ACADEMIADE STIINTESOCIALESI POLITICEA REPUBLICIISOCIALISTEROMANIA

rDIN SUNIAR

SOLIDA IT TEA SC MI MtWcT ORESTILUPTA REVOLUTIONA(1918 1926)

A

111

PRELUDHLE SI CAUZELE DETRONARI

RASC OA LA ANTIOTOMANA BULGARA DI APRILIE

PR ESENTEISMUL IN GINDIREA

STUDII DOCUMENTAIATA STIINTIFICA

I 1INTERNATIONALE CU

V DIN ROMANIAetOLIMPIU MATICHESCU

VODAGRIGORE CHIRITX1876

CONSTANTIN N. VELICHIISTORICA CONTEMPORANA

PAMFIL NICHTTELEARECENZII

EVISTA REV1STELORNS EMNAR

IlHIii

EDITURA ACADEMIEIREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

MARTIE

L.

3

LI

1H I

II

CLASEI MUNdr

I I E I 1 ilr ','I.: rI 1, A

1 1 I

.,

TOMUL 29 l

I

1,

;

I U

1976

/

.

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $1 POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

SECTIA DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE

COMIT.ETUL DE REDACTIE

VASILE MACIU (redactor responsabil); ION A POSTOL (redactorresponsabil-adjunct) NICHITA ADXNILOAIE ; LUDOVIC DEMRNY ; GHEOR-DILE I. IONITA ; VASILE LIVRANU ; A UREL LOOHIN ; ThAIAN Limn; ;DAM/scum Mioc ; TE:I.FAN OLTEANU : ARON PETRIC ; TEFAN ,TEFA-NRSCU ; POMPILIU TEODOR (membri).

Pretul unui abonament este de 120 lei.In Oa abonamentele se primesc la ()Heine postale, factoril

postali si difuzoril de presd din Intreprinderi si institutii.Revistele se mai pot procura (direct sau prin postA) si prin

PUNCTUL DE DESFACERE AL EDITURII ACADEMIEI",Calea Victoriei nr. 125, sector 1.

Cititorii din striiinAtate se pot abona prin ILEXIM serviclulexport-import presb Calea Grivitei nr. 64-66. P.O.B. 2001telex 011226 Bucuresti.

Manuscrisele, ciirtile si revistele pentruschimb, precum si orice corespondentA,se vor trimite pe adresa Comitetului deredactie al revistel REVISTA DEISTORIE". Apare de 12 orl pe an.

Adresa redactielB-dul Aviatorilor, nr. 1Bucuresti, tel. 50.72.41www.dacoromanica.ro

,vos-RrIPE,

l TOM. 29, NR. 3 Imartie, 1976

SUMAR

OLIMPIU MATICHESCU, Solidaritatea miscArii muncitoresti internationale cu luptarevolutionara a clasei muncitoare din Rogiftnia (1918-1926) 325

*

GRIGORE CHIRITA, Preludiile si cauzele detronAril lui Cuza Vodd 347

*

CONSTANTIN N. VELICHI, FlAscoala antiotomanA bulgarA din aprilie 1876 373

*

STEFAN ANDREESCU, FrAmIntAri politice In Tara RomneascA la Inceputul domnieilui Radu Paisie 395

*

PAMFIL NICHITELEA, Presenteismul In gindirea istoricA contemporant 413

PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE(STUDII DOCUMENTARE)

Puncte de vedere privitoare la criteriile si necesitatea unei noi periodizAri a istoriei modernesi contemporane a Romniei (Gh. I. Ioni Id) 431

VIATA STI INT I FICA

Dezbaterea stiintificA, Locul si rolul RomAniei In politica internationala In secolul alXIX-lea si Inceputul secolului al XX-lea" (Mircea losa, Traian Udrea) ; Primul coloc-viu al Comisiei mixte de istorie romano-bulgare (Constantin N. Velichi); lIntlInireapreliminarti de constituire a comisiei istorice romno-polone (Milted Moldooeanu);CAlAtorie de studii In U.R.S.S. (Constantin .Ferban); CAltitorie de studii In Re-publica DemocratA Germanii (Virgil Clocillan); Stagiu de documentare In Repu-blica FederalA Germania (.Fterana S(mionescu-Ddscdlescu)

