studiu antreprenorial regiunea centru antreprenor la ... filetitlul proiectului: antreprenor la...

113
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 Axa prioritară: 3 Locuri de muncă pentru toți Obiectiv specific: 3.7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru Contract POCU/82/3/7/105889 Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj STUDIU ANTREPRENORIAL REGIUNEA CENTRU Proiect Antreprenor la Centru Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea CentruPOCU/82/3/7/105889

Upload: others

Post on 31-Aug-2019

50 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

STUDIU ANTREPRENORIAL

REGIUNEA CENTRU

Proiect “Antreprenor la Centru –

Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în

Regiunea Centru”

POCU/82/3/7/105889

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

1

SUBACTIVITATEA A.4.2

Realizarea unui studiu antreprenorial cu suportul participării

stakeholderilor din proiect privind perspectivele de dezvoltare și

riscurile afacerilor care care vor fi implementate prin proiect,

conform specificului mediului de afaceri din fiecare județ prezent

prin proiect

În cadrul proiectului “Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de

creștere a ocupării în Regiunea Centru”

POCU/82/3/7/105889

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

2

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj CUPRINS:

SPECIFICUL ANTREPRENORIAL AL JUDEŢELOR DIN PROIECT

I.Judeţul Braşov.........................................................................................................4

II. Judeţul Harghita...................................................................................................10

III. Judeţul Covasna..................................................................................................14

IV.Judeţul Alba.........................................................................................................19

V.Judeţul Mureş.......................................................................................................24

VI.Judeţul Sibiu........................................................................................................37

STUDIU ANTREPRENORIAL PRIVIND MEDIUL DE AFACERI ŞI PERSPECTIVELE

ECONOMICE DE DEZVOLTARE A AFACERILOR ÎN REGIUNEA CENTRU

Note introductive......................................................................................................45

Obiectivele studiului................................................................................................47

Metodologia..............................................................................................................48

Analiza datelor..........................................................................................................49

Constatări stakeholderi...........................................................................................58

GHID ANTREPRENORIAL CONFORM NECESITĂȚILOR IDENTIFICATE PENTRU

ANTREPRENORII DIN PROIECT

Contextul antreprenoriatului în România...............................................................60

Antreprenoriatul feminin.........................................................................................62

1. Determinările afacerilor.......................................................................................63

1.1 Ce este antreprenoriatul social? .....................................................................65

1.2. Profilul profesional al antreprenorului............................................................66

2. Inițierea unei afaceri............................................................................................68

2.1 Contextualizarea afacerilor...............................................................................69

2.2 Modalitați pentru demararea unei afaceri........................................................70

2.3 Înscrierea mărcii la osim...................................................................................72

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

3

3. Pornirea unei afaceri de la zero.........................................................................78

3.1. Alegerea formei juridice pentru înființarea unei afaceri...............................78

3.2. Datele de idenficare a afacerii.........................................................................88

4. Noțiuni financiare cheie privind derularea unei afaceri: sistemul de evidența

financiara.................................................................................................................89

4.1 Plata impozitului pe venit/profit.......................................................................91

4.2 Plata taxei pe valoare adaugata (TVA) ............................................................92

4.3 Patrimoniul unei firme.......................................................................................93

5. Finanțarea unei afaceri........................................................................................95

6. Managementul afacerii.........................................................................................98

6.1. Etapele dezvoltarii managementului afacerii..................................................98

6.2. Tipuri de management......................................................................................99

6.3. Logistica necesara derularii afacerilor..........................................................100

6.4. Managementul personalului...........................................................................102

7. Strategia de marketing.......................................................................................104

7.1. Ce este marketingul? .....................................................................................104

7.2. Strategii de vânzare........................................................................................106

7.3 Dezvoltarea produselor/serviciilor afacerii....................................................108

8.Analiza indicatorilor financiari...........................................................................111

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

4

SPECIFICUL ANTREPRENORIAL AL JUDEŢELOR DIN PROIECT

I.Judeţul Braşov

I.1 Prezentare generală

Situat în partea centrală a ţării, în zona de sud-est a Transilvaniei, judeţul Braşov

ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor

Braşov şi Făgăraş. Amplasarea sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două

mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov

să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna,

Harghita, Sibiu şi Mureş.

Conform Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, judeţul Braşov face

parte din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, alături de judeţele Sibiu, Mureş, Harghita,

Covasna şi Alba.

I.2 Context de dezvoltare şi resurse disponibile

Economia județului Brașov este complexă, cu un pronunțat caracter industrial. În

judeţul Braşov sunt, în prezent, 42.744 de companii şi persoane fizice autorizate

înregistrate din care 38.165 sunt active, 1.280 sunt în insolvenţă, potrivit informaţiilor

statistice despre mediul de afaceri din judeţul Braşov.

Distribuţia firmelor după gradul de risc este următoarea:

1. risc foarte mare – 24.5%,

2. risc mare – 2.32%,

3. risc mediu – 2.32%,

4. risc scăzut – 11.77%,

5. neidentificat – 14.57%.

Distribuţia firmelor după dimensiune arată astfel:

1. micro – 41.100,

2. mici – 1.434,

3. medii-mari – 210.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

5

În ceea ce priveşte evoluţia mediei cifrei de afaceri nete a firmelor braşovene, se

observă că între 2008 şi 2016 aceasta este relativ mică: în 2008 – 1.814.164 lei, iar în

în 2016 – 2.193.467 lei. Media datoriilor nete evoluează şi ea uşor spre îndatorare mai

mare: în 2008 – 1.229.794 lei, în 2016 – 1.418.589 lei. În plus, se remarcă şi evoluţia

numărului mediu de angajaţi pe companii, care are şi ea un trend descrescător, an de

an. Nivelul minim a fost atins în 2015, dar în 2016 se manifestă o uşoară creştere. Cei

mai mulţi salariaţi sunt în industrie (40%), urmată de servicii (31%) şi comerţ (18%).

Media pierderii nete a companiilor din Braşov are şi ea o evoluţie descendentă: 2008

– 63.656 lei, faţă de 2016 – 50.454 lei.

Nu trebuie trecută cu vedere polarizarea firmelor pe principalele domenii. Cele mai

multe sunt în comerţ (31%) şi servicii (44%), dar cea mai mare contribuţie la cifra de

afaceri a judeţului o aduce industria. Această are doar 11% din numărul total de firme,

în vreme ce contribuţia sa la cifra de afaceri a judeţului este de 46%.

Top 5 ramuri industriale în funcţie de cifra de afaceri:

1. Industria mijloacelor de transport 27.08%

2. Fabricarea de maşini şi echipamente 17.72%

3. Producţia şi distribuţia de energie 12.65%

4. Industria chimică 10.93%

5. Industria de prelucrare a lemnului 8.09%

Din punctul de vedere al profitabilităţii, sectoarele de activitate se clasează astfel:

1. Servicii (7.40%),

2. Agricultură (6.10%),

3. Industrie (4.40%),

4. Comerţ (2.90%),

5. Construcţii (1.50%).

În ceea ce priveşte investițiile străine directe, Braşovul se află pe locul 6 la nivel

naţional din perspectiva capitalului social subscris în valută, după Bucureşti, Ilfov,

Timiş, Bihor şi Mureş. Cele mai multe companii străine sunt cele din Italia şi Germania,

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

6

la distanţă mică una de altă, însă societăţile din Germania au adus aport de capital de

10 ori mai mare decât cele din Italia.

La nivel de resurse ale judeţului, un important segment, în curs de dezvoltare, este

segmentul turistic. Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care 2 sunt parcuri

naţionale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafeţele protejate au 27313,7 ha,

reprezentând circa 7 la sută din suprafaţa judeţului. Apele de munte şi de şes sunt

populate cu specii diferite de peşti, iar pădurile abundă în specii de amfibieni, reptile,

păsări şi mamifere. În cadrul judeţului, pădurile deţin o pondere ridicată, ele

reprezentând peste 35,3 la sută din întreaga suprafaţă. Principalele resurse naturale

ale judeţului sunt: zăcămintele de cărbune (lignit) de la Vulcan, marmura de la Şinca

Veche, calcarul de la Braşov, Codlea, Zărneşti şi Racoş, bazaltul şi andezitele de la

Racoş şi Pădurea Bogăţii, gresia de la Teliu, argilele refractare de la Braşov şi Cristian,

apele termale de la Codlea şi cele iodo-sodice de la Perşani, Rotbav şi Homorod,

apele minerale de la Zizin, toate acestea întregind cadrul natural şi peisagistic

deosebit al acestor meleaguri. Populaţia judeţului este distribuită în 4 municipii

(Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele), 6 oraşe (Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria,

Predeal şi Ghimbav), 48 de comune şi 149 de sate.

Municipiul Braşov, situat în inima României, este destinaţia turistică favorită în

România, iar la doar 13 km de oraş, se găseşte o staţiune unică de iarnă, Poiana

Braşov. Sporturile de iarnă, în principal schiul şi snowboardul, aduc în sezonul de iarnă

mii de turişti din toată Europa. Plimbările cu sania, cu ski-jetul sau patinajul sunt doar

câteva dintre activităţile disponibile în Poiana Braşov. Municipiul Braşov este situat la

poalele dealului Tâmpa, la o altitudine de 967 m. Principalele atracţii turistice sunt

oraşul vechi fortificat, cartierul Şchei, unde se găsesc un număr de case vechi şi un

impresionant patrimoniu de antichităţi şi obiecte de cult vechi. Piaţa Sfatului este

considerată un simbol al Braşovului, alături de Biserica Neagră. Situată în oraşul

vechi, piaţa a fost, pe parcursul mai multor secole, un centru comercial, social şi

cultural al oraşului. Printre atracţiile locale se numără: Bastionul Graft, Biserica

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

7

Neagră, Bastionul Ţesătorilor, prima şcoală românească. Biserica Neagră a fost

construită în stil gotic şi domină oraşul Braşov cu dimensiunile sale. Numele bisericii

a fost iniţial Sf. Maria.

Municipiul Făgăraş este situat în partea central-nordică a depresiunii delimitate natural

de MunţiiFăgăraşului şi ai Persanilor şi de râul Olt. Este aşezat pe terasa, relativ joasă,

de pe malul stâng al Oltului, tăiat de vechea albie a râului Berivoi care curge acum pe

la vestul localităţii. Având o altitudine absolută cuprinsă între 424 şi 441 m, Făgăraşul

este străbătut la est-vest de Drumul Naţional 1 şi se află la o distanţă de 66 km de

Braşov şi 76 km de Sibiu. Oraşul Codlea, (Zeiden în germană, Feketehalom în

maghiară), este situat la marginea nord-vestică a Ţării Bârsei, la poalele Măgurii

Codlei. Atât prin prisma trecutului istoric, cât şi a dezvoltării culturale, economice şi

politice, Codlea este a doua localitate din Ţara Bârsei, după Braşov.

Municipiul Săcele este poarta de acces spre două masive muntoase: Ciucaş şi Piatra

Mare. Turiştii pasionaţi de drumeţii montane şi iubitorii sporturilor de iarnă vor găsi aici

peisaje deosebit de atractive şi condiţii adecvate pentru practicarea unor sporturi

(parapantă, pârtii de schi şi sărituri, telescaun).

Oraşul Predeal este situat pe Valea Prahovei, între râurile Prahova şi Timiş, la poalele

munţilor Bucegi, la nord-est de aceştia, şi ale munţilor Baiului la nord-vest. Oraşul

Predeal este aşezarea urbană situată la cea mai mare altitudine din România, între 1

030 m – 1 110 m. Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase şi

iernile friguroase, face ca staţiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate

anotimpurile. Oraşul Predeal oferă privelişti încântătoare, fiind recomandat atât pentru

recreere, cât şi pentru refacere, prin aerul său cu umiditate ridicată şi nepoluat.

Oraşul Braşov şi împrejurimile dispun de numeroase monumente istorice, de

arhitectură, muzee şi instituţii culturale, astfel:

‒ Muzee: Muzeul de Istorie Braşov, aflat în Casa Sfatului, Casa Mureşenilor, Muzeul

primei şcoli româneşti, din Şchei, având expusă prima carte tipărită în limba română,

Muzeul Fortificaţiilor din Ţara Bârsei, amenajat în Bastionul Ţesătorilor, Muzeul-

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

8

restaurant Cetăţuia, aflat în vechea fortificaţie de pe Straja (Dealul Cetăţii), Punctele

muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb şi Bastionul Graft, Muzeul de Artă, Muzeul de

Etnografie;

‒ instituţii culturale: Filarmonica Braşov, Teatru Sică Alexandrescu, Opera Braşov,

Teatrul pentru copii Arlechino, Centrul cultural Reduta, Casa Bădulescu;

‒ monumente istorice: Prima Şcoală Românească, Turnu Alb, Biserica Neagră,

Castelul Bran, Muzeul de artă, Biserica Sf. Nicolae, Cetatea Braşovului, Cetatea

Râşnov, Palatul Poştelor, Biserica Evanghelică Bartolomeu, Cercul Ofiţerilor,

Sinagoga Neologă, Casa Nicolae Teclu, Casa Nicolae Ciurcu, Ruinele Cetăţii,

Mănăstirea Franciscană, Liceul Andrei Şaguna, Ansamblul Vămii Braşovului, Capela

Inima Reginei Maria, Castelul Beldy.

I.3 Avantaje competitive ale zonei

În ultimii ani, judeţul Braşov a continuat măsurile menite să propulseze economia şi

să crească nivelul de bunăstare al zonei, palierele vizate fiind infrastructura

(continuarea investiției la aeroportul din Ghimbav sau lansarea mai multor lucrări de

infrastructură rutieră), educaţia, sănătatea, turismul, logistica și sectorul rezidențial.

Având în vedere specificul industrial al zonei, o altă dimensiune de interes este

creşterea atractivităţii pentru investitori, faptul că atât autorităţile locale, cât şi

reprezentanţii mediului privat au în vedere acest aspect, reprezintă un plus la nivel de

competitivitate şi orientare a judeţului spre obţinerea excelenţei în domeniul economic.

I.4 Principalele zone de risc ale afacerilor

În conditiile in care globalizarea a transformat pietele economice intr-un sistem

puternic interconectat la nivel international, riscurile pentru companii nu mai sunt

izolate in functie de ramurile de activitate sau de locatie.

Chiar si pentru managerii experti in riscuri este din ce in ce mai dificil sa anticipeze si

sa raspunda in mod eficient la amenintarile tot mai serioase la adresa businessurilor

pe care le administreaza. Gestionarea si diminuarea riscurilor este necesara pentru a

asigura stabilitatea economică a unei regiuni, indiferent de dimensiunile acesteia, insa

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

9

nu toate pericolele, precum dezastrele naturale, pot fi prevenite cu un maximum de

eficienta.

Dintre riscurile ce pot afecta competitivitatea şi stabilitatea mediului de afaceri,

semnalăm aici: riscurile politice; riscurile legislative; creşterea competitivităţii pe piată;

atragerea personalului înalt calificat.

Mediul economic din judeţul Braşov este supus şi el unor riscuri, care, dacă nu sunt

gestionate în mod corespunzător, vor afecta pe termen lung dezvoltarea economică a

regiunii.

Principalele provocări la nivelul judeţului Braşov sunt reprezentate de:

1. scăderea populaţiei determinată în principal de doi factori: scăderea constantă a

natalităţii şi migraţia populaţiei active către alte regiuni sau alte ţări, care va determina

în timp o scădere a populaţiei cu aproximativ 21% până în 2030, fapt care va afecta

puternic piaţa forţei de muncă;

2. procesul de îmbătrânire a populaţiei va continua: în prezent la un număr de 100 de

persoane active cu vârstă între 15 şi 65 de ani îi revin un număr de 17,4 pensionari;

În anul 2030, conform estimărilor, numărul acestora se va dubla la 37 pensionari.

3. lipsa infrastructurii de transport care să încurajeze dezvoltarea schimburilor

economice şi atragerea investitorilor străini, care preferă oraşe aflate la graniţa cu

vestul ţării sau cele care sunt bine conectate prin aeroport, transport rutier, transport

feroviar sau au porturi cu deschidere către mare (precum Constanţa).

1.5 Repere de dezvoltare strategică

Pentru judeţul Braşov obiectivul de dezvoltare strategică vizează utilizarea eficientă a

tuturor resurselor fizice şi umane existente, cu respectarea principiilor dezvoltării

durabile, în vederea relizării unei dezvoltări economice şi sociale care să ducă pe

termen lung la creşterea calităţii vieţii populaţiei judeţului Braşov.

Orientarea de bază o constituie valorificarea punctelor tari (cadru natural, vast

patrimoniu cultural, capital uman pregătit, centru universitar de tradiție) folosind

oportunităţile de creştere identificate (existenţa fondurilor nerambursabile) şi

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

10

reducerea punctelor slabe (lipsa infrastructurii majore de transport, lipsa utilităţilor de

bază, rata mare a şomajului, migraţia populaţiei tinere intern şi extern) minimizând,

astfel, pe termen lung efectele negative ce pot bloca dezvoltarea (populație

îmbătrânită, număr mare al ajutoarelor sociale, lipsa investiţiilor noi, plecarea

investitorilor).

Pentru a duce la îndeplinirea acestui obiectiv strategic sunt propuse următoarele

direcții de dezvoltare:

1.Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a localităților. Brașovul - principal nod de

transport și comunicații.

2.Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului românesc.

3.Consolidarea și dezvoltarea economiei judeţene. Dublarea PIB-ului braşovean până

în 2020.

4.Dezvoltarea urbană policentrică. Zona metropolitană Brașov - capitala regiunii de

Dezvoltare Centru.

5.Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu. Braşov – capitala

verde a României

6.Creşterea calităţii capitalului social uman. Redefinirea statutului/valorilor de a fi

“Braşovean”.

7.Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri.

II. Judeţul Harghita

II.1 Prezentare generală

Harghita este un județ situat în estul Transilvaniei, în zona centrală a României și în

partea nord-estică a Regiunii Centru. Reședința județului este municipiul Miercurea

Ciuc. Județul Harghita este locuit în majoritate de etnici maghiari.

Județul Harghita (cu o suprafață totală de 6.610 kmp, reprezentând 2,8% din suprafața

României) este situat în estul Transilvaniei și se învecinează cu județele Neamț și

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

11

Bacău la est, la vest cu Mureș, la sud cu Brașov și Covasna, iar la nord cu județul

Suceava.

II.2 Context de dezvoltare şi resurse disponibile

Mediul de afaceri din județul Harghita este compus în cea mai mare parte din

întreprinderi active în domeniul serviciilor (4.864 societăți), reprezentând 66,73% din

întreprinderile din județ. Structura mediului de afaceri este similară celei la nivel

naţional (4,3% -agricultură/ 29% -industrie/ 66,7% -servicii). Din punctde vedere al

cifrei de afaceri generată de acestea, tot întreprinderile active în domeniul serviciilor

generează cea mai mare parte a cifrei de afaceri (52,13%). Conform datelor

ORCHarghita, în 2014 funcționau 48.532 societăți comerciale, ce au realizat 8.575

milioane lei cifră de afaceri cumulată în 2014. Mediul de afaceri a fost puternic

afectat de criza economică cunoscând un declin semnificativ în 2010. Toate

sectoarele şi-au revenit în 2011 prezentând un reviriment de +7,9% în servicii, +8,2%,

în industrie și construcții, respectiv +20% în agricultură, silvicultură și pescuit. Dacă în

agricultură creșterea s-a menținut, în 2012 industria și construcțiile au frânat până la

+1,6% , iar sectorul serviciilor similar, +1,7%. 2013 a fost un an de dinamizare

puternică atât pentru agricultură, silvicultură și pescuit (+18,6%) cât și pentru industrie

și construcții (+11,7%), însă serviciile au stagnat (-0,7%). În 2014, agricultura a frânat

(+8,7%), serviciile au început să-și revină (+2,9%) însă industria și construcțiile au

încetinit (-8,9%).

După o perioadă statică 2011-2013, anul 2014 a arătat o creștere a profitului generat

de societăţile comerciale atât în domeniul industrie-construcții cât și în cel al serviciilor.

Există diferențe mari de profitabilitate a firmelor din diferitele sectoare în județul

Harghita, astfel valori scăzute de profitabilitate sunt înregistrate în sectoarele

agricultură, silvicultură și pescuit, iar valori relativ mari în sectoarele de intermedieri

financiare și asigurări, tranzacții imobiliare, activități profesionale, științifice și tehnice.

Sectoarele cu profitabilitate mai redusă sunt prezente într-o pondere mai mare decât

media națională în județ, iar cele cu profitabilitate mare sunt subreprezentate în județ.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

12

Cea mai mare parte a agenţilor economici sunt localizaţi în mediul urban (62,55%), în

special în Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc, dar şi în Gheorgheni, Toplița și

Cristuru Secuiesc. Un aspect pozitiv este faptul că astfel de arii de concentrare sunt

situate în toate punctele judeţului, oferind oportunități în ceea ce priveşte mobilitatea

forţei de muncă din mediul rural.

Județul Harghita a cumulat în 2014, 8,58 mld. lei cifră de afaceri(în scădere cu -2,6%

față de 2013) a celor 8.532 de societăți înregistrate. Cea mai importantă contribuție la

cifra de afaceri județeană este adusă de activitățile economice desfășurate în:

Odorheiu Secuiesc (35,1%), Miercurea Ciuc (21,9%), Borsec (7,2%). Domeniile

economice cele mai performante sunt reprezentate de industria prelucrătoare(în

special industria băuturilor și prelucrarea lemnului), dar și construcțiile și comerțul.

II.3 Avantaje competitive ale zonei

În competiţia globală pentru pieţe, Judeţul Harghita se bazează pe specializarea

ofertei şi concentrarea eforturilor de dezvoltare spre domenii-cheie.. În acest

context clusterele turistice, agricole, agroturistice, etc. sunt o soluţie de succes

datorită faptului că oferă o combinaţie de dinamism antreprenorial, legături

intense între asociaţii, companii, instituţii, autorităţi şi consilii judeţene, ce deţin

cunoştinţe şi competenţe în domeniul antreprenorial, respectiv sinergii pro-active între

actorii principali.

II.4 Principalele zone de risc ale afacerilor

Aspectele de vulnerabilitate pentru judeţul Harghita sunt la nivelul următoarelor

domenii:

1. Rețeaua de infrastructură rutieră care asigură legătura cu oraşele şi zonele

de interes turistic are o viabilitate scăzută și este în mare măsură

nemodernizată, fapt ce descurajează investitorii și accesul turiștilorîn zonele de

interes. La nivelul județului există 27 localitățicu investiții de apă neconforme

(din punct de vedere al calității apei) și care sunt expuse în mod realriscului de

infringement şi pentru care sunt necesare soluţii de deblocare.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

13

2. Serviciile turistice sunt slabe calitativ (personal necalificat, nevorbitor de

limbi străine), iar lipsa alternativelor cu privire la serviciile oferite (cazare,

masă, divertisment) face ca durata medie a înoptărilor să fie scăzută. Dinamica

scăzută a strategiei de marketing touristic impulsionează insuficient

potențialului turistic, indicele de utilizare a capacității de cazare este scăzut şi

adâncit de economia subterană din turism.Potențialul balnear este neexploatat

-există 10 zone de interes turistic fără bază de tratament sau îngrijire medicală

specială, sau cu infrastructură degradată.

3. Integrarea absolvenților pe piața muncii este greoaie ca urmare a faptului că nu

există un cuplaj coordonat coerent între domeniile de calificare ale absolvenților

și cerințele de pe piața muncii pentru domeniile cu potențial din județ. Oferta

scăzută a instituțiilor de învățământ superior, limitarea domeniilor de pregătire

pentru viitorii studenți determină migrarea absolvenților de liceu, iar numărul

scăzut de creşe influenţează negativ calitatea locuirii.

4. Cultura este un domeniu insuficient finanțat şi nu există o strategie coerentă de

a prioritiza direcţionarea fondurilor în funcție de outputul investițiilor. Cultura și

turismul cultural se confruntă cu dificultăți în creșterea vizibilității în exteriorul

județului; cel mai adesea cultura și evenimentele culturale au o însemnătate

ridicată în rândul populației județului insă provocarea o reprezintă atragerea

turiștilor în scopul promovării acestui deziderat.

