studiu naţional privind utilizarea internetului în rândul elevilor cu

Studiu Naţional privind Utilizarea Internetului în rândul Elevilor cu Deficienţe

de Auz

1

Metodologie

Tehnică de cercetare: anchetă pe bază de chestionar autocompletat;

Volumul eşantionului: 400 de copii

Grupuri ţintă: beneficiari / potenţiali beneficiari ai programului;

Eşantion teoretic, pe cote după mediul de rezidență, vârsta copilului, statusul de

persoană cu deficienţe de auz;

Alegerea punctelor de eşantionare a ţinut cont de localităţile incluse în proiect şi de

grupurile ţintă ale proiectului;

Procedeele de analiză sunt cele specifice statisticii descriptive sau inferenţiale;

Perioada de desfăşurare a cercetării de teren: octombrie 2012.

2

Concluzii generale

Principalul loc în care accesează Internetul copiii cu deficienţe de auz este în cadrul şcolii (89%),

urmat de locuinţa proprie (aproximativ 58% dintre aceştia). În accesarea Internetului, principalul

dispozitiv folosit este computerul (84%), urmat de telefonul mobil (68%);

48% dintre copiii cu deficienţe de auz accesează Internetul zilnic, iar alţi 39% cel puţin o dată pe

săptămână. În ceea ce priveşte timpul petrecut pe Internet, într-o zi de şcoală obişnuită

majoritatea afirmă că navighează în jur de o oră. În cazul unei zile libere timpul petrecut pe

Internet creşte, până la valori medii de 3 – 5 ore;

3

Concluzii generale

Marea majoritate a participanţilor la studiu (98%) afirmă ca au un profil personal pe o reţea

personală, principalele reţele folosite fiind Facebook (92%) şi Google+ (67%). Aproximativ

jumătate dintre aceştia folosesc concomitent cel puţin două reţele de socializare. În cazul a 44%

dintre cei care au un profil personal, acesta este public, putând fi văzut de toată lumea.

Principalele informaţii dezvăluite pe profilul de socializare sunt, în ordine, poze în care se vede

faţa (86%), numele de familie (64%), vârsta corectă (56%), şcoala la care învaţă copilul (45%) şi

adresa de acasă (31%);

4

Concluzii generale

44% dintre participanţii la studiu afirmă că s-a întâmplat să fie jigniţi / deranjaţi pe Internet.

Principala modalitate prin care au fost jigniţi este prin adresarea de mesaje supărătoare sau

jignitoare (48%). De asemenea, 35% dintre copii preferă să nu spună ce s-a întâmplat. Discuţiile

purtate pe messenger sunt contextul cel mai des în care acest lucru se întâmplă (56% din totalul

cazurilor), urmate de site-uri de jocuri (32%), reţele sociale (31%) şi e-mail (26%);

Principala reacţie avută de participanţii la studiu care au fost jigniţi / supăraţi pe Internet este de

“a încerca să facă persoana care i-a supărat să îi lase în pace”;

5

Concluzii generale

49% dintre participanţii la studiu care au fost jigniţi / supăraţi pe Internet afirmă că au reclamat /

transmis cuiva ce s-a întâmplat. Principalele persoane cărora se adresează copiii sunt părinţii

(54%), urmate de prieteni (48%) sau rude (35%);

70% dintre copii afirmă că, în ultimul an, au căutat prieteni noi pe Internet, iar 22% că s-a

întâmplat să se întâlnească faţă cu o persoană complet străină cunoscută pe Internet. Dintre

aceştia din urmă, aproximativ 81 % afirmă că nu s-a întâmplat nimic rău, iar 19% că au avut de

suferit ca urmare a întâlnirii. Principala modalitate de abuz identificată de aceştia este abuzul

sexual, estimat la 7% dintre cei 22% care afirmă că s-a întâmplat să se întâlnească faţă cu o

persoană complet străină cunoscută pe Internet;

6

Concluzii generale

În opinia participanţilor la studiu, dependenţa de Internet apare atunci când utilizatorul sare

peste mese sau orele de somn pentru a naviga (57%), nu mai vrea să petreacă timp cu prietenii

sau familia (50%) sau devine nervos / supărat pentru că nu mai poate folosi Internetul (46%);

În ceea ce priveşte protecţia datelor personale, copiii cu deficienţe de auz afirmă că principalele

informaţii pe care nu ar trebui să le facă publice pe Internet sunt numărul de telefon (80%),

adresa de acasă (76%), numele complet (57%) şi şcoala la care învaţă (50%);

Dacă cineva este jignit/ameninţat pe Internet acesta trebuie să blocheze comunicarea cu

agresorul, consideră majoritatea participaţilor la studiu (65%) sau să reclame incidentul unui

profesor sau părinte (48%).

7

8

Posibile Riscuri

• Procentul crescut de utilizatori ai reţelelor sociale în rândul copiilor cu deficienţe de auz (98%)

coroborată cu procentele mari de copii care dezvaluie date personale (faţa, adresă).

• Procentul crescut al copiilor care caută prieteni pe Internet – mai mult de două treimi dintre

respondenţi.

• Procentul crescut (44%) al copiilor jigniţi/deranjaţi pe şi atitudinea victimelor privind aceste

situaţii: peste jumătate dintre respondenţi nu comunică nimănui ceea ce li s-a întâmplat

Procente din total eşantion

9

10


11


12


13


14


Procente cei care au un profil personal pe Internet

15


16


17


Procente cei care afirmă ca au fost deranjaţi de cineva

18

Procente cei care afirmă ca au fost deranjaţi de cineva pe Internet

19


20


21

Procente cei care afirmă ca au fost deranjaţi de

cineva pe Internet

Procente cei care afirmă ca au transmis ce s-a întâmplat

22


23Procente din total eşantion

25


Procente din cei care afirmă că s-au întâlnit cu cineva pe care l-au cunoscut pe Internet

studiu naţional privind utilizarea internetului în rândul elevilor cu

Documents