studiu asupra industriei maritime Și navale din belgia · portul anvers (port d’anvers, haven...

STUDIU ASUPRA INDUSTRIEI MARITIME ȘI NAVALE DIN BELGIA

PREAMBUL

Studiul își propune să analizeze industria navală și fluvială din Belgia, utilizând datele

și cifrele publicate în documentele oficiale, situ-rile companiilor și rapoartele anuale din

2017/2018. Astfel, sunt prezentate principalele porturi maritime și fluviale, rețeaua de canale din

Belgia și sectorul de construcții, reparații și întreținere nave.

Au fost accentuate sursele și facilitățile oferite de Portul din Anvers, atât pentru

perspectiva dezvoltării unei colaborări fructuoase cu C.N. Administrația Porturilor Maritime

Constanța S.A. dar și pentru că este în prezent a doua cea mai importantă poartă de acces pentru

Europa, cel mai mare hub pentru industria chimică și cel mai important hub logistic. Autoritatea

Portului Anvers urmărește prin diverse inițiative să-și dezvolte în continuare această poziție de

lider în următorii ani. Una dintre aceste inițiative implică trecerea de la un rol de proprietar pasiv

la unul proactiv, de dezvoltator și creator de oportunități. Astfel, printre prioritățile strategice

2014 – 2018 prezentate în Raportul anual 2017 al Autorității Portuare din Anvers1 se numără și

stimularea valorii adăugate prin colaborarea cu alte porturi, vizand și porturile de la Marea

Neagră și cu diverse comunități în vederea atingerii obiectivului de a deveni ”top-of-mind”

porturi din lume.

Coroborând prioritățile strategice ale Portului Anvers cu proiectele strategice 2014 –

2020 ale Portului Constanța S.A. prezentate la finalul studiului, consider că sunt perspect ive

promițătoare pentru o viitoare colaborare.

Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

2

CUPRINS

1. Principalele porturi maritime și fluviale ....................................................................................... 3

1.1. Portul Anvers ............................................................................................................................. 3

1.1.1. Descriere ............................................................................................................................... 3

1.1.2. Mărfuri tranzitate .......................................................................................................... 4

1.1.3. « Facts and figures » ...................................................................................................... 5

1.1.4. Principalii actori ............................................................................................................. 8

1.2. Portul Gand (Ghent) .............................................................................................................. 9

1.2.1. Descriere ............................................................................................................................... 9

1.2.2. Activități și produse de bază în portul Gand ............................................................... 10

1.2.3. « Facts and figures » ..................................................................................................... 10

1.3. Portul Bruges-Zeebrugge ..................................................................................................... 11

1.3.1. Descriere ............................................................................................................................. 11

1.3.2. Activități și mărfuri în portul Zeebrugge .................................................................... 12

1.3.3. « Facts and figures » ..................................................................................................... 12

1.4. Portul Ostende .......................................................................................................................... 13

1.5. Porturi fluviale Bruxelles și Liège ............................................................................................ 13

2. Rețeaua de canale din Belgia ....................................................................................................... 14

2.1. Gestionari .................................................................................................................................. 15

2.2. Canalul Albert........................................................................................................................... 16

3. Sectorul de construcții, reparații și întreținere nave .................................................................. 16

3.1. Principalele șantiere navale și centre de reparație din Belgia ................................................. 16

4. Concluzii ...................................................................................................................................... 18


3

BELGIA – INDUSTRIA NAVALĂ ȘI FLUVIALĂ

1. Principalele porturi maritime și fluviale

În Belgia există trei mari porturi maritime: Anvers, Gand și Bruges-Zebrugge. Mai

există un port important pentru transportul de pasageri din și spre Marea Britanie, la Ostende.

Prin poziția lor geografică acestea aparțin porturilor din Marea Nordului. Principalele porturi

fluviale sunt Bruxelles și Liège care sunt accesibile micilor nave.

Prin poziția lor geografică, porturile deservesc un teritoriu (hinterland) care cuprinde

toată Belgia, Olanda, Luxemburg, Nordul și Nord-Estul Franței, Germania și într-o mare masură

Elveția, Austria, Cehia și Slovacia.2

1.1. Portul Anvers

1.1.1. Descriere

Portul Anvers (Port d’Anvers, Haven van Antwerpen) este considerat al 10-lea port din

lume (2018)3 și al doilea din Europa, după Rotterdam, legat de Marea Nordului prin gura de

vărsare a râului Escaut Occidental (nl: de Westerschelde) lung de 80 km printr-un estuar.

Particularitatea poziției geografice – situat la 80km în amonte pe râu – face ca portul să se afle la

o distanță relativ apropiată de principalele centre industriale ale Europei Occidentale și este legat

de acestea prin autostrăzi, cale ferată și cale fluvială printr-un sistem de canale (Fig 1).

Figura 1. Portul Anvers

2 https://fr.wikipedia.org/wiki/Port_d%27Anvers

https://fr.wikipedia.org/wiki/Port_d%27Anvers


4

În toată zona portului Anvers s-a dezvoltat, în primul rând, o intensă activitate comercială

(producție primară, depozitare, distribuție și expediere de mărfuri, de asigurare de mărfuri, de

investiții financiare în noi proiecte de dezvoltare zonală, etc.), precum și o industrializare a unei

largi zone periferice.

