studiu de caz - aventuri in administratia publica

5/26/2018 Studiu de Caz - Aventuri in Administratia Publica

1/8

AVENTURI N ADMINISTRAIA PUBLIC

Sursa: http://www.sictir.org/Aventuri_in_Administratia_Publica_Ihttp://www.sictir.org/Aventuri_in_Administratia_Publica_II

M-am hotrt sscriu acest serial dup cca 1 an i jumtate n care am lucrat n administraia public, fra fi ns

funcionar public. Dedic acest serial acelor puini colegi, colaboratori i efi ai mei care se ncpneaz s fac o notadiscordanti sNU se regseascn rndurile de mai jos. i mulumesc colegului IKR pentru observaiile pertinente pe care mile-a fcut i pentru contribuia sa preioas. i invit pe toi cititorii care au completri de fcut, smi le trimitprin email pentrua putea scoate mpreuno opercomplet.

Episodul I: Personalul

NumrIn ciuda aparentelor, administraia publica este extrem de subdimensionata in raport cu nevoile de personal (si aici mrefer

in special la contextul problematicii integrrii europene). M rog, tii voi, vechea discuie cu FMI-ul. Atunci cnd unsector/proiect are o nevoie de personal care devine stringenta, in cel mai fericit caz, i se aloca un num r de posturi prin transfer dela alte instituii publice (interne/in subordine sau externe). Rareori se fac angajri de personal din afara sistemului.

CalitateGsesc reprezentativ urmtorul exemplu: pentru a putea pune in practica o cerin a a UE (sa zicem crearea unei anumite

instituii/proceduri) se face urmtorul necesar de personal:1 programator baze de date (ORACLE de preferat)2 specialiti in Sisteme de Informaii Geografice (GIS) cu experiena in fotogrammetrie si fotointerpretare.1 specialist in arhitectura reelelor de calculatoare1 specialist in probleme cadastrale2 juriti1 economist (experiena in audit de preferat)

Ceea ce se obine in final, eventual prin jongleria posturilor:2 juriti (de prin alte departamente)2 agronomi (venii prin redistribuire)1 cercettor de la un institut de fizica1 geograf (care a lucrat ca profesor de liceu)1 absolvent de Comunicare de la SNSPA (nu tiu cum sa-i zic).

Media de vrsta este 47 de ani.

EducaieParadoxal, oamenii din administraia publica sunt extrem de educai. Daca e sa judeci dupCV-urile lor, majoritatea au cel

puin studii aprofundate, daca nu un titlu de master sau de doctor. Am colegi care au 2 mastere si un curs de studii aprofundate inafara pregtirii de baza. Cred ca asta spune multe cu privire la greutatea unor astfel de diplome pe care le ob ii cu 400 de euro in 6luni de "cursuri frfrecventa". Poate exagerez: unele costa 1200 de euro si dureaz1 an si jumtate.

Eu unul nu pot sa mi rein admiraia fata de programe educaionale att de interesante precum: "Relaii publice europene","Comunicare si decizie in afacerile publice", "Structuri administrative si acquis comunitar aplicat", "Studii aprofundate de drept sidiplomaie europeana", "Spaiu comunitar si management public" ,"Integrarea europeana la nivelul comunitatilor locale" etc. In

afara de asta, la loc de cinste pe resume-urile funcionarilor publici stau anumite "cursuri/stagii internaionale de specializare"unele dintre ele cu o durata de 3 zile sau mai puin (durata omisa cu buna tiina). Nu mrefer aici la acei funcionari care si-aufcut stagii la Comisie sau care chiar au fost colarizai in instituii internaionale cu programe serioase. In fine, categoria mea

preferata sunt doctorii. Tot upper-managementul ministerelor are pregtire doctorala sau este in curs sa si-o desavirseasca. Mrog,daca dl. Viorel Catarama este doctor, daca dl. Mischie este doctor, daca dl. Dinel Staicu este doctor, de ce n-ar putea si un ministrusau secretar de stat sa i facdoctoratul? Ce nu face omul pentru 15% in plus la salariu?

Limbile strinePe hrtie, toi funcionarii publici tiu cel puino limba strin. Prerea mea este ca ar trebui sa redefinim verbul "a ti".

Necesar de cunotine pentru a declara faptul ca tii o limba strin:Pentru engleza:"Gud morning. Mai neim is.... Ui nid mor mani. It iz posibal dat..."

Pentru franceza:

"Bonjur. Comonsava? Mersi bocu pur votr amabilite"Pentru germana (o limba mai uoara):"Gutanmorgan. Obertainer. Bonfaier. Foraibar. Stecher. Strudel. Smirghel."Bun, vei ntreba atunci ce se ntmpla cnd vine o delegaie strinsau cnd este vreo reglementara europeana de tradus...

Ei atunci, cei de la departamentul de Relaii Internaionale asigura traducerea. Sau, dupcaz, se aleargprin instituie dupcte un


2/8

tinar mai talentat la limbi strine. Oricum, tinerii sunt abonai la traduceri din start. Doar nu poi cere cuiva de 50 de ani sa citeascvreun Regulament al Comisiei in limba engleza. Chit ca pe CV-ul lui scrie "Engleza avansat".

Calculatorul(PIV, 3GHZ, HDD 80MB, Monitor 17' TFT)Cunotine de baza: Solitaire.Cunotine avansate: Yahoo Messenger.

Treptele profesionale si salarizareaOrice minister are prin lege un anumit numr fix de posturi. Exista o ierarhie a funciilor:

Consilier debutantConsilier asistentConsilier principalConsilier superior

Fiecare categorie are 3 diviziuni. Exista un algoritm precis care stabilete cit la suta din posturi sunt de consilieri superiori,cit la suta sunt de consilieri principali si aa mai departe pe lanul ierarhic in jos. Salariile sunt fixe si stabilite prin lege/ordonan ade guvern. Aceasta grila n-are absolut nici o legtura cu performanta si cu cererea si oferta pe piaa forei de munca. Aceasta grilacreaza un ntreg cerc vicios de probleme, dupcum voi ncerca sa exemplific pe parcursul lucrrii.

Ce nu conteazla salarizare:Volumul de munca depus.Rezultatele msurate in rezultate (outputs).Creativitatea, iniiativa, asumarea de responsabilitiNivelul salariilor pe piaa muncii pentru calitatile cerute (vezi exemplul cu programatorul ORACLE).