5. Mediul ONG și sectorul privat nu constituie o forță închegată în reprezentarea

intereselor comunității locale în societate, iar concentrarea acestora în

reședința județului Harghita nu permite o susținere elocventă a intereselor

întregii comunități. Mediul privat și ONG-urile au potențial scăzut de absorbție

a finanțărilor ce le sunt adresate și adesea se limitează la finanțările provenite

în general de la autoritățile publice.

II.5 Repere de dezvoltare strategică

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

14

Existenţa unei strategii de dezvoltare economică, cooperare dinamică şi deschisă între

antreprenorii locali, reprezintă o abordare cu beneficii clare pentru dezvoltarea

economică a unei regiuni.

În ceea ce priveşte judeţul Harghita, măsurile de dezvoltare vizează:

1. Dezvoltarea de reţele antreprenoriale, pentru că în competiţia pentru pieţe

şansele succesului economic al unei regiuni –Judeţul Harghita în acest

caz –se bazează pe specializarea ofertei şi concentrarea eforturilor de

dezvoltare spre domenii-cheie, unde se deţin avantaje competitive, resurse şi

competenţe.

2. Sprijinirea iniţiativelor de dezvoltare comunitară, concentrare şi focalizare pe

acestea în vederea înfiinţări şi dezvoltări cooperativelor, reţelelor, clusterelor

de valorificare al produselor tradiţionale sau de alt tip.

3. Elaborarea unei Strategii de Dezvoltare Economică a Judeţului Harghita

orientată către sectoarele economice determinante -agricultura, turismul şi

energia-unde se deţin avantaje competitive, resurse şi competenţe

sustenabile.

III. Judeţul Covasna

III.1 Prezentare generală

Covasna este un județ situat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României.

Reședința județului este municipiul Sfântu Gheorghe. Cu excepția sudului extrem al

județului, teritoriul acesta face parte din Ținutul Secuiesc, o regiune istorică și

etnografică caracteristică, locuită majoritar de secuii maghiari.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

15

Județul Covasna se învecinează în est cu județul Bacău și județul Vrancea, în sud-est

cu județul Buzău, în sud-vest cu județul Brașov iar în partea de nord cu județul

Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat

de spațiul extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători

ale Carpaților Răsăriteni. Suprafața totală este de aproximativ 3.705 kmp.

III.2 Context de dezvoltare şi resurse disponibile

Judeţul Covasna, cel mai mic din România ca număr de locuitori, a fost un reper pentru

industria construcţiilor de maşini, dar şi un simbol pentru piaţa de tutun din România.

În prezent, investiţiile majore sunt mai reduse, iar acest lucru se poate vedea şi în cifra

de afaceri realizată de companiile din judeţ. Cele circa 4.600 de companii active în

judeţ au realizat împreună o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro, ceea ce plasează

Covasna pe ultimele locuri în România la acest capitol alături de Caraş-Severin, Vaslui

şi Botoşani şi în faţa celui mai slab judeţ din România- Mehedinţi, în care firmele au

avut un rulaj total de 0,9 mld.euro. Primele 20 de companii din judeţ realizează

împreună afaceri de peste 500 de milioane de euro, adică aproape 50% din total.

Predomină firmele având ca activitate principală comerțul (peste 38% din total),

urmate de cele din industria prelucrătoare (16,8%) și de cele din sectorul tranzacțiilor

imobiliare și serviciilor pentru întreprinderi (13,2%). 13 din cele14 firme mari, cu peste

250 salariați, activează în industria prelucrătoare și una în domeniul comerțului.

Exceptând sectorul producerii și distribuției energiei electrice, a apei și a gazului,

celelalte domenii înregistrează ponderi ale întreprinderilor mici și microîntreprinderilor

de peste 90% din numărul de firme la nivel de ramură.

Analizate strict prin prisma indicatorilor financiari, nivelurile cele mai ridicate

ale productivității muncii s-au înregistrat în industria extractivă, în domeniul comerțului

și în sectorul producerii și distribuției energiei electrice, energiei termice, gazului și

apei. La polul opus, niveluri scăzute de productivitate se înregistrează în

unitățile economice din domeniul învățământului, al sănătății și al sectorului

hotelurilor și restaurantelor.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

16

Județul Covasna dispune de un potențial agricol semnificativ.Terenurile arabile

însumează peste 83 mii hectare, pășunile aproape 61 mii hectare, fânețele

aproximativ 41 mii hectare, iar livezile circa 4500 hectare. Terenurile arabile sunt

localizate cu precădere în partea centrală a județului, constituită din întinsa depresiune

a Brașovului și în luncile râurilor. Solurile se încadrează în clasa de fertilitate medie și

în mai mică măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit

cultivarea majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice. Județul

Covasna se numără printre cei mai importanți producători de cartofi și sfeclă de zahăr

la nivel național, cultura acestor plante având aici condiții idealede dezvoltare.

Suprafața ocupată de livezi s-a redus semnificativ în ultimii 15 ani, în prezent fiind de

aproximativ 1000 hectare.

Turismul beneficiază în județul Covasna de un potențial important, reprezentat de

cadrul natural pitoresc, apele minerale folosite în scop terapeutic și de obiectivele sale

culturale de certă valoare. Calitatea deosebită a apelor sale minerale și factorii

climatici au favorizat apariția în secolul 19 a formelor incipiente de turism balnear în

județul Covasna, care s-au dezvoltat apoi în stațiuni precum Covasna, Balvanyos,

Malnaș Băi, Șugaș Băi sauVâlcele. Stațiunea Covasna este una din cele mai

importante stațiuni balneare din România fiind recomandată pentru tratarea bolilor

aparatului cardiovascular, bolilor dermatologice, bolilor aparatului digestiv, bolilor

endocrine, ale aparatului locomotor etc. În ultimii ani stațiunile din județ au intrat într-

un proces de modernizare necesar pentru a putea valorifica importantul potențial al

turismului balnear din zonă. Pe teritoriul județului Covasna se găsește rezervația

științifică Mestecănișul de la Reci, rezervație complexă, cu cea mai mare întindere din

județ, situată în lunca Râului Negru. Zona protejată cuprinde un complex de mlaștini

eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare. Dezvoltarea turismului

cultural se bazează pe valorificarea în scop turistic a unor obiective cultural –istorice

de valoare, situate cu precădere în municipiul Sfântu Gheorghe (cel mai important

dintre acestea fiind Muzeul Național Secuiesc sau în municipiul Târgu Secuiesc(oraș

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

17

cu un pitoresc centru istoric și un muzeu al breslelor), dar și în localități rurale precum

Ghelința(biserică romano-catolică cu fresce datând din secolul al 14-lea).

III.3 Avantaje competitive ale zonei

La nivelul județului Covasna, agricultura și zootehnia au un potențial ridicat, nu pe

deplin valorificat –dacă nivelul exporturilor animalelor și produselor animale este

satisfăcător, în schimb cel al produselor vegetale este încăunul scăzut. Județul

Covasna se situează pe primul loc la nivel național în ceea ce privește ponderea

terenurilor cultivate din totalul suprafeței județului astfel că o altă resursă este

reprezentată de potenţialul de dezvoltare al agriculturii.

Mediul economic local este unul activ în ceea ce privește asociativitatea. Inițiativele

de clusterizare sunt dinamice, asociațiile întreprinzătorilor reușind să se conecteze la

avantajele comparative și competitive ale județului prin crearea de clustere în domenii

precum turism, agricultură, energie verde, textil, industria lemnului etc.

Mai trebuie amintit faptul că la nivelul județului există două parcuri industriale în Târgu

Secuiesc și un al treilea în Sfântu Gheorghe. Turismul reprezintă o prioritate evidentă

pentru județul Covasna. Potențialul este dat și de faptul că acest domeniu este o zonă

cu productivitate peste media națională. Județul poate stimula comunitățile locale în

dezvoltarea unui profil bine definit de turism (cultural, balnear, agroturism) și poate

coordona dezvoltarea unei hărți integrate a capacităților de turism la nivel local.

Turismul integrat are o bază solidă în această zonă cu identitate comunitară specifică.

Apropierea de o zonă cu atracție turistică majoră (Brașov) poate să fie valorificată în

ceea ce privește atragerea fluxurilor de turiști. Dezvoltarea coerentă a turismului

presupune inițiative și eforturi dedicate resursei umane care activează în această zonă

-inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea inițiativelor agroturistice la nivelul

comunităților rurale mici.

III.4 Principalele zone de risc ale afacerilor

Aspectele de vulnerabilitate identificate la nivelul judeţului Covasna vizează

următoarele domenii:

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

18

1. Riscuri în ceea ce priveşte resursa umană calificată. Județul Covasna are

carențe în termeni de populație cu studii superioare, doar 9,8% din populație

finalizând cel puțin studii de nivel licență. Situația se poate traduce pe termen

mediu și lung într-o reducere a atractivității județului pentru investiții cu valoare

adăugată ridicată și care pot aduce venituri semnificative populației, scăderea

toleranței și probleme de sănătate pentru populație, deficitul educațional fiind

asociat cu un comportament mai riscant (consum mai ridicat de tutun și alcool,

neprezentarea cu regularitate la controale medicale etc).

2. Persistenţa unor factori de risc la nivel macroeconomic precum nivelul redus

de colectare al taxelor şi evaziunea fiscală, sustenabilitatea sistemului de

pensii, vulnerabilităţi ale sistemului de sănătate, arierate încă persistente în

întreprinderile de stat.

3. Infrastructură de afaceri insuficient dezvoltată fapt care afectează apetitul

investițional în special al investitorilor străini și în general un mediu neprielnic

pentru investiții (birocrația administrativ, instabilitatea cadrului legal, corupție,

influență politică).

4. Probleme sociale – sărăcia și excluziunea social, pondere redusă a populației

cu studii superioare, îmbătrânirea populației, migrația.

III.5 Repere de dezvoltare strategică

Existenţa unei strategii de dezvoltare economică, cooperare dinamică şi deschisă între

antreprenorii locali, reprezintă o abordare cu beneficii clare pentru dezvoltarea

economică a unei regiuni.

În ceea ce priveşte judeţul Harghita, măsurile de dezvoltare vizează:

1. Finanțarea mediului economic pentru dezvoltarea durabilă a mediului de

afaceri

2. Transferul de know-how, competitivitate și valorificarea rezultatelor cercetării

de către mediu de afaceri

3. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

19

4. Asigurarea accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru

mediul de afaceri

5. Dezvoltarea programelor de instruire/reprofesionalizare/calificare pentru

inserția pe piața muncii;

6. Linii de finanțare pentru programe de incluziune socială a unor categorii

defavorizate;

7. Politici locale pentru păstrarea forței de muncă calificată în orașe sau inițierea

unei afaceri

IV. Județul Alba

IV.1. Prezentare generală

Județul, situat în partea centrală a României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6%

din suprafața României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu județul Cluj la nord,

cu județul Bihor și județul Arad la vest, cu județul Hunedoara la sud-vest, cu județul

Vâlcea la sud, iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est.

Capitala județului, Alba Iulia, este situată pe malul drept al Mureșului (la 220-250 metri

altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de

locuitori.

IV.2 Context de dezvoltare şi resurse disponibile

Economia județului Alba este predominant îndreptată spre sectorul industriei - în

special industria prelucrătoare. În prezent pilonii principali ai industriei judeţului Alba

care au cea mai mare pondere sunt:

fabricarea autovehiculelor de transport;

industria de prelucrare a lemnului;

industria alimentară;

fabricarea echipamentelor electrice;

fabricarea de mașini, utilaje și echipamente;

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

20

Acestora li se adaugă următoarele domenii care au o pondere mai mică în economia

judeţului: fabricarea articolelor de voiaj şi a încălțămintei și fabricarea produselor din

minerale nemetalifere. De menţionat este faptul că domeniul fabricarea articolelor de

voiaj şi a încălţămintei a prosperat începând cu sfârşitul anilor ’90 ca urmare a

dezvoltării producţiei în sistem lohn, reprezentat de societăţile Arieşul Conf S.A. de la

Baia de Arieş, Fair Play Impex S.R.L. din Alba Iulia în domeniul textil, Rapel S.A. în

domeniul confecţiilor din piele şi în domeniul confecţionării încălţămintei Rekord S.R.L.

şi Matin Maier S.R.L. din Alba Iulia. Industria extractivă şi chimică sunt două ramuri cu

tradiţie îndelungată, puternic afectate de restructurările masive din ultimele decenii,

care dispun totuşi de un potenţial ridicat de dezvoltare în condiţiile efectuării unor

investiţii majore de modernizare, precum şi a unui management performant.

Principalele firme cu sediul în județul Alba având industria ca obiect principal de

activitate:

Extracția minereurilor neferoase, a sării și a materialelor și rocilor de construcție:

Cuprumin;

Industria alimentară și a băuturilor: Transavia, Albalact, Jidvei, Alpin 57 Lux, Prefera

Foods, Transeuro, Montana Popa, Solina Romania;

Industria de prelucrare a lemnului și producerea mobilei: Holzindustrie Schweighofer,

Kronospan Sebeş, Transilvania Production, Alredia, Stratuscom, Savini Due; Industria

confecțiilor textile și încălțămintei: Arieșul Conf, Ciserom, Fair Play Impex, Lenjerie

Werk 83, Rekord, Galway Sport, Matin Maier, Rapel;

Industria construcțiilor de mașini: Star Transmission, Star Assembly, Bosch Rexroth,

Uzina Mecanică Cugir, IAMU, Nova Grup, VCST Automotive Production Alba;

Industria betonului și a produselor din beton pentru construcții: Elis Pavaje, Florea

Grup, Prebet Aiud;

Industria metalurgică: Saturn;

Industria porțelanului: Apulum, IPEC, Axa Porcelaine;

Industria hârtiei și cartonului: Pehart TEC.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

21

Cifra de afaceri a judeţului Alba a crescut cu 123% în ultimii şapte ani. Evoluţia este

dată, în principal, atât de investiţiile companiilor cu sedii în judeţul Alba, dar cu afaceri

în ţară şi peste hotare, cât şi ale concernelor străine, în special din industria

componentelor auto. În topul naţional, judeţul Alba este situat pe locul 18 cu o cifră de

afaceri de 14,8 mld lei în anul 2015. Bilanțul activităților economice realizate în judeţul

Alba după criteriul volumului cifrei de afaceri în perioada 2013-2015 ne arată că

sectorul industrie generează peste jumătate din cifra de afaceri totală a firmelor din

judeţ, urmat de sectorul comerț care se menţine la 26%. Sectorul transport deţine o

pondere de 7%, urmat de sectorul construcţii cu 6% şi sectoarele servicii, respectiv

agricultură, cu ponderi de 5% din cifra totală de afaceri.

Referitor la dinamica înregistrărilor din perioada 2010- 2017 în judeţul Alba, tendinţa

este de creştere, doar în anii 2013 şi 2014 s-a remarcat o uşoară scădere raportată la

anul 2010, în anii următori tendinţa fiind din nou de creştere. Cea mai mare creştere

s-a înregistrat în 2017, când s-au înregistrat 1.484 societăţi, faţă de doar 718 societăţi

înregistrate în anul 2010, practic numărul înmatriculărilor s-a dublat în acest interval.

Antreprenorii care doresc să înceapă o afacere în județul Alba au la dispoziție terenuri

și spații aparținând atât domeniului public al autorităților publice locale, cât și

domeniului privat. În domeniul Comerțului internațional cu bunuri, în cadrul regiunii

Centru, în totalul exporturilor realizate în decembrie 2016 judeţul Alba a avut o

pondere de 21,0%, fiind situat pe locul trei, după judeţele Braşov (clasat pe locul I cu

o pondere de 30,8%) şi Sibiu (cu 30,5%). Cf. Comunicat presă al Direcţiei Regionale

de Statistică Alba Nr. 114/26.04.2017, Comerţ Internaţional în Regiunea Centru –

Februarie Companiile înregistrate în judeţul Alba au trimis pe pieţele externe produse

în valoare de 1,3 mld. euro, mai mult cu aproape 30% faţă de anul 2015, conform

datelor de la INS, fapt suţinut de exportatorii tradiţionali din industria lemnului

(Kronospan şi Holzindustrie Schweighoffer, ambele situate în Sebeş), dar mai ales de

două companii de top din industria auto (Star Transmission şi Star Assembly,

aparţinând grupului Daimler din Cugir, respectiv Sebeş şi Bosch Rexroth din Blaj). Din

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

22

valoarea totală a exporturilor României realizată în anul 2017, judeţul Alba deţine o

pondere de 3,9%, importurile având o pondere de 1,9%. Comparativ cu anul 2016,

exporturile au fost mai mari cu 1139825 mii euro (+86,5%), în timp ce importurile au

crescut cu 536972 mii euro (+61,3%). Principalii parteneri de relaţii internaţionale ai

judeţului, în anul 2016, după ponderea în valoarea totală a exporturilor şi importurilor

au fost: - la export : Germania (40,7%), Italia (12,5%), Japonia (12,0%); - la import:

Germania (42,4%), Italia (10,6%), Ucraina (6,0%).

IV.3 Avantaje competitive ale zonei

creşterea accesibilităţii pentru afaceri prin construirea de autostrăzi şi linii de cale

ferată de mare viteză;

terenuri disponibile pentru investitori;

existenţa unor infrastructuri de producţie disponibile şi racordate la utilităţi;

infrastructură şi utilităţi publice atractive pentru dezvoltarea afacerilor;

aşezarea geografică şi accesibilitatea favorizează dezvoltarea afacerilor;

resurse naturale diversificate şi calitative;

suprafeţe agricole şi resurse faunistice importante, respectiv fond funciar;

prezenţa unui număr relativ mare de investitori străini în judeţ, fapt ce poate atrage şi

alte investiţii;

tendinţa de creştere a întreprinderilor mici şi mijlocii IMM-uri în Regiunea Centru şi în

judeţul Alba;

industrie de fabricare a componentelor auto dezvoltată;

forţă de muncă existentă dispusă la reconversie profesională în anumite zone;

număr mare de furnizori de formare profesională acreditaţi;

existenţa unor infrastructuri de producţie şi practică pentru învăţământul dual;

reţea satisfăcătoare de pregătire profesională şi vocaţională;

patrimoniu cultural istoric valoros;

nivel redus al poluării în special în mediul rural;

atitudinea prietenoasă faţă de mediul de afaceri a instituţiilor, cetăţenilor şi turiştilor.

Autostrăzi;

Drumuri de importanță europeană.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

23

IV.4 Principalele zone de risc ale afacerilor

resurse forestiere, miniere, minerale şi naturale insuficient exploatate;

infrastructură pentru afaceri slab dezvoltată în municipii şi oraşe (parcuri şi platforme

industriale);

servicii de consultanţă în domeniul afacerilor slab dezvoltate;

cultură antreprenorială limitată;

utilaje, tehnologii preponderent învechite, management şi marketing neperformante;

sector cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic şi inovare în declin accentuat şi cu

personal redus;

servicii de cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic şi inovare din cadrul

întreprinderilor slab dezvoltate sau inexistente;

promovare modestă a mediului de afaceri din judeţ;

număr redus de cooperări internaţionale/ misiuni economice;

mediu de afaceri slab dezvoltat şi nediversificat la nivel rural;

reţele utilitare şi infrastructuri ce necesită modernizare în vederea creşterii atractivităţii

localităţilor pentru investitori şi mediul de afaceri local;

calificări prefesionale ale forţei de muncă disponibile inadecvate pe piaţa muncii;

necorelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu nevoile pieţei muncii;

şomaj ridicat în unele zone monoindustriale şi localităţi cu potenţial slab de dezvoltare

şi grad de sărăcie ridicat;

agricultură şi zootehnie predominant de subzistenţă cu exploataţii mici şi fărâmiţate;

potenţial viticol şi pomicol insuficient valorificat;

centre locale de colectare, depozitare, prelucrare aproape inexistente;

terenuri agricole, forestiere, pomicole şi viticole degradate şi abandonate;

reticenţă a deţinătorilor de terenuri şi a producătorilor privind asocierea;

patrimoniu istoric şi cultural insuficient pus în valoare (cetăţi, biserici, vestigii).

IV.5 Repere de dezvoltare strategică

Creșterea calității vieții în zonele urbane și rurale combinată cu protejarea naturii și

promovarea patrimoniului cultural reprezintă prioritățile perioadei 2014‐2020.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

24

Direcție strategică 1 - Dezvoltarea echilibrată a teritoriului județean, întărirea vitalită

ții zonelor rurale și susținerea acelor unități administrativ teritoriale cu probleme în

recuperarea decalajelor existente;

Direcție strategică 2 - Creșterea competitivității orașelor, prin atragerea de noi

investiții, prin promovarea patrimoniului natural și cultural, prin realizarea de investiții

publice și forme de management adecvat ce contribuie la integrarea acestora în

politici regionale active în dezvoltarea zonelor rurale și a turismului;

Direcție strategică 3 - Consolidarea și realizarea de noi forme asociative ce susțin

parteneriatul teritorial între unități administrative și reprezentanți ce contribuie la

dezvoltarea economică, socială educațională și culturală a județului.

V. Județul Mureș

V.1. Prezentare generală

Județul Mureș este situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului

Transilvaniei. Județul Mureș se învecinează cu alte șapte județe. Județul Mureș are o

suprafață totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafața totală a țării. Judetul

Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care: 309.375 etnici români, adică

53,26% din totalul populației și 228.275 etnici maghiari, adică 39,30% din totalul

populației. Populația din mediu urban în proporție covârșitoare se află în municipiul

reședință de județ, Târgu Mureș cu 134.290 locuitori, urmat de Reghin cu 33.281

locuitori, Sighișoara cu 28.102 locuitori, Târnăveni cu 22075 locuitori, Luduș cu 15.328

locuitori, Sovata cu 10.385 locuitori, Iernut cu 8.705 locuitori, Ungheni cu 6.945

locuitori, Sărmașu cu 6942 locuitori, Miercurea Nirajului cu 5.554 locuitori şi Sângiorgiu

de Pădure cu 5.166 locuitori.

Județul are 11 municipii și orașe din care 4 municipii (Târgu Mureș, Reghin,

Sighișoara, Târnăveni), 7 orașe (Iernut, Luduș, Miercurea Nirajului, Sângiorgiu de

Pădure, Sărmașu, Sovata, Ungheni) și 91 comune cu 464 sate.

V.2 Context de dezvoltare şi resurse disponibile

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

25

Principalele resurse naturale ale județului sunt constituite din gaze naturale, rocile

pentru materiale de construcție, izvoarele minerale clorosodice, pădurile.

Judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea

geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări

economice.

Industria se caracterizează printr-o varietate mare a ramurilor producătoare, cu

specializări de importanţă naţională, între care menţionăm:

industria extractivă a gazului metan ocupă un loc important în industria

respectiv economia judeţului Mureş, fiind principala sursă de gaze naturale a ţării, în

ceea ce priveşte industria naţională.

industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este una dintre cele mai

dezvoltate ramuri industriale, în special datorită faptului că în această zonă a ţării

materia primă se găseşte din abundenţă. Producţia de medicamente a cunoscut o

evoluţie ascendentă în ultimii ani, devenind o ramură de bază în industria judeţului,

reprezentativ în acest domeniu fiind municipiul Tîrgu Mureş.

producţia de mobilier şi instrumente muzicale. Producţia de mobilier a judeţului

Mureş este una dintre cele mai importante dinţară, precum şi cea de instrumente

muzicale. Cea din urmă este recunoscută atât la nivel naţional, precum şi la nivel

internaţional prin calitatea şi tradiţia viorilor fabricate în Reghin.

industria chimică şi producţia de medicamente este reprezentată în municipiile

Târgu Mureş şi Târnăveni, unde se produc îngrăşăminte chimice, carbid, produse

chimice anorganice de bază, anti-dăunători.

prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice cuprinde producţia de anvelope

din oraşul Luduş şi trei firme producătoare de mase plastice, în Tîrgu Mureş.

industria alimentară, băuturi, reprezentative pentru aceasta fiind municipiile

Târgu Mureş, Reghin, Sighişoara şi oraşul Sovata.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

26

industria textilă, încălţăminte şi confecţii din textile şi piele este reprezentată

prin producţia de ţesături din bumbac şi tip bumbac, confecţii textile, pielărie şi

încălţăminte în municipiile Târgu Mureş şi Sighişoara.

produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlărie, cărămizi, ţigle, var,

prefabricate pentru construcţii, alte materiale de construcţii, sticlă decorativă, porţelan,

faianţă) cuprinde producţia de geamuri trase (2 mm grosime), sticlărie, cărămizi,

blocuri ceramice, ţigle, poame şi olane din argilă, var şi prefabricate din beton armat.