Portul Anvers are o suprafață de 13.057 ha (echivalentul a 20.000 de terenuri de fotbal) și

este deja considerat unul dintre cele mai mari porturi din lume. Această suprafață este împarțită

în aria din partea dreaptă, totalizând 7.239 ha și aria din partea stângă totalizând 5.818 ha.

Infrastructura portului este formată din: 409 km de soșele, 1.061 km de cale ferată 350 km de

conducte de transport (în special produse petroliere), 157 km de cheuri, 6 ecluze în uz, 25 de

poduri, 48 de docuri, 266 de balize pe râul Schelde.4 Este în construcție în acest moment docul

Deurganck care va fi cel mai mare din lume: o investiție estimată la 340 milioane de euro, cu o

lungime de 2,5 km, iar pentru construcția sa s-au folosit 1.200.000 metri cubi de beton. Este

conceput pentru a deservi nave de transport din ce în ce mai mari și se integrează în sistemul de

infrastructură al malului stâng.

1.1.2. Mărfuri tranzitate

Toate produsele folosite în viața de zi cu zi sunt tranzitate prin portul din Anvers. Fiecare

produs necesită metode specifice de ambalare și transport. De aceea mărfurile care tranzitează

porturile sunt clasificate dupa criteriul transportabilității. Există terminale specializate în

încărcarea/descărcarea navelor foarte mari (ULCS – ultra large container ships). De exemplu

nave de tipul Triple-E Class au o lungime de 400 de metri și o capacitate de transport de 18.000

de containere de 19,68 ft lung, 7,87 ft inalta și 7,87 ft largă.

Există mărfuri transportabile:

în containere (de exemplu: electronice, haine);

în vrac- lichid (petrol, benzină, ulei vin);

în vrac –uscat (fier, ciment, grâu, zahăr);

mărfuri fragile sau perisabile care necesită ambalare, manipulare și transport în

condiții speciale (lemn, produse metalurgice, produse finite de mari dimensiuni-

turbine) ;

mărfuri de tipul ro-ro (roll on – roll off, se referă la vehicule pe roți, autoturisme

sau utilaje agricole).

Toate aceste produse pot fi aduse/depozitate în port sau luate din port folosind o

infrastructură formată din autostrăzi, canale fluviale, cale ferată și conducte (în special pentru

produse petrochimice).

4 http://www.portofantwerp.com/en/port-area

http://www.portofantwerp.com/en/port-area


5

1.1.3. « Facts and figures5 »

1.1.3.1. Destinații și cantitatea de mărfuri tranzitată prin port

În anul 2018 prin port au tranzitat mărfuri în total de 223,655,000 tone, dintre care: s-au

descărcat 50 milioane de tone de mărfuri provenind din Europa (44%) și s-au încărcat 30,1

milioane de tone mărfuri care au plecat pe mare către alte porturi europene (30%). Spre America

Centrala și de Nord s-au încărcat în Portul Anvers 17.0 milioane de tone mărfuri (16%) și s-au

descărcat 17.8 milioane de tone mărfuri (15%) provenind din aceeași destinație. Spre țările

Orientului îndepărtat și de mijloc s-au încărcat 18.1 milioane de tone (15%) și s-au descărcat

18.5 milioane de tone mărfuri (10%). Spre țările Orientului apropiat au plecat din port 16.8

milioane de tone de mărfuri (15%) și s-au descărcat 11.8 milioane de tone mărfuri (10%). Spre

Africa au plecat 18.1 milioane de tone mărfuri (17%) și din continentul african au ajuns în

Europa prin portul Antwerp 8.4 milioane de tone de mărfuri (7%).

Datorită localizării sale, 80 km în interiorul Europei, portul din Anvers este considerat și un port

pe mare în inima Europei, oferind cea mai rapidă și durabilă legătură cu țările europene.

60% din puterea de cumpărare europeană este situată pe o rază de 500 de kilometri fata de

Anvers. Printre cele mai importante orașe se numară: Bruxelles, Amsterdam, Hamburg,

Düsseldorf, Frankfurt, Luxembourg, Strasbourg, Paris, Londra, Lyon, Berna.

1.1.3.2. Tipuri și volumul de marfă ce tranzitează portul

Volumul de marfă încărcată sau descărcată în Anvers s-a dublat în ultimii 20 de ani

însemnând mai mult de 200 de milioane de tone. Acest lucru face ca Anvers să fie cel mai mare

port din Belgia și al doilea din Europa.

Tipuri de transport maritim de marfă:

1. Containere (102.325.934 tone)

Anvers este cunoscut în întreaga lume pentru productivitatea mare de manipularea a

containerului, cu până la 40 de mișcări de macara pe oră.

Portul Anvers deține 7 terminale pentru containere: PSA Noordzee, PSA Europa, MSC Home,

PSA Churchill, Independent Maritime, PSA Deurganck, Antwerp Gateway.