..BEVISTA DE ISTORIE". Tom. 29. or. 3. p. 321-474. 1976

435

www.dacoromanica.ro

322

RECENZII

D. $ANDRU, Reforma agrard din 1921 in Romdnia, Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R.,1975, 359 p. (Vasile Bozga) 443

VASILE NEAMTU, La technique de la production crealiere en Valachie el en Moldaviejusqu'au XV III-e siecle, Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1975, 270 p. ColectiaBibliotheca Historica Romaniae, 52 (7) (Constantin Serban) 4-16

* * Faire de l'histoire. Sous la direction de Jacques le Goff et Pierre Nora, 3 volumes,Gallimard, Paris, 1974 ; I. Nozzueaux problemes 231,5). II; Nouvelles a pproches, 253 p.;III, Nouveaux objets 283 p. (Lucian Boia) 450

GIAN ANDRI BEZZOLA, Die Mongolen in abendldndischer Sicht (1220 1270). EinBeitrag zur Frage der Volkerbegegnungen, Bern, Mnchen, Francke Verlag, 1974,251 p. (Adolf Armbruster) 455

REVISTA REVISTELOR

*** CercetAri istorice", I V, Iasi, Muzeul de istorie a Moldovei, 1970 1974 (G. Crdciun) 459

INSEMNARI

Istoria Romaniel *** Izvoare istorice prahovene. I. Contributii la istoria miscdrii munci-toresti 1918 1928, Ploiesti, 1975, 283 p. (Constantin Dobrescu); VALENTIN AL.GEORGESCU i EMANUELA POPESCU, Legislafia urband a Tdrii Romdnesti(1765 1782) editie criticA, Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., Institutul de Studiisud-est Europene, 1975, 316 p. (Colectia Adunarea izvoarelor vechiului drept romA-nese scris, X) (Ovid Sachelarie) ; VIRGIL VATASIANU, Pictura mw-ald din nordulMoldovei, Bucuresti, Edit. Meridiane, 1974, 150 p. (Dorina N. Rusu); IstoriaUniversalft ***Memoiren eines Janitscharen oder tiirkische Chronik, trad. germ.R. Lachman, Graz, Wien, Kln, Styria Verlag, 1975, 233 p. (Slavische Geschichts-schreiber, vol. VIII) ( Virgil Ciocittan); PAUL MURRAY KENDALL, Louis XI,Paris, Fayard, 1974, 584 p. (Fl. Constantiniu) 465

,

. . . .. . . .......

. . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

REVIS-FA'STORE

TOME 29, N 3mars 1976,

SOMMAIRE

OLIMPIU MATICHESCU, Solidarit du mouvement ouvrier international avec la luttervolutionnaire de la classe ouvriere de Roumanie (1918 1926) 325

GRIGORE CHIRITA, Les preludes et les causes de l'eviction du trne d'AlexandruJoan Cuza 347

CONSTANTIN N. VELICI II, L'insurrection antiottomane des Bulgares (avril 1876) 373

STEFAN ANDREESCU, Heinous politiques en Valachie au debut du regne deRadu Paisie 395

PAMFIL NICHITELEA, Le prOsentelsme" dans la pensee historique contemporaine 413

PROBLEMES DE L'HISTORIOGRAPHIE CONTEMPORAINE(trUDES, DOCUMENTAI RE S)

Points de vue concernant les critres et la ncessit d'une nouvelle delimitation par priodesde l'histoire moderne et contemporaine de la Roumanie (Gh. I. Ioni(d) 431

LA VIE SCIENTIFIQUE

Le &bat scientifique, La place et le role de la Roumanie dans la politique internationaleau XIX-e siecle et du debut du XX-e sicle" (Mircea Iosa, Traian Udrea) ; Le premiercolloque de la Commission mixte d'histoire roumano-bulgare (Constantin N. Veltchi);La reunion preliminaire de constitution de la commission roumano-polonaise d'his-toire (Milted Moldoveanu); Voyage d'tudes dans la Republique DemocratiqueAllemande ( Virgil Ciociltan); Voyage d'tudes en U.R.S.S. (Constantin $erban);Stage de documentation dans la Republique Fdrale d'Allemagne (teranaSimtonescu-Ddscdlescu) 5