Tot în ramura produselor din minerale nemetalice este cuprinsă şi producţia ceramică

(faianţă menaj, sticlă şi porţelan fosfatic) de la Sighişoara, care cunoaşte o dezvoltare

tot mai mare în ultimii ani.

maşini, echipamente, aparate electrice se regăseşte în municipiul Târgu Mureş

şi în măsură mai mică în Sighişoara, Reghin, Luduş.

Principalele companii din sectorul industrial:

EON Energie România, cu sediul social în Târgu Mureș, înființată în anul 2007 cu cifra

de afaceri în anul 2012 de 5 257 milioane lei, capital social de 184,8 milioane lei, obiectul

principal de activitate fiind producția și furnizarea energiei electrice, termice și gaze.

Societatea avea în anul 2012 un număr de 521 salariați.

SC AZOMUREŞ SA, firmă înfiinţată în anul 1991 prin transformarea vechiului combinat

în socitate comercială, cu capital preponderent american. Firma are obiect de activitate

producerea îngrăşămintelor chimice, azotoase, complexe a melaminei atât pentru

intern cât şi pentru export. În anul 2012 aceasta avea o cifră de afaceri de 1829,3 mil

lei şi 2623 angajaţi, acestea având un trend descendent în anul 2013, asfel: cifra de

afaceri a scăzut la 1593.3 mil lei (87 la sută), iar numărul de salariaţi la 2457 (93,6 la

sută).

SC SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE GAZE NATURALE-ROMGAZ SA, firmă înființată

în anul 1991, având obiect de activiate extracția petrolului brut și a gazelor naturale. În

anul 2012 firma avea o cifră de afaceri de 1184 milioane lei și 1688 salariați

SC EON GAZ DISTRIBUŢIE SA, are obiect de activitate distribuirea combustibililor

gazoși prin conducte, a luat fiinţă în anul 2000. Capitalul social al firmei în anul 2012 a

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

27

fost de 1472,3 milioane lei din care 274 milioane lei subscris și vărsat, cifră de afaceri

de 744,4 milioane lei, iar firma avea un număr de 3738 salariați. În anul 2013 cifra de

afaceri a scăzut la 726,5 milioane de lei, iar numărul de salariați la 1613.

SC ROMCAB SA, firma a fost înființată în anul 1995 și are obiect de activitate

fabricarea de cabluri cu fibră optică. Aceasta avea în anul 2012 un capital de 59

milioane lei din care subscris și vărsat 23,5 milioane lei, capital care în anul 2013 a

crescut la 94,5 milioane din care 23,5 milioane vărsat. Cifra de afaceri era în anul 2012

de 267,9 milioane lei și care a crescut în anul 2013 la 499,5 milioane lei (cu 73 la sută

mai mare). Numărul de salariați în anul 2012 a fost de 283, care a crescut la 349 în

anul 2013 (cu 23,3 la sută mai mare), ducând la creșterea productivității muncii.

SC KASTAMONU ROMÂNIA SRL, cu sediu în Reghin, firma a fost înfiinţată în 1991,

şi are obiect de activitate tăierea şi rindeluirea lemnului, iar principalele produse

fabricate sunt palul melaminat, foi de uşi etc. Firma este cu capital olandez, iar în anul

2012 a avut o cifră de afaceri de 267,3 milioane lei şi 786 angajati. În anul 2013 cifra

de afaceri a crescut la 461,2 mil lei şi 856 angajaţi, principalele produse fiind destinate

exportului.

SC SANDOZ SRL, cu sediul în Târgu Mureş, a fost înfiinţată în anul 1995 şi are obiect

de activitate fabricarea produselor farmaceutice, firma este cu capital integral elveţian.

Firma avea o cifra de afaceri în anul 2012 de 261,2 milioane lei și 225 salariați. În anul

2013 cifra de afaceri a crescut la 268 milioane lei, iar numărul salariaților la 257.

SC HIRSCHMANN ROMANIA SRL, cu sediul în Chirileu, Mureș și obiect de activitate

fabricarea echipamentelor electrice și electronice pentru autovehicule. Firma este cu

capital integral austriac și a fost înființată în anul 2007. În anul 2012 aceasta avea o

cifră de afaceri de 192,8 milioane lei și 773 salariați. În anul 2013 cifra de afaceri a

scăzut la 175 milioane lei (- 9,2 la suta) și 510 salariați (-34 la sută).

SC ZAHĂRUL LUDUŞ SA, înființată în anul 1991 cu capital francez, obiectul de

activitate fiind fabricarea zahărului. În anul 2012 firma avea o cifră de afaceri de 171,6

milioane lei și 213 angajați, iar în 2013 acestea au fost de 180,8 milioane lei cifră de

afaceri și 220 numărul de angajați.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

28

SC BIO EEL SRL, a fost înființată în anul 1992, jumătate din capital francez, jumătate

românesc. Obiectul de activitate a firmei este comerțul cu ridicata a produselor

farmaceutice. Cifra de afaceri a fost de 128,3 milioane de lei în anul 2012 iar numarul

de salariați de 164. Cifra de afaceri a scazut cu 12,7 la sută (117,3 milioane lei) iar

numărul de salariaţi a fost aproximativ același de165 salariați.

Reţeaua de drumuri publice din judeţul Mureș, deși este mare, nu este suficient de

dezvoltată, pentru a face faţă traficului în creştere în ultima perioadă, fiind necesară

terminarea autostrazii Transilvania pentru a face legatura între Târgu Mureș-Cluj și

Europa Occidentală. De asemenea, sunt necesare fonduri pentru modernizarea

reţelei existente, aceasta fiind modernizată în proporţie de 21,5 la sută. În anul 2012

lungimea reţelei de drumuri era de 2117 km din care 455 km 31 modernizaţi. Pe aici

trece drumul european E60, (Brest-Nantes-Basel (Bâle)-Viena-BudapestaOradea-

Cluj Napoca-Târgu Mureş-Braşov-Bucureşti-Constanţa). Judeţul Mureș dispune de un

aeroport internațional în funcţiune, amplasat în imediata vecinătate a orașului, la

Vidrasău. Aeroportul a fost înființat în anul 1936 și a suferit numeroase modificari și

dezvoltări în timp, având loc consolidarea și modernizarea infrastructurii. În prezent

pe aeroport operează mai mulți operatori (Cimber Air, Tarom, Wizz Air), care au curse

aproape zilnic, cu destinația Barcelona, Budapesta, Billund, București, Bologna,

Dormund, Londra, Madrid, Milano,etc. Traficul de pasageri anual a crescut de la un

an la altul fiind de peste 300 mii de pasageri în anul 2013.

V.3 Avantaje competitive ale zonei

Pe baza „Analizei SWOT“ şi a „Profilului socio-economic al judeţului Mureş”, pot fi

definite următoarele scenarii pentru dezvoltarea economică a judeţului în următoarea

perioadă:

1. judeţ al serviciilor medicale şi farmaceutice de înaltă calitate: creare de clustere în

domeniul medical şi farmaceutic ;

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

29

2. judeţ al comerţului interregional: folosirea de poziţionarea geografică centrală şi de

avantajele unui nod intermodal de transport rutier şi feroviar, la intersecţia a două

(viitoare) autostrăzi şi beneficiind de existenţa Aeroportului „Transilvania”, cu statut

internaţional;

3. judeţ al industriilor cu valoare adăugată ridicată: dezvoltarea de platforme

industriale pentru încurajarea activităţii productive;

4. judeţ al turismului cultural, balnear, montan şi rural: diversitatea formelor de turism

şi diversitatea generată de coexistenţa a 4 naţiuni în judeţul Mureş.

5. judeţ al serviciilor regionale de intervenţii în situaţii de urgenţă: localizarea bazei

operaţionale regionale în Tîrgu-Mureş

6. judeţ al produselor agricole competitive: valorificarea potenţialului agricol al judeţului

Mureş

7. judeţ al dezvoltării antreprenoriale urbane şi rurale: valorificarea potenţialului

productiv şi inovativ al producătorilor locali.

Alte aspecte relevante în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a judeţului:

Finalizarea construcţiei Parcului Industrial Vidrasău

Sector industrial diversificat

Orientarea industriei spre prelucrarea resurselor şi produselor existente în regiune

Existenta unei infrastructuri de producţie disponibilă, reprezentată de vechile

amplasamente industriale abandonate

Industrie caracterizată printr-o varietate mare a ramurilor producătoare, cu

specializări de importanţă naţională

Tendinţa de creştere a numărului IMM-urilor

Potenţial de forţă de muncă ridicat, bine calificat în numeroase domenii

Potenţial turistic ridicat utilizabil pe tot parcursul anului datorat peisajului montan,

tradiţiilor, monumentelor arhitecturale şi istorice

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

30

Densitate mare de centre balneoclimaterice care oferă tratament pentru toate

tipurile de afecţiuni;

Numeroase arii protejate - parc naţional, parcuri naturale, monumente ale naturii

şi rezervaţii;

Capacitate turistica ridicată

Înfiinţarea serviciului salvamont la nivelul judeţului în anul 2004

Concentrare de naţionalităţi care asigură interferenţe culturale cu o mare varietate

de tradiţii şi obiceiuri

Forţă de muncă bine pregătită profesional şi numeroasă

La finele anului 2011, în judeţul Mureş existau 11556 firme active10, 85,6% dintre

acestea încadrându-se în clasa microîntreprinderilor, 11,84% în clasa întreprinderilor

mici, 2,19 % în cea a întreprinderilor mijlocii şi doar 40 firme (0,34% din total), se situau

în categoria întreprinderilor mari. Predomină firmele având ca activitate principală

comerţul (peste 35,81% din total), urmate de cele din industria prelucrătoare (13,03%),

construcţiile (9,28%) şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (8,65%). Din cele

11556 de unităţi locale active, doar 40 au avut peste 250 de angajaţi. În privinţa locaţiei

firmelor din judeţul Mureş, având ca obiect principal de activitate industria, o parte

însemnată a acestora sunt situate în zona intravilană a aşezărilor urbane, ceea ce

atrage după sine dificultăţi de natură operaţională (legate de aprovizionare,

distribuţie), limitarea unor dezvoltări ulterioare (lipsă teren pentru extindere), dar şi

conformarea cu normele de mediu, din ce în ce mai stricte în privinţa calităţii

ambientului. Realocarea activităţilor din zonele locuite înspre cele industriale este

benefică atât pentru populaţie, din punctul de vedere al îmbunătăţirii calităţii aerului şi

a apei, reducerii poluării fonice, cât şi pentru investitori, care în urma stimulentelor

fiscale şi a altor avantaje determinate de gruparea a mai multor societăţi în acelaşi

spaţiu investiţional – furnizori şi clienţi - îşi pot rentabiliza afacerea.

Exporturile de mărfuri joacă un rol tot mai important în dezvoltarea economică a

judeţului Mureş. Principalele mărfuri exportate sunt produsele chimice (25,2% din

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

31

total), produsele textile (17,9%) maşinile, utilajele şi echipamentele electrice (12,7%),

mobilierul (12,7%). Produsele agricole şi materiile prime deţin ponderi neglijabile în

exportul judeţului (sub 2%). În anul 2012, potrivit datelor de la Comisia Naţională de

Prognoză, PIB-ul pe cap de locuitor în judeţul Mureş a fost de 5,535 euro, sub media

naţională, care se situează la 5.664 euro, judeţul Mureş ocupând astfel poziţia 12 în

topul judeţelor din România. În ultimii ani, firme multinaţionale şi-au deschis filiale

locale şi au realizat un volum semnificativ de investiţii, contribuind astfel la revigorarea

industriei judeţului. Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea investiţiilor străine

sunt industria auto şi a componentelor auto, componente electrice şi electrotehnice,

industria uşoară. Crearea Parcului Industrial de la Vidrasău este unul dintre primii paşi

în diversificarea activităţii economice în judeţ, însă se resimte lipsa serviciilor de

cercetare, inovare şi transfer tehnologic.

V.4 Principalele zone de risc ale afacerilor

Infrastructura de transport local necorespunzătoare

Densitatea mare a satelor creează probleme în ce priveşte infrastructura de

transport şi utilităţile acestora

Lipsa centurilor ocolitoare produce gâtuiri ale traficului în oraşe (Tîrgu Mureş,

Reghin, Sighişoara)

Pondere redusă a drumurilor judeţene şi comunale modernizate

Densitate redusă a drumurilor publice faţă de media la nivel naţional

Disparităţi între numărul de IMM-uri înfiinţate între mediul urban şi cel rural

Oferta serviciilor de consultanţă în domeniul afacerilor slab dezvoltate (serviciilor

de consultanţă pentru elaborarea de studii de marketing, management de proiect,

analize financiare, etc.

Numărul mic de IMM-uri active în mediul rural si insuficienta dezvoltare a acestora

în sectorul serviciilor, în general

Sectorul cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic si inovare slab dezvoltat

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

32

Lipsa serviciilor de cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic şi inovare din cadrul

întreprinderilor economice

Relaţiile de colaborare dintre cercetarea universitară şi sectorul economic sunt

slab dezvoltate

Investiţii reduse în tehnologie performantă

Desfiinţarea unor unităţi industriale tradiţionale şi pierderea pieţelor pe acest

segment

Subvalorificarea resurselor turistice din judeţ

Calitatea scăzută a serviciilor în domeniul turistic

Lipsa unor itinerarii turistice tematice care să valorifice potenţialul natural/antropic

Durată redusă a şederii turiştilor

Utilităţi turistice nemodernizate şi dotare tehnică necorespunzătoare.

Indicele de utilizare a capacităţilor turistice aflate în funcţiune este scăzut

Existenţa unor unităţi de cazare la standarde calitative necorespunzătoare

Lipsa dotării unităţilor de cazare cu echipamente TIC (Tehnologia informaţiei şi

comunicării)

Lipsa programelor şi a resurselor financiare necesare protejării patrimoniului;

Investiţii reduse în tehnologii de protecţie a mediului

Staţiuni turistice şi balneo-climaterice care au nevoie de investiţii pentru reabilitare

Reţeaua unităţilor de practicare a agroturismului insuficient dezvoltată

V.5 Repere de dezvoltare strategică

La nivelul judeţului Mureş există o reţea de localităţi urbane cu o structură şi repartiţie

relativ echilibrată în teritoriu. Gradul de urbanizare a municipiilor şi oraşelor din judeţ

diferă. Municipiul Tîrgu Mureş, reşedinţa judeţului, are un grad ridicat de dezvoltare şi

este un pol de dezvoltare urbană. Sighişoara, Târnăveni, şi Reghin corespund şi ele

necesităţilor impuse de indicatorii prevăzuţi de lege şi prin funcţiile complexe pe care

le îndeplinesc privind serviciile de bază, piaţă de muncă, funcţii culturale şi de

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

33

agrement, etc., reprezintă centre de polarizare pentru zonele rurale adiacente. În

oraşul Sovata - staţiune balneoclimaterică recunoscută pe plan naţional - a avut loc în

ultimii ani o dezvoltare importantă în privinţa echipării tehnico-edilitare, însă nici

această localitate nu îndeplineşte în totalitate condiţiile corespunzătoare rangului

ierarhic de oraş (ex: lipsa judecătoriei şi parchetului). Municipiul Târnăveni, oraşele

Luduş şi Iernut au cunoscut o urbanizare în perioada dezvoltării unor ramuri

industriale, localităţi care în prezent se află în declin datorită caracterului

monoindustrial şi a restructurării economice, motiv pentru care ele nu au o influenţă

corespunzătoare în privinţa dezvoltării zonelor rurale adiacente. Oraşele Sărmaşu,

Ungheni, Miercurea Nirajului şi Sângeorgiu de Pădure – care pot fi considerate entităţi

urbane noi - au un grad de urbanizare redus, cu o pondere ridicată a localităţilor

componente (sate aparţinătoare) în totalul populaţiei acestora. Aceste localităţi urbane

ar trebui să fie noduri de creştere şi dezvoltare ale localităţilor din jurul lor. Pentru ca

ele să devină centre urbane în adevăratul sens al cuvântului - localităţi cu rol

polarizator - este necesară susţinerea financiară cu precădere a acestor oraşe, ca prin

dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, facilitarea ocupării forţei de muncă şi

diversificarea serviciilor, acestea să îşi amplifice rolul pe care îl deţin în judeţ.

Aşa cum municipiul Tîrgu-Mureş, declarat pol de dezvoltare, a beneficiat de fonduri

nerambursabile în perioada 2007-2013 datorită acestui statut, considerăm oportună

alocarea de resurse financiare pentru oraşele mici, pentru întărirea funcţiilor acestora

ca localităţi cu rol polarizator. Pe de altă parte, şi sprijinirea oraşelor mari, care sunt

centre de polarizare pentru oraşele şi comunele învecinate, nuclee ale economiei

inteligente, trebuie avută în vedere, aceasta fiind una din priorităţile politicii de

dezvoltare urbană durabilă în perioada 2014-2020. Diversele dimensiuni ale vieţii

urbane – economică, socială, culturală şi de mediu – sunt strâns legate între ele şi

succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei

abordări integrate. Dezvoltarea mobilităţii trebuie încurajată prin întocmirea planurilor

de mobilitate, luând în considerare toate problemele legate de infrastructură şi de

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

34

mediul înconjurător, prin care să se asigure condiţiile şi pentru un transport alternativ:

creşterea gradului de utilizare a transportului public, stimularea înnoirii parcului auto

şi promovarea „autovehiculelor curate”.

Activităţi prioritare în ceea ce priveşte dezvoltarea strategică:

- dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin crearea/extinderea/modernizarea de zone

economice, platforme industriale, parcuri industriale, parcuri tehnologice, agro-parcuri,

incubatoare de afaceri

- creşterea atractivităţii zonelor economice prin dezvoltarea infrastructurii conexe:

asigurarea/ extinderea/ modernizarea utilităţilor şi serviciilor aferente infrastructurii de

afaceri (căi de transport şi comunicaţii, utilităţi tehnico-edilitare, tehnologia informaţiei,

etc.)

- sprijin pentru realizarea unor studii de identificare a domeniilor de activitate cu

potenţial de creştere la nivelul judeţului Mureş, localizarea acestora în teritoriu,

identificarea şi clarificarea situaţiei juridice terenurilor, reactualizarea planurilor de

amenajare a teritoriului, asigurarea utilităţilor necesare, identificarea partenerilor

publici şi privaţi

- consolidarea capacităţii IMM pentru absorbţia forţei de muncă şi a instrumentelor de

finanţare europeană

- îmbunătăţirea performanţelor economice şi a impactului activităţilor economice

asupra mediului

- accesarea de fonduri nerambursabile de către întreprinzători, pentru dezvoltarea

serviciilor specializate de sprijin şi consultanţă în afaceri atât pentru întreprinzătorii

consacraţi cât şi pentru start-up-uri şi spin-off-uri, în special pentru IMM-uri (pentru

elaborare de proiecte, implementare de sisteme de management al calităţii,

retehnologizare, etichetarea ecologică a produselor, servicii de consultanţă în

domeniul CDI, al serviciilor, al proiectelor-pilot, promovare de bune practici, etc.)

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

35

- promovarea antreprenoriatului, pentru înfiinţarea şi dezvoltarea microîntreprinderilor

de către întreprinzători ( în special tineri până la vârsta de 35 de ani, femei, locuitori

în mediul rural).

- Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor în domenii care reflectă noile cerinţe şi provocări la

nivel european, cum ar fi industriile culturale şi creative, turismul, serviciile sociale

(legate de îmbătrânirea demografică, de îngrijire şi sănătate) produsele şi servicii de

ecoinovaţie, economia cu emisii scăzute de carbon şi de eficienţa resurselor

- sprijin pentru creşterea competitivităţii IMM-lor prin retehnologizare

- utilizarea de echipamente, metode şi procese de producţie moderne, performante,

investiţii în eficienţă energetică, dezvoltarea instrumentelor online şi alte facilităţi

utilizând tehnologia IT&C.

- dezvoltarea IMM-lor agricole, prin sprijinirea restructurării, dezvoltării şi inovării,

utilizarea raţională şi durabilă a suprafeţelor agricole, îmbunătăţirea calităţii şi

producţiei agricole.

- dezvoltarea IMM-lor agro-industriale şi sprijinirea înfiinţării reţelelor de

colectare/prelucrare/valorificare a produselor agroalimentare provenite de la

producători agricoli locali în diferite zone ale judeţului, în funcţie de specificitatea zonei

(ex: Târnăveni – vinificaţie; Reghin – prepararea fructelor; Sărmaşu, Iernut -

prelucrarea peştelui; Sighişoara, Luduş - prelucrarea cărnii, a plantelor textile;

Miercurea Nirajului – prelucrarea legumelor; Deda – prelucrarea fructelor de pădure,

etc.)

- dezvoltarea şi profesionalizarea resurselor umane din sectorul IMM, asigurarea

formării profesionale adecvate şi în acord cu cerinţele pieţei

- Stimularea interacţiunii şi cooperării între întreprinderi pentru facilitarea transferului

de cunoştinţe, schimbul de bune practici şi eficientizarea utilizării resurselor financiare,

umane şi materiale

- Diseminarea de cunoştinţe şi schimbul de experienţă în vederea dezvoltării de noi

produse, procese şi tehnologii în sectoare cu potenţial de creştere în judeţ

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

36

–Creşterea puterii de reprezentare a firmelor în raport cu terţii

-Dezvoltarea de noi modele de afaceri, inclusiv noi lanţuri de valori şi organizarea

activităţilor de marketing.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

37

VI. Județul Sibiu

VI.1. Prezentare generală

Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de

munţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului, la o distanţă de 273 km de Bucureşti, capitala

ţării, se încadrează între următoarele coordonate: - între 450 28’ şi 460 17’ latitudine

nordică, localităţile extreme fiind satul Prod, comuna Hoghilag, în nord şi satul Paltin,

comuna Boiţa, în sud; - între 230 35’ şi 240 57’ longitudine estică, la extreme situându-

se comuna Jina în vest şi satul Ţeline, comuna Brădeni, în est. Încadrându-se între

judeţele de mărime mijlocie, judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului Transilvaniei cu o

suprafaţă de 5433 km², ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, clasându-se pe

locul 24 din acest punct de vedere, şi 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru. Organizarea

administrativă a judeţului cuprinde: 2 municipii (Sibiu şi Mediaş), 9 oraşe (Agnita,

Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte,

Tălmaciu) şi 53 de commune.

Populaţia judeţului era la 01.07.2009 de 425.134, dintre care 206.576 de gen masculin

şi 218.558 de gen feminin, 285.020 în mediul urban şi 140.114 în mediul rural.

VI.2 Context de dezvoltare şi resurse disponibile

Atractivitatea turistică a sudului Transilvaniei şi a judeţului Sibiu este determinată de

bogăţia şi diversitatea resurselor turistice, fiind potenţată de legătura organică cu

populaţia şi cultura germanică dar şi cu alte grupuri etnice. Interesele turiştilor

identificate şi nuanţate în acest capitol, constau în: - Cunoaşterea patrimoniului

cultural; - Contactul cu atmosfera tradiţională din sate; - Relaxarea într-un cadru

natural pitoresc; - Practicarea unui turism activ şi sportiv; - Factorii curativi, turism de

sănătate şi de înfrumuseţare;

În cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea

drumurilor publice, locul cinci în ceea ce priveşte lungimea drumurilor naţionale şi locul

patru în ceea ce priveşte lungimea drumurilor locale - judeţene şi comunale. În judeţul

Sibiu există următoarele drumuri publice – naţionale, judeţene şi comunale: Ø 6 trasee

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

38

de drumuri naţionale, din care: · 2 trasee de drumuri europene: E 68 (DN 1) şi E 81

(DN 7); · 2 trasee de drumuri naţionale principale: DN 7C şi DN 14; · 2 trasee de

drumuri naţionale secundare: DN 14A şi DN 14B. Ø 51 trasee de drumuri judeţene; Ø

72 trasee de drumuri comunale.

Drumul european E 68 Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov - Drumul

european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj NapocaSatu Mare-

Frontiera Halmeu - Coridorul IV Pan-European Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-

SibiuBraşov-Ploieşti-Bucureşti-Slobozia-Constanţa.