2. Vrac lichid (59.493.776 tone)

Derivați din petrol 43.129.916 tone

Produse chimice 11.203.776 tone

Țiței 4.680.763 tone

Altele 479.321 tone

Portul Anvers deține 11 terminale specializate pentru manipularea Vrac lichid.


6

3. Mărfuri uscate vrac (14.376.834 tone)

Îngrășăminte 4.084.326 tone

Minereu 2.851.703 tone

Nisip, pietriș și minerale 2.544.699 tone

Carbune 2.178.213

Semințe de cereale 820.890

Altele 1.897.003

Anvers oferă nu mai puțin de 1.43 de milioane de m² de spațiu de stocare acoperit și

descoperit pentru produse în vrac. În plus, această capacitate poate fi extinsă rapid pentru volume

suplimentare. Portul Anvers deține 11 terminale specializate pentru manipularea de Mărfuri

uscate in vrac.

4. Vrac convențional (10.090.138 tone)

Anvers este cel mai mare port in vrac din Europa. Nu numai că este lider pe piața europeană

pentru manipulare de oțel și fructe, dar este, de asemenea, numărul unu în lume pentru stocarea

de cafea.

Portul Anvers deține 17 terminale pentru Vrac convențional.

5. Ro/ro (4.562.397 tone)

50% din mașinile noi livrate prin Anvers sunt pregătite pentru drum, în port.

În portul Anvers există diverse centre de prelucrare a autovehiculelor, unde mașinile sunt

spălate, inspectate, reparate, echipate cu accesorii și, în final transportate la noul proprietar.

Portul Anvers deține 3 terminale specializate pentru Ro/ro.

1.344.900 autovehicule expediate prin portul Anvers in anul 2018, capacitatea de stocare fiind de

2.000.000 autovehicule.

Pentru totalul mărfurilor tranzitate în Europa, portul din Anvers se află pe locul 2, după

Rotterdam și este numărul unu în Belgia (Tabel 1).

Port (Europa) Tonaj

1. Rotterdam 467,354,000

2. ANTWERP 223,655,000

3. Hamburg 476136,476,000

4. Amsterdam 100,804,000

5. Bremen 73,104,000

6. Le Havre 71,932,000

7. Duinkerke 50,288,000

8. Zeebrugge 37,114,000

9. Zeeland Seaports 34,153,000

10. Gent 50932,509,000

11. Wilhelmshaven 22,662,000


7

Tabel 1. Clasificarea porturilor în funcție de tonajul tranzitat

Portul Anvers iese în evidență ca fiind un port multifuncțional de clasă mondială datorită

prezenței nu numai a companiilor de manipulare și logistică, dar și industriei în port. În nici un

alt port serviciile diferite nu sunt atât de strâns coordonate. Acest lucru face ca portul Anvers să

fie prin excelență centrul european de distribuție:

- 6.1 milioane m² spațiu acoperit de stocare

- 680.000 m³ capacitate de stocare pentru polimeri

- 7 centre de prelucrare a oțelului

- capacitate de 15 milione de containere TEU

- 3 centre de procesare pentru autovehicule.

1.1.3.3. Modalități de transport și procente

Posibilitățile de transport în port și în hinterlandul european includ: transport maritim de

coastă, transport pe barje pentru râuri și canale, transport pe calea ferată, transport pe autostrăzi

și transport prin conducte, mai ales pentru industria pertochimică.

Din 223 milioane de tone de marfă: - 47% este adusă sau preluată de autocamioane

- 37% este adusă sau preluată de barje

- 11% se transportă cu trenuri de marfă

- 5% prin conducte

Din 8.6 milioane de containere standard TEU (twenty-foot equivalent unit):

- 57% sunt aduse cu autocamioanele

- 36% cu barjele de transport

- 7% cu trenurile de marfă.

Din 106 milioane de tone de materii prime industriale :

- 56% se transportă prin conducte (produse petro-

chimice)

- 36% se transportă cu barjele pe râuri și canale

- 6% cu autocamioane

- 2% cu trenurile de marfă utilizând calea ferată.

Port (Belgia) Tonaj

1.ANVERS 223,655,312

2. Zeebrugge 37,114,299

3. Gand 32,508,855

4. Ostende 1,373,598

Total 294,652,064


8

Portul Anvers se află la distanțe scurte și relativ scurte de principalele centre industriale

continentale europene: 222 km de Köln, 413 km de Frankfurt, 780 km de München, 168 km de

Valenciennes, 132 km de Lille, 362 km de Paris, 491 km de Strasbourg, 151 km de Venlo, 128

km de Geleen, 160 km de Amsterdam, 623 km de Basel.