.,REVISTA DE ISTORIE". Tom. 29. nr. 3, D. 821-474, 1976

435

*

*

*

*

www.dacoromanica.ro

324

COMPTES RENDUS

D. SANDRU, Reform agrard din 1921 in Romdnia (La rforme agraire de 1921 enRoumanie), Bucarest, Editions de l'Acadmie de la R. S. de Roumanie, 1975, 359p. (Vast le Bozga) 443

VASILE NEAMTU, La technique de la production ciriallere en Valachie et en Moldaviejusqu'au XV III-e siecle, Bucarest, Editions de l'Acadmie de la R. S. de Rou-manie, 1975, 270 p. Collection Bibliotheca Historica Romaniae", 52(7) (Constan-tin Serban ) 446

* * Faire de l'histoire. Sous la direction de Jacques le Goff et Pierre Nora, 3 volu-mes, Gallimard, Paris, 1974 ; I. Nouveaux problemes, 231 p. ; II. Nouvelles approches253 p. ; III, Nouveaux objets 283 p. (Lucian Boia ) 450

GIAN ANDRI BEZZOLA, Die Mongolen in abendlandischer Sicht (1220-1270). EinBeitrag zur Frage der Volkerbegegnungen. Bern, Mnchen, Francke Verlag, 1974,251 p. (Adolf Armbruster) 455

REVUE DES REVUES

* * Recherches historiques", I V, Jassy, Le Muse d'histoire de la Moldavie,1970-1974 (G. Grdciun ) 459

NOTES

Illstoire de la Roumanie *** Izvoare istorice prahovene. I. Contribulit la istoriamuncitoresti (1918 1928 ) (Sources historiques du dpartement de Prahova.

I. Contributions l'histoire du mouvement ouvrier, (1918-1928), Ploieti, 1975,283 p. (Constantin Dobrescu); VALENTIN AL. GEORGESCU et EMANUELAPOPESCU, Legislajia urband a Tdrii Romdnesti (1765 1782) (La legislationurbaine de Valachie (1765-1782), edition critique, Bucarest, Editions de l'Acade-mie de la R. S. de Roumanie, l'Institut d'Etudes sud-est-europennes, 1975,316 p. (Collection Adunarea izvoarelor vechiului drept romiinesc scris", X) (OvidSachelarie); VIRGIL VATASIANU, Pictura murald din Nordul Moldovet (Lapeinture roumaine du nord de la Moldavie), Bucarest, Editions Meridiane, 1974,150 p. (Dorina N. Busu); Metall* Universelle * * * Memoiren eines Janits-charen oder tiirkische Chronik, traduction allemande, R. Lachman, Graz, Wien,Koln, Styria Verlag, 1975, 233 p. (Slavische Geschichtsschreiber, vol. VIII)(Virgil Ciociltan ) ; PAUL MURRAY KENDALL, Louis X I, Paris, Fayard, 1974,584 p. (Fl. Constantiniu ); 465

*

miseearl;

a

... .

www.dacoromanica.ro

SOLIDARITATEA MISCARII MUNCITORETIINTERNATIONALE CU LUPTA REVOLUTIONARA

A CLASEI MUNCITOARE DIN ROMANIA (1918-1926)DE

OLIMPIU MATICHESCU

Razboiul mondial marele rlzboi cum avea 0, fie denumit inmod curent pina cind unul si mai cumplit avea sa-i uzurpe aceastatrista, faimgt luase sfirsit pe ruinele Inca fumeginde ale eivilizatieipopoarelor.

Pentru Romania, bilantul Om se prezenta complex : ingrozitor, daca,avem in vedere imensele distrugeri materiale i pierderi de vieti, i pozitiv,daca ii vom aprecia prin prisma infaptuirii dezideratului istoric al poporuluiroman, anume desavirsirea unitatii statale ca urmare a luptei intreguluipopor roman, act sanctionat la 1 decembrie 1918 prin vointa, liberexprimatit de cei peste o suta de mii de cetateni prezenti la MamaAdunare Nationala din Alba Iulia.

Ca de atitea ori in istorie, roadele realizarii unittii statale, pe planulvietii sociale, economice i politice, nu vor fi culese, in primul rind, asadupa cum ar fi fost firesc, de masele largi populare prin lupta i jertfacarora se infaptuise acest deziderat patriotic de interes national, ci de claseleexploata toare.

