studiu de fezabilitate
DESCRIPTION
Studiu de FezabilitateTRANSCRIPT
FOAIE DE CAPĂT
STUDIU DE FEZABILITATE
"Construire Piaţă Agroalimentară, comuna Cătunele, satul Lupoaia, judeţul Gorj"
PROIECT NR. 166/2014
Beneficiar : COMUNA CĂTUNELE, JUDEŢUL GORJ
Faza : STUDIU DE FEZABILITATE
Proiectant general : S.C. ADIZORLESCU DESIGN S.R.L.
COLECTIV ELABORARE: Şef proiect :
Ing. Zorlescu Adrian ……………
Proiectant arhitectura:Arh. Şocu Ion ……………
Proiectant rezistenta:Ing. Zorlescu Adrian ……………
Proiectant Instalati sanitare:Ing. Gherghe Petre ……………
Proiectant instalatii electriceIng. Mengheş Ion ……………
Devize :Ing. Zorlescu Liliana ……………
-2014-
MEMORIU TEHNIC
1.Date generale
1.1. Denumirea obiectivului de investiţie: Studiu de Fezabilitate
"Construire Piaţă Agroalimentare, comuna Cătunele, satul Lupoaia, judeţul Gorj"
1.2 Amplasamentul:
Comuna Cătunele, este situată în partea de sud – vest a judeţului Gorj, la o
distanţă de cca. 50 km de municipiul Tg. Jiu, de cca. 50 km faţă de mun. Drobeta Turnu
Severin şi limitrofă cu municipiul Motru.
Denumirea comunei este dată, după aşezările mici ce au existat, sub denumire de
"cătune", iar satele componente poartă numele şi după unii foşti proprietari de teren sau
unele culturi pomicole ce au predominat zona respectivă.
Comuna Cătunele, este aşezată în zona carboniferă, pe teritoriul acesteia, îşi
desfăşoară activitatea două unităti economice cu profil minier, de importanţă republicană,
pentru extracţia cărbunelui, E.M.C. Lupoaia – Carieră şi E.M.S. Lupoaia – subteran
(mină).
Pe teritoriul comunei, funcţionând cele două unităţi cu profil minier, majoritatea
locuitorilor apţi de muncă au lucrat ca angajaţi în aceste unităţi, iar în ultimii ani, în urma
disponibilizărilor din minerit, o parte au trecut la agricultură şi creşterea animalelor, în
gospodăria proprie, în număr mai restrâns, desfăşoară activităţi privatizate şi un număr tot
mai mare de familii devin beneficiari de venit minim garantat.
Titularul investiţiei: COMUNA CĂTUNELE, judeţul GORJ
1.3 Beneficiarul investiţiei: COMUNA CĂTUNELE, judeţul GORJ
1.5 Elaboratorul documentaţiei:
S.C. ADIZORLESCU DESIGN SRL, loc. Tg-Cărbunesti, str. Trandafirilor, nr. 36B
Nr. Reg. comerţului : J18/34/2012, C.U.I. 29556536 cod CAEN 7112 – Activităţi de
inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea. Tel 0764419056, e-mail:
2 . Informaţii generale privind proiectul
2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu
implementarea proiectului
Documentaţia a fost elaborată ca urmare a cerinţelor beneficiarului respectiv,
Comuna Cătunele, judeţul Gorj având la baza următoarele documentaţii tehnice:
Amplasamentul construcţiei propuse se află în comuna Catunele, satul Lupoaia,
judeţul Gorj şi are destinaţia de Piaţă Agroalimentară.
Căile de acces către obiectivul investiţiei : drumul judeţean 671B
Caracteristicile amplasamentului:
- zonă seismică conform Normativ P100-1/2013 cu: ag = 0,15 g,Tc =0,7 sec
- categorie de importanţă a construcţiei conf. H.G.R. nr. 766/1997 – C
- clasa de importanţă a clădirii conform Normativ P100-1/2013 – III
- grad de rezistenţă la foc: III
- zona climaterică: II
Zona unde se va amplasa Piaţa Agroalimentară este cea mai apropiată de
Municipiul Motru, situându-se chiar în interiorul acestuia, fapt ce faciliteaza desfacerea de
mărfuri care au obiect piaţa.
În imediata apropiere a amplasamentului unde se va construi Piaţa Agroalimentară
se afla un supermarket „Penny Market” care ajută deasemenea la desfacerea de marfuri.
În elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru obiectivul studiat trebuie
să se respecte următoarele acte normative şi referinţe tehnice în vigoare:
- Legea nr.10/1995, privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare;
- Legea nr.50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- H.G.R.28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-
economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;
- Legea nr.372/2005, privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
- H.G.R.622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- P100-3/2008, cod de proiectare seismică –Partea a-II-a Prevederi pentru
evaluarea seismică a clădirilor existente;
- CR 1-1-3/2012 cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezilor asupra
construcţiilor;
- CR 1-1-4/2012 cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra
construcţiilor;
- NP 040/2002 Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea
hidroizolaţiilor la clădiri.
- P118/1999 Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului "Construire Piaţă
Agroalimentară, comuna Cătunele, judeţul Gorj" este Comuna Cătunele, cu sediul în
localitatea Cătunele, judeţul Gorj, tel/fax 0253.282.096 0253.282.132, prin personalul de
specialitate angajat al primăriei comunei, care este de altfel şi beneficiarul proiectului, din
acest motiv având un interes major în implementarea cu succes a proiectului.
Persoana de contact – primar Florinel Țuilă .
2.2. Descrierea investiţiei
2.2.a Necesitatea şi oportunitatea lucrării:
Documentaţia analizează posibilitatea de construire a unei clădiri cu destinaţia
de “Piaţă Agroalimentară”, în scopul de a oferi comunităţii un spaţiu modern şi igienic în care
să desfăşoare activităţi de comerţ.
Realizarea obiectivului este în acord cu planul de dezvoltare durabilă a zonei,
aceasta fiind o zonă comercială.
Investiţia propusă vizează crearea premiselor necesare pentru asigurarea
populaţiei cu servicii esenţiale, aprovizionând populaţia din mediul urban cu produse
proaspete aduse direct de către producător.
2.2.b Scenarii tehnico-economice (prin care obiectivele proiectului pot fi atinse)
Scenariile tehnico-economice studiate sunt:
Scenariu 1 :
Se propune construirea unei Pieţe Agroalimentare cu următoarele caracteristici:
- Structură metalică cu stâlpi şi grinzi metalice;
- Închideri cu panouri sandwich;
- Învelitoare din panouri sandwich cu acoperiş în două ape;
- Fundaţii izolate din beton armat legate cu grinzi de fundare;
Avantaje:
- Viteză de execuţie ridicată;
- Arhitectură modernă ce se pretează la o astfel de construcţie;
Dezavantaje:
- Costuri ridicate;
- Manoperă de specialitate care ridică costurile.