1.1.4. Principalii actori

Nu mai puțin de 150.000 de oameni lucrează direct sau indirect în fiecare zi pentru portul

Anvers. Ei fac parte din organizații precum Autoritatea Portuară, autorități vamale și autorități

locale, regionale și federale belgiene, dar și aproape 900 de întreprinderi private care deservesc

sau au activități economice legate de port: transport, depozitare, procesare, asigurări, investiții,

sisteme informatice etc.6

1.1.4.1. Autorități publice

Autoritatea Portuară din Anvers (organigrama este prezentată în Anexa 3)

The Flemish department Maritime Access (Departamentul Flamand al Accesului

Maritim);

The Flemish Agency for Maritime Services and the Coast (Agentia Flamanda

pentru Servicii Maritime si de Coasta);

The Federal Customs and Excise Administration (Administratia Vamala Federala);

The Federal Agency for the Safety of the Food Chain (Agentia Federala pentru

Siguranta Alimentara);

The International Scheldt commission with members from the Netherlands,

Belgium and France (Comisia international Scheldt);

The Federal Shipping Police (Politia Federala in Transport);

1.1.4.2. Autorități private

Cele aproximativ 900 de întreprinderi private care operează în port sunt unite sub

umbrela federației de asociații Alfaport Antwerp: KBRV – Royal Association of Shipowners,

ASL – Antwerp Shipping Federation, ABAS -Antwerp Stevedores Association, VEA-

Association for forwarding, logistics and freight interests in Antwerp, KVBG-Royal Association

of Traffic flow Controllers.

În port operează 5 companii care oferă servicii specializate pentru service și mentenanță

nave:

ENGINE DECK REPAIR (EDR) (www.edr-antwerp.eu), servicii de reparații întreținere

cală nave, reparații mecanice ale motoarelor, reparații electrice, curățări speciale și

vopsea.

6 http://www.portofantwerp.com/en/players-in-the-port

http://www.edr-antwerp.eu/

http://www.portofantwerp.com/en/players-in-the-port


9

SHIPCARE (www.shipcare.be), servicii de reparaţii ale punţii, cală navă, motoare, rețea

de țevi, echipamentul de cargo, testări ale bărcilor de salvare, reparații ale pieselor

hidraulice, reparații subacvatice (sudura UW, polisare, inspecții), etanșare de conducte în

rezervoare, etanșare cameră de pompare, sudare și tăiere, asamblare și dezasamblare și

reparații la instalații și echipamente, măsurători de grosime, curățare cu ultrasunete,

curățarea și reapărarea prizelor de apă, lucrări de construcție din oțel pentru industria

maritimă (cadre din oțel inoxidabil, unități de filtrare).

HYDREX www.hydrex.be, servicii de inspecții, reparații și mentenanță subacvatice,

tratamente speciale pentru protecție subacvatică a navelor (coca), «ecospeed » cu

proprietăți anticorozive și durabile, întreținere și mentenanță echipamente industriale ale

porturilor supra și subacvatice (docuri, ecluze).

D'HONDT FRANS & CO, distribuție de piese pentru motoare și nave.

MOORDTGAT BVBA www.moordtgaat.be, dispune de 6 docuri de lucru, reparații și

întreținere navale (îndeosebi ale elicelor); prezenți în Portul Anvers din 1972.

1.2. Portul Gand (Ghent)

1.2.1. Descriere

Portul din Gand este conectat la râul Escaut Occidental (nl: de Westerschelde) și Marea

Nordului prin canalul Gand-Terneuzen (Olanda). Datorită extinderii canalului și a costruirii unei

noi ecluze la Terneuzen, portul Gand este accesibil navelor de peste 60.000 de tone. Marea parte

a tranzitului din port este format din mărfuri vrac uscat și bunuri de consum.

Industria a ajuns să se alăture transportului: pe ambele maluri ale canalului dezvoltându-

se zone industriale importante.

Figura 3. Portul Gand

http://www.shipcare.be/

http://www.hydrex.be/

http://www.moordtgaat.be/


10

1.2.2. Activități și produse de bază în portul Gand

Hârtie și produse din lemn

Producția și reciclarea, precum și importul si distribuția de celuloză și hârtie reprezintă o

activitate majoră în portul Gand. De asemenea lemnul, indiferent dacă este adus din Nordul

Europei, America, Asia sau Africa, atât timp cât acesta este ecologic recoltat, își găsește

importatorii via Gand. Produsele tranzitate în creștere sunt așchiile de lemn, peleții și turba.

Bio-energie

Portul Gand participă activ în cadrul "Gent Bio-Economy Valley", inițiată de Ghent

University și diverse companii publice și private pentru dezvoltarea și comercializarea de

combustibili bio și bio-energie. În acest moment mai multe proiecte de bio-energie sunt

operaționale în portul Gand, iar altele sunt în curs de pregătire.

Container și ro / ro de transport maritim

Terminalele de containere-congestie garantează manipularea rapidă a transportului maritim

pe distanțe scurte și servicii interioare regulate cu Rotterdam, Anvers si Zeebrugge.

Industrie și producție

Mai multe companii, cum ar fi Volvo Cars Europa, ArcelorMittal Gent, Cargill, Louis

Dreyfus Commodities, Fischer Group și Stora Enso Langerbrugge, dețin fabrici proprii în portul

Gand. Datorită locației sale centrale (în inima Europei) și având o multitudine de conexiuni de

transport, Portul Gand este un hub gigant pentru automobile, produse chimice, oțel, energie,

produse alimentare și producători de hârtie. 7

1.2.3. « Facts and figures »

Portul Gand se întinde pe 4,700 ha, 28 km de chei, 128 km de drum, 111 km de cale ferată, 5

docuri mari și 3 docuri mici.