Th tumultul i efervescenta revolutionara care zguduia in numeroasestate edificiul orinduirii eapitaliste, Romania Ii incepea epoca sa contem-porana, datorita unui complex de imprejurari, raminind pe mai departein situatia de monarhie constitutionala, orinduire statala, exploatatoarein care eontradictia principala a societatii va fi opozitia irecondiiabildintre proletariat si burghezie.

Sfirsitul razboiului i desavirsirea unitatii statale*, constituiefactori care au favorizat activizarea procesului de organizare politica siprofesionala a elasei muncitoare. Ca urmare, pe fondul unor contradictiide elasa interne, proprii societatii romanesti din acea epoca istorica lacare se adauga influenta miscarii muncitotesti internationale, in primulrind a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie , lupta de clasa dintreproletariat si burghezie va creste in amploare i intensitate determinind

* Nu ne propunem sa ne ocuprn In acest studiu de ecoul pe care I-a Inregistrat pestegranitele Orli Inf5ptuirea actului istoric al desiivirsirii unitAtii statale. Citam, Ins, In acest sens,articolul Ecouri in presa apuseank la actul unirii, publicat de Damian Hurezeanu, In Magazinistoric", nr. 11/1968, p. 13-15.

-REVISTA DE ISTORIE", Tom 29, nr. 9. p. 326-846. 1976www.dacoromanica.ro

326 OLIMPIU NEATICHES CU 2

o perioadI de avint revolutionar farl precedent in istoria Orli, la capatulcOreia vom gsi saltul calitativ de insemntate principiall, concretizat increarea Partidului Comunist Roman.

In mod firesc, convulsiile interne prin care trecea societatea roma-neasc in aceast epoc, in mod particular situatia clasei muncitoare, luptasa pentru drepturi economice si libertati democratice, impotriva teroriiexercitate de regimul burghez nu puteau s scape atentiei clasei munci-toare din diferite fari, determinind, dimpotrivg, comentarii, luari de pozitiesi manifestari de solidaritate dintre cele mai diverse. Solidaritateasimpatia cu care au fost inconjurati partidul i clasa muncitoare din Romaniade catre partidele fralesti, de &titre comunigii de peste hotare au reprezentatun sprijin i vn imbold puternic n, lupta lor revolulionara" 1, sublinia tova-rsul Nicolae Ceausescu, secretarul general al Partidului Comunist Roman,si presedinte al Republicii Socialiste Romania, referindu-se la inaltelevirtuti, morale si politice ale internationalismului proletar trasaturadefinitorie, permanentO a miscOrii muncitoresti din Romania.

Apreciat sub aspect cronologic, dupg rOzboi, primul eveniment dinviata social-politicl intern a Romaniei cu ecou deosebit in strainAtatese refera la luptele proletariatului bucurestean de la 13 decembrie 1918i inbuirea lor prin mijloace violente Singeroasa respresiune c-reia i-au czut victime peste 100 de muncitori , cit si procesul intentatconducatorilor socialist au fost cunoscute si comentate in primul rind int 'Arlie vecine. In U.R.S.S., de pild, ziarul Pravda" care publicasedeja informatii interesante despre lupta proletariatului roman in faza deinceput a avintului miearii noastre muncitoresti a comentat eveni-mentele de la 13 decembrie 1918, dei cu o oarecare intirziere explicabil.Astfel, preluind tirile venite din Bucuresti, prin Riga, Pravda" publica,in numrul sdu din 24 februarie 1919, materialul intitulat : In Romania,migarea revolutionard cre?te 2, in care se solidariza cu atitudinea anti-monarhicg, republicang a muncitorimii romane si condamna teroarearegimului burghez, care rOspunsese cu gloante la revendicOrile obiectiveale oamenilor muncii.

Pe ling5, stirile de moment, ziarele muncitoresti bulgare au continuatacorde o atentie insemnat evenimentelor de la 13 decembrie 1918.

