13

9

2

7

46

16

13

18

20

79

35

68

65

73

18

7

Homosexual

Cu antecedentepenale

Cu dizabilități fizice

Altă etnie

Rrom

Femeie

Dreptul meu Sunt împotriva lor Incapabili de a conduce Nu am încredereSchimbări Au altă mentalitate Pot fi buni conducători Mai responsabiliSuntem egali Motive religioase Sunt tolerant Nu au autoritateOnest

Dintre tinerii care au deja experiență de participare la ale-

geri, cei mai mulți au afirmat că programul și promisiunile

candidatului/partidului au fost factorul determinant pentru a-l

vota. Apartenența politică a fost un factor mai puțin semnifi-

28 www.prodem.md

cativ. Totuși, s-a observat că în cadrul alegerilor locale, mulți

tineri au pus accent pe competență și abilități manageriale

ale candidatului (26%) și pe reputația lui de a fi sincer (21%),

iar apartenența politică a contat doar pentru 9% din tineri.

Apartenența politică a contat cel mai mult la alegerile parla-

mentare (14%), în timp ce la alegerile prezidențiale a contat

pentru mulți inclusiv faptul că candidatul este femeie (9%). Re-

ligia a jucat și ea un anumit rol în alegerile prezidențiale (5%)

și parlamentare (7%).

Figura 23. Participarea tinerilor din eșantion la alegerile desfășurate în ultimii 3 ani, %

40

43

30

9

14

11

26

7

13

21

7

18

7

5 9

21

15

Locale

Parlamentare

Prezidențiale

Programul și promisiunile candidatului/ partidului Apartenenţa politică a candidatuluiUn bun Manager/ Competent

Reputația candidatului de a fi sincerReligia sau originea etnică a candidatului/ partiduluiFaptul că este femeie

Figura 24. Care au fost principalele motive că nu ați participat la alegeri, % din persoane ce n-au participat la alegeri, având 18 ani.

1

1

2

4

6

6

17

Buletinul de identitate nu aveam

Secția de votare departe de mine

Starea de sănătatenesatisfăcătoare

Fără schimbări

Nu am avut pe cine vota

Lucruri mai importante

Mă aflam în afarasatului/orașului/țării

Dintre tinerii care împliniseră 18 ani în ziua alegerilor, dar care

n-au votat, principalul motiv al neparticipării a fost lipsa din

localitate sau țară (17%), unii aveau alte lucruri mai importante

de făcut (6%), iar alții nu aveau pe cine vota (6%). Trebuie

de menționat că mulți tineri nu au dat un răspuns la această

întrebare. Motivele care i-ar determina pe tineri să participe la

următoarele alegeri sunt în primul rând: dorința de schimbare

spre bine (55%) și existența unui candidat bun (23%). Fiecare

al zecelea a spus că așa „trebuie”.

Față de candidați, tinerii își pun multe speranțe, în particu-

lar mulți doresc ca el/ea să ducă țara la prosperitate (36%),

să-și respecte promisiunile (28%), să lupte cu corupția

(27%), să creeze locuri de muncă (20%), să contribuie la

mărirea burselor/salariilor/pensiilor (14%), să facă ordine în

localitate/țară (11%) și să fie un manager bun (9%). Aceste

răspunsuri diferă de ceea ce tinerii consideră a fi atribuțiile

unui președinte, prim-ministru sau primar. Astfel, gama

de așteptări a tinerilor față de politicieni diferă un pic de

percepția privind atribuțiile lor.

Figura 25. Ce factori v-ar determina să participați la următoarele alegeri?

1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 5 5 7 7

10 23

55

DeșteptInformație mai amplă

RegulăDreptate

Candidat de încredereSituație neprevazută

Să meargă toată clasaSă fiu în țară

CinstitParticiparea trebuie să fie obligatorie

Secții de votare mai multe peste hotare Experiență nouă

Oameni/Partide noi la putereLocuri de muncă

Să nu fie atîția hoțiSalarii mai mari

Candidat care mă reprezintăSă putem învăța/munci în țară

TrebuieCandidat bun

Vreau o schimbare spre bine

Tinerii nu văd în mare parte impedimente pentru a participa la

votare. Unicul impediment mai mult sau mai puțin semnificativ

ar fi introducerea votului obligatoriu, ceea ce i-ar descuraja pe

tineri. Totuși, doar 40% au afirmat că aceasta ar reprezenta

un impediment. Unele aspecte privind opinia prietenilor, faptul

29

că membrii biroului electoral sunt actuali sau foști profesori,

faptul că drumul spre biroul electoral e deteriorat sau aspec-

tul exterior (îmbrăcămintea, încălțămintea) – nu reprezintă

impedimente pentru marea majoritate a tinerilor.

Figura 26. Care sunt principalele așteptări de la candidații aleși sau de la cei pe care i-ați ale-ge? %, N=325

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3

5 5 5

7 7

9 11

14 20

27 28

36

Neafiliat politicRelațiile cu vecinii

Să lucreze în parteneriat cu alte țăriSă îmi dea bani

Libera circulație în orice țarăUnirea cu Rusia

Servicii medicale gratuiteAlegeri corecte

PatriotVotul conteazăTransparență

Să închidă hoțiiSistemul educațional gratuit

Să aducă bani în țarăSă fie persoană de încredere

Populația să nu plece peste hotareCentre pentru tineri

Reforme buneInteligent

Să repare drumurileEconomia țării

Prețuri mai miciUnirea cu UE

Întoarcerea miliarduluiSărăcia

DreptateSă asculte poporul

Manager bun/Candidat bunOrdine în sat/oraș/țară

Creșterea salariilor/pensiilor/burseiCrearea locurilor de muncă

Lupta cu corupțiaSă-și respecte promisiunile

Să aducă țara la prosperitate

Figura 27. În ce măsură următoarele aspecte ar putea reprezenta un impediment pentru partici-parea la vot? %, N=423

-10

-7

-15

-8

-10

-8

-9

-7

-10

-8

-21

-11

-7

-9

-4

-5

-6

-6

-2

-3

-19

-23

-14

-19

-17

-13

-11

-10

-6

-6

20

23

12

27

27

20

13

19

16

15

31

36

52

37

42

55

62

58

66

69

-55 -35 -15 5 25 45 65 85

Introducerea votului obligatoriu

Nu sunt informat(ă) cu privire la drepturile mele electorale

Am o dizabilitate fizică/mi-e rușine să chem urna mobilă acasă

Lipsa condițiilor de vot în interiorul secției de votare

Lipsa infrastructurii necesare

Biroul electorale este departe de casa mea

Nu am îmbrăcăminte/încălțăminte

Drumul spre BESV este deteriorat

Membrii BESV mi-au fost/sunt profesori

Prietenii vor râde de mine dacă voi merge la vot

NȘ/ NR Foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură Deloc

30 www.prodem.md


În cadrul studiului calitativ a fost abordat în mod detaliat

subiectul alegerilor. Astfel tinerii au fost întrebați despre cum

înțeleg ei alegerile, ce experiență de a alege au, inclusiv chiar

votarea șefului clasei, dar și întrebări ce țin de stilul lor de viață.

Tinerii percep cuvântul alegeri ca o posibilitate de selecție a

unor lucruri care să le placă, niște lucruri care să le aducă

beneficii în urma alegerii făcute.

„Adică noi alegem ceva care o să ne placă sau putem să deosebim binele de rău, adică nu știu în majoritatea cazurilor putem să facem o alegere greșită.” [FG1 - F8]

„Este o decizie care crezi că va fi a ta.” [FG2 - F4]

„Eu de exemplu ca să ajung la colegiu trebuie să mă scol la ora 5 și 15 min și în funcție de cît de mult am stat seara cu teme, trebuie să aleg să mai stau 5 minute sau să mă scol. E greu să alegi!” [FG4 – M6]

Sunt cazuri cînd persoanele participante la sesiunile de focus

grup au declarat că când fac unele alegeri sunt influențați de

cei care îi înconjoară de părinți, de profesori, de șefii de la locul

de muncă și nu întotdeauna aleg ceea ce le place sufletului.

„Deseori alegem și ceva care suntem și influențați, nu întotdeuna alegem plăcerea noastră.” [FG1 - F5]

„Suntem influențați să alegem ceea ce este, ceea ce ni s-a dat, ne mulțumim cu ceea ce avem.” [FG1 - F5]

„Când alegem lecțiile opționale, sunt mulți în clasă și noi toți nu alegem ce ne place, trebuie să luăm după majoritate și după aceea ni se dă.(10:29).” [FG1 - F6]

„De multe ori alegem după posibilități, da și de mul-te ori impuși.” [FG1 - F1]

„De exemplu, când am terminat clasa a IX-a, nu eram sigur unde să plec mai departe și dacă părinții au zis să vin la liceu, deja nu am avut încotro și am venit la liceu.” [FG1 - M3]

Percepții generale despre alegeri ca un proces electo-ral: ce tipuri de alegeri avem, cât de des au loc alege-rile: după tipul alegerilor tinerii sunt foarte bine informați ce

feluri de alegeri avem

„Prezidențiale. Auditoriul: Locale.” [FG1 - F3]

„Consilierii.” [FG1 - F5]

„Parlamentare.” [FG2 - M2]

„Alegeri locale, prezidențiale, parlamentare.” [FG3 – M4]

„Prezidențiale.” [FG4 – F1]

„Locale.” [FG4 – F2]

„Parlamentare.” [FG4 – M4]

Periodicitatea alegerilor la fel este cunoscută de participanții la

discuția de grup. Legat de ultimele alegeri prezidențiale tinerii

consideră că aceasta a fost opțiunea poporului ca președintele

să fie posibil de-l ales de popor.

„O dată la patru ani. Auditoriul: Trebuiau să fie, după patru ani.” [FG1 - F4]

„Tot la patru ani.” [FG2 - M2]

„La fiecare 4 ani.” [FG4 – F1]

„Păi au fost aceste alegeri prezidențiale la dorința poporului, poporul a dorit să facă alegerile acestea, a fost un caz excepțional.” [FG1 - F4]

Percepții generale despre procedura de vot: în opinia

participanților la discuție să voteze pot persoanele care au

împlinit vârsta de 18 ani, au buletin de identitate valabil și

cetățenia Republicii Moldova.

„Persoanele care au vârsta de 18 ani.” [FG1 - F4]

„Trebuie să aibă buletin de identitate, de 18 ani.” [FG1 - M1]

31

„Tinerii care au 18 ani.” [FG2 - F1]

„Cetățenii.” [FG2 - M1]

„Au împlinit vârsta de 18 ani, sunt conștienți, nu au dizabilități mintale.” [FG2 - F1]

„Fiind cetățean, deja ai 18.” [FG2 - M1]

„În aceste alegeri, persoanele de la 18 în sus.” [FG3 – M4]

„Cu cetățenia Moldovei.” [FG3 – M3]

„Aaa în general, toată lumea care a atins vîrsta de 18.” [FG4 – M3]

„Dar sunt unele obligații, trebuie să ai actele nece-sare.” [FG4 – M6]

Tinerii au venit cu exemple atunci cînd sunt sesizate încălcări

în procesul de votare și anume cînd au putut vota și persoane

care nu mai sunt în viață sau care sunt demult timp plecate din

țară. Ce-i drept tinerii au putut relata aceste cazuri din auzite

fără să vadă cu ochii lor. Astfel de cazuri le reduce cu mult

încrederea că alegerile sunt cinstite.

„În Moldova mai au dreptul să voteze și morții.” [FG2 - M4]

„Soția s-a dus să voteze și o întreabă acolo, Dvs. de ce nu ați venit împreună cu soțul, că el a votat deja, a spus că soțul meu e mort deja de patru ani de zile, da el a votat înaintea soției.” [FG2 - F1]

„La noi votau oameni care-s peste hotare demult și nici nu s-au întors în Republica Moldova.” [FG2 - F2]:

„Da, am văzut, nu cu ochii noștri, da am văzut, pe internet am văzut un băiat, verișorul a găsit pe verișorul lui că a votat, da el și a început a face un scandal pentru că și spune că, el de 20 de ani e plecat în Germania, cum el a votat...”. [FG2 - F2]:

„Mulți știu că soțul și-a descoperit soția că ea a votat deja, da ea de câți ani în urmă e moartă.” [FG1 - F5]

Un alt caz pe care tinerii îl consideră o încălcare că primarul

transportă persoanele care nu se pot deplasa la secția de vot.

„Eu știu personal, la noi au fost alegeri, primarul pe orice femeie care nu putea sa meargă la vot, perso-nal cu mașina o transporta.” [FG2 - M2]

Tinerii consideră că minoritățile etnice sunt cele mai ușor ma-

nipulabile atunci cînd se merge la vot.

„Minoritățile etnice sunt cărate cu autobuzul, eu am văzut asta cum era la dânșii în Transnistria.” [FG1 - F1]

„Sau din Găgăuzia.” [FG1 - F8]

O altă opinie este că pentru a putea participa la vot este nevoie

să fii informat și chiar ar fi cazul ca înainte de a participa la

scrutinul electoral să dai examen cu privire la procedura de vot.

„Trebuie să fii informat.” [FG1 - M2]

„Trebuie să fii educat pe cine să alegi..” . [FG1 - F4]

„Asta depinde deja de fiecare și cei dezinformați tot au dreptul să voteze.” [FG1 - F1]

„Cred că dacă am da examene, am avea alt rezul-tat.” [FG1 - F1]

Cum votează persoanele cu dizabilități:

„Acasă.” [FG1 - M2]

„De la domiciliu.” [FG1 - F4]

„La domiciliu, este, vine un reprezentant și totoda-tă și un observator pentru ca să nu fie încălcări.” [FG1 - F7]

„Doi observatori, nu?” [FG1 - F2]

32 www.prodem.md

„Totodată și la bătrânii care nu se pot deplasa tot vin acasă...” [FG1 - F5]

„Da, la domiciliu.” [FG2 - F1]

„Da! Cum se votează? Tot așa, numai că se merge acasă, este o urnă sigelată unde bătrînii votează de acasă.” [FG3 – M4]

„Este urna mobilă.” [FG4 – M6]

„Da! Doua persoane din Comisia Electorală sau trei dacă nu greșesc și dacă sunt observatori din parti-dele electorale, merg și ei.” [FG4 – F1]

Cum votează minoritățile etnice:

Diferențe semnificative în procedura de vot între minorități nu

există afirmă tinerii. Condiția principală este că tinerii doar tre-

buie să dețină cetățenia Moldovei pentru a putea vota, în rest

condițiile sunt aceleași.

„Dacă au cetățenie votează ca și moldovenii...” [FG3 – M2]

„Da, dacă au cetățenie.” [FG3 – M4]

„Au dreptul să voteze acele persoane care au cetățenie.” [FG3 – F9]

Cunoașterea drepturilor electorale:

Principalele drepturi electorale sunt dreptul de a alege liber și

transparent, de a fi ales și dreptul ca votul tău să fie secret. De

asemenea există și posibilități de a solicita să poți vota în altă

parte decît unde ai domiciliul.

„De a alege... ”. [FG1 - F2]

„În secret.” [FG1 - F2]

„Fără influență.” [FG1 - F1]

„Noi avem dreptul să cerem, de exemplu, este act care ne oferă nouă posibilitatea să votăm nu în regi-unea unde noi suntem înregistrați la domiciliu, dar în

altă parte, de exemplu eu trăiesc aici, dar am votat în Chișinău. Fiecare poate să facă asta fără proble-me, ei sunt obligați să ofere acest act.” [FG2 – M4]

„Dreptul la anonimat, ca nimeni să nu vadă.” [FG3 – M4]

„La libera alegere.” [FG3 – F9]

Există și experințe plăcute de la exercitarea prima dată a votu-

lui atunci cînd membrii biroului electoral îi decorează pe tineri

pentru primul lor vot în calitate de cetățean activ.

Mi-au dat o panglică „Primul tău vot”. [FG2 - M4]

Informarea privind alegeri și procedura de vot:

Modalitățile prin care tinerii vor să fie informați despre pro-

cesul electoral și procedura de vot sunt mai degrabă prin in-

termediul surselor mass-media și rețelelor de socializare. De

asemenea, au fost menționate și așa modalități de informare

ca derularea unor campanii de informare înainte de alegeri de

către organizații specializate în acest domeniu. Acest tip de

informare mai degrabă s-ar potrivi pentru alegătorii care nu

prea au acces continuu la rețelele de socializare sau sursele

mass-media, după cum spun tinerii.

„Din presă.” [FG1 - F2]

„Profesorii și părinții, deci ei ar fi pilonii pentru ti-neri?” [FG2 - F3]

„Cred că profesorul de educație civică.” [FG2 - M5]

„Să fie introduse câteva ore, 2-3 ore informative la educația civică cu câteva săptămâni înainte de vot, toată informația să ajungă la elevi. Asta cred că o să fie cea mai sigură cale.” [FG2 - M3]

„Niște seminare, se poate de făcut de niște organizații de informare.” [FG2 - F2]

„Să facă un site și de transmis prin televiziune, ca oricine să poată să acceseze.” [FG2 - M3]

33

„Chiar și profesorul de istorie, sau, să fie niște in-struiri.” [FG3 – F1]

„Prin toate sursele de informare.” [FG4 – M6]

„De exemplu prin TV, internet, radio, gazete, ca fie-care persoană.” [FG4 – M6]

„Tineretul se informează de pe siturile de socializa-re.” [FG4 – F7]

Cunoștințe despre procedura de vot:

Per general tinerii participanți la discuția de grup sunt informați

despre procedura de vot. Cea mai multă informație ei o pri-

mesc de la părinți și frații, surorile mai mari sau colegi, prieteni

care deja și-au exercitat dreptul la vot. De asemenea, după

necesități tinerii accesează diferite site-uri de informare cu pri-

vire la alegeri.

Măsurarea intenției de participare la vot/alegeri:

Majoritatea tinerilor au declarat că s-ar duce la vot, dacă du-

minica viitoare ar avea loc alegeri și ei ar avea vârsta de 18

ani împlinită. Principalele motive sunt că: fiecare ar trebui să-și

exercite dreptul la vot, fiecare vot duce la o schimbare, este

localitatea mea, țara mea și aș vrea să trăiesc mai bine etc.

„Da, aș merge, pentru că fiecare om are dreptul să voteze și votul lui contează.” [FG1 - F8]

„Da. Pleci deoarece, vrei nu vrei de tine depinde și oarecare vot și viitorul satului și tot.” [FG1 - F7]

„Eu desigur că aș merge pentru că fiecare vot con-tează cu un vot sau fără asta-i o mare diferență, un vot schimbă foarte mult, fiecare vot poate duce la o schimbareîn țara noastră.” [FG1 - F3]

„Fiindcă este localitate mea și nu-mi este indiferent, și aș vrea ca să fie o alegere corectă din partea mea și a poporului și să facă o alegere corectă care să îmbunătățească traiul poporului.” [FG3 – F1]

„Aș vrea să trăiesc într-o țară cu politici mai bune și cu politicieni mai buni. Și aș vrea să particip, adică asta depinde în mare măsură și de noi.” [FG4 – F8]

„Eu personal aș merge la vot pentru că eu aș primi o satisfacție să văd acolo votat, și să văd că eu am contribuit prin vot la schimbare.” [FG4 – F7]

Alții sunt convinși că vor merge la vot și îi vor îndemna și pe alții

să vină. Unii invocă motive că nu le place conducerea actuală

și ar vrea să vină alți candidați la conducerea localității și acest

lucru îi motivează și mai mult să se prezinte la vot. Alte opțiuni

spuse de tineri sunt că vor vota numai pentru că votul să nu fie

pierdut sau că dacă vor avea timp vor veni.

„Eu la fel m-aș prezenta adică și nu doar, aș motiva și pe alții să meargă, i-aș sfătui, i-aș îndruma, adică că-i foarte important să se prezinte.” [FG1 - F1]

„Precis, asta-i, la momentul dat chiar aș dori să fie o alegere la noi în sat, că nu-mi prea place primarul.” [FG1 - F5]

„Că trebuie să se schimbe primarul.” [FG3 – F10]

„Ca votul să nu fie pierdut.” [FG3 – M8]

„Dacă o să avem timp liber, se poate.” [FG4 – M3]-

Cauzele ce ar împiedica tinerii să meargă la vot:

Importantul motiv de ce tinerii nu vor merge la vot este că în

ultima perioadă la alegeri participă candidați care nu le repre-

zintă interesele, care nu se țin de cuvânt și nu se potrivesc

pentru funcțiile la care ei candidează.

„…într-un cuvânt... niște candidați proști ar candi-da.” [FG2 - M2]

„Pe mine mă oprește că nici un candidat nu se potrivește și niciunul nu corespunde și nu mă repre-zintă. Toți au interesele lor și când o să vină la putere nu o să se schimbe nimic. Asta cred eu.” [FG4 – F7]

„Nu au abilitate de a conduce.” [FG2 - M1]

34 www.prodem.md

„Nu au capacitățile de a conduce eficient.” [FG2 - M1]

„Deoarece au fost candidați care nu au reprezentat interesele noastre.” [FG2 - M4]

O altă cauză este că sunt dezamăgiți de tot ce înseamnă viață

politică în țară. Unii sunt indiferenți alții nu vor merge la vot în

semn de protest. Alții vor să plece din țară considerând că în

altă țară lucrurile vor merge mai bine.