In port funcționează 300 companii, în care își desfășoară activitatea 27.500 de angajați. In

mod indirect acesta mai oferă slujbe la încă 33.500 de persoane.

Traficul total de mărfuri din 2018 a fost de 32.509.000 de tone : 25.800.000 de tone au fost

transportate de vase maritime (2900), iar 6.709.000 de tone, de vase ape interioare (14.600).

Portul Gand are în desfășurare două proiecte: primul pentru accesul la calea maritimă canalul

Ghent-Terneuzen se mărește, iar pentru anul 2021 va fi un canal de 32 km lungime (15 km în

Belgia și 17 km în Olanda), de 13,5 m profunzime care va fi accesibil navelor de mare tonaj-

92.000 DWT vase Panamax. Al doilea proiect este Proiectul European Sena-Escaut, dorindu-se

construirea unui canal ce permite navigarea navelor de până la 4500 tone.

Mărfurile care tranzitează portul Gand ajung în procent de 46 % pe calea apelor, 45 % pe

autostrăzi și 9 % pe calea ferată.

7 http://www.portofghent.be/Activities%20and%20commodities

http://www.portofghent.be/Activities%20and%20commodities


11

Mărfurile care tranzitează portul Gand vin sau pleacă spre : Suedia (2.5 milioane tone), Rusia

(2.4 milioane tone), Brazilia (2.1 milioane tone), Canada (2 milioane tone), SUA (1.8 milioane

tone), Norvegia (1.6 milioane tone), Letonia (1.6 milioane tone), Ukraina (1.4 milioane), Turcia

(1.2 milioane tone) și Marea Britanie (1.1 milioane tone).

Mai multe detalii in Anexele 6,7, 8, 9 – Portul din Gand (Ghent) – statistici.

In portul din Gand nu există niciun șantier naval de reparații și întreținere nave.

1.3. Portul Bruges-Zeebrugge

1.3.1. Descriere

Bruges-Zeebrugge este singurul port din Belgia cu deschidere la mare. Adaptarea canalelor și

îmbunătățirea infrastructurii face posibilă accesul la vasele mari (mai mult de 100.000 de tone).

Această capacitate este utilizată în principal pentru importul de petrol și produse petroliere.

Mai mult decât atât, Zeebrugge a fost desemnat în 1976 ca un port de intrare pentru gazele

naturale din Algeria. Zeebrugge are, de asemenea, o nouă ecluză la mare.

Zeebrugge reprezintă o importanță în domeniul de transport cargo general (containere și "ro/ro"),

precum și de transport de călători în Marea Britanie (total pasageri în 1984: 2.106.477). În 1985,

suprafața bazinelor a fost de 395,0 ha cu chei lung de 10,4 km și 49 de dispozitive de ridicare.

Figura 4. Portul Bruges-Zeebrugge


12

1.3.2. Activități și mărfuri în portul Zeebrugge

Principalele activități de trafic prin port sunt :

ro/ro (1,2 milioane de camioane tranzitează Zeebrugge mai ales spre Marea Britanie,

Scandinavia, dar și Țările Baltice și Sudul Europei) ;

automobile și utilaje agricole (aproximativ 2.2 milioane anual) ;

containere ;

produse alimentare (fructe, legume, cafea) ;

transportul de pasageri spre Marea Britanie (800.000 anual) și croaziere (432.500 turiști

în 2018) ;

transportul de gaz natural via platfoma de distribuție (acoperă 15 % din piața de

distribuție de gaz din Europa N-V);

transport vrac uscat (materiale de construcție, fertlizatori, grâu și orez) și lichid (gaze

lichefiate, produse petroliere) ;

pescuitul (terminale specializate în procesarea peștelui și a fructelor de mare).8

1.3.3. « Facts and figures »

Portul Zeebrugge avea angajați în mod direct în 2018, 26.415 persoane, iar indirect prin

intermediul care își desfășurau activitatea cu portul 19.570 persoane.9

In port 61.3% din mărfuri sunt transportate de autocamioane pe autostrazi, 15.7% din mărfuri

sunt aduse de nave și pleacă cu nave maritime, 0.5% folosesc barjele și canalele, 13.4% trenurile

și calea ferată, 2.6% conducte de gaz și produse petroliere.

In 2017 un număr de 7.810 de nave maritime au tranzitat portul Zeebrugge, transportând

14.962.878 tone de marfă. In același an, 1270 de vase fluviale au tranzitat portul cu încărcătură

de 598.453 tone.

Dintr-un total de 43 milioane de tone de cargo-uri au venit și au plecat spre continentul

african 1.087.349 tone (2 %), spre/înspre America 1.193.975 tone (3%), spre Asia 14.643.769

tone (33%), în/din Europa 25.028.086 tone (56 %).

