studiu de fezabilitate

STUDIU DE FEZABILITATE

I. Partile scrise1. Date generale1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuiaSocietatea Cavana Travel S.R.L. a fost constituita si inmatriculata la Registrul Comertului in luna decembrie 2007 si activitatile desfasurate pana la aceasta data au fost activitati de consultanta in turism. 1.2Scurt istoric al solicitantuluiS.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. s-a infiintat la data de 10.12.2007 atribuindu-se Codul Unic de nregistrarea RO 245868 si numarul de ordine in Registrul Comertului j33/1905/1007, cu sediul social n sat Dorna Arini, comuna Dorna Arini, str. N.Balcescu, nr. 957, Judetul Suceava, reprezentata prin doamna Axinte Ion, in calitate de administrator, telefon 0766453289. Capital social subscris: 1000 lei, integral varsat, numarul total de parti sociale: 20, valoarea unei parti sociale este de 50 lei. 1.3Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati).

Solicitantul are ca obiect de activitate principal: 5510 - Hoteluri si alte facilitati de cazare similare Solicitantul are ca obiecte de activiti secundare:5520 Facilii de cazare pentru vacane i perioade de scurt durat5610 Restaurante 5621 Alte activiti de alimentaie (catering) pentru evenimente5629 Alte servicii de alimentatie7911 Activitati ale serviciilor turistice9313 Activiti ale centrelor de fitness

Obiectele de activitate aferente proiectului sunt:5520 - Facilii de cazare pentru vacane i perioade de scurt durat aferent componentei a (Investitii in infrastructura de primire turistica)9313 Activiti ale centrelor de fitness aferent componentei b (Investitii in activitati recreationale)

1.4Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fixData achizitieiValoare neta la data intocmirii ultimului bilant -lei-Bucati

1.CLADIRI TOTAL30.10.201023.594,47-

1.1 Casa de locuit cu o suprafata de 124 mp notata pe schita topocadastrala C130.10.201023.594,471

1.2 Anexele gospodaresti aferente casei de locuit (bucatarie de vara, grajd si magazie, beci si sura) notate cu C2 suprafata construita la sol de 152 mp, C3 suprafata construita la sol de 151 mp, C4 suprafata construita la sol de 10 mp si C5 suprafata construita la sol de 14 mp30.10.20101 bucata de fiecare

2.UTILAJE TOTAL---

2.1 detaliati---

2.n detaliati---

3.ANIMALE---

3.1 detaliati---

3.n detaliati---

4.ALTELE - detaliati---

TOTAL-23.594,47-

Constructiile sunt amplasate pe imobilul cumparat conform contract de vanzare-cumparare nr. 1309/30.10.2008 situat in intravilanul com. Pojorita, jud. Suceava si au fost achizitionate odata cu terenul.

TERENURI

Nr.crtAmplasare Judet/LocalitateSuprafata totala (mp) / Categoria de folosintaValoarea contabila- lei-Regim juridic

1Comuna Dorna Arini, judeul Suceava 6473 mp intravilan: - 700 mp curti constructii;- 941 mp arabil;- 4832 mp faneata.44.002,44Terenul este situat in intravilanul comunei Dorna Arini, judetul Suceava (6473 mp teren construit si neconstruit) si este proprietatea beneficiarului conform contract de vanzare-cumparare nr. 1309 din 30.10.2008.

2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiiei CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN etc)Elaborarea cererii de finanare inclusiv anexele sunt realizate de ctre - S.C. PROIECT BUCOVINA S.A. SUCEAVAtel/fax. 0232255143, care are ca obiect de activitate urmtoarele: 7022 Activiti de consultan pentru afaceri i management. 7111 Activiti de arhitectura.

Proiectarea componentei de arhitectur n cadrul studiului de fezabilitate (proiect faza SF, PAC) i documentaia pentru avize/acorduri au fost realizate de - S.C. PROIECT BUCOVINA S.A. SUCEAVA, telefon: 0743/050551Domeniul principal de activitate: 5523 Alte mijloace de cazare;Activitatea principala: CAEN 5523 Alte mijloace de cazare (pensiune turistica, agroturism)

2.3 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeul, localitatea)Amplasamentul constructiei REGIUNEA NORD-EST, JUDETUL SUCEAVA, LOCALITATEA DORNA ARINI, COMUNA DORNA ARINITerenul pe care se construieste pensiunea se afla in comuna Dorna Arini, satul Dorna Arini, comuna situata la aproximativ 100 km departare de mun. Suceava si la aproximativ 10 km fata de mun. Vatra Dornei.Amplasamentul este situat in intravilanul localitatii Dorna Arini, avand folosinta actuala de teren agricol si este marginit de proprietati particulare. Topografia Pentru realizarea constructiei a fost realizata o ridicare topografica noua vizata de OJCGC Suceava. Planul topografic a fost realizat pentru o parcela si zona adiacenta la scara 1;500. Clima si fenomenele naturale specifice zonei Comuna Dorna Arini este situata in Depresiunea Dornelor, la limita de vest a judetului Suceava, in apropierea masivului Calimani si a orasului Vatra Dornei. Asezarea se intinde in principal pe un spatiu intramontan, fiind la adapostul muntilor, unde se resimte o clima temperat continentala, cu un regim de precipitatii relativ sarac si cu multe zile insorite.Tirolul romanesc asa cum mai numesc vizitatorii straini minidepresiunea Dornelor,pentru climat si marea ospitalitate a locuitorilor sai, are multiple posibilitati de turism. Inghetul caracteristic perioadelor reci ale anului , are o influenta nefavorabila , fiind un fenomen meteorologic daunator, producandu-se prima data in prima decada a lunii octombrie( poate aparea si mai timpuriu), iar ultimul in ultima decada a lunii aprilie, numarul zilelor de inghet fiind cuprins intre 160 zile si 180 zile. Umezeala relativa a aerului este de cca 70%, prezentand o variabilitate asemanatoare cu a temperaturii, deoarece determina evaporarea si continutul vaporilor de apa ( max vara si min iarna). Precipitatiile atmosferice reprezinta unul dintre cele mai importante elemente climatice ale caror caracteristici sunt importante in desfasurarea proceselor geomorfologice actuale. Acestea reprezinta o valoare max anuala de 850 mm, dar cantitatea de precipitatii cazuta este variabila, cu lunile cele mai ploioase in perioada iunie august. Caracteristice in zona sunt si precipitatiile sub forma de adverse, cand se inregistreaza valori mari in timp de 24 de ore. Ultimele evenimente hidrometeorologice ale anului au aratat ca acestea pot avea efecte distrugatoare. Reiese ca varietatea formelor de relief si caracteristica acestora ( orientarea si expunerea versantilor), gradul de acoperire al teritoriului cu vegetatie ierboasa si arborescenta, particularitatile diferite ale retelei drumurilor si cladirilor introduce numeroase diferentieri climatice izolate, iar zona geografica este caracterizata prin variabile climatice distincte.

Obiectiv generalProiectul Construire pensiune turistica are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice n zona rurala - comuna Dorna Arini, judetul Suceava, contribuind astfel la creterea locurilor de munc, a veniturilor alternative i la creterea atractivitii zonei.Obiective specifice: crearea i meninerea locurilor de munc prin activiti de turism, n special pentru tineri i femei - prin proiectul Construire pensiune turistica se vor crea 7 locuri de munc pentru tineri i femei; crearea, mbunatatirea i diversificarea infrastructurii si a serviciilor turistice - prin construirea pensiunii turistice cu o capacitate de cazare de 15 camere cu cate 2 paturi fiecare asta insemnand 30 de locuri. cresterea valorii adugate in activitatile de turism - prin proiectul Construire pensiune turistica, S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va construi o pensiune cu scopul de a valorifica potentialul turistic al zonei; cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor - datorit condiiilor de nalt calitate oferite dup implementarea proiectului si ca urmare a dezvoltarii serviciilor recreationale (piscina, sauna si masaj).Obiective operaionale: creterea i mbuntirea structurilor de primire turistice la scar mic prin proiect se prevede construirea unei pensiuni cu 30 locuri de cazare (15 camere cu pat dublu), cu loc de servire a mesei si locuri amenajate de recreere (piscina, masaj si saun); crearea facilitatilor recreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic: prin proiect sunt prevzute faciliti recreaionale: o piscina, o sala pentru masaj si o saun dependente de structura de primire turistic, care vor avea un impact pozitiv asupra bunastarii clienilor pensiunii. dezvoltarea sistemelor de informare i promovare turistic S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va realiza servicii de informare i promovare turistic prin pliante, brouri, harti, flyere si prin mijloace moderne de informare: conturi si postari pe site-uri de internet accesibile cu usurinta unui sector foarte larg de persoane; Proiectul Construire pensiune turistica isi propune dezvoltarea durabila a infrastructurii de primire turistica, prin realizarea unui numar de 30 locuri de cazare cuprinse in 15 camere prevazute cu pat dublu. Pensiunea va fi construita pe 5 niveluri (D+P+2E+M) si va avea o suprafata construita de 358.35 mp, o suprafata utila totala de 1194.20mp si o suprafata desfasurata de 1140,40 mp.Din punct de vedere structural, imobilul va fi realizat astfel:Solutia constructiva a obiectivului PENSIUNE TURISTICA D+P+2+M a fost conceputa astfel incat sa rezulte o structura in solutie din cadre de beton armat, atat pe directie longitudinala, cat si pe directie transversala.Constructia are dimensiunile in plan de 26.8x24.95 m (inclusiv terasele exterioare) si inaltimea totala de ~15.90 m, avand o forma neregulata in plan. Structura are dimensiuni in plan 21.6x21.25 (interax), 3 deschideri de 6.00 m si cate o deschidere de 3.25, respectiv 3.45m, 2 travei de 4.20m si 4 travei de 3.30m. Structura de rezistenta este alcatuita din:Cadre din beton armat pe ambele directii, formate din grinzi si stalpi si plansee din beton armat;Acoperis de tip sarpanta din lemn;Pereti si cadre din beton armat la demisol;Fundatii continue sub stalpi si pereti din beton armat;Sapatura va fi una generala taluzata. Sistemul de fundare este constituit din grinzi continue din beton armat, sub pereti si stalpi, cu urmatoarele sectiuni 60x40cm, 60x60cm, 60x80cm si 60x100cm.Planseele din beton armat au rol de saiba rigida si au inaltimi de 15cm (planseul peste demisol), respectiv 13cm (restul planseelor). Acoperisul este constituit din doua sarpante din lemn care ajung pana la cotele maxime de +15.64m, respectiv +13.11m. Invelitoarea va fi rezemata pe capriori.I. Investitii in infrastructura de primire turistica (componenta a):Investitiile in infrastructura de primire turistica presupun construirea unei pensiuni turistice si dotarea acesteia conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism.Pensiunea turistica va avea un nivel de confort si o calitate a serviciilor de turism care va atinge standardul de calitate de 3 margarete.Pensiunea turistica va fi construita pe 5 niveluri (D+P+2E+M) si va avea 15 camere cu pat dublu.La demisolul intalnim urmatorul functional: hol acces, spatiu tehnic piscina, depozit,spalatorie, dusuri, hol acces piscina bar, sauna, vestiare, scara de serviciu, centrala termica .La parterul pensiunii ntlnim urmatorul functional: hol acces + receptie,sala de mese, bar de zi, gr.sanitare barbati si femei, salon protocol, bucatarie, oficiu, hol serviciu. La etajul 1 al pensiunii intalnim urmatorul functional:hol acces+asteptare, 7 camere a doua locuri fiecare+gr. Sanitar, salon mic dejun, oficiu mic dejun.La etajul 2 al pensiunii intalnim urmatorul functional: terasa belvedere, hol acces+asteptare, hol cazare, oficiu camerista, 6 camere de 2 paturi + gr.sanitar fiecare.La mansarda al pensiunii intalnim urmatorul functional hol asteptare, hol cazare, sala multi functionala, gr.sanitare, hol serviuciu oficiu cazare, depozit lenjerie, 2 camere de 2 locuri cu baie.Investitiile aferente dotarilor pensiunii: dotarea bucatariei de 33.25 mp, conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism, cu utilaje de inalta calitate; dotarea camerelor, conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism;

Investitii aferente utilajelor si echipamentelor: achizitionarea unei centrale termice separator de grsimi (2 buc); un separator de hidrocarburi; un hidrofor; o pompa submersibila.