„Deja am obosit de toate alegerile astea nu se face nici o schimbare nimic.” [FG3 – F1]

„Votul meu nimic nu decide.” [FG3 – M3]

„Pe mine nu mă interesează, vreau să plec din țara aceasta.” [FG1 – M2]

„Protest, grevă față de sistem.” [FG3 – M4]

„...înțelegi că chiar dacă tu mergi oricum e decis demult cine va câștiga și pentru mine și pentru alții.” [FG4 – F2]

Participanții la discuție mai specifică și așa cauze ca: secția de

votare este departe de casă, e frig sau starea de sănătate nu

le va permite să-și exercite dreptul la vot.

„Să fie într-un loc unde nu putem ajunge, sau este departe, e frig.” [FG3 – M4]

„Nu mă simt bine.” [FG1 – M3]

Cazuri specifice care influențează participarea la alegeri:

Necunoașterea procedurilor de vot este un alt impediment care

îi face pe tineri să nu meargă la vot.

„Trebuia să voteze în satul natal și ei învață în Chișinău și ca să vină acasă să voteze cheltuie foar-te mulți bani și de aceea nu votează.” [FG1 - F1]

„De exemplu, fratelui meu nu i s-o permis să mear-gă să voteze la el acasă, lui i-o spus șeful că dacă tu pleci, te dau afară.” [FG3 - F1]

Ce i-a făcut pe tineri să nu meargă la vot:

Printre motivele din care cred tinerii că nu au mers la vot se-

menii lor se numără: indiferența față de tot ce-i înconjoară,

circumstanțele personale, dezamăgirea dar și neprofesionalis-

mul funcționarilor electorali care au inversat voturile în proce-

sele electorale. Percepția că votul lor nu valoarează nimic este

la fel un impediment din care tinerii nu au mers la vot. Un alt

factor este lenevia de a depune efort să ajungă la secția de

votare.

„Iaca eu cred, că pe mulți tineri i-a făcut să nu meargă la vot, faptul că s-au inversat voturile în multe sate mai mici.” [FG2 - M3]

„Eu cred cel puțin că tare s-au dezamăgit... . Da.” [FG2 - M3]

„Și-au pierdut speranța că nu va fi un candidat demn.” [FG3 – M4]

„Eu nu știu, trebuie să fie dezamăgire totală.” [FG2 – M4]

„Circumstanțe personale.” [FG3 – M8]

„Lenea, vor să doarmă mai mult.” [FG2 – F3]

„Indiferența.” [FG3 – F9]

„Credeau că votul lor nu o să schimbe nimic, chiar dacă eu o să votez, nimic nu o să se schimbe, tot situația ceea o să rămînă.” [FG4 – F7]

„Lenea.” [FG4 – F2]

„Lenea, da, dar oricum indiferența, pe de o parte.” [FG4 – M5]

35


Tinerii se arată interesați de procesul electoral și 71% din

ei doresc să afle mai mult, interesul fiind mai mare în rân-

dul femeilor (78%) decât a bărbaților (63%). Astfel, cele mai

bune surse de informare pentru tineri ar fi: plasarea publicității

electorale la TV – 62% și organizarea campaniilor de informa-

re în localitate – 60%. Dintre variantele de răspuns propuse

respondenților, cea cu întâlnirile organizate de către partidele

politice a fost percepută ca fiind cea mai puțin eficientă – 20%.

Televiziunea rămâne a fi principala sursă de informare pentru

tineri (60%), urmată de rețelele de socializare (58%). Celelal-

te surse sunt mai puțin importante, astfel că membrii familiei

contează pentru 33% ca sursă de informație, ziarele – pentru

30%, alte site-uri de informare – 27%, radioul – 24%, iar pri-

etenii și cunoscuții – 22%. Chiar dacă tinerii au o încredere

mare în ONG-uri și biserică, acestea nu reprezintă și o sursă

de informare pentru tineri, la fel ca și APL.

Figura 28. Ați dori să aflați mai multe despre procesul electoral? %, N=423

78

63

71

22

37

29

Femei

Bărbați

Total

Da Nu

Figura 29. În ce mod ați dori să fiți de informat(ă) despre alegeri? %, N=423

1

4

5

4

10

6

12

30

28

3

7

13

9

18

12

12

26

13

9

9

12

11

15

18

7

0 10 20 30 40 50 60

Altul

Întîlniri cu alegătorii organizate de către partidele politice

Întîlniri cu alegătorii organizate de către CEC(Comisia Electorală Centrală)

Prin plasarea publicității electorale pe panouri

Organizarea unor evenimente la care ați fi informat despreprocesul electoral de către alte organizații

Prin intermediul pliantelor informative

Prin plasarea publicității electorale pe site-uri

Organizare de campanii de informare în localitate

Prin plasarea publicității electorale la TV

În primul rând În al doilea rând În al treilea rând

5. Modul în care tinerii se informează

36 www.prodem.md

Figura 30. Din ce surse vă informați? %, N=416

0 0 1 1 2 1

4 4

10 6

7 31 32

0 1

1 2

4 3

6 11

9 10

15 19 18

2 3

3 3

4 8

12 9

9 14

10 9 10

0 10 20 30 40 50 60

APLONG locale

Preoţii și slujitorii bisericii

Intelectualitatea din localitate(învăţători, medici)

Întâlnirile cu politicieniiZvonurile din localitatePrietenii și cunoscuţii

RadioSite-uri de informare

ZiareMembrii familiei

Rețele de socializareTV

În primul rând În al doilea rând În al treilea rând

Figura 31. Cât de des accesați următoarele surse de informații? %, N=423

91

78

68

27

22

9

10

14

14

13

8

6

12

12

12

11

6

32

23

42

13

13

15

7

Rețele de socializare

Internet

TV

Radio

Cărți

Presa

Zilnic 2-3 ori pe săpt Săptămânal 2-3 ori pe lună Rar Niciodată Nu am acces NR

Deși este a două ca sursă de informare ca importanță pentru

tineri, totuși rețelele de socializare sunt cea mai accesată sur-

să, practic nici un tânăr nu a spus că n-ar avea acces la ele, iar

91% le accesează zilnic. Internetul este accesat zilnic de 78%

din tineri și nici un tânăr n-a afirmat că nu are acces la inter-

net. TV-ul este privit zilnic de 68% din tineri, în timp ce radioul

este ascultat zilnic doar de 27% din respondenți. Cărțile sunt

citite cel puțin săptămânal de 47% din respondenți, iar presa

– de 29%. Circa 13-15% din respondenți nu citesc ziare, cărți

și nu ascultă radioul, iar 2% - nu privesc TV-ul.

În privința conectării la internet, cei mai mulți tineri o fac de pe

smartphone sau tabletă – 88%, circa 76% de pe un computer

personal/laptop, 17% - de pe computerul personal/laptopul

altei persoane și circa 4% - de la serviciu.

Figura 32. De pe ce mijloc accesați internetul? %, N=423

88

76

17

10

9

20

74

64

74

9

32

16

Smartphone/tabletă

Laptop/PC

Alt laptop/PC

Serviciu

Alta

Da Nu NȘ/NR

37

Figura 33. Aveți cont pe una din următoarele rețele de socializare? %, N=423

89

87

53

41

14

10

19

10

11

44

54

80

84

91

66

6

6

15

Facebook

Ok.ru

Instagram

Vkontakte

Twitter

Snapchat

Linkedin

Alta

Da Nu NȘ/NR

Cele mai populare rețele de socializare sunt Facebook (89%

din respondenți au cont) și ok.ru (87%), urmată de Instagram

(53%) și Vkontakte (41%). Alte rețele sunt mai puțin populare,

așa ca Twitter, Snapchat sau Linkedin. Printre rețelele de so-

cializare care nu au fost enumerate în întrebarea din sondaj,

tinerii au mai menționat că au cont pe Viber sau Skype – con-

siderându-le rețele de socializare.

Figura 34. Cât de des întreprindeți următoarele acțiuni pe rețelele de socializare? %, N=423

17

6

5

13

21

39

18

34

26

42

55

47

55

39

63

48

56

51

39

37

23

21

18

16

Chat

Urmăriți alte profiluri

Publicați poze personale

Vă informați din surse media

Comentați activ

Jucați on-line

Publicați statusuri

Publicați poze generice

Niciodată Uneori Deseori Nu înțeleg

Cele mai dese acțiuni întreprinse sunt: comunicarea prin chat/

messenger – 56% deseori și 26% uneori, urmărirea altor pro-

filuri – 51% deseori și 42% uneori, publicarea pozelor per-

sonale – 39% deseori și 55% uneori. Practic, din activitățile

enumerate în chestionar, o pondere mai mică o au jocurile on-

line – 39% din tineri nu se joacă și publicarea pozelor generice

– 34% din respondenți nu le publică. Doar fiecare al 5-lea

tânăr nu este un comentator activ pe profilurile și grupurile din

rețelele de socializare.

Tinerii au fost rugați să menționeze profilele căror instituții,

organizații sau vedete le urmăresc activitatea în viața publică,

pe rețelele de socializare, astfel cele mai multe răspunsuri le-a

acumulat: JurnalTV – 11.1%, Maia Sandu – 9.7%, ProTV –

9.5%, Publika TV – 8.0%, Igor Dodon – 5.2%, Carla’s Dreams

– 4.5%, Moldova1 – 4.0% ș.a.

38 www.prodem.md

Figura 35. În care persoane, organizații, instituții etc. aveți cea mai mare încredere? %, N=423 (doar răspunsurile ce au depășit 2%)

11,1

9,7 9,5

8,0

5,24,5

4,03,5 3,5 3,3 3,1 2,8

2,1 2,1 2,1 2,1 2,1

Jurna

l TV

Maia Sa

ndu

Pro TV

Publi

ka TV

Igor D

odon

Carla's

Dreams

Moldova

1

Emilia

n Cret

u

faceb

ook.c

om

Ilies v

logs

Prime T

V

Adria

n Ursu ok

.ru TNT

Adria

n Nas

tase

Canal

3

Ora de

ras


În cadrul cercetării calitative, tinerii au fost rugați să menționeze

atitudinea lor față de persoane și organizații, scopul fiind să

aflăm cine îi poate inspira mai mult sau părerea căror persoane

ar putea conta pentru tineri. Astfel, când au fost întrebați cu

cine din personalități ar fi dorit să meargă în vacanță sau la o

cină, tinerii au oferit mai multe nume de artiști autohtoni așa

ca: Cătălina Rusu, Carla’s Dreams, Eugen Doga.

„Cred că cu Eugen Doga deoarece, da ok, la noi mu-zica nu-i așa de răspândită în Republica Moldova, dar el a reușit să dezvolte această ramură a culturii, în multe părți ale lumii, muzica lui a sunat, adică în operele din Italia, din Japonia și din multe alte țări.” [FG2 - M5]

„Din Moldova posibil cu Carla`s Dreams.” [FG2 - F1]

„Cu Carla’s Dreams. Eu să-l întreb de ce se machia-ză el pe față.” [FG4 – M3]

Printre artiștii internaționali se numără mai degrabă cântărețele:

Beyonce, Shakira.

„Cu Shakira!” [FG4 – M3]

„Poate să fie Beyonce.” [FG3 – M4]

Totuși, cele mai multe personalități cu care ar dori să se în-

tâlnească tinerii sunt politicienii. Anume ei le stîrnesc curiozi-

tatea. Printre cel mai solicitat politician cu care ar dori să se

întâlnească tinerii este: Vladimir Plahotniuc, deoarece tinerii nu

înțeleg totuși dacă el este un personaj pozitiv sau negativ în

viața politică a Republicii Moldova, care este urmat de către

Igor Dodon care urmează să fie întrebat de ce a candidat la

alegerile prezidențiale și Maia Sandu deoarece este o femeie

frumoasă și inteligentă.

„Din Moldova aș vrea cu Plahotniuc.” [FG2 - M4]

„Aș vrea chiar cu domnul Plahotniuc poate îi per-sonaj pozitiv, poate îi negativ dar el se menține la putere la momentul dat.” [FG2 – M1]

„Eu sunt de acord cu domnul Plahotniuc, chiar dacă noi socotim că el e rău, da atunci când diferite ca-zuri s-au întâmplat, el a ajutat populația, când cu pompierii, el a oferit suport.” [FG2 - F1]

„Eu din țară l-aș alege pe Plahotniuc.” [FG4 – M6]

„Eu aș vrea să mă duc într-o vacanță cu Igor Do-don, să-i cer un autograf și să-l întreb cu ce scop a participat el la alegerile prezidențiale din Republica

39

Moldova. Să ne explice, că toți când sunt în campa-nie electorală promit marea și sarea și la urmă nu fac nimic.” [FG1 - F4]

„Aș avea cu mare plăcere cu Maia Sandu, deoarece o consider o femeie foarte inteligentă.” [FG3 – F9]

Cei mai interesanți politicieni la nivel mondial cu care ar vrea

tinerii să se întâlnească sunt: Barack Obama urmat de liderul

Kremlinului Vladimir Putin.

”Eu l-aș alege pe Barack Obama pentru că în acești ani el a reușit să facă ceea ce ce mai mulți n-au reușit.” [FG2 - M4]

„Eu aș vrea să discut cu o personalitate din altă țară, de exemplu cu președintele Americii Barack Obama, deoarece aș vrea să-mi relateze despre situația din țară, despre ce face el pentru ca poporul să trăiască bine.” [FG3 – F9]

„Din internațională aș dori o cină cu Putin ca să înțeleg de ce a făcut atâtea daune în Ucraina.” [FG2 - F3]

Printre personalitățile de la nivel international din lumea spor-

tului cu care s-ar întâlni tinerii sunt fotbalistul Ronaldo, Lionel

Messi și luptătorul rus McGregor. Calitățile care îi atrag sunt

curajul de care dau dovadă sportivii și că din persoane simple

au putut atinge așa succese.

„Eu, chiar dacă îs fată mie îmi place foarte tare sportul, adică fotbal dacă mai concret și îmi place foarte tare fotbalistul Ronaldo.” [FG1 - F3]

„Lionel Messi...pentru că este cel mai bun din isto-ria fotbalului.” [FG4 – M4]

„Și pe plan internațional cu McGregor, cu luptătorul Rusiei, care a început totul de la zero și din prima luptă oficial câștigată s-a dus la altar cu soția lui, și și-a întemeiat familia lui.” [FG2 – F4]

Din țară participanții la discuție ar merge să ia cina cel mai

des cu: Constantin Țuțu, Artur Ioniță, Pavel Voronin, Stanislav

Reniță.

„Țuțu, Constantin Țuțu.” [FG1 - F2]

„În Moldova la noi cu Pavel Voronin, Stanislav Reniță, Constantin Țuțu.” [FG1 - M2]

„La noi în țară nu cred că este cineva, totuși poate Artur Ioniță. E un fotbalist care o ajuns la un nivel foarte înalt, chiar de aici din Moldova.” [FG4 – M4]

Avem tineri care consideră că principalele personalități în viața

lor sunt membrii familiei și prietenii apropiați.

„Eu aș pleca cu cel mai bun prieten al meu.” [FG1 - M3]

„Cu familia.” [FG1 - F6]

Printre acele personalități cu care ar vrea să ia cina sau să

meargă într-o călătorie tinerii regăsim și diverși eroi ai timpului.

Printre ei regăsim pe Jana D’arc, Karl Marx, Abraham Lincoln,

Giordano Bruno, Newton. De la noi din țară tinerii doresc ca să

se împartă cu experiența de viață cu Mihai Eminescu.

„Eu aș pleca la restaurant cu Jana d`Arc.” [FG2 - M5]

„Fiindcă ea fiind o persoană de gen feminin, în pe-rioada aceea când femeia nu era socotită ca... om, persoană cu drepturi...” [FG2 - M5]

„Unul aș vrea cu Karl Marx...” . [FG2 - M4]

„Eu tot o să-mi aleg o persoană care s-a dus din lumea noastră, asta este Abraham Lincoln, atâtea eșecuri să suferi și până la urmă să devii președinte cred că merită să fii o personalitate chiar și adică aș învăța poate multe de al el.” [FG2 - M2]

„Giordano Bruno.” [FG2 - M5]

„Eu cred că aș vrea să fac, să am o cină cu, cu Newton, mie mi-i interesant cum i-au venit în cap legile acestea și toate...”. [FG2 - M4]

„De la noi din țară și eu aș dori să am o cină cu Mihai Eminescu.” [FG2 - M1]

40 www.prodem.md

Tinerii au fost rugați să aprecieze ce calități ar trebui să aibă

un lider?

„Să fie flexibil.” [FG2 - M1]

„Cred că un lider trebuie să aibă, să posede abilitățile de a auzi, nu numai de a asculta.” [FG3 - M4]

„Important e să fie punctual să audă populația.” [FG2 - F1]

„Să respecte drepturile.” [FG2 - F1]

„Important e să aibă demnitate.” [FG2 - F4]

„Optimist și realist.” [FG2 - M1]

„Desinestătător.” [FG2 - M3]

„Șmecher.” [FG2 - M1]

41


Figura 36. În ce măsură sunteți interesat) de situația socio-economică din țară?

10,4

41,1 33,1

12,8 2,6

Deloc interesat

Nu prea interesat

Interesat

Foarte interesat

NȘ/NR

Mai mult de jumătate din tineri (51.5%) nu prea sunt

interesați de situația social economică din țară. Cel mai

mult ei sunt îngrijorați de faptul că în țară există corupție,

doar 6.6% afirmând că ea nu ar exista, în timp ce 76.6%

au spus contrariul. Acest factor s-a evidențiat mult în răs-

punsurile tinerilor, alte probleme ca independența justiției

sau democrația fiind sesizate doar de circa o treime din

respondenți. O părere mai bună tinerii o au despre respec-

tarea egalității de gen în Moldova (27.4% au afirmat că se

respectă, 18.7% - că nu se respectă) și privind protejarea

drepturilor minorităților (25.5% față de 17.3%). În privința

procesului electoral: 21.7% din tineri nu sunt de acord

că alegerile se desfășoară liber, 20.1% sunt de acord și

54.8% - de acord într-o oarecare măsură.

Tinerii au încercat să explice modul în care înțeleg democrația

și circa 50% din respondenți au afirmat că ea reprezintă li-

bertatea cuvântului. Pentru femei, importante sunt alegerile

libere (38%) și respectarea drepturilor omului și respectarea

dreptului la vot (34%). Pentru bărbați, procentele sunt ceva mai

mici. Lipsa corupției este un alt factor important, menționat de

aproape 30% din respondenți.

Figura 37. În ce măsură tinerii sunt de acord cu următoarele afirmații, %. N=423.

77

38

34

19

26

21

22

17

19

14

44

48

64

49

53

55

46

44

7

10

11

15

19

20

20

26

27

3

8

7

2

6

6

3

11

10

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Nu există corupție

Justiția este independentă

Societatea e democratică

Există libertatea de exprimare

Presa este liberă

Sunt respectate drepturile omului

Se desfășoară alegeri libere

Sunt protejate drepturile minorităților

Se respectă egalitatea de gen

Nu sunt de acord Parțial de acord În totalitate de acord NȘ/NR

6. Atitudinea tinerilor față de situația socio-economică din țară și procesele democratice

42 www.prodem.md

Figura 38. Care sunt cele mai importante elemente ce explică democrația, în primul, în al doilea și în al treilea rând, %. N=419.

2

6

3

5

4

6

6

13

13

14

29

3

3

9

6

10

7

11

11

14

15

10

7

7

5

18

5

5

7

10

11

9

11

0 10 20 30 40 50

Statul de drept

Buna guvernare

Protecţia drepturilor minorităţilor

Lipsa corupţiei

Libertatea presei

Independenţa justiţiei

Egalitatea de gen

Dreptul de vot

Respectarea drepturilor omului

Alegeri libere

Libertatea cuvîntului

Femei

I rând II-lea rând III-lea rând

2

3

7

5

7

6

6

8

10

14

34

5

5

11

6

11

11

8

11

10

12

12

4

6

5

17

7

4

7

13

14

8

12

0 20 40 60

Bărbați

I rând II-lea rând III-lea rând

Nivelul de încredere în instituții este foarte diferit, tinerii având

o încredere mai mare în instituțiile cu care interacționează mai

mult, așa ca biserica (69.1%), instituțiile de învățământ (65%),

primăria (53.4%). Restul instituțiilor se bucură de încrede-

rea a mai puțin de jumătate de tineri. Mulți dintre ei nu sunt

familiarizați cu activitatea ONG-urilor, întreprinderilor de stat

sau private, cu activitatea Comisiei Electorale Centrale, și chiar

cu activitatea partidelor politice. Cea mai mică încredere tinerii

o au în partidele politice (10.4%), Guvern (18.9%), Parlament

(20.1%), Justiție (24.4%), CEC (24.6%) și Președinție (24.6%).

De fapt, toate aceste structuri sunt responsabile de procesul

electoral, iar tinerii au o încredere mică în ele.

Figura 39. În ce instituții/organizații aveți încredere? %. N=423.