Traficul de containere din portul Zeebrugge a ajuns in 2018 la un volum de peste 2.3 mil de

containere reprezentând peste 25 milioane tone (TEU). Având deschidere la mare și investind în

construcția unui nou doc – Albert II – destinat descărcării/încărcării navelor ultra mari (ULCCs)

autoritatea portuară prevede o dublare a traficului de containere. In port operează deja 12

companii de transport maritim specializate pe containere.

8 http://www.portofzeebrugge.be


13

1.4. Portul Ostende

Ostende este în principal un port de pasageri (10 ha de parcare doc cu 5 dane pentru ferry),

dar are și un terminal de mărfuri vrac și containere și o zonă industrială în expansiune. In

imediata apropiere se află 2 autostrăzi – E40 și A10, cale ferată și canalul Ooostende – Gant

(navigare posibilă a vaselor de transport de până la 3.500 tone și a vaselor de apă interioare de

până la 1350 tone. In 2018 au tranzitat portul 11.690 pasageri, 440425 tone de Ro/Ro și mărfuri

vrac și 1.431.450 tone mărfuri în containere.

1.5. Porturi fluviale Bruxelles și Liège

Portul din Bruxelles este important în depozitarea și distributia mărfurilor prin plasarea sa

în apropierea nodurilor de autostrăzi și în centrul celei mai dezvoltate rețele feroviare din nordul

Europei. Se află la 120km de mare, 5 ore de navigare de la Anvers, 14 km de canale în regiunea

Bruxelles. Are 5.6 km de chei, 85 ha de suprafețe utile, 160.000 metri pătrați de depozite10

. Pot

naviga vapoare de până la 4.5 tone. 360 de întreprinderi publice și private desfășoară activitatea

în port și au angajați peste 12.000 lucrători direct și indirect.

Prin portul Bruxelles s-au tranzitat în 2017, 6.6mil tone de marfuri, 11.450 de barje și

vapoare și 50.000 de turiști. Cele mai tranzitate mărfuri sunt materialele de construcții – 54.6%,

produsele petroliere – 27.0%, produse agricole – 7.4%, containere – 4.3% (16.000

containere/luna în 2017), produse chimice 3%, minereuri și fier vechi – 2.9% etc. Cel mai mare

partener este Olanda cu 58.7% din schimburile economice, Belgia – 28.5%, Germania – 9.4% ,

Franța – 3.2% din volumul mărfurilor ce tranzitează portul.

Portul din Liège este cel mai mare port fluvial din Belgia și al treilea din Europa. Pe aici au

tranzitat in 2018, 18 mil tone de mărfuri. Portul este așezat pe râul Meuse și este împărțit în 32

de arii pe 370 hectare și 26km de chei. Portul generează 9.603 locuri de muncă directe și 13.917

generate de tot complexul portuar.

Din Portul Antwerp se face pe Canalul Albert 15ore, iar din Rotterdam (Olanda) 24 de ore.

Autoritatea portuară dezvoltă un proiect de 100 ha pe canalul Albert – Liège Trilogiport - trei

căi de acces la mare: prin Dunkerque (48h), prin Anvers (14h), prin Rotterdam (24h), trei moduri

de acces: pe apă, cale ferată și autostrăzi, trei piețe vizate : Franța, Olanda și Germania. Pentru o

mai eficientă activitate în port, Autoritatea portuară și Guvernul wallon a concesionat arii din

port. De exemplu terminalele de containere sunt concesionate la trei mari societăți specializate:

Manuport Group, Water Container Transport (WCT), Dubai Ports World.

10 http://www.portdebruxelles.be


14

2. Rețeaua de canale din Belgia11

Rețeaua de căi navigabile din Belgia are o lungime totală de 1.532 km și poate fi descrisă (I)

pe trei axe ce leagă centre industriale de la sud şi est de porturile din nord după cum urmează:

Axa Anvers-Liège, leagă centrele industriale din sud şi est de nordul ţării prin Canalul

Albert ;

Axa Anvers-Bruxelles-Charleroi este deservita de râul Escault, Canalul maritim și

Canalul Bruxelles-Charleroi ;

Axa Antwerpen-Gent-Borinage este deservita de râul Escault și Canalul Nimy-Blaton-

Péronnes ;

Şi (II) pe alte două axe transversale care sunt orientate de la est la vest:

în primul rând, în partea de nord a ţării canalele leagă porturile de coasta Gant și Anvers

pentru a ajunge în portul de Liège;

a doua reţea de canale asigură navigarea între Dunkirk (Dunkerque) și Liège trecând prin

Mons, Charleroi și Namur. Acest sistem se formează din canalul Nimy-Blaton-Péronnes,

de Canalul central, Canalul Bruxelles-Charleroi, de râurile Sambre și Meusa de Jos.

Căile navigabile sunt menținute la nord de Regiunea flamandă și în sud de Regiunea Walonă.

Regiunea Bruxelles-Capitală gestionează 14 km, de la ecluza din Anderlecht de pe Canalul

Bruxelles-Charleroi până la podul din Vilvoorde pe canalul Bruxelles-Scheldt.