Investiii aferente amenajarii curtii: se vor construi alei de acces si alei pietonale din pavaj ceramic parcarea de 391,80 mp va avea 25 locuri de parcare i va fi amenajata cu un strat de piatra concasata, dupa indepartarea in prealabil, a stratului vegetal;

Locul de servire a mesei are o capacitate de 30 de locuri, cu urmatoarea structura:- 3 mese * 6 locuri/masa = 18 locuri- 3 mese * 4 locuri/masa = 12 locuri Total = 30 locuriBucataria de 33,25 mp, va fi dotata cu utilaje de inalta calitate, facand fata locului de servire a mesei cu o capacitate de 30 de locuri.Conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, structurile de primire turistica de 3 margarete trebuie sa indeplineasca criteriile generale si sa ofere cel putin 12 servicii suplimentare.S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va oferi o gama diversificata de servicii suplimentare cuprinse n tariful de cazare: antena satelit; televizor; parcare auto; acordarea de medicamente i materiale sanitare n cadrul primului ajutor n caz de accidente; informatii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii; trezirea turistilor la ora solicitata; obtinerea legaturilor telefonice; transmiterea mesajelor; predarea corespondentei turistilor; asigurarea de ziare si reviste in holuri; pastrarea obiectelor uitate si anuntarea turistilor; expedierea prin retur la domiciliu a scrisorilor sosite dupa plecarea turistilor; oferirea de materiale de promovare i informare turistic.Serviciile suplimentare oferite de S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., cu plata separat, sunt: convorbiri telefonice; piscina, sauna; masaj.II. Investitii in activitati recreationale (componenta b):

S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. realizeaza investitii in infrastructura turistica de agrement dependente de structura de primire turistica. La parterul pensiunii este prevzut o piscina, o sauna si o sala de masaj care vor deservi clientii pensiuni. Amenajarea piscinei, a saunei si a salii da masaj se va face n zona special amenajata de la parterul pensiunii. Piscina, sala pentru masaj si sauna au cabine de dus, vestiare i grupuri sanitare. Zona destinat piscinei are o suprafat de 60.750 mp, cea destinat saunei are 11.8 mp si zona pentru masaj are o suprafata de 10,8 mp. Se vor achizitiona: echipamente necesare piscinei: echipamente filtrare; sistem de iluminare; sistem de automatizare; echipamente curatare piscina; scari acces piscina (2 buc); echipamente tratare apa; tevi si fitinguri.

Sauna din lemn prevazuta cu urmatoarele componente: soba; panou de comand; piatra pentru soba; banci; iluminare interioara; grilaj de lemn podea.

Sala masaj: mese pentru masaj (2 buc).

2.5 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.Investiiile propuse a se realiza n cadrul prezentului proiect decurg ca o necesitate fireasc a stadiului socio-economic n care ne gsim, tara membra a Uniunii Europeane (UE). n aceast perioad pentru dezvoltarea economiei regionale, se pune accentul pe cresterea gradului de utilizare a resurselor locale, pe pluriactivitate si diversificare economica, pe dezvoltarea integrata, pe subsidiaritate si flexibilitate, pe reducere a polurii mediului, conservarea biodiversitatii i trecerea spre o dezvoltare durabil. Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de o parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare deosebita in Romania dupa 1990 si in special in ultimii ani. Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare, turissmul rural a aparut ca o alternativa viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi turisti.Turismul rural si agroturismul sunt doua din formele de turism practicate la nivel national si international, care inregistreaza o evolutie cu pana la 15%, pe an. Dintre cele mai importante elemente care stau la baza acestei tendinte se remarca grija crescanda pentru protectia naturii, evolutia conceptului de durabilitate a spatiului rural si nu in ultimul rand scaderea veniturilor populatiei.Necesitatea proiectului Construire pensiune turistica rezulta din amplasamentul proiectului/pensiunii si anume, in sat Dorna Arini, comuna Dorna Arini, judetul Suceava, facand parte din zona Bucovinei.Bucovina se include n aria turistica din nordul Moldovei, socotita a fi a treia pe tara n privinta fluxului turistic (dupa litoral si regiunea BrasovValea Prahovei), a doua n ordinea dezvoltarii si prima n ce priveste numarul, diversitatea si valoarea obiectivelor turistice. Se impun atentiei multimea si perfecta armonizare n peisaj a obiectivelor naturale, arhitecturale, istorice, etnografice, folclorice si muzeistice. Aceste obiective au suscitat de mult timp interesul populatiei autohtone si al turistilor straini, dar sub forma turismului organizat, abia din a doua jumatate a secolului trecut. Baza materiala precara, nsa si dezinteresul n popularizarea comorilor naturale, istorice, artistice si spirituale ale Bucovinei au facut ca turismul sa progreseze extrem de lent pe aceste meleaguri. Interesul strainatatii pentru aceasta zona se poate deduce si din faptul ca numai n ultimii doi ani s-au creat n Europa doua institutii, care se preocupa exclusiv de istoria Bucovinei: n 1990 Institutul Bucovina, de la Augsburg si n 1992 n Ucraina Centrul de cercetari bucovinene de la Cernauti. Intreaga regiune a Bucovinei constituie un adevarat monument al naturii, ce ndeamna la drumetie si odihna. Fiecare din elementele cadrului natural ti aduce contributia si toate la un loc se armonizeaza ntr-un peisaj de-a dreptul ncntator, rocile de cele mai diversificate naturi (sisturi cristaline, calcare, dolomite, gresii, conglomerate, etc.) scoase la vedere si prin activitatea neobosita a apelor, confera regiunii calitatea unui veritabil muzeu geologic natural. Relieful calm si, totusi lipsit de monotonie, rezultat din acea mbinare a culmilor greoaie, prelungi cu largile culoare depresionare, punctat numai din loc n loc cu forme mai zvelte (vrfuri, stnci, abrupturi, chei, defilee), constituie fundalul unui bogat nvelis vegetal, n care codrii ntinsi de rasinoase si fag alterneaza cu pasuni si fnete de o rara frumusete, smaltuite cu cele mai minunate flori. Pe acest fond, att de pitoresc, se detaseaza o seama de obiective solitare, de mare interes turistic si stiintific, unele deja ocrotite prin lege. Obiective geologice: rezervatia Adam si Eva cu calcarele si dolomitele triasice de lnga comuna Dorna Arini, calcarele mezozoice din cheile Lucavei, Brezei si Botusului, calcarele si dolomitele din cheile de pe Valea Putnei, gresiile si microconglomeratele de Muncel din cheile Pojortei, sisturile negre de La trei movile (Obcina Feredeului), marnele senoniene din Dealul Crucii (Putna), calcarele de Doamna din cariera de pe stnga Moldovei, ntre comunele Frasin si Gura Humorului, stratele cu Aptzchus din cariera Magura stratele cu inocerami de pe versantul stng al Moldovei, la confluenta cu prul Cetatuii, gresia cu numuliti (eocen inferior) pe versantul stng al Moldovei (vizavi de orasul Frasin), gresia de Prisaca n cheile Strmtura Rosie si din cariera de pe valea Boului, gresia de Lucacesti n care este sapata chilia lui Daniil Sihastru (manastirea Putna), gresia de Kliwa de la Vama, Ciumrna etc.Obiective geomorfologice: pasul Mestecanis (1099 m), pasul Izvor (1130 m) la izvoarele Sucevei si Moldovei, pasul La trei movile (1040 m, peste Obcina Feredeului), pasul Ciumrna (sau Poiana Ovazului, 1150 m, peste Obcina Mare), platforma de culme a Mestecanisului (n sectorul Obcioara Poiana Manaila), nivelul pliocen din culoarul Moldovei superioare si culoarul Moldovitei, relieful de hogbacks din Obcina Feredeului si Obcina Mare, relieful carstic (corespunzator sinclinalului mezozoic) din estul Obcinei Mestecanisului etc.Comuna Dorna Arini din judetul Suceava face parte dintr-o zona cu potential turistic ridicat, dar care nu este suficient dezvoltat, avand un punctaj de 4 puncte.Comuna Dorna-Arini se situeaz la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, n zona de contact dintre Munii Bistritei (Masivul Pietrosul) i Munii Raru (Masivul Giumalu). Localitatea este traversat de rul Bistria, care o desparte n doua sectoare asimetrice: cel drept (al Masivului Pietrosul) domol, cu terase etajate i muscele prelungi de o nltime redus (900 1200 m) iar cel stng (al Masivului Giumalu) abrupt i fr terase. Dac n partea de SV a comunei energia reliefului este domoal, naintnd spre E-NE, valea se ngusteaz considerabil, devine abrupt, formnd chei (Cheile Zugrenilor). Relief:Altitudinea medie:1100 m min. 750 m (albia rului Bistrita) max. 1.850 m (Vf. Giumalu)Zona comunei in care se va materializa proiectul/pensiune Construire pensiune turistica, apartine spatiului rural si detine ntradevar potentialul turistic necesar pentru actiuni cu caracter turistic, prin urmatoarele atractii: Piatra Strajii, rezervatia geologica formatiunea cu Aptycus, pastravaria Valea Putnei, Pasul Mestecanis, Schitul Sfantul Ioan-Iacob, Codrii Seculari de la Slatioara, Lacul Iezer, cadrul natural Moldova Sulita, partiile de la Vatra Dornei si Carlibaba, herghelia de la Lucina. Teritoriul montan din apropierea comunei Pojorta ofera posibilitati reale pentru practicarea turismului si drumetii n masivele: Rarau, Giumalau si Obcina Mestecanisului, vizitarea Codrului Secular Giumalau, a rezervatiei geologice "Clipele Triasice" si practicarea vnatorii si a pescuitului sportiv.Comuna Dorna Arini se gaseste in inima Bucovinei, zona in care se practica si turismul religios, prezentand mare interes pentru turistii romani si straini deopotriva, manastirile Sucevita, Moldovita, Schitul Rarau, Schitul Pojorita, Putna, Voronet, Gura Humorului etc.Solicitantul finantarii nerambursabile, S.C. CAVANA TRAVEL S.RL., nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare si doreste sa contribuie prin prezentul proiect la dezvoltarea infrastructurii de cazare in spatiul rural (com. Dorna Arini, jud. Suceava).Realizarea proiectului/pensiune Construire pensiune turistica, imprejmuire teren si bransament electric in comuna Dorna Arini va duce la dezvoltarea turismului rural, prin sporirea numarului de turisti atrasi de frumusetile pitoresti ale zonei si dorinta de a descoperi traditii, obiceiuri si specialitati culinare specifice bucovinene, pastrate cu strictete de localnicii comunei.Turismul in Zona Bucovinei inregistreaza o adevarata dezvoltare in ultima perioada, ca urmare a promovarii continue la nivel national si chiar european a numeroaselor monumente si locuri cu o mare atractivitate. Dezvoltarea este insa disproportionata intre localitati si comune ca urmare a implicarii diferentiate a conducerii administrative locale si a populatiei. Este necesara reducerea disparitatilor dintre aceste zone si stimularea activitatilor turistice in acele comune care au nevoie de sprijin. O prima masura pentru stimularea turismului in com. Pojorita, jud. Suceava este crearea unor structuri de cazare conforme cu standardele nationale.Spatiile de cazare din comuna Dorna Arini sunt reprezentate de gospodariile localnicilor sau mici pensiuni agroturistice care nu reusesc sa satisfaca toate nevoile si cerintele turistilor romani si straini, in ceea ce priveste capacitatea de cazare, calitatea si diversitatea serviciilor turistice oferite. Comuna Dorna Arini este una din putinele comune in care se mai pastreaza traditiile si cutumele stramosesti si prezinta un real interes pentru majoritatea turistilor straini sau autohtoni, ce provin din mediul urban. In aceste zone romanesti autentice, fiecare calator dornic sa descopere frumusetile patriei, are posibilitatea de a interactiona direct cu localnicii si de a se implica in evenimentele traditionale, cu prilejul marilor sarbatori crestine.Prin realizarea proiectului/pensiune Construire pensiune turistica in comuna Dorna Arinila standardul de calitate de 3 margarete, va spori numarul turistilor si a drumetilor, vor creste veniturile non-agricole ale populatiei rurale si va determina o dezvoltare socio-economica durabila a intregii zone de impact.