-43

-28

-31

-26

-25

-33

-29

-12

-16

-13

-13

-9

-8

-8

-5

-34

-51

-47

-48

-34

-40

-36

-42

-37

-37

-38

-34

-36

-25

-23

10

17

18

21

20

20

22

32

31

34

40

36

42

49

38

4

2

2

4

4

5

8

5

6

9

6

12

12

16

31

-90 -70 -50 -30 -10 10 30 50 70

Partide politice

Guvern

Parlament

Justiție

CEC

Președinție

Poliție

ÎS

ÎP

Bănci

Mass-media

ONG

Primărie

Instituții de învățământ

Biserică

NȘ/ NR Deloc Puţină încredere Oarecare încredere Foarte multă încredere

43

Tinerii au o atitudine diferită ce este invers proporțională cu

distanța față de localitatea de reședință. Astfel, ei au o părere

în general bună privind situația din localitatea unde stau, 36%

descriind-o ca „bine”, alți 17% - ca „normală”, 8% - „me-

leag natal” și doar puțin peste 20% au utilizat calificative cu

conotație negativă.

Referitor la situația din raion/municipiu, tinerii au deja o părere

preponderent pozitivă sau neutră, dar mai rea decât față de

propria localitate. Astfel, 28% descriu situația ca fiind normală

sau nici bună, nici rea, 25% ca fiind bună – pe de o parte și

29% - ca fiind „rea” și 7% ca fiind satisfăcătoare – pe de

cealaltă parte. Când vine vorba despre situația din Moldova,

în general, tinerii consideră că ea este „rea” – 44%, fiecare al

zecelea consideră țara ca fiind săracă, iar ponderea răspunsu-

rilor cu conotație negativă a constituit circa 63%, astfel că ima-

ginea tinerilor față de toată țara este preponderent negativă.

Figura 40. Cum apreciați, într-un cuvânt, situația din localitatea în care vă aflați, municipiul/ra-ionul și din țară?

-15

-29

-44 -10

-7

36

25

8

7

12

12

17

16

7

8

-80% -60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80%

Localitate

Municipiu/raion

Moldova

Rău Sărac Instabil Satisfăcător BătrânMurdar Bun Nici rău, nici bun Normal Meleag natal

Experiența practică a tinerilor de activism civic este limitată,

fiind mai mult legată de activitatea de voluntar unde fiecare al

patrulea tânăr are o anumită experiență. Totuși, mai mult de

jumătate din tineri au afirmat că ar fi gata să facă atât volun-

tariat, cât și să semneze petiții, să devină membri de partid,

să participe la greve sau la alte demonstrații legale. Activitatea

față de care tinerii au fost ceva mai reticenți a fost participarea

la grevă (25%), iar cea unde au fost mai puțin reticenți – acti-

vitatea de voluntar (7%).

Figura 41. În ce măsură ați fi dispuși să…? %, N=423

26

63

55

56

58

55

15

25

22

19

7

14

15

19

16

12

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Participați la o demonstrație legală

Participați la o grevă

Deveniți membru de partid

Semnați petiții

Fiți voluntar

Am făcut Aș putea face Nu aș face niciodată NȘ/NR

44 www.prodem.md


În cadrul studiului calitativ, tinerii au fost întrebați despre care

este în viziunea lor, cheia de succes în Republica Moldova și

ce așteptări au în general

Una din rețetele succesului în viață în Republica Moldova în

opinia tinerilor este prin muncă asiduă și efort. O altă modali-

tate la fel prin muncă de a obține succes în țară este să mergi

peste hotare unde să acumulezi bani și să te întorci în țară

investind într-o afacere.

„Totuși să muncești.” [FG2 - F2]

„Prin muncă.” [FG1 - F1]

„Eu consider că el trebuie să fie iubitor de muncă, și să fie comunicabil.” [FG2 – M3]

„Succesul îl poți obține, după părerea mea, prin muncă, atât fizică, cât și intelectuală.” [FG3 – F9]

„Prin muncă!” [FG4 – M4]

„Spre exemplu, dacă vrei să ai succes în Republica Moldova, trebuie să mergi peste hotare să faci bani, să deschizi un business.” [FG1 - F4]

Un alt mod de a avea succes este să ai noroc și să fii la mo-

mentul potrivit în locul potrivit.

„Să fii la momentul potrivit în locul potrivit.” [FG3 – M4]

„Cu alte cuvinte noroc să ai.” [FG2 - M3]

O altă rețetă a succesului în RM este să ai rude care au funcții

de conducere, bani, furînd și să fii corupt.

„Fiind corupt.” [FG2 - M2]

„Furând.” [FG2 - F4]

„Să faci o infracțiune ilegală.” [FG2 - M5]

„Nu, la noi în țară prin neamuri.” [FG4 – F7]

„Dacă nu ai bani nu ai succese!” [FG4 – F2]

„Prin manipulare.” [FG4 – M4]

„Dacă deții o informație și șantajezi persoana.” [FG4 – F7]

„Trebuie să ai relațiile potrivite, cumătrismul.” [FG4 – F8]

45

Pentru unele întrebări ce țin de activitatea primăriei sau de

percepția tinerilor față de localitatea de baștină, prezentăm

rezultatele dezagregate pe fiecare din cele 11 localități. Da-

tele sunt prezentate toate în procente, față de numărul de

respondenți din fiecare localitate.

La întrebarea privind cât de multă încredere aveți în Primărie,

răspunsurile au variat mult, cea mai mare încredere având-o

tinerii din satele Mingir, Colonița și Lăpușna – 67-69%, iar cea

mai mică în rândul tinerilor din satul Corlăteni – doar 32%. În

general, tinerii din localitățile rurale au o încredere mai mare

în instituția Primăriei decât cei din localitățile urbane. Astfel,

respondenții din orașele Costești, Drochia și Râșcani au un

nivel de încredere de circa 43-50%, mai mic față de alte

localități rurale.

Figura 42. Cât de multă încredere aveți în Primărie? %, răspunsuri dezagregate pe localități

46

42

60

39

41

50

44

42

41

34

32

23

27

7

23

19

6

8

3

9

-8

-6

-5

-13

-14

-13

-8

-12

-14

-23

-23

-30

-33

-25

-29

-34

-42

-49

-45

-55

-2

-3

-3

-7

-3

-7

Mingir

Colonița

Lăpușna

Budești

Pelinia

Sofia

Cărpineni

Costești

Drochia

Râșcani

Corlăteni

Oarecare încredere Foarte multă încredere Deloc Puțină încredere NR

Fiind întrebați dacă cunosc cine este primarul localității unde

locuiesc, tinerii din majoritatea comunităților cunoșteau exact

numele primarului.

Cele mai mari ponderi de răspunsuri greșite au fost în satele

Costești și Pelinia (29% și 25%), în timp ce, în general, în ra-

ionul Drochia au fost înregistrate foarte multe non-răspunsuri,

tinerii evitând răspunsul la această întrebare. Răspunsurile

greșite pot fi explicate prin faptul că recent au fost aleși noi

primari și posibil că nu toți tinerii cunosc acest lucru.

7. Rezultatele studiului la nivel de comunități

46 www.prodem.md

Figura 43. Răspunsurile la întrebarea: „Cine este primarul din localitatea Dvs.?”, %, dezagrega-te pe localități.

91 89 88 88 88 85 83

67

47

25 14

4 2 5 8 7 29

25

3

9 7 10 8 13 8 10 4

28

72 86

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Corect Greșit NR

Corlăte

ni

Bude

ști

Rîșca

ni

Cărpine

ni

Coloniț

aMing

ir

Lăpu

șna

Costeș

ti

Pelin

ia

Drochia So

fia

Tabel 1. Răspunsurile la întrebarea: „Care sunt în opinia Dvs. principalele atribuții ale unui primar?”, dezagregate pe localități, cu menționarea top-3 atribuții.

Nr. Denumirea localității Prima atribuție A doua atribuție A treia atribuție

1 Pelinia Reparația drumurilor Reparația instituțiilor de stat Ordine în localitate

2 Drochia Reparația drumurilor Managementul localității Întâlniri cu oamenii

3 Sofia Reparația drumurilor Iluminatul stradal Apeduct

4 Lăpușna Ordine în localitate Întâlniri cu oamenii Reparația drumurilor

5 Cărpineni Întâlniri cu oamenii Reparația drumurilor Ordine în localitate

6 Colonița Întâlniri cu oamenii Ordine în localitate Reparația instituțiilor de stat

7 Corlăteni Reparația drumurilor Întâlniri cu oamenii Reforme în sistemul educațional

8 Budești Curățenie în localitate Întâlniri cu oamenii Managementul localității

9 Râșcani Ordine în localitate Managementul localitate Curățenie în localitate

10 Mingir Managementul localității Întâlniri cu oamenii Reparația drumurilor

Notă: nici un tânăr din orașul Costești nu a răspuns la această întrebare.

La nivel de fiecare localitate, topul atribuțiilor pe care ar tre-

bui să le îndeplinească un primar este diferit din perspectiva

tinerilor. În cele mai multe cazuri, reparația drumurilor e o pri-

oritate, în satele Cărpineni și Colonița – întâlnirile cu oamenii

de asemenea sunt principala atribuție. Pe lângă atribuțiile ce

se regăsesc la majoritatea localităților, mai sunt și câteva mai

specifice. Spre exemplu, în satul Sofia, tinerii au menționat

apeductul ca o atribuție (probabil repararea sau construirea

lui), de asemenea iluminatul stradal. Tinerii percep prima-

rii ca având unele funcții mai concrete și într-o măsură mai

mică îi văd ca manageri ai localității, care se ocupă cu treburi

generale.

47

Figura 44. Indice de participare la: „Dacă du-minica viitoare ar avea loc alegeri, iar Dvs. ați fi în localitate și ați avea dreptul la vot, în ce măsură ați fi interesat(ă) să participați la vot?”, după localități

88 87 86

73 72 69

56 50 49 49

34

Costeș

ti

Lăpu

șna

Corlăte

ni

Cărpine

ni

Pelin

iaMing

ir

Coloniț

aSo

fia

Drochia

Bude

ști

Rîșca

ni

Notă: Indicele de participare s-a calculat ca suma procentelor tineri-

lor care au acordat note de 8,9 și 10 minus suma procentelor

tinerilor care au acordat note de 1,2 și 3. Valoarea maximă

este 100.

În dependență de localitate, există un interes diferit al tinerilor

față de participarea la alegeri. Cei mai interesați sunt tinerii din

orașul Costești și satele Lăpușna și Corlăteni, iar cei mai puțini

– cei din orașul Râșcani. Trebuie remarcat faptul că indicatorul

NPS la această întrebare este pozitiv pentru toate localitățile,

ceea ce înseamnă că în general, tinerii din fiecare localita-

te mai degrabă sunt interesați de participare la alegeri decât

dezinteresați.

Figura 45. NPS privind întrebarea: „Dacă du-minica viitoare ar avea loc alegeri, cât de probabil este că veți reco-manda prietenilor/colegilor și altor persoane să participe la vot?”, după localități

77 75

62 61 59 54

50 49

36 29 28

Lăpu

șna

Costeș

ti

Mingir

Cărpine

ni

Pelin

ia

Coloniț

a

Corlăte

ni

Bude

ști

Drochia So

fia

Rîșca

ni

Notă: NPS s-a calculat ca suma procentelor tinerilor care au acordat

note de 8,9 și 10 minus suma procentelor tinerilor care au

acordat note de 1,2 și 3. Valoarea maximă pentru NPS este

100.

În localitățile Lăpușna și Costești, tinerii ar recomanda într-o

măsură foarte mare participarea la alegeri altor persoane, NPS

având valori de peste 75, în timp ce în Sofia și Râșcani, acest

scor este de 28-29, ceea ce la fel înseamnă o prevalare a

tinerilor care ar încuraja alte persoane să vină la vot, dar într-o

măsură mai mică.

În concluzie pentru Figurile 44 și 45 – în fiecare din cele 11

localități, tinerii sunt mai degrabă interesați de a participa la

alegeri și mai degrabă ar recomanda și altora să participe,

totuși sunt anumite discrepanțe între localitățile cercetate – în

unele tinerii sunt mult mai activi din punct de vedere electoral,

iar în altele – mai puțin.

48 www.prodem.md

Tabel 2. Răspunsurile la întrebarea: „Descrieți printr-un cuvânt situația din localitatea Dvs.”, dezagregate pe localități, cu menționarea top-3 răspunsuri și procentul de tineri din localitate.

Nr. Denumirea localității Primul calificativ Al doilea calificativ Al treilea calificativ

1 Pelinia Bine (47) Normal (16) Meleag natal (9)

2 Drochia Bine (26) Normal (20) Frumos (7)

3 Sofia Bine (36) Rău (21) Normal (21)

4 Lăpușna Meleag natal (23) Normal (23) Bine (20)

5 Cărpineni Bine (31) Meleag natal (27) Rău (13)

6 Colonița Bine (48) Normal (27) Satisfăcător (6)

7 Corlăteni Rău (36) Nici rău, nici bine (23) Bătrân (17)

8 Budești Bine (63) Normal (11) Nici rău, nici bine (11)

9 Râșcani Rău (40) Normal (19) Bine (9)

10 Costești Bine (38) Rău (29) Normal (21)

10 Mingir Bine (23) Nici rău, nici bine (23) Sărac (15)

Părerile tinerilor despre propria localitate diferă, dar grupate

fiind, tind mai mult spre catalogări așa ca „în localitatea mea

e bine”, „în localitatea mea e normal” sau „în localitatea mea

e rău”. În satul Budești, 63% din tineri consideră că „bine”

caracterizează mai bine localitatea lor, iar în Colonița – 48%

și în Pelinia – 47%. Pe de altă parte, cei mai mulți tineri din

satul Corlăteni (36%) și orașul Râșcani (40%) consideră că în

localitatea lor e „rău”. Lăpușna e caracterizată preponderent

ca „meleag natal” (23%)

49

8.1. Autoritățile publice locale

În cadrul cercetării calitative au fost intervievați din cadrul APL:

5 primari și un secretar al consiliului raional.

Conform datelor furnizate de primari, circa 40% din tinerii cu

vârsta cuprinsă între 16 – 20 ani învață în liceu, restul sunt

studenți care vin mai rar prin localitate și desigur că de la caz

la caz foarte mulți sunt plecați peste hotare. Unii migrează sin-

guri atunci când împlinesc vârsta de 18 ani, iar alții împreună

cu familia.

În localitățile care se află mai aproape de orașele Bălți și

Chișinău, tinerii revin în localitate mai degrabă decât cei care

sunt de baștină din sate mai depărtate de principalele orașe.

Chiar și așa, numărul tinerilor ce se întorc în sat e în scădere.

Din acei care-și fac studiile pe la colegii, facultăți aproape ni-

meni nu se întoarce.

În opinia primarilor, tinerii din ziua de azi vor totul și deodată. Ei

consideră că viața frumoasă poate fi în Italia, Grecia etc. Astfel,

ei se văd mai puțin conectați la Republica Moldova și mulți

dintre ei au deja rude plecate peste hotare și intenționează și ei

să plece la un moment dat. Pe de altă parte, în unele localități

există foarte multe activități pentru tineri, acolo funcționează

cluburi de dans, club de robotică, șah, ansambluri folclorice,

fotbal etc. Oferirea mai multor oportunități în cadrul propriei

localități îi poate face pe tineri mai atașați de ea.

Primarii consideră că motivele din care tinerii sunt prezenți la

alegeri într-un număr mic este că instruirea corespunzătoare

despre cum funcționează statul, ce reprezintă APL, care este

rolul tânărului ca cetățean în toată schema aceasta, cum el se

poate implica în viața social-politică a localității, a țării etc. –

toate acestea sunt la un nivel jos, tinerii cunoscând doar puține

despre aceste subiecte. Instruirea ar trebui să înceapă de la

grădiniță pas cu pas, după care la școală.

„Tinerii nu sunt informați despre modul cum ar pu-tea să participe la viața social-politică a localității. Nu este clar pentru dânșii care este atribuția și legislația administrației publice locale. Nu există absolut nici o instruire din școală în domeniul acesta. Personal eu când eram la școală, eu nu-mi aduc aminte să (fi) existat vreun obiect care să ne familiarizeze cu construcția politică a țării. Pentru mulți cuvântul politică înseamnă partide politice. Iată atunci când tinerii noștri și în general cetățenii o să fie instruiți în domeniul dat, noi o să avem și participare mai activă la alegeri și vot conștient. Deci totul se începe de la instruire!” [Cărpineni]

„Pentru a participa la viața localității clar că ei ar trebui să cunoască bucătăria asta a administrației publice locale.” [Mingir]

„Să cunoască ce înseamnă comportament în soci-etate și asta se începe din familie, la grădiniță și la școală. Au de învățat foarte mult până când ajun-gem la comportament politic.” [Budești]

Primarii consideră că sistemul de învățământ nu trebuie să se

axeze doar pe studierea disciplinelor școlare, fără a pune un

accent mai sporit pe formarea spiritului civic la elevi. Cu atât

mai mult, programele de învățământ încărcate îi suprasolicită

pe tineri, fapt ce nu le permite să se implice și în alte activități,

cum ar fi, de menire socială.

Lipsa disciplinei de Educație Civică la clasele liceale, adică la

cei cu vârsta de 15 – 19 ani, o bună parte din care deja sunt

8. Opinia experților exprimată în cadrul interviurilor în profunzime

50 www.prodem.md

cetățeni cu drepturi depline a unui stat democratic, influențează

atitudinile și percepțiile tinerilor față de sistemul electoral.

Primarii sunt de părerea că tinerii sunt pasivi în privința impli-

cării în anumite activități extracuriculare. Astfel, dacă un tânăr

poate alege între a nu face nimic și a participa la o activitate,

el/ea s-ar putea să aleagă prima opțiune. În acest context e

necesar de depus eforturi de motivare a lor să se implice mai

activ în viața comunitară.

Tinerii sunt deseori manipulați pe parcursul campaniei electora-

le, iar candidații la alegeri implică tinerii în diferite jocuri murdare.

Tinerii ulterior conștientizează aceste lucruri, ceea ce îi face să

se dezamăgească enorm și să nu mai aibă încredere în nimeni.

Tot primarii consideră că tinerii nu-și cunosc suficient de bine

drepturile electorale, ceea ce e valabil și pentru maturi.

„Eu mă gândesc că ei încă nu înțeleg sensul la vo-tul lor, nu-l înțeleg. Nu știu rolul lor, tânărul de l-ar cunoaște ar fi mai disciplinat, fiindcă el este disci-plinat și poate fi disciplinat, el singur să se discipli-neze. Dar în cazul acesta mă gândesc că el pur și simplu nu înțelege rolul lui la vot.” [Pelinia]

„Aici trebuie să lucrăm mult, eu cred că drepturile electorale nici maturii nu prea le cunosc.” [Budești]

8.2. Reprezentanții ONG-urilor locale

Tinerii în ziua de azi, în opinia reprezentanților ONG, sunt cu

mult mai deștepți și au cu mult mai multe posibilități decât

acum 10 ani, au cunoștințe practic din toate domeniile. Acest

fapt se datorează în mare parte tehnologiilor informaționale

avansate la care au acces toți sau aproape toți. Dar acest lucru

nu înseamnă că ei sunt și mai activi. Din contra, ei nu prea

au dorință de a face ceva, de a se implica. De fiecare dată

reprezentanții ONG – urilor caută modalități de ai stimula. Prin-

tre principalele motive de ce tinerii sunt așa se numără:

X un program mult prea încărcat la școală, care practic le ia

aproape tot timpul liber de care ei dispun;

X axarea sistemului de învățământ doar pe studierea disci-

plinelor școlare, fără a pune un accent mai sporit pe for-

marea spiritului civic la elevi;

X o altă cauză este că sunt rămași acasă fără părinți, unii

chiar singuri, acest lucru îi face să nu aibă încredere în

țara în care trăiesc, deoarece nu-și văd viitorul aici. Părinții

le trimit bani, dar ei nu conștientizează valoarea banului;

X unii tineri, din familii sociale vulnerabile, nu au buletine de

identitate și nimeni nu-i ajută să și le perfecteze,

X iar alții sunt neglijenți cu buletinul sau cu fișa de însoțire

pe care au pierdut-o;

X în localitățile în care sunt mai multe secții de votare unii

veneau nu în secția care trebuia și dacă îi refuzau, atunci

nu mai mergeau în altă secție de vot. Ar trebui ca orga-

nizarea alegerilor să țină cont și de aceste lucruri să nu

refuze cetățenii în a participa la alegeri, să-i primească

indiferent unde locuiesc și ce viză de reședință au.

Reprezentanții ONG-urilor au menționat că tinerii care sunt

încadrați în sistemul de învățământ, sunt mai activi și mai

conștienți de drepturile și obligațiunile lor, comparativ cu cei

care după 9 clase nu au continuat să-și facă studiile;

O situație regretabilă în opinia reprezentanților ONG-urilor e că

sunt planificate multe activități de lucru cu tinerii, de către con-

siliile raionale, direcțiile de învățământ, licee sau școli, doar că

„pe hârtie” și în realitate care nu sunt interesante pentru tineri.

Reprezentanții ONG – urilor au menționat că în Uniunea

Sovietică era un plan de acțiune pentru fiecare localitate în

parte, cu implicarea tinerilor și absolut toți tinerii participau.

Acum tinerii stau toți cu planșetele și nimănui nu-i este inte-

resant soarta lor.

ONG-urile organizează diverse activități cu implicarea tineri-

lor: mese rotunde, dezbateri pe diferite teme, seminare pentru

părinți și copii, diverse cercuri pe activități unde se discută

despre rolul cetățeanului în societate și școli de vară.