Scenariu 2 :
Se propune construirea unei Pieţe Agroalimentare cu următoarele caracteristici:
- Structură din zidărie portantă cu stâlpi şi grinzi din beton armat;
- Închideri cu zidărie din cărămida;
- Învelitoare din ţiglă metalică cu acoperiş într-o apă, având în faţă un atic de
mascare;
- Fundaţii continuu din beton ciclopian;
Avantaje:
- Costuri reduse;
- Posibilitatea de execuţie în regie proprie;
- Arhitectură modernă ce se pretează la o astfel de construcţie;
Dezavantaje:
- Viteză de execuţie scăzuta;
Varianta aleasa este scenariul 2 deoarece se doreşte o construcţie cu costuri cât
mai reduse.
2.2.c. Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică
Lucrările executate prin prezentul proiect sunt lucrări de execuţie a unei Pieţe
Agroalimentare cât şi lucrări de amenajare a terenului şi accesului la aceasta.
Amplasamentul unde se va construi Piaţa Agroalimentară are o mică diferenţă de
cotă de nivel, ceea ce face nevoia de nivelare cât şi de protejare a acestuia cu un zid de
sprijin în partea dinspre nord.
Accesul se face din drumul judeţean DJ 671B iar pentru a nu încurca circulaţia se
va gândi şi proiecta atât o zonă de parcare cât şi o retragere minimă necesară faţă de
drumul judeţean.
În continuare sunt prezentate lucrările ce se vor proiecta, necesare construirii Pieţei
Agroalimentare.
Arhitectura
Construcţia propusă este o clădire pe un singur nivel fiind împărţită în trei zone
disctinte: zona de brânzeturi şi lactate, zona de animale mici şi păsări şi zona de fructe şi
legume; iar destinaţia încăperilor şi suprafaţa acestora sunt prezentate în cele ce
urmează:
- PIAŢĂ BRÂNZETURI ŞI LACTATE S= 26.79 mp
- PIAŢĂ ANIMALE MICI ŞI PĂSĂRI S= 22.08 mp
- PIAŢĂ FRUCTE ŞI LEGUME S= 62.08 mp
- VESTIAR BĂRBAŢI S= 3.00 mp
- VESTIAR FEMEI S= 3.00 mp
- GRUP SANITAR BĂRBAŢI S= 4.55 mp
- GRUP SANITAR FEMEI S= 4.55 mp
- HOL S= 5.99 mp
categoria de importanţă : C;
clasa de importanţă : III ( alfa = 1,00 - cf.P100-1/2013);
grad de rezistenţă la foc : I;
număr de nivele : P
aria construită : 152.98 mp
aria construit-desfăşurată : 152.98 mp
aria utilă : 132.04 mp
înălţimea la cornişă : 3.00 ml;
înălţimea totală : 4.85 ml;
- destinaţia spaţiilor ce urmează a se construi : cf. parte desenată;
a) structura de rezistenţă : cadre din beton armat;
* INFRASTRUCTURĂ:
- fundaţii :fundaţie continuă;
- elevaţii :soclu din beton armat;
- planşeu cota + 0,00 :placă suport din beton slab armat;
* SUPRASTRUCTURĂ:
- pereţi : zidărie din BCA;
- interiori şi exteriori : zidărie din BCA;
- planşeu peste parter : beton armat;
b) finişaje :
* INTERIOARE:
- pardoseli : gresie;
- zugrăveli : lavabile;
- tâmplărie : din PVC ;
* EXTERIOARE:
- pereţi : zugrăveli lavabile;
- tâmplărie : din PVC;
- geam : termopan;
- trotuar : din beton simplu de jur împrejurul construcţiei;
Rezistenţă
Sistemul constructiv adoptat prin prezentul proiect, dezvoltat pe parter este
structura din cadre de beton armat.
Situaţie propusă
Infrastructura este alcătuită din fundaţii de tip ”izolate” în dreptul stalilor şi grinzi
de fundare sub zidurile exterioare.
Fundarea se va face la cota -1.30 m, cota ±0.00 aflându-se la +0.30 m deasupra
cotei amenajate a terenului.
A fost luată în calcul o presiune convenţională de pconv=200 KPa conform studiu
geotehnic.
Structura se încadrează din punct de vedere al normativului de seism în vigoare
P100/1-2013 în zona cu coeficientul ag=0.15 pentru IMR=100 ani şi perioada de colţ
Tc=0.7 s.
Suprastructura este prevăzută a se rigidiza cu stâlpi, grinzi şi planşee din B.A.
turnat monolit.
Pentru realizarea stâlpilor de la nivelul parterului se va lasa din elevaţie pentru stâlpii
de la parter mustaţi pentru asigurarea lungimii de suprapunere de circa 60 de diametre.
Armătura stâlpilor de la parter şi mansardă este din oţel PC52 4 Ø 12 cu etrieri din Ø8
dispuşi astfel:
60 cm la partea de jos şi sus (sub centură), etrierii se dispun la o distanţă de 10
cm, iar intermediar etrierii se dispun la 20 cm.
Planşeul peste parter se va executa din beton armat Bc15 (C12/15) cu oţel PC52
pentru armătura de rezistenţă şi oţel OB37 pentru armatura de repartiţie.
Rezemarea pe contur a planşeului se face prin intermediul unor centuri de beton
armat Bc15 (C12/15), cu oţel PC52 4 Ø 12 cu etrieri din Ø8 dispuşi la 15 cm distanţă.
Acoperişul este de tip „şarpantă”, prevăzut a se realiza din lemn ecarisat şi este
compus din : popi, pane, cosoroabe, căpriori, contrafise, tălpi şi cleşti, dimensionată să
preia încărcările aduse de învelitoarea din ţiglă.
Lemnul pus în opera va avea o umiditate de 18%.
Podul se va izola cu saltea din vată minerală.
Calculul elementelor structurale s-a facut în principal, conform prevederilor STAS-
urilor şi normativelor în vigoare la data întocmirii proiectului.
La cererea beneficiarului, la faza P.Th. se va pune la dispoziţia acestuia documentaţia
tehnică de execuţie ce va cuprinde şi detaliile necesare.
Categoria de importanţă conf. HGR 766/97 este C.
Măsuri de protecţie. La execuţie şi în exploatare, constructorul şi beneficiarul vor lua
măsuri de protecţie a muncii (cf. Legii 90/1996, şi a altor normative în vigoare) şi de pază
împotriva incendiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, specifice categoriilor de lucrări
cuprinse în documentaţie.
Sistematizarea pe verticală
Se propun lucrări de sistematizare în jurul construcţiei pentru a împiedeca
acumularea apelor pluviale lângă construcţie. În acest sens s-au proiectat următoarele
lucrări:
- pe toate laturile clădirii trotuare etanşe din beton, cu o lăţime de minim 1,00 m şi
cu pantă spre exterior.
- realizare de dren perimetral cu descărcare în exteriorul incintei (la minimum 2-3 m
depărtare de fundaţia clădirii).