Managementul căilor navigabile în Regiunea flamandă a fost transferat in unele cazuri

specifice (a se vedea mai jos). Regiunile sunt responsabile pentru managementul căilor

navigabile: ore de navigare, programe de manevră de structuri, piste de viteză pentru practica de

navigație de mare viteză, eliberarea autorizațiilor pentru deplasarea cu un vehicul pe căile de

tracţiune, locurile în care acostarea şi stationarea bărcilor este permisă, notificările către

comandanții navelor, autorizații pentru evenimente.12

11 Retea canale Belgia, Anexa 4 12 http://mobilit.belgium.be/fr/navigation/reseau_belge/reseau

http://mobilit.belgium.be/fr/navigation/reseau_belge/reseau


15

Regiunea Walona

Regiunea Flamanda

Regiunea Bruxelles Capitala

Departamentul Schelde de sus

Departamentul acces maritim- Anvers

Transport maritim

2.1. Gestionari13

Regiunea Walona

Filiala operațională "Mobilitate și căi navigabile"

Regiunea Bruxelles Capitala

Regiunea Flamanda-Bruxelles

Departamentul de Mobilitate și lucrări publice

Departamentul de porturi și căi navigabile

Departamentul acces maritim- Anvers

13 Gestionari canale Belgia, Anexa 5


16

Transport maritim –Hasselt

Agenția pentru Servicii maritime și de coastă

Divizia Coasta-Ostende

Căi navigabile și canal maritim

Departamentul pentru coordonare și suport, Bruxelles

Departamentul Schelde-mare, Anvers

Departamentul Schelde de sus, Merelbeke

Departamentul canale maritime, Willebroek.

2.2. Canalul Albert

Canalul Albert este situat în nord-estul Belgiei, a fost numit de regele Albert I al Belgiei.

Acesta leagă Anvers de Liège, și râul Meuse cu râul Scheldt. De asemenea, se conectează cu

Canalul Dessel-Turnhout-Schoten, iar lungimea sa totală este de 129,5 km.14

3. Sectorul de construcții, reparații și întreținere nave

Tradițional, susținută de statul belgian, industria constructoare de nave angaja în 1975,

10.245 de oameni, ca în anul 1995 să ajungă la 300 oameni15

. Cifrele indică un declin al

industriei constructoare după falimentul în 1992 a companiei BOELWERF, iar apoi a

holdingului GIMVINDUS la care a participat financiar statul flamand și care a închis porțile în

1994 dupa ce a încheiat toate comenzile.

3.1. Principalele șantiere navale și centre de reparație din Belgia

Antwerp Shiprepair NV

Hydrex NV - reparatii si intretinere

Longueville Gebr NV

Maintenance Partners/ETAMO

Navitec Marine Services

Union Marine Ltd

14 https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Canal

15 http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/documentation/studies/documents/belgium_employment_trends_en.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Canal

http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/documentation/studies/documents/belgium_employment_trends_en.pdf


17

Regiunea Anvers16

ENGINE DECK REPAIR (EDR), companie de reparații și întreținere nave, furnizează clientului

o soluție "All-in-one", inclusiv docuri uscate, dane de reparații, atelier, piese de schimb și sprijin

logistic.

HYDREX oferă soluții de reparație și întreținere subacvatice.

D'HONDT FRANS & CO distribuie piese și accesorii pentru nave.

MOORDTGAT BVBA

Brugges și regiunea West Flandres

SCHEEPSWERF I.D.P., companie de reparații și întreținere nave.

Bruxelles și regiunea Brabant

Groupe CHANIC, cu sediul în Bruxelles, dar șantierul naval se află în Republica Democrata

Congo.

Gand și regiunea East Flandres

CARRON MARINE, companie de reparații și întreținere pentru barje, bărci de agrement și case

plutitoare.

Mons și regiunea Hainaut

CHANTIER NAVAL PLAQUET companie de reparații și întreținere nave.

Namur

MEUSE & SAMBRE SA, companie de producție de ambarcațiuni de pasageri (ambarcațiuni de

râu, restaurante și locuințe plutitoare).

16 http://www.europages.co.uk/companies/Belgium/Antwerp%20and%20region/shipyard.html

http://www.europages.co.uk/companies/Belgium/Antwerp%20and%20region/shipyard.html


18

4. Concluzii

Porturile maritime și fluviale din Belgia sunt prezente în topul primelor zece porturi din

Europa, reușind prin facilitățile pe care le oferă, infrastructura pe care o au, poziția georgafică să

integreze foarte bine activitățile pe verticală și orizontală și să ofere prin intermediul companiilor

ce deservesc sau au activități economice legate de port, servicii de transport, depozitare,

procesare, asigurări, investiții, sisteme informatice, etc.

In schimb, la nivelul 2018, sectorul industrial de construcții navale este aproape

inexistent în Belgia, (încercările de finanțare ale statului din anii 1970 și falimentele ce au urmat)

reducându-se la inspecții, reparații și mentenanță de nave. Cel mai apropiat și important șantier

naval, care deservește și armata belgiană se găsește în Olanda (Damen).