8.3. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale

Au fost intervievați: un membru CEC, doi funcționari electorali

din cadrul CECE și directoarea CICDE.

Reprezentanții organelor electorale consideră că trebuie de

căutat rădăcinile probleme privind participarea slabă a tinerilor

la alegeri în lipsa de interes sau dezamăgirea față de ceea

51

ce înseamnă activitate politică, lipsa de încredere în stat, în

instituțiile statului.

Participarea în procent mic la alegeri vine ca răspuns la

inacțiunile politicienilor, pentru că atunci când politicienii nu-și

reprezintă alegătorul, ori politicianul nu întreprinde suficien-

te măsuri pentru a realiza obiectivele stabilite în programele

sale electorale. Tinerii fiind cei mai sensibili, ca cei mai activi

oameni din societate, ei percep asta foarte repede. Partidele

trebuie să fie mai active în promovarea tinerilor în rândul par-

tidului oferindu-le funcții de conducere, deoarece la un tânăr îi

este mult mai ușor să urmeze un alt tânăr.

Organizațiile de tineret ar trebui să aibă un rol de motivare,

trebuie uniți împreună tinerii și de motivat să meargă înainte,

să nu se dezamăgească, să nu se lase duși de alții. Tinerii prin

astfel de acțiuni ar trebui să înțeleagă că fiecare din noi repre-

zintă o valoare prin faptul că el îi om, poate schimba lucrurile,

prin votul său, prin acțiunile sale, prin atitudinea sa.

Diverse campanii de informare au fost făcute de educație ci-

vică, pe rețelele de socializare ș.a. atât de organele electorale

organizate, cât și de organizațiile neguvernamentale, s-a de-

pus efort suficient pentru a informa alegătorii, inclusiv tinerii

alegători, inclusiv sub aspectul de participare la votare, nece-

sitatea participării, valoarea fiecărui vot în parte. Dar și pentru

organele electorale rezultatele au fost sub așteptări. Răspunsul

ar trebui căutat în activitatea publică, în activitatea statului, rata

mare de dezamăgire a oamenilor față de instituțiile statului.

Pe lângă CEC activează Centrul de Instruire Continuă în Do-

meniul Electoral unde activitatea de bază este instruirea

funcționarilor electorali și a tuturor persoanelor care sunt in-

teresate de domeniul electoral. Pe lângă instruiri, CICDE are

programe foarte ample naționale, de educare și de informare

a alegătorilor.

52 www.prodem.md

Percepția tinerilor față de democrație, politică și procesul electoral

X Noțiunea de politică este percepută de 15% din tineri ca

un mod de conducere a statului și tot 15% consideră că

este “ceva murdar”, 14% susțin că politica reprezintă “po-

liticieni mincinoși”;

X 54% consideră că procesul electoral reprezintă o campa-

nie electorală;

X 2/3 din tineri discută despre politică ocazional sau cel

puțin lunar, 16% - niciodată nu vorbesc despre politică;

X Când vine vorba despre politică atunci 72% din tineri pre-

feră să aibă încredere doar în propria opinie.

X 70% din tineri susțin că principalul drept electoral este

dreptul la vot;

X ¼ din tineri consideră că drepturile electorale le sunt

respectate în mare măsură, pe când fiecare al zecilea res-

pondent consideră că dreptul la vot nu este respectat;

X Tinerii consideră că principiile de bază ale democrației

sunt dreptul la vot și libertatea poporului, iar la baza tutu-

ror stă Constituția Republicii Moldova;

X Democrația în mare parte, în opinia tinerilor, ține de res-

pectarea drepturilor omului așa ca de exemplu: egalitatea

în fața legii, dreptul la opinie, libertatea presei, egalitatea

de gen etc.

X Democrația în Republica Moldova, în percepția tinerilor,

este că ea nu funcționează în totalitate și că nu este con-

form standardelor europene;

X Democrația în Republica Moldova este privită de tineri

sceptic, deoarece au sesizat de multe ori încălcarea anu-

mitor drepturi acasă, la școală, în societate etc. Acest lu-

cru le stârnește o neîncredere totală în instituțiile statului;

X O altă încălcare gravă ce ține de democrație este că presa

nu este independentă, în opinia participanților la studiu;

X Respondenții consideră că chiar dacă au loc alegeri și se

merge la vot nimic nu se schimbă;

X Un alt aspect pe care l-au sesizat tinerii este că oame-

nii din jurul lor nu se respectă, nu-și respectă neamul,

tradițiile, munca altora etc. Toate aceste lucruri îi face să

devină reticenți vizavi de tot cei înconjoară;

X Fenomenul corupției este catalogat de tineri ca unul din

principalele impedimente în funcționarea democrației la

noi în țară. Printre cele mai dese fapte de corupție întâlnite

de participanții la studiu sunt: darea de mită, traficul de

influență, abuzul administrativ, neglijența intenționată în

îndeplinirea funcției.

Cunoștințele tinerilor privind princi-palii actori politici din Moldova

X 82.7% din tineri au putut numi corect cine este

Președintele Republicii Moldova, 67.1% - numele prima-

rului localității din care fac parte, 44.4% - numele minis-

trului educației, 31.9% - numele prim-ministrului, 28.8%

- numele Președintelui Parlamentului Republicii Moldova;

X Doar 8.2% din tineri cunosc cine este președintele raio-

nului unde locuiesc, ceea ce denotă că tinerii se simt mai

apropiați de autoritățile publice locale de nivelul II (primării)

decât de nivelul I (raioane);

X Principalele atribuții ale președintelui țării în opinia tinerilor

sunt conducerea țării 32%, asigurarea ordinii în țară 25%, or-

ganizarea întâlnirilor cu oamenii 24%, lupta cu corupția 15%;

X În atribuțiile unui prim-ministru intră conducerea/manage-

mentul țării 26%, elaborarea legilor 19%, lupta cu corupția

13% și asigurarea ordinii în țară 13%;

X De la un primar, tinerii așteaptă în primul rând ca el/ea

să se ocupe de reparația drumurilor 28%, organizarea în-

tâlnirilor cu oamenii 23%, conducerea localității 22% și

asigurarea ordinii în localitate 22%.

Concluzii

53

Interacțiunea tinerilor cu politicieni, persoane publice

X Participanții la discuția de grup au dat exemple de contac-

te în care tinerii au rămas plăcut surprinși de interacțiune,

unde demnitarii au venit imediat cu soluții la propunerile

tinerilor, chiar dacă propunerile presupuneau și cheltuieli

de ordin financiar;

X De cele mai multe ori acțiunile persoanelor publice au fost

mai puțin transparente. Tinerii au simțit aceste lucruri,

ceea ce i - a făcut să nu aibă încredere și să scadă nivelul

lor de implicare la nivel de comunitate în diferite activități

participative;

X De asemenea au fost declarate cazuri cînd politicienii folo-

sesc tinerii cu scopuri de manipulare în interesele proprii.

Interesul tinerilor privind participa-rea la alegeri

X Tinerii percep cuvântul alegeri ca o posibilitate de selecție

a unor lucruri care să le placă, niște lucruri care să le

aducă beneficii în urma alegerii făcute;

X Ce fel de alegeri avem și periodicitatea cu care au loc este

cunoscută foarte bine de către tineri;

X 77% dintre tineri ar fi interesați să participe la vot într-o

măsură mare sau foarte mare;

X Tinerii își motivează interesul sporit prin faptul că îi inte-

resează soarta țării (44%), pentru că votul lor contează

(32%);

X Printre cei care s-au arătat mai dezinteresați de partici-

parea la scrutin, majoritatea au afirmat că „n-ai pe cine

vota” – 10%;

X 73% din respondenți ar accepta un primar – doamnă

și aici există o susținere mai mare din partea femeilor-

respondent (80%) și mai mică din partea bărbaților-

respondent (65%);

X O persoană cu dizabilități fizice ar putea fi susținută la

funcția de primar de cel mult un sfert din tineri, un rrom –

de fiecare al optulea tânăr, un homosexual – de fiecare al

șaisprezecelea și o persoană cu antecedente penale – de

fiecare al douăzecilea;

X Cei care susțin primari-femeie au spus că principalul mo-

tiv e că ele sunt mai responsabile (49%) și că pot fi buni

conducători (24%), iar factorul că suntem cu toții egali a

fost abia al treilea (15%);

X Dintre tinerii care au deja experiență de participare la ale-

geri, cei mai mulți au afirmat că programul și promisiunile

candidatului/partidului au fost factorul determinant pentru

a-l vota;

X În cadrul alegerilor locale, mulți tineri au pus accent pe

competență și abilități manageriale ale candidatului (26%)

și pe reputația lui de a fi sincer (21%), iar apartenența

politică a contat doar pentru 9% din tineri;

X Apartenența politică a contat cel mai mult la alegerile par-

lamentare (14%), în timp ce la alegerile prezidențiale a

contat pentru mulți inclusiv faptul că candidatul este fe-

meie (9%);

X Religia a jucat și ea un anumit rol în alegerile prezidențiale

(5%) și parlamentare (7%);

X Dintre tinerii care împliniseră 18 ani în ziua alegerilor, dar

care n-au votat, principalul motiv al neparticipării a fost

lipsa din localitate sau țară (17%), unii aveau alte lucruri

mai importante de făcut (6%), iar alții nu aveau pe cine

vota (6%);

X Importantul motiv de ce tinerii nu vor merge la vot este că

în ultima perioadă la alegeri participă candidați care nu

le reprezintă interesele, care nu se țin de cuvânt și nu se

potrivesc pentru funcțiile la care ei candidează;

X Necunoașterea procedurilor de vot este un alt impediment

care îi face pe tineri să nu meargă la vot;

X Față de candidați, tinerii își pun multe speranțe, în par-

ticular mulți doresc ca el/ea să ducă țara la prosperita-

te (36%), să-și respecte promisiunile (28%), să lupte cu

corupția (27%), să creeze locuri de muncă (20%), să

contribuie la mărirea burselor/salariilor/pensiilor (14%), să

facă ordine în localitate/țară (11%) și să fie un manager

bun (9%);

X Unicul impediment mai mult sau mai puțin semnificativ ar

fi introducerea votului obligatoriu, ceea ce i-ar descuraja

pe tineri. Totuși, doar 40% au afirmat că aceasta ar repre-

zenta un impediment;

X Cel mai des tinerii când fac unele alegeri sunt influențați

de cei care îi înconjoară de părinți, de profesori, de șefii de

la locul de muncă și nu întotdeauna aleg ceea ce le place

sufletului.

Modul în care tinerii se informează

X Modalitățile prin care tinerii vor să fie informați despre pro-

cesul electoral și procedura de vot sunt mai degrabă prin

intermediul surselor mass-media și rețelelor de socializare;

54 www.prodem.md

X Televiziunea rămâne a fi principala sursă de informare

pentru tineri 60%, urmată de rețelele de socializare 58%;

X Cele mai bune surse de informare pentru tineri ar fi: pla-

sarea publicității electorale la TV – 62% și organizarea

campaniilor de informare în localitate – 60%;

X Chiar dacă tinerii au o încredere mare în ONG-uri și biseri-

că, acestea nu reprezintă și o sursă de informare pentru ei;

X În privința conectării la internet, cei mai mulți tineri o fac

de pe smartphone sau tabletă – 88%, circa 76% de pe un

computer personal/laptop;

X Cele mai populare rețele de socializare sunt Facebook

89% din respondenți au cont și ok.ru - 87%, urmată de

Instagram -53% și Vkontakte -41%;

X Cele mai dese acțiuni întreprinse sunt: comunicarea prin

chat/messenger – 56% deseori și 26% uneori, urmărirea

altor profiluri – 51% deseori și 42% uneori, publicarea

pozelor personale – 39% deseori și 55% uneori;

X Când au fost întrebați cu cine din personalități ar fi dorit să

meargă în vacanță sau la o cină, tinerii au oferit mai multe

nume de artiști autohtoni așa ca: Cătălina Rusu, Carla’s

Dreams, Eugen Doga. Printre artiștii internaționali se nu-

mără mai degrabă cântărețele: Beyonce, Shakira;

X Cele mai multe personalități cu care ar dori să se întâl-

nească tinerii sunt politicienii;

X Printre aceștia se numără: Vladimir Plahotniuc, Igor Dodon

și Maia Sandu;

X Cei mai interesanți politicieni la nivel mondial cu care ar

vrea tinerii să se întâlnească sunt: Barack Obama urmat

de liderul Kremlinului Vladimir Putin;

Atitudinea tinerilor față de situația socio-economică din țară și proce-sele democratice

X Mai mult de jumătate din tineri (51.5%) nu prea sunt

interesați de situația social economică din țară;

X Tinerii au încercat să explice modul în care înțeleg

democrația și circa 50% din respondenți au afirmat că ea

reprezintă libertatea cuvântului. Pentru femei, importante

sunt alegerile libere (38%) și respectarea drepturilor omu-

lui și respectarea dreptului la vot (34%);

X Nivelul de încredere în instituții este foarte diferit, ti-

nerii având o încredere mai mare în instituțiile cu care

interacționează mai mult, așa ca biserica (69.1%),

instituțiile de învățământ (65%), primăria (53.4%);

X Mulți dintre ei nu sunt familiarizați cu activitatea ONG-uri-

lor, întreprinderilor de stat sau private, cu activitatea Co-

misiei Electorale Centrale, și chiar cu activitatea partidelor

politice;

X Cea mai mică încredere tinerii o au în partidele politice

(10.4%), Guvern (18.9%), Parlament (20.1%), Justiție

(24.4%), CEC (24.6%) și Președinție (24.6%);

X Astfel, ei au o părere în general bună privind situația din

localitatea unde stau, 36% descriind-o ca „bine”, alți 17%

- ca „normală”, 8% - „meleag natal” și doar puțin peste

20% au utilizat calificative cu conotație negativă;

X Experiența practică a tinerilor de activism civic este limi-

tată, fiind mai mult legată de activitatea de voluntar unde

fiecare al patrulea tânăr are o anumită experiență;

X Mai mult de jumătate din tineri au afirmat că ar fi gata

să facă atât voluntariat, cât și să semneze petiții, să de-

vină membri de partid, să participe la greve sau la alte

demonstrații legale.

55

În Republica Moldova tinerii participă în proporţie redusă la

scrutinele electorale. Anumite bariere sau stereotipuri de per-

cepere a procesului politic influenţează majoritatea tinerilor

care nu merg la vot, ceea ce crează la tineri o atitudine de

pasivitate faţă de viaţa publică în comunitate și îi determină să

nu participe la procesul decizional.

Motivarea slabă, informarea insuficientă, cultura civică slab

dezvoltată sînt cîteva din obstacolele care transformă tinerii

într-o categorie socială pasivă în viaţa publică.

Pentru a atinge scopul și a implica mai mulți tineri în procesul

electoral, e nevoie de un efort considerabil, coordonat, cu im-

plicarea mai multor organizații.

Mai jos sunt trecute recomandările care le-am structurat în

dependență de organizațiile vizate în studiu să contribuie la

îmbunătățirea fenomenului de implicare a tinerilor în activități

participative.

Către implementatorii proiectului:

X Derularea unor campanii ample de informare despre

obiectivele proiectului orientate pentru tineri;

X Instruirea tinerilor în mai multe etape despre rolul tânărului

în societate, procese democratice, proceduri electorale;

X Mediatizarea fiecărei etape a proiectului pe tot teritoriul

Republicii Moldova;

X Parteneriate cu ONG – uri la nivel regional;

X Extinderea proiectului și în alte localități.

Către Formațiuni social – politice

X Formațiunile social – politice ar trebui să fie mai active în

promovarea tinerilor în rândul partidului oferindu-le funcții

de conducere și posibilitatea de a lua decizii;

X Organizarea întîlnirilor cu tinerii alegători și în afara cam-

paniilor electorale;

X Membrii partidului să meargă în școli la lecțiile de educație

civică unde să le vorbească la tineri despre ce înseamnă

să fii membru de partid și cum pot tinerii deveni membri a

unei formațiuni politico – sociale.

Către CEC și organele electorale ierarhic inferioare:

X Derularea campaniilor de informare despre drepturile

electorale ale tinerilor alegători și în perioada dintre alegeri

cu o anumită periodicitate;

X Instruirea profesorilor care predau disciplina de educație

civică despre componenta educație electorală, care în

preajma alegerilor ar putea ține cursul respectiv în rîndul

tinerilor care urmează să-și exercite dreptul la vot pentru

prima data;

X Modificarea legislației electorale astfel încât tinerii să – și

poată exercita dreptul la vot indiferent unde s-ar afla.

Către Ministerul Educației

X Încurajarea cititului în școli, universitate, localitate;

X Revizuirea curriculei școlare și încurajarea activităților ex-

tracurriculare, participative;

X Revizuirea curriculei școlare ce ține de aspecte practi-

ce privind rolul tinerilor în societate, drepturile, organi-

zarea statului și alte aspecte care i-ar ajuta pe tineri să

conștientizeze mai bine cum ei pot fi integrați mai bine în

societate.

Recomandări

56 www.prodem.md

Către Primarii localităților

X Primarii trebuie să implice mai mult tinerii în activitățile din

comunitate, pe bază de voluntariat;

X Primarii să vină cu exemple concrete prin care ei își țin

promisiunile electorale, sunt transparenți în activitatea lor,

acceptă dialogul cu tinerii și îi susține în proiectele pe care

ei le inițiază.

Către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei

X Identificarea familiilor social-vulnerabile unde tinerii nu au

acte și ajutorul susținut de a încuraja documentarea lor.

Către ONG-urile naționale și locale

X Implementarea proiectelor orientate spre tineri;

X Organizarea activităților cu implicarea tinerilor, care ar pu-

tea fie simula un proces electoral, fie activitatea unui con-

siliu local, fie alte activități ce ar putea fi făcute împreună

cu autoritățile publice locale și eventual, cele centrale.

Către biserica

X Investigarea posibilităților în care s-ar putea de implicat o

biserică în procesul de motivare a tinerilor de a fi mai activi

din punct de vedere civic;

X Promovarea implicării civice în treburile statului ca cetățeni

cu drepturi depline.

Către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Fundația Er-ste si alți donatori:

X Susținerea continuă a proiectelor cu privire la implicarea

civică a tinerilor.