Efectele proiectului din care rezulta necesitatea si oportunitatea investitiei:A. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:- cresterea si imbunatatirea capacitatii de cazare din zona, cu un numar de 15 camere cu pat dublu, reprezentand 30 locuri de cazare;- cresterea numarului de turisti, a duratei vizitelor si respectiv a gradului de ocupare, datorita punerii in valoare a zonei turistice din comuna Dorna Arini prin construirea pensiunii turistice cu dotari la un standard de calitate de 3 margarete;- infrastructura va fi imbunatatita prin amenajarea de alei cu pavaj ceramic, a unei parcarii cu 26 locuri, prin realizarea imprejmuirii terenului;- imbunatatirea infrastructurii in comuna Dorna Arini. B. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale- cresterea valorii adugate in activitatea turistica din comuna Dorna Arini, judetul Suceava;- crearea unui numar de 7 locuri de munca prin activitati de turism, cu caracter permanent respectiv un flux monetar pozitiv cu efect direct asupra calitatii vietii a familiilor din zona de impact a proiectului;- cresterea numarului de turisti si a perioadei sejurului influenteaza favorabil veniturile mestesugarilor si artizanilor din zona de comuna Dorna Arini si din cele invecinate - dezvoltarea economica a comunei Dorna Arini prin stimularea pluriactivitatii, prin diverse activitati nonagricole (servicii turistice si de informare turistica, artizanat si mestesugarit); - fluxurile economice create prin proiect vor forma impozite si taxe care vor contribui la dezvoltarea comunei Dorna Arini din judetul Suceava.C. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale: - cresterea gradului de ocupare a populatiei active si reducerea somajului (efectul noilor locuri de munca se concretizeaza in cresterea calitatii vietii si a nivelului de trai al populatiei din zona de impact a pensiunii prin cresterea veniturilor, prin reducerea somajului, prin cresterea incasarilor la bugetul local si nu in ultimul rand prin efectul pozitiv asupra educatiei populatiei rurale privite ca un tot);- asigurarea accesului la zonele naturale de interes turistic prin crearea facilitatilor recreationale; - descoperirea de catre turisti, a traditiilor si obiceiurilor specifice satului bucovinean, pastrate de localnicii comunei Dorna Arini si posibilitatea implicarii efective a turistilor cu ocazia diferitelor evenimente locale; - stimularea activitatilor culturale si religioase in zona de actiune a proiectului, prin vizitarea muzeelor (Muzeul Arta Lemnului si Muzeul Lingurilor, Casa muzeu - profesor Ion Tugui, din Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic si Muzeul de Stiinte Naturale si Cinegetica, din Vatra Dornei), a manastirilor (Putna, Voronet, Gura Humorului, Moldovita, Sucevita) si a schiturilor (Schitul Sfantul Ioan Iacob-Pojorita, Schitul Rarau) Cminul cultural "Savin Alexievici" este situat la intrarea n satul Cozneti, n centrul reedinei de comun.D. Efectele de mediu asupra dezvoltarii regionale sunt determinate de caracteristicile tehnice ale pensiunii si constau in: - reducerea polurii mediului prin utilizarea de tehnologii curate (bazin vidanjabil); - externalitati pozitive de productie si consum (punerea in valoare a resurselor locale peisaj, forta de munca, pmnt, capitalul);- informaii asupra intensitii riscului de poluare.

E. Satisfacerea cererii de consum.

Crearea cererii privind serviciile de turism oferite prin prezentul proiect se bazeaz pe rezultatele cercetrilor de pia care furnizeaz date privind nevoile i tendinele manifestate pe pieele turistice.Cererea, in domeniul structurilor de cazare cu un standard de calitate de 3 margarete, in comuna Dorna Arini, va fi satisfacuta intr-o proportie de aproximativ 40%, prin construirea pensiunii turistice, care va avea un numar de 15 camere cu pat dublu.Pensiunea realizata prin proiectul Construire pensiune turistica, in comuna Dorna Arini, va contribui la satisfacerea cererii de servicii de turism venita din partea turistilor romani si straini care vor sa paraseasca urbanul stresant si poluat in timpul concediilor, vacantelor, in timpul liber de pe parcursul saptamanii sau in weekend, dar si satisfacerea cererii de cazare si masa persoanelor in tranzit.Serviciile turistice prestate de concurenta din comuna Dorna Arini sunt inferioare celor care vor fi oferite prin nfiinarea pensiunii.S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va identifica grupul int de consumatori folosind metode de marketing bazate pe eforturi personale i publicitate, iar serviciile turistice puse la dispozitia clientilor se vor plia dupa cerintele si necesitatile acestora, in vederea multumirii fiecarei categorii de consumator. Astfel, consumatorii serviciilor turistice vor avea urmtoarele caracteristici: grupul 1, cu o pondere de 20%, cuprinde persoane provenite din lanurile de asigurare a serviciilor turistice prin sindicate i Casa Naional de Asigurri pentru Sntate (cuprinde indivizi cu vrsta de peste 40 de ani angajate n sistemul public de protecie social i cu venituri medii); grupul 2, cu o pondere de 45%, format din persoane care provin din lanurile de asigurare a serviciilor turistice prin operatori privai (indivizi care provin din toate categoriile de vrsta, a cror caracteristic principal sunt veniturile peste media naional i un nivel redus al timpului liber n raport cu media economiei); grupul 3, cu o pondere de 35%, format din persoanele aflate n tranzit sau pentru perioade scurte de petrecere a timpului liber (turitii de weekend)Estimm c, n condiiile nerealizrii proiectului de valorificare a potenialului i de cretere a calitii serviciilor turistice, vor fi nregistrate urmtoarele consecine negative: dezvoltarea turismului la nivel national nu va cunoaste o dezvoltare echilibrata pe zone; nesatisfacerea cerintelor de servicii de calitate venite din partea unei clase mai pretentioase de clienti ; nu vor putea fi cunoscute si valorificate pe deplin, traditiile, obiceiurile, obiectele de artizanat si specialitatile culinare specifice bucovinene; potenialul natural al comunei Dorna Arini si al zonei invecinate, reprezentat prin peisaj si resurse forestiere (Muntii Giumalau, Pietrele Doamnei- Rarau, formatiunea cu Aptycus, Codrii Seculari de la Slatioara, Codrii Seculari de pe Giumalau) si resurse de ape minerale (Poiana Negri, Vatra Dornei, Dorna Candreni, Brosteni) nu va fi valorificat la adevrata sa valoare; prin realizarea proiectului/pensiune Construire pensiune turistica se vor realiza locuri de munca pentru populatia rurala, generatoare de venituri non-agricole, iar prin nerealizarea proiectului va creste somajul si va scadea oferta de locuri de munca; calitatea serviiciilor de turism din zon va rmne la acelai nivel slab dezvoltat; locurile de cazare existente la nivel de comuna nu vor putea acoperi pe deplin cererea in special in sezon.

2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

Societatea desfasoara o activitate in acest domeniu si prin intermediul acestui proiect se va valorifica potentialul turistic al zonei, creandu-se astfel posibilitatea de destindere si relaxare a clientilor si, in acelasi timp, prin serviciile oferite se va determina intoarcerea clientilor in zona si cresterea numarului acestora.Piata de aprovizionareDezvoltarea turismului rural trebuie efectuat in contextul valorificarii patrimoniului Bucovinei, in general, si al comunei Dorna Arini, in special, prin restructurarea politicii de produs turistic, adoptarea unei strategii in politica de preturi si de tarife, aprovizionarea constanta cu produse necesare prestarii serviciilor turistice. Aprovizionarea cu produse alimentare proaspete, diversificate si de calitate este deosebit de importanta pentru o pensiune care include pe langa cazare si masa.Produsele alimentare destinate consumului in cadrul pensiunii, precum si produsele de igiena si curatenie vor respecta conditiile si cerintele de calitate impuse de normele si standardele nationale si internationale.Produsele alimentare servite in cadrul pensiunii vor fi realizate, in principal, dupa retete traditionale specifice bucovinene, dar vor fi incluse in meniu si alte tipuri de produse cu specific national sau chiar international, pentru a satisface o gama cat mai variata de gusturi. Alegerea furnizorilor se va face prin analiza comparativa a preturilor, a calitatii produselor oferite si distanta pana la depozitul de aprovizionare, in vederea reducerii cheltuielilor de transport, iar aprovizionarea se va face pe baza de contracte de vanzare - cumparare.S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. isi va face aprovizionarea cu produse alimentare, produse de curatenie, produse de decor extern si intern de la furnizorii din zona.Principalii furnizori ai S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. vor fi Metro Cash & Carry Srl, Selgros Cash &Carry, Carrefour i E.on. Aprovizionarea cu produse alimentare, exceptand painea, se va face o data la 3 zile, iar aprovizionarea cu produse de curatenie se va face saptamanal.POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/serviciiAdresaProdus furnizat si cantitate aproximativaValoare aproximativa-lei-% din total achizitii