Ce conteazla salarizare:PilelePostul pe care se face ncadrarea (salariul de baza)Vrsta/vechimea (cu cit mai mare cu att e si sporul mai mare)Educaia (sporuri)Responsabilitile atribuite prin funcii de conducere (sporuri)

Un consilier debutant in prima diviziune ierarhica avea asta toamna un salariu net de 2.700.000 lei. Am un prieten care econsilier principal, pe ultima diviziune. El refuza sa treacpe urmtoarea treapta ierarhica (consilier superior) pentru ca salariulaferent primei diviziuni al treptei ierarhic superioare este mai mic dect salariul lui actual.

Am avut o colega, absolventa de facultate, care s-a angajat la minister pe un post de consilier debutant (prima treaptaierarhica). Dup3 luni a plecat, pentru ca - zicea ea - o costa mai mult sa vina la serviciu dect daca ar fi stat acas.

In acest context, exemplul cu programatorul ORACLE de mai sus capata valente noi si minunate. Mi-l imaginez citind

ziarul, de undeva din biroul lui de la XYZ Bank: "Ministerul Administraiei si Internelor scoate la concurs 1 post de consilierdebutant. Cerinele postului: Oracle DBA level IV, 2 ani de experiena. Salarizarea se face in contextul legislaiei in vigoare.Wow, ce oportunitate...

Promovarea

In fiecare an, angajatul face (cel puin) un "Raport de Activitate Anual". Acesta este aprobat de seful ierarhic. In baza lui,teoretic, seful ii completeazangajatului un "raport de evaluare a activitii". Din cte tiu eu, dei exista 4 calificative, n-am auzit

pe nimeni sa ia altceva dect "bine" si "foarte bine".

Programul de lucru

Programul oficial de lucru este de luni pnvineri intre 8:30 si 4:30, cu excepia srbtorilor legale. Intrarea in ministere seface pe baza de cartele de acces/pontaj. Periodic se fac verificri ale listingurilor. Important este sa vii si sa pleci la timp, nimeninu verifica ce se ntmpln timpul programului. N-am auzit sa fi fost cineva sanc ionat pentru ntrzieri sau plecri mai devreme

ci, cel mult, atenionat.In timpul programului, se fac de obicei cumprturile, se rezolva treburile personale, se dau examenele demasterat/doctorat. Mrog, se chiulete en-gros. Daca ntreabcineva de tine, colegii te acoper.

Topul scuzelor populare:"E prin minister""Tocmai a ieit din birou""E la Ministerul..." (altul dect cel la care lucrezi)"E intr-o edina la Direcia...""E in concediu""E bolnav"

Aici merge aproape orice, pentru ca rareori verifica cineva hirtoagele.Despre pauzele lungi si dese cheia marilor succese de cafea/ igri/taclale nici n-am sa mai vorbesc. O sa menionez ca ele

ocupa cam 30% din timpul de lucru. Pentru a nu va face nso imagine incompleta o sa va rog sa citii in episoadele urmtoare sicapitolul "Mod de lucru".

Am vzut ns, deseori, si cazuri la polul opus, cazuri in care Ministerul abuzeazde personal. tiu nenumrate cazuri incare angajaii unor instituii publice au fost obligai sa lucreze dupprogram, sau in weekenduri, fra le fi pltite sau compensateorele suplimentare. tiu multe cazuri in care funcionari publici au fost obligai sa lucreze in timpul si in afara programului pentrulucruri care nu aveau de-a face cu fisa postului (de ex. in campaniile electorale ale unor partide, pentru a pregti o vizita sau oconferina susinuta de vreun demnitar si chiar pe post de "recepionere" sau "animatoare" pentru demnitari).


3/8

Pregtirea profesionalaVestea buna este ca si in administraia de stat exista pregtire profesionala. Exista cursuri de limbi strine, cursuri de

calculatoare, aranjamente financiare prin care instituia suporta costurile colarizrii pentru cei care vor sa urmeze cursuri post-universitare, stagii de pregtire la Comisie sau la alte instituii europene, oportuniti de training venite din alte ri.

Vestea proasteste cgestiunea acestor resurse/oportuniti se face intr-un mod netransparent ceea ce perpetueazmicanelegere, corupia de cumetrie intrainstitutionala. Rareori exista criterii de selecie pentru cei care au acces la cursurile de

pregtire profesionala. In general, stagiile si cursurile de pregtire in strintate sunt vzute ca nite modalitti de a rsplti pecineva. tiu cazul unei directoare care a plecat la un curs de o luna de zile in Japonia de i nu tia nici o limba strinsi cursul era

la un nivel tehnic si era legat de o cu totul alta sferde activitate a ministerului.Tot anecdotic, pot spune ca am dat odatpeste o colegcare fcea copii dupscrisoarea oficiala prin care o universitate dinCoreea de Sud oferea cteva burse (la nivel de master i doctoral) care constau n acoperirea cheltuielilor de colarizare, transportcu avionul i cazare. Am ntrebat-o ce e cu bursele alea i mi-a zis ca oferta a venit pe adresa ministerului, a fost trimis laDepartamentul Resurse Umane i de acolo a venit la eful nostru direct i c dacvreau mai multe relaii s ntreb la ResurseUmane. Inutil de spus cla ntrebarea mea toatlumea a dat din coln coli cnici pnacum nu tiu dacsau cine a plecat cu oastfel de burs(poate s-au risipit pur i simplu).

Am o colega care a fost la un curs de utilizare a calculatoarelor (Carnetul European de Conducere a Calculatorului, sauceva de genul asta). Sunt mndru de ea: acum deschide Word-ul singura. Ieri ns ii ieise cablul de alimentare din fundulcalculatorului i m-a chemat disperatc i s-a stricat computerul i nu pornete. Ah, am uitat sa spun c n anunul de angajare

pentru postul ei scria la cerine: "cunotine PC". Bine cnu scria "ORACLE DBA level 4".

Sigurana slujbei

Prin legea funcionarului public, funcionarii nu se pot demite din funcii dect foarte foarte greu si in nici un caz pe criteriipolitice. Sigurana slujbei e garantata prin lege pentru toi funcionarii obinuii si pentru efi de birouri, de servicii, directori,directori generali si pentru secretarul general al ministerului. In practica, cnd opozi ia preia puterea, lucrurile se rezolva foartesimplu: ministerul se reorganizeaz. Reorganizndu-se, se schimba si organigrama. Daca iniial era o "Direcie generala deintegrare europeana", cu un director general, in noua organigrama ea va fi botezata "Direcia de probleme comunitare si afaceriinternaionale". ntruct e o chestie "nou", cu atribuii i responsabiliti "total noi", evident cpostul de director general se scoatela "Concurs" (vezi mai jos).