Judeţul Sibiu dispune de Aeroportul Internaţional Sibiu care se dovedeşte a fi un punct

forte în transportul la nivelul judeţului. Acesta aparţine C.J. Sibiu şi este poziţionat pe

drumul DN1, la 6 km vest de centrul istoric şi administrativ al oraşului Sibiu, fiind situat

la o altitudine de 443 m. În prezent se asigură legături directe interne cu Bucureşti şi

Timişoara şi externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi Grecia, existând

6 companii aeriene care operează de aici: Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet,

Carpatair şi Lufthansa.

Judeţul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate şi specii sălbatice

datorită cadrului natural variat. Evaluarea biodiversităţii a fost realizată în cea mai

mare parte pe baza a numeroase studii de specialitate, care s-au focalizat însă în

general pe zona montană a judeţului. O concentrare mare de habitate cu un număr

ridicat de specii rare, relicte şi endemice a fost identificată în masivele montane

Făgăraş, Cindrel şi Lotru. Deşi judeţul Sibiu deţine doar 2,3% din suprafaţa României,

prin poziţia sa geografică, prin diversitatea formelor de relief şi marea amplitudine

altitudinală a acestuia cu repercusiuni asupra tipurilor de climat dar şi ca urmare a

celor peste două secole de cercetări botanice, la nivelul judeţului a fost identificate

63% din speciile cormoflorei national.

Rata de urbanizare la nivelul județului Sibiu era în 2010 de 66,8%, fiind superioară

mediei înregistrate la nivel național sau regional.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

39

Din cele 425,3 mii persoane, reprezentând populația totală a județului la 31 decembrie

2009, populația activă numără 185,5 mii persoane (43,6% din total), în timp ce

resursele de muncă însumează 277,6 mii persoane, reprezentând 65% din populația

județului.

La finele anului 2008, în județul Sibiu existau 12136 firme active, 88,0% dintre acestea

încadrându-se în clasa microîntreprinderilor, 9,2% în clasa întreprinderilor mici, 2,3%

în cea a întreprinderilor mijlocii și doar 55 firme (0,5% din total), se situau în categoria

întreprinderilor mari. Predomină firmele având ca activitate principală comerțul (peste

31% din total), urmate de cele din sectorul tranzacțiilor imobiliare și serviciilor pentru

întreprinderi (19,9%) și de cele din industria prelucrătoare (14,9%). 36 din cele 55

firme mari, cu peste 250 salariați, activează în industria prelucrătoare, alte 5 firme mari

activează în construcții, câte 4 în domeniul comerțului și în sectorul transporturilor, 2

firme mari în domeniul tranzacții 15 imobiliare și alte servicii pentru întreprinderi și câte

1 firmă mare în sectorul producerii și distribuției energiei, apei și gazului.

Principalele firme cu sediul în județul Sibiu având industria ca obiect principal de

activitate:

Producerea și distribuția gazului natural : Romgaz, Transgaz

Industria alimentară și a băuturilor : Scandia Română, Boromir, Salconserv

Industria confecțiilor textile și încălțămintei: Euroconf, Modex, Sib Dress, Somarest,

Transeuro Textile, Incstar

Industria construcțiilor de mașini și utilaje: SNR Rulmenți, Uzina Mecanica Mârșa

Industria de armament: Uzina Mecanica Mârșa

Industria electrotehnică: Marquardt Schaltsysteme SCS, Simea, Siemens Electrical

Installation Technology, Raguse Medizinische Produkte Romania

Industria mijloacelor de transport: Compa, Kromberg & Schubert, Continental

Automotive, Faurecia Seating Tălmaciu, Takata – Petri, Thyssen Krupp Bilstein

Compa,

Construcții metalice: Armax Gaz

Servicii industriale: Dafora

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

40

Metalurgie neferoasă: Sometra

Industria bunurilor casnice: Emailul

Industria sticlei: Geromed, Vitrometan, Sticla Avrig

Exporturile de mărfuri joacă un rol tot mai important în dezvoltarea economică a

județului Sibiu. Principalele mărfuri exportate în anul 2009 au fost mașinile și

echipamentele (41% din total), produsele textile (20,3%), mijloacele de transport

(9,6%). Turismul beneficiază în județul Sibiu de un potențial important, reprezentat de

cadrul natural deosebit și de obiectivele sale culturale de certă valoare. Arealul

montan, prin Munții Făgăraș (supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și

masivității lor), Munții Cindrel, și Munții Lotrului constituie principala zonă de atracție

turistică a județului Sibiu.

VI.3 Avantaje competitive ale zonei

Poziție avantajoasă în centrul țării

Număr mare de investitori autohtoni și externi

Mediu economic bine dezvoltat, propice pentru investitori

Forță de muncă relativ numeroasă și bine calificată

Municipiile Sibiu și Mediaș, poli puternici ai dezvoltării economice

Piață de desfacere bine reprezentată

Tradiție în domeniul industriei

Universități și aeroport

Colaborare bună cu mediul de afaceri extern

Mare potențial turistic

VI.4 Principalele zone de risc ale afacerilor

În unele orașe și zonele rurale economie slab dezvoltată

Multă populație inactivă

Accesabilitate redusă în unele zone

Impozite și taxe ridicate care împiedică dezvoltarea mediului de afaceri

Migrația forței de muncă bine pregătită

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

41

Falimentul unor platforme industriaale mari, precum Copșa Mică

VI.5 Repere de dezvoltare strategică

Sibiul, oraș cu tradiție industrială, a trecut printr-o schimbare majoră a structurii

economice, fiind vizibile noi sectoare de activitate, dar și sectoare tradiționale aflate în

stagnare sau chiar în declin. Compoziția sectorului secundar și terțiar acoperă forța

de muncă rezidentă asigurând un venit peste media națională. Sectorul privat, prin

prisma solicitărilor făcute pentru dezvoltare, este activ și a țintit, prin accesarea

fondurilor europene, la creșterea nivelului de competitivitate prin tehnologizare,

formare profesională și deschiderea către noi piețe. Profilul economic este determinat

de activitățile industriale din domeniul echipamentelor electrice și electronice pentru

autovehicule și pentru motoare de autovehicule, susținute în special de firme cu capital

străin. La aceste activități se adaugă serviciile ce susțin sectorul de turism cultural,

bazat pe patrimoniul existent, pe agenda culturală și pe reputația Capitalei Culturale

Europene din 2007. Din perspectiva dinamicii activităților economice, criza financiară

a afectat numărul firmelor, cu toate acestea rata șomajului se menține scăzută.

La nivel teritorial, Sibiul are o rază importantă de polarizare în regiune, atrăgând un

volum important de forță de muncă din aproape întreg județul. Climatul favorabil pentru

afaceri și accesibilitatea crescută a municipiului favorizează deplasările navetiștilor,

precum și localizarea de noi activități economice. La nivelul orașului, problemele

economiei privite din punct de vedere spațial se referă la o dispersare a activităților

economice, cu costuri de transport și în detrimentul consolidării unui pol economic

urban consistent. Se remarcă o concentrare a activităților productive în zona

industrială Vest și în zona de Est, dar și existența de terenuri și clădiri industriale

nefolosite și poluate, în proximitatea zonei centrale.

Economia municipiului Sibiu în următoarea perioada va susține atingerea obiectivelor

Strategiei Europa 2020. In acest sens creșterea calității aerului și a apei, reciclarea

eficientă și managementul deșeurilor, creșterea numărului de certificate LEED1 ,

mărirea suprafețelor verzi și reducerea celor poluate, producerea și folosirea de surse

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

42

de energie regenerabile, precum și creșterea accesului cetățenilor la servicii și

informații, vor fi direcțiile determinante în dezvoltarea viitoare a municipiului. Pentru

dezvoltarea viitoare vor trebui urmărite: (1). capacitatea de tehnologizare și

specializare a sectorului secundar și terțiar, inclusiv finanțele și (2). nevoile de

dezvoltare a teritoriului din punct de vedere economic și nevoile de dezvoltare a

firmelor. Pe baza tendințelor identificate, dezvoltarea economiei pentru perioada

următoare, se bazează pe trei piloni: o industrie tehnologizată și nepoluantă, un turism

cultural sprijinit de un sector de servicii aflat în diversificare și specializarea sectorului

de servicii către o economie verde și către industria cul1 LEED (Leadership in Energy

& Environmental Design) este un program de certificare a construcțiilor “verzi”, ce

recunoaște cele mai bune practici și strategii de proiectare și construcție 97

turală/creativă. Susținând conceptul dezvoltării inteligente – SMART City – primul pilon

se referă la dezvoltarea și consolidarea sectorului de producție industrială. Tendințele

semnalate în acest sector sunt de tehnologizare și de diversificare prin creșterea

ponderii industriei creative în design și cercetare. Pilonii 2 și 3 vizează sectorul terțiar

– serviciile turistice și serviciile suport pentru activități creative. In ceea ce privește

dezvoltarea în continuare a turismului cultural, este necesară o mai profundă

cunoaștere a acestui sector pentru a putea anticipa și răspunde la evoluția specifică

a cererii și a cerințelor generale privind un turism durabil (transport, alimentație,

siguranță, ospitalitate). Economia Smart a municipiului vizează trei domenii prioritare.

Primul se referă la integrate rea economiei locale in economia mondială prin

respectarea standardelor de mediu și calitate. Al doilea domeniu este propriu politicilor

firmelor și se referă la creșterea productivității. Al treilea domeniu se referă la

profesionalizarea pieței de muncă și la diversificarea acesteia prin creșterea spiritului

inovativ și antreprenorial al forței de muncă locale/ regionale. In acest sens susținerea

parteneriatelor cu infrastructura de educație și a firmelor private angajatoare este

fundamentală.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

43

Dezvoltare producției va continua cu precădere în zonele industriale din Vest și Est

ale municipiului, datorită condițiilor excelente de acces și terenului liber (cu

preponderență în zona Vest). Noile investiții vor fi ghidate din punct de vedere

urbanistic de reglementările Planurilor Urbanistice Zonale realizate și aprobate de

Consiliul Local. Densitatea funcțiunilor economice și deplasarea forței de muncă va fi

ghidată de nivelul de echipare edilitară și coordonată prin planul de mobilitate,

urmărind cu prioritate valorificarea zonelor cu vocație economică, accesibilitatea în

zonele/punctele de interes turistic din Sibiu, cât și din regiune, și aspectele ce privesc

managementul traficului, reducerea poluării, inter modalitatea.

Strategia integrată de dezvoltare urbană va urmări să îmbunătățească în continuare

climatul de afaceri și atractivitatea orașului pentru investiții, prin dezvoltarea teritoriului

urban și a factorilor ce determina decizia de localizare, sau dezvoltare/expansiune a

întreprinderilor. In acest sens, acțiunile administrației publice locale vor viza domeniile

de accesibilitate/mobilitate, echipare cu servicii și utilități publice, patrimoniu și locuire.

Programul Operațional Regional, prin axa prioritară 4 și prin celelalte axe, finanțează

proiecte din aceste domenii. De asemenea, strategia va susține extinderea și

specializarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de la nivel local, dezvoltarea

parteneriatului între firme private și mediul universitar, susținerea lanțurilor de

producție, prin facilitarea accesului firmelor la rezultate ale cercetării, tehnologizare și

resurse umane, precum și dezvoltare serviciilor către cererea pieței, către

inovare/creativitate și turism.

Programul Operațional Competitivitate, dar și POR axa 1 și 2 finanțează inițiativele

sectorului public și sectorului privat în acest sens. Măsurile de dezvoltare a forței de

muncă, de ocupare a grupurilor vulnerabile prin servicii de formare profesională, de

consiliere, vor contribui de asemenea la dezvoltarea economică și la creșterea

incluziunii sociale. Proiectele din acest domeniu pot fi finanțate prin Programul

Operațional Capital Uman.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

44

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

45

CAPITOLUL II

STUDIU ANTREPRENORIAL PRIVIND MEDIUL DE AFACERI ŞI

PERSPECTIVELE ECONOMICE DE DEZVOLTARE A AFACERILOR ÎN

REGIUNEA CENTRU

1. NOTE INTRODUCTIVE

„Antreprenoriatul este abilitatea de a face ceva din absolut nimic. Este inițierea și

construirea unei întreprinderi, mai degrabă decât privirea și admirarea uneia. Este

abilitatea de a identifica oportunități unde alții văd haos, contradicții și confuzii. Este

abilitatea de a construi o echipă care să completeze propriile abilități și propriul talent.

Este bagajul de cunoștințe necesar găsirii, gestionării și controlării resurselor. Și nu în

ultimul rând, este dorința de a-ți asuma riscuri‖ (Timmons, 1989, p.1 apud. Cromie,

2000, p.8). Pornind de la aceată definiţie cuprinzătoare şi poetică a conceptului de

antreprenoriat, privit ca proces creativ, vom face unele observaţii menite să clarifice

rolul activităţilor propuse în cadrul proiectului “ANTREPRENOR LA CENTRU—

COMPETITIVITATE ECONOMICĂ ȘI ACȚIUNI DE CREȘTERE A OCUPĂRII ÎN

REGIUNEA CENTRU”. Timmons asociază ideea de antreprenoriat cu o serie de

abilităţi de a face, de a identifica oportunităţi, de a valorifica resurse, motiv pentru care

cel mai logic demers în slujba dezvoltării domeniului de afaceri îl reprezintă cultivarea

unor astfel de abilităţi în rândul celor interesaţi să le dobândească. Mai specific,

proiectul “ANTREPRENOR LA CENTRU—COMPETITIVITATE ECONOMICĂ ȘI

ACȚIUNI DE CREȘTERE A OCUPĂRII ÎN REGIUNEA CENTRU” îşi propune :

1. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a resurselor umane de la nivelul Regiunii

Centru şi dezvoltarea competenţelor antreprenoriale a peste 350 de persoane, prin

organizarea de programe de formare antreprenorială şi workshopuri tematice,

specifice, la nivelul judeţelor Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, în urma

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

46

evaluării setului de aptitudini profesionale şi capacităţi antreprenoriale de care dispune

fiecare beneficiar.

2. Stimularea exercitării capacităţilor antreprenoriale dobândite de beneficiarii

programului de formare profesională prin promovarea şi organizarea unui concurs de

planuri de afaceri, în urma căruia vor fi sprijinite spre implementare cel puţin 3 afaceri

de la nivelul fiecărui judeţ din proiect.

3. Sprijinirea realizării de afaceri care propun activităţi în domeniul inovării sociale,

dezvoltării durabile, utilizării tehnologiilor TIC şi cercetării/dezvoltării tehnologice.

4. Îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice pentru folosirea aptitudinilor manageriale proprii

participanţilor la proiect prin introducerea câştigătorilor concursului de planuri de

afaceri în cadrul unor stagii de practică — peste 61 de persoane beneficiare —

desfăşurate în întreprinderi complementare activităţii antreprenoriale pe care o vor

implementa.

5. Consolidarea aptitudinilor de gestionare a unei afaceri pentru persoanele care

doresc să iniţieze afaceri prin proiect, prin susţinerea de ateliere tematice aplicate care

vor creşte cu peste 50% competenţele grupului ţintă în sfera managementului

operaţional, evidenţei financiare a afacerii, strategiilor de marketing şi vânzării,

accesare de granturi pentru IMM-uri, în vederea realizării sustenabilităţii afacerii,

tehnici de promovare şi realizare a identităţii vizuale a firmei.

6. Creşterea competitivităţii economice la nivelul Regiunii Centru şi încurajarea

realizării de întreprinderi locale prin asistenţă specilizată şi sprijinirea permanentă a

dezvoltării a cel puţin 61 de afaceri iniţiate prin proiect, cu accent pe livrarea de resurse

financiare şi logistice integrate, acordate individualizat conform specificului domeniului

planului de afaceri selectat câştigător, prin derularea unui program de consiliere ante

şi post constituire întreprindere.

7. Urmărirea asigurării sustenabilităţii afacerilor create prin proiect cu suportul reţelei

de stakeholderi atraşi, de la nivelul celor 6 judeţe şi conectarea întreprinderilor iniţiate

la mediul de afaceri local.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

47

8. Încurajarea creării de forme asociative, parteneriate strategice şi hub-uri

antreprenoriale pentru creşterea performanţei economice a IMM-urilor locale în

vederea formării unui ecosistem de afaceri local operativ inclusiv după finalizarea

proiectului.

Dezvoltarea economică, pe tot parcursul ei istoric, a trecut de la varianta agrară de

funcţionare, prin cea industrială şi este înlocuită în prezent de o societate foarte

dezvoltată din punct de vedere tehnologic, în care puterea este dată de informaţie, de

capacitatea de a ne adapta la schimbări şi de a valorifica la maxim cunoştinţele.

Ne propunem deci, prin intermediul acestui proiect să accesibilizăm informaţiile din

domeniul antreprenorial şi să oferim oportunităţi de formare şi dezvoltare pentru cei

interesaţi. Unul dintre aspectele avute în vedere în cadrul proiectului

“ANTREPRENOR LA CENTRU—COMPETITIVITATE ECONOMICĂ ȘI ACȚIUNI DE

CREȘTERE A OCUPĂRII ÎN REGIUNEA CENTRU” îl reprezintă realizarea unui

studiu antreprenorial cu suportul participării stakeholderilor din proiect privind

perspectivele de dezvoltare și riscurile afacerilor care vor fi implementate prin proiect,

conform specificului mediului de afaceri din fiecare județ implicat în proiect.

2. OBIECTIVELE STUDIULUI

Studiul menţionat îşi propune:

- Stabilirea referinţelor climatului antreprenorial din cele 6 judeţe cuprinse în proiect

- Întărirea relaţiei cu stakeholderii din regiune

- Stabilirea referintelor climatului antreprenorial din cele 6 judete cuprinse în proiect

- Intarirea relatiei cu stakeholderii

- Participarea la evenimente de afaceri și derularea de parteneriate strategice cu

realizarea unei cercetari amanuntite antreprenoriale ca suport pentru afacerile

constituite prin proiect, prin consultarea documentelor strategice programatice ale

judetelor si aplicarea de chestionare stakeholderilor

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

48

3. METODOLOGIA

Culegerea datelor s-a realizat prin: Chestionar cantitativ completat de reprezentanţi ai

mediului de afaceri din Regiunea de Dezvoltare Centru; Chestionar calitativ completat

de reprezentanţi ai mediului de afaceri din Regiunea de Dezvoltare Centru.

Grup tinta

Stakeholderii proiectului cu care s-au incheiat protocoale de colaborare in cadrul A.4.1

(100 de persoane) şi alti reprentanti ai comunitatii, mediului de afaceri, angajati din

intreprinderile partenere proiectului, reprezentanti institutionali.

lnstrumente de lucru:

Aplicarea de chestionare formulate prin proiect (cel putin 200 calitative, urmarind

evoluatia medilui de afaceri local, si 300 cantitative, urmarind evoluatia activitatii

antreprenoriale a stakeholderului)

lnterviul palnie cu lntrebari deschise, individualizate

Prezentari evenimente de business

Strategiile de dezvoltare locala si judetene, alte documente programatice

Alte date de la lnstitutul National de Statlstica

Informatii de la asociatiile patronale si cele de business

Colectarea si prelucrarea datelor

Cercetarea de la A.4.1 va avea o dimensiune calltativa (data de aplicare de interviuri

individualizate) si una cantitativa (data de aplicarea de chestionare sablon), astfel,

baza referentiala va fi forrnulata statistic, iar la capitolul recomandari vor fi inserate

interviuri care propun solutii de dezvoltare antreprenoriala a judetelor cuprinse in

proiect.

Rezultatele metodologiei

6 judete din proiect, 1 baza de date stakeholderi constituita prin proiect, peste 100 de

stakeholderi irnplicapi In realizarea studiului, 500 de persoane consultate pentru

colectarea datelor

Limitele studiului

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

49

- slaba disponibilitate a stakeholderilor de a formula aplicat zonele de risc antreprenoriale

si repere de dezvoltare a mediului de afaceri

- insuficienta datelor e stabilire a contextului din documentele programatice, date statistice

neactualizate

- zone locale pentru care nu s-a realizat niciodata un studio economic detaliat

Criteriile studiului:

- analiza SWOT antreprenonala a localitatilor cuprinse in proiect

- viziunea de dezvoltare antreprenoriale si strategii economice care pot fi aplicate

- avantajul competitive al zonelor din proiect

- posibilltati de conectare a firmelor nou-constituite la mediul de afaceri local

Ulterior centralizării celor 300 de chestionare cantitative și 200 calitative aplicate

antreprenorilor din Regiunea de Dezvoltare Centru, s-a realizat o analiză a situației

mediului de afaceri, atît ca radiografie a situaţie prezente, cât şi ca estimare

anticipativă, mai mult sau mai puţin optimistă, a viitoarelor evoluţii.

4. ANALIZA DATELOR

Observațiile ce pot fi enunțate în contextul prezentului studiu, după centralizarea şi

analiza datelor colectate, vizează următoarele aspecte:

- Estimări privind evoluția afacerii în ultimele 12 luni: conform datelor centralizate,

poziția antreprenorilor chestionați este mai degrabă optimistă, mai mult de

jumătate dintre aceștia apreciind că situația afacerii s-a îmbunătățit în ultimele 12

luni. Celelalte poziții exprimate se regăsesc în graficul alăturat.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

50

- Estimările privind evoluţia cererii pentru serviciile prestate pe parcursul ultimelor

luni au fost mai degrabă pozitive, aşa cum reiese şi din graficul alăturat

- Prognoze privind evoluția cererii în următoarele 12 luni: atitudinea este una

pozitivă şi atunci când în discuție este evoluția cererii în următoarele 12 luni,

majoritatea apreciind că aceasta se va majora.

S-a îmbunătăţit 55%

A rămas neschimbată;

35%

S-a deteriorat; 10%

Evoluţia afacerii în ultimele 12 luni

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

51

- Chestionaţi în legătură cu evoluţia numărului de angajaţi în ultimele 12 luni,

respondenţii au semnalat ca dominantă tendinţa spre stagnare a acestui indicator.

Poziţia antreprenorilor participanţi la studiu privind acest aspect se regăseşte în

următoarea reprezentare grafică

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

52

- Estimări privind evoluția numărului de angajați și prognoze pentru următoarele 12

luni: pe acest segment antreprenorii chestionați apreciază în majoritatea lor că

numarul angajaților va rămâne neschimbat în următoarele 12 luni, așa cum reiese

și din graficul alăturat.

- Prognozele asupra preţurilor la serviciile prestate pentru următoarele 12 luni

surprind înclinaţia antreprenorilor de a anticipa o uşoară creştere pe această

dimensiune.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

53

- Aşteptările antreprenorilor privin evoluţia preţurilor la materia primă şi serviciile

achiziţionate în următoarele 12 luni nu sunt foarte optimiste, majoritatea anticipând

că acestea se vor majora sau, într-un procent uşor mai scăzut, vor rămâne

neschimbate

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

54

- Principalele surse de finanţare ale afacerii declarate de respondenţi pentru

ultimele 12 luni se regăsesc în graficul alăturat şi, după cum se poate observa,

există o preferinţă pentru sursele de finanţare internă.

- Estimările privind necesarul de resurse financiare în următoarele 12 luni nu sunt

foarte optimiste, majoritatea anticipând că acesta se va majora.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

55

- Motivele pentru care respondenţii chestionaţi nu au apelat la împrumuturi bancare

se regăsesc în graficul alăturat, principalele aspecte menţionate ca problematice

fiind rata dobânzii înaltă, cerinţele exagerate faţă de garanţii şi preferinţa pentru

alte surse de finanţare.

- Factorii care limitează activitatea economică menţionaţi cu cea mai mare

frecvenţă de către respondenţi au fost lipsa forţei de muncă, cererea insuficientă

şi restricţiile financiare.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

56

- Principalele riscuri financiare şi comerciale anticipate care pot afecta activitatea

economică.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

57

- Principalele riscuri operaţionale şi reputaţionale anticipate care pot afecta

activitatea economică.