1. Metro Cash & Carry Srl Bd. 1 Decembrie 1918 Nr.5, Jud. Suceava-Produse alimentare -Produse nealimentare3740716

2.Selgros Cash &CarryStr. Cernui nr 118, 720089 Suceava-Produse alimentare -Produse nealimentare4442119

3. Carrefour Calea Unirii nr. 27 B Suceava-Produse alimentare -Produse nealimentare4909721

4. Cip Savin Com SrlStr. Profesor doctor Victor Babes, Nr. 1, Loc. Campulung MoldovenesC, Jud. Suceava-Produse alimentare -Produse nealimentare2571711

5. Merito Campulung Moldovenescstr. Dimitrie Cantemir, nr. 2-4, parterloc. Campulung Moldovenesc, jud. Suceava-Produse alimentare -Produse nealimentare187039

6. E.onStr. Vlahu Alexandru nr. 6 Cmpulung MoldovenescEnergie electric114604,6

Piata de desfacerePrin destinaiile sale, produsul turistic se poate constitui ntr-un mesaj adresat consumatorilor (turitilor) poteniali, care prin opiunea lor - concretizat n prezena la momentul prestrii serviciilor componente, dau natere fluxurilor turistice respectiv consumului turistic.Potrivit formelor de manifestare i practicii nationale si international, trsturi ale turismului rural ar putea fi:- apropierea de natur;- absena mulimii (de semeni);- linite;- un mediu ambiant nemecanizat;- contacte personale (n opoziie cu anonimatul urbanului);- senzaia de continuitate i stabilitate, de trire a unei istorii, vie i trainic;- posibilitatea de a cunoate ndeaproape locuri i oamenii acelor locuri;- contactul nemijlocit cu autoritile locale, cu preocuprile i activitatea specific zonei;- cunoaterea ndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;- posibilitatea prelevrii de imagini legate de identitatea indivizilor comunitii;- ansa integrrii n comunitate pe perioada sejurului.Produsul turistic rural este destinat satisfacerii nevoii de rentoarcere la origine, de redescoperire a naturii, a linitii i a comorilor spaiului rural (etnografic, folclor, tradiii meteugreti, artizanat). Produsul este destinat unui larg spectru de consumatori (copii i tineret, turiti de vrst medie 30-45 de ani, turiti de vrsta a treia) i satisface multiple motivaii, si anume: turism de week-end, sejururi, vntoare i pescuit (pastravaria Valea Putnei, Lacul Iezer- Sadova), vacane active (drumetii pe Masivul Giumalau- Rarau, Piatra Strajii), cultural (Muzeul Arta Lemnului si Muzeul Lingurilor din Campulung Moldovenesc, Muzeul Satului Bucovinean), n acelai timp vizeaz n mod special segmentul de turiti ai mediului citadin i din rile dezvoltate i puternic industrializate. Acestor turiti li se ofer mai multe variante de meniuri cu baremuri. Serviciile cu care societatea S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. iese pe piata sunt: servicii de cazare; servicii de servire a mesei; servicii recreaionale (piscina + saun + masaj).Nr. de locuriGrad de ocupare

Sezon

Camere duble3070%

Sezon intermediar

Camere duble3050%

Extrasezon

Camere duble3039%

Piata tinta a S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. este reprezentata de turistii care viziteaza zona Vatra Dornei si localitatile apropiate, atrasi de obiectivele naturale (Piatra Strajii, rezervatia geologica formatiunea cu Aptycus, Pietrele Doamnei de pe Rarau, Codrii Seculari de pe Gimalau, Lacul Iezer- Sadova, Muntii Calimani- Vatra Dornei) si antropice (partiile de schi: Vatra Dornei si Carlibaba, Muzeul Arta Lemnului si Muzeul Lingurilor din Campulung Moldovenesc) din zona. Pozitia geografica a comunei Dorna Arini pe DN 17 B Vatra Dornei - Piatra Neamt si face legatura cu DN 17 este un punct favorabil pentru activitatea de turism rural pe care o va realiza S.C. CAVANA TRAVEL.R.L., astfel se poate identifica un alt grup tinta al produsele de turism (cazare si masa), reprezentat de persoanele care sunt in trecere dinspre Moldova sau Transilvania. S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. este o intreprindere moderna indreptata spre economia de piata, care urmareste atragerea consumatorilor si satisfacerea acestora, oferind servicii de turism de cea mai inalta calitate.Segmentul de piata vizat de firma S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. este format in general din persoane ce provin din mediul urban, au venituri medii si peste medie, au varsta cuprinsa intre 16 si 60 ani si doresc sa-si satisfaca necesitatile de petrecere a timpului liber in conditiile unei calitati ireprosabile a serviciilor turistice.Consumatorii serviciilor turistice oferite de S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. sunt atrasi si de mancarea cu specific bucovinean, care indeplineste toate conditiile de calitate ale unui produs alimentar: - calitate nutritionala;- calitate organoleptica;- calitate igienica;- calitate estetica. Distributia se face in mod direct, producator consumator, fara intermediari, S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., putand oferi clientilor servicii la preturi mai mici si de o calitate superioara celor existente in prezent pe piata din localitate.Promovarea pensiunii realizate prin proiectul Construire pensiune turistica se va face la nivel local, regional si national de administratorul firmei prin intermediul mass-media, si anume prin radiouri si posturi TV locale si regionale, ziare, ghiduri si reviste turistice, blog-uri si conturi deschise pe diferite site-uri de internet (facebook, twitter), din ce in ce mai accesibile unui numar mare de persoane. Un rol important in promovarea serviciilor turistice, prestate de noua pensiune construita prin proiect, il are publicitatea prin viu grai, realizata de clientii multumiti de calitatea conditiilor de cazare, de specialitatile culinare oferite si de activitatile recreationale pe care le-au realizat in zilele petrecute in aceasta pensiune. De asemenea, pensiunea va fi promovata prin afise, flyere, carti de vizita si diverse alte instrumente neconventionale de promovare.Plata serviciilor se va face in numerar la punctul de lucru al societatii de catre beneficiarii serviciilor.In ceea ce priveste riscurile si dificultatile in activitatea de desfacere a serviciilor turistice putem mentiona: exista riscuri de a nu putea satisface cererile de cazare si masa, datorita capacitatii mici (30 locuri de cazare), de exemplu pensiunea nu are capacitatea de a oferi cazare grupurilor mari (un autocar); se intampina greutati in negocierea preturilor din cauza concurentei neloiale, a prestatarilor de servicii turistice neautorizati, dar S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va face fata acestora prin politicile de management adoptate, prin calitatea superioara a seviciilor oferite si prin autenticitatea produselor oferite.Dezvoltarea turismului rural va avea efecte benefice asupra starii de spirit a populatiei urbane si rurale deopotriva, prin evadarea din cotidian si gasirea linistii intr-un mediu ambiant relaxant specific bucovinean.Stabilirea unui sistem de distribuie adecvat atrage dupa sine studierea amanunit a situaiei, elaborarea mai multor variabile i alegerea celor mai bune mijloace de promovare, cu rezultatele cele mai bune. Promovarea se va realiza prin: ageniile de turism, internet, lanul voluntar, i prin intermediul pliantelor, mass media si a cartilor de vizita.Promovarea va avea ca instrument de lucru, turismul rural, ce trebuie ineles ca o form de activitate care asigura populaiei rurale si urbane cele mai adecvate condiii de terapie mpotriva stresului determinat de tumultul vieii cotidiene. Pentru o promovare cat mai buna administratorul S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L doamnul Axinte Ion va participa alaturi de partenerii din sectorul privat la targuri nationale si internationale de turism.Se va realiza un Program de Marketing i Promovare, care va cuprinde aciuni cu adresabilitate la nivelul profesionitilor din turism i/sau al potenialilor turiti. Programul de promovare prin agentiile de turism si profesionistii in domeniu va fi revizuit i adaptat periodic si va cuprinde: evaluarea rezultatelor activitii de turism; analiza activitii de promovare; analiza tendinelor cererii turistice; analiza serviciilor i produselor oferite; iesirea pe piata de profil cu noi servicii si produse turistice; stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementare a programului; stabilirea cadrului organizatoric de realizare; evaluarea impactului pe care il va avea aplicarea programului propus asupra pieei turistice (numr de turiti, venituri).POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crtClient (Denumire si adresa)Valoare-lei -% din vanzari

1Turistii care doresc sa viziteze obiectivele turistice din zona8945627

2Persoanele care sunt interesate de petrecerea unei perioade de timp departe de aglomeratia marilor orase11458643

3Persoane care doresc sa petreaca un sfarsit de saptamana intr-un mediu rural5843218

4Persoane interesate de organizarea unor evenimente deosebite ntr-o ambian rural3844812

TOTAL300922100

ConcurentaConcurentii principali din comuna Pojorita, in ceea ce priveste standardul de calitate, sunt reprezentati prin pensiuni si vile turistice.

CONCURENTI AI SOLICITANTULUI

NumeDescriereTarife

1. Pensiunea Teea ***

- 8 camere cu pat dublu matrimonial-8 bai150 lei/camera

- 1 apartament cu 2 paturi duble-1 baie160 lei/ap

-1 camera cu 4 locuri-1 baie160 lei/camera

2. Pensiunea" Le Baron " ***- 8 camere cu pat dublu matrimonial- 8 bi140 lei / camer.

3. " Cabana Vinatoru " ***- 1camera cu pat dublu matrimonial 160 lei/camera

-6 camere cu pat dublu matrimonial-6 bai80 lei/camera

4. Pensiunea Valurile Bistritei ***

- 23 de camere (17 camere cu bai proprii si 7 cu grup sanitar pe hol)- 48 locuri de cazare90 Ron /camera cu baie pe hol /zi120 Ron /camera cu baie proprie /zi

Strategia de piata

Societatea S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. isi desfasoara activitatea in com. Dorna Arini, jud. Suceava, fiind situata in zona Bucovinei, una dintre zonele cu un mare potential turistic. Se are in vedere atractivitatea zonei pentru turistii autohtoni cat si pentru cei straini, dar si pentru agentii economici care doresc sa satisfaca cererea de produs turistic, prin diferite forme de cazare si activitati conexe turismului. Firma va cunoaste in permanenta conditiile si evolutia pietei zonale de servicii turistice si va adopta strategii de piata bine fundamentate, care sa asigure o satisfacere de inalta calitate a cerintelor de consum si in aceeasi masura rentabilitatea si viabilitatea societatii pe piata.In relatia cu clientii S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va practica strategii de piata bazate pe exigenta ridicata a produselor oferite si pe pozitia ofensiva fata de concurenta. Din punctul de vedere al calitatii serviciilor turistice oferite, pensiunea construita in com. Dorna Arini, jud. Suceava, va avea un numar de 3 margarete, punanad la dispozitie clientilor o gama variata de servicii suplimentare incluse in pretul de cazare sau cu plata separat.Conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, structurile de primire turistica de 3 margarete trebuie sa indeplineasca criteriile generale si sa ofere cel putin 12 servicii suplimentare.