Rabocii Vestnic" va tine in special la curent clasa muncitoare si opiniapublicg progresista din Bulgaria asupra evenimentelor ulterioare masacru-lui : arestarea samavolnic a conducatorilor socialist, maltratarea lacare erau supui in inchisori, procesul care le-a fost intentat ; toate acesteacorelate cu miscarea larga de sprijin i solidaritate a proletariatului romancu cei arestati. Lucatorii din intreaga Romnie arAta ziarul in acestsens , in intrunirile lor, au protestat in chipul cel mai energic impotrivasingeroasei terori a oligarhiei romaneti, iar in rezolutii au ardtat solidari-tatea lor cu actiunea arestatilor de la 13 decembrie" 3.

Nicolae Ceausescu, Romania pe drumul desavirsirii construcliei socialiste, vol. 1, Bucu-mti, Edit. politick 1968, P. 400.

1 big Vezi detalii In Gh. Unc. C. Mocanu, 13 Decembrie 1918, Editura politicA, Bucuresti,1968.

2 Informare luatA din : V. Liveanu, Pravda" despre miscarea revolufionard din Romania(1917-1921), In Studii. RevistA de istorie" nr. 511967, p. 898.

3 Rabocii Vestnic" din 13 iulie 1919.

1bia

at

o

www.dacoromanica.ro

3 SOLIDARITATEA MI$CAR11 MUNCITORE$TI 327

Relevind spiritul de sacrificiu, intransigenta i curajul proletariatuluiroman, Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste aprecia c e-veni-mentele revolutionare din Romania, de la 13 decembrie 1918, constituieun exemplu edificator pentru orientarea de clasa, revolutionara a prole-tariatului din Wile balcano-dunarene. Valul grevelor econornice i politicedin Romania, care s-a prelungit in tot cursul anului scria Kommu-nitsticeski International" lupta proletariatului bucurestean din decembrie1918 [... ] toate aceste evenirnente atest orientarea revolutionara adop-tat./ de catre clasa muncitoare din Wile balcanice" 4.

Exista, de asemenea, marturii ca in multe dintre statele capitalistedin Occident proletariatul a luat pozitie, in mitinguri i intruniri, impotrivaperseeutarii misearii muncitoresti din Romania. La Paris, de pada', munci-torii 1-au interpelat pe I. C. Bratianu in pling strada, numindu-1 asasinsi cerindu-i imediata eliberare a socialistilor intemnitati la JilavaVacaresti 5., Presiunea exereitata de proletariatul parizian asupra primuluiministru ro1nan, participant la tratativele de pace, alaturi de solidaritateaclasei muneitoare, a opiniei publice democrate din alte tari, cit i largamiscue de solidaritate creata pe plan intern explica graba autori-tatilor represive de a inchide dosarul evenimentelor singeroase de la13 decembrie 1918, prin punerea in libertate a conducaorilor de atunci ainiicrii muncitoresti din Romania.

Ca odiosul asasinat din Piata Teatrului National, de la 13 deeembrie1918, nu a dat rezultatele scontate de burghezie au dovedit-o evenimenteleulterioare, parte dintre ele, cum au fost, de pilda : noile greve ale munci-torilor feroviari din vara anului 1919, greva generala politica a proletaria-tului din Iasi, succesele obtinute de Partidul socialist in alegerile parla-mentare din noiernbrie acelasi an, vor avea ecou in presa muncitoreascasi progresist'a din diferite taxi, fiind explicate si apreciate in spiritul tra-ditiilor de solidaritate ale miscarii muncitoresti internationale 6.

In contextul acelorasi traditii, de sprijin internationalist, sint publi-cate in presa sovietica din anul urmator relatari despre cresterea faraprecedent a luptelor greviste desfasurate de proletariatul din Romaniain primavara i vara anului 1920, despre amploarea pe care a cunoscut-oin intreaga tar& sarbatorirea zilei de 1 Mai, despre marile demonstratiimitinguri de masa, printre care si cele de la 11, 30 august i 5 septembrie1920, care, printre altele, au avut un puternic caracter internationalist,de sprijin solidaritate cu Rusia Sovietica 7.

7,Pravda" aprecia, de asemenea, atitudinea favorabila reluariilegaturilor diplomatice dintre Romania i Rusia Sovietica, pe care savantulNicolae Iorga i alte personalitati politice o promovau in parlamentultarii 8.