- Principalele riscuri strategice anticipate care pot afecta activitatea economică.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

58

- Prognoze ale respondenţilor privind rata inflaţiei în următoarele 12 luni

5. Constatări stakeholderi

Principale dificultăți ale afacerilor locale:

- Se dezvoltă greu și acces limitat la resurse

- Know-how scăzut pentru monitorizarea activității financiare a firmei

- Birocrație stufoasă pentru respectarea, autorizarea și menținerea normelor

legislative în vigoare

- Acces scăzut la platforme de cooperare antreprenorială

- Acces dificil asupra informațiilor antreprenoriale consistente

- Finanțări insuficiente pentru retehnologizarea și sustenabilitatea afacerii

- Diversificarea relațiilor comerciale

- Perioadă îndelungată pentru recuperarea investiiei (peste 3 ani)

- Probleme tot mai mari în recrutarea forței de muncă responsabile și bine pregătite

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

59

- Lipsa consultanței specific pentru optimizarea afacerii

- Lipsa evenimentelor tematice de business

Oportunitățile afacerilor din Regiunea Centru

- Posibilitate de a iniția noi nișe de servicii produse, dat fiind ca Regiunea Centru acum

începe diversificarea antreprenoriatul

- Poziționare bună și oportunități de a face parte din clustere

- Dezvoltare echilibrată

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

60

GHID ANTREPRENORIAL CONFORM NECESITĂȚILOR IDENTIFICATE PENTRU

ANTREPRENORII DIN PROIECT

CONTEXTUL ANTREPRENORIATULUI ÎN ROMÂNIA

Dupa caderea comunismului, economia României a cunoscut momente defazate de

reforma, inclusiv privatizarea sectorului de stat producându-se mult mai mai târziu în

raport cu alte state din Europa Centrala și de Est (CEEC). Astfel încât, din cauza

climatului oscilant și ezitant, investițiile straine directe (FDI) se încadrau la începutul

anilor 2000 la un nivel redus comparativ cu alte țari din CEEC. Dupa ce România a

devenit stat membru al Uniunii Europene în anul 2007, reforma economica s-a

accelerat, iar în anul 2008 a câștigat denumirea de “Tigrul Europei de Est”. Invesțiile

straine directe s-au intesificat și România a ajuns în intervalul 2000-2008 la o creștere

economica anuala în jurul marjei de 8%, unul dintre cele mai alerte ritmuri.

“Însa explozia economica nu s-a bazat pe un model durabil, deoarece s-a sprijinit pe

“bani ieftini” pentru a finanța cheltuielile de consum, iar creșterile salariale au depașit

creșterea productivitații. Creșterea economica nu a fost însoțita de reformele

structurale și fiscale necesare. Economia a fost puternic afectata de criza financiara.

În 2009, România a fost nevoita sa solicite ajutor financiar internațional și a semnat

un pachet de asistența de urgența în valoare de 29 miliarde de dolari cu FMI, UE și

alți creditori internaționali. Astazi, economia a revenit la o creștere anuala mai

moderata de 1-2%, care ar trebui sa se stabilizeze la aproximativ 2% în viitorul

apropiat.”, se precizeaza în Analiza politicii și legii concurenței în România, document

realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economica (OECD) în anul

2014. În ciuda conjuncturii neomogene din punct de vedere economic, dificultaților

date de traversarea tranziției și a inexistenței unei culturi în domeniul antreprenorial,

demografia întreprinderilor românești a urmat un traseu natural. În cei 25 de ani,

antreprenorii au fost nevoiți sa faca fața multor tipuri de provocari și sa caute crearea

de oportunitați. Dintre acestea poate cea mai mare amenințare cunoscuta de

antreprenorii români a fost criza economica care s-a facut resimțita în toate regiunile

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

61

țarii, mai ales, în cea de-a doua parte a anului 2008. Problema lichiditaților a dus la

modificarea unor paradigme și în vreme ce unele domenii, precum cel al construcțiilor,

au cunoscut mari prefaceri, altele precum cel al IT-ului și comunicațiilor au avut parte

de conjuncturi benefice pentru dezvoltare, însa nu într-un ritm foarte accelerat.

Antreprenoriatul în România poate fi caracterizat într-o tendința de readaptare

continua. Daca la finele lui 2008 erau înregistrate peste 508.000 de firme la Oficiul

Național al Registrului Comerțului (ONRC), în intervalul 2008-2010 au fost radiate

aproape 250.000 de firme. Ceea ce arata ca puține dintre afaceri au reușit o

longevitate mai mare de 3 ani. Fapt pentru care în România afacerile de moment

(deschise pentru specularea pe o perioada scurta de timp a unei cereri pe piața) au

fost destul de raspândite. De altfel, lipsa de instruire și de experiența a inițiatorilor,

educația insuficient popularizata în domeniu au fost alte motive dincolo de factori

externi (politici fiscale deficitare) care au dus la falimentul multor IMM-uri. Datele

publicate pentru anul 2014 de ONRC demonstreaza o redresare a ințiativei

antreprenoriale. Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2014, 100.179 de firme au fost

înmatriculate, Municipiul Bucuresti ocupând primul loc cu 18.814 înmatriculari

(18,8%). Clujul situându-se pe locul secund cu 5.581 de înmatriculari (5,6%). Din

numarul total de 100.179 de firme, SRL-urile ocupa primul loc cu 56.607 înregistrari,

PFA cu 28.842, locul doi, si întreprinderi individuale, locul trei, cu 13.721 de

înmatriculari. Aproape 30% dintre aceste firme au ca principal obiect de activitate

comerțul cu amanuntul și cu ridicata, peste 10% dintre aceste afaceri fiind axate pe

activitați profesionale și științifice. Însa, una dintre cele mai mari amenințari ale

evoluției antreprenoriatului ramâne și în momentul de fața competitivitatea. “În

general, competitivitatea redusa a economiei românești ramâne un motiv de

îngrijorare. În cea mai recenta ediție a Raportului privind Competitivitatea Globala,

România se afla pe locul 76, în urma majoritații CEEC, cât și în spatele altor state

membre ale UE.”, se mai spune în analiza OECD.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

62

ANTREPRENORIATUL FEMININ

Privind genul, majoritatea afacerilor din România sunt deținute de barbați (peste 64%

dintre asociații sau acționarii unei firme, adica peste 730.000 de persoane, era

reprezentat de barbați)—date statistice din 2013, Registrul Comerțului.

Efect: lipsa de curaj a femeilor, nivelul de instruire redus, discriminare de gen,

femeia este perceputa ca fragila.

Femeile antreprenor, de obicei, activeaza în firme mijlocii și mici, afaceri de familie—

astfel, afacerile de nișa pot fi o alternativa pentru start-up-urile deținute de femei.

Efect: Femeile vor juca un rol esențial în viitoarele strategii naționale dedicate

susținerii antreprenoriatului, dat fiind ca pot iniția afaceri în segmente de piața noi,

îmbunatațind astfel paleta de servicii existente și calitatea acestora (servicii cu target

educație și divertisment copii, asistența pentru batrâni, amenajari interioare, produse

alimentare și home-made, confecționare accesorii, cosmetica, servicii turistice,

consiliere și pregatire resurse umane, etc).

BARIERELE ANTREPRENORIATULUI, ASTAZI:

Teama de eșec—81% dintre respondenții unui studiu privind barometrul

antreprenoriatului în România, realizat de Ernst& Young în 2013, spun ca esecul în

afaceri este perceput ca similar unui eșec în cariera sau indica lipsa abilitatilor

necesare;

Lipsa șansei pentru cei care nu au succes cu înființarea primei companii —același

studiu arata ca în lipsa unei legi a falimentului personal în România sau a altor pârghii

legislative, puțini dintre antreprenori încearca sa reușesca a doua ora în lumea

afacerilor;

Dificultațile de a accesa fonduri europene sau de stat—antreprenorii se vad nevoiți

de a apela în acest caz la firme de consultanța costisitoare;

Lipsa cunoștințelor sau posibilitaților în monitorizarea gradului de îndatorare al

firmei—fapt ce duce la îngroparea afacerilor în datorii;

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

63

Lipsa rigurozitații în elaborarea și readaptarea planului de afaceri—unii dintre

antrepori nu acorda importanța acestui aspect ceea ce duce la eșecul din start al

afacerii;

Fiscalitatea excesiva;

Lipsa accesului la angajați suficient instruiți;

Volatilitatea preferințelor clienților, cunoștințele insuficiente de marketing pentru a

se adresa sau a crea cerere pe piața și gradul redus de informare asupra pieței.

Performanța—poate fi, în buna parte, legata/condiționata de factori economici,

proprii mediului comunitații sau sociologici, dar și de atribute care țin de

individualitatea în sine a antreprenoriatului. Acești indicatori masoara performanța prin

prisma unor date generale care reflecta antreprenoriatul;

Impactul—poate fi masurat nu doar prin termeni strict monetari , ci și prin variabile

precum creșterea Produsului Intern Brut, crearea de noi locuri de munca, distribuția

veniturilor;

Factorii determinanți—acele elemente care reglementeaza antreprenoriatul și

influențeaza exersarea acestuia de la o zona la alta.

1. Determinările afacerilor

În prim stadiu afacerea primește înțelesul de tranzacție realizata. O definiție mai

complexa, apropiata noilor referințe atribuite antreprenoriatului, o reprezinta ca știinta

sociala de a conduce oamenii astfel încât aceștia sa organizeze și sa mențina o

productivitate colectiva în scopul îndeplinirii scopurilor particulare creative și

productive care pot duce la profit.

Prin urmare, afacerea devine conexa și cere aplicarea leadershipului (știința de a

conduce), antreprenorul definindu-se în principal ca lider în ipostazele sale de:

creator/inițiator, administrator și conducator al afacerii.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

64

Afacerile pot fi tradiționale, prin vânzarea directa a unui produs unui client dat sau

axate pe e-commerce (comercializarea prin internet a produselor); aceste forme pot

fi îmbinate în cazul tranzacțiilor cu produse/servicii diversificate.

În funcție de natura tranzacției, afacerile se clasifica, precum:

—vânzarea de produse care servesc altui scop

decât consumului propriu. De obicei, aceste afaceri privesc încheiere de tranzacții

între companii pentru achiziționarea de materii prime care vor fi folosite pentru crearea

de alte produse și se refera la vânzari en-gros;

—vânzarea de produse care servesc

consumului personal al cumparatorului. Acesta poate fi reprezentat de un individ, grup

sau chiar companie care va achiziționa acele produse pentru a le utiliza ca atare. Acest

tip de tranzacție se refera atât la vânzari en-gros cât și cu amanuntul;

CONSUMER TO CONSUMER (C2C)—termenul este utilizat mai ales în sfera

comerțului electronic, când utilizatorii unor platforme web vând produse altor

consumatori (ex: tranzacțiile pe E-bay);

CONSUMER TO BUSINESS (C2B)—practica folosita, mai ales, în sfera comerțului

electronic atunci când un consumator tranzacționeaza sau scoate la licitație ori își

ofera serviciile unei companii;

—vânzarea de produse, de regula prin

participarea la licitații, de catre companii spre instituții/companii de stat

Tipuri de afaceri în funcție de strategia de vânzare:

AFACERI DE TIP HOT DOG—preocupate de comercializarea a cât mai multe

produse (volum cât mai mare al tranzacțiilor din punct de vedere cantitativ).

AFACERI DE TIP GOURMET—extinderea afacerii cu servicii conexe (chiar adresate

comunitații) ce vin la pachet sau sunt complementare produsului vândut inițial (volum

mai mare al tranzacțiilor din punct de vedere calitativ)

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

65

1.1 Ce este antreprenoriatul social?

Înca din secolul XIX, economiștii conchid ca scopul ultim al antreprenoriatului nu-l

reprezinta obținerea profitului cu orice preț, drept pentru care „Antreprenorul

transforma resursele economice dintr-o arie scazuta într-una cu o mai mare

productivitate si cu un beneficiu superior”, dupa cum susținea Jean Baptiste Say.

Potrivit economistului Joseph Schumpeter rolul antreprenorului este de a revoluția

mijloacele de producție, deci de a ajuta la progres și îmbunatațirea lucrurilor întrucât

cauta în permanența soluții adaptative. Astfel, antreprenoriatul îmbraca forma

inovației, adusa din nevoia de a dezvolta și optimiza procese prin crearea de noi piețe,

diversificarea liniei de produse și servicii existente, descoperirea de noi resurse și

înlocuirea unor resurse care presupun costuri ridicate cu alternative, introducerea de

noi tehnologii și bineînțeles crearea de noi locuri de munca și oportunitați profesionale.

Mai mult, antreprenoriatul se extrapoleaza și ajunge la o versiune mai apropiata de

comunitate. Antreprenoriatul social ajunge sa foloseasca mecanisme economice, iar

activitațile generatoare de profit au ca obiectiv susținerea unor cauze sociale.

Astfel, antreprenoriatul clasic și cel social se întrepatrund de multe ori în practica și

împrumuta modele în ceea ce privește optimizarea strategiei de marketing de

exemplu. Termeni cheie ca stakeholder-engagement sauresponsabilitatea sociala a

corporațiilor fiind utilizate astazi adesea de ambele forme de antreprenoriat.

Manifestarea antreprenoriatului social este necesara pentru crearea de noi piețe și

deschiderea oportunitaților și pentru grupurile vulnerabile.

Mai mult, marile corporații din rațiuni privind îmbunatațirea imaginei sprijina sau chiar

finanțeaza proiecte ce țin de sectorul antreprenoriatului social.

Ce reprezinta procesul de stakeholder-engagement (implicarea parților

interesate)?

Stakeholderii sunt indivizi sau grupuri care afecteaza sau pot fi afectati de activitatile,

produsele, serviciile sau performanta unei organizatii. Stakeholderii provin din rândul

celor numiti stakeholderi primari, cum ar fi angajatii, clientii, ori stakeholderi din diverse

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

66

mixuri incluzând competitori, ONG-uri, parteneri, mass-media si comunitati locale si

nationale.

Tot mai multe organizatii sunt de acord ca o apropiere, adica accesul fata de

stakeholderi are anumite puncte sensibile, pentru ca în acest sens nu este important

doar ca nevoile lor sa se faca auzite, ci si necesitatea ca prin intermediul businessului

cu care interfereaza sa se realizeze legatura dintre inovatie si performanta. De

asemenea, ei au nevoie de asigurari ca chestiunile sociale emergente sunt discutate

la cele mai înalte nivele, iar administratia corporatiei este înstiintata si interesata

despre acestea, înainte ca ele sa se materializeze propriu-zis în probleme.

Companiile ar trebui sa raporteze strategiile de stakeholder engagement la riscurile

si impactul pe care proiectul lor este probabil sa le creeze. Când este vorba de

procesul de engagement, nu exista o regula generala care se potriveste tuturor.

Tipul de relatie pe care sectorul privat ar trebui sa încerce sa o dezvolte cu

stakeholderii sai, si resursele si cantitatea de efort care ar trebui investite, vor diferi în

functie de natura, locatia, marimea proiectului, stadiul sau de dezvoltare, si de

interesele stakeholderilor. Proiectele mici cu un impact minimal asupra populatiei din

zona vor trebui poate sa se concentreze pe partea de promovare si comuni care a

informatiei a procesului de engagement, în timp ce proiectele cu un grad de

complexitate ridicat si un impact sporit asupra mai multor grupuri de stakeholderi vor

trebui sa adopte o abordare mult mai strategica si sofisticata pentru a administra

eficient procesul.

1.2. Profilul profesional al antreprenorului

Termenul de antreprenor exprima o mentalitate (mindset), o exprimare a acțiunii

independente care poate duce la reale efecte atât pentru îmbunatațirea vieții

individului cât și pentru binele comunitații din care face parte.

Actul de a fi antreprenor =A lua inițiativa și a înființa o afacere

Reperele antreprenorului se circumscriu prin:

Constientizarea valorilor etice care sustin comportamentele de conducere;

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

67

Planificarea si organizarea activitatii proprii si a celorlalti;

Identificarea prioritatilor organizatiei;

Gestionarea timpului si a volumului de munca;

Capacitatea de a pune ideile în practica, urmarind rezultatele propuse initial;

Atitudini de lider;

Identificarea oportunitatilor existente pe piata si a resurselor de finantare pentru

dezvoltarea propriei afaceri;

ANTREPRENORIATUL ESTE DESPRE A DEPAȘI EȘECUL ȘI DE A URMARI

SCOPUL CREȘTERII

Singuratatea este parte a antreprenoriatului, pentru ca antreprenorul e cel care

încearca sa faca lucrurile în alt fel fața de ceilalți (Întrucît antreprenorul are o viziune

diferita, o alta înțelegere, ceea ce face persoana, nu de puține ori, sa se simta

neînțeleasa);

Antreprenoriatul înseamna gasirea unui echilibru între suișuiri și coborâșuri

(Antreprenorul știe când sa încetineasca roller-coasterul!)

Antreprenorul este persoana care transforma ideile în produse de piața.

Procesul de creație este numit antreprenoriat

Abilitați / instrumente antreprenoriale / de management al afacerii:

o Idei noi sau readaptate despre produse / servicii

o Managementul portofoliului de business

o Plan financiar

o Plan de marketing

o Publicitate, vânzari

o Capacitați de leadership

o Organizarea și managementul resurselor umane

o Recompensarea și premierea anagajaților

o Managementul de risc

o Managementul calitații

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

68

Un antreprenor (în sensul extins) ar trebui sa:

Sa-și doreasca și sa poata converti idei noi sau invenții într-o inovație de succes;

Sa fie apt sa dezvolte nișe noi (piețe) pentru consumatori și cumparatori;

Sa descopere surse noi de materiale;

Sa mobilizeze capitalul de resurse (teren, echipamente, cladiri, bani, oameni) pentru

îndeplinirea obiectivului;

Sa introduca noi tehnologii, produse și servicii.

ANTREPRENORIATUL E DESPRE A DEPAȘI EȘECUL ȘI DE A URMARI SCOPUL

CREȘTERII

ANTREPRENOR ANTREPRENORIAT

organizator organizație

factor de decizie luarea deciziilor

inovator inovare

motivator motivare

leader leadership

manager management

planificator planificare

comunicator comunicare

administrator administrare

2. INIȚIEREA UNEI AFACERI

Primul pas pentru inițierea unei afaceri îl presupune prospectarea condițiilor de

reglementare (ex: bariere/oportunitați administrative pentru înființarea unei firme,

cadrul legal privind înființarea și falimentul afacerii, reglementari privind piața muncii

și securitatea sociala, impozitarea veniturilor); a condițiilor de piața (posibilitațile de

acces pe piața locala/naționala/europeana, analiza concurenței, legislația privind

competitivitatea și concurența loiala) și accesul la surse de finanțare (împrumuturi

bancare, accesare fonduri europene și de stat, atragerea de investitori, venture

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

69

capital, finanțare cu strângere de fonduri mici de la mai multe persoane din

comunitate).

Ideea de afaceri trebuie tradusa în stabilirea clara a unor obiective și rezultate pe care

antreprenorul dorește sa le atinga pe termen scurt, mediu și lung.

Pornind de la aceste obiecte se pot formula misiunea, viziunea și valorile firmei, ce pot

fi și folosite pentru conceperea strategiei de promovare în piața.

2.1 Contextualizarea afacerilor

Însa, pentru ca ideea sa devina oportunitate trebuie sa fie LOCALIZATA.

Una dintre greșelile frecvente pe care le fac antreprenorii este aceea de a considera

ideea de afaceri mai presus de necesitațile care exista pe piața unde afacerea își va

plasa produsele sau își va desfașura activitatea economica. Condiția de baza este ca

ideea de afaceri sa fie în concordanța și sa se adaptateze specificului zonei unde va

activa firma, dar și pe cele ale zonei de unde își va atrage clienții.

Modalitați de evaluare a unei idei de afaceri: verificarea ideilor în concordanța cu

realitatea implementarii lor, masurarea posibilitaților reale de care dispune inițiatorul,

a resurselor și mijloacelor prezente vs. dorințe și expectanțe. Astfel, ideea de afaceri:

Va urmari nevoile comunitații și pieței carora li se adreseaza

Se va adresa timpului celui mai favorizant (Ex: afaceri de criza)

Va ține cont de prospectarea concurenței deja existente (fie ea și conexa)

Și afacerile au o durata de viața

Unele domenii sunt viabile doar pentru o perioada, altele sunt mereu solicitate pe

piața (Ex: meseriile liberalizate pentru care se poate constitui un PFA)

Indicatorii de cercetare a ideii de afaceri:

IDEILE ≠ OPORTUNITAȚI

Cererea (Câți oameni au/vor a avea nevoie de respectiva idee de afaceri—ar fi

dispuși sa consume produsul propus)

Antreprenorul își va întreba cunoștințele cât de necesar gasesc aceasta idee de

afaceri și cât ar fi dispuse sa plateasca pentru idee/produs

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

70

Expertiza (Experiența antreprenorului în domeniu sau cum ar putea sa

antreneze/recruteze oamenii care dețin cunoștințele necesare)

Resursele de care dispune antreprenorul pentru înființarea afacerii (bani, materiale,

acces la clienți)

Profitul estimat care ar putea fi obținut din vânzarea ideii/produselor

Distribuția (Cum va ajunge acel produs la clienți)

INVESTIȚIA

PROBLEMA BANILOR

CULTURA CREATIVA sau despre cum se poate începe o afacere cu foarte

puțini bani sau deloc:

1. O afacere în zona serviciilor presupune o invesție mai mica: întrucât producția costa

(tehnologie, cost de producție, etc.)

2. Debutul într-un domeniu (industrie) pe care antreprenorul îl/o cunoaște sau deține

informații conexe privind acel sector (altfel cercetarea/prospectarea va costa timp și

bani ori poate duce la o folosire insuficienta a resurselor)

3. Vinde ceea ce nu ai! (Antreprenorul va încerca sa vânda produse înainte de a le

dezvolta sau a le aduce la forma finala)

4. Muncește pe gratis pentru alții! (Antreprenorul poate salva/economisi din bugetul

de marketing). Totodata, îl va ajuta sa devina cunoscut în piața, sa-și extinda capitalul

de clienți ori sa-și creeze o baza de date cu clienți/parteneri).

2.2 Modalitați pentru demararea unei afaceri

Achiziționarea unei afaceri la cheie—Achiziționarea unei francize

Între aceste moduri de constituire a unei afaceri exista deosebiri fundamentale. În

vreme ce cumpararea unei afaceri la cheie presupune, în practica, achiziționarea doar

a unui segment/structuri din acea afacere (spațiu, utilaje, posibilitatea de accesla

anumiți distribuitori), franciza este mult mai reglementata privind drepturile de folosința

ale marcii acelei afaceri și a know-how-ului aferent dezvoltarii ei.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

71

FRANCIZA este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua între

persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o

persoana, denumita FRANCIZOR, acorda unei alte persoane, denumita FRANCIZAT,

dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un

serviciu. Franciza se bazeaza pe o marca înregistrata, francizorul putând demonstra

ca este titularul drepturilor de proprietate.

Rețeaua de franciza presupune un ansamblu de raporturi contractuale dintre

francizor și mai mulți beneficiari, francizantul putând folosi marca și obține avantaje

din comercializarea produselor și promovarii francizei pe o piața stabilita de francizor.

Conform OG 52/1997 reactualizata: Francizorul trebuie sa îndeplineasca

urmatoarele cerinte:

a) sa detina si sa exploateze o activitate comerciala, pe o anumita perioada, anterior

lansarii retelei de franciza;

b) sa fie titularul drepturilor de proprietate intelectuala si/sau industriala;

c) sa asigure beneficiarilor sai o pregatire initiala, precum si asistenta comerciala

si/sau tehnica permanenta, pe toata durata existentei drepturilor contractuale.

Beneficiarul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:

a) sa dezvolte reteaua de franciza si sa mentina identitatea sa comuna, precum si

reputatia acesteia;

b) sa furnizeze francizorului orice informative de natura a facilita cunoasterea si

analiza performantelor si a situatiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune

eficienta în legatura cu franciza (Ex: plan de marketing; strategii de conducere a

afacerii);

c) sa nu divulge la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atât pe toata

durata contractului de franciza, cât si ulterior.

Contractul de franciza va respecta urmatoarele principii:

Prin contractul de franciza, francizorul controleaza respectarea tuturor elementelor

constitutive ale imaginii marcii. Marca francizorului, simbol al identitatii si al renumelui

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

72

retelei de franciza, constituie garantia calitatii produsului/serviciului/tehnologiei

furnizate consumatorului. Aceasta garantie este asigurata prin transmiterea si prin

controlul respectarii know-how-ului, furnizarea unei game omogene de produse si/sau

servicii si/sau tehnologii. Francizorul se asigura ca beneficiarul, printr-o publicitate

adecvata, face cunoscut ca este o persoana independenta din punct de vedere

financiar în raport cu francizorul sau cu alte persoane.