S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va oferi urmatoarele servicii suplimentare cuprinse n tariful de cazare: antena satelit; televizor; parcare auto; acordarea de medicamente i materiale sanitare n cadrul primului ajutor n caz de accidente; informatii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii; trezirea turistilor la ora solicitata; obtinerea legaturilor telefonice; transmiterea mesajelor; predarea corespondentei turistilor; asigurarea de ziare si reviste in holuri; pastrarea obiectelor uitate si anuntarea turistilor; expedierea prin retur la domiciliu a scrisorilor sosite dupa plecarea turistilor; oferirea de materiale de promovare i informare turistic.Serviciile suplimentare oferite de S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., cu plata separat, sunt: convorbiri telefonice; piscina, sauna; masaj. Societatea va avea o pozitie concurentiala buna, determinata de preturile competitive pe care le va practica in raport cu calitatea serviciilor oferite. Pentru ca numarul de turisti prezinta o fluctuatie permanenta, determinata de perioada anului (sarbatori legale, sezon rece, sezon cald, sarbatori locale etc.) politica manageriala a unitatii va fi aceea de a reduce intensitatea acestei fluctuatii, prin stabilirea unor tarife diferentiate in functie de sezon, stabilindu-se astfel 6 perioade in timpul anului dupa variatia turistilor din zona. Astfel, perioada de sezon intermediar va cuprinde 95 zile (1 februarie - 25 martie si 20 octombrie 30 noiembrie), perioada de extrasezon va cuprinde 67 de zile (26 martie - 30 aprilie si 19 septembrie 19 octombrie), iar perioada de sezon care este si cea mai lunga va cuprinde 203 zile (1 mai 18 septembrie si 1 decembrie - 31 ianuarie), pretul camerei in sezon fiind superior tarifului unei camere din extrasezon. Economia turismului este orientata, intr-o masura tot mai mare spre pietele de desfacere, iar administratorul pensiunii va adopta masuri organizatorice de diferentiere a tarifelor si preturilor, structura si diversitatea ofertei de servicii turistice si intensificarea publicitatii turistice vor fi analizate cu atentie, pentru a se putea gasi solutii eficace in legatura cu permanentizarea activitatii turistice.Intrucat durata sezonului turistic in zona de actiune a proiectului este determinata, in primul rand, de conditiile climatice si meteorologice, se vor aplica instrumente strategice cu menirea sa compenseze diminuarea atractivitatii factorilor naturali cu un set de elemente suplimentare de cointeresare a turismului potential, in vederea valorificarii mai depline a patrimoniului turistic, prin mentinerea cererii de servicii turistice la un volum si nivel rezonabile pentru prestatar, pe o perioada de timp dintr-un an cat mai lunga posibil.S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va adopta strategii diferite pentru depasirea perioadelor din extrasezon si anume: strategii de pret si strategia bazata pe valoarea produsului.Strategiile de pret practicate sunt specifice societatilor care desfasoara activitati in domeniul turismului, si anume reducerea preturilor in perioadele de extrasezon si sezon intermediar, reduceri de pret pentru grupuri de 10-20 persoane.Meniurile se vor pregati in bucataria pensiunii, iar servirea se va face in conditii deosebite, de catre un personal competent si motivat in permanenta de catre conducerea firmei S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., sa ofere servicii de inalta calitate. Oferta pensiunii in materie de gastronomie este foarte bogata, turistii putandu-se delecta cu preparate specifice mediului rural bucovinean din comuna Pojorita, judeul Suceava. Pentru fiecare masa a zilei (mic dejun, dejun si cina) se vor prepara cate 3 variante de meniuri, meniuri care conin reete caracteristice zonelor rurale nationale, pentru a satisface cerintele si gusturile unui numar cat mai mare de turisti straini si romani.Turistii proveniti din zonele urbane puternic dezvoltate si aglomerate vor putea simti spiritul traditional al zonelor rurale stramosesti prin bucate speciale, preparate in bucataria pensiunii, asa cum se preparau acum zeci de ani in bucataria fiecarui gospodar rural.Mic dejun

Varianta 1CantitateU.M.

Omleta cu ciuperci 1portie

Urda+telemea1portie

Ceai1ceasca

Chifle 2buc

MENIURI

Mic dejun


Omleta taraneasca1portie

Salata de rosii1buc

Cafea1ceasca

Chifle 2buc

Mic dejun


Mamaliguta cu branza si smantana1buc

Cafea1buc

Iaurt1buc

Varianta medie pentru mic dejun este 14 lei.

Prnz


Ciorba de burta1portie

Muzicute de porc 1portie

Cartofi aurii1portie

Chifle4buc

Smantana0,5g

Invartita cu mac3buc

Apa minerala (0.5l)1buc

Prnz


Ciorba radauteana1portie

Sarmalute in foi de varza 1portie

Chifle2buc

Mamaliguta1portie

Alivenci moldovenesti2buc


Prnz


Ciorba traditionala de vita1portie

Pilaf de hribi cu mamaliguta1portie

Chifle2buc

Tocinei4buc


Varianta medie pentru prnz este 28 lei.

Cina


Stiuca gatita ca-n Bucovina1portie

Mamaliguta1portie

Salata de muraturi0,5g

Placinte Poale`n brau3buc

Cina


Pastrav in cobza de brad 1portie

Pilaf de orez1portie

Cornulete cu nuca100g

Salata de varza rosie100g

Cina


Gratar de vita1portie

Cartofi taranesti1portie

Mujdei de usturoi1portie

Chifle2portie

Cozonac cu rahat100g

Varianta medie pentru cina este 24 lei.Cererea viitoare este dificil de estimat, dar analizand studiile de piata se observa ca cererea de servicii turistice sporeste pe masura cresterii veniturilor consumatorilor si implicit a timpului acordat activitatilor recreationale. Datorita oportunitatilor aparute, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, respectiv a programelor de amenajare si organizare a obiectivelor naturale, cererea serviciilor de cazare a crescut si va creste, ceea ce motiveaza realizarea proiectului Construire pensiune turistica intr-o zona cu mare potential turistic.In prezent sectorul turistic se dezvolta prin crearea si modernizarea structurilor de cazare si amenajarea obiectivelor turistice naturale si antropice, ceea ce va determina cresterea numarului de turisti, deci a cererii.Strategia de mentinere pe piata a S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. se canalizeaza pe modalitati de atragere a clientilor, prin oferirea de servicii de cazare, servicii de luat masa si recreationale la preturi accesibile si calitate superioara.Datorita obiectivelor turistice din comuna Dorna Arini si din zona apropiata (rezervatia geologica formatiunea cu Aptycus, Masivul Giumalau - Rarau, pastravaria Valea Putnei, Pasul Mestecanis, Schitul Sfantul Ioan-Iacob, Codrii Seculari de la Slatioara, Lacul Iezer -Sadova, cadrul natural Moldova Sulita, partiile de la Vatra Dornei si Carlibaba, herghelia de la Lucina), S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. se bazeaza pe numarul mare de turisti care vin sa viziteze zona, sa se recreeze si cei care sunt in trecere, pentru a vinde serviciile cu care iese pe piata.Societatea practica strategii de atragere si mentinere a clientilor, cum sunt: reducerea pretului la copii si la grupuri, oferirea unui mic dejun gratis pentru perioade de timp mari petrecute in pensiune, realizarea de pachete speciale pentru sarbatori, atragerea clientilor prin realizarea de meniuri speciale, garantarea unor servicii de calitate datorita dotarilor de inalta calitate si a personalului specializat. Realizarea stategiilor de atragere si mentinere a clientilor prin calitatea serviciilor si bunurilor turistice oferite duce la cresterea eficientei economice a activitatii intreprinse si la viabilitatea pensiunii pe piata concurentiala a zonei. Aa cum turistul va povesti celor pe care i cunoate experiena prin care a trecut, proprietarul pensiunii create prin proiectul Construire pensiune turistica poate veni n ntmpinarea potenialilor clieni cu propria poveste despre produsul turistic i serviciile oferite. Pn la urm strategia de piata nu este altceva dect o modalitate de a descrie experienele pe care potenialii clieni le pot atepta dac cumpr produsul turistic respectiv.

3. Date tehnice ale investitiei 3.1 Date generale 3.1.1 Zona i amplasamentul (regiunea, judeul, localitatea) investitiei, suprafaa i situaia juridic ale terenului care urmeaz s fie ocupat (definitive i/sau temporar) de lucrareAmplasamentul investitiei: Regiunea Nord-Est, Judetul Suceava, comuna Dorna Arini, sat Dorna Arini.Terenul pe care urmeaza a fi amplasata constructia, se afla in Judetul Suceava, Comuna Dorna Arini, sat Dorna Arini, Str. Valea Strajerului, FN. Terenul se afla in intravilanul localitatii.Terenul este in proprietatea solicitantului S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., conform contractului de vanzare cumparare nr. 1309/30.10.2008 si este liber de constructii. Terenul are o suprafata de 7000 mp, cartea funciara nr. 30151 si o geometrie poligonala, cu urmatoarele vecinatati: N Proprietate particulara Anton Valeriu N-E Drum acces S-E Proprietate particulara Gavrila Andrei S-V Proprietate particulara Taran Rares N-V Proprietate particulara Giulau Andrei Terenul are o panta accentuata de la nord spre sud si este accesibil din drumul de acces din partea de est a amplasamentului. Este teren liber de constructii, neexistand alte constructii care se mentin sau se demoleaza.

3.1.2Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impuneAmplasamentul Amplasamentul constructiei REGIUNEA NORD-EST, JUDETUL SUCEAVA, LOCALITATEA DORNA ARINI, COMUNA DORNA ARINITerenul pe care se construieste pensiunea se afla in comuna Dorna Arini, satul Dorna Arini, comuna situata la aproximativ 100 km departare de mun. Suceava si la aproximativ 10 km fata de mun. Vatra Dornei.Amplasamentul este situat in intravilanul localitatii Dorna Arini, avand folosinta actuala de teren agricol si este marginit de proprietati particulareTopografia Pentru realizarea constructiei a fost realizata o ridicare topografica noua vizata de OJCGC Suceava. Planul topografic a fost realizat pentru o parcela si zona adiacenta la scara 1;500.Clima si fenomenele naturale specifice zonei Comuna Dorna Arini este situata in Depresiunea Dornelor, la limita de vest a judetului Suceava, in apropierea masivului Calimani si a orasului Vatra Dornei. Asezarea se intinde in principal pe un spatiu intramontan, fiind la adapostul muntilor, unde se resimte o clima temperat continentala, cu un regim de precipitatii relativ sarac si cu multe zile insorite.Tirolul romanesc asa cum mai numesc vizitatorii straini minidepresiunea Dornelor,pentru climat si marea ospitalitate a locuitorilor sai, are multiple posibilitati de turism. Inghetul caracteristic perioadelor reci ale anului , are o influenta nefavorabila , fiind un fenomen meteorologic daunator, producandu-se prima data in prima decada a lunii octombrie( poate aparea si mai timpuriu), iar ultimul in ultima decada a lunii aprilie, numarul zilelor de inghet fiind cuprins intre 160 zile si 180 zile. Umezeala relativa a aerului este de cca 70%, prezentand o variabilitate asemanatoare cu a temperaturii, deoarece determina evaporarea si continutul vaporilor de apa ( max vara si min iarna). Precipitatiile atmosferice reprezinta unul dintre cele mai importante elemente climatice ale caror caracteristici sunt importante in desfasurarea proceselor geomorfologice actuale. Acestea reprezinta o valoare max anuala de 850 mm, dar cantitatea de precipitatii cazuta este variabila, cu lunile cele mai ploioase in perioada iunie august. Caracteristice in zona sunt si precipitatiile sub forma de adverse, cand se inregistreaza valori mari in timp de 24 de ore. Ultimele evenimente hidrometeorologice ale anului au aratat ca acestea pot avea efecte distrugatoare. Reiese ca varietatea formelor de relief si caracteristica acestora ( orientarea si expunerea versantilor), gradul de acoperire al teritoriului cu vegetatie ierboasa si arborescenta, particularitatile diferite ale retelei drumurilor si cladirilor introduce numeroase diferentieri climatice izolate, iar zona geografica este caracterizata prin variabile climatice distincte.