Pe de altă parte, principalele porturi Anvers și Gant au creat zone industriale –

petrochimică, food, automobile și utilaje agricole, hârtie și carton, metalurgie, etc în continuă

extindere și dezvoltă proiecte de construire de noi docuri și terminale sau de ecologizare a

mediului natural în zona porturilor.

In acest sens, in urma discutiilor intreprinse de BPCE Bruxelles cu reprezentantii

Asociatiei Constructorilor de Nave românești, am identificat oportunitatea unei misiuni

economice viitoare in Belgia (pentru anul 2019) deoarece Romania poate furniza: construcții de

nave, servicii de reparații și mentenanță în industria navală precum și piese de schimb și

subansamble pentru navele maritime și fluviale, mai ales că în acest sector, construcțiile de nave

în România au o tradiție de peste 500 de ani.

Portul Constanţa este un obiectiv de interes naţional, iar în strategia europeană de

transport 2014-2020 apare ca port principal în Europa. Poate să fie dezvoltat prin investiţii în

infrastructură şi activităţi ce se pot desfăşura în port, ceea este și preocuparea managementului

luând în considerare proiectele de investiții finalizate sau în curs de finalizare, precum și cele de

perspectivă.

Portul Constanța are încheiate protocoale de cooperare cu alte porturi internaționale,

printre care și cu portul Rotterdam.

Perspectivele de cooperare sunt influențate de situația actuală din industria de transport maritim

ce este dependentă de economia mondială. Are un caracter complex și volatil fiind foarte

dependentă de fluxurile comerciale de pe tot globul. Industria a cunoscut cicluri de tip ”avânt și

prăbușire” (boom and bust) urmând fluctuațiile din economia mondială. Turbulențele economice

recente au dus la diminuarea transportului cu containere ca urmare a scăderii cererii pentru

materii prime și produse finite. De exemplu volumul schimburilor comerciale pe mare este

dependent de China. Fitch a avertizat că încetinirea economiei chineze agravează efectul

supracapacității, conduce la rate scăzute de transport de marfă și pârghii ridicate în industria de

transport maritim.

China este o piață cheie, care în 2018 a reprezentat 65% din importul mondial de minereu de fier,

20% din importurile de cărbune, 16% din importurile de petrol și 40% din exporturile de


19

containere. În consecință, încetinirea economiei chineze va provoca imediat o reducere

semnificativă a cererii de servicii de transport. De asemenea, ar trebui să se ia în considerare

faptul că toate industria de transport maritim, cu excepția cisternelor suferă deja de un surplus de

tonaj, iar ratele de transport de marfă vor continua să scadă.

Potrivit agenției de rating Fitch sectorul cel mai reflectat transportului maritim va fi cel de

transport în vrac, pentru că aproximativ o jumătate din volumul total este direcționat către China.

Importul de cărbune în China s-a încheiat în 2017 cu o scădere de 12%, iar pentru primele opt

luni ale 2018, situația este chiar mai rea, scăderea fiind de 28%.

În acest context, Fitch a redus prognoza de creștere a cererii la nivel mondial pentru transportul

container 4-5% la 2-4%. Dezechilibrul dintre cerere și ofertă în industria de transport de

containere va fi exacerbat de faptul că liniile continuă să plaseze comenzi pentru navele mega-

container, care pot servi doar pentru a transporta pe ruta Asia-Europa. Ei încearcă să reducă

costurile de transport, dar creșterea capacității excedentare a traseelor a pus ratele de transport

marfă pe presiuni serioase.

Diferitele rute de transport către China resimt presiunea asupra ratelor de transport de marfă.

Acest lucru ar putea împinge foarte bine proprietarii de nave să aleagă diferite rute comerciale

la niveluri - mai puțin dorite pentru a compensa pierderea.

In acest sens, bazându-mă pe acest studiu, am inițiat discuții atât conducerea portului din

Anvers cât și cu cea a portul din Constanța și am identificat împreuna cu managementul celor

două porturi posibilitatea de a organiza un eveniment de promovare al portului românesc în

Belgia pentru o posibilă colaborare între Portul din Anvers și Portul Constanta. Mai precis,

scopul organizării acestui eveniment este atât de a atrage noi investitori belgieni care, împreună

cu portul Constanța să finalizeze proiectele deja începute sau noi proiecte pe care portul le are în

vedere dar și de a colabora în domeniul transportului de containere de tip cargo. Portul Constanța

dorește să reia dezvoltarea unor proiecte precum finalizarea construcției unei insule artificiale

pentru lărgirea numărului de dane în port dar și inițierea unor noi proiecte de infrastructură,

construirea de noi terminale (Ro-Ro Ferry, pentru automobile, pentru cereale, etc), construirea

unui nou parc eolian, a unei noi termocentrale, etc.

Deschiderea cu care au fost abordate discuțiile inițiale atât de partea română cât și de

partea belgiană mă îndreptățește să afirm că vor exista propuneri concrete de colaborare pe care

specialiștii și consultanții ambelor părți le vor identifica după întâlnirea oficială pentru care

BPCE oferă tot suportul și implicarea necesară.

studiu asupra industriei maritime Și navale din belgia · portul anvers (port d’anvers, haven...

Documents