Kommunisticeski International", nr. 9 din 1919, p. 1405 ; vezi i Gh. Unc, C. Mocanu,op. cit., p. 142.

5 Patru:eci de ani de la luptele din 13 Decembrie. 1918 1958, lucrare editatA de Insti-tu tul de istorie a partidului de pe lInga C.C. al P.M.R., Bucurqti, 1958, p. 67-68.

6 Poziia Partidului socialist fata de alegeri i. rezultatele lor shit redate de Pravda"din 5 decembrie 1919, pe baza informatiilor apArute lntr-un ziar finlandez.

7 RelatAri In acest sens au lost publicate In ziarul Pravda" din 22 august i 9 septembrie1920.

6 Informare luat din : V. Liveanu, Pravda" despre miscarea revolujionard din Romania(1917 1921), In Studii RevistA de istorie" nr. 5/1967.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

328 OLIMIPIU MATICHESCU 4

Evidentiind luptele de clasa desfasurate de proletariatul romanimpotriva ofensivei patronale, presa sovietica folosea prilejul pentru ajimanifesta pozitia solidara cu nauncitorii, de condamnare a represiunilor

samavolniciilor de tot felul la care acestia erau supusi din partea unuiaparat de stat burghez, bazat pe opresiune. Titluri ca : Ciocniri intre mun-eitori i soldali 9, Lupta cu grevistii 10 O. In Romania. Lupta cu grevistii n,publicate de ziarul Pravda", vorbesc de la sine, fiind deosebit de semni-ficative pentru insasi pozitia opiniei publice sovietice.

In contextul acestor constatari, se impune Ina precizarea ca eveni-mental politic cu cel mai mare ecou in opinia publica din strainatate, refe-ritor la miscarea muncitoreasca' din Romania, din perioada avintuluirevolutionar, 1-a constituit greva generala din octombrie 1920, urmarilesale pe planul raporturilor de clasa dintre proletariat si burghezie.

In pofida cenzurii drastice impuse de autoritati, marea ridicare lalupta a clasei muncitoare din Romania a cunoscut totusi o larga analiza

popularitate obiectiva, pe diverse planuri in presa muncitoreascademocrata din diferite tari, in tot ce a avut ea mai fundamental : cauze,memoriul ultimativ de revendicari economice i politice prezentat guvernu-lui de catre Consiliul general al Partidului Socialist si Comisia general& asindicatelor, desfasurarea i amploarea grevei la nivelul intregii tari,inabusirea sa prin mijloace miitare, opresive 12.

*tiri despre desfasurarea grevei generale i, totodata, opinii de condam-nare a represiunior care au urmat, din partea guvernantilor romani, auaparut i in ziarul Izvestia", al doilea mare cotidian din Rusia Sovietica.In unele cazuri, materialul documentar era preluat din. Socialismul"sau alte organe de presa muncitoresti din Romania, precum si din presamuncitoreasca i democrata din diverse tari capitaliste, care a comentatevenimeatul solidarizindu-se cu lupta curajoasa a proletariatului roman,impotriva ofensivei patronale si a regimului burghez 13.

Astfel, preluind tfrile aparute in presa romaneasca, din 25 octombrie1920, Pravda" din 2 noiembrie, informa pe larg pe cititorii sovieticiasupra amploarei luptei de clasa din Romania, remarcind ea La Bucurestieste greva partial la Arsenal, la fabrica tehnica, la uzina de gaz i la mori.Activitatea este continuata de personalul militar. La Galati, Ploiesti,sint in greva : uzina electrica i de alga, tramvaiele i brutariile. La Timi-Nara, Petroseni, Sibiu este greva la uzina de apa, uzina electrica, intre-

9 Se aveau In vedere mAsurile represive adoptate de autoritati lmpotriva grevei munci-torilor mineri din Valea Jiului, InceputA la 21 martie 1920 (Pravda", nr. 83 din 20 aprilie 1920).

" Informare apArutA In acelasi numAr, din 21 martie 1920, al ziarului Pravda", privindmAsurile militare adoptate de guvernul generalului Averescu Impotriva grevelor muncitorilorferoviari.

Referitor la greva muncitorilor feroviari din primAvara anului 1920 : 18 aprilie 7iunie (Pravda", nr. 107 din 19 mai 1920).