Geologia si seismicitatea Studiul geotehnic se va anexa la predarea documentatiei la beneficiar.Clasa de importanta III cu =1,0 ,Msk =VIII grad seismic asimilat .Categoria de importanta este ,, C Natura terenului de fundare este conform ,,Studiului geotehnic anexat la documentatie .

Caracteristicile principale ale constructiilor

a. Cladiri:Constructia ce va avea destinatia de pensiune turistica, are urmatoarele caracteristici:a. Deschideri: 6.00m;b. Travei: 4.20m; 3.30m;c. Numar de niveluri: D+P+2+Md. Inaltime nivel: 2.72m; 3.20m; 2.72m; 2.72m; 2.72m;e. Suprafata construita: 358.45 mp;f. Suprafata desfasurata: 1532.15mp;g. POT: 5.12%;h. CUT: 0.21i. Inaltimea la coama: 15.90m;j. Inaltimea la streasina: 8.65m;

b Retele: Energie electrica: Racord apa: Racord canal: Se vor trata conform planurilor si memoriilor de specialitate.

3.3. Structura constructiva

Caracteristicile principale ale amplasamentului: Conditii de fundare: amplasamentul este stabil si neinundabil. Dimensionarea fundatiilor are la baza urmatoarele caracteristici fizico mecanice ale terenului de fundare: hf= -3.40m / -5.00m de la cota +/-0.00; Nh>5.00m de la cota CTS; Pconv = 220kPa; din punct de vedere al sapaturii, terenul este tare; Nivelul hidrostatic: apele freatice se gasesc la adancimea de cca 5m si nu interactioneaza direct cu infrastructura. Panta terenului: panta este moderata si asigura drenarea apelor de suprafata dinspre cladire spre colector. Zona seismica: conf. Normativ P 100/06 E (ks = 0.16; Tc = 0.7sec) - incarcarea data de vant: conf. NP082/2004 C (pv=0.55kN/mp) - incarcarea data de zapada: CR 1-1-3-2005 D (gz=2 kN/mp) Caracteristici principale ale constructiei:

Regimulde inaltime:D+P+2+M Categoria de importanta:D conf. HG 766/97 Clasa de importanta: a II-a conf. P-100/06 Instalatii aferente constructiilor

Instalatii sanitare: Instalatii termice: Instalatii electrice: Se vor trata conform planurilor si memoriilor de specialitate.

Situatia existenta a utilitatilor Racord electric: In zona de amplasare a constructiei exista retea electrica de distributie de joasa tensiune 400/230v, 50Hz, cu posibilitatea de racordare a obiectivului conform proiectului de racord elaborat de furnizorul de energie electrica. Racorduri apa- canal: In zona de amplasare a constructiei nu exista retea de apa potabila si retea de canalizare menajera sau pluviala.Asigurarea acestor utilitati se va face conform solutiilor prezentate in proiect la capitolul de specialitate. Racord gaze naturale: In zona de amplasare a constructiei nu exista retea de gaze naturale. Centrala termica prevazuta va functiona pe combustibil solid.

Caile de acces provizorii Caile de acces sint asigurate dinspre strada principala si vor fi cele permanente de acces in incinta proprietatii . Caile de acces , caile de comunicatii . Pentru organizarea de santier si exploatarea curenta vor fi folosite caile de acces si caile de comunicatii existente in zona . Programul de executie a lucrarilor , graficele de lucru , programul de receptie . Programul de urmarire a executiei pe santier este prezentat in programele raport pe fiecare specialitate in parte . In aceste programe sint prezentate atat fazele determinante cat si fazele intermediare de urmarire a lucrarilor precum si listele de responsabilitati pentru fiecare : beneficiar , constructor , proiectant . Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antierPe parcursul execuiei, lucrrile vor fi protejate n conformitate cu datele specificate n caietele de sarcini pe fiecare specialitate n parte.Depozitarea materialelor n antier se va realiza ordonat, evitndu-se deteriorarea lor i deprecierea lor nainte de punerea n oper. Msurarea lucrrilorMsurarea lucrrilor se va realiza n conformitate cu prevederile H.G. 1014 i se vor face pe baz de situaii de lucrri confirmate de beneficiarul lucrrii sau de dirigintele de antier angajat de acesta. Laboratoarele contractului i testele care cad n sarcina saExecutantul este obligat s prezinte contracte cu laboratoare atestate pentru executarea de teste de verificare a betoanelor, crmizi, precum i a altor materiale, care necesit expertizarea solicitat de proiectant sau de Inspecia de Stat n Construcii. Curenia n antierSe va asigura mprejmuirea antierului precum i pstrarea cureniei n antier. Intrarea i ieirea mainilor cu materiale n antier se va face n condiii de curenie pentru a nu afecta curenia drumurilor publice n imediata apropiere a antierului.Se vor respecta cu strictee normele sanitare, corelate cu cele de protecia muncii i de prevenire a incendiilor. Serviciile sanitareServiciile sanitare se vor asigura de catre dispensarul comunal. . Relaiile dintre contractant (ofertant) consultant i persoana juridic achizitoareSe vor respecta clauzele contractuale dintre ofertant i investitor precum i cele dintre investitor i proiectant.