Funciile de conducereeful de serviciuEste exemplul tipic al supravieuitorului. Omul care are la activ 30 de ani de munca in cadrul ministerului, 30 de ani in care

a nvat cum e s fii spat i s i sapi pe alii, sarunci pisica moart n grdina altcuiva, s te roieti la subalterni i s teploconeti n faa efilor. A urcat i a cobort, au fost si vremuri bune si vremuri mai rele, dar s-a des vrit in arta transcedental

a pupatului in fund. Spun transcedentalpentru ca ea merge dincolo de culoarea politica a guvernrii, de calitatea superiorilor, deconvergenta sau divergenta de idei cu acetia. Seful de serviciu este un om care se apropie de pensie. Pentru el, important este satreacvremea frschimbri majore. Este un campion al aburirii, al vorbitului fra spune nimic, yesman-ul perfect. Este omulcare a nvat cteva sintagme si le arunca in sperana ca pare detept si cunosctor: "vorbim aici de un sistem complex", sau:"conform prevederilor UE, si aici m refer la Regulamentul 3568, Titlul II, articolul 2 b, trebuie sa construim un mecanism deurmrire a emanaiilor". Seful de serviciu se pricepe la tot dei n-are habar de nimic. Ia ideile subordonailor si le prezintca fiindale lui. Cnd i da cu prerea pe chestiuni la care nu se pricepe, o face cu aplomb si sigurana si asta este cel mai periculos, pentruca din cauza lui se iau cele mai cretine decizii, pe care tot el e acela care le critica apoi in fata subordonailor (dom'le, uite si tu ceau decis tia!). Ii pare sincer ru dupCeauescu, dei nu o recunoate dect la un pri.

Directorul simplu si generalEste cel care este chemat (la orice ora din zi si din noapte) de cte ori secretarul de stat aferent are indigestii mintale.

Misiunea lui este de a transforma cereri generale de genul "vreau pnmine o analiza a impactului aderrii Romniei la UEasupra siguranei transportului rutier" intr-o cerere coerenta de genul "un inventar al schimbrilor legislative necesare in domeniul

siguranei rutiere" pe care ulterior sa o dea in lucru efilor de serviciu. Directorul general este mereu ocupat. El tie mai bine catine. Nu tu ii explici lui, el i explica ie. Lui nu ii tulburi timpul cu problemele tale tmpite. Daca te cheamsa i spui prerea, iispui ceea ce vrea sa aud. Daca ii spui altceva, eti incompetent. Daca l ntrebi ceva si nu te da afara, i rspunde extrem deamabil, timp de jumtate de ora. Cnd termina, n-ai neles nimic. Nici n-ai cum, pentru ca tu l-ai ntrebat de una si el ti-a vorbitdespre ce a vrut el. Faptul ca n-ai neles e o dovada in plus ca eti prost si incompetent. In edinele cu experii strini, directorulfolosete foarte des modul impersonal si timpurile de viitor: "vom aciona in direcia", "se preconizeazs", "se dorete sfacem","avem in plan", "anul viitor se va prinde in fila de buget", "noi ne-am propus s".

Studiu de caz: Directorul de buget finane.Directorul de buget finane este una dintre cele mai puternice/influente persoane din minister. El are pinea si cuitul

banilor si este normal ca toata lumea sa l curteze. Minitrii se mai schimba, secretarii de stat se mai schimba, dar directorul debuget finane rmne. Rmne cel puin atta timp cit e la putere partidul in timpul cruia el a ocupat prin concurs acest post.

Daca e atent, poate rmne chiar mai mult. Modul corect de abordare a directorului de buget-finane este acelai ca in cazul luiDumnezeu: te duci la el cnd te cheamsi te rogi fierbinte sa te binecuvnteze cu semntura Lui. Ai noroc daca nu te baga in

m-tii. Modul corect de a iei din biroul Lui este in hohote de plns. De ce este directorul de buget finane aa de puternic? Pi sluam un exemplu. Szicem cstatul romn se hotrte ssubvenioneze achiziia a 10.000 de tone de cartofi. Sau sscuteascde taxe importul a 50.000 de computere. Sau s liciteze licenierea de cri colare/manuale alternative, elaborarea paginii deweb a instituiei, construcia de osele etc etc etc. Care sunt alea 10k de tone din cele 100.000 tone produse/aflate pe piacarevor primi subvenie? Care sunt cele 50k de computere care vor fi scutite de taxe din cele 200.000 importate? Care sunt manualele


4/8

aprobate? Cine va construi oseaua? Rspuns corect: alea/ia care trebuie. Cine are definiia exacta lui "care trebuie"? Aighicit, Directorul de la Buget Finane, un om cu muli prieteni.

Secretarul de statSecretarul de stat este un om politic la costum si cravata de firma. El se ntlnete cu ali oameni importani cu costum,

cravata si servieta de firma, cu pielea tot att de fina ca cea a unui obraz neptat. Are maina cu ofer. Are birou cu anticamera,secretara (chiar daca n organigrama nu are dreptul la aa ceva, se trece secretara n cadrul unei direcii, ia banii de acolo dar ealucreazn anticamer), telefon mobil pltit de minister pentru el i pentru ofer. La el te duci in "audien". El cere ntodeaunachestii strategice i analize complexe. Cere exact genul de informaii pentru care ai avea nevoie de un institut de cercetrispecializat care sa lucreze o luna numai la o singura sarcina. Ceea ce cere secretarul de stat are prioritate 1. Chiar daca sunt 4

chestii in acelai timp. Chiar daca n-au nimic de-a face cu domeniul in care lucrezi tu. El este singurul om din minister cu puterede decizie. Orice ncercare de a obine o decizie de la cineva inferior este sortita din na tere eecului. Secretarul de stat existapentru ca directorii generali sa ii ghiceascdorinele nerostite.

Secretarul generalAr trebui sa asigure coordonarea generala si continuitatea activitilor ministerului (inclusiv de la o guvernare la alta). Este

omul ctre care se ntorc toate capetele cnd vine o misiune de evaluare de la Bruxelles, pentru ce singurul vrjitor n stare sinfiineze o instituie ntreag(cusediu, birouri, personal i calculatoare) cu doua sptmni nainte de evaluare i, dupevaluareso transforme n cu totul altinstituie cerutde Comisie, nou-noui gata pentru a fi artaturmtoarei delegaii de evaluare.Eu mi imaginez Secretarul General ca pe un scamator scond un iepuraalb dintr-un joben. In rolul iepuraului: un proiect pentrucare nu exista finanare. In rolul jobenului: bugetul ministerului. In rolul baghetei: Directorul de buget finane.