57

Q2. Cât de interesat sunteți în general de situația social-politică din țară? N=423

Variabila GrupDeloc

interesatNu prea interesat

InteresatFoarte

interesatNȘ/NR

SexFemeie 7.2 37.6 38.5 13.6 3.2

Bărbat 13.9 45.0 27.2 11.9 2.0

Vârstă16-17 ani 8.5 40.4 35.1 14.4 1.6

18-20 ani 11.9 41.7 31.5 11.5 3.4

EducațieGimnaziu/școală profesională 12.2 42.2 31.7 11.8 2.1

Liceu/colegiu 6.6 39.0 36.0 14.7 3.7

OcupațieElev/student 9.0 37.1 36.8 14.7 2.4

Nu studiază 15.7 56.2 19.1 5.6 3.4

Venituri

Foarte mici 11.4 51.9 24.1 7.6 5.1

Mici 11.8 47.1 29.4 10.3 1.5

Medii 13.0 39.9 31.9 13.0 2.2

Mari 7.5 35.0 39.2 16.7 1.7

NȘ/NR 0.0 22.2 55.6 16.7 5.6

MediuUrban 11.2 39.2 30.1 16.1 3.5

Rural 10.0 42.1 34.6 11.1 2.1

TOTAL 10.4 41.1 33.1 12.8 2.6

Anexa 1. Rezultatele studiului cantitativ

58 www.prodem.md

Q3. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații...? În Republica Moldo-va… N=423

Există libertatea de exprimare Se desfășoară alegeri libere Se respectă egalitatea de gen

Variabila Grup

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

SexFemeie 20.8 64.7 13.6 0.9 21.7 53.8 21.7 2.7 19.9 45.7 27.1 7.2

Bărbat 16.8 63.4 16.3 3.5 21.8 55.9 18.3 4.0 17.3 42.6 27.7 12.4

Vârstă16-17 ani 16.0 66.0 16.5 1.6 19.1 54.8 23.4 2.7 21.3 42.6 27.7 8.5

18-20 ani 21.3 62.6 13.6 2.6 23.8 54.9 17.4 3.8 16.6 45.5 27.2 10.6

Educație

Gimnaziu/școală

profesională15.7 64.8 17.1 2.4 19.2 53.7 24.0 3.1 19.5 39.7 29.3 11.5

Liceu/colegiu 25.7 62.5 10.3 1.5 27.2 57.4 11.8 3.7 16.9 53.7 23.5 5.9

OcupațieElev/student 20.1 63.5 15.3 1.2 21.0 53.9 21.6 3.6 19.8 44.0 28.7 7.5

Nu studiază 14.6 66.3 13.5 5.6 24.7 58.4 14.6 2.2 14.6 44.9 22.5 18.0

Venituri

Foarte mici 24.1 59.5 15.2 1.3 10.1 67.1 19.0 3.8 19.0 54.4 22.8 3.8

Mici 22.1 63.2 8.8 5.9 20.6 57.4 16.2 5.9 17.6 48.5 13.2 20.6

Medii 11.6 66.7 19.6 2.2 21.0 51.4 26.1 1.4 13.0 45.7 29.7 11.6

Mari 20.8 63.3 15.0 0.8 30.0 49.2 17.5 3.3 25.8 32.5 35.8 5.8

NȘ/NR 27.8 72.2 0.0 0.0 27.8 55.6 11.1 5.6 16.7 50.0 27.8 5.6

MediuUrban 20.3 62.2 16.8 0.7 19.6 52.4 23.8 4.2 21.0 43.4 23.8 11.9

Rural 18.2 65 13.9 2.9 22.9 56.1 18.2 2.9 17.5 44.6 29.3 8.6

TOTAL 18.9 64.1 14.9 2.1 21.7 54.8 20.1 3.3 18.7 44.2 27.4 9.7

Q3. (continuare)


Presa e liberă Justiția e independentă

Variabila Grup

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NŞ/N

R

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

SexFemeie 18.6 47.1 24.0 10.4 26.7 45.2 21.7 6.3 40.7 39.8 11.3 8.1

Bărbat 15.8 45.0 27.2 11.9 24.8 54.0 15.8 5.4 35.6 48.0 8.9 7.4

Vârstă16-17 ani 13.8 50.0 27.1 9.0 26.6 44.1 22.9 6.4 41.0 38.8 12.8 7.4

18-20 ani 20.0 43.0 24.3 12.8 25.1 53.6 15.7 5.5 36.2 47.7 8.1 8.1

Educație

Gimnaziu/școală

profesională14.6 45.3 27.9 12.2 24.0 50.2 19.9 5.9 38.3 43.2 10.8 7.7

Liceu/colegiu 22.8 47.8 20.6 8.8 29.4 47.8 16.9 5.9 38.2 44.9 8.8 8.1


Nu studiază 20.2 46.1 13.5 20.2 20.2 57.3 16.9 5.6 29.2 55.1 5.6 10.1

59


Presa e liberă Justiția e independentă

Variabila Grup

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NŞ/N

R

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

Venituri

Foarte mici 11.4 62.0 17.7 8.9 19.0 60.8 16.5 3.8 31.6 53.2 8.9 6.3

Mici 13.2 48.5 22.1 16.2 22.1 51.5 13.2 13.2 42.6 39.7 4.4 13.2

Medii 17.4 40.6 29.0 13.0 28.3 46.4 20.3 5.1 41.3 44.2 5.8 8.7

Mari 22.5 43.3 25.8 8.3 30.0 45.0 21.7 3.3 37.5 42.5 15.8 4.2

NȘ/NR 22.2 27.8 44.4 5.6 22.2 44.4 22.2 11.1 33.3 22.2 33.3 11.1

MediuUrban 22.4 41.3 25.2 11.2 20.3 58.0 16.8 4.9 30.1 46.2 13.3 10.5

Rural 14.6 48.6 25.7 11.1 28.6 45.0 20.0 6.4 42.5 42.5 8.6 6.4

TOTAL 17.3 46.1 25.5 11.1 25.8 49.4 18.9 5.9 38.3 43.7 10.2 7.8

Q3. (continuare)

Sunt respectate drepturile omului

Nu există corupție Societatea e democratică

Variabila Grup

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

Nu s

unt d

e ac

ord

Parț

ial d

e ac

ord

În to

talit

ate

de a

cord

NȘ/N

R

SexFemeie 23.5 51.6 19.5 5.4 78.3 13.6 5.4 2.7 29.4 57.5 7.2 5.9

Bărbat 18.3 54.0 20.3 7.4 74.8 14.4 7.9 3.0 38.1 38.1 14.9 8.9

Vârstă16-17 ani 20.7 50.0 22.3 6.9 70.7 17.0 8.0 4.3 35.6 42.6 13.8 8.0

18-20 ani 21.3 54.9 17.9 6.0 81.3 11.5 5.5 1.7 31.9 52.8 8.5 6.8

Educație

Gimnaziu/școală

profesională20.9 49.8 22.3 7.0 76.0 14.6 5.9 3.5 36.9 43.2 12.2 7.7

Liceu/colegiu 21.3 58.8 14.7 5.1 77.9 12.5 8.1 1.5 26.5 58.8 8.1 6.6


Nu studiază 20.2 51.7 19.1 9.0 78.7 14.6 3.4 3.4 37.1 48.3 5.6 9.0

Venituri

Foarte mici 34.2 49.4 11.4 5.1 78.5 17.7 2.5 1.3 49.4 38.0 8.9 3.8

Mici 26.5 48.5 16.2 8.8 75.0 13.2 4.4 7.4 38.2 41.2 7.4 13.2

Medii 14.5 57.2 19.6 8.7 80.4 14.5 2.9 2.2 30.4 50.0 13.0 6.5

Mari 18.3 55.0 25.0 1.7 75.0 11.7 10.8 2.5 23.3 58.3 11.7 6.7

NȘ/NR 11.1 33.3 38.9 16.7 55.6 11.1 33.3 0.0 38.9 38.9 11.1 11.1

MediuUrban 23.8 46.9 22.4 7.0 71.3 15.4 11.2 2.1 31.5 47.6 10.5 10.5

Rural 19.6 55.7 18.6 6.1 79.3 13.2 4.3 3.2 34.6 48.6 11.1 5.7

TOTAL 21.0 52.7 19.9 6.4 76.6 13.9 6.6 2.8 33.6 48.2 10.9 7.3

60 www.prodem.md

Q5. Câtă încredere aveți în următoarele instituții? N=423

Guvern Parlament

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

SexFemeie 29.4 49.3 18.1 1.4 1.8 34.8 43.4 17.6 2.7 1.4

Bărbat 26.2 53.5 15.8 2.5 2.0 27.2 51.0 17.8 2.0 2.0

Vârstă16-17 ani 20.7 53.7 20.2 3.2 2.1 25.0 47.3 23.9 1.6 2.1

18-20 ani 33.6 49.4 14.5 0.9 1.7 36.2 46.8 12.8 3.0 1.3

EducațieGimnaziu/școală profesională 21.3 54.7 19.2 2.8 2.1 25.8 48.1 20.9 3.1 2.1

Liceu/colegiu 41.9 44.1 12.5 0.0 1.5 42.6 44.9 11.0 0.7 0.7

OcupațieElev/student 26.6 51.2 18.0 2.1 2.1 30.5 45.8 19.5 2.4 1.8

Nu studiază 32.6 51.7 13.5 1.1 1.1 33.7 51.7 11.2 2.2 1.1

Venituri

Foarte mici 21.5 48.1 27.8 1.3 1.3 21.5 45.6 29.1 2.5 1.3

Mici 41.2 47.1 10.3 1.5 0.0 41.2 42.6 14.7 1.5 0.0

Medii 24.6 60.1 13.0 0.0 2.2 29.0 58.0 8.7 2.2 2.2

Mari 26.7 47.5 18.3 4.2 3.3 35.0 38.3 21.7 2.5 2.5

NȘ/NR 38.9 38.9 16.7 5.6 0.0 27.8 44.4 22.2 5.6 0.0

MediuUrban 29.4 51.7 12.6 2.8 3.5 30.8 47.6 16.1 2.8 2.8

Rural 27.1 51.1 19.3 1.4 1.1 31.4 46.8 18.6 2.1 1.1

TOTAL 27.9 51.3 17.0 1.9 1.9 31.2 47.0 17.7 2.4 1.7

Q5. (continuare)

Președinție Justiție

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cred

ere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cred

ere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

SexFemeie 35.7 38.5 22.6 1.8 1.4 25.3 48.4 20.8 3.6 1.8

Bărbat 30.7 42.6 16.8 7.9 2.0 25.7 48.0 20.3 4.0 2.0

Vârstă16-17 ani 26.6 42.6 22.9 5.3 2.7 22.9 49.5 20.7 4.3 2.7

18-20 ani 38.7 38.7 17.4 4.3 0.9 27.7 47.2 20.4 3.4 1.3


Liceu/colegiu 44.9 38.2 14.0 2.9 0.0 27.9 49.3 18.4 4.4 0.0


Nu studiază 32.6 42.7 18.0 5.6 1.1 29.2 46.1 20.2 2.2 2.2

61

Președinție Justiție

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cred

ere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cred

ere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Venituri

Foarte mici 17.7 43.0 31.6 6.3 1.3 21.5 49.4 24.1 3.8 1.3

Mici 41.2 41.2 16.2 1.5 0.0 32.4 48.5 11.8 5.9 1.5

Medii 37.0 41.3 14.5 4.3 2.9 21.7 54.3 20.3 1.4 2.2

Mari 36.7 36.7 19.2 5.8 1.7 28.3 42.5 22.5 4.2 2.5

NȘ/NR 22.2 44.4 27.8 5.6 0.0 27.8 33.3 27.8 11.1 0.0

MediuUrban 26.6 47.6 18.2 4.9 2.8 29.4 48.3 17.5 3.5 1.4

Rural 36.8 36.8 20.7 4.6 1.1 23.6 48.2 22.1 3.9 2.1

TOTAL 33.3 40.4 19.9 4.7 1.7 25.5 48.2 20.6 3.8 1.9

Q5. (continuare)

Biserică Primărie

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cred

ere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

SexFemeie 5.0 19.9 42.5 30.3 2.3 9.5 34.4 41.6 13.1 1.4

Bărbat 5.4 26.7 33.2 31.7 3.0 5.9 38.6 41.6 10.4 3.5

Vârstă16-17 ani 3.7 25.0 33.5 35.6 2.1 5.3 36.2 43.6 12.2 2.7

18-20 ani 6.4 21.7 41.7 27.2 3.0 9.8 36.6 40.0 11.5 2.1


Liceu/colegiu 7.4 24.3 37.5 27.9 2.9 12.5 34.6 39.7 11.8 1.5


Nu studiază 3.4 18.0 47.2 28.1 3.4 9.0 43.8 36.0 7.9 3.4

Venituri

Foarte mici 3.8 35.4 31.6 26.6 2.5 6.3 50.6 35.4 6.3 1.3

Mici 5.9 19.1 44.1 30.9 0.0 10.3 32.4 39.7 13.2 4.4

Medii 3.6 17.4 43.5 31.2 4.3 6.5 35.5 46.4 9.4 2.2

Mari 6.7 24.2 31.7 35.0 2.5 9.2 28.3 41.7 18.3 2.5

NȘ/NR 11.1 22.2 44.4 22.2 0.0 5.6 50.0 38.9 5.6 0.0

MediuUrban 8.4 19.6 36.4 32.2 3.5 6.3 46.2 38.5 6.3 2.8

Rural 3.6 25 38.9 30.4 2.1 8.6 31.4 43.2 14.6 2.1

TOTAL 5.2 23.2 38.1 31.0 2.6 7.8 36.4 41.6 11.8 2.4

62 www.prodem.md

Q5. (continuare)

Instituții de învățământ Partide politice

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cred

ere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cred

ere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

SexFemeie 9.0 24.9 48.9 15.4 1.8 48.0 32.6 9.5 3.6 6.3

Bărbat 6.9 24.3 49.0 16.8 3.0 37.1 35.1 10.4 5.4 11.9

Vârstă16-17 ani 8.0 25.0 48.4 16.0 2.7 34.0 38.3 11.7 6.4 9.6

18-20 ani 8.1 24.3 49.4 16.2 2.1 49.8 30.2 8.5 3.0 8.5


Liceu/colegiu 8.1 25.7 49.3 14.7 2.2 52.2 27.2 9.6 2.2 8.8


Nu studiază 6.7 25.8 56.2 9.0 2.2 52.8 29.2 3.4 2.2 12.4

Venituri

Foarte mici 10.1 24.1 50.6 11.4 3.8 27.8 19.0 15.2 2.5 35.4

Mici 7.4 26.5 48.5 16.2 1.5 58.8 29.4 5.9 4.4 1.5

Medii 5.1 24.6 55.1 13.0 2.2 44.2 42.8 8.0 0.7 4.3

Mari 9.2 22.5 42.5 23.3 2.5 43.3 34.2 9.2 10.8 2.5

NȘ/NR 16.7 33.3 38.9 11.1 0.0 33.3 44.4 22.2 0.0 0.0

MediuUrban 16.7 33.3 38.9 11.1 0.0 46.2 36.4 8.4 4.9 4.2

Rural 11.2 35.0 37.1 14.0 2.8 41.1 32.5 10.7 4.3 11.4

TOTAL 8.0 24.6 48.9 16.1 2.4 42.8 33.8 9.9 4.5 9.0

Q5. (continuare)

CEC (Comisia Electorală Centrală) Poliție

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

SexFemeie 24.9 32.1 24.9 5.0 13.1 27.1 35.7 25.3 8.1 3.6

Bărbat 25.2 36.1 14.9 4.0 19.8 31.7 37.1 19.3 7.9 4.0

Vârstă16-17 ani 20.2 34.6 20.2 5.9 19.1 29.3 32.4 24.5 9.6 4.3

18-20 ani 28.9 33.6 20.0 3.4 14.0 29.4 39.6 20.9 6.8 3.4


Liceu/colegiu 31.6 29.4 19.9 2.9 16.2 25.7 39.7 22.8 7.4 4.4


Nu studiază 30.3 37.1 13.5 2.2 16.9 36.0 40.4 18.0 3.4 2.2

63

CEC (Comisia Electorală Centrală) Poliție

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Venituri

Foarte mici 20.3 19.0 6.3 2.5 51.9 54.4 20.3 13.9 7.6 3.8

Mici 35.3 42.6 17.6 2.9 1.5 27.9 50.0 13.2 5.9 2.9

Medii 26.1 38.4 21.7 1.4 12.3 23.9 34.8 31.2 4.3 5.8

Mari 23.3 30.0 29.2 10.0 7.5 20.0 39.2 24.2 14.2 2.5

NȘ/NR 11.1 61.1 16.7 5.6 5.6 27.8 50.0 16.7 5.6 0.0

MediuUrban+ 22.4 42.0 20.3 4.2 11.2 33.6 35.0 18.2 7.7 5.6

Rural 26.4 30.0 20.0 4.6 18.9 27.1 37.1 24.6 8.2 2.9

TOTAL 25.1 34.0 20.1 4.5 16.3 29.3 36.4 22.5 8.0 3.8

Q5. (continuare)

Mass-media (presă, radio, televizi-une)

Organizații neguvernamentale (obștești)

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

SexFemeie 12.7 41.6 37.6 5.4 2.7 8.1 33.9 36.2 13.6 8.1

Bărbat 13.9 33.7 42.6 6.9 3.0 10.9 33.8 35.8 10.0 9.5

Vârstă16-17 ani 14.4 37.2 39.9 6.9 1.6 4.8 40.1 36.4 10.2 8.6

18-20 ani 12.3 38.3 40.0 5.5 3.8 13.2 28.9 35.7 13.2 8.9


Liceu/colegiu 14.0 42.6 35.3 2.9 5.1 12.5 30.9 36.8 8.1 11.8


Nu studiază 11.2 36.0 41.6 6.7 4.5 13.5 29.2 37.1 10.1 10.1

Venituri

Foarte mici 10.1 43.0 40.5 3.8 2.5 7.6 32.9 44.3 8.9 6.3

Mici 19.1 52.9 25.0 1.5 1.5 13.2 51.5 26.5 7.4 1.5

Medii 10.9 34.1 44.2 6.5 4.3 5.8 31.2 37.7 10.9 14.5

Mari 15.0 28.3 44.2 10.0 2.5 10.9 26.1 35.3 18.5 9.2

NȘ/NR 11.1 50.0 33.3 5.6 0.0 22.2 44.4 27.8 5.6 0.0

MediuUrban 14.7 44.8 30.1 5.6 4.9 14.0 38.5 30.8 9.8 7.0

Rural 12.5 34.3 45.0 6.4 1.8 7.2 31.5 38.7 12.9 9.7

TOTAL 13.2 37.8 40.0 6.1 2.8 9.5 33.9 36.0 11.8 8.8

64 www.prodem.md

Q5. (continuare)

Bănci Întreprinderi de stat

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

SexFemeie 10.9 40.3 34.4 10.4 4.1 9.5 44.3 33.0 4.1 9.0

Bărbat 15.8 32.7 33.7 8.4 9.4 14.4 39.3 31.3 5.0 10.0

Vârstă16-17 ani 12.8 35.1 36.7 10.1 5.3 11.2 42.6 33.0 5.3 8.0

18-20 ani 13.6 37.9 31.9 8.9 7.7 12.4 41.5 31.6 3.8 10.7


Liceu/colegiu 14.7 41.2 30.1 8.8 5.1 13.3 39.3 33.3 3.0 11.1


Nu studiază 14.6 37.1 31.5 6.7 10.1 11.2 37.1 37.1 5.6 9.0

Venituri

Foarte mici 6.3 30.4 45.6 13.9 3.8 8.9 36.7 44.3 2.5 7.6

Mici 14.7 51.5 25.0 5.9 2.9 10.3 64.7 17.6 2.9 4.4

Medii 11.6 39.1 29.0 7.2 13.0 12.4 39.4 32.1 1.5 14.6

Mari 17.5 30.0 36.7 11.7 4.2 15.0 36.7 29.2 10.0 9.2

NȘ/NR 22.2 33.3 38.9 5.6 0.0 5.6 33.3 55.6 5.6 0.0

MediuUrban 13.3 35.0 35.0 11.2 5.6 12.6 43.4 30.8 5.6 7.7

Rural 13.2 37.5 33.6 8.6 7.1 11.5 41.2 33.0 3.9 10.4

TOTAL 13.2 36.6 34.0 9.5 6.6 11.8 41.9 32.2 4.5 9.5

Q5. (continuare)

Întreprinderi private

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

SexFemeie 14.0 40.3 31.7 4.1 10.0

Bărbat 18.4 33.8 30.3 8.0 9.5

Vârstă16-17 ani 17.6 38.3 30.3 6.4 7.4

18-20 ani 15.0 36.3 31.6 5.6 11.5


Liceu/colegiu 15.6 38.5 30.4 3.0 12.6


Nu studiază 16.9 36.0 27.0 9.0 11.2

65

Întreprinderi private

Variabila Grup

Delo

c

Puțin

ă în

cre-

dere

Oare

care

în

cred

ere

Foar

te m

ultă

în

cred

ere

NȘ/N

R

Venituri

Foarte mici 17.7 31.6 39.2 3.8 7.6

Mici 13.2 48.5 25.0 8.8 4.4

Medii 12.4 40.1 28.5 5.1 13.9

Mari 20.8 30.8 30.8 6.7 10.8

NȘ/NR 16.7 38.9 38.9 5.6 0.0

MediuUrban 16.8 41.3 25.9 7.0 9.1

Rural 15.8 35.1 33.7 5.4 10.0

TOTAL 16.1 37.2 31.0 5.9 9.7

Q6. Vă rugăm să numiți persoana care este în următoare funcție….? (doar răspun-surile corecte și greșite), N=423

Președintele RMPreședintele Parla-

mentului RMPrim-ministrul RM

Variabila Grup Da Nu Da Nu Da Nu

SexFemeie 86.0 14.0 33.5 66.5 35.3 64.7

Bărbat 79.2 20.8 23.8 76.2 28.2 71.8

Vârstă16-17 ani 85.1 14.9 26.6 73.4 29.8 70.2

18-20 ani 80.9 19.1 30.6 69.4 33.6 66.4

EducațieGimnaziu/școală profesională 80.5 19.5 26.5 73.5 30.0 70.0

Liceu/colegiu 87.5 12.5 33.8 66.2 36.0 64.0

OcupațieElev/student 85.0 15.0 30.5 69.5 35.0 65.0

Nu studiază 74.2 25.8 22.5 77.5 20.2 79.8

Venituri

Foarte mici 83.5 16.5 15.2 84.8 12.7 87.3

Mici 76.5 23.5 27.9 72.1 32.4 67.6

Medii 80.4 19.6 31.2 68.8 34.1 65.9

Mari 85.8 14.2 35.8 64.2 40.0 60.0

NȘ/NR 100.0 0.0 27.8 72.2 44.4 55.6

MediuUrban 81.1 18.9 25.9 74.1 35.7 64.3

Rural 83.6 16.4 30.4 69.6 30.0 70.0

TOTAL 82.7 17.3 28.8 71.2 31.9 68.1

66 www.prodem.md

Q6. (continuare)

Ministrul Economiei

Ministrul Educației

Președintele raionului (excepție: Colonița, Budești)

Primarul localității

Variabila Grup Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu

SexFemeie 3.2 96.8 54.8 45.2 7.7 92.3 67.0 33.0

Bărbat 2.5 97.5 33.2 66.8 8.7 91.3 67.3 32.7

Vârstă16-17 ani 3.2 96.8 40.4 59.6 6.7 93.3 64.9 35.1

18-20 ani 2.6 97.4 47.7 52.3 9.2 90.8 68.9 31.1

EducațieGimnaziu/școală profesională 2.8 97.2 37.6 62.4 6.9 93.1 63.8 36.2

Liceu/colegiu 2.9 97.1 58.8 41.2 10.8 89.2 74.3 25.7

OcupațieElev/student 3.6 96.4 45.5 54.5 9.3 90.7 68.6 31.4

Nu studiază 0.0 100.0 40.4 59.6 4.3 95.7 61.8 38.2

Venituri

Foarte mici 0.0 100.0 27.8 72.2 6.6 93.4 60.8 39.2

Mici 4.4 95.6 48.5 51.5 5.2 94.8 60.3 39.7

Medii 2.2 97.8 52.2 47.8 9.0 91.0 68.8 31.2

Mari 2.5 97.5 42.5 57.5 7.5 92.5 70.0 30.0

NȘ/NR 16.7 83.3 55.6 44.4 23.5 76.5 88.9 11.1

MediuUrban 6.3 93.7 46.9 53.1 16.1 83.9 62.2 37.8

Rural 1.1 98.9 43.2 56.8 1.7 98.3 69.6 30.4

TOTAL 2.8 97.2 44.4 55.6 8.2 91.8 67.1 32.9

Notă: Pentru Președintele raionului (excepție: Colonița, Budești) N=318

Q12. În ce măsură considerați că vă sunt respectate drepturile electorale în prezent? N=423