Instalaţii electrice
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, se va face prin alimentarea de la reţeaua de energie electrică într-un tablou electric general cu 4 circuite - 2 pt.iluminat şi 2 pt prize - cu conductori din cupru (material cu fiabilitate mai mare decât aluminiu).
Circuitele de lumina vor avea secţiunea conductorului de 1,5 mmp iar cele de prize de 2,5 mmp. Conductorii vor fi de tip FY protejate în tuburi din P.V.C. de tip IPY cu diametre cuprinse între 12 mm şi 25 mmp.
Circuitele electrice de iluminat şi prize vor fi montate îngropat sub tencuială.
Puterea totala instalată este de 5 K W.
Legăturile conductorilor electrici se vor realiza în doze de derivaţie prevăzute cu capace.
Măsurarea consumului de energie electrică se va face prin intermediul unui contor electric montat într - un loc uşor accesibil, înaintea tabloului electric. Contorul electric este de tip monofazat de tip BPM32ST şi este montat la intrare pe peretele exterior.
Alimentarea tabloului electric se va realiza printr-un cablu electric de CYY având trei conductori de cupru cu secţiunea de 6 mmp.
În nişa generală exterioară se vor monta 2 seturi de siguranţe, unul pentru ieşire şi altul pentru plecare, care sunt prevăzute cu 2 disjunctoare diferenţiale electromagnetice şi termice de 25 Amp. pentru protecţia circuitelor de priză şi de iluminat.
Branşamentul electric al clădirii este realizat aerian sau îngropat la nişa exterioară în cablu.
Instalaţii sanitare
Pentru funcţionarea corespunzătoare a obiectivului este necesar să se asigure
sursele de alimentare cu apă potabilă pentru consumatorii instalaţi în obiectivul menţionat.
Obiectivul va fi alimentat cu apă potabilă de la reţeaua stradală.
Racordul la reţea este asigurat printr-o conductă din PEID/PVC-U pozată în
pământ la adâncime situată între 1.20 m şi 0.80 m.
Instalaţiile sanitare interioare cuprind lucrările de alimentare cu apă rece şi
canalizare menajeră.
Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece se vor executa din ţeavă de
polipropilenă pentru instalaţii. Conductele de distribuţie se montează în canale special
amenajate. Coloanele de scurgere, cât şi legăturile obiectelor sanitare la acestea se vor
realiza din tuburi PVC-U.
Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin canalizarea exterioară a
obiectivului şi se va realiza din tuburi PVC-U DN 110 până la canalizarea exterioară
existentă. S-a ţinut cont de dispoziţiile HG nr.188/2002, completate de HG
nr.352/11.05.2005 şi ORD nr. 356/07.03.1997 al Ministerului Sănătăţii.
Pentru prevenirea accidentelor în timpul săpăturilor se vor monta parapeţi şi podele
metalice.
Măsuri de protecţia mediului. Se consideră că tipul de instalaţie ales nu constituie
un factor de poluare peste limitele admise de legislaţia în vigoare.
Obiectele sanitare se vor monta tinând cont de standardele în vigoare.
La punerea în funcţiune a instalaţiilor se va verifica funcţionarea tuturor
elementelor acesteia: obiecte sanitare, conducte şi coloane de scurgere, robineţi. Dacă se
constată că apar neetanşeităţi, acestea se vor remedia de către personal calificat.
Instalaţiile sanitare se vor executa conform normativului de proiectare şi execuţie a
instalaţiilor sanitare, indicative I9/94, normativul de executare al termoizolaţiilor C142/85,
normativul de protecţie anticorozivă a elementelor metalice C139/87.
La execuţie se vor respecta prevederile normativelor generale de protecţia muncii,
normelor specifice de securitatea muncii la lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de
încălzire aprobate de MLPAT, normativul de prevenire a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente indicative C300, aprobat de MLPAT, precum şi
instrucţiunile de montaj şi exploatare ale furnizorilor de utilaje.
2.3 Date tehnice ale investiţiei
2.3.a Zona şi amplasamentul
Comuna Cătunele, este situată în partea de sud – vest a judeţului Gorj, la o
distanţă de cca. 50 km de municipiul Tg. Jiu, de cca. 50 km faţă de mun. Drobeta Turnu
Severin şi limitrofă cu municipiul Motru.
Denumirea comunei este dată, după aşezarile mici ce au existat, sub denumire de
"cătune", iar satele componente poartă numele şi după unii foşti proprietari de teren sau
unele culturi pomicole ce au predominat zona respectivă.
Comuna Cătunele, este aşezată în zona carboniferă, pe teritoriul acesteia, îşi
desfăşoară activitatea două unităti economice cu profil minier, de importanţă republicană,
pentru extracţia cărbunelui, E.M.C. Lupoaia – Carieră şi E.M.S. Lupoaia – subteran
(mină).
Pe teritoriul comunei, funcţionând cele două unităţi cu profil minier, majoritatea
locuitorilor apţi de muncă au lucrat ca angajaţi în aceste unităţi, iar în ultimii ani, în urma
disponibilizărilor din minerit, o parte au trecut la agricultură şi creşterea animalelor, în
gospodăria proprie, în număr mai restrâns, desfăşoară activităţi privatizate şi un număr tot
mai mare de familii devin beneficiari de venit minim garantat.
2.3.b. Statutul juridic al terenului
Terenul de amplasare al lucrărilor proiectate este teren de utilitate publică, aflat în
administraţia Consiliului Local Turceni.
Situaţia juridică a terenului ce urmează a fi ocupat este stabilită prin HG973/2002
privin atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi
comunelor din judeţul Gorj
2.3.c. Situaţia ocupărilor de teren
Zona unde este propusă construcţia nu are nici o construcţie executată, fiind liberă.
Se vor ocupa prin executarea pieţii agroalimentare următoarele suprafeţe:
S1=22.25m x 18.75m = 417.188mp - construire piata
2.3.e Caracteristicile principale ale construcţiilor în cadrul obiectivului de Investiţie: "Construire Piaţă Agroalimentară" sat Lupoaia, comuna Cătunele.
Lucrările executate prin prezentul proiect sunt lucrări de execuţie a unei Pieţe
Agroalimentare cât şi lucrări de amenajare a terenului şi accesului la aceasta.
Amplasamentul unde se va construi Piaţa Agroalimentară are o mică diferenţă de
cotă de nivel, ceea ce face nevoia de nivelare cât şi de protejare a acestuia cu un zid de
sprijin în partea dinspre nord.
Accesul se face din drumul judeţean DJ 671B iar pentru a nu încurca circulaţia se
va gândi şi proiecta atât o zonă de parcare cât şi o retragere minimă necesară faţă de
drumul judeţean.
În continuare sunt prezentate lucrările ce se vor proiecta necesare construirii Pieţei
Agroalimentare.