12 Pe lIngA stiri i alte informatii referitoare la evenimente, amintim urmatoarele titluri,publicate In ziarul Pravda" : In Romania. Cererile muncitorilor, In care erau comentate reven-dicArile din memoriul Consiliului general (Pravda" din 23 octombrie 1920) ; In Romania.Grew generald (Pravda" din 27 octombrie 1920) ; In Romania. Arestarea conducdtorilor grevei,in care Pravda", din 28 octombrie 1920, prelulnd stirile din presa romAneascA, sublinia cA aufost arestati toti conducAtorii miscArii greviste si socialiste care au semnat ultimatul cAtreguvern".

Vezi detail In Florea Dragne, Ecoul grevei generale din Romania peste hotare, In Grevagenerald din Romania 1920, Bucuresti, 1970, p. 433-443.

si si

o

www.dacoromanica.ro

5 SOLIDARITATEA MICARJI MUNCITORE.5TI 329

prinderile petrolifere". In acelasi sens, presa sovietica a publicat diversealte stiri i informatii despre greva generala din Romania, luind pozitiede condamnare a represiunior samavolnice ordonate de guvernul Avereseu.Multe din ele aveau drept sursa agentia sovietica, de stiri Rossia" saudiverse materiale aparute in organel6 de pres5, din Europa occidental.

Remarcam, de exemplu, in categoria acestora din urma, articolulintitulat In Romania. Despre greva generala, publicat de ziarul Pravda",pe baza materialelor aparute in Daily Herald", organul central de presaal Partidului laburist din Anglia. Cotidianul sovietic insista asupra unorrevendicari cu caracter politic cuprinse in memoriul ultimativ adresatguvernului de Partidul socialist si Comisia generala sindicala ca : desfiin--tarea tribunalelor militare, a legii contra grevelor, scoaterea trupelor dinfabrici i intreprinderi, desfiintarea cenzurii si a altor mijloace de oprimarea miscarii muncitoresti i democratice 14. Respingerea brutala a memoriuluia constituit semnalul declansarii grevei generale din Romania, a careidesfasurare o reda prin evidentierea citorva dintre momentele sale esen-tiale : paralizarea circulatiei feroviare, urmata de mobilizarea muncitorilorC.F.R.-isti f0. rechizitionarea locuintelor proprietate de stat inchiriatede muncitori ; extinderea treptata a grevei la nivelul intregii taxi ; intro-ducerea starii de asediu, cenzurii militare, arestarile masive de muncitori

fruntasi socialisti ; in sfirsit, dispozitiile date de conducerea Partiduluisocialist in ceea ce priveste incetarea grevei generale, in ziva de 28 octom-brie 1920, i, cu toate acestea, prelungirea sa in unele localitati 15

Alaturi de ziarele rnuncitoresti i democrate din Fran-0,, Grecia,Cehoslovacia, presa socialista din Austria a acordat evenimentelor revo-lutionare din Romania o atentie insemnata. Deosebit de revelatoare sintin acest sens comentariile ziarului Der Abend" din Viena, care analizeazacu precadere masurile represive adoptate de guvernantii romani pentruinabusirea grevei generale, subliniind atitudinea de simpatie i solidaritatea proletariatului austriac cu lupta clasei muncitoare din Romania ".

Comentind in amanunte cauzele grevei, doleantele formulate deproletariatul roman in memoriul Consiliului general, oficiosul social-democrat Arbeiter Zeitung", releva, la rindul sau, starea de tensiune,samavolnicie i represalii care domneau in Romania, in context cu reclamape care clasele dominante o faceau in jurul constitutiei burgheze, a clauze-lor sale asa-zis democrate". Inainte de toate remarca ziarul in acestsens tribunalele miitare judeca mai departe delictele politice si de presasavirsite de civili, cu toate c aceasta este strict interzis in Constitutie.In ciuda cererilor muncitorilor de a se inceta aceast stare de lucruri,situatia nu s-a imbunatatit cu nimic sute de muncitori au fost arestati

sint schinguiti la diferite comandamente. Libertatea de intrunire, apresei si de organizare depinde de bunul plac al comandantilor militarilocali care o suprima sau o calca dupa cum vor ei" 17.