Variabila GrupÎntr-o măsură foarte mică

Într-o mă-sură mică

Într-o măsură nici mică, nici mare

Într-o mă-sură mare

Într-o măsură foarte mare

NR

SexFemeie 22.2 26.7 37.1 6.8 1.8 5.4

Bărbat 24.8 17.3 41.6 6.9 1.5 7.9

Vârstă16-17 ani 23.9 16.0 39.9 8.0 2.7 9.6

18-20 ani 23.0 27.2 38.7 6.0 0.9 4.3

Educație

Gimnaziu/școală profesi-

onală24.7 16.7 41.1 7.3 1.7 8.4

Liceu/colegiu 20.6 33.8 35.3 5.9 1.5 2.9


Nu studiază 23.6 25.8 41.6 2.2 0.0 6.7

67

Variabila GrupÎntr-o măsură foarte mică

Într-o mă-sură mică

Într-o măsură nici mică, nici mare

Într-o mă-sură mare

Într-o măsură foarte mare

NR

Venituri

Foarte mici 55.7 11.4 25.3 3.8 0.0 3.8

Mici 22.1 26.5 39.7 1.5 0.0 10.3

Medii 12.3 26.8 45.7 5.8 0.7 8.7

Mari 15.8 21.7 40.0 12.5 5.0 5.0

NȘ/NR 22.2 22.2 44.4 11.1 0.0 0.0

MediuUrban 23.8 19.6 41.3 8.4 0.7 6.3

Rural 23.2 23.6 38.2 6.1 2.1 6.8

TOTAL 23.4 22.2 39.2 6.9 1.7 6.6

Q13. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, iar Dvs. ați fi în localitate și ați avea dreptul de vot, în ce măsură ați fi interesat(ă) să participați la vot? N=423

Variabila Grup Deloc interesat Oarecum interesat Foarte interesat NȘ/NR

SexFemeie 8.1 15.8 72.9 3.2

Bărbat 6.4 26.7 62.9 4.0

Vârstă16-17 ani 6.4 21.3 67.6 4.8

18-20 ani 8.1 20.9 68.5 2.6

EducațieGimnaziu/școală profesională 7.7 23.7 64.8 3.8

Liceu/colegiu 6.6 15.4 75.0 2.9

OcupațieElev/student 6.9 19.8 69.2 4.2

Nu studiază 9.0 25.8 64.0 1.1

Venituri

Foarte mici 5.1 25.3 69.6 0.0

Mici 8.8 20.6 64.7 5.9

Medii 6.5 22.5 68.8 2.2

Mari 8.3 17.5 67.5 6.7

NȘ/NR 11.1 16.7 72.2 0.0

MediuUrban 10.5 25.9 60.1 3.5

Rural 5.7 18.6 72.1 3.6

TOTAL 7.3 21.0 68.1 3.5

Notă: În varianta de răspuns „Deloc interesat” au fost incluse notele 1.2,si 3, varianta de răspuns “Oarecum interesat” au fost incluse notele

4, 5, 6, si 7, și varianta de răspuns “Foarte interesat” au fost incluse notele 8, 9, si 10.

68 www.prodem.md

Q14. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri cât de probabil este că veți recoman-da prietenilor/colegilor/rudelor și altor persoane să participe la vot? N=423

Variabila Grup Nu aș recomandaÎntr-o oarecare măsu-

ră aș recomandaAș recomanda cu

fermitateNȘ/NR

SexFemeie 9.5 20.8 65.2 4.5

Bărbat 11.9 24.8 56.9 6.4

Vârstă16-17 ani 6.9 21.3 64.4 7.4

18-20 ani 13.6 23.8 58.7 3.8

EducațieGimnaziu/școală profesională 10.5 23.3 59.9 6.3

Liceu/colegiu 11.0 21.3 64.0 3.7

OcupațieElev/student 8.4 23.1 62.9 5.7

Nu studiază 19.1 21.3 55.1 4.5

Venituri

Foarte mici 5.1 27.8 67.1 0.0

Mici 14.7 23.5 57.4 4.4

Medii 11.6 22.5 59.4 6.5

Mari 10.0 20.8 60.8 8.3

NȘ/NR 16.7 11.1 66.7 5.6

MediuUrban 15.4 25.2 54.5 4.9

Rural 8.2 21.4 64.6 5.7

TOTAL 10.6 22.7 61.2 5.4

Notă: În varianta de răspuns „Nu as recomanda” au fost incluse notele 1.2,si 3, varianta de răspuns “Într-o oarecare măsură aș recomanda”

au fost incluse notele 4, 5, 6, si 7, și varianta de răspuns “Aș recomanda cu fermitate” au fost incluse notele 8, 9, si 10.

Q15. Dacă duminica viitoare s-ar desfășura alegeri locale, ați vota un primar....? N=423

Femeie Femeie (pentru cei din Budești și Colonița), N=105

Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR

SexFemeie 80.1 14.0 5.9 94.3 1.9 3.8

Bărbat 65.3 24.8 9.9 86.5 11.5 1.9

Vârstă16-17 ani 71.8 19.7 8.5 88.9 7.4 3.7

18-20 ani 74.0 18.7 7.2 92.2 5.9 2.0


Liceu/colegiu 76.5 15.4 8.1 94.1 2.9 2.9


Nu studiază 64.0 25.8 10.1 84.2 15.8 0.0

69

Femeie Femeie (pentru cei din Budești și Colonița), N=105


Venituri

Foarte mici 34.2 46.8 19.0 100.0 0.0 0.0

Mici 79.4 13.2 7.4 90.0 10.0 0.0

Medii 81.2 13.0 5.8 89.5 5.3 5.3

Mari 82.5 14.2 3.3 90.6 7.5 1.9

NȘ/NR 94.4 0.0 5.6 100.0 0.0 0.0

MediuUrban 72.7 20.3 7.0 0.0 0.0 0.0

Rural 73.2 18.6 8.2 90.5 6.7 2.9

TOTAL 73.0 19.1 7.8 90.5 6.7 2.9

Q15. (continuare)

O persoană de etnie rromă

O persoană de o altă etnie decât a dvs. (excluzând etnia rromă)


SexFemeie 14.9 66.1 19.0 37.6 45.2 17.2

Bărbat 11.9 74.8 13.4 27.2 58.4 14.4

Vârstă16-17 ani 13.8 70.7 15.4 33.0 52.1 14.9

18-20 ani 13.2 69.8 17.0 32.3 51.1 16.6


Liceu/colegiu 16.9 63.2 19.9 35.3 44.1 20.6


Nu studiază 7.9 79.8 12.4 20.2 67.4 12.4

Venituri

Foarte mici 5.1 79.7 15.2 13.9 72.2 13.9

Mici 16.2 69.1 14.7 33.8 54.4 11.8

Medii 15.2 69.6 15.2 38.4 46.4 15.2

Mari 15.8 66.7 17.5 35.8 45.8 18.3

NȘ/NR 11.1 61.1 27.8 44.4 27.8 27.8

MediuUrban 11.9 67.8 20.3 37.1 43.4 19.6

Rural 14.3 71.4 14.3 30.4 55.7 13.9

TOTAL 13.5 70.2 16.3 32.6 51.5 15.8

70 www.prodem.md

Q15. (continuare)

O persoană cu dizabilități fizice O persoană cu antecedente penale


SexFemeie 27.6 54.3 18.1 4.5 83.7 11.8

Bărbat 24.3 58.9 16.8 6.4 83.2 10.4

Vârstă16-17 ani 31.4 52.1 16.5 5.9 84.0 10.1

18-20 ani 21.7 60.0 18.3 5.1 83.0 11.9


Liceu/colegiu 21.3 56.6 22.1 5.1 81.6 13.2


Nu studiază 18.0 67.4 14.6 4.5 83.1 12.4

Venituri

Foarte mici 11.4 79.7 8.9 1.3 92.4 6.3

Mici 25.0 63.2 11.8 5.9 86.8 7.4

Medii 30.4 50.7 18.8 5.1 82.6 12.3

Mari 29.2 48.3 22.5 7.5 79.2 13.3

NȘ/NR 38.9 27.8 33.3 11.1 66.7 22.2

MediuUrban 25.2 54.5 20.3 4.9 81.8 13.3

Rural 26.4 57.5 16.1 5.7 84.3 10.0

TOTAL 26.0 56.5 17.5 5.4 83.5 11.1

Q15. (continuare)

Homosexual

Variabila Grup Da Nu NȘ/NR

SexFemeie 6.8 81.0 12.2

Bărbat 5.9 86.1 7.9

Vârstă16-17 ani 5.9 85.1 9.0

18-20 ani 6.8 82.1 11.1

EducațieGimnaziu/școală profesională 4.5 86.4 9.1

Liceu/colegiu 10.3 77.2 12.5

OcupațieElev/student 7.2 81.7 11.1

Nu studiază 3.4 89.9 6.7

Venituri

Foarte mici 5.1 91.1 3.8

Mici 5.9 88.2 5.9

Medii 5.8 81.9 12.3

Mari 8.3 79.2 12.5

NȘ/NR 5.6 72.2 22.2

MediuUrban 2.8 86.0 11.2

Rural 8.2 82.1 9.6

TOTAL 6.4 83.5 10.2

71

Q21. În ce măsură următoarele elemente vă pot influența participarea la vot? N=423

Lipsa infrastructurii necesare participării la vot (rampă de acces) în exteriorul secției de votare

Variabila Grup Deloc În mică măsură În mare măsură Foarte mare măsură NȘ/NR

SexFemeie 39.4 30.3 16.7 4.1 9.5

Bărbat 44.1 23.8 16.8 4.0 11.4

Vârstă16-17 ani 44.1 21.8 18.6 3.2 12.2

18-20 ani 39.6 31.5 15.3 4.7 8.9


Liceu/colegiu 38.2 33.8 16.2 4.4 7.4


Nu studiază 50.6 23.6 11.2 2.2 12.4

Venituri

Foarte mici 41.8 27.8 19.0 0.0 11.4

Mici 44.1 30.9 8.8 2.9 13.2

Medii 41.3 27.5 18.1 4.3 8.7

Mari 40.8 22.5 17.5 7.5 11.7

NȘ/NR 38.9 38.9 22.2 0.0 0.0

MediuUrban 45.5 28.7 11.9 2.1 11.9

Rural 39.6 26.4 19.3 5.0 9.6

TOTAL 41.6 27.2 16.8 4.0 10.4

Q21. (continuare)

Lipsa condițiilor de vot necesare în interiorul secției de votare


SexFemeie 32.1 28.5 23.5 8.1 7.7

Bărbat 42.1 25.2 14.9 9.4 8.4

Vârstă16-17 ani 39.9 23.4 17.0 9.6 10.1

18-20 ani 34.5 29.8 21.3 8.1 6.4


Liceu/colegiu 33.1 33.8 19.9 6.6 6.6


Nu studiază 44.9 28.1 12.4 6.7 7.9

Venituri

Foarte mici 70.9 16.5 2.5 1.3 8.9

Mici 39.7 32.4 16.2 2.9 8.8

Medii 24.6 29.0 28.3 12.3 5.8

Mari 27.5 25.8 22.5 14.2 10.0

NȘ/NR 33.3 44.4 16.7 0.0 5.6

MediuUrban 25.2 37.8 20.3 4.9 11.9

Rural 42.9 21.4 18.9 10.7 6.1

TOTAL 36.9 27.0 19.4 8.7 8.0

72 www.prodem.md

Q21. (continuare)

Introducerea votului obligatoriu


SexFemeie 28.1 24.0 16.3 22.6 9.0

Bărbat 34.2 14.9 21.8 18.3 10.9

Vârstă16-17 ani 35.1 20.7 17.0 16.5 10.6

18-20 ani 27.7 18.7 20.4 23.8 9.4


Liceu/colegiu 26.5 19.9 22.8 24.3 6.6


Nu studiază 37.1 19.1 13.5 19.1 11.2

Venituri

Foarte mici 45.6 22.8 16.5 6.3 8.9

Mici 30.9 20.6 25.0 11.8 11.8

Medii 21.7 18.8 18.1 29.0 12.3

Mari 30.0 15.0 18.3 28.3 8.3

NȘ/NR 44.4 38.9 16.7 0.0 0.0

MediuUrban 24.5 26.6 23.8 12.6 12.6

Rural 34.3 16.1 16.4 24.6 8.6

TOTAL 31.0 19.6 18.9 20.6 9.9

Q21. (continuare)

Am o dizabilitate fizică/Nu mă pot deplasa și mi-e rușine să chem urna mobilă acasă


SexFemeie 52.0 8.6 14.0 10.0 15.4

Bărbat 52.0 14.9 14.4 4.5 14.4

Vârstă16-17 ani 51.6 11.2 14.9 5.3 17.0

18-20 ani 52.3 11.9 13.6 8.9 13.2


Liceu/colegiu 54.4 7.4 13.2 7.4 17.6


Nu studiază 60.7 7.9 10.1 7.9 13.5

Venituri

Foarte mici 78.5 3.8 2.5 2.5 12.7

Mici 55.9 11.8 8.8 4.4 19.1

Medii 45.7 11.6 21.0 9.4 12.3

Mari 42.5 11.7 16.7 10.0 19.2

NȘ/NR 33.3 44.4 16.7 5.6 0.0

MediuUrban 53.1 17.5 14.7 2.8 11.9

Rural 51.4 8.6 13.9 9.6 16.4

TOTAL 52.0 11.6 14.2 7.3 14.9

73

Q21. (continuare)

Nu sunt informată cu privire la drepturile mele electorale


SexFemeie 32.6 25.8 22.6 12.7 6.3

Bărbat 40.1 20.3 22.8 9.9 6.9

Vârstă16-17 ani 32.4 25.5 22.3 12.8 6.9

18-20 ani 39.1 21.3 23.0 10.2 6.4


Liceu/colegiu 39.7 19.1 22.8 12.5 5.9


Nu studiază 52.8 21.3 13.5 4.5 7.9

Venituri

Foarte mici 65.8 10.1 12.7 2.5 8.9

Mici 38.2 29.4 14.7 10.3 7.4

Medii 22.5 31.2 29.7 11.6 5.1

Mari 30.8 20.0 23.3 18.3 7.5

NȘ/NR 38.9 16.7 38.9 5.6 0.0

MediuUrban 26.6 30.1 25.9 9.8 7.7

Rural 41.1 19.6 21.1 12.1 6.1

TOTAL 36.2 23.2 22.7 11.3 6.6

Q21. (continuare)

Prietenii vor râde de mine dacă voi merge la vot


SexFemeie 68.8 13.6 6.3 2.7 8.6

Bărbat 68.8 16.8 5.0 3.0 6.4

Vârstă16-17 ani 68.1 16.5 5.3 2.7 7.4

18-20 ani 69.4 14.0 6.0 3.0 7.7


Liceu/colegiu 66.2 14.7 5.9 4.4 8.8


Nu studiază 73.0 11.2 4.5 3.4 7.9

Venituri

Foarte mici 87.3 0.0 2.5 0.0 10.1

Mici 70.6 16.2 1.5 1.5 10.3

Medii 62.3 23.2 5.1 4.3 5.1

Mari 65.0 15.0 8.3 3.3 8.3

NȘ/NR 55.6 16.7 22.2 5.6 0.0

MediuUrban 62.2 16.1 11.2 2.8 7.7

Rural 72.1 14.6 2.9 2.9 7.5

TOTAL 68.8 15.1 5.7 2.8 7.6

74 www.prodem.md

Q21. (continuare)

Nu am îmbrăcăminte/încălțăminte


SexFemeie 56.1 16.3 11.3 8.1 8.1

Bărbat 67.8 9.9 9.9 3.5 8.9

Vârstă16-17 ani 64.4 10.6 10.6 5.3 9.0

18-20 ani 59.6 15.3 10.6 6.4 8.1


Liceu/colegiu 57.4 12.5 14.0 8.1 8.1


Nu studiază 69.7 9.0 6.7 6.7 7.9

Venituri

Foarte mici 78.5 6.3 2.5 1.3 11.4

Mici 60.3 17.6 7.4 7.4 7.4

Medii 62.3 13.8 10.9 5.8 7.2

Mari 52.5 13.3 15.8 8.3 10.0

NȘ/NR 50.0 22.2 22.2 5.6 0.0

MediuUrban 57.3 16.8 13.3 3.5 9.1

Rural 63.9 11.4 9.3 7.1 8.2

TOTAL 61.7 13.2 10.6 5.9 8.5

Q21. (continuare)

Membrii BESV mi-au fost/sunt profesori


SexFemeie 64.7 14.9 6.8 2.3 11.3

Bărbat 68.3 16.3 5.9 1.0 8.4

Vârstă16-17 ani 65.4 16.0 8.5 1.1 9.0

18-20 ani 67.2 15.3 4.7 2.1 10.6


Liceu/colegiu 63.2 14.0 7.4 3.7 11.8


Nu studiază 64.0 14.6 6.7 3.4 11.2

Venituri

Foarte mici 77.2 5.1 1.3 1.3 15.2

Mici 64.7 11.8 7.4 2.9 13.2

Medii 63.0 23.2 6.5 0.7 6.5

Mari 65.8 15.8 6.7 1.7 10.0

NȘ/NR 55.6 16.7 22.2 5.6 0.0

MediuUrban 57.3 18.2 11.2 1.4 11.9

Rural 71.1 14.3 3.9 1.8 8.9

TOTAL 66.4 15.6 6.4 1.7 9.9

75

Q21. (continuare)

Biroul electoral este departe de casa mea


SexFemeie 53.4 24.4 8.6 5.4 8.1

Bărbat 55.9 14.4 18.8 4.0 6.9

Vârstă16-17 ani 54.3 21.8 13.8 2.7 7.4

18-20 ani 54.9 17.9 13.2 6.4 7.7


Liceu/colegiu 53.7 15.4 16.2 7.4 7.4


Nu studiază 59.6 10.1 13.5 6.7 10.1

Venituri

Foarte mici 78.5 5.1 1.3 1.3 13.9

Mici 58.8 14.7 13.2 2.9 10.3

Medii 48.6 27.5 15.2 4.3 4.3

Mari 45.0 22.5 17.5 8.3 6.7

NȘ/NR 44.4 22.2 27.8 5.6 0.0

MediuUrban 48.3 25.2 11.9 4.2 10.5

Rural 57.9 16.8 14.3 5.0 6.1

TOTAL 54.6 19.6 13.5 4.7 7.6

Q21. (continuare)

Drumul spre BESV este deteriorat


SexFemeie 53.8 22.6 8.1 8.1 7.2

Bărbat 61.9 14.4 12.4 4.0 7.4

Vârstă16-17 ani 60.1 19.1 11.2 3.7 5.9

18-20 ani 55.7 18.3 9.4 8.1 8.5


Liceu/colegiu 52.2 15.4 12.5 10.3 9.6


Nu studiază 61.8 12.4 10.1 5.6 10.1

Venituri

Foarte mici 79.7 7.6 1.3 0.0 11.4

Mici 55.9 19.1 10.3 2.9 11.8

Medii 54.3 21.7 13.8 5.1 5.1

Mari 50.0 19.2 11.7 13.3 5.8

NȘ/NR 44.4 38.9 11.1 5.6 0.0

MediuUrban 51.7 26.6 8.4 4.2 9.1

Rural 60.7 14.6 11.1 7.1 6.4

TOTAL 57.7 18.7 10.2 6.1 7.3

76 www.prodem.md

Q22. Ați dori să aflați mai multe despre procesul electoral și procedura de vot? N=423

Variabila Grup Da Nu

SexFemeie 77.8 22.2

Bărbat 63.4 36.6

Vârstă16-17 ani 73.4 26.6

18-20 ani 68.9 31.1

EducațieGimnaziu/școală profesională 67.9 32.1

Liceu/colegiu 77.2 22.8

OcupațieElev/student 74.3 25.7

Nu studiază 58.4 41.6

Venituri

Foarte mici 86.1 13.9

Mici 66.2 33.8

Medii 64.5 35.5

Mari 68.3 31.7

NȘ/NR 88.9 11.1

MediuUrban 70.6 29.4

Rural 71.1 28.9

TOTAL 70.9 29.1

Q23a. Care este modalitatea prin care ați dori să fiți informat despre procesul elec-toral și procedura de vot... În primul rând? N=300