Dreptul care se transfera obliga beneficiarul la plata unei redevente si îl autorizeaza

sa utilizeze marca produselor si/sau serviciilor si/sau tehnologiilor, know-how-ul ori o

alta experienta deosebita de franciza, precum si orice alte drepturi de proprietate

intelectuala sau industriala, dupa caz, sustinut permanent de asistenta comerciala

si/sau tehnica a francizorului, pe toata durata de valabilitate a contractului de franciza.

Tipuri de franciza: - acorduri de franciza industriala—privind producția de bunuri de

catre francizat sub licența francizorului. Acest lucru îl ajuta pe francizor sa-și

promoveze produsele pe alte piețe;

- acorduri de franciza de distribuție—privind desfacerea

bunurilor aparținând francizorului de catre un francizat;

- acorduri de franciza de servicii—privind o anumita modalitate

specifica de furnizare de servicii licentiate de francizor utilizata de un francizat

(ex:Pizza Hut, Rent a car). Este cea mai completa forma de franciza întrucât pentru

livrarea respectivului serviciu catre clienți, francizatul se va folosi de produsele,

tehnologia, capitalul de imagine, rețeaua de distribuție și alte elemente aparținând

marcii respective. Francizorul va oferi în acest caz asistența tehnica și instruire

beneficiarului francizei.

2.3 ÎNSCRIEREA MĂRCII LA OSIM

Potrivit Legii nr. 84/1998 privind înregistrarea mărcilor şi indicaţiilor geografice, marca

reprezintă acel semn de reprezentare grafică ce are rolul de a deosebi produsele sau

serviciile unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

73

Astfel, există numeroase semne distinctive ce pot deveni mărci, ca de exemplu:

cuvinte (inclusiv nume de persoane), desene, litere, cifre, elemente figurative, forme

tridimensionale şi în special forma produsului sau ambalajului său, combinaţii de

culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne.

Actul normativ citat stabileşte că, în funcţie de modul de reprezentare grafică, marca

poate fi:

verbală - o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard;

figurativă - un element grafic (desen) care nu conţine litere sau cifre;

combinată - o denumire scrisă cu o grafică deosebită şi/sau in culori sau o denumire

însoţită de un element grafic (desen);

tridimensională - marca constituită din forma produsului sau a ambalajului sau orice

alt semn specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu.

Odată obţinută, marca are o valabilitate de zece ani şi poate fi reînnoită pentru

perioade succesive de zece ani, asigurând, practic, protecţia unor cuvinte, simboluri

ori desene prin care anumite produse sau servicii să poată fi individualizate.

Atenţie! Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate numai pe teritoriul României.

Pentru a beneficia de protecţie pe întreg teritoriul Uniunii Europene, marca trebuie

înregistrată la nivel european, procedură pe care o vom detalia în partea a doua a

articolului.

Înregistrarea efectivă a mărcii la OSIM

Normele în vigoare stabilesc că înregistrarea unei mărci poate fi cerută individual sau

în comun de orice persoană, direct sau printr-un mandatar. Totuşi, reprezentarea prin

împuternicit devine obligatorie în cazul solicitantului ce nu are domiciliul sau sediul pe

teritoriul României.

Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul OSIM, înregistrarea ca marcă a unei denumiri

(sau slogan), însoţită sau nu de un desen (element figurativ) presupune parcurgerea

unor paşi. În primul rând, solicitantul sau delegatul acestuia trebuie să completeze un

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

74

formular tip, respectiv cererea pentru înregistrarea unei Mărci pe cale naţională, care

va cuprinde următoarele elemente:

- solicitarea explicită a înregistrării mărcii;

- datele de identificare a solicitantului şi, după caz, a mandatarului;

- o reprezentare grafică, suficient de clară, a mărcii a cărei înregistrare este cerută;

- lista produselor şi/sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea mărcii;

- dovada achitării taxei de depunere şi de publicare a cererii de înregistrare a mărcii.

Documentul, care poate fi descărcat de aici, trebuie completat obligatoriu în format

electronic, iar completare se poate face prin două modalităţi, după cum urmează:

Online și la sediuÎn această situaţie, înainte de a începe completarea formularului,

trebuie să achitaţi taxele de depunere a cererii, în cuantum de 44 de lei, şi cele de

publicare a acesteia, în cuantum de 132 de lei pentru mărcile alb-negru şi 441 lei

pentru mărcile color.

Odată ce aţi optat pentru această variantă, aveţi obligaţia de a depune documentul, în

două exemplare, direct la registratura OSIM din Bucureşti, sector 3, str. Ion Ghica nr.

5. Totodată, cererea poate fi transmisă şi prin poştă, cu confirmare de primire, dar şi

prin fax sau pe e-mail, cu condiţia ca în termen de 30 de zile să fie transmis la sediul

OSIM şi formularul original, însoţit de o adresă în care să se precizeze că a fost depus

mai întâi prin fax sau e-mail şi să se menţioneze numărul care a fost primit de la

departamentul competent al OSIM.

Dacă cererea este depusă direct la sediul OSIM, taxele de depunere şi, respectiv,

publicare, prezentate anterior, se plătesc direct la casieria instituţiei. În schimb, dacă

alegeţi varianta expedierii documentului prin poştă, trebuie să ataşaţi o copie a

ordinului de plată din care să reiasă achitarea taxelor menţionate.

Atenţie! Reprezentanţii instituţiei atrag atenţia că neplata taxelor odată cu depunerea

cererii duce la neacordarea datei de depozit.

Potrivit Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, odată primită cererea

de înregistrare, specialiştii OSIM au la dispoziţie o lună pentru a verifica dacă

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

75

documentul îndeplineşte condiţiile, respectiv dacă este redactat în limba română

(condiţie obligatorie) şi conţine elemente prezentate anterior. În caz afirmativ, instituţia

atribuie dată de depozit cererii, iar în caz contrar OSIM va notifica solicitantul despre

lipsurile cererii, acordându-i un termen de trei luni pentru depunerea completărilor.

Notă: După acordarea datei de depozit cererile se publică în format electronic, în

maximum şapte zile. Data publicării reprezintă data de la care timp de două luni pot fi

depuse observaţii şi opoziţii.

În altă ordine de idei, în cel mult trei luni de la depunerea cererii de înregistrare de

marcă, solicitantul are obligaţia să achite taxa pentru examinarea în fond, valoarea

acesteia fiind stabilită în funcţie de felul în care arată marca şi de numărul de clase

pentru care se solicită înregistrarea.

Clasele menţionate se referă la obiectul de activitate pentru care se solicită protecţia

prin marcă şi se găsesc în Clasificarea Internaţională a Mărcilor de la Nice. Dacă nu

este sigur de de încadrarea claselor, solicitantul poate trece la rubrica

corespunzătoare din formular descrierea activităţilor sale, urmând ca, în schimbul unei

taxe de 132 de lei, specialiştii departamentului de Examinare Mărci din cadrul OSIM

să decidă clasificarea.

În conformitate cu normele în vigoare, instituţia percepe următoarele taxe de

examinare pentru o clasă:

- pentru mărcile individuale, adică mărcile a căror solicitanţi sunt persoane juridice

şi/sau fizice:

- marca verbală: 485 lei;

- marca combinată/figurativă/tridimensională alb/negru: 617 lei;

- marca combinată/figurativă/tridimensională cu culori revendicate: 970 lei.

pentru mărcile colective (destinate a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor

membrilor unei asociaţii de produsele sau serviciile aparţinând altor persoane) şi

mărcile de certificare (a căror solicitanţi sunt persoane juridice legal abilitate să

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

76

exercite exclusiv controlul produselor şi serviciilor în ceea ce priveşte calitatea,

materialul, modul de fabricaţie):

- marca verbală: 1720 lei;

- marca combinată /figurativă/tridimensională alb/negru: 1985 lei;

- marca combinată/figurativă/tridimensională cu culori revendicate: 2427 lei.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul propriu, OSIM examinează în fond o cerere de

înregistrare marcă în şase luni de la publicarea acesteia, cu condiţia achitării taxelor

corespunzătoare şi decide admiterea sau respingerea înregistrării mărcii respective.

Notă: OSIM pune la dispoziţia solicitanţilor un “Calculator privind plata taxelor pentru

mărci şi indicaţii geografice”, disponibil aici.

Cum să îţi protejezi produsul la nivel european

Aşa cum am precizat deja, înregistrea unei mărci la OSIM asigură protejarea acesteia

la nivel naţional. De aceea, persoanele care prestează servicii la nivelul Uniunii

Europene şi vor ca produsul lor să fie protejat la nivelul tuturor ţărilor membre au

posibilitatea să îşi înregistreze marca la nivel european.

De altfel, o marcă UE (fosta marcă comunitară) garantează drepturi exclusive în toate

statele membre UE, iar înregistrarea acesteia se face direct la Oficiul Uniunii Europene

pentru Proprietatea Intelectuală (EUIPO), cu sediul în Alicante, Spania.

Astfel, OSIM nu intervine în procesul de înregistrare a mărcii Uniunii Europene, aşa

cum au explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, reprezentanţii Biroului pentru Relaţii cu

Publicul din cadrul instituţiei: "OSIM nu intervine în această procedură, decât cel mult

pentru a transmite cererea către EUIPO, contra unei taxe, fără a face însă vreun fel

de verificări sau comentarii", ne-a declarat sursa citată.

Formularul cererii de înregistrare a mărcii la nivelul UE poate fi accesat aici, pe pagina

de internet a EUIPO, şi prin intermediul acestuia solicitantul trebuie să transmită datele

sale de identificare (persoană fizică ori firmă), domiciliul sau sediul acestuia,

denumirea mărcii şi reprezentarea grafică (dacă are caractere speciale, culori şi

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

77

desene), precum si produsele şi serviciile pentru care se doreşte înregistrarea (cu

menţionarea claselor, conform Clasificării Internaţionale de la Nice).

Cererea, precum şi orice alte documente se trimit online sau prin poştă către EUIPO

(fostul Oficiu pentru Armonizarea Pieţei Interne -- OAMI --) cu sediul în Spania, oraş

Alicante, strada Avenida de Europa, nr. 4.

În ceea ce priveşte taxele pe care trebuie să le achite către Oficiu persoana care

doreşte să îşi înregistreze marca la nivel european, acestea pleacă de la 850 de euro

(taxa de bază pentru o clasă), tariful crescând cu fiecare taxă adăugată.

Notă: EUIPO pune la dispoziţia persoanelor interesate un calculator de taxe, cu

ajutorul căruia veţi afla exact cât vă costă înregistrarea şi, totodată, protejarea mărcii

în Uniunea Europeană.

Şi în cazul înregistrării mărcii la nivel european, ulterior depunerii cererii pot fi

formulate opoziţii de către orice persoană care pretinde că are drepturi anterioare

(spre exemplu, o marcă identică sau similară deja înregistrată pentru aceleaşi produse

sau servicii).

De altfel, marca Uniunii Europene are caracter unitar, în sensul că aceasta se

înregistrează fie în toate ţările membre ale Uniunii Europene, fie în niciuna dintre

acestea.

"Cu alte cuvinte, dacă măcar într-o ţară din Uniune marca este respinsă (există deja

în ţara respectivă o marcă înregistrată identică sau similară, ori încalcă alte prevederi

legale dintr-un stat), ea va fi respinsă peste tot", au lămurit specialiştii de la OSIM.

În concluzie, o marcă românească deja înregistrată la OSIM se poate înregistra şi la

nivel european, caz în care marca va avea două protecţii pe teritoriul ţării noastre: una

conferită de înregistrarea la nivel naţional şi o a doua asigurată de înregistrarea la

nivel comunitar. În altă ordine de idei, înregistrea unei mărci noi se poate face direct

în Uniunea Europeană, situaţia în care aceasta va fi protejată în toate statele membre

UE, inclusiv România.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

78

3.PORNIREA UNEI AFACERI DE LA ZERO

Se refera la constituirea unei noi întreprinderi, inițiatorul afacerii deținând

independența absoluta în administrarea și managementul afacerii. Fața de franciza,

aria de acțiune a antreprenorului este mult mai mare, acesta putând face propriile

alegeri și inova modele de conducere a afacerii. Dar, riscurile adiacente sunt mai

crescute, succesul afacerii ținând de abilitațile demonstrate de antreprenor.

3.1. Alegerea formei juridice pentru înființarea unei afaceri

Întreprinderea este fundamental economica, preluata la început în dreptul

comercial, și apoi în dreptul civil.

Este în esența o activitate, caracterizata prin urmatoarele:

• Este organizata si sistematica, fiind desfașurata în mod obișnuit, iar nu accidental

• Consta în gestionarea unor resurse sociale-economice financiare pe care le reunește

Titularul

– Preponderenta factorilor sociali (salariati; relatii socialclientelare; furnizori creditori

etc.)

– Semnificația factorilor financiari (trezorerie; creditare)

– Ponderea elementelor nepatrimoniale (fostul fond de comerț - firma, emblema,

clientela, vadul comercial, marcile înregistrate etc.)

– Relativa importanța a factorilor de tip locativ (sediu administrativ, hale productie etc.)

• Asumarea riscului de catre întreprinzator

– De aici rezulta necesitatea independentei

întreprinzatorului (desfasoara activitate în nume propriu; este o manifestare a inițiativei

titularului întreprinderii, acesta nedesfașurând o activitate dependenta)

• Scopul obtinerii de profit este specific doar prefesioniștilor comerțului; scopul este

indiferent, în defintia art.3 NCC!)

Are nevoie de o forma juridica pentru a se exprima în mediul de afaceri, pentru a

intra în raporturi juridice

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

79

– Forme fara personalitate juridica distincta: persoanele fizice autorizate,

întreprinzatorii individuali și întreprinderile familiale; societațile simple. In aceste forme

se poate constitui patrimoniu de afectatiune speciala (la societați – coproprietate).

– Forme cu personalitate juridica: societatile comerciale, regiile autonome, societațile

cooperative si alte forme asociative. Acestea dețin elementele caracteristice

personalitații juridice – patrimoniu (și capital) social, sediu, naționalitate, precum și o

voința juridica abstract distincta de cea a membrilor.

Opțiunea privind forma juridica aleasa se va realiza ținându-se cont de urmatoarele

elemente:

Domeniul în care urmeaza sa își desfașoare activitatea;

Dimensiunile afacerii și posibilitațile de dezvoltare;

Posibilii parteneri de viitor în dezvoltarea afacerii;

Cel mai avantajos cadru legal pentru afacere în etapa respectiva și în viitor;

Cea mai avantajoasa administrare contabila a patrimoniului social.

I. PERSOANA FIZICA AUTORIZATA(PFA), ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALA ȘI

ÎNTREPRINDEREA FAMILIALA (IF)

Persoana fizica autorizata și titularul întreprinderii individuale pot angaja alte

persoane cu contract individual de munca și poate colabora cu alte PFA, cu

întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau societați comerciale;

Titularul întreprinderii familiale NU poate angaja terțe persoane cu CIM, natura

activitații întreprinse desfașurându-se, în esența, în familie, dar poate colabora cu

PFA, cu întreprinderi individuale, familiale sau societați comerciale;

Cu toate ca din punct de vedere juridic, PFA, întreprinderea individuala și

întreprinderea familiala nu au personalitate juridica distincta de aceea a titularului lor,

își pot constitui PATRIMONII DE AFECTAȚIUNE distincte.

PATRIMONIUL DE AFECTAȚIUNE

Reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor PFA, titularului întreprinderii

individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitarii unei

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

80

activitați economice, constituite ca o fracțiune distincta a patrimoniului PFA, titularului

întreprinderii individuale/familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai

acestora.

În pofida constituirii unui patrimoniu de afectațiune, în caz de insolvența, titularii

raspund cu patrimoniile de afectațiune alocate formelor de organizare a activitații și,

în completare, cu patrimonial personal. Este o forma de RASPUNDERE

NELIMITATA, SOLIDARA ȘI INDIVIZIBILA (în cazul membrilor unei întreprinderi

individuale sau familiale).

Exista aceleași condiții de constituire la întreprinderea individuala și întreprinderea

familiala, însa membrii întreprinderii familiale trebuie sa fie: cel puțin 2 membri de

familie.

Noțiunea ”membru de familie” = soț/soție, rude/afini pâna la gradul IV inclusiv.

Întreprinderea individuala și întreprinderea familiala se vor constitui pe baza unui

ACORD DE CONSTITUIRE , prin care se poate prevedea un patrimoniu de

afectațiune.

ASEMANARI ȘI DEOSEBIRI ÎNTRE PFA ȘI ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALA

Asemanari:

Noile modificari legislative prevad posibilitatea chiar și pentru PFA sa angajeze

persoane cu contract individual de munca (începând din anul 2011);

Documentele care trebuie înregistrate la ONRC sunt aceleași;

Taxele la înregistrare / dizolvare sunt identice.

Deosebiri:

În caz de deces al titularului unei întreprinderi individuale, moștenitorii titularului pot

sa continue activitatea întreprinderii individuale, printr-o declarație autentica data la

notar în termen de 6 luni de la data deschiderii moștenirii. În cazul unei PFA, acest

lucru nu este posibil.

PFA trebuie sa dovedeasca prin documente, pregatirea și experiența profesionala

în activitatea întreprinsa, în vreme ce în cazul întreprinderii individuale, este suficient

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

81

ca doar unul dintre membri (reprezentantul acesteia) sa dovedeasca pregatirea și

experiența în acel domeniu.

Alți membri din cadrul familiei care doresc sa activeze în cadrul întreprinderii

familiale vor deveni membri printr-un nou acord de constituire

II. SOCIETAȚILE COMERCIALE

a) SOCIETATEA ÎN NUME COLECTIV

SNC este societatea constituita prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a doua sau

mai multe persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfașura o activitate

comerciala (de producție, comerț sau servicii), în scopul împarțirii profitului rezultat și

în care asociații raspund nelimitat și solidar pentru obligațiile societații.

Este cea mai veche forma de societate aparuta.

Are la baza un ACT CONSTITUTIV.

ASEMANARI ÎNTRE PFA, ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALA, ÎNTREPRINDEREA

FAMILIALA ȘI SOCIETATEA ÎN NUME COLECTIV:

Deși exista un patrimoniu de afectațiune al SNC, asociații raspund nelimitat și

solidar, ceea ce înseamna ca acei creditori ai SNC vor urmari întâi bunurile din

patrimoniul acesteia, iar daca acestea sunt neîndestulatoare, vor urmari și patrimoniul

personal al asociaților din SNC;

Denumirea se constituie la fel: numele cel puțin al unuia dintre asociați, urmat de

denumirea formei juridice (ex. ”SNC”).

DEOSEBIRI ÎNTRE PFA, ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALA, ÎNTREPRINDEREA

FAMILIALA ȘI SOCIETATEA ÎN NUME COLECTIV:

SNC va fi constituita în baza unui contract de societate și a unui act constitutiv (care

pot fi înglobate într-un înscris unic);

SNC este o societate de persoane și nu o forma de organizare cu specific individual,

constituita intuitu personae (PFA, întreprinderea individuala sau familiala);

În cazul SNC este obligatorie subscrierea și varsarea unui capital social (nu

exista plafon minim);

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

82

b) SOCIETATEA ÎN COMANDITA SIMPLA

SCS este societatea constituita prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a doua sau

mai multe persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfașura o activitate

comerciala (de producție, comerț sau prestari de servicii), în scopul împarțirii profitului

și care raspund pentru obligațiile sociale, dupa caz, nelimitat și solidar (asociații

comanditați) sau în limita aportului lor (asociații comanditari).

Are la baza un ACT CONSTITUTIV și un CONTRACT DE SOCIETATE (care pot fi

înglobate în cuprinsul unui singur înscris).

Denumire: cel puțin numele unuia dintre asociații comanditați, cu mențiunea

”societate în comadita”.

Capitalul social: nu exista plafon minim.

În cazul unei SCS, este obligatorie desemnarea unui Administrator (fie din rândul

asociaților comanditați, aceștia fiind singurii care raspund nelimitat, fie din afara

societații).

c) SOCIETATEA ÎN COMANDITA PE ACȚIUNI

SCA este societatea constituita prin asocierea a doua sau mai multe persoane,

care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfașura o activitate comerciala (de

producție, comerț sau servicii), în scopul împarțirii profitului și care raspund pentru

obligațiile sociale, dupa caz, nelimitat și solidar (acționarii comanditați) sau în

limita aportului lor (acționarii comanditari).

Termenul de ”acționar” desemneaza faptul ca aceștia contribuie la formarea

capitalului social prin anumite cote de participare, reprezentate prin cote de participare

reprezentate prin titluri, denumite ACȚIUNI.

Capitalul social: minim 90.000 lei (echivalentul a aproximativ 20.000 EURO);

Administrarea: în sistem unitar, fiind exclusa administrarea în sistem dualist.

Denumirea: prin rezervare de denumire, se poate alege orice denumire acceptata de

ONRC, nefiind legata de numele acționarilor (deosebire esențiala fața de SNC, PFA,

întreprinderea individuala sau familiala).

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

83

d) SOCIETATEA PE ACȚIUNI

SA este societatea constituita prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la

formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri,

numite ACȚIUNI, pentru desfașurarea unei activitați comerciale (de producție, comerț

sau servicii), în scopul împarțirii profitului și care raspund pentru obligațiile sociale

numai în limita aporturilor lor.

Are la baza un CONTRACT DE SOCIETATE și un ACT CONSTITUTIV (care pot fi

constituite într-un înscris unic);

ACȚIUNILE se constituie prin titluri la purtator (cec, cambie, bilet la ordin),care pot fi

transmise, catre terțe persoane. Valoarea nominala a unei acțiuni nu poate fi mai

mica de 0,10 lei (conform legii).

Atât în cazul SCA, cât și in cazul SA, este obligatorie constituirea unei ADUNARI

GENERALE a acționarilor, minim o data pe an, în primele 5 luni.

Capitalul social: minim 90.000 lei (echivalentul a aproximativ 20.000 EURO);

Administrarea: în sistem unitar (consiliu de administrație) sau în sistem dualist

(consiliu de administrație și directorat).

e) SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA

SRL este societatea constituita pe baza deplinei încrederi a doua sau mai multe

persoane, care pun în comun anumite bunuri pentru a desfașura o activitate

comerciala (comerț, producție sau servicii), în vederea împarțirii profitului și care

raspund pentru obligațiile sociale în limita aportului lor.

Are la baza un CONTRACT DE SOCIETATE și un ACT CONSTITUTIV (sau un înscris

unic, dupa caz);

CAPITALUL SOCIAL: minim: 200 lei subscris și varsat la data constituirii societații;

Capitalul social se divide în parți sociale, a caror valoare nu poate fi mai mica de 10

lei fiecare; Parțile sociale NU pot fi reprezentate prin titluri la purtator (doar in cazul SA

și SCA); Pentru transmiterea parților sociale, este necesara cesiunea.

Administratorii: asociați / neasociați;

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

84

DE REȚINUT!

Daca numarul asociaților este mai mare decât 15 persoane, este obligatorie

numirea cenzorilor.

CENZORII sunt experți contabili cu atribuții de verificare a actelor contabile. Aceștia

sunt asociați în cadrul societații cu raspundere limitata. Prin excepție, nu toți cenzorii

trebuie sa aiba calitatea de experți contabili, cu condiția ca aceștia sa fie în numar

impar si cel puțin unul dintre aceștia sa fie expert contabil.

AUDITUL INTERN ȘI EXTERN

Orice SRL poate sa angajeze auditori interni sau sa specializeze persoane angajate

deja ca auditori interni.

Auditul extern este obligatoriu în cazul societaților care îndeplinesc cel puțin doua

dintre urmatoarele criterii:

o Nr. mediu salariați este de cel puțin 50 persoane;

o Cifra de afaceri depașește 7.300.000 EURO;

o Active totale de peste 3.650.000 EURO;

f) SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA – DEBUTANT (SRL-D)

SRL-D a fost înființat în scopul crearii unui cadru favorabil pentru valorificarea

posibilitaților actuale de dezvoltare economica a României și a stimularii mediului de

afaceri, prin înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii, având în vedere

efectele negative ale crizei economice.

CONDIȚII PE CARE TREBUIE SA LE ÎNDEPLINEASCA ASOCIAȚII:

Capacitate deplina de exercițiu;

Nu a deținut calitatea de acționar / asociat într-o alta societate în Spațiul Economic

European (declarație pe propria raspundere);

Înființeaza pentru prima data o SRL-D.