Arhitectura
Construcţia propusă este o clădire pe un singur nivel, fiind împărţită în trei zone
disctinte: zona de brânzeturi şi lactate, zona de animale mici şi păsări şi zona de fructe şi
legume; iar destinaţia încăperilor şi suprafaţa acestora sunt prezentate în cele ce
urmează:
- PIAŢĂ BRÂNZETURI ŞI LACTATE S= 26.79 mp
- PIAŢĂ ANIMALE MICI ŞI PĂSĂRI S= 22.08 mp
- PIAŢĂ FRUCTE ŞI LEGUME S= 62.08 mp
- VESTIAR BĂRBAŢI S= 3.00 mp
- VESTIAR FEMEI S= 3.00 mp
- GRUP SANITAR BĂRBAŢI S= 4.55 mp
- GRUP SANITAR FEMEI S= 4.55 mp
- HOL S= 5.99 mp
categoria de importanţă : C;
clasa de importanţă : III ( alfa = 1,00 - cf.P100-1/2013);
grad de rezistenţă la foc : I;
număr de nivele : P
aria construită : 152.98 mp
aria construit-desfăşurată : 152.98 mp
aria utilă : 132.04 mp
înălţimea la cornişă : 3.00 ml;
înălţimea totală : 4.85 ml;
- destinaţia spaţiilor ce urmează a se construi : cf. parte desenată;
a) structura de rezistenţă : cadre din beton armat;
* INFRASTRUCTURĂ:
- fundaţii :fundaţie continuă;
- elevaţii :soclu din beton armat;
- planşeu cota + 0,00 :placă suport din beton slab armat;
* SUPRASTRUCTURĂ:
- pereţi : zidărie din BCA;
- interiori şi exteriori : zidărie din BCA;
- planşeu peste parter : beton armat;
b) finişaje :
* INTERIOARE:
- pardoseli : gresie;
- zugrăveli : lavabile;
- tâmplărie : din PVC ;
* EXTERIOARE:
- pereţi : zugrăveli lavabile
- tâmplărie : din PVC;
- geam : termopan
- trotuar : din beton simplu de jur împrejurul construcţiei;
Rezistenţă
Sistemul constructiv adoptat prin prezentul proiect, dezvoltat pe parter este
structură din zidărie portantă.
Situaţie propusă
Infrastructura este alcătuită din fundaţii de tip ”continuu” sub zidurile exterioare.
Fundarea se va face la cota -1.30 m, cota ±0.00 aflându-se la +0.30 m deasupra
cotei amenajate a terenului.
A fost luată în calcul o presiune convenţională de pconv=200 KPa conform studiu
geotehnic.
Structura se încadrează din punct de vedere al normativului de seism în vigoare
P100/1-2013 în zona cu coeficientul ag=0.15 pentru IMR=100 ani şi perioada de colţ
Tc=0.7 s.
Suprastructura este prevăzuta a se realiza cu stâlpi, grinzi şi planşee din B.A.
turnat monolit.
Pentru realizarea stâlpilor de la nivelul parterului se va lasa din elevaţie pentru stâlpi
de la parter mustaţi pentru asigurarea lungimii de suprapunere de circa 60 de diametre.
Armătura stâlpilor de la parter şi mansarda este din oţel PC52 4 Ø 12 cu etrieri din Ø8
dispuşi astfel:
60 cm la partea de jos şi sus (sub centura), etrierii se dispun la o distanţă de 10
cm, iar intermediar etrierii se dispun la 20 cm.
Planşeul peste parter se va executa din beton armat Bc15 (C12/15) cu oţel PC52
pentru armătura de rezistenţă şi oţel OB37 pentru armătura de repartiţie.
Rezemarea pe contur a planşeului se face prin intermediul unor centuri de beton
armat Bc15 (C12/15), cu oţel PC52 4 Ø 12 cu etrieri din Ø8 dispuşi la 15 cm distanţă.
Acoperisul este de tip „şarpantă”, prevăzut a se realiza din lemn ecarisat şi este
compus din : popi, pane, coşoroabe, căpriori, contrafise, tălpi şi cleşti, dimensionată să
preia încărcările aduse de învelitoarea din ţiglă.
Lemnul pus în operă va avea o umiditate de 18%.
Podul se va izola cu saltea din vată minerală.
Calculul elementelor structurale s-a făcut în principal, conform prevederilor STAS-
urilor şi normativelor în vigoare la data întocmirii proiectului.
La cererea beneficiarului, la faza P.Th. se va pune la dispoziţia acestuia documentaţia
tehnică de execuţie ce va cuprinde şi detaliile necesare.
Categoria de importanţă conf. HGR 766/97 este C.
Măsuri de protecţie. La execuţie şi în exploatare constructorul şi beneficiarul vor lua
măsuri de protecţie a muncii (cf. Legii 90/1996, şi a altor normative în vigoare) şi de paza
împotriva incendiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, specifice categoriilor de lucrări
cuprinse în documentaţie.
Sistematizarea pe verticală
Se propun lucrări de sistematizare în jurul construcţiei pentru a împiedeca
acumularea apelor pluviale lânga construcţie. În acest sens s-au proiectat următoarele
lucrări:
- pe toate laturile clădirii trotuare etanşe din beton, cu o lăţime de minim 1,00 m şi
cu panta spre exterior.
- realizare de dren perimetral cu descărcare în exteriorul incintei (la minimum 2-3 m
depărtare de fundaţia clădirii).
Instalaţii electrice
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, se va face prin alimentarea de la reţeaua de energie electrică într-un tablou electric general cu 4 circuite - 2 pt.iluminat şi 2 pt prize - cu conductori din cupru (material cu fiabilitate mai mare decât aluminiu).
Circuitele de lumină vor avea secţiunea conductorului de 1,5 mmp iar cele de prize de 2,5 mmp. Conductorii vor fi de tip FY protejate în tuburi din P.V.C. de tip IPY cu diametre cuprinse între 12 mm şi 25 mmp.
Circuitele electrice de iluminat şi prize vor fi montate îngropat sub tencuială.
Puterea totală instalată este de 5 K W.
Legăturile conductorilor electrici se vor realiza în doze de derivaţie prevăzute cu capace.
Măsurarea consumului de energie electrică se va face prin intermediul unui contor electric montat într - un loc uşor accesibil, înaintea tabloului electric. Contorul electric este de tip monofazat de tip BPM32ST şi este montat la intrare pe peretele exterior.
Alimentarea tabloului electric se va realiza printr-un cablu electric de CYY având trei conductori de cupru cu secţiunea de 6 mmp.
În nişa generală exterioară se vor monta 2 seturi de siguranţe, unul pentru ieşire şi altul pentru plecare, care sunt prevăzute cu 2 disjunctoare diferenţiale electromagnetice şi termice de 25 Amp. pentru protecţia circuitelor de priză şi de iluminat.
Branşamentul electric al clădirii este realizat aerian sau îngropat la nişa exterioară în cablu.
Instalaţii sanitare
Pentru funcţionarea corespunzătoare a obiectivului este necesar să se asigure
sursele de alimentare cu apă potabilă pentru consumatorii instalaţi în obiectivul menţionat.
Obiectivul va fi alimentat cu apă potabilă de la reţeua stradală.