CONCLUZII SI RECOMANDARIPe baza datelor de cunoastere obtinute cu lucrarile de cercetare executate (sondaje, observatii detaliate de teren, analize si determinari de laborator) sunt de retinut urmatoarele aspecte: perimetrul studiat este situat in partea de sud a comunei Dorna Arini, terenul fiind ocupat de o faneata si pasune; din punct de vedere geologic perimetrul este situat pe aria de dezvoltare a formatiunilor sedimentare apartinand Zonei Flisului carpatic si Zonei Cristalino-mezozoice, din partea de nord a Carpatilor Orientali; rocile din substrat sunt constituite din dolomite, calcare albe si rosii, gresii grosiere cenusii sau galbui, in strate groase de 1-3 m, ce trec la microrudite sau chiar rudite cu galeti de roci cristaline, jaspuri si marne, dimensiunile galetilor fiind cuprinse intre 2-10 cm si calcaro-gresii rubanate. La acestea se adauga epimetamorfite din Seria de Tulghes, reprezentate prin sisturi cuartitice clorito-sericitoase, uneori cu pigment grafitos si frecvente budine de cuart alb sau cenusiu Acestea sunt incadrate in grupa rocilor tari, sunt stabile, nu prezinta intercalatii de roci argiloase sau alte tipuri de roci plastice care sa permita deplasari gravitationale (alunecari), lucru observat si din geomorfologia zonei; in cuprinsul acestora nu exista niveluri de roci plastice care sa permita alunecari gravitationale; in cuprinsul rocilor de suprafata nu exista goluri carstice, turbarii, maluri sau saruri solubile, deci avem de-a face cu un teren care practic constituie un suport corespunzator pentru fundatiile constructiilor, dand garantia stabilitatii lor in timp; depozitele acoperitoare ale fundamentului, in zona amplasamentului obiectivului, insumeaza o grosime cuprinsa intre 2.0- 4,0 m, fiind reprezentate in general de catre un nivel de depozite coluviale constituite din elemente sau blocuri angulatresau subangulare de roci sedimentare si metamorfice, cuprinse intr-o matrice de argile plastice de culoare galbuie sau cenusiu-galbuie.Deasupra cotei de fundare se dispune un nivel de argile plastice laplastic-vartoase, cu rare elemente de dolomite si calcare angulare si subangulare; la partea superioara a acestora, se dispune un nivel de depozite de tip coluvial, reprezentate prin sol vegetal cu galeti de roci sedimentare, cu o grosime variind intre 0,10 si 0,15 m; prin investigarea sondajelor geotehnice executate nu se remarca existenta unor variatii de facies in depozitele sedimentare interceptate; din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat apartine teraselor superioare de pe versantul drept al raului Moldova, respectiv paraul Strajerului, in zona de racord cu depozitele proluvial - coluviale; terenul de amplasare a constructiei este inclinat spre nord-est; versantii sunt stabili, neexistand, la aceasta data, alunecari de teren; terenul din zona amplasamentului este acoperit de vegetatie ierboasa, fapt care diminueaza fenomenele erozionale; nivelul hidrostatic al apelor subterane este situat la adancimea de 2.1m, excavatiile pentru fundatii (care se recomanda a fi incepand de la adancimea de 1,60) urmarid a se executa in mediu umed, cu precizarea ca observatiile au fost efectuate intr-o perioada cu precipitajii destul de abundente ; analizele efectuate in zona, au condus la concluzia ca apelefreatice sunt slab agresive fata de betoane si metal prezentandagresivitate de dezalcalinizare; in zona cotei de fundare s-a constatat prezenta unui nivel de sisturicuartitice sericito-cloritoase cu budine de cuart alb, fisurate si alterate, uneori cu o slaba matrice argiloasa, care pot prelua sarcinile ce urmeaza a fi transmise de constructia proiectata, fapt confirmat si de comportamentul favorabil al constructiilor din perimetru, situate in imediata vecinatate, la care nu s-au constat tasari, rotiri, fisuri, crapaturi, ceea ce demonstraza stabilitatea terenului de fundare;RECOMANDARIFata de cerintele impuse prin tema, pe baza datelor obtinute in urma studiului pot fi formulate urmatoarele recomandari: avand in vedere adancimea de inghet, litologia terenului existent in zona amplasamentului obiectivului si caracteristicile constructiei, propunem adoptarea adancimii de fundare incepand de la 1,60 m, fara o prealabila imbunatatire a terenului de fundare, cu respectarea prevederilor normativului P.10/86, pc 4.1-4.6; stratul de fundare este format din sisturi cuartitice sericito-cloritoase cu budine de cuart alb, fisurate si alterate, uneori cu o slaba matrice argiloasa; fundarea se va realiza prin depasirea obligatorie a stratului de sol vegetal, respectandu-se conditiile de incastrare in stratul viu si adancimea de fundare conform normativelor in vigoare, functie de terenul de fundare si caracteristicile obiectului proiectat; adancimea de fundare se va considera cea impusa de functionalitate, cu respectarea stricta a prevederilor normativului P. 10/86, pc 4.1-4.6, pentru constructii din clasa IV de importanta -normala (STAS 10100/ 0-75);conform STAS 3300/2-85, pct. 1.6.2. constructia nu este sensibila la tasari; conform STAS 3300/2-85, anexa C, tabel 20, tasarea admisibila maxima este 15 cm.; constructia nu are procese care ar putea influenta terenul de fundare sau stabilitatea; se recomanda ca prin sistematizarea verticala sa se asigure evacuarea apelor din precipitatii, pentru evitarea baltirii si stagnarii acestora pe amplasament; pentru eliminarea eventualelor urmari ale actiunii apelor superficiale, provenite din perioadele de precipitatii abundente, se recomanda executarea in partea de sud - vest a amplasamenturui a unui canal, pentru colectarea si evacuarea apelor intr - un camin special amenajat; se recomanda amenajarea corespunzatoare a torentului situat in partea de vest a amplasamentului si plantarea de vegetatie arboricola pentru stabilizarea taluzului, in conditiile in care, in ultima perioada de timp, se remarca, din punct de vedere pluviometric, prezenta unor precipitatii abundente, ce cad in perioade apreciabile de timp, cu efecte de siroire si transport apreciabile; apele menajere vor fi colectate in mod corespunzator si dirijate la retea sau evacuate in locuri special amenajate; se vor drena , in mod corespunzator, apele pluvio-nivale aferente cailor de acces ce urmeaza a fi realizate, avand in vedere regimul precipitatiilor si energia mare de relief a versantului estic al muntilor Adam si Eva; fundatiile vor fi executate in mediu umed asa incat vor fi necesare epuismente normale, in conditiile pluviometrice de la data elaborarii documentatiei; prin masuri adecvate (pante corespunzatoare, rigole) se va evita stagnarea apei in jurul constructiei, atit pe perioada executiei cit si pe toata durata exploatarii; ca sapatura, conform normativului TS terenul se incadreaza astfel:-sol vegetal cu elemente de roci metamorfice - teren usor categoria I-a; argila cenusiu -negricioasa cu elemente centimetrice de roci metamorfice- teren mijlociu categoria I-a; argila cenusiu -negricioasa cu elemente decimetrice de roci metamorfice teren mijlociu categoria a II-a; nisipuri argiloase cu elemente centimetrice de roci metamorfice si sedimentare, teren mijlociu categoria a II-a;. nisipuri argiloase cu elemente decimetrice de roci metamorfice si sedimentare, teren mijlociu categoria a II-a;-sisturi cuartitice sericito-cloritoase cu budine de cuart alb, fisurate si alterate, teren tare, categoria a III- a. functie de sarcinile efective ce vor fi transmise terenului, sistemul de fundare recomandat va fi: fundatii continui sub ziduri; se recomanda sprijinirea sapaturilor pentru fundatii, conform normativelor in vigoare, functie de adancimea sapaturilor si natura rocilor strabatute; se interzice lasarea sapaturilor deschise, pentru a nu se modifica caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare ;in conformitate cu STAS 6054/77 in zona amplasamentului adancimea de inghet este de 1,00 -1,10 m; in conformitate cu normativele PI00 1/2004 in calculul antiseismic, corespunzator intensitatii seismice de grad 6 - E se vor lua in considerate coeficientii - acceleratia de proiectare a terenuluipentru componenta orizontala a miscarii ag = 0,12 cm / s2; perioada de colt Tc 0,7sec ; factorul de importanta Y i = 1 ; clasa de ductilitate M ( medie).Clasa de importanta in care poate fi incadrata constructia este IV, normala.referitor la terasamente:a) se va indeparta, in prealabil, stratul de teren vegetal, depozitandu-se separat pentru refolosire;b) se va trasa constructia;c) se vor executa in prima faza fundatiile cele mai adanci si apoi cele cu o cota de fundare mai redusa;d)se interzice lasarea sapaturilor deschise, pentru a nu se modifica caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare.e)panta taluzului sapaturii va fi h/b = 2/3.In proiectare si executie se vor respecta standardele, normativele si normele in vigoare, inclusiv P.S.I. la proiectare, executie precum si pe toata durata exploatarii se vor respecta prevederile din normativele i STAS-urile in vigoare si in mod deosebit cele din: P7-2000, C56-85, C169-88, ST016-97, NP1 12-04, C29-77 completat cu C29-85, P130-99, PIOO-92, NP057-02, STAS 2745-90, STAS 9850-89, STAS 6054-77, STAS 2745-90; de asemenea se vor respecta prevederile din normele de protectia muncii in vigoare si in mod deosebit cele din "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" aprobat de MLPAT cu ord. 9/N/15 martie 1993. Aceasta enumerare neflind limitativa, ea se va completa cu masurile impuse de specificul conditiilor locale precum si de noile reglementari aparute intre timp.NotaPe parcursul executiei lucrarilor, proiectantul geotehnician va fi solicitat in santier pentru receptia terenului de fundare si intocmirea actelor impuse de normativele in vigoare privind disciplina in constructii.Dupa executarea sapaturilor pentru fundatii, inaintea turnarii betoanelor, va fi chemat obligatoriu proiectantul pentru verificarea naturii terenului de fundare.In situatia in care apar neconcordante intre prevederile studiului si realitatea din teren va fi sesizat proiectantul pentru reexaminarea situatiei. Prezentul studiu este valabil numai pentru amplasamentul studiat si pentru obiecteie propuse in aceasta etapa. Pentru alte obiecte, care nu fac parte din documentafia prezentului studiu, situatia va fi reanalizata la momentul oportun.

TABEL PRIVIND DATELE OBTINUTE PRIN EXECUTAREA SONDAJELOR GEOTEHNICENr. crt.Nr. sondajEntitati litologice interceptatetitati litologice interceptateAdancime sondaj

Sol vegetal cuelementecm de roci metam.(m)Argile cenusii negricioase cu elem cm de roci metam. (m)Argilecenusiinegricioase cufragm dm(blocuri)de rocimetam.(m)Nisipargilosmicaceucu elem cm de rocimetam.(m)Nisipargilosmicaceucu fragmdm (blocuri)de roci metam.(m)Sisturi clorito-sericit. cu budine de cuart(m)

110,300,750,50--1,453,00

220,250,750,50--1,603,10

330,25--0,700,702,754,40

440,30--0,600,702,904,50

5Domeniude variatie

0,25-0,300,750,500,60-0,700,701,45 - 2,903,00 - 4,50

6Media0,270,750,500,650,702,17

TABEL CU CATEGORIILE DE TEREN DE PE AMPLASAMENT DUPA REZISTENTA LA SAPARENr. crt.denumirea pamAnturilorPROPRIETATI COEZIVECATEGORII DE TERENURI DUPA MODUL DE COMPORTARE LA SAPATGreutatea medie in sapatura Afanarea dupa executia sapaturii

ManualMecanizat

cu lopata, cazma etcExcavatorBuldozer

1.Sol vegetal cu elemente de roci metamorficemijlociuusorII1200-140014-28

2.Argila cenusiu-negricioasa cu elemente cm de roci metamorficemijlociumijlociuII1600-190012-24

3.Argila cenusiu-negricioasa cu elemente dm de roci metamorficemijlociumijlociuIIII1700-190014-28

4.Nisipuri argiloase cu elem cm de roci metamorficeslabmijlociuIIII1800-200024-30

5Nisipuri argiloase cu elem dm (blocuri) de roci metamorficeslabmijlociuIIII1800-200024-28

5.Sisturi cuartitice sericito-cloritoase, cu budine de cuartputemictareIIIIII1900-210026-32

Recapitulate categorii de teren dupa rezistenfa la sapare:

teren usor15%

teren mijlociu50%

teren tare35%

Conditii de clima

In Jud. Suceava, clima este temperat continentala, temperaturile maxime absolute au atins valori de 16.7* C iarna si 40*C vara iar temperaturile minime absolute au atins valori de -30.6*C iarna si -6.3*C vara.Umiditatea relativ medie multianuala este de 78%.Regimul anual al precipitatiilor este de tip continental, maxima fiind in luna iunie -784mm si minima in februarie -279mm.Precipitatiile solide pot cadea in medie 134 de zile pe an, grosimea maxima a stratului de zapada este in medie de 31cm, in lunile decembrie si ianuarie. Din analiza vanturilor dominante rezulta ca frecventa anuala cea mai mare o au vanturile din N-V(22.8%), adica cele corespunzatoare orientarii generale a reliefului. Larga deschidere spre lunca Prutului favorizeaza patrunderea curentilor de aer din E(14.5%). Vanturile din N-V au viteze medii lunare intre 4.9m/s si 6.4m/s. Vanturile din E au viteze medii lunare care nu depasesc 3.5m/s.Viteza maxima de 22m/s poate fi atinsa o data la 20 de ani, cea de 40m/s o data la 50 de ani, si de 48m/s o data la 100 de ani. Deci viteza vanturilor este un factor de luat in seama la amplasarea si proiectarea constructiilor. Prezenta aglomerarii urbane produce fenomenul complex de clima urbana care se materializeaza prin valori diferite ale tempetaturii fata de zonele preurbane, temperaturi minime atenuate, viteze mai mici ale vantului si deci frecventa mai mare a calmului atmosferic.

AerPoluarea atmosferei reprezinta unul din factorii majori care afecteaza sanatatea si conditiile de viata ale populatiei, constructiile, vegetatia (pulberi, gaze nocive si corozive, precipitatii acide). Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a factorilor poluanti. Sursele de poluare urbana sunt: incalzirea locuintelor, institutiilor, intreprinderilor; combustibilul folosit la prepararea hranei; traficul rutier (individual, transportul in comun, transportul greu); generarea curentului electric (CET-urile); diverse servicii (spalatorii, vopsitorii auto, distributie gaze naturale si produse petroliere); depozitarea si incinerarea deseurilor. Un alt factor asupra caruia influenteaza poluarea aerului este vegetatia, respective spatiul plantat cu functie de regenerare a calitatii aerului (din vecinatatea locuintelor, aliniamentele stradale, perdelele de protectie, parcurile si gradinile publice, zonele de agrement).Ape Reteaua hidrografica a judetului Suceava, este alcatuita din raul Suceava, raul Moldova, raul Bistrita si raul Vatra Dornei.Sol Solurile reprezinta substratul pentru dezvoltarea unei vegetatii naturale specifice: padurea si silvostepa. Dezvoltarea economica a Judetului Suceava a condus la inlocuirea vegetatiei naturale ca si pasunile naturale, arealele impadurite s-au redus foarte mult, pastrandu-se mai ales pe culmile de deal, pe versantii si creste. Defrisarile au avut drept consecinta modificarea esentiala a peisajului si a folosintei terenului, cat si favorizarea alunecarilor de teren si a eroziunii solurilor.Relatia cu constructiile invecinate Nu exista nici o constructie la o distanta mai mica de 6,00 m fata de limita cladirii propuse.Retragerile fata de toate limitele de proprietate au valori conform reglementarilor urbanistice din Planul Urbanistic General al Com. Pojorita, ap robate cu HCL nr. 9 din 1998.