Acelasi ziar, a redat pc larg, In numarul din 13 noiembrie 1920,nemultumirea i protestul proletariatului austriac fat& de masurile repre-

14 Pravda" din 9 noietnbrie 1920.14 Ibidem.115 Der Abend" din 23 octombrie 1920.

Arbeiter Zeitung" din 28 octombrte 1920.

si

si

.

www.dacoromanica.ro

330 OLIMIPIU MATICHESCU 6

sive adoptate de guvernul generalului Averescu. Arestarea fruntasilorpartidului socialist si a unui numar mare de muncitori grevisti, proceselecare au urmat, samavolnicia i arbitrariul care au jalonat activitateacurtilor martiale, erau apreciate drept masuri de intimidare, incercari dedezorganizare i lichidare a miscarii muncitoresti, socialiste dinRomania.Ziarul se indoia insa ca burghezia romana va obtine succesul scontat, adau-gind, in acelasi context, convingerea proletariatului austriac ca rniscareasocialista romana, pling de verva, care dupa' razboi a cistigat mult in Ur-gime", va sti sa treaca peste momentul dificil in care se gasea, dejucindintentiile guvernului Averescu 18.

Trebuie subliniat, totodata, ca intr-un numar ulterior al ziaruluigasim i un articol care definea evolutia miscarii muncitoresti din Romaniaspre comunism. Constatind ca majoritatea conducatorilor PartiduluiSocialist din Romania erau adepti ai ideilor comuniste, autorul materialuluiconchidea : Relatiile economice asemanatoare celor din Rusia, aceeasistructura sociala, aproximativ aceeasi stare culturala, disperarea maselorpopulare, politica criminall a unui guvern incapabil, vecinatatea Rusiei

Bulgariei, formeaza tot atitea premise pentru ca clasa muncitoare satread, la folosirea ultimului mijloc revolutia proletara "19.

Deosebit de revelatoare apare analiza amanuntita si obiectiva facutamiscarii muncitoresti din Romania invatdmintelor care se degajaupentru proletariatul roman din experienta grevei generale, pe care ogasim in revista Kommunismus" 28 din 3 decembrie 1920.

Intr-adevar, desi infrinta prin teroare, greva generala din octombrie1020 a constituit, pe planul experientei de lupta a maselor muncitoare dinRomania, o confruntare de clasa cu consecinte dintre cele mai insemnate.Procesul de maturizare i clarificare ideologica care i-a urmat, a fost sesi-zat si apreciat in multe din organele de presa ale partidelor comuniste

muncitoresti.Comentind rnaterialele publicate de ziarul Die Rote Fahne" in lega-

tura cu invatamintele grevei generale din Romania, Pravda" a publicatin numerele din 11 si 18 ianuarie 1921 materiale privind refacerea treptataa miscarii muncitoresti dupa insuccesul grevei generale din octombrie1920, refacere oglindita in cresterea numerica a partidului socialist, inpretiosul cistig pe care il inregistra miscarea muncitoreasca din Romaniape linie ideologica. Ca si in partidele socialiste din celelalte tan sub-linia ziarul in sinul partidului roman lupta doua curente : comunistsi social-democrat. Ideile comuniste patrund tot mai adinc in maselemuncitoare largi" In spiritul acelorasi constatri se aprecia ca foarteprobabil congresul partidului va hotari afilierea la Internationala a III-a"2 2.

Confruntarile majore care aveau Mc in aceasta epoca istorica in sinulmiscarii muncitoresti, a partidului socialist, influenta tot mai puternica aaripei sale de stinga in cadrul maselor, care aveau sa dna, la saltul calitativde insemnatate principiala, concretizat in crearea Partidului Comunist

Ibidem din 13 noiembrie 1920." Ibidem, din 16 noiembrie 1920.20 Organ de presa al Internationalei Comuniste. Aparea la Viena, In limba germanA.21 Pravda" din 13 ianuarie 1921." V. Liveanu, op. cit., p. 903.

iS

si

si

www.dacoromanica.ro

7 SOLIDARITATEA MI$CAR11 MUNCITOREETI 331

Roman, au fost salutate, la vrernea lor, cu incredere i simpatie diversealte materiale 33.

Consfiintind transformarea partidului socialist in partid de tip non,comunist, Congresul