MinistrulMinistrul este omul pe care l vezi la televizor, la tiri. Daca vreodatl vezi in realitate, i spune cai ua deschisa oricnd

la el i cpentru orice fel de problemsnu ezii sa l contactezi. Despre ministru auzi. Cineva dnavaln biroul tu cu o foaie

de hrtie n mni zice pe un ton disperat: "Ministrul pleacmine la Lisabona la ntlnirea Anuala a Tarilor Exportatoare deCafea. Trebuie sa facem un discurs pn peste o ora". Tu eti economist i lucrezi la Ministerul Transporturilor iTelecomunicaiilor, Direcia de Reglementri i Standarde n Tehnologia Informaiei. N-ai auzit n viaa ta crile exportatoarede cafea se ntlnesc n fiecare an. Nu neleg ce cautministrul tu acolo. Deseori nici nu tii unde e Lisabona. Tocmai ai nvatce este o "prioritate 0".

Funcionarul public de execuieSpecial l-am lsat la urma. Funcionarul public este ultimul pe lanul trofic, captul de sfrit al telefonului frfir. Singurul

lucru bun este c nu el rspunde pentru calitatea muncii pe care o face i c pn la Secretarul de Stat (singurul cu putere dedecizie efectiv) nimeni nu poate sl pedepseascn vreun fel. Atunci cnd este tras la rspundere, pentru ceva ce s-a fcut ncomun cu ali funcionari (care n-au micat un deget pe parcurs sau i-au oferit ajutorul preios sub forma de comentarii sibilinice)el ia uturile si ceilali ipcn-au tiut nimic despre problem.

Funcionarul public de execuie este un productor de hrtii. Care hrtii pleacpe lanul ierarhic n sus, pnla Secretarul

de Stat (uneori Ministru) i se ntorc la el, adnotate cu tot felul de "rezoluii". Funcionarul public este un mereu nemulumit: caresalariul de mizerie, ci se cer lucruri ilogice, ceste sub-utilizat n raport cu pregtirea lui, ceste supra-utilizat in timp ce colegiicare sunt plecai din minister la cumprturi n-au nici o treaba, cnu este informat cu privire la ce se petrece i csugestiile lui nusunt luate niciodat in considerare. Un funcionar public nu poate sa colaboreze cu alt funcionar public daca acesta din urma -indiferent de motiv - are un salariu mai mare.

Concursul de angajare

Concursul de angajare intr-un minister este cea mai mare caterincposibila, pentru toate prile implicate. Daca eti printrecei pregtesc concursul, faci o fisa a postului, cu cerine specifice si cu o bibliografie aferenta, faci subiectele de examen. Apoiateaptsa i depundosarul Programatorul Oracle (DBA level 4). Intre timp suna telefonul. Nu, nu este Programatorul Oraclecare cere informaii despre post. La telefon este Directorul. El i spune ca vrea sa vadsi el subiectele. ntmpltor, nepoata lu'var'su de la Brila, care a terminat Facultatea de Psihologie de la Dorohoi, este singura care se prezintsi care ia concursul (pe

bune, pentru ca a tratat subiectele la perfecie). Cnd nu telefoneazDirectorul, la concurs se prezintun student la construcii si

un btrnel de la fostul centru de calcul al vreunei direcii judeene a ministerului. Studentul tie sa fac pagini web si safoloseasc Adobe Photoshop, btrnelul tie sa programeze in Fortran si i cere perforatorul de cartele ca sa i demonstreze.Tough choice. Mai ales ca din comisia de evaluare face parte un mode la Departamentul de Resurse Umane (fostul "Cadre") carel ntreabpe candidat daca a auzit de "imei" si de "wold"

Ah, si mai e ceva: cazul in care se scoate la concurs un post de Director. In acest caz, fisa postului va fi fcutdupchipulsi asemnarea candidatului care trebuie sa ocupe postul. De exemplu: "minim 23 de ani de experien a, din care cel puin 6 infuncii de conducere, studii de specialitate in audit financiar, activitate de cercetare (de preferat in teoria bului de chibrit aplicatala macroeconomie), ochi albatri, nlime de minim 1.70m dar nu mai mare de 1.71 etc." Ca sa fie siguri ca nu greete cineva,

bibliografia este fcutin aa fel incit:a)nici un outsider n-are acces la ea

b)nimeni altcineva nu poate sa o citeascin cele 2-3 zile intre publicarea anunului si data examenului. Singura ansestestii bibliografia dinainte. Eventual sa fi scris tu o parte din ea.

Episodul II: (Dez)Organizarea

Ca sa acopr acest episod trebuie sa mrefer nti la anticul manual de management dupcare se pred n facultile deprofil economic i trebuie s spun c am ajuns s regret vremea cnd ascultam toate tmpeniile si abloanele scrise acolo.Tmpenii sau abloane perimate, ele au mcar meritul ca scot managementul din empirism si l pun pe baze oarecum sistematice.


5/8

Managementul de administraie public nu se face pe baze tiinifice. Oamenii care au funcii de management (de ladirector n sus) nu au pregtire de manageri. La acest capitol, i justifica existenta pe poziiile respective prin "vasta experienpractic". Dei exista faculti i specializri post-universitare pe administraie i management public, absolvenii acestor programese regsesc in doua ipostaze:

absolveni pe bune, care se angajeazn administraia publicpe alte poziii dect cele de conducereefi de serviciu, directori sau secretari de stat care i mai ataeazun titlu universitar sau post-universitar pe CV pentru a-i ntri poziia. De cele mai multe ori acest titlu e obinut in condiii chestionabile, avnd in vedere cunotinelerespectivului.

In cei aproape doi ani petrecui in administraia publica n-am vzut niciodatmanagement aplicat ca tiina. Rareori am

vzut probleme de management adresate sistematic sau elemente de management strategic. Practic niciodat n-am remarcatutilizarea aparatului oferit de tiina numita "comportament organizaional". De exemplu, pnacum am vzut doar doua cazuri incare s-a aplicat de analiza SWOT de nite funcionari publici. In unul dintre cazuri distincia dintre oportuniti si puncte tari eratare ncetoat, dar analiza "ddea bine" in documentul respectiv. Oricum, jos plria, a fost ceva svd cmcar au ncercat.

Hai sa o luam dupclasicul manual de management, cel care ne spunea in facultate cum e cu funciile managementului.

a. Funcia de previziunePreviziunea nu exista. Nu tiu ctlume se poate luda ca vzut n vreun minister un studiu / o analiza serioasa cu privire

la ce se ntmpla/tendine pe piaa mondiala, continentala si regionala si ce aciuni trebuie sa se fac, ce prghii de politica macro-economica trebuie acionate pentru a reaciona la aceste tendine.