3.2Caracteristicile principale ale construciilor 3.2.1Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de niveluri i nlimea acestora, volumul construit

MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA1) Necesitatea si oportunitatea investitiei Prezenta documentatie reprezinta proiectul tehnic pentru: PENSIUNE TURISTIC D+P+2+M, Sat Dorna Arini, com. Dorna Arini, jud. Suceava pe amplasamentul aflat in intravilanul comunei Dorna Arini, judetul Suceava.La baza elaborarii documentatiei se afla Certificatul de urbanism nr. 81/28.08.2008.2 ) Date generale - Categoria de importanta ,,D.- Clasa de importanta II conf. P-100/06 - Zona seismica: conf. Normativ P 100/06 E (ks=0.16; Tc= 0.7sec) - incarcarea data de vant: conf. NP082/2004 C (pv=0.55kN/mp) - incarcarea data de zapada: CR 1-1-3-2005 D (gz=2 kN/mp)Din punct de vedere PSI conform normativ P118 /99, cladirea este de Gradul II R.F. 3 ) CapacitateaIn conformitate cu prevederile NP011-97,s-a urmarit ca distributia suprafetelor in cadrul constructiei reamenajate sa respecte gabaritele obligatorii.

3.2.2Pentru reele: lungimi, limi, diametre, materiale, condiii de pozare etc.Instalaii sanitare interioareConstrucia este prevzut cu grupuri sanitare in camere si piscina.Echiparea s-a fcut de ctre partea de arhitectur, innd cont de prevederile STAS 1478 / 90 i de normele n vigoare cu:- lavoare din porelan sanitar echipate cu baterii amestectoare stative;- vase closet din porelan sanitar cu rezervor de splare montat pe vas sau pe perete la seminlime;- cazi de dus echipate cu baterii amestectoare;- spalatoare si chiuvete la bucatarie.Pentru colectarea apelor de pe pardoseala grupurilor sanitare si a camerei centralei termice sunt prevzute sifoane de pardoseal.Alimentarea cu ap rece a consumatorilor interiori se face sursa propie put forat .Distribuiile de Ar la punctele de consum - obiecte sanitare, sunt realizate cu sisteme de conducte din polietilena reticulata.Alimentarea cu apa cald de consum a consumatorilor interiori se face de la boilerul amplasat intr-o incapere special amenajata la demisolul cladirii.Distribuia apa calda curenta la punctele de consum se face cu sisteme de conducte din polietilena reticulata.Canalizarea apelor uzate menajere interioare:Pentru intervenii n caz de nfundare a conductelor, pe traseul coloanelor de scurgere i orizontal s-au prevzut piese de curire. Colectoarele vor avea pant maxim de cca. i= 0,02.Apele menajere provenite de la grupurile sanitare se vor canaliza un bazin vidanjabil.Apele menajere provenite de la zona de bucatarii se vor trece canaliza spre un separator de grasimi.Alimentarea cu energie electric a construciei se va realiza printr-un branament trifazat (3N~;50Hz; 230/400V) din reeaua de distribuie existent n zon (LEA 0,4kV), soluia de alimentare fiind stabilit de ctre S.C. E-ON S.A. prin avizul de racordare.Schema instalaiei electrice interioare este de tip TN - S.Schema distribuiei interioare cuprinde un tablou electric de iluminat si prize (TLP) amplasat in hol, alimentat de la firida de distributie si contorizare a imobilului si alimenteaza circuitele electrice de iluminat si prize.Circuitele de iluminat se realizeaz cu conductoare izolate din cupru (Fy) pozate n tuburi de protecie tip IPEY, montate ngropat n tencuial. Circuitele de prize se realizeaz cu conductoare izolate din cupru (Fy) pozate n tuburi de protecie tip IPEY, montate ngropat n pardoseala.n bai, bucatarie si la exterior se vor monta corpuri de iluminat cu grad minim de protecie IP65. Comanda iluminatului se va realiza cu ntreruptoare montate numai pe conductoarele de faz, care vor avea un curent nominal In=10A. ntreruptoarele sunt cu montaj ST.Circuitele de prize se vor echipa cu ntreruptoare automate cuplate cu dispozitive de protecie diferenial de mare sensibilitate, I = 30mA, care realizeaz protecia la scurtcircuit i protecia mpotriva curenilor reziduali de defect.Se vor monta numai prize cu contact de protecie, montaj ST.Instalatii de incalzireEnergia termic pentru nclzire, preparare apa calda curenta, piscina se va obine cu ajutorul a 2 cazane functionand cu combustibil solid. Apa calda de consum se va obtine cu ajutorul unui boiler cu serpentina.Pentru incalzirea apei piscinei se va folosi un schimbator de caldura in placi.In scopul asigurrii condiiilor optime de confort termic se realizeaz o instalaie de nclzire dimensionat pentru a asigura temperaturi interioare conform STAS 1907/2-91.Cazanele se vor monta in incaperea special amplasata de la parterul cladirii. Agentul termic folosit este ap cald +80C / +60C.Distributia agentului termic de la cazane la corpurile de incalzire se va realiza cu ajutorul unui distribuitor-colector.Alimentarea corpurilor de incalzire se face prin intermediul coloanelor.n instalaia de nclzire se vor monta robinete de aerisire - dezaerator manual 1/2, pentru fiecare corp de nclzire. De asemenea instalaia va fi dotat cu robineti cu dop i portfurtun pentru golirea instalaiei, n punctele de cota minima.Distribuia agentului termic se va face prin intermediul unui distribuitor - colector general (DCG) amplasat n camera centralei termice . Distribuitorul este prevzut cu 4 circuite separate (ramuri) astfel: un circuit din conducte din eava de otel -incalzire spatii; un circuit pentru boiler preparare a.c.c. din conducte din eava de otel; un circuit pentru boiler apa piscina din conducte din eava de otel; un circuit pentru incalzirea spatiului piscinei din conducte din eava de otel;Pentru fiecare plecare (circuit) din distribuitor se prevede cite o pompa de circulatiepentru a obtine un reglaj calitativ si cantitativ optim.Trecerea conductelor (tur - retur) prin perei i planee se va face prin intermediul manoanelor de protecie din eav metalic. Instalaia de nclzire se compune din:a) distribuitor - colector (amplasat n camera centralei termice), din eav de otel, cu 4 circuite;b) conducte de distribuie principale;c) conducte de legturi la corpurile de nclzire din otel sunt din eav de cupru 15x1mm d) armturi montate n locuri accesibile: robinet dublu reglaj 1/2, Pn10, montat pe fiecare radiator; robinet de retur montat pe fiecare radiator 1/2, Pn10; robinete de izolare la baza fiecarei coloane; robinete de golire cu sfer, cu dop i portfurtun 3/4, Pn10, in punctele de cota minima; robinei de aerisire - dezaerator manual 1/2, montat pe fiecare corp; dezaeratoarele automate RAA montate la capetele coloanelor.e) corpurile de nclzire sunt :- convectoradiatoare panou din otel; radiatoare portprosop in bai.Corpurile de nclzire se vor amplasa la partea inferioar a ncperilor, n zona suprafeelor vitrate, pentru obinerea unei eficiene termice maxime sau, acolo unde este cazul, ct mai aproape de locul de ptrundere a aerului rece.Racordarea corpurilor la instalaie se face astfel nct circulaia agentului termic s se fac de sus n jos i n diagonal.Montarea corpurilor de incalzire se face cu ajutorul consolelor speciale (prevzute de furnizorul de echipamente). Distanele de amplasare a corpurilor de nclzire sunt conform Normativului I.13 - 94 i fiei tehnice a radiatorului.Conductele de distribuie se vor monta cu pant de minim 2 spre punctele de cota minima pentru asigurarea golirii i aerisirii instalaiei.Reglarea i echilibrarea din punct de vedere hidraulic a instalaiei se va face local prin intermediul robineilor montai pe fiecare radiator i pe fiecare ramur de distribuie.Dezaerarea instalaiei se face: local prin intermediul dezaeratoarelor manuale 1/2 montate pe fiecare radiator; prin intermediul dezaeratoarelor automate - 1/2 montate la capetele coloanelor.Golirea instalaiei se face, la sifonul de pardoseal din camera pompei de caldura prin intermediul robineilor de golire cu dop i portfurtun si in punctele de cota minima.

3.2.3. Pentru cldiri care se modernizeaz se va prezenta ca parte component din studiul de fezabilitate expertiza tehnic de specialitate asupra construciei existente, ntocmit, datat semnat i tampilat de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevd modernizare/consolidare/extindere/desfiinare parial/lucrri de reparaii, precum i finalizarea construciilor a cror execuie a fost ntrerupt nainte de finalizarea complet a acestora; i Raportul privind stadiul fizic al lucrrilor. NU ESTE CAZUL

3.3. Structura constructivPentru cldiri i reele se va face o descriere a soluiilor tehnice avute n vedere, cu recomandri privind tehnologia de realizare i condiiile de exploatare ale fiecrui obiect. Structura constructiei este: Fundatii continui sub ziduri Cadre din beton armat Planseu din beton armat Acoperis sarpanta din lemn

INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARI INTERIOAREInchiderile exterioare se realizeaza cu pereti de zidarie la care se adauga termosistemul, din polistiren.Compartimentarile interioare se realizeaza din pereti de zidarie si gips-carton.

FINISAJE INTERIOARE Pardoseli gresie si mocheta Peretii si tavanul var lavabil Tamplarie interioara lemn

FINISAJE EXTERIOARE Tencuiala decorativa Placaj piatra Tamplarie din lemn Acoperis sarpanta invelitoare tip tigla

ACOPERISUL Acoperisul este tip sarpanta, din lemn, cu invelitoare tip tigla. Colectarea si scurgerea apelor se face catre jgheaburi si burlane.Constructia insumeaza urmatoarele functiuni:Demisol:

Parter:

Etaj I:

Etaj II:

Mansarda:

S-au realizat urmatoarele suprafete si volume:

ExistentPropus

Aria construita200.65mp358.35mp

Aria desfasurata802.60mp1532.15mp

Suprafata terenului7000.00mp

POT2.86%7.98%

CUT0.11%0.33

Aria utila973.347mp1194.20mp

Regim de inaltimeD+P+1+M D+P+2E+M(15.90m)

Volum cladire2590mc5692mc

INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE

CERINTA ESENTIALA A - REZISTEN MECANICA I STABILITATE ( conform memoriului de structura )

CERINTA ESENTIALA B SECURITATEA LA INCENDIU CERINTA ESENTIALA C IGIENA, SANATATE SI MEDIU

Igiena si sanatatea oamenilorSunt respectate distantele minime fata de constructiile invecinate .Terenul permite o insorire optima a spatiilor in cea mai importanta perioada a zilei. Majoritatea camerelor sunt orientate spre est si vest si ofera perspective ample spre vecinatati.Refacerea si protectia mediuluiPrin amplasarea noii constructii nu se perturba vecinatatile si nu este necesara taierea de arbori.Amplasamentul studiat face parte dintr-

studiu de fezabilitate

Documents