Din luna iulie 2014 nu mai este obligatorie vârsta maxima de 35 de ani pentru

constituirea unei SRL-D.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

85

Asociații unei SRL-D pot sa îndeplineasca și calitatea de PFA, legea neimpunând

restricții în acest sens.

CARACTERISTICI ALE SRL-D:

Se constituie pe durata nedeterminata, rămând debutant pentru 3 ani.

Are statutul unei MICROÎNTREPRINDERI:

- cel mult 9 salariați;

- cifra de afaceri / activele totale sa nu depașeasca în cursul unui exercițiu financiar

2.000.000 EURO.

NUMARUL ASOCIAȚILOR fondatori trebuie sa fie cuprins între 1 și 5.

Toți asociații trebuie sa îndeplineasca condițiile cerute de lege (capacitate deplina de

exercițiu, sa nu fi deținut calitatea de asociat în alta întreprindere și sa înființeze pentru

prima data o SRL-D).

Administratorii trebuie sa fie aleși de adunarea asociaților din rândul acestora.

Cel mult 5 grupe CAEN ca obiecte de activitate pentru care sa se poata acorda

ajutor de stat.

Denumirea: denumire proprie conform rezervarii de denumire, însoțita de sintagma

”SRL-D”

OBLIGAȚII ALE ASOCIAȚILOR UNEI SRL-D în cazul solicitarii finanțarii:

Sa notifice în scris Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii în Cooperație

(O.T.I.M.M.C.) în cel mult 30 de zile de la înregistrare, pentru luare în evidența; .

Sa reinvesteasca anual minim 50 % din profitul realizat în anul precedent.

Sa întocmeasca un raport semestrial de progres adresat OTIMMC.

Sa înregistreze la OTIMMC situațiile financiare și semestriale.

ATENȚIONARI SPECIALE! Finanțarea se considera acordata necuvenit, în

urmatoarele situații:

Daca se constata ca societatea nu mai îndeplinește una dintre condițiile de la

înființare: cel mult 9 salariați, cifra de afaceri mai mica decât 2.000.000 EURO, cel

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

86

mult 5 asociați, daca asociații au declarat fals asupra calitații lor de asociat într-o

întrepindere de tip SRL-D sau daca nu se îndeplinesc obligațiile fiscale la timp.

FACILITAȚI

OTIMMC acorda o finanțare nerambursabila constând în ALOCAȚIE, de cel mult

50 % (cel mult 10.000 de EURO) din valoarea proiectului aferent planului de afaceri,

prin Programul SRL-D.

În ce privește restul sumei, antreprenorul trebuie sa faca dovada surselor de

cofinanțare. În ipoteza contractarii unui credit, se acorda, de asemenea, GARANȚII

prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.

Garanțiile se acorda în proporție de cel mult 80 de procente din valoarea creditului

solicitat (cel mult 80.000 EURO).

Pentru cel mult 4 salariați, se acorda SCUTIRE DE LA PLATA CAS.

Atenție! Sumele care depașesc pragul unui salariu mediu brut, nu sunt scutite de la

plata CAS-ului.

Consiliere, instruire și sprijin din partea O.T.I.M.M.C.

Denumire: prin rezervare de denumire, se poate alege orice denumire acceptata de

ONRC, nefiind legata de numele acționarilor (deosebire esențiala fața de SNC, PFA,

întreprinderea individuala sau familiala).

PERSOANA FIZICA AUTORIZATA- Avantaje

Cheltuieli mici de administrare (contabilitate în partida simpla) => costuri mai mici în

ce privește expertul contabil;

Contabilitatea se poate ține chiar și de persoana care a solicitat înființarea PFA-

ului;

Declarațiile depuse la ANAF sunt mai puține;

PFA poate sa angajeze terțe persoane;

Nu sunt necesare formalitați pentru împarțirea dividendelor (dar trebuie avute în

vedere taxele care se platesc la stat pentru profit);

PERSOANA FIZICA AUTORIZATA- Dezavantaje

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

87

Sunt necesare documente care atesta pregatirea și experiența profesionala a

solicitantului în domeniul de activitate solicitat: diplome, atestate, carte de munca etc.

din care sa rezulte experiența profesionala;

Se pot alege doar codurile CAEN care privesc activitatea în care persoana fizica

are experiența și pregatire;

Din punct de vedere contabil, CAS și CASS se platesc și în situația în care PFA nu

realizeaza venituri în decursul unui an calendaristic (baza de calcul: venitul minim pe

economie);

Posibilitați reduse de dezvoltare a afacerii;

Raspunderea este nelimitata, se întinde și asupra bunurilor persoanei fizice.

SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA – Avantaje

Nu exista limite de activitate, se pot alege mai multe coduri CAEN pentru

desfașurarea mai multor activitați, asociații nefiind ținuți sa probeze experiența sau

pregatirea profesionala;

Raspunderea fiecarui asociat este limitata la capitalul social depus la momentul

înființarii firmei; Așadar, nu se pot urmari bunurile personale ale asociatului;

Începând cu 1 februarie 2013, toate firmele care realizeaza venituri sub 65.000

EURO (aproximativ 290.000 lei), indiferent de numarul de salariați, platesc un impozit

de doar 3 % pe venit (care îl înlocuiește pe cel de 16 % pe profit). Prin urmare, pentru

firmele cu cheltuieli mici, SRL-ul devine chiar mai avantajos din punct de vedere fiscal

decât PFA (unde impozitul este de 16 % pe venit).

SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA – Dezavantaje

Capital social de minim 200 lei;

Contabilitatea se va ține obligatoriu de un expert autorizat CECCAR, care va semna

și autoriza toate declarațiile și raporturile depuse la organele deinspecție fiscala;

Costurile generate de contabilitate și administrare sunt mai mari;

Pe lânga impozitul de 16% pe profit (sau 3 % pe venitul microîntreprinderilor),

asociații SRL-urilor vor fi obligați sa plateasca un impozit de 16 % pe dividende;

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

88

Dividendele sunt singura forma legala de a scoate bani din firma (spre deosebire

de PFA). Mai mult, daca un asociat nu are și alte surse de venit de natura salariala,

statul va aplica și va reține contribuția de asigurari sociale din dividende.

Desființarea unei SRL presupune o procedura complexa, dureaza aproximativ 2 luni

și necesita costuri mai mari. Taxele sunt aproximativ 568 lei.

3.2. Datele de idenficare a afacerii

Pentru înființarea afacerii sunt necesare: alegerea codurilor CAEN potrivite activitații,

alegerea numelui, logo-ului sau a altor date de identificare, întocmirea documentației

de constituire, depunerea documentației de constituire.

“CAEN reprezinta acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistica

naționala a activitaților economice din România. Aceasta clasificare a fost proiectata

pentru a permite gruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la "unitați

statistice", cum ar fi, de exemplu, o uzina sau un grup de uzine ce constituie o entitate

economica, o întreprindere.” (www.coduri caen.com)

ATENȚIE: Este indicat ca inițiatorul sa preconizeze pe termen cât mai lung ce activitați

va desfașura întreprinderea de-a lungul dezvoltarii sale, pentru a alege la momentul

înființarii codurile CAEN adecvate obiectivelor acelei afaceri.

Se poate alege un cod CAEN principal și nenumarate coduri secundare (nu exista un

numar maxim), excepție face cazul SRL-D.

Taxe suplimentare pentru înregistarea de noi coduri CAEN dupa momentul

constituirii firmei. Actualizarea codurilor CAEN: cererea de actualizare a obiectului de

activitate, certificatul de înregistrare

Codurile CAEN cu regim special (activitați specifice BNR, regimul armelor și

munițiilor) sunt interzise. Unele societați pot avea numai un singur obiect de activitate:

investigația leasingului financiar sau creditarea. Unele activitați economice se pot

alege numai daca acestea reprezinta obiectulprincipal de activitate: activitațile

veterinare, activitațile de intermediere tranzacțiilor financiare, activitațile de garda și

protecție.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

89

4. NOȚIUNI FINANCIARE CHEIE PRIVIND DERULAREA UNEI AFACERI:

SISTEMUL DE EVIDENȚA FINANCIARA

Orice afacere presupune o administrare financiara, astfel încât antreprenorul trebuie

sa cunoasca și sa înțeleaga termeni economici pentru a putea

gestiona/conduce/preconiza strategiile respectivei întreprinderi. Obiectivele principale

ale afacerii, indiferent de tipul acesteia, vor viza întotdeauna atingerea unor rezultante

financiare.

Când vorbim de un business, vom aduce în discuție noțiunea de PROFIT, adica

surplusul obținut de întreprindere daca venitul total provenit din activitațile afacerii

depașesc cheltuielile realizate. (PROFITUL= VENITURI TOTALECHELTUIELI

REALIZATE)PROFITUL NET se calculeaza prin scaderea din profitul brut a cotelor

de impozit pe profit.

CIFRA DE AFACERI— se calculeaza conform veniturilor provenite din

vânzari/prestari servicii (reprezinta doar un segment din total venituri)

Veniturile și cheltuielile unei firme

În contabilitate, prin VENITURI se înțelege aflux (creșteri) ale beneficiilor economice

înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau de creșteri ale

activelor ori descreșteri ale datoriilor care se concretizeaza în creșteri ale capitalului

propriu, altele decât contribuții ale acționarilor firmei. Definiția veniturilor cuprinde atât

venituri din activitați curente ale întreprinderii (vânzari, comisione, dobânzi bancare,

dividende, redevențe), cât și vânzari din alte surse (cf. Notiuni de contabilitate primara,

Managementul afacerilor, Marketing si dezvoltarea afacerilor – Lucian Nedelcu,

Razvan Mitocariu, Adrian Rîndasu)

Total venituri—venituri exploatare (ex: venituri din vânzari), venituri financiare

(venituri din investiția financiara pe termen scurt care se regasește în costul produsului

la vânzare; diferențe de curs valutar, dobânzi, conturi, valori imobiliare achiziționate în

vederea unui profit pe termen scurt etc.)

Tipuri de venituri:

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

90

1. din exploatare— venituri din vânzarea de produse si marfuri, precum si prestari de

servicii; venituri aferente costului productiei, reprezentând variatia în plus (crestere)

sau în minus (reducere) din valoarea stocurilor de produse; venituri din subventii de

exploatare, reprezentând subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru

acoperirea pierderilor

2. financiare—venituri din investiții pe termen scurt; venituri din variații ale cursului

valutar: venituri din dobânzi

3. extraordinare (ex. daunele pretinse de o firma, deținatoare de polița de asiguare,

în urma producerii unor calamitați)

Daca veniturile se refera la câștigurile realizate de o întreprindere, CHELTUIELILE

înseamna pierderi. Astfel definiția cheltuielilor se prezinta ca diminuari ale beneficiilor

economice realizate pe parcursul perioadei contabile ca ieșiri sau creșteri ale datoriilor

întreprinderii — ce duce la reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate

din distribuirea acestora de acționari. (cf. Notiuni de contabilitate primara,

Managementul afacerilor, Marketing si dezvoltarea afacerilor – Lucian Nedelcu,

Razvan Mitocariu, Adrian Rîndasu)

Clasificare:

1. cheltuieli din exploatare— cheltuieli cu materiile prime și consumabilele; costul

marfurilor vândute și ambalajele, cheltuieli cu personalul—salarii și asigurari de

protecție sociala; cheltuieli cu prestari servicii executate de terți—contabil, expert

contabil, colaboratori; cheltuieli cu transportul și protocolul, taxe poștale, cheltuieli cu

reclama și publicitatea; chirii, utilitați; costul obiectelor de inventar consumate; etc.

2. cheltuieli financiare— pierderi din creanțe (dreptul creditorului de a cere

debitorului sa dea); cheltuieli privind investițiile financiare cedate; oscilații

dezavantajoase de curs valutar

3. cheluieli extraordinare—calamitați și alte evenimente neprevazute

4. cheltuieli cu amortizarile, provizioanele (se constituie la sfârșitul exercițiului

financiar când se constata o valoare de inventar a imobilizarilor actuale a bunurilor

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

91

mai mica decât valoarea de înregistrare—neamortizata ori se realizeaza posibiliatea

producerii unor pierderi sau cheltuielii—ex.: în caz de litigii, procese, etc.); pierderi

de valoare; cheltuieli cu impozitul pe profit sau venit datorat de întreprindere

DE REȚINUT:

Tipuri de cheltuieli deductibile—cheltuielile efective legate strict de funcționarea și

menținearea activitații întreprinderii (ex: cheltuieli de exploatare— cheltuieli cu materii

prime, materiale consumabile, utilaje, cheltuieli cu salariile și plata contribuțiilor

sociale, chirii, utilitați, etc.; cheltuieli cu taxele, impozitele—excepție face impozitul pe

venit; cheltuieli cu dobânzile și comisioanele bancare)

Tipuri de cheltuieli parțial deductibile— cheltuieli cu sponsorizarea, mecenatul,

protocolul, cotizații platite asociațiilor profesionale, cheltuieli cu indemnizarea și

delegarea în alta localitate/strainatate, costuri cu tichete de masa pentru angajați,

pierderi privind bunurile perisabile, etc.

Cheltuieli nedeductibile: achiziția de bunuri folosite pentru uzul personal și nu al

întreprinderii, donațiile, impozitul pe venit, ratele creditelor angajate, cheltuieli ale

bunurilor constatate lipsa în gestiune sau degradate, bunuri confiscate; 50% din

cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt

destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima

autorizata care sa nu depașeasca 3.500 kg și care sa nu aiba mai mult de 9 scaune

de pasageri

4.1 Plata impozitului pe venit/profit

1. La buget de stat: impozit pe venit—3% (microîntreprinderi)/ 1% pentru 2 angajați;

impozit pe profit—16%, TVA de plata

2. Bugetul asigurarilor sociale—plata contribuțiilor salariale pentru angajați

Repere legislative:

Legea 31/1990—legea societaților comerciale, actualizata

Codul Fiscal, actualizat (prin Legea 123)

Codul de procedura fiscala, actualizat

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

92

Legea 82/1991—legea contabilitații, actualizata

Firma platește un impozit de 3% pe total venituri (mai puțin veniturile din variația

stocurilor—doar la momentul crearii produsului) (pentru veniturile de sub

65.000 de euro)

Se platește trimestrial

Firmele nou-înființate sunt obligate sa plateasca impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor începând chiar cu primul an.

AVANTAJE—pentru firmele care înregistreaza profitabilitate (IT, servicii, comerț)

DEZAVANTAJE—firmele aflate pe pierdere; firmele nou-înființate.

Acest impozit de maxim 1.950 euro nu poate fi recuperat niciodata de

microîntreprinderi

ÎNSA......

Pentru firmele care au ca și obiect de activitate consultanța și management

(menționate în codurile CAEN ale firmei)....Daca peste 20% din veniturile totale

obinute de firma provin din activitațile de consultanța și management, atunci

firma va plati impozit pe profit (16%)

Plata impozitului pe profit—16%, când veniturile firmei depașesc 65.000 de euro

4.2 Plata taxei pe valoare adaugata (TVA)

O firma/PFA nou-înființata poate beneficia de aplicarea regimului special de

scutire, daca la momentul începerii activitații economice declara o cifra de

afaceri estimata sub plafonul de scutire (220.000 de lei)

Ce înseamna firma platitoare de TVA?

La momentul achiziționarii (cumpararii) materiei prime de la o alta firma tot platitoare

de TVA își poate deduce TVA-ul

CE ESTE DEDUCEREA?

— suma neimpozabila acordata contribuabilului (care intra în aplicarea TVA)

La cumparare se deduce TVA

La vânzare se colecteaza TVA

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

93

Diferența dintre TVA-ul de pe factura furnizorului și cea de pe factura emisa

clientului de catre firma reprezinta cota TVA platita statului (la momentul

finalizarii balanței din luna respectiva/trimestru)

Declarația 394—Declarație privind achizițiile și livrarile realizate pe luna/trimestru

(pentru verificarea TVA)

Întârzierea plații facturii sau depunerii declarației rectificative la D 394 duc la pierderi

pentru firma (nu-și recupereaza TVA platit furnizorului)

ATENȚIE: Marfa trebuie sa fie însoțita de factura, aviz (altfel se creeaza haos și în

acte și în contabilitate).

În genere cota TVA este 24%

Excepție fac:

TVA de 9% care se aplica pe întreg lanțul de comercializare

Toate sortimentele de pâine și anumite specialitați de panificație (cod CAEN

1071)

Faina de grâu (alba, neagra); faina de secara (cod CAEN 1061)

Unele medicamente și rechizite școlare

TVA de 5%

Locuințe cu suprafața utila de 120 mp

4.3 PATRIMONIUL unei firme

- totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economica

ACTIVUL SOCIAL – bunurile aduse ca aport și cele dobândite în cursul activitații

de societate = RESURSE

PASIVUL SOCIAL – include obligațiile societații indiferent de natura = UTILIZARI

Pentru îndeplinirea obiectului de activitate, patrimoniul întreprinderii se afla într-o

permanenta miscare si transformare ca urmare a urmatoarelor procese economice:

• aprovizionarea – urmareste cheltuielile privind transportul si aprovizionarea cu

materiale prime si materiale efectuate cu mijloace proprii si straine (închiriate);

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

94

cheltuielile cu încarcarea, descarcarea materialelor în depozit si magazie (cheltuieli

de manipulare); pierderi pe timpul transportului în limita normelor legale.

• productia – urmareste totalitatea cheltuielilor aferente productiei precum si

cheltuielile realizate ca rezultat al activitatii desfasurate de ag. ec. si care produc în

patrimoniul unitatii modificarea de volum si structura, transformari cantitative si

calitative, determinând rezultatele financiare ca rezultat al unor operatii economico.

– financiare consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.

ACTIVELE SE IMPART:

ACTIVE IMOBILIZATE

- necorporale:

- cheltuieli de constituire;

- cheltuieli de cercetare și dezvoltare;

- programe informatice.

- corporale :

- terenuri

- mijloace fixe— cladiri, construcții speciale, mașini, utilaje,

instalații de lucru, plantații, animale;

- imobilizari în curs (investiții neterminate).

- financiare:

ACTIVE CIRCULANTE:

- stocuri de materii prime și materiale, obiecte de inventar, produse

finite, animale, marfuri;

- alte active circulate - clienti, decontari cu asociații, acțiuni,

obligațiuni, disponibil la banca și în casa

CONTURILE DE REGULARIZARE care sunt o consecința a repartizarii

cheltuielilor și veniturilor în timp, astfel încât un exercițiu financiar sa includa

toate cheltuielile și toate veniturile care îl vizeaza efectiv.

Astfel, din punctul de vedere al activelor vor cuprinde:

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

95

- cheltuielile efectuate în avans, respectiv acea categorie de cheltuieli care se suporta

eșalonat pe mai multe exerciții financiare (reparații capitale, reparații curente, chirii

datorate unor agenți economici sau abonamente);

- cheltuieli în curs de clarificare (amenzi, cheltuieli de judecata) ce necesita lamuriri.

ELEMENTELE DE PASIV

- Prin pasiv se ințelege patrimonial juridic, adica relațiile în care se afla subiectul

patrimoniului cu valori care fac pare din active, respectiv totalitatea mijloacelor economice

sub aspectul provenienței, al surselor de formare, al obligațiilor pe care agenții economici

le au fața de salariați, bugetul de stat și alți agenți aconomici

CAPITALUL PROPRIU - capitalul social, diferențe din reevaluare, profit nerepartizat,

profit sau pierdere, fondul de participare la profit și alte fonduri;

PROVIZIOANE (rezerve) pentru riscuri și cheltuieli – în vederea acoperirii unor litigii,

garanții acordate clienților, pierderi din diferențe de curs valutar

DATORII - împrumuturi, credite bancare, credite externe, furnizor creditori, decontari

cu salariații, impozite și taxe

CONTURI DE REGULARIZARE REPREZENTATE PRIN VENITURI IN AVANS,

respectiv acele venituri anticipate provenite din încasari de chirii, vânzari cu plata în

rate, diferențe favorabile de curs valutar.

5. FINANȚAREA UNEI AFACERI

Antreprenorii români considera ca una dintre marile probleme ale mediului de afaceri

ramâne capacitatea înca redusa în atragerea finanțarilor. Cu toate acestea, un studiu

realizat de compania de consultanța Ernst& Youg în 2014, arata ca perspectivele

atragerii de finanțare pentru antreprenoriat s-au îmbunatațit în comparație. Peste

jumatate din firmele românesti finantate au primit cea mai recenta runda de finantare

în ultimul an, finantarile care au ca destinatie investitiile înregistrând o crestere

spectaculoasa, depasind 60% din total. Cele mai vulnerabile se situeaza afacerile

aflate în stadiu de germinare și start -up-urile care pornesc de la un capital modic și

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

96

au posibilitați restrânse de investiție, astfel încât ajung ușor în situația de a nu derula,

în fapt, nicio activitate economica.

O afacere are la dispoziție o serie de INSTRUMENTE DE FINANȚARE, precum:

- Sursele de finanțare ale întreprinderilor: forme specifice (autofinanțarea,

aporturile la capitalul propriu, conținutul și caracteristicile acțiunilor, recurgerea la

îndatorare)

- Surse de finanțare de catre terți (business angels, crowfunding, venture capital)

- Surse de finanțare nerambursabila sau parțial rambursabila pentru IMM-uri

(identificarea programelor de finanțare, completarea cererii de finanțare, aplicarea,

implementarea priectelor)

Autofinanțarea—ofera cea mai mare independența de acțiune; presupune

reinvestirea unei parți din profitul obținut în ultimul exercițiu financiar.

Aportul la capital propriu—creșterea capitalului social în numerar sau în natura.

Microfinanțarea— creditarea antreprenorilor care nu au acces la serviciile

traditionale bancare (valoare unui microcredit variaza sub 10.000 de euro și 25.000

de euro). Presupune prezentarea de garanții din partea antreprenorilor, aidoma

împrumutului bancar

Finanțarea cu suportul unui business angel (persoane care dispun de resurse și

experiența și ofera sprijin financiar proiectelor mici de afaceri pentru a le ajuta sa se

dezvolte.) Practica nu este foarte raspândita în România, dar conform analiștilor în

domeniu, corporațiile încep sa ofere finanțare start-up-urilor locale dezvoltând

programe și platforme web în acest sens. Finanțarea poate fi obținuta prin prezentarea

unui plan de afaceri concludent. De obicei, un business angel nu cere nicio garanție

pentru investiția realizata

Crowdfunding—colectare de finanțari mici de la mai multe persoane prin

promovarea unei anumite idei de afaceri. Site-urile de crowfunding devin tot mai

populare în lumea întreaga.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

97

Venture capital (capital de risc)—injecții de capital asigurate de finanțatori

(deținatori de fonduri) care devin acționari minoritari ai firmei. Aceștia participa în firma

pentru o perioada determinata de timp (între 3-5 ani, de regula), dupa care se retrag

din acționariatul firmei. Firma nu va datora dobânda acestei suplimentari de capital,

investitorii având de câștigat dintre prețul de vânzare al acțiunilor, respectiv valoarea

acestora la momentul ieșierii finanțatorului și prețul de intrare, finanțarea acordata

societații. În România, puține sunt cazurile în care se obțin investiții prin capital de risc.

Finanțarea parțial rambursabila prin accesarea de scheme de stat de tip minis

(Programe precum SRL-D, Start-up Nation,Femeia Antreprenor) sau fonduri

europene—cea mai dezirabila forma de finanțare pentru antreprenori.

Finanțarea se obține în baza depunerii unei cereri de finanțare (grant ce are forma

unui plan de afaceri/proiect), care asuma îndeplinirea unor indicatori conform

referințelor din ghidurile de finanțare. Finanțarea se acorda conform punctajului obținut

în urma evaluarii cererilor de finanțare. Cu toate ca s-au facut evoluții majore în

accesarea acestor fonduri, antreprenorii de start-up-uri înca se considera dezvantajați

în privința know-how-ului privind scrierea și implementarea de proiecte. Finanțarea se

acorda de regula treptat, de-a lungul implementarii prooiectelor, dupa depunerea

documentelor justificative care demonstreaza progresul proiectului ce însoțesc

cererea de rambursare.