Vestea buna este ca noi suntem mai dai dracului: noi nu suntem reactivi, suntem pro-activi.Teoretic, dupce prevezi ce o sse intimple, trebuie sa planifici. La noi se planifica ce o sa se intimple. Construim viitorul

cu pixul si suntem in permanenta uimii ca viitorul nu seamndeloc cu ce am scris noi pe hrtie. Snu anticipm.

Se fac nti strategii. Apoi "planuri de masuri si aciuni, cu responsabiliti si termene clare". Abia atept sa va povestesc.Ziceam ca se fac "strategii". Cel puin 80% din personalul ministerial este implicat in elaborarea de strategii, de la strategia

generala a ministerului, la strategii sectoriale. Am ajuns sa fac alergie la cuvntul "strategie". Daca ar fi sa judec dupnumrul de"strategi" din jurul meu as zice ca maflu la Statul Major Comun al Forelor Aliate. Dar ce este o strategie? O strategie este undocument (de cele mai multe ori reciclat sau compilat din documente mai vechi), un soi de compunere cu titlul "Ce am vrea noi safacem" si subtitlul nescris "dar nu o sa fim niciodatcapabili". Aceasta lista cu dorine este scrisexact ca scrisoarea pe care oadresezi lui MoCrciun cnd ai 6 ani, cu aceeai coerenta logica si stilistic. Se arunc alandala promisiuni din programele deguvernare, intenii bune, idei si dorine de mai bine, cu scopul declarat de a mulumi pe toata lumea. Un strateg adevrat nu faceniciodat singur o strategie. Cere preri, vorbete cu colegii, cu sindicatele, cu asociaiile profesionale, patronate, institute decercetri, etc. Apoi scrie tot ce i doresc toi, fr sa verifice dac nu cumva exist conflicte. Un exemplul bun de formulare"strategica" ar fi: "Ministerul Economiei va sprijini firmele mari, cu un numr mare de angajai si un istoric dovedit de maricontribuii la bugetul de stat pentru a putea penetra pe piaa internaionala." Apoi, in fraza imediat urmtoare: "In acelai timp,ministerul va ncuraja IMM-urile si va menine o buna colaborare cu sindicatele" sau "Ministerul Agriculturii va sprijini

consolidarea terenurilor si exploataiile agricole mari, viabile, frnsa-l uita si pe micul fermier..."In opinia mea, strategiile sunt de doua feluri: pushsi pull. Strategia pushe aia pe care o fac cei din serviciile tehnice in

sperana ca va fi aprobata de vreun Secretar de Stat ca sa poatsa le serveascde fundament pe viitor. In acest caz, dupce aielaborat strategia, alergi cu ea in mndup Secretarul de Stat sa ti-o semneze, nsti se ntoarce mereu cu rezoluii cretine gen"Rog mai multe detalii cu privire la rolul instituiilor de cercetare" sau "A se vedea si proiectul Gauss". Strategia ta este despre"Implementarea aquisului comunitar in industria de uruburi".

Strategia pull este aia care i este ceruta de secretarul de stat. Ea nu e ceruta niciodat nainte de ora 16:00 si trebuieprezentata de secretarul de stat a doua zi, in edina de Guvern. Ca urmare, se ia o strategie veche si se schimba titlul. Daca nuexista nici o strategie veche pe domeniul respectiv, se ia una dintr-un domeniu adiacent si se modifica un pic (se nlocuiete"transporturi" cu "uruburi").

Bun. Ai fcut o "strategie". Te uii la ea, e frumoasa: are 10 pagini, formatarea e impecabila, coperta e superba (ai folosittoate clipart-urile din Word), titlurile capitolelor sunt estetic-ambigue ("Implementarea masurilor ce deriva din angajamenteleRomniei" sau "Obiective majore"). I-o predai frumos sefului de serviciu, care o semneazsi se duce cu ea la director sa se dea

mare ce detept e el si cum a muncit el la strategie. Invariabil, directorul are obiecii si observaii ntemeiate: "cred ca d-luiSecretar de Stat i-ar place sa vadsi un capitol despre implicaiile asupra ptrunjelului". DO WHILE.

Urmtorul lucru pe agenda este elaborarea unui "Plan de masuri si aciuni cu responsabiliti si termene clare". Asta e osintagma mito pe care au invatat-o directorii si o folosesc de cte ori secretarii de stat le spun ca vor sa vadlumea muncind, nuarznd gazul de pomana. Ca urmare, pe lanul ierarhic, ajunge la funcionarul de execuie sarcina sa scrie acest nou document. Iarse face brainstorming. De data asta nimeni n-are nici o idee, pentru ca e periculos sa ai idei. In fine, pn la urma, nefericitulcruia i s-a dat de fcut documentul asta sta si se gindeste ce dracu' aciuni sa treac. "OK.... ia sa vedem... deci ministerul sprijinntreprinderile mari....sa zicem atunci ca aciune ca 'Direcia Implementare va elabora un program de sprijinire a transferului detehnologie in domeniul industrial'. Termen....hm...la anul si la muli ani, in semestrul 5. Responsabil: Direcia Implementare".

Principii directoare in elaborarea planului de aciuni si masuri:Cnd deadline-ul pentru o aciune este foarte apropiat, responsabilitatea asupra realizrii aciunii se va pasa unuidepartament diferitCnd o aciune este dificil de fcut, responsabilitatea va fi pasata unui departament diferit.Aceleai principii se repeta si in cazul in care nu se pot pasa responsabilitile unui departament diferit ci ele trebuie

mprite de un grup de lucru.Daca nu poi sa modifici deadline-ul sau responsabilitatea, atunci modifici aciunea, foarte uor, discret, ca sa ajungunde

vrei tu. Exemplu: "Serviciul metodologii va elabora recomandri privind sprijinirea transferului de tehnologie..." Ai schimbatcuvntul "program" din varianta originala cu "recomandri", te-ai scos, poi sa bai cmpii cit vrei.

Atribuirea responsabilitilor este un sport foarte amuzant, seamncu leapa. Secretul succesului este sa ii propui pe alii.


6/8

Revenim la planul de masuri si aciuni. Cu excepia programelor PHARE, n-am vzut niciodatun astfel de plan care sa fieformulat in termeni de obiective generale, obiective specifice, riscuri, rezultate si metode de msurare a atingerii rezultatelor. Inaproape toate planurile de aciune pe care le-am vzut, aciunile sunt formulate vag, rezultatele practice sunt greu identificabile(de obicei rezultatul este un document) iar msurarea atingerii rezultatului este cvasi-nula (nu pot considera ca elaborarea unuidocument la data stabilita este un rezultat in sine, frnici un parametru de calitate sau impact). N-am vzut niciodatun plan demasuri si aciuni care sa vorbeascdespre "drum critic", riscuri, etc.