Variabila Grup

Orga

niza

re d

e ca

mpa

nii d

e in

form

are

în lo

calit

ate

Prin

inte

rmed

iul p

liant

elor

in

form

ativ

e

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

pano

uri

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

la T

V

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

site

-uri

Orga

niza

rea

unor

eve

ni-

men

te la

car

e aț

i fi in

form

at

desp

re p

roce

sul e

lect

oral

de

căt

re a

lte o

rgan

izaț

ii

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

ga-

niza

te d

e că

tre

CEC

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

-ga

niza

te d

e că

tre

part

idel

e po

litic

e

Nu ș

tiu

SexFemeie 35.5 5.2 3.5 21.5 11.6 12.8 5.8 4.1 0.0

Bărbat 22.7 7.8 3.9 37.5 11.7 6.2 4.7 3.9 1.6

Vârstă16-17 ani 25.4 5.8 5.1 29.7 10.1 10.9 5.8 6.5 0.7

18-20 ani 34.0 6.8 2.5 27.2 13.0 9.3 4.9 1.9 0.6

Educație

G imnaz iu /ș coa lă

profesională24.1 7.7 4.1 31.8 8.2 11.8 6.2 5.6 0.5

Liceu/colegiu 41.0 3.8 2.9 21.9 18.1 6.7 3.8 1.0 1.0

OcupațieElev/student 29.8 7.3 3.6 25.0 12.9 10.5 5.6 4.4 0.8

Nu studiază 30.8 1.9 3.8 44.2 5.8 7.7 3.8 1.9 0.0

77

Variabila Grup

Orga

niza

re d

e ca

mpa

nii d

e in

form

are

în lo

calit

ate

Prin

inte

rmed

iul p

liant

elor

in

form

ativ

e

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

pano

uri

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

la T

V

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

site

-uri

Orga

niza

rea

unor

eve

ni-

men

te la

car

e aț

i fi in

form

at

desp

re p

roce

sul e

lect

oral

de

căt

re a

lte o

rgan

izaț

ii

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

ga-

niza

te d

e că

tre

CEC

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

-ga

niza

te d

e că

tre

part

idel

e po

litic

e

Nu ș

tiu

Venituri

Foarte mici 33.8 8.8 1.5 45.6 4.4 2.9 1.5 0.0 1.5

Mici 33.3 2.2 2.2 24.4 13.3 17.8 4.4 2.2 0.0

Medii 29.2 4.5 1.1 27.0 11.2 11.2 11.2 3.4 1.1

Mari 25.6 6.1 4.9 20.7 17.1 12.2 3.7 9.8 0.0

NȘ/NR 31.2 18.8 25.0 12.5 12.5 0.0 0.0 0.0 0.0

MediuUrban 25.7 9.9 6.9 29.7 7.9 9.9 6.9 2.0 1.0

Rural 32.2 4.5 2.0 27.6 13.6 10.1 4.5 5.0 0.5

TOTAL 30.0 6.3 3.7 28.3 11.7 10.0 5.3 4.0 0.7

Q23b. Care este modalitatea prin care ați dori să fiți informat despre procesul elec-toral și procedura de vot... În al doilea rând? N=300

Variabila Grup

Orga

niza

re d

e ca

mpa

nii d

e in

form

are

în lo

calit

ate

Prin

inte

rmed

iul p

liant

elor

in

form

ativ

e

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

pano

uri

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

la T

V

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

site

-uri

Orga

niza

rea

unor

eve

ni-

men

te la

car

e aț

i fi in

form

at

desp

re p

roce

sul e

lect

oral

de

căt

re a

lte o

rgan

izaț

ii

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

ga-

niza

te d

e că

tre

CEC

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

-ga

niza

te d

e că

tre

part

idel

e po

litic

e

Nu ș

tiuSex

Femeie 12.8 15.1 13.4 26.2 9.9 9.9 7.6 5.2 0.0

Bărbat 10.3 22.2 11.9 27.0 14.3 7.1 5.6 0.8 0.8

Vârstă16-17 ani 11.7 15.3 15.3 26.3 8.8 12.4 6.6 2.9 0.7

18-20 ani 11.8 20.5 10.6 26.7 14.3 5.6 6.8 3.7 0.0

Educație

G imnaz i u / școa l ă

profesională10.3 17.5 14.9 25.8 11.3 10.8 5.7 3.1 0.5

Liceu/colegiu 14.4 19.2 8.7 27.9 12.5 4.8 8.7 3.8 0.0


Nu studiază 11.8 13.7 11.8 33.3 11.8 7.8 3.9 5.9 0.0

Venituri

Foarte mici 7.6 25.8 22.7 21.2 16.7 1.5 1.5 3.0 0.0

Mici 13.3 11.1 13.3 28.9 6.7 17.8 4.4 4.4 0.0

Medii 15.7 12.4 10.1 29.2 12.4 6.7 7.9 4.5 1.1

Mari 11.0 20.7 9.8 26.8 11.0 8.5 11.0 1.2 0.0

NȘ/NR 6.2 25.0 0.0 25.0 6.2 25.0 6.2 6.2 0.0

78 www.prodem.md

Variabila Grup

Orga

niza

re d

e ca

mpa

nii d

e in

form

are

în lo

calit

ate

Prin

inte

rmed

iul p

liant

elor

in

form

ativ

e

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

pano

uri

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

la T

V

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

site

-uri

Orga

niza

rea

unor

eve

ni-

men

te la

car

e aț

i fi in

form

at

desp

re p

roce

sul e

lect

oral

de

căt

re a

lte o

rgan

izaț

ii

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

ga-

niza

te d

e că

tre

CEC

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

-ga

niza

te d

e că

tre

part

idel

e po

litic

e

Nu ș

tiu

MediuUrban 6.9 22.8 10.9 26.7 13.9 8.9 6.9 2.0 1.0

Rural 14.2 15.7 13.7 26.4 10.7 8.6 6.6 4.1 0.0

TOTAL 11.7 18.1 12.8 26.5 11.7 8.7 6.7 3.4 0.3

Q23c. Care este modalitatea prin care ați dori să fiți informat despre procesul elec-toral și procedura de vot... În al treilea rând? N=300

Variabila Grup

Orga

niza

re d

e ca

mpa

nii d

e in

form

are

în lo

calit

ate

Prin

inte

rmed

iul p

liant

elor

in

form

ativ

e

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

pano

uri

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

la T

V

Prin

pla

sare

a pu

blic

ității

el

ecto

rale

pe

site

-uri

Orga

niza

rea

unor

eve

ni-

men

te la

car

e aț

i fi in

form

at

desp

re p

roce

sul e

lect

oral

de

căt

re a

lte o

rgan

izaț

ii

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

ga-

niza

te d

e că

tre

CEC

Întâ

lniri

cu

aleg

ător

ii or

-ga

niza

te d

e că

tre

part

idel

e po

litic

e

Nu ș

tiu

SexFemeie 15.4 14.8 9.5 7.1 15.4 11.8 10.1 12.4 3.6

Bărbat 22.8 6.5 9.8 7.3 15.4 12.2 8.9 14.6 2.4

Vârstă16-17 ani 23.4 13.1 7.3 5.8 13.9 10.2 10.9 11.7 3.6

18-20 ani 14.2 9.7 11.6 8.4 16.8 13.5 8.4 14.8 2.6

Educație

Gimnaz iu/școa lă

profesională22.4 12.5 8.3 6.8 14.1 11.5 9.4 12.0 3.1

Liceu/colegiu 11.0 9.0 12.0 8.0 18.0 13.0 10.0 16.0 3.0


Nu studiază 22.2 11.1 2.2 2.2 20.0 15.6 8.9 17.8 0.0

Venituri

Foarte mici 33.8 13.8 15.4 6.2 16.9 4.6 4.6 3.1 1.5

Mici 4.8 14.3 2.4 4.8 19.0 11.9 4.8 28.6 9.5

Medii 13.5 10.1 10.1 6.7 15.7 16.9 9.0 14.6 3.4

Mari 19.8 9.9 8.6 9.9 14.8 11.1 13.6 11.1 1.2

NȘ/NR 13.3 6.7 6.7 6.7 0.0 20.0 26.7 20.0 0.0

MediuUrban 11.9 13.9 12.9 5.9 12.9 17.8 11.9 9.9 3.0

Rural 22.0 9.9 7.9 7.9 16.8 8.9 8.4 15.2 3.1

TOTAL 18.5 11.3 9.6 7.2 15.4 12.0 9.6 13.4 3.1

79

Q24. În ce măsură ați fi dispus să faceți următoarele...? N=423

Să participați la o demonstrație legală Să participați la o grevă Să deveniți membru al unui

partid politic

Variabila Grup

Am fă

cut

Aș p

utea

fa

ce

Nu a

ș fa

ce

nici

odat

ă

NȘ/N

R

Am fă

cut

Aș p

utea

fa

ce

Nu a

ș fa

ce

nici

odat

ă

NȘ/N

R

Am fă

cut

Aș p

utea

fa

ce

Nu a

ș fa

ce

nici

odat

ă

NȘ/N

R

SexFemeie 6.8 61.5 14.5 17.2 4.5 55.7 23.1 16.7 3.2 53.4 20.8 22.6

Bărbat 8.4 64.4 15.8 11.4 5.4 55.0 27.2 12.4 3.5 58.9 22.3 15.3

Vârstă16-17 ani 4.3 64.9 12.2 18.6 2.1 55.9 23.4 18.6 2.7 60.1 17.0 20.2

18-20 ani 10.2 61.3 17.4 11.1 7.2 54.9 26.4 11.5 3.8 52.8 25.1 18.3

Educație

Gimnaz iu/școa lă

profesională4.9 62.0 16.4 16.7 2.8 51.9 27.5 17.8 1.7 57.1 21.3 19.9

Liceu/colegiu 13.2 64.7 12.5 9.6 9.6 62.5 19.9 8.1 6.6 53.7 22.1 17.6


Nu studiază 10.1 62.9 15.7 11.2 4.5 59.6 25.8 10.1 2.2 59.6 23.6 14.6

Venituri

Foarte mici 7.6 57.0 7.6 27.8 5.1 58.2 10.1 26.6 1.3 40.5 15.2 43.0

Mici 7.4 57.4 16.2 19.1 5.9 48.5 25.0 20.6 0.0 58.8 17.6 23.5

Medii 8.0 68.1 15.2 8.7 5.1 54.3 32.6 8.0 2.9 61.6 24.6 10.9

Mari 7.5 62.5 20.8 9.2 3.3 55.8 28.3 12.5 6.7 55.0 26.7 11.7

NȘ/NR 5.6 72.2 5.6 16.7 11.1 72.2 11.1 5.6 5.6 77.8 5.6 11.1

MediuUrban 7.7 60.8 18.2 13.3 4.9 49.7 32.9 12.6 0.7 55.2 28.7 15.4

Rural 7.5 63.9 13.6 15.0 5.0 58.2 21.1 15.7 4.6 56.4 17.9 21.1

TOTAL 7.6 62.9 15.1 14.4 5.0 55.3 25.1 14.7 3.3 56.0 21.5 19.1

Q24. (continuare)

Să semnați petiții Să fiți voluntar

Variabila Grup

Am fă

cut

Aș p

utea

fa

ce

Nu a

ș fa

ce

nici

odat

ă

NȘ/N

R

Am fă

cut

Aș p

utea

fa

ce

Nu a

ș fa

ce

nici

odat

ă

NȘ/N

R

SexFemeie 5.4 56.6 19.9 18.1 28.1 51.6 6.8 13.6

Bărbat 8.9 59.4 17.8 13.9 23.8 59.4 7.4 9.4

Vârstă16-17 ani 7.4 58.0 16.5 18.1 25.5 54.3 8.0 12.2

18-20 ani 6.8 57.9 20.9 14.5 26.4 56.2 6.4 11.1

Educație

Gimnaziu/școală profe-

sională6.6 58.5 18.1 16.7 24.4 56.4 6.6 12.5

Liceu/colegiu 8.1 56.6 20.6 14.7 29.4 52.9 8.1 9.6


Nu studiază 2.2 65.2 21.3 11.2 18.0 61.8 11.2 9.0

80 www.prodem.md

Să semnați petiții Să fiți voluntar

Variabila Grup

Am fă

cut

Aș p

utea

fa

ce

Nu a

ș fa

ce

nici

odat

ă

NȘ/N

R

Am fă

cut

Aș p

utea

fa

ce

Nu a

ș fa

ce

nici

odat

ă

NȘ/N

R

Venituri

Foarte mici 2.5 73.4 10.1 13.9 6.3 73.4 7.6 12.7

Mici 7.4 51.5 17.6 23.5 20.6 54.4 4.4 20.6

Medii 4.3 54.3 25.4 15.9 26.1 57.2 5.8 10.9

Mari 12.5 54.2 19.2 14.2 39.2 45.0 9.2 6.7

NȘ/NR 11.1 66.7 11.1 11.1 44.4 33.3 11.1 11.1

MediuUrban 3.5 51.0 28.7 16.8 23.1 53.1 12.6 11.2

Rural 8.9 61.4 13.9 15.7 27.5 56.4 4.3 11.8

TOTAL 7.1 57.9 18.9 16.1 26.0 55.3 7.1 11.6

Q25a. Care sunt principalele surse din care vă informați despre viața socială și poli-tică a Rep. Moldova... În primul rând? N=423

Variabila Grup

Ziar

ele

Cana

lele

de

tele

vizi

une

Post

urile

de

radi

o

Site

-uril

e de

info

rmar

e al

e in

stitu

țiilo

r

Rețe

le d

e so

cial

izar

e

Mem

brii

fam

iliei

Prie

teni

i și c

unos

cuții

Zvon

urile

din

loca

litat

e

Întâ

lniri

le c

u po

litic

ieni

i

Inte

lect

ualit

atea

din

lo

calit

ate

ONG

Auto

rităț

ile p

ublic

e lo

cale

SexFemeie 5.5 30.0 5.5 10.5 28.2 8.6 3.6 1.8 2.3 2.3 1.4 0.5

Bărbat 6.1 35.2 2.0 9.7 34.2 6.1 4.1 0.5 1.0 0.0 1.0 0.0

Vârstă16-17 ani 8.7 33.2 3.3 10.3 27.7 7.6 3.8 0.5 1.6 1.6 1.1 0.5

18-20 ani 3.4 31.9 4.3 9.9 33.6 7.3 3.9 1.7 1.7 0.9 1.3 0.0

EducațieGimnaziu/școală profesională 6.8 33.1 3.6 8.9 29.5 8.9 4.6 0.7 1.8 1.1 0.7 0.4

Liceu/colegiu 3.7 31.1 4.4 12.6 34.1 4.4 2.2 2.2 1.5 1.5 2.2 0.0


Nu studiază 1.1 40.9 1.1 12.5 30.7 1.1 5.7 2.3 0.0 2.3 2.3 0.0

Venituri

Foarte mici 7.9 47.4 2.6 9.2 25.0 3.9 0.0 1.3 1.3 1.3 0.0 0.0

Mici 5.9 26.5 7.4 13.2 26.5 10.3 4.4 1.5 1.5 1.5 1.5 0.0

Medii 2.2 31.6 2.2 10.3 36.0 8.1 5.1 1.5 1.5 0.0 1.5 0.0

Mari 6.8 28.0 3.4 9.3 33.9 5.9 5.1 0.8 2.5 1.7 1.7 0.8

NȘ/NR 16.7 27.8 11.1 5.6 16.7 16.7 0.0 0.0 0.0 5.6 0.0 0.0

MediuUrban 7.0 28.0 4.9 10.5 31.5 8.4 3.5 3.5 2.1 0.7 0.0 0.0

Rural 5.1 34.8 3.3 9.9 30.8 7.0 4.0 0.0 1.5 1.5 1.8 0.4

TOTAL 5.8 32.5 3.8 10.1 31.0 7.5 3.8 1.2 1.7 1.2 1.2 0.2

81

Q25b. Care sunt principalele surse din care vă informați despre viața socială și poli-tică a Rep. Moldova... În al doilea rând? N=423

Variabila Grup

Ziar

ele

Cana

lele

de

tele

vizi

une

Post

urile

de

radi

o

Site

-uril

e de

info

rmar

e al

e in

stitu

țiilo

r

Rețe

le d

e so

cial

izar

e

Mem

brii

fam

iliei

Prie

teni

i și c

unos

cuții

Zvon

urile

din

loca

litat

e

Întâ

lniri

le c

u po

litic

ieni

i

Preo

ții ș

i slu

jitor

ii bi

seric

ii

Inte

lect

ualit

atea

din

lo

calit

ate

ONG

Auto

rităț

ile p

ublic

e lo

cale

SexFemeie 9.6 19.6 9.1 9.6 18.3 15.1 6.4 3.2 4.6 0.9 1.8 1.4 0.5

Bărbat 10.3 16.4 13.8 7.7 21.0 14.4 6.7 3.1 2.6 1.0 2.1 0.5 0.5

Vârstă16-17 ani 8.2 17.6 10.4 9.3 20.9 14.3 7.1 3.3 3.8 0.5 2.2 1.6 0.5

18-20 ani 11.2 18.5 12.1 8.2 18.5 15.1 6.0 3.0 3.4 1.3 1.7 0.4 0.4

EducațieGimnaziu/școală profesională 10.4 15.1 14.0 9.7 19.7 13.3 7.9 3.2 2.9 0.7 1.4 1.1 0.7

Liceu/colegiu 8.9 24.4 5.9 6.7 19.3 17.8 3.7 3.0 5.2 1.5 3.0 0.7 0.0

OcupațieElev/student 9.5 18.0 10.7 9.2 17.4 15.3 7.3 3.4 3.7 1.2 2.4 1.2 0.6

Nu studiază 11.5 18.4 13.8 6.9 27.6 12.6 3.4 2.3 3.4 0.0 0.0 0.0 0.0

Venituri

Foarte mici 18.4 17.1 14.5 2.6 25.0 11.8 3.9 2.6 3.9 0.0 0.0 0.0 0.0

Mici 10.4 14.9 9.0 13.4 14.9 19.4 7.5 4.5 3.0 1.5 1.5 0.0 0.0

Medii 7.4 21.5 13.3 8.9 21.5 11.9 5.9 2.2 2.2 2.2 3.0 0.0 0.0

Mari 7.6 15.3 9.3 10.2 16.9 18.6 7.6 1.7 5.1 0.0 2.5 3.4 1.7

NȘ/NR 5.6 27.8 5.6 5.6 16.7 5.6 11.1 16.7 5.6 0.0 0.0 0.0 0.0

MediuUrban 7.0 16.1 11.2 11.9 15.4 18.9 8.4 5.6 2.8 1.4 1.4 0.0 0.0

Rural 11.4 19.2 11.4 7.0 21.8 12.5 5.5 1.8 4.1 0.7 2.2 1.5 0.7

TOTAL 9.9 18.1 11.4 8.7 19.6 14.7 6.5 3.1 3.6 1.0 1.9 1.0 0.5

82 www.prodem.md

Q25c. Care sunt principalele surse din care vă informați despre viața socială și poli-tică a Rep. Moldova... În al treilea rând? N=423

Variabila Grup

Ziar

ele

Cana

lele

de

tele

vi-

ziun

e

Post

urile

de

radi

o

Site

-uril

e de

info

r-m

are

ale

inst

ituții

lor

Rețe

le d

e so

cial

izar

e

Mem

brii

fam

iliei

Prie

teni

i și c

unos

cuții

Zvon

urile

din

loca

-lit

ate

Întâ

lniri

le c

u po

liti-

cien

ii

Preo

ții ș

i slu

jitor

ii bi

seric

ii

Inte

lect

ualit

atea

din

lo

calit

ate

ONG

Auto

rităț

ile p

ublic

e lo

cale

SexFemeie 12.6 11.2 11.2 11.2 8.4 11.6 12.6 5.1 5.6 2.8 2.3 2.8 2.8

Bărbat 17.6 8.5 8.0 6.4 9.6 8.0 12.8 12.8 2.7 3.7 4.8 4.3 1.1

Vârstă16-17 ani 14.1 11.3 11.9 9.6 7.9 13.0 10.2 6.8 0.6 5.1 5.6 2.3 1.7

18-20 ani 15.5 8.8 8.0 8.4 9.7 7.5 14.6 10.2 7.1 1.8 1.8 4.4 2.2

Educație

Gimnaziu/școală profesi-onală

14.0 9.6 10.7 11.4 8.5 9.9 10.3 9.9 2.6 4.0 4.8 2.6 1.8

Liceu/colegiu 16.8 10.7 7.6 3.8 9.9 9.9 17.6 6.1 7.6 1.5 0.8 5.3 2.3

OcupațieElev/student 13.4 10.9 9.0 9.7 8.7 10.0 13.4 6.2 5.0 4.0 4.0 3.7 1.9

Nu studiază 20.7 6.1 12.2 6.1 9.8 9.8 9.8 18.3 1.2 0.0 1.2 2.4 2.4

Venituri

Foarte mici 21.6 9.5 20.3 5.4 8.1 9.5 10.8 5.4 2.7 2.7 1.4 1.4 1.4

Mici 23.4 10.9 6.2 6.2 12.5 7.8 9.4 10.9 7.8 3.1 1.6 0.0 0.0

Medii 9.8 8.3 8.3 10.6 8.3 10.6 16.7 6.1 6.1 4.5 4.5 3.8 2.3

Mari 13.8 12.9 6.0 10.3 7.8 10.3 11.2 12.9 1.7 0.9 3.4 5.2 3.4

NȘ/NR 0.0 0.0 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 5.9 0.0 11.8 11.8 11.8 0.0

MediuUrban 11.3 11.3 7.7 9.9 9.9 9.2 13.4 5.6 5.6 3.5 4.9 4.2 3.5

Rural 16.9 9.2 10.7 8.4 8.4 10.3 12.3 10.3 3.4 3.1 2.7 3.1 1.1

TOTAL 14.9 9.9 9.7 8.9 8.9 9.9 12.7 8.7 4.2 3.2 3.5 3.5 2.0

Q26. Puteți să-mi spuneți cât de des dvs...? N=423

Priviți televizorul Ascultați radioul

Variabila Grup

În fi

ecar

e zi

/ Ap

roap

e în

fie

care

zi

Două

sau

trei

or

i pe

săp.