Utilizarea resurselor alternative—este o soluție pentru firmele ce au disponibil

redus de lichiditați. Se refera la reducerea spre minim și eficientizarea costurilor,

cautând alte resurse de realizare a schimbului economic, exceptând avansarea de

bani (ex: bartere, troc, utilizarea socialmedia ca alternativa la campaniile mediatice

tradiționale din sfera publicitații).

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

98

6. MANAGEMENTUL AFACERII

Reușita și mai ales stabilitatea unei afaceri ține de strategia de management, sub

aspectul coordonarii și organizarii activitații. Managementul are o referința deosebit de

importanta, întrucât este structura care genereaza cadrul general afacerii.

În acest caz managementul este definit ca proces care urmarește atingerea unor

scopuri date într-un anumit timp prin efectuarea unor activitați clar stabilite.

Din ipostaza managementului abordat, sistemele afacerilor pot fi deschise

(transparente și comunicante cu exteriorul) sau închise (informația este centralizata,

comunicarea cu exteriorul este strict reglementata), fapt ce va duce la o abordare a

unei strategii de marketing de tip inovativ/orientate spre satisfacerea nevoilor clientului

sau care vizeaza doar obținerea/menținerea cotei de piața și a unui anumit profit.

6.1. Etapele dezvoltarii managementului afacerii

Pentru demararea unei afaceri, primii pași de management pe care trebuie sa

îi aiba în vedere antreprenorul sunt:

- Definirea profilului afacerii (structura afacerii, stabilirea și urmarirea obiectivelor

propuse, planificarea atingerii rezultatelor)

- Dezvoltarea activitaților proprii întreprinderii (în funcție de forma aleasa, instrumente

pentru start-up, stabilirea planului activitații, dezvoltarea activitații)

- Realizarea unei analize SWOT (Analiza puncte forte și slabe, oportunitați și amenințari,

importanța aplicarii analizei SWOT)

- Tipuri de resurse (inventarierea resurselor de necesare pentru demararea afacerii, ce

sunt resursele alternative și utilitatea lor, organizarea și gestionarea resurselor,

identificarea și recrutarea resurselor umane, tehnologia necesara în funcție de specificul

afacerii)

- Dezvoltarea treptata a instrumentelor de management și de conducere a afacerii:

procesul creativ

etapa de incubare

etapa de generare/meditare

etapa decizionala

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

99

etapa de exploatare

stabilirea obiectivelor unei activitați, a rezultatului final și a pașilor de urmat pentru

atingerea rezultatului

împarțirea activitații în sarcini, subsarcini și stabilirea rezultatelor intermediare

diagrama Gantt a activitații

diagrama responsabilitații

6.2. Tipuri de management

În funcție de structura și obiectivele afacerii, managementul se va adapta nevoilor și

situațiilor care trebuie soluționate. Este vital pentru stabilitatea afacerii ca stilul de

management sa fie unul consecvent, echilibrat, orientat spre urmarirea rezultatelor și

raportat la o planificare exacta în timp a acțiunilor care trebuie întreprinse. Activitațile

având de cele mai multe ori dimensiuni multiple solicita combinarea mai multor

modele/referințe de management.

Exemple de modele/instrumente de management care pot fi folosite pentru activitatea

societaților mici și mijlocii:

a. Procesul Osborn Parnes – Rezolvarea Creativa a Problemei (RCP)

Stabilirea obiectivului٭

Stabilirea datelor (sau faptelor)٭

Formularea problemei٭

Generarea ideilor٭

Alegerea unei soluții٭

Obținerea acceptarii soluției٭

b. Diagrama GANTT a activitații

- definirea activitaților de executat

- determinarea perioadei activitații

- planificarea secvențiala a activitaților

- definirea legaturilor dintre activitați

c. Procesul de creativitate al lui Rossman:

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

100

Observarea unei necesitați sau a unei dificultați٭

Analiza necesitații٭

Analiza întregii informații disponibile٭

Formularea tuturor soluțiilor obiective٭

Analiza critica a acestor soluții (avantaje, dezavantaje)٭

Nașterea noii idei- invenția٭

Experimentarea pentru a testa cea mai promițatoare soluție, selectarea și٭

perfecționarea alcatuirii finale.

IMPORTANȚA ȘI URGENȚA ÎN MANAGEMENT (Modelul Eisenhower)

- Pentru evitarea riscului epuizarii (burnout); prioritizarea sarcinilor

Cadran 1

Urgent și important

(crize, problem presante, proiecte la termen)

Cadran 2

Important dar nu și urgent

(întâlniri, întreruperi)

Cadran 3

Urgent dar nu și important

(exersarea, planificarea)

Cadran 4

Nici important și nici urgent

(munca de rutina, recreerea)

6.3. Logistica necesara derularii afacerilor

- Infrastructura afacerii (resurse disponibile, resurse preconizate pentru extinderea

afacerii, rolul logisticii în obținerea avantajului competitiv: logistica interna, operațiile

de suport ale producției, logistica externa, marketingul și vânzarile, serviciile; logistica

integrata)

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

101

- Fluxul parcurs de un produs de la furnizor/producator la clientul final

(distribuția, costurile logistice, tehnologia informațiilor utilizate, nevoia perfecționarii

activitații logistice pentru creșterea diversitații produselor)

- Asimilata în principal logisticii distribuției → instrument principal al politicii de

marketing din producție industriala (optimizarea și coordonarea transporturilor/

eficiența livrarii catre clienții finali pentru a asigura avantaj competitiv) → extindere

spre zona achizițiilor de materii prime

- Organizarea pe functiuni (aprovizionare, productie, marketing, financiar, desfacere

etc.)

- Logistica integrata se bazeaza pe analiza costului total al activitatilor logistice,

având ca punct central nivelul serviciului catre consumatori

→ costul total al activitatilor logistice trebuie sa cuprinda: nivelul serviciului

catre consumatori (costul vânzarilor nerealizate ca urmare a unui nivel al

serviciilor furnizate necorespunzator)

costurile de transport

costurile de depozitare

costul procesului de comanda si de informatizare

costurile de desfacere

costurile cantitative legate de fabricatie

→ gestiunea fluxurilor de marfuri si a informatiilor din firma, dar complexitatea

domeniului a impus extinderea obiectului de studiu la gestiunea productiei, a

aprovizionarii si a stocurilor (în diferite faze ale proceselor din întreprindere).

Logistica este: planificarea, implementarea si controlul fluxurilor fizice de materiale

si produse finite de la punctele de provenienta a acestora la punctele de utilizare, astfel

încât sa se realizeze profit si sa fie satisfacute cerintele clientilor (Kotler)

Un sistem de distributie neadecvat poate distruge un produs, care în alte conditii se

poate dovedi a fi foarte bun.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

102

Scopul logisticii este de a crea lanturi de livrare, respectiv fluxuri fizice de materiale

si produsefinite catre consumatorii finali, cu costuri cât mai reduse, cunoscând ca

ponderea acestora în costul total al produsului reprezinta 30-40% la produsele

prelucrate.

Lant logistic (supply chain): coordonarea functiilor afacerii (marketing, productie,

financiar) în cadrul firmelor si între firme.

Managementul logistic cuprinde : serviciul catre clienti, procesul de comanda si

pregatire a loturilor de livrare, distributia informatiilor, previziunea ofertei, controlul si

inventarierea stocurilor, transportul, depozitarea, achizitionarea materiilor prime si a

serviciilor, serviciile postvânzare, ambalare, restituirea bunurilor (logistica inversa).

Relatia logisticii cu marketingul: logistica are rolul de a asigura servicii catre

consumatori, tinând seama de oportunitatile de marketing, care vizeaza între altele

maximizarea vânzarilor pe diferite segmente de piata

Logistica = „marketing orientat”

Urmareste realizarea unui nivel al serviciului catre consumatori prin prisma celor

cinci potriviri: produsul potrivit, la locul potrivit, la timpul potrivit, în cantitatile potrivite

si la un cost potrivit.

6.4. Managementul personalului

Afacerea depinde de oameni, din postura lor de angajați ai întreprederii sau de clienți.

Motivația și organizarea insuficienta a personalului poate aduce afacerea într-o zona

de risc.

Managementul resurselor umane pune accent pe distribuția exacta a

responsabilitaților în organizație și pe încadrarea potrivita a persoanelor conform

cerințelor postului (realizarea fișei postului, selecția și recrutarea adecvata a resurselor

umane, angajare, delegare de sarcini și orientare la locul de munca, monitorizare,

evaluare, instruire, compensare a personalului).

Matricea de alocare a responsabilitatilor (Responsibility Assignment

Matrix - RAM)

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

103

arata cine participa si în ce masura la realizerea unei activitati sau la luarea deciziilor

în legatura cu aceasta

matrice descendenta (distribuirea sarcinilor de la nivelul deci zional spre execuție)

Exemplu:

RAM

D- Decident

R-Responsabil

C- Consultat

I- Informat

Cercetare de piața D C C R C

Publicitate D R C C I

Finanțare R I R I I

Design produse C C C C I

Producție C I I C D

Distribuție C C C C D

Managementul și personalul va viza:

Motivația angajaților

Competența angajaților

Acordarea feed-back-ului

COMPORTAMENT (masurabil) REZULTAT (ce rezultat a avut comportamentul)

SENTIMENT (reacția provocata de comportament și rezultat)

VIITOR (îmbunatațirea comportamentului; ce se cere în viitor)

MODEL DE ECHILIBRARE A ORIENTARII OAMENI – SARCINI

- echilibrarea preocuparii pentru îndeplinirea sarcinilor și motivarea/ înțelegerea

nevoilor oamenilor

- investirea de timp pentru îmbunatațirea comportamentelor personalului

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

104

7. STRATEGIA DE MARKETING

Strategia de marketing în practica afacerilor este transpusa printr-un plan de

marketing, parte strategica prima a afacerii. Planul de marketing este integrat planului

de afacere, ajutând la identificarea celor mai bune oportunitați pentru companie. În

general, planul de marketing va urmari repere ca:

1. Promovare și marketing aplicat în funcție de tipul afacerii (definirea pieței: piața

potențiala, cota de piața, studii de piața, condițiile de piața, analizarea

concurenței/concurența neloiala, canale de promovare)

2. Targetul de piața: mass marketing și micro marketing—nișe de piața, înțelegerea

comportamentului consumatorilor, metode de intrarea pe piața, creșterea și

optimizarea portofoliului de clienți—instrumente, dezvoltarea identitații afacerii)

3. Mixul de marketing (produs, preț, canal de vânzare, promovare)

7.1. Ce este marketingul?

Suma acțiunilor care susțin și influențeaza vânzarea produselor pe o piața

Marketingul este apanajul firmelor mari (care dețin capacitate de a crea

comportamente și nevoi)

Firmele mici nu dispun sau dețin un buget foarte restrâns pentru marketing

Ce determina un cumparator sa cumpere un anumit produs:

Cum raspunde acel produs la necesitatea sa de moment

Prețul (reducerile, alte bonificații)

Calitatea (care este influențata de: materiile prime folosite, procesul tehnologic și

utilajele folosite, lipsa defectelor).

În fapt, calitatea este data de percepția clienților și nu de calitațile produsului în sine

Design (de multe ori cumpararea unui produs dupa design este o decizie

determinata emoțional pentru cumparator)

Diversitatea liniei de produse (produse oarecum omogene ce se disting prin mici

particularitați)

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

105

Reputația (marca: poate reprezenta pentru cumparator garanția unei calitați

necertificate/verificate)

Caracteristicile (fișa tehnica/ certificatul/eticheta produsului)

Serviciile conexe (care pot aduce valoare adaugata unui produs, îi pot îmbunatați

caracteristicile/utilitațile, ceea ce va crește potențialul portofolului de clienți al afacerii)

Ambalare (nu are doar rolul de protecție; completeaza design-ul/calitațile

produsului)

Garanțiile (Cum rezolva clientul problemele aparute cu produsul sau dupa ce a

început sa îl utilizeze? Cât de lunga este perioada de garantie? În cazul în care

produsul are probleme este reparat sau înlocuit? Dupa câte defectiuni se înlocuieste

produsul? Dupa ce expira perioada de garantie cum este sustinut clientul în

eventualele probleme legate de produs?)

Politica de retur (posibilitatea restituirii produsului și primirea unui alt produs în

schimb/restituirea banilor clienților/ acordarea unei compensații)

Canalele de distribuție

Acoperirea (O firma care vinde produse de mici dimensiuni le poate tranzacționa

mai ușor la nivel international)

Stocurile (cantitați prea mari de produse pe stoc reprezinta bani blocați/ out of stock

(ruptura de stoc poate duce la pierderea clienților fideli —Multe firme își dezvolta

strategii de marketing în ceea ce privește jocul de stoc)

Facilitațile de transport

Promovarea și impactul reclamei/ Vânzarea personala (B2B)/ Opțiunile de canale

de promovare (Promovare de masa) PREȚUL—este considerat cel mai important

instrument de marketing, întrucât influențeaza cel mai ușor decizia clienților de a

cumpara sau nu produsul

Factori interni: Costuri+ Adaos comercial→Strategie de vânzare orientata spre

cost Factori externi: Pornind de la o valoare pe care clienții o percep conținuta

în acel produs→Strategie orientata catre valoare

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

106

o Clienți sunt dispuși sa ofere o valoare mai mare decât estima firma

o Clienții sunt dispuși sa ofere o valoare mai mica pe achiziționarea produsului decât

își permite firma sa vânda.

Este prețul cea mai ușoara forma de strategie de marketing?

SCUMP=BUN; SCUMP=IEFTIN

Achiziții de valoare mica vs Achiziții de valoare mare

7.2. Strategii de vânzare

UPSELLING- strategie de vânzari prin care vânzatorul încearca sa ofere oportunitați

de cumparare prin recomandarea unor produse conexe unui anumit produs/serviciu

sau aceeași versiune a produsului îmbunatațita

CROSS SELLING- vânzarea încrucișata- încurajarea cumparatorului de a cumpara

produse complementare chiar și din game diferite

PRODUCT BUNDLING- strategia de marketing prin care mai multe produse sunt

oferite ca un singur produs

Elemente care primeaza în dezvoltarea strategiilor de vânzari:

DEZVOLTAREA RELAȚIILOR NONFORMALE CU CLIENȚII

STRATEGIA DE MARKETING PRIN DIFERENȚIERE

STRATEGIA DE MARKETING PRIN

DIVERSIFICARE/CONCENTRARE

- Orice într-o afacere începe și se termina cu clienții (consumatorii/partenerii)

- Principala sarcina a antreprenorului este sa-și mulțumeasca clienții

- Nu toți clienții sunt la fel și trebuie priviți ca diferiți, având cereri și nevoi diverse!

Uneori pentru afacere vânzarea a cât mai multe produse poate fi neprofitabila pentru

afacere, iar pentru optimizarea vânzarilor, antreprenorul trebuie sa sondeze atât piața

cât și abilitațile sale de a furniza produse de cea mai buna calitate care raspund pe

deplin la necesitațile clienților. Cum nu poate raspunde necesitaților tuturor, este

indicat ca antreprenorul sa cunoasca care sunt Cei mai Valoroși Clienți (MVC) ai sai

(pentru ca unii oameni se potrivesc mai bine identitații afacerii tale decât alții). Așadar,

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

107

se va încerca prefigurarea unui profil top 3 clienți cu care antreprenorul ar vrea sa faca

afaceri—identificarea clientului este o condiție necesara în dezvoltarea politicilor de

marketing afirmate de o firma.

Cercetare în funcție de:

Criteriul demografic:

- Vârsta

- Gen

- Venit

- Proveniența demografica

Criteriul psihologic:

- Activitați

- Interese/ Preferințe

- Opinii ( în ce cred, ce convingeri au)

- Atitudini/ Valori

A vinde cât mai multe produse pe termen scurt poate fi stresant și chiar neprofitabil

pentru afacerile mici (pentru ca ajung cu greu la capacitaațile de producție pentru a

putea concura loial cu firmele mari)

Astfel, antreprenorul va sonda care este Cea mai Valoroasa Linie de Produse

(MVL):

1. Produse

2. Produse Vândute într-o luna (Valoare)

3. Cât costa vânzarea produselor (Cheltuieli) (Calcularea costurilor directe și

indirecte pentru producția lor)

4. Profit total= Vânzari- Costuri

5. Profit/produs

Pentru dezvoltarea afacerii nu doar maximizarea profitului pe termen scurt

conteaza Ci și ................

6. Valori (cu ce te ajuta produsul dincolo de bani)

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

108

7. Cât îți place sa furnizezi produsul (notarea fiecarui produs din linia de producție

cu o scala de la 1-10)

8. Rank (Scor pentru produs) → Profit/unitate + Valoare + Placere

Rezulta:

- focusarea efortului întregii vânzari pe cel mai valoros produs al liniei (MVL)

7.3 Dezvoltarea produselor/serviciilor afacerii

- Portofoliul de produse/servicii (elaborarea produsului/ serviciului, corelarea

produsului/serviciului ofertat cu cererea de piața, ciclul de viața al unui produs,

tehnologia necesara producției, procesul de producție al produsului/serviciului,

procesul introducerii de produse noi, investiția în cercetare, costuri de producție)

- Elementele distinctive ale produsului/serviciului (cost, design, calitate, capacitați)

- Licențierea produsului/serviciului (brevetarea/certificarea la OSIM/autorizarea,

marca produsului/serviciului, secretul comercial, protejarea drepturilor de copyright)

AVANTAJUL COMPETITIV al unei firme se reduce în esenta la asigurarea unui cost

redus sau a unui produs sau serviciu care se diferentiaza, prin calitatile sale, de

produsele similare oferite de ceilalti concurenti sau de majoritatea concurentilor.

Specilizarea în producerea unei marfi care comparativ cu alta are un preț de

producție mult mai mic—schimburi economice reciproc avantajoase pentru toți

partenerii (ex: Portugalia are un cost de producție mult mai scazut comparativ cu

Anglia în ceea ce privește vinul)

CREȘTEREA PROFITABILITAȚII

„Trateaza-ti partenerii de afaceri în acelasi mod în care te porti cu familia.

Prosperitatea depinde de câta întelegere primesti din partea oamenilor alaturi

de care îti conduci afacerea.

Serviciile post-vânzare sunt mai importante decât asistenta oferita anterior,

pentru ca prin ea îti poti asigura clienti permanenti.

Nu vinde clientilor produse de care ei se simt atrasi, vinde-le produse dupa

urma carora pot beneficia.

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

109

Orice risipa, chiar si a unei coli de hârtie, va creste în consecinta pretul

produsului. Daca nu mai ai niciun produs pe stoc, e numai si numai din

neglijenta.

Cere-i scuze clientului, cere-i adresa si angajeaza-te ca vei trimite produsele

imediat…

“Posesiunile materiale nu garanteaza fericirea.. Doar posesiunile spirituale pot

aduce adevarata fericire. Atunci, ar trebui, oare, ca afacerile sa aiba exclusive

scopuri materiale, lasând scopurile spirituale în grija religiei si a eticii? Nu cred.

Oamenii de afaceri trebuie sa-si aduca propria contributie la crearea unei

societati bogate spiritual si prospere material.” (Konosuke Matsushita—

Matsushita Electric)

„ A vinde visuri nu produse” (Steve Jobs)

AVANTAJUL COMPETITIV ȚINE DE CALITATEA MANAGEMENTULUI

TEMPORAR

DURABIL

Calitatea nu este numai gratuitã, dar este și modul cel mai cinstit și la îndemâna oricui

de a realiza profit. Fiecare ban pe care nu îl veți cheltui pentru produse

necorespunzãtoare sau pentru remedieri ulterioare, este un ban câștigat. (Phlip B.

Crosby, Quality is free)

LUCRUL BINE FACUT DE PRIMA DATA

SISTEMUL ZERO DEFECTE (Prevenție, Evaluare, Reducerea defectelor)

Aprovizionare—Zero stocuri

Producție—Zero întreruperi

Marketing—Zero pierderi de clienți

Calitatea înseamna conformare la cerințe Prevenirea este mai importanta decât

inspecția și corecția Zero defecte este standardul de performanța pentru calitate (un

standard de performanța a cerințelor) Calitatea trebuie masurata în bani, ca preț al

neconformitații (costurile noncalitații)

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

110

STRATEGIA KAIZEN: MANAGEMENTUL PERFORMANT/MANAGEMENTUL

ÎMBUNATAȚIRII

→ orientarea spre proces, nu spre rezultate

→ fara pierderi, costuri de producție mai mici, creșterea producției

Sortarea – separarea lucrurilor de care este nevoie de cele inutile

Ordonarea – aranjarea lucrurilor pentru a putea fi ușor de gasit și folosit

Curațenia – pastrarea curațeniei la locul de munca

Standardizarea – inițierea unor metode pentru a evita aparția problemelor

Autodisciplina

Investeste în oameni!

NU FACE CHELTUIELI MARI

- furnizor

Feedback din partea personalului/ Soluțiile vin de jos în sus / Ideile a mai multor

persoane sunt mai bune decât ideea unei singure persoane)

Argumentare cu date

Ținerea sub control a variabilitatii si prevenirea repetarii

Supraproducția apare atunci când volumul producției fabricate depașește

cererea pieței - O greșeala des întâlnita în antreprenoriat

Certificarea calitații

Certificarea este o procedura prin care o terta parte da asigurarea scrisa ca un produs,

proces sau serviciu este în conformitate cu cerintele specificate.

Certificarea este un avantaj, atât pentru producator, cât si pentru cel care

achizitioneaza, consumator sau distribuitor.

Asociația de Acreditare din România (RENAR)

ISO ertificat SM041 - sisteme de management al calitații – ISO

Anexa ISO 9001 - sisteme de management de mediu – ISO 14001

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

111

Anexa ISO 14001 - sisteme de management al sanatații si securitații ocupaționale

Anexa OHSAS 18001 - sisteme de management la siguranței alimentului – ISO

22000

Anexa ISO 22000 - sisteme de management al securitații informației – ISO/IEC

27001

CERTIFICARE ECO

Art. 4 al Ordinul Ministrului nr. 181/2012 și art. 27 al Regulamentului (CE) 834/2007

EX: RO-ECO-01, RO-ECO-05, RO-ECO-08, RO-ECO-09, RO-ECO-10, RO-ECO-14

Auditul unei firme-- control al corectitudinii și analiza performanțelor financiare

pornind de la ceea ce reflecta conturile și sintezele contabile (Camera Auditorilor din

România)

8.ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI

Venituri—Cifra de afaceri: bani veniți din vânzarea produselor sau serviciilor

companiei CBV (Costul bunurilor vândute) CSV (Costul serviciilor vândute)—costurile

materialelor folosite pentru a realiza produsul (sau a livra serviciul), plus costul muncii

folosite/ lună

Profitul brut: Venituri—CBV

Alte costuri variabile (CV): Costuri care variază odată cu vânzările

Marja contribuției: Venituri—CBV—CV

Costuri fixe de funcționare: costurile pentru funcționarea unei companii care variază

cu vânzările (salarii, promovare, utilități, dobânda, chiria)

Profitul înainte de impozitare: Marja contribuției—costurile fixe de funcționare

Impozitul/ Profitul (pierderea) netă

AMORTIZAREA—porțiune dintr-un activ care este scăzută în fiecare an, până când

valoare ajunge zero. Amortizarea reflectă uzura și deteriorarea unui activ în timp

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară: 3 – Locuri de muncă pentru toți

Obiectiv specific: 3.7 – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

Titlul proiectului: Antreprenor la Centru - Competitivitate economică și acțiuni de creștere a ocupării în Regiunea Centru

Contract POCU/82/3/7/105889

Beneficiar: Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj

112

INVESTIȚIA TOTALĂ ÎN COMPANIE—include investiția de lansare (cantitatea de

bani care a fost necesară pentru a deschide afacerea, plus toate finanțările ulterioare

suplimentare)

PERIOADA DE RECUPERARE A INVESTIȚIE

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

RENTABILITATEA VÂNZĂRILOR—procentajul creat când venitul net este împârțit la

vânzări (urmărește foarte bine profitabiliatea afacerii—marjă de profit)

ANALIZA LA MĂRIME EGALĂ (%)

INDICATOR DE FUNCȚIONARE—cheltuieli/vânzări (pentru a exprima cheltuielile de

funcționare/ derulare ca procentaj din vânzări)

LICHIDITATEA IMEDIATĂ (CAPACITATEA EI DE A CONVERI ACTIVELE ÎN

NUMERAR): Numerar+Certificate de valoare vandabile/Pasive curente