Cu excepia programelor PHARE, n-am vzut niciodat in vreun minister diagrame Gantt sau PERT. Am vzut totuiprogramri in timp ale activitilor nsfie ca nu erau privite in interdependenta lor, fie doar intr-o interdependenta strict liniara.

b. Funcia de organizareAsta e funcia mea favorita. Cum e organizata activitatea intr-o instituie public, de exemplu, intr-un minister?Fiecare secretar de stat coordoneazcte un domeniu de activitate al ministerului. Acest domeniu cuprinde una sau mai

multe direcii. Direciile se aseamnfoarte mult cu Coreea de Nord: sunt autarhice. Nu colaboreaz, nu comunica si, in general,sunt in rzboi cu toate celelalte direcii.

Element original: operaiunile sunt la bunul plac al funcionalelor si nu invers.Comparaie:

In SUA, cei de la administrativ vin i i aduc/ridica in fiecare zi corespondenta in departament. Exist in birouldepartamental un dulap cu rechizite care este periodic verificat si re-incarcat de ctre cei de la administrativ. In caz c aielaborat un document si nu tii dac o s te dea cineva n judecat dup ce l faci public, l chemi pe prietenul de la "LegalServices" sa i spuncare e treaba. Periodic, le comunici celor de la contabilitate ce ai mai cheltuit din buget si te ceri cu eidaca i-ai depit bugetul sau dacnu ai suficiente documente justificativei trebuie snapoiezi banii.

In Romania, daca vrei rechizite, trebuie sa fii pe bune cu "Doamna Nina". "Doamna Nina" (Lili, Gina, Ela, Dora, Mimi,

Fifi, Cici, Geta, Nela etc, numele trebuie sa aibcel mult 4 litere) este efa de la administrativ. Ea comandce rechizite vrea ea,cnd vrea ea i i le dcnd vrea ea, dacmerii. Teoretic poi s faci o cerere de consumabile, rechizite sau echipament. nfuncie de sum, ea trebuie semnatde Director, Secretar de Stat sau Ministru. Am un coleg care a fcut acum 2 ani cerere pentruun calculator. Cererea are pe ea autograful a doi minitri, un secretar de stat, un director general i un director de la buget

finane. Colegul nu are calculator nici n ziua de azi. N-a vrut "Doamna Nina". Cnd a vrut "Doamna Nina", n-a mai vrutdirectorul de la Financiar. Si ce dacsemnase nainte pe cerere? A luat-o pur i simplu i a rupt-o. i ce dacavea numr denregistrare? Vezistudiul de cazcu Directorul de buget-finane.

Administrativul - departamentul meu preferat.Intr-o buna zi, tu si colegii tai de birou vtrezii cnu mai avei toner la imprimant, cnici hrtie nu mai e, n fine - jale pe

vale. Pentru cai fost prevztori si ai nvat din leciile trecutului, ai fcut deja un referat de necesitate in care ai scris ca vreitoner, hrtie, pixuri, guma, cd-blank-uri, dischete, etc. Pentru ca eti cu adevrat un supravieuitor, ai luat deja semntura de laDirectorul tu. Si pentru ca ai valente de leader regional, deja cererea este de doua luni pe biroul "doamnei Nina". Dac eti foarte

foarte cuminte, intr-o zi primeti un telefon:"Venii jos svdau rechizite".Un urlet de bucurie se nate in pieptul tu si i face loc in linitea biroului: "Hai repede jos, ca a zis doamna Nina ca ne da

rechizite". Agitaie, toata lumea se bucura, atmosfera de srbtoare. Toi colegii din birou coboarla subsol, unde este depozitul.Se glumete, se rde, se fac speculaii cu privire la numrul, coninutul si calitatea rechizitelor. La subsol, toata lumea se aeazlarnd, ca mai sunt 3 birouri nainte. In total vreo 30 de oameni. In fine, vine rndul biroului vostru. Sco i copia ta dupreferatul denecesitate. Doamna Nina se uita pe ea si taie scurt cd-blank-urile. "N-avem". Taie si riglele. "Hm.. nici d'astea n-am".

- Dischete...20....hm, 10 e bine?- Nu, pai tii ca ne trebuie, ca sa salvam documente....- 15! Mai mult nu pot sa va dau, ca trebuie sa ajungla toata lumea. Si-aa....(se uita la tine cu subneles, sa bagi la cap ce

favoare ti-a fcut)Vezi cum vrful pixului ei se apropie amenin tor de bullet-ul de pe referat unde scrie "hrtie". Te rogi fierbinte la

Dumnezeu. Cu un oftat de uurare vezi ca ti-a lsat totui 3 topuri din cele 7 pe care le-ai cerut in mod prevazator nainte. O sa

ajungpentru biroul vostru doua saptamini, dar e bine si aa.Semnezi pe referatul cu adnotrile doamnei Nina. mpreuna cu colegii pleci cu cte un top de hrtie in fiecare mina, pe care

l ii de curelua de plastic cu care vine legat si cu rechizitele prinse intre topul de hrtie si brbie intr-un echilibru extrem deprecar. Dupce ai urcat 2 etaje, - asta e o adevrata arta, numai olimpicii pot sa o facfrsa piardnimic pe drum - poi sa ischimbi minile, ca oricum nu prea ai ce face cu nite palme nsngerate. E totui bine ca ai hrtie.

Direcia juridicaNu va lsai indui in eroare de nume. In direcia juridica nu se fac propuneri de norme legislative. Legile se fac in direciile

"tehnice". Bine-bine, dar daca nu se fac propuneri legi la direcia juridica, atunci ce se face? La direcia juridica se verificapropunerile de norme juridice fcute de direciile tehnice din punct de vedere gramatical si stilistic. tiu propuneri de actenormative care s-au ntors de 10 ori de la direcia juridica cu observaii pertinente de genul "trebuie sa punei o virgula aici" sau"aici scriei'domnul' cu D mare si punei si un bullet, ca sa se inteleaga mai bine."

In fine, in afara de asta, ce se mai face la direcia juridica? Sunt aparate in instana interesele ministerului. Pot da exemplul

unui minister in care direcia juridica a reuit in anul 2003 "performanta" sa nu ctige absolut nici un proces intentat. Sigur,prietenii tiu de ce, nsvorbind la modul corect mgndeam ca daca as fi fost in locul ministrului respectiv, as fi dat toata direc iaafara, ca si frei tot acelai rezultat l-as fi obinut. Ne fiind nseu ministru, respectivii angajai de la juridic au primit in schimbal 13-lea salariu si calificativul "bine" sau "foarte bine" la evaluri. Way to go, boys.