Două

sau

trei

or

i pe

lună

Nici

odat

ă

NR

În fi

ecar

e zi

/ Ap

roap

e în

fie

care

zi

Două

sau

trei

or

i pe

săp.

Două

sau

trei

or

i pe

lună

Nici

odat

ă

NR

SexFemeie 68.3 18.6 10.9 1.8 0.5 26.2 19.9 37.6 14.5 1.8

Bărbat 66.8 19.8 6.9 3.5 3.0 27.2 19.3 34.2 14.9 4.5

Vârstă16-17 ani 67.0 21.8 8.0 1.1 2.1 25.5 14.4 42.0 14.4 3.7

18-20 ani 68.1 17.0 9.8 3.8 1.3 27.7 23.8 31.1 14.9 2.6

EducațieGimnaziu/școală prof. 70.0 19.9 7.3 0.7 2.1 25.8 19.5 36.6 14.3 3.8

Liceu/colegiu 62.5 17.6 12.5 6.6 0.7 28.7 19.9 34.6 15.4 1.5


Nu studiază 73.0 16.9 5.6 4.5 0.0 33.7 24.7 27.0 14.6 0.0

83

Priviți televizorul Ascultați radioul

Variabila Grup

În fi

ecar

e zi

/ Ap

roap

e în

fie

care

zi

Două

sau

trei

or

i pe

săp.

Două

sau

trei

or

i pe

lună

Nici

odat

ă

NR

În fi

ecar

e zi

/ Ap

roap

e în

fie

care

zi

Două

sau

trei

or

i pe

săp.

Două

sau

trei

or

i pe

lună

Nici

odat

ă

NR

Venituri

Foarte mici 79.7 8.9 7.6 0.0 3.8 16.5 7.6 62.0 8.9 5.1

Mici 66.2 19.1 10.3 4.4 0.0 36.8 23.5 26.5 13.2 0.0

Medii 68.1 23.9 5.8 0.7 1.4 28.3 24.6 31.9 10.1 5.1

Mari 60.0 22.5 10.8 5.0 1.7 20.8 20.8 31.7 25.0 1.7

NȘ/NR 66.7 5.6 22.2 5.6 0.0 61.1 11.1 16.7 11.1 0.0

MediuUrban 67.8 20.3 9.8 2.1 0.0 32.2 19.6 25.9 18.9 3.5

Rural 67.5 18.6 8.6 2.9 2.5 23.9 19.6 41.1 12.5 2.9

TOTAL 67.6 19.1 9.0 2.6 1.7 26.7 19.6 35.9 14.7 3.1

Notă: În varianta de răspuns „Două sau trei ori pe săp.” au fost incluse răspunsurile 2 și 3; „Două sau trei ori pe lună” au fost incluse răspun-

surile 4 și 5; „Niciodată” au fost incluse răspunsurile 6 și 7.

Q26. (continuare)

Citiți presa scrisă Citiți cărți

Variabila Grup

În fi

ecar

e zi

/ Ap

roap

e în

fie

care

zi

Două

sau

trei

or

i pe

săp.

Două

sau

trei

or

i pe

lună

Nici

odat

ă

NR

În fi

ecar

e zi

/ Ap

roap

e în

fie

care

zi

Două

sau

trei

or

i pe

săp.

Două

sau

trei

or

i pe

lună

Nici

odat

ă

NR

SexFemeie 9.0 24.0 55.2 10.0 1.8 24.4 31.7 33.9 7.7 2.3

Bărbat 7.9 14.9 50.5 20.8 5.9 19.8 18.8 35.1 21.3 5.0

Vârstă16-17 ani 9.0 19.1 54.3 12.8 4.8 25.5 32.4 28.2 11.2 2.7

18-20 ani 8.1 20.0 51.9 17.0 3.0 19.6 20.0 39.6 16.6 4.3


Liceu/colegiu 9.6 22.1 52.9 13.2 2.2 22.1 25.0 39.7 8.8 4.4


Nu studiază 10.1 16.9 42.7 27.0 3.4 20.2 10.1 37.1 29.2 3.4

Venituri

Foarte mici 11.4 13.9 63.3 3.8 7.6 54.4 7.6 22.8 7.6 7.6

Mici 5.9 19.1 47.1 25.0 2.9 8.8 26.5 41.2 19.1 4.4

Medii 6.5 23.2 52.9 13.8 3.6 14.5 26.1 44.2 13.8 1.4

Mari 8.3 19.2 50.8 19.2 2.5 20.0 28.3 30.8 17.5 3.3

NȘ/NR 22.2 22.2 44.4 11.1 0.0 5.6 77.8 11.1 5.6 0.0

MediuUrban 14.0 25.9 42.0 13.3 4.9 24.5 30.1 35.0 9.1 1.4

Rural 5.7 16.4 58.6 16.1 3.2 21.1 23.2 34.3 16.8 4.6

TOTAL 8.5 19.6 53.0 15.1 3.8 22.2 25.5 34.5 14.2 3.5



84 www.prodem.md

Q26. (continuare)

Folosiți rețelele de socializare online Folosiți internetul (site-uri web, bloguri)

Variabila Grup

În fi

ecar

e zi

/ Ap

roap

e în

fie

care

zi

Două

sau

trei

or

i pe

săp.

Două

sau

trei

or

i pe

lună

Nici

odat

ă

NR

În fi

ecar

e zi

/ Ap

roap

e în

fie

care

zi

Două

sau

trei

or

i pe

săp.

Două

sau

trei

or

i pe

lună

Nici

odat

ă

NR

SexFemeie 92.3 4.1 1.4 0.9 1.4 81.0 12.7 1.8 0.0 4.5

Bărbat 88.6 5.9 1.0 0.5 4.0 74.3 11.9 4.0 0.0 9.9

Vârstă16-17 ani 89.4 6.4 1.1 0.5 2.7 81.4 11.2 2.1 0.0 5.3

18-20 ani 91.5 3.8 1.3 0.9 2.6 74.9 13.2 3.4 0.0 8.5


Liceu/colegiu 89.7 4.4 2.2 1.5 2.2 77.9 12.5 2.9 0.0 6.6


Nu studiază 87.6 9.0 1.1 0.0 2.2 61.8 24.7 5.6 0.0 7.9

Venituri

Foarte mici 91.1 3.8 0.0 0.0 5.1 87.3 5.1 2.5 0.0 5.1

Mici 94.1 4.4 0.0 0.0 1.5 67.6 22.1 2.9 0.0 7.4

Medii 92.0 4.3 0.7 0.7 2.2 79.0 10.1 2.9 0.0 8.0

Mari 86.7 5.8 3.3 1.7 2.5 78.3 10.8 2.5 0.0 8.3

NȘ/NR 88.9 11.1 0.0 0.0 0.0 61.1 33.3 5.6 0.0 0.0

MediuUrban 85.3 8.4 2.1 2.1 2.1 74.8 11.9 4.9 0.0 8.4

Rural 93.2 3.2 0.7 0.0 2.9 79.3 12.5 1.8 0.0 6.4

TOTAL 90.5 5.0 1.2 0.7 2.6 77.8 12.3 2.8 0.0 7.1



Q27. Care este modalitatea de conexiune la Internet? N=423

De la telefon/tabletăDe la laptop/computer

personalDe la serviciu

Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR

SexFemeie 91.4 7.2 1.4 76.0 19.9 4.1 2.7 64.3 33.0

Bărbat 84.2 11.4 4.5 75.7 19.8 4.5 5.0 63.4 31.7

Vârstă16-17 ani 88.8 8.0 3.2 71.3 23.9 4.8 0.5 65.4 34.0

18-20 ani 87.2 10.2 2.6 79.6 16.6 3.8 6.4 62.6 31.1

EducațieGimnaziu/școală prof. 86.8 10.1 3.1 74.6 21.3 4.2 2.1 68.3 29.6

Liceu/colegiu 90.4 7.4 2.2 78.7 16.9 4.4 7.4 54.4 38.2


Nu studiază 82.0 15.7 2.2 76.4 22.5 1.1 12.4 67.4 20.2

85

De la telefon/tabletăDe la laptop/computer

personalDe la serviciu

Variabila Grup Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR Da Nu NȘ/NR

Venituri

Foarte mici 92.4 3.8 3.8 32.9 60.8 6.3 0.0 87.3 12.7

Mici 79.4 17.6 2.9 80.9 13.2 5.9 5.9 60.3 33.8

Medii 88.4 9.4 2.2 89.1 8.7 2.2 4.3 58.7 37.0

Mari 88.3 9.2 2.5 84.2 10.8 5.0 5.0 61.7 33.3

NȘ/NR 94.4 0.0 5.6 88.9 11.1 0.0 0.0 27.8 72.2

MediuUrban 93.7 5.6 0.7 81.1 16.1 2.8 2.8 67.1 30.1

Rural 85.0 11.1 3.9 73.2 21.8 5.0 4.3 62.1 33.6

TOTAL 87.9 9.2 2.8 75.9 19.9 4.3 3.8 63.8 32.4

Q27. (continuare)

De la laptop/computerul unei rude/sau instituții publice – cum ar fi școala, centrul comunitar, ONG,

bibliotecă etcDin alte surse

Variabila Grup Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR

SexFemeie 18.6 73.8 7.7 10.0 73.3 16.7

Bărbat 14.4 75.2 10.4 10.9 73.8 15.3

Vârstă16-17 ani 13.3 79.8 6.9 10.1 78.2 11.7

18-20 ani 19.1 70.2 10.6 10.6 69.8 19.6

EducațieGimnaziu/școală prof. 13.2 80.1 6.6 8.7 79.8 11.5

Liceu/colegiu 23.5 62.5 14.0 14.0 60.3 25.7


Nu studiază 12.4 79.8 7.9 7.9 79.8 12.4

Venituri

Foarte mici 8.9 83.5 7.6 5.1 83.5 11.4

Mici 10.3 76.5 13.2 5.9 76.5 17.6

Medii 18.8 71.7 9.4 13.8 71.0 15.2

Mari 23.3 70.0 6.7 11.7 70.0 18.3

NȘ/NR 11.1 77.8 11.1 16.7 61.1 22.2

MediuUrban 21.7 75.5 2.8 13.3 74.1 12.6

Rural 13.9 73.9 12.1 8.9 73.2 17.9

TOTAL 16.5 74.5 9.0 10.4 73.5 16.1

86 www.prodem.md

Q28. Ce rețea/rețele de socializare utilizați? N=423

Facebook Twitter Linkedin

Variabila Grup Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR

SexFemeie 92.8 7.2 0.0 13.6 81.4 5.0 3.2 91.9 5.0

Bărbat 85.6 12.9 1.5 14.9 79.2 5.9 2.5 91.1 6.4

Vârstă16-17 ani 88.8 10.6 0.5 16.5 78.7 4.8 3.2 92.6 4.3

18-20 ani 89.8 9.4 0.9 12.3 81.7 6.0 2.6 90.6 6.8


Liceu/colegiu 94.1 5.9 0.0 13.2 77.2 9.6 2.9 86.0 11.0


Nu studiază 79.8 19.1 1.1 7.9 89.9 2.2 3.4 93.3 3.4

Venituri

Foarte mici 82.3 16.5 1.3 5.1 92.4 2.5 2.5 93.7 3.8

Mici 85.3 14.7 0.0 8.8 86.8 4.4 2.9 92.6 4.4

Medii 93.5 5.8 0.7 15.9 77.5 6.5 1.4 92.8 5.8

Mari 90.8 8.3 0.8 17.5 75.0 7.5 3.3 88.3 8.3

NȘ/NR 94.4 5.6 0.0 38.9 61.1 0.0 11.1 88.9 0.0

MediuUrban 89.5 10.5 0.0 22.4 75.5 2.1 2.1 96.5 1.4

Rural 89.3 9.6 1.1 10.0 82.9 7.1 3.2 88.9 7.9

TOTAL 89.4 9.9 0.7 14.2 80.4 5.4 2.8 91.5 5.7

Q28. (continuare)

Vkontakte Odnoklassniki Snapchat

Variabila Grup Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR

SexFemeie 57.9 4.5 86.4 12.7 0.9 11.3 83.7 5.0

Bărbat 45.0 50.5 4.5 88.1 9.9 2.0 9.4 83.7 6.9

Vârstă16-17 ani 47.3 50.0 2.7 88.3 10.6 1.1 14.4 81.4 4.3

18-20 ani 36.2 57.9 6.0 86.4 11.9 1.7 7.2 85.5 7.2


Liceu/colegiu 36.0 54.4 9.6 83.1 14.7 2.2 7.4 80.9 11.8


Nu studiază 28.1 69.7 2.2 86.5 12.4 1.1 4.5 92.1 3.4

Venituri

Foarte mici 17.7 78.5 3.8 92.4 5.1 2.5 8.9 87.3 3.8

Mici 33.8 63.2 2.9 79.4 20.6 0.0 1.5 94.1 4.4

Medii 47.8 47.1 5.1 86.2 12.3 1.4 8.7 84.1 7.2

Mari 48.3 45.8 5.8 87.5 10.8 1.7 17.5 75.0 7.5

NȘ/NR 72.2 27.8 0.0 100.0 0.0 0.0 16.7 83.3 0.0

MediuUrban 58.0 41.3 0.7 88.8 10.5 0.7 5.6 92.3 2.1

Rural 32.5 61.1 6.4 86.4 11.8 1.8 12.9 79.3 7.9

TOTAL 41.1 54.4 4.5 87.2 11.3 1.4 10.4 83.7 5.9

87

Q28. (continuare)

Instagram Altă rețea

Variabila Grup Da Nu NȘ/ NR Da Nu NȘ/ NR

SexFemeie 62.4 35.7 1.8 20.4 62.9 16.7

Bărbat 42.1 53.0 5.0 16.8 69.3 13.9

Vârstă16-17 ani 56.9 39.4 3.7 19.7 69.1 11.2

18-20 ani 49.4 47.7 3.0 17.9 63.4 18.7

EducațieGimnaziu/școală prof. 47.7 49.5 2.8 18.1 72.1 9.8

Liceu/colegiu 63.2 32.4 4.4 19.9 52.9 27.2


Nu studiază 33.7 62.9 3.4 24.7 61.8 13.5

Venituri

Foarte mici 40.5 55.7 3.8 10.1 79.7 10.1

Mici 39.7 58.8 1.5 17.6 63.2 19.1

Medii 55.8 40.6 3.6 23.9 60.1 15.9

Mari 60.0 35.8 4.2 16.7 67.5 15.8

NȘ/NR 83.3 16.7 0.0 33.3 50.0 16.7

MediuUrban 69.2 30.8 0.0 21.0 67.8 11.2

Rural 44.3 50.7 5.0 17.5 65.0 17.5

TOTAL 52.7 44.0 3.3 18.7 66.0 15.4

Q29. Vă rog să-mi spuneți cât de des faceți următoarele... atunci când utilizați rețelele de socializare: N=423

Publicați statusuri Publicați poze personale

Variabila Grup Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul

Niciodată Uneori DeseoriNu înțeleg termenul

SexFemeie 12.2 62.9 24.4 0.5 1.8 48.9 49.3 0.0

Bărbat 23.8 63.4 11.4 1.5 7.9 62.4 28.7 1.0

Vârstă16-17 ani 13.3 68.1 17.6 1.1 5.3 51.1 43.1 0.5

18-20 ani 21.3 59.1 18.7 0.9 4.3 58.7 36.6 0.4

EducațieGimnaziu/școală prof. 17.8 64.5 16.7 1.0 5.6 53.3 40.4 0.7

Liceu/colegiu 17.6 60.3 21.3 0.7 2.9 59.6 37.5 0.0


Nu studiază 29.2 59.6 10.1 1.1 4.5 67.4 28.1 0.0

Venituri

Foarte mici 13.9 59.5 25.3 1.3 2.5 62.0 34.2 1.3

Mici 27.9 58.8 13.2 0.0 4.4 69.1 26.5 0.0

Medii 16.7 65.9 16.7 0.7 5.8 53.6 39.9 0.7

Mari 17.5 66.7 14.2 1.7 5.8 50.8 43.3 0.0

NȘ/NR 5.6 50.0 44.4 0.0 0.0 16.7 83.3 0.0

MediuUrban 14.7 67.1 17.5 0.7 6.3 44.1 49.7 0.0

Rural 19.3 61.1 18.6 1.1 3.9 61.1 34.3 0.7

TOTAL 17.7 63.1 18.2 0.9 4.7 55.3 39.5 0.5

88 www.prodem.md

Q29. (continuare)

Publicați poze generice (natură, mâncare etc.) Vă informați din surse media (text, video)



SexFemeie 26.7 55.2 16.3 1.8 8.6 46.2 41.2 4.1

Bărbat 42.6 40.6 14.9 2.0 18.3 48.0 31.7 2.0

Vârstă16-17 ani 33.5 47.9 17.0 1.6 12.2 42.0 42.6 3.2

18-20 ani 34.9 48.5 14.5 2.1 14.0 51.1 31.9 3.0


Liceu/colegiu 27.9 53.7 16.2 2.2 8.1 48.5 39.7 3.7


Nu studiază 37.1 50.6 10.1 2.2 19.1 53.9 23.6 3.4

Venituri

Foarte mici 22.8 51.9 22.8 2.5 11.4 59.5 26.6 2.5

Mici 36.8 54.4 7.4 1.5 16.2 51.5 30.9 1.5

Medii 40.6 44.2 13.0 2.2 15.9 42.8 37.0 4.3

Mari 37.5 44.2 17.5 0.8 11.7 40.8 44.2 3.3

NȘ/NR 5.6 66.7 22.2 5.6 0.0 50.0 50.0 0.0

MediuUrban 27.3 47.6 23.1 2.1 16.8 47.6 33.6 2.1

Rural 37.9 48.6 11.8 1.8 11.4 46.8 38.2 3.6

TOTAL 34.3 48.2 15.6 1.9 13.2 47.0 36.6 3.1

Q29. (continuare)

Jucați jocuri on-line Utilizați conversațiile chat/messenger



SexFemeie 54.3 31.2 13.6 0.9 12.2 23.1 63.8 0.9

Bărbat 21.8 48.0 28.7 1.5 21.8 29.2 48.0 1.0

Vârstă16-17 ani 36.7 41.0 21.3 1.1 15.4 25.0 58.5 1.1

18-20 ani 40.4 37.9 20.4 1.3 17.9 26.8 54.5 0.9


Liceu/colegiu 46.3 33.8 18.4 1.5 5.9 25.7 67.6 0.7


Nu studiază 28.1 43.8 24.7 3.4 15.7 32.6 50.6 1.1

Venituri

Foarte mici 25.3 49.4 24.1 1.3 8.9 44.3 45.6 1.3

Mici 41.2 47.1 8.8 2.9 17.6 27.9 51.5 2.9

Medii 40.6 34.8 23.9 0.7 22.5 17.4 59.4 0.7

Mari 47.5 31.7 20.0 0.8 15.0 21.7 63.3 0.0

NȘ/NR 16.7 50.0 33.3 0.0 16.7 33.3 50.0 0.0

MediuUrban 32.2 39.9 27.3 0.7 23.8 30.1 45.5 0.7

Rural 42.1 38.9 17.5 1.4 13.2 23.9 61.8 1.1

TOTAL 38.8 39.2 20.8 1.2 16.8 26.0 56.3 0.9

89

Q29. (continuare)

Urmăriți profilurile altor prieteni/cunoscuți

Participați activ în discuții prin comen-tarii



SexFemeie 2.3 41.6 55.2 0.9 10.9 59.3 27.6 2.3

Bărbat 9.9 43.1 46.0 1.0 31.7 49.5 17.3 1.5

Vârstă16-17 ani 6.9 42.6 50.0 0.5 19.1 53.7 25.0 2.1

18-20 ani 5.1 42.1 51.5 1.3 22.1 55.3 20.9 1.7


Liceu/colegiu 6.6 44.9 47.1 1.5 18.4 52.9 26.5 2.2


Nu studiază 11.2 48.3 39.3 1.1 33.7 49.4 15.7 1.1

Venituri

Foarte mici 3.8 59.5 35.4 1.3 12.7 65.8 20.3 1.3

Mici 13.2 41.2 44.1 1.5 23.5 55.9 17.6 2.9

Medii 3.6 37.7 57.2 1.4 21.7 54.3 22.5 1.4

Mari 5.0 35.8 59.2 0.0 25.0 45.0 27.5 2.5

NȘ/NR 11.1 50.0 38.9 0.0 11.1 66.7 22.2 0.0

MediuUrban 2.8 50.3 46.2 0.7 18.9 60.1 20.3 0.7

Rural 7.5 38.2 53.2 1.1 21.8 51.8 23.9 2.5

TOTAL 5.9 42.3 50.8 0.9 20.8 54.6 22.7 1.9

90 www.prodem.md

studiu privind atitudinea tinerilor · 2017-05-29 · studiu realizat în cadrul proiectului...

Documents