Racordul la reţea este asigurat printr-o conductă din PEID/PVC-U pozată în
pământ la adâncime situată între 1.20 m şi 0.80 m.
Instalaţiile sanitare interioare cuprind lucrările de alimentare cu apă rece şi
canalizare menajeră.
Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece se vor executa din ţeavă de
polipropilenă pentru instalaţii. Conductele de distribuţie se montează în canale special
amenajate. Coloanele de scurgere, cât şi legăturile obiectelor sanitare la acestea se vor
realiza din tuburi PVC-U.
Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin canalizarea exterioară a
obiectivului şi se va realiza din tuburi PVC-U DN 110 până la canalizarea exterioară
existentă. S-a ţinut cont de dispoziţiile HG nr.188/2002, completate de HG
nr.352/11.05.2005 şi ORD nr. 356/07.03.1997 al Ministerului Sănătăţii.
Pentru prevenirea accidentelor în timpul săpăturilor se vor monta parapeţi şi podele
metalice.
Măsuri de protecţia mediului. Se consideră că tipul de instalaţie ales nu constituie
un factor de poluare peste limitele admise de legislaţia în vigoare.
Obiectele sanitare se vor monta ţinând cont de standardele în vigoare.
La punerea în funcţiune a instalaţiilor se va verifica funcţionarea tuturor
elementelor acesteia: obiecte sanitare, conducte şi coloane de scurgere, robineţi. Dacă se
constată că apar neetanşeităţi, acestea se vor remedia de către personal calificat.
Instalaţiile sanitare se vor executa conform normativului de proiectare şi execuţie a
instalaţiilor sanitare, indicative I9/94, normativul de executare al termoizolaţiilor C142/85,
normativul de protecţie anticorozivă a elementelor metalice C139/87.
La execuţie se vor respecta prevederile normativelor generale de protecţia muncii,
normelor specifice de securitatea muncii la lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de
încălzire aprobate de MLPAT, normativul de prevenire a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente indicative C300, aprobat de MLPAT, precum şi
instrucţiunile de montaj şi exploatare ale furnizorilor de utilaje.
2.3.f Situaţia existentă a utilităţilor
În zonă se găseşte alimetare cu energie electrică, alimentare cu apă potabilă şi canalizare menajeră.
Branşările clădirii la utilităţi se face de către personal calificat pentru înlăturarea oricăror posibilităţi de accident tehnic.
2.3.g Concluziile evaluării impactului asupra mediului
Din punct de vedere climatic, zona prezintă o climă temperată.
Potrivit hărţii cu repartizarea tipurilor climatice zona se încadreaza în timpul climatic cu indicele de umiditate Im=0...20.
Din punct de vedere climatic, zona are următoarele caracteristici:
temperatura medie anuală a aerului este de 21.4º C;
temperatura maximă absoluată este de 42.6º C;
temperatura minimă absolută este de -18.6º C;
precipitaţiile medii anuale de 680 mm;
umezeala relativă medie anuală a aerului >68%
Potrivit hărţii cu zonele din România, din punct de vedere al căderilor de zăpadă, amplasamentul în cauză se afla în zona B.
Potrivit hărţii cu viteza vânturilor, amplasamentul în cauză se află în zona A. Viteza medie pe două minute exprimată în m/s este de 22m/s.
Conform STAS 6054-77, adâncimea de îngheţ se situează între 70-80 cm de la nivelul solului.
Conform STAS 1709/1-90, amplasamentul în cauză se află în zona cu tip climatic II, potrivit repartiţiei după indicele de umiditate a tipurilor climatice căruia îi corespunde un indice Im=0...20.
Din punct de vedere seismic, conform normativului P100/2006, perimetrul situat se încadrează zonelor de calcul C cu o valoare a acceleraţiei terenului ag=0.12g, iar valoarea perioadei de colţ Tc=0.7 sec.
Impactul lucrărilor în timpul execuţiei şi exploatarii obiectivului
Protecţia calităţii apelor
Perioada de exploatare
Nu sunt factori de poluare a apelor în perioada de funcţionare a obiectivului. Evacuarea apelor uzate se vor face la canalizarea menajera existentă.
Perioada de execuţie
Sursele potenţiale de poluare a apelor sunt similare perioadei de exploatare.
Perioadele de iarnă nu sunt favorabile execuţiei construcţiilor, ca urmare poluarea sezonieră nu va avea efecte notabile.
În perioadele de activitate pe şantier, cantităţile de pulberi sedimentabile pot fi mai mari decât în perioada de exploatare. Termenul de "pulberi sedimentabile" se refera la particulele fine ce pot fi antrenate de vânt din punctele de lucru sau din depozitele de materiale granulare.
Riscul poluării accidentale în perioada de execuţie este mai mare decât în perioada de exploatare a drumului din cauza specificului traficului de şantier (maşini mari încărcate cu materiale de construcţie, cu carburanţi). Pentru micşorarea acestui risc, şantierul va fi semnalizat corespunzator şi vor fi stabilite drumurile pe care utilajele şi maşinile de transport vor circula.
Măsuri pentru diminuarea impactului:
în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele
pierderi, pentru a nu se transforma bălţi, care în timp se pot infiltra şi subteran, poluând solul şi stratul freatic;
întreţinerea utilajelor (reparaţii, curăţarea lor) se va face în zonele special amenajate, pentru a nu se produce pierderi de ulei sau apă poluată. Uleiurile sunt deosebit de poluante datorită conţinutului variat de aditiv introduşi pentru a le imbunătăţi performanţele;
se recomanadă ca platformele bazelor de producţie să aibă o suprafaţă de beton sau piatră spartă, pentru a împiedica sau reduce infiltraţiile de subsţante poluante;
tot pentru bazele de producţie, trebuie avut în vedere ca platformele de întreţinere şi spălare a utilajelor să fie realizate cu o pantă astfel încât să asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la spălarea maşinilor), a uleiurilor, a combustibililor şi apoi introducerea acestora într-un decantor care să fie curăţat periodic, iar depunerile să fie transportate la cea mai apropiată staţie de epurare;
se recomandă epurarea apelor meteorice care va spăla platforma organizării de şantier, realizarea de bazine de decantare şi separare a grăsimilor, care să reţină particulele în suspensie şi uleiurile pentru a impiedica infiltrarea în stratul freatic;
apele uzatate menajere provenite de la unităţile organizării de şantier vor fi epurate înainte de deversare, nefiind permisă deversarea lor în albii naturale;
constructorul va trebui să ia măsuri pentru evitarea descărcării materialelor excavate în albii de râu deorece aceasta poate să ducă la poluarea apei, a florei şi a faunei acvatice sau/şi la modificarea albiilor respective.
Protecţia aerului
Perioada de exploatare
Nu sunt alţi factori de poluare a aerului în perioada de funcţionare a obiectivului.
Perioada de execuţie
În general la lucrăriile de construcţii, consumul de carburanţi pentru execuţie este inferior celui de exploatare.
Pe ansamblu, în perioada de execuţie a lucrărilor, poluarea aerului rezultată din activitatea de construcţii este nesemnificativă; local, în punctele de lucru de concentrare a utilajelor, se poate atinge valori semnificative ale concentraţiilor la emisie, valori ce nu vor depăşi CMA.
Execuţia lucrărilor va necesita circulaţia unui parc important şi diversificat de maşini, utilaje şi echipamente (betoniere, transportoare de materiale şi utilaje, buldozere, compactoare, vehicule care transporta muncitori, e.t.c.), fapt care va genera temporar noxe şi va perturba astfel mediul înconjurator.
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, surse de poluare a aerului sunt emisiile de noxe de la trafic şi va perturba astfel mediul înconjurător.
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, bazele de producţie pot genera un impact negativ ca urmare a procesului de producţie al betoanelor, în cazul utilizării unor
instalaţii nedotate cu dispozitive de epurare sau care prezintă neetanşeităţi, depozitării necorespunzătoare a materialelor, a carburanţilor, întreţinerii utilajelor.
În mod uzual, evaluările privind emisiile de poluanţi din atmosfera ca urmare a execuţiei unor astfel de lucrări (atât cei proveniţi de la traficul rutier spre şi de la şantier, turnări de betoane, e.t.c.) arată că acestea au valori inferioare concentraţiilor maxime admisibile conform reglementările în vigoare – astfel încât nu se preconizeaza efecte adverse însemnate pentru populaţia din localitate.
Întrucât oricărui antrepenor i se impune prin lege să aibă un plan de măsuri privind concentraţile poluanţilor emişi în atmosfera care să nu depăşească limitele admisibile conform reglementărilor în vigoare, se poate spune că se va evita poluarea aerului.
Riscul poluărilor accidentale în perioada de execuţie este mai mare decât în perioada de exploatare din cauza specificului traficului de şantier (maşini mari încărcate cu materiale de construcţie, cu carburanţi, e.t.c.). Pentru micşorarea acestui risc şantierul va fi semnalizat corespunzător şi se vor stabili drumurile pe care utilajele şi maşinile de transport vor circula.
O atenţie deosebită se va acorda semnalizării zonelor în construcţii pe timp de noapte, obligatoriu toate semnele vor fi reflectorizante iar pe zonele în care se execută excavaţii vor fi montate semne luminoase avertizoare cu lumină intermitentă.
Valorile de trafic caracteristice perioadei de constructie sunt mai mici comparativ cu valorile de trafic prognozate pentru perioada de operare (după finalizarea lucrărilor).
Printr-o întreţinere corectă a utilajelor şi maşinilor de transport se va realiza o ardere optimă a carburantului, reducând emisiile în aer datorate arderilor incomplete (oxid de carbon, hidrocarburi uşoare, oxid şi bioxid de sulf, e.t.c.).
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
În perioada de execuţie, punctual, în zonele de activitate a utilajelor şi în imediata apropiere a acestora, se pot atinge valori ridicate al nivelului de zgomot, de ordinul Leq=90dB(A). Prin îndepărtarea de sursă, nivelul de zgomot se reduce cu 6dB(A) pentru fiecare dublare a distanţei. Se apreciază că în timpul execuţiei, nivelele mai ridicate de zgomot se vor înregistra local şi temporar, numai în zona de activitate a utilajelor şi în perioadele de lucru.
Pentru o determinare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:
zgomot de sursă;
zgomot de câmp apropiat;
zgomot de câmp îndepărtat;
Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii.
În cazul zgomotului la sursa, studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Această fază a studiului permite cunoaştera caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianţa ei de lucru.
Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceaşi categorie cât şi pentru a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categori de utilaje.
În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este amplast într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice.
În acest caz interesează nivelul acustic obţinut la distanţe cuprinse între câţiva metri şi câţiva zeci de metri faţă de sursă.
Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică aceasta trebuie să fie însoţită de distanţa la care s-a efectuat măsurătoarea.
Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinatatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.
Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje, este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmpul apropiat reprezintă, de fapt zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.
Daca în cazul primelor doua niveluri de observare caracteristicile acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare parte de factori externi suplimentari:
fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură şi de vânt;
absorţia mai mult şi mai putin importantă a undelor acustice de către sol, fenomen denumit efect de sol;
absorţia în aer, dependenţa de presiune, temperatura, umiditate relativă, componentă spectrală a zgomotului;
topografia terenului;
vegetaţia;
La acest nivel de observare, constatările privind zgomotul se refera, în general, la întregul obiectiv analizat.
Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore în zona unui front de lucru.
Totuşi, pornind de la nivelurile de putere acustică a principalelor utilaje folosite şi numărul acestora intr-un front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi disanţele la care acestea se înregistrează.
Utilajele folosite şi puterile acustice asociate:
buldozer Lw~115dB(A)
încărcătoare Wolla Lw~112dB(A)
excavatoare Lw~117dB(A)
screpere Lw~110dB(A)
autogredere Lw~112dB(A)
compactoare Lw~105dB(A)
finisoare Lw~115dB(A)
basculante Lw~115dB(A)
Aceste evaluări se referă în general la utilaje de construcţii uzate fizic sau moral, specifice parcului românesc ale firmelor de construcţii autohtone dinainte de anul 1989.
Aceste extimări pot fi folosite în mod acoperitor, întrucât este foarte frecventă utilizarea în prezent a aceloraşi tipuri de utilaje.
Utilizarea unor utilaje moderne cu nivel redus de zgomot care încep să ocupe o pondere tot mai mare în lucrările actuale de construcţii, constitue în sine un factor determinat în reducerea efectelor negative comparativ cu evaluările uzuale privind nivelul zgomotului. Deci o măsură semanificativă de reducere a zgomotului cât şi a noxelor emanate de utilaje în cadrul lucrărilor o reprezintă evaluarea foarte atentă a utilajelor din dotare (sau cu posibilităţi de închiriere) ale ofertanţilor pentru lucrări de construcţii, putându-se prevede de proiectant în documentaţia de licitaţie obligativitatea utilizării în timpul lucrărilor numai a utilajelor şi echipamentelor care corespund anumitor norme de poluare acustică şi cu noxe.
Pe baza datelor privind puterilor acustice ale surselor de zgomot, se estimează că în şantier, în zona fronturilor de lucru vor putea exista niveluri de zgomot de până la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp.
Rezultă evident că trebuie să se limiteze pe cât posibil traficul pentru şantier prin localităţi căutându-se rute prin topografia lor să afecteze din punct de vedere al zgomotelor un număr mai mic de persoane.
Valorile de trafic caracteristice perioadei de construcţie sunt mai mici comparaiv cu valorile de trafic prognozate pentru perioada de operare (după finalizarea lucrărilor).
În cadrul proiectului se vor avea avea în vedere orice măsuri necesare de protecţie a populaţiei împotriva zgomotului produs de trafic, în măsura în care în astfel de măsuri vor fi fezabile sub aspect tehnic şi financiar. În zone critice, în funcţie de rezultatul estimărilor privind zgomotul, vor putea fi propuse măsuri speciale de reducere a efectelor zgomotului în situaţia în care nivelul de zgomot actual şi cel prognozat este ridicat prin comparaţie cu reglementările în domeniu.
Echipametele sau măsurile de protecţie împotriva zgomotului în timpul construcţiei.
Măsurile de protecţie împotriva zgomotului pot fi urmatoarele:
limitarea la minimul posibil a deplasării prin localităţi a utilajelor aparţinând şantierului şi a auto basculantelor ce deservesc şantierului, care efectuează numeroase curse şi au mase mari şi emisii sonore importante;
pentru protectia antizgomot, amplasarea constructiilor şantierului se va face în aşa fel încât să constitue ecrane între şantier şi localităţi;
depozitele de materiale utile trebuie realizate în sprijinul constituirii unor ecrane între şantier şi localităţi;
întretinerea permanentă a căilor temporare de transport contribuie la reducerea impactului sonor;
în cazul unor reclamaţii din partea populaţiei se pot modifica traseele de circulaţie;
întretinerea corespunzătoare de preparare a betoanelor contribuie la reducerea nivelului de zgomot în zona de influentă acestora;
utilizarea unor utilaje care prin funcţionare să producă un nivel redus de vibraţii;
Protecţia împotriva radiaţiilor
Nu este cazul. Nu se vor utiliza generatoare de radiaţii.
Protecţia solului şi subsolului
Lucrările proiectate nu necesită expropieri de terenuri.
Sursele posibile de poluare ale solului şi subsolului în perioada de execuţie sunt:
pierderi accidentale de produse petroliere de la autovehicole ce asigura operaţii de transport-încărcare sau alte lucrări;
depozitare necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţile de şantier;
pierderi accidentale de ape uzate;
poluarea accidentală poate apărea cu ocazia accidentelor de circulaţie ale vehiculelor ce transportă materiale de construcţie, alte produse toxice sau corozive care pot produce degradări ale solului, ale apelor de suprafaţă şi subterane, ale vegetaţiei.
Măsuri de diminuare a poluării şi a impactului asupra solului:
depozitarea provizorie a pământului excavat se va face pe suprafeţe cât mai reduse. Se va delimita fizic, cu exactitate, ampriza, astfel încât să nu se producă distrugeri inutile ale terenurilor adiacente;
se va dispune pământul escavat astfel încât să nu fie antrenat de apele de ploaie;
solul va fi reutilizat pentru taluzuri şi va fi reînsemânţat;
deşeurile rezultate în timpul execuţiei lucrărilor precum şi cele provenite de la organizările de şantier vor fi depozitate în gropi special amenajate, avizate de către Agenţia de Protecţia Mediului Gorj;
se recomandă epurarea apelor meteorice care vor spăla platforma organizării de şantier, realizarea de bazine de decantare şi separare a grăsimilor, care să reţină particulele în suspensie şi uleiurile pentru a împiedica infiltrarea în stratul freatic;
apele uzate menajere provenite de la utilităţile organizare de şantier vor fi epurate înainte de deversare, nefiind permisă deversarea lor în albii naturale, decât în condiţiile prevăzute de normativele de specialitate (NTPA);
constructurul va trebui să ia măsuri pentru evitarea descărcării materialelor excavate în albii de râu deoarece acesta poate să ducă la poluarea solului, subsolului, apei şi a florei şi faunei acvatice, sau/şi la modificarea morfologiei albiilor respective;
Exceptând ocuparea definitivă a unor suprafeţe de teren, afectarea solului şi subsolului prin lucrările proiectate este nesemnificativă.
Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Se vor ocupa temporar suprafeţe de teren pentru organizările de şantier.
Sunt prevăzute cheltuieli pentru amenajări prin plantarea vegetaţiei corespunzătoare.
Zonele se vor reamenaja astfel încât să conducă la influente favorabile asupra factorilor de mediu.
Va exista un impact negativ mediu, temporar, de mică amploare asupra florei – suprafeţe verzi care vor fi dezafectate temporar, precum şi asupra faunei locale care va fi perturbată pe parcursul execuţiei lucrărilor ca urmare a nivelelor de zgomot ridicate şi a prezentei umane.
Prin aceste măsuri ce se vor lua vor aparea unele influente favorabile asupra factorilor de mediu, cum ar fi:
scăderea gradului de poluare a aerului;
diminuarea volumului de praf;
Impactul asupra factorului uman în timpul execuţiei şi exploatării obiectivului
Nu sunt obiective de interes public sau aşezări umane care să fie direct afectate de către lucrare.
Va exista un impact negativ, de scurtă durată, în perioada de execuţie prin mărirea traficului greu în zonă, prin zgomotul produs de lucrările de dezafectare şi construire.
Pe parcursul lucrărilor se va urmări ca circulaţia să se desfăşoare pe cât posibil în condiţii bune.
În perioada de execuţie se vor lua următoarele măsuri pentru protejarea mediului social-uman:
supravegherea şi controlarea modului de expunere a lucrătorilor în mediu în care acestea îşi desfăşoara activitatea;
instruirea lucrătorilor pentru locul de muncă privind normele de securitate;
verificarea stării instalaţiilor şi utilajelor;
precizarea în planuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a punctelor critice;
asigurarea depozitelor, magaziilor de materii prime încuiate, sigilate;
stabilirea de posturi de pază;
execuţia de platforme de acces provizorii care se vor desfiinţa la terminarea lucrărilor;
protejarea cablurilor, conductelor de gaze, reţelelor electrice şi de telecomunicaţii existente pe durata executării lucrărilor;
Gospodărirea deşeurilor
În perioada de execuţie a obiectivului, deşeurile ce vor rezulta sunt cele specifice activităţii din domeniul construcţiilor. deşeurile ce vor rezulta din resturi de materiale (balast, nisip, beton, asfalt, e.t.c.). Toate aceste deşeuri se încadrează în categoria de deşeuri inerte.
Deşeurile rezulate vor fi tip – deşeuri rezultate din constructii şi demolari, cod 17: beton cod 17 01 01, fier şi oţel cod 17 04 05, amestecuri metalice cod 170 04 07, pământ şi pietre cod 17 05 04, resturi de balast cod 17 05 08.
Măsuri de gospodărire a deşeurilor rezultate:
deseurile rezultate în timpul executiei lucrărilor precum şi cele provenite de la organizările de şantier vor fi depozitate în gropi special amenajate, avizate de către Agenţia de Protecţia Mediului Gorj;
deşeurile menajere provenite din activitatea personalului ce se desfăşoara în incinta şantierului se colecteaza (pe tipuri de deşeuri-selectiv) într-un container metalic amplasat în loc special, care se goleşte periodic la rampa de salubrizare;
Activităţile de colectare şi evacuare periodică a deşeurilor provenite din activităţile de şantier reduc la minim posibilitatea de poluare.
În categoria deşeurilor sunt cuprinse şi anvelope uzate, acumulatori, tuburi fluoarescente, piese de schimb, e.t.c. Acestea vor fi colectate şi evacuate separat prin unităţi de salubrizare specializate în colectarea acestor tipuri de deşeuri.
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase
Prin specificul lucrărilor, cantităţile de produse toxice şi periculoase necesare execuţiei şi întreţinerii obiectivului sunt nesemnificative. Se vor folosi cantităţi reduse de vopsele, adezivi, diluanţi, e.t.c. Se vor respecta normele de depozitare, folosire şi evacuare/neutralizare în vigoare.
Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului
Se apreciază că nu sunt necesare lucrări speciale de refacere a amplasamentului.
Lucrările proiectate nu introduc efecte negative suplimentare faţă de situaţia existentă asupra solului, microclimatului, apelor de suprafaţă, faunei.
Impactul asupra mediului pe perioada de execuţie a lucrărilor este minim, având un caracter limitat în timp.
O serie de măsuri de protecţie a mediului vor fi stabilite şi adoptate în timpul execuţiei lucrărilor.
Pentru terenurile ocupate temporar de organizare de şantier este prevăzuta, în final, amenajarea corespunzătoara a acestora. Beneficiarul va recepţiona amenajarea ecologică şi peisagistică a terenurilor riverane drumului.
Prevederi pentru monotorizarea mediului
Aspecte ce trebuie verificate sunt următoarele:
a. derularea efectivă a lucrărilor
o respectarea tehnologiei;
o respectarea calendarului lucrărilor;
o respectarea limitelor aprobate ale amprizei şantierului;
o respectarea cadrului social (condiţii de evacuare a apelor, a deşeurilor menajere, e.t.c.);
b. urmărirea impactului lucrărilor prin:
o controlul strict al calităţii apelor evacuate în mediul natural;
o urmărirea impactului asupra mediului uman prin măsurători de zgomot produs pe şantier în special în intervalele rezervate odihnei locuitorilor din vecinătate.
Monotorizarea factorilor de mediu în perioada de funcţionare a obiectivului, pentru confirmarea previziunilor, va urmării:
impactul sonor;
impactul asupra factorilor de mediu aer;
Se apreciază că, pentru perioada de exploatare, nu sunt probleme deosebite de monitorizare a mediului.
În perioada de execuţie a lucrărilor este necesară, în principal, monitorizarea respectarii proiectului şi a normelor specifice activităţii de construcţii.
Activitatea de monitorizare a execuţiei constă din supravegherea impactului produs asupra factorilor de mediu: aer, apă, sol, zgomot, pe baza masurătorilor, prelevării probelor la emisie, imisie a analizelor de laborator. Datele acestor analize vor fi prezentate atât executantului beneficiarului cât şi autorităţilor locale de protecţia mediului pentru evaluarea impactului şi stabilirea măsurilor de protecţie.
Activitatea de monitorizare include organizările de şantier, fronturile de lucru, depozitele de materiale şi carburanţi, e.t.c.
Se impun măsuri de dirijare şi semanlizare a traficului pentru reducerea riscului accidentelor. Punctele de lucru trebuie semnalizate vizibil şi limitate ca extindere; limitarea zonelor de lucru necesită concentrarea utilajelor pe spaţii reduse ceea ce poate genera depăşirea limitelor adminse pentru poluarea aerului şi zgomotului.
Nu se admite depăşirea limitelor admise CMA de poluare a aerului; pentru zgomot, nu se admite depăşirea valorii legale de 90 dB(A) pentru zgomot.
În timpul execuţiei se va monitoriza în perimetrul şantierului gospodărirea apelor uzate. Monitorizarea va urmări, cu prioritate, conţinutul de particule în suspensie.
Monitorizarea lucrărilor în perioada de execuţie pentru indicatorii aer, ape uzate şi zgomot se va efectua prin unităţi abilitate.
La execuţie se vor respecta normele de protecţia muncii spcifice fiecărei categori de lucrări în parte, înscrise în normative şi legislaţia în vigoare.
În timpul lucrărilor se va acoperi punctul de lucru cu semnale prezăvute în instrucţiuni.
Datorită faptului că obiectivul este public, acesta, după ce va fi dat în exploatare nu va necesita foră de muncă angajată permanent şi special pentru acest obiectiv, dar se vor încheia contracte atât cu autoritatea veterinară din localitate cât şi contract pentru întreţinerea obiectivului şi hranirea cainilor comunitari.
Pe timpul execuţiei însă, un număr însemnat de persoane calificate şi necalificate vor ocupa locuri de muncă în vederea finalizării acestui obiectiv.
2.4 Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei
Durata estimativă de realizare a investiţiei este de 12 luni
Etapele principale sunt:
achiziţie lucrări - 1 lună
execuţie lucrări C+M - 11 luni
conform graficului din Anexa 1
3. Costuri estimative ale investiţiei
3.1 Valoarea totală a investiţiei conform Deviz General (HG28/2008) este de 312.241 mii lei (exclusiv TVA)/ 70.313 mii euro, din care C+M 254.933 mii lei (exclusiv TVA)/ 57.408 mii lei, cursul euro la data de 19.11.2014, 1 euro= 4.4407 la cursul B.N.R.
3.2 Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei astfel:
conform graficului din Anexa 2
5.Sursele de finanţare a investiţiei
Sursele de finanţare – de la bugetul de stat sau alte surse legal constituite
6.Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
6.1 Numărul de locuri de muncă create în faza de execuţie
Se estimează crearea unui număr de 10 locuri de muncă pe perioada de execuţie.
6.2 Numărul de locuri de muncă create în faza de operare
Se estimează crearea unui număr de 2 locuri de muncă în faza de operare. Acestea se vor ocupa cu întreţinerea şi curăţenia din incinta pieţii. Programul de lucru al acestora se va face în schimburi astfel încât adapostul va fi întreţinut şi păzit atăt ziua cât şi noaptea.
Se vor crea prin dechiderea acestei pieţe agroalimentare şi profituri pentru locuitorii comunei Cătunele deoarece vor avea un loc modern şi igienic unde să îşi poată expune şi comercializa marfa proprie.
7. Principiile indicatori tehnico-economici ai investiţiei
7.1 Valoarea totală a investiţiei este de:
INV = 312.241 mii lei (făra TVA)
Valoarea totală a investiţiei este calculată la data de 19.11.2014, 1 euro= 4.4407 lei
Valoarea de construcţii-montaj este de:
C+M = 254.933 mii lei (făra TVA)
7.2 Eşalonarea investiţiei INV/C+M
Anul I – 321.241 mii lei / 254.933 mii lei
7.3 Durata de realizare a lucrărilor
Durata de realizare a lucrărilor de C+M este de 11 luni
7.4 Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice – mii euro făra TVA)
Construire Piaţă Agroalimentară S=142.10 mp – 254.933 mii lei
7.5 Alţi indicator specifici
Nu este cazul.
8.Avize şi acorduri de principiu
Avizele şi acordurile impuse de beneficiar prin Certificatul de urbanism.
Întocmit,
ing. Zorlescu Adrian