Oricum, mbucur ca la juridic avem numai juriti, ca daca aveam avocai sau notari, ne luau si onorarii pentru asta.


7/8

Departamentul de resurse umaneEi, aici suntem deja familiarizai cu lucrurile din episodul trecut. Prietenii notri de la resurse umane. Le spun "prieteni"

pentru ca nu ne ncurca cu nimic. Cu absolut nimic. Nu ne zic nimic, nu fac nimic, practic nu exista. Daca eti foarte ambiios,gseti pe undeva, ascunsa bine intr-un colt uitat al ministerului, o usita misterioasa pe care scrie "Direcia de Resurse Umane". Decei de la resurse umane auzi doar cnd se pune problema sa ti se aloce personal suplimentar. Adicfoarte rar. Cum majoritatea

pedonalului suplimentar vine prin redistribuire, auzi de fapt de ei doar cnd se pune problema sa se angajeze personal nou. Eiparticipa in comisia de selecie. Asta e tot. Nu scriu job descriptions, nu scriu cerine, nu scriu bibliografii, nu corecteazlucrri,nu fac interviuri, nu fac training, nu fac nimic. Nu vreau nssa va facei o impresie greita.

Oamenii de la resurse umane sunt nite vrjitori ai cifrelor. Un consilier de la resurse umane poate sa i explice foartesimplu ca dei eti singur in birou, ai de fapt nc4 colegi, conform organigramei. Unul e detaat la alta instituie, unul e pe postde secretara la secretarul de stat, unul e in concediu de maternitate si unul lucreazdin ordinul directorului, temporar, in alt birou.

Bun. Atunci, cu ce se ocupa ce de la resurse umane? Cei de la resurse umane se ocupa cu actualizatul dosarelor. Alo, varugam sa va aducei o copie dupbuletin. Alo, buna ziua, va rugam sa va facei o poza tip paaport si sa o aducei la noi in celmai scurt timp. Va rugam sa ne comunicai planificarea concediilor (oricum, nu conteazcum le planificai voi, tot cum o savrem noi o sa vi le punem!).

As fi vrut sa spun aici cteva cuvinte si despre cei de la Centrala telefonica, despre cei de la Biroul Documente Secrete,despre cei de la Arhiva. nsa nu tiu ce. Pur si simplu nu exista. Nu i-am vzut in viaa mea. Am vzut in minister doua ui, una pecare scria BDS si una pe care scria Arhiva, undeva la subsol, pe lngdepozitul de rechizite al lu Doamna Nina. Erau nchise. Dece avem centrala telefonica pe baza de operatoare in secolul 21, asta e o problema care mcontinua sa mintrige. Am sunat devreo cinci ori la operatoare sa o rog sa mi faclegtura la departamente din instituie la care nu tiam interiorul. De fiecare data,femeia, amabila, mi-a comunicat interiorul si mi-a spus sa mi-l formez singur. A funcionat. Hm, cred totui ca era mai simplu cu

o carte de telefoane interne, dar cartea de telefon nu s-ar putea distra ascultnd convorbirile altora. Nu e exclus ca operatoarea sactige tot att cit un consilier debutant pe prima treapta ierarhica.

c. Funcia de coordonareCoordonare? Asta e o gluma buna. Singura forma de coordonare pe care o tiu cei din ministere este grupul de lucru

comun.Grupul de lucru comun se organizeazad-hoc, de obicei atunci cnd Secretarul de Stat sau Directorul au indigestii mintale,

respectiv - excese de zel. In grupul de lucru se nominalizeazparticipani, de obicei din toate zonele de interes pentru tema incauza. In cele mai multe cazuri nu se nominalizeazsi un leader de grup. In cazul in care secretarul de stat sau directorul numetesi un responsabil sau leader, acesta nu are absolut nici o autoritate asupra membrilor grupului de lucru.

Leme:orice grup de lucru format din mai mult de 5 persoane este ineficientorice grup de lucru in care nu exista un sef cu autoritate este ineficientorice grup de lucru in care nu se in minute este ineficientorice grup de lucru la ale crui edine de participarea nu este obligatorie, este ineficientIn medie, grupurile de lucru din cadrul unui minister au cam 15-20 de membri. Durata medie a edinelor grupurilor de

lucru este de 3 ore.Pe baza experienei mele, am identificat urmtoarele tipuri de grupuri de lucru:Grupuri de lucru la care nu eti membru dar te duci sa i dai cu prerea fiindcte pricepiGrupuri de lucru la care eti membru dar la care nu te duciGrupuri de lucru la care eti membru si te duci, dar nu faci absolut nimic niciodatGrupuri de lucru la care eti membru, te duci si participi activ, dar spui numai tmpenii fr nici o relevanta pentrusubiectul in discuie.

Concluzia dupprima edina a oricrui grup de lucru care se respecta si cruia i-a fost ncredinata o problema serioasaspre rezolvare: trebuie sa fie tradusa nti legislaia comunitara si sa vedem apoi exact, pe text. Legislaia comunitara respectiva

are in medie cam 150-200 de pagini.Prin prisma celor artate mai sus, la subcapitolul funcia de organizare, lucrurile stau si mai ru cnd grupul de lucru estecompus din reprezentani din direcii diferite.

nsa distracia cea mare ncepe atunci cnd este nevoie de coordonare in proiecte inter-institu ionale. In acest caz, grupurilede lucru pur si simplu nu au cum sa ajungla compromis. Aa caceste grupuri de lucru inter-instituionale fie

1.Sunt o arena pentru discuii sterile frnici o concluzie fie,2.Sunt o arena de box, faulturi si insinuri gen tim noi prea bine ce interese stau in spatele lipsei dvs. de disponibilitate ina sprijini propunerea noastrCerc vicios?Vorbind de coordonare, vorbim si de comunicare, sau mai bine zis de lipsa ei. Zeci de milioane de euro se duc pe apa

smbetei fie pentru ca la momentul in care sunt alocai pentru rezolvarea unei probleme sectoriale nu sunt identificai toi factoriiinteresai in problema respectiva fie ca din cauza proastei planificri, implementarea soluiei nu se poate face suficient de repede

pentru toate prile interesate.

Exemplu: sa zicem ca o agenie din subordinea unui minister descoperca are nevoie sa nfiineze o reea de calculatoareVPN intre sediul central si sucursalele ei judeene. Sa presupunem ca acest lucru devine suficient de stringent, ca planetele sealiniazbine si ca se face rost si de finanare. Agenia i construiete reeaua respectiva. In anul urmtor, are loc o schimbare de

politica, Agenia iese din subordinea ministerului si intra direct in subordinea prim-ministrului. La nc un an distanta, sedescoperca o alta agenie din minister si inca vreo doua proiecte separate, au nevoie de o reea VPN cu sucursalele judeene aleministerului. Se avanseazipoteza ca ar trebui folosita reeaua Ageniei originale. Nu se poate, pentru ca e o alta instituie, cu unalt buget. Intre timp Agenia respectiva are si alte sedii judeene, in care a instalat iar reeaua, dupce a plecat din sediul vechi -


8/8

comun, lund cu ea ruterele, serverele si tot ce mai mica. Se construiete inca o reea, pentru uzul ministerului. Eventual doua,una pentru fiecare proiect, pentru ca fondurile nu pot fi coordonate si alocate la timp. Iar dup ce se creaza reeaua, si seinstaleazserverele, routerele, cablaria, tot, eventual ministerul i schimba iar sediul.

d. Funcia de antrenareAici ar trebui sa vorbesc un pic despre motivare. Prefer sa nu vorbesc, ca mi dau lacrimile. Cea mai mare motiva ie pentru

funcionarul public este lipsa de alternativa si spaima de a rmne pe drumuri in ateptarea zilei in care iese la pensie.In 90% din cazuri, sarcinile sunt atribuite fra conferi exectuantilor autoritatea si resursele necesare ndeplinirii lor,

ceea ce e un nonsens managerial

Ceea ce este de-a dreptul frustrant, adicfrustrant pnla limita la care te scoate din mini, este ca indiferent cit de binepregtit este un proiect de ctre un birou/serviciu tehnic, seful de serviciu n-are autoritatea si resursele sa l implementeze,directorul de direcie n-are autoritatea si resursele sa l implementeze, secretarul de stat are autoritatea dar n-are resursele si toatalumea sta la coada la ministru. Si ministrul ce face? Il cheampe directorul de la Buget Finane. Care zice ca sunt bani. Apoi, insecunda in care a ieit de la ministru, rinjeste sadic la tine.

Orice banut care iese din minister, iese cu avizul si cu semntura directorului de buget finane. Apoi serviciile tehnice suntntrebate de ce nu si-au realizat proiectele. ntrebare la care arata cu degetul spre buget-finane. Iar directorul urla ca el a spus caare bani disponibili nsnu i s-a artat niciodatun plan coerent si convingtor de cheltuire a lor. In fine, un ntreg dans.

Recapitulare: Teoria XY in varianta X (bul), management clasic, nu exista delegare (dect de responsabilitate, fra fiinsotita de autoritate si resurse), managementul prin obiective este o chestie de prin carti. Cultura organizaionala se rezuma lacelebrul capul plecat sabia nu-l taie.

e. Funcia de control

N-am sa mrefer aici la control in sens literal. Exista, binen eles, in fiecare minister, departamente de audit si corpuri decontrol, inspecii samd. Nu la astea vreau sa mrefer. O sa mrefer la controlul operativ, la monitorizare.Exista o monitorizare pe fiecare sector, monitorizare fcutde Ministerul Integrrii Europene, in raport de angajamentele

negociate. Toate serviciile tehnice trebuie sa raporteze bilunar stadiul ndeplinirii angajamentelor. Uneori se ajunge la situaiaparadoxala ca se pierde mai mult timp raportnd dect fcnd practic treaba. Aceste raportri sunt extrem de irelevante. Pentruatingerea obiectivelor negociate cu UE, serviciile tehnice propun acele planuri de aciune despre care vorbeam mai devreme.

Nimeni nu este nscapabil sa conteste sau sa analizeze critic aceste planuri, sa spunca aciunile sunt irelevante din punctde vedere al obiectivului, ca ele sunt irealizabile (dintr-un motiv sau altul, in special din punct de vedere financiar) sau ca

prioritile sunt aezate greit. Serviciul tehnic e la balon, el centreaz, el da cu capul, el nscrie, el ia cartonagalben. Singuraparte buna a acestei monitorizri este ca e singura monitorizare oarecum sistematica care se face si ca e mai buna dect nimic.

In ultima vreme a aprut o chestie noua: cineva a avut mareata idee de a cere monitorizarea activitilor tuturor angajailor.Ca urmare, fiecare angajat raporteazacum saptaminal

1.ce a fcut in fiecare zi2.ce are de gnd sa facin saptamina urmtoareRezultatul? Un hard disk ntreg de maculatura electronica necentralizata in vreo baza de date, care se livreazsub forma de

email secretarilor de stat. Spun maculatura, pentru ca dei ideea nu e rea, implementarea e absolut penibila.De exemplu, un funcionar public scrie in raportul lui saptaminal, ca luni a studiat cutare reglementare europeana si a fost

la doua edine, mari a fost intr-un grup de lucru si a participat la elaborarea unui act normativ, miercuri am tradus nu tiu cereglementare... etc Toate aceste activitati nu sunt msurabile din punct de vedere al mrimii si calitativi output-ului, din punct devedere al influentei asupra ntregii activitati etc. Informaia astfel colectata, nu este folosita in nici un fel, funcionarii nu suntrealocai mai bine in funcie de necesitai (ar fi si greu daca raportrile nu se centralizeazintr-o baza de date), nimeni nu patestenimic daca nu i ndeplinete activitile, pentru ca nici un secretar de stat pe lumea asta, nici chiar Superman nu poate saciteascattea tone de maculatura.

In fine, mai rmne de chestionat doar utilitatea din punct de vedere al msurrii performantei.Daca productivitatea muncii unui funcionar public se msoarin cantitatea de hrtie scoasa la imprimanta, atunci cred ca suntem

pe unul din primele locuri in lume. Daca productivitatea muncii unui funcionar public se msoarin numrul de participri la

elaborarea de acte normative, acest indicator nu mi spune dect ca o sa am multe acte normative, cel mai probabil - extrem detmpite. Daca productivitatea muncii in administraia publica se msoarin calitatea vieii contribuabilului, e naspa ru de tot.

Chiar, in ce se msoarproductivitea muncii in administraia de stat? In ore munca? In reglementari elaborate? In numr deedine frecventate? Sunt convins ca exista un rspuns tiinific la asta, nsdin pcate nimeni in administraia de stat nu pare sa fiauzit de el si, din pcate, nici eu.

Ce ar fi daca s-ar msura in plus de PIB sectorial pe cap de angajat ministerial? Sau mrog, in ceva relevant, orice, numairelevant sa fie. Science fiction, vorbim limbi strine.

Dacai ajuns cu cititul pnaici si inca nu v-ai urcat pe perei de plictiseala, va promit ca in episodul viitor o sa vedem sicum sta treaba cu calitatea muncii. Va mulumesc pentru atenie.

studiu de caz - aventuri in administratia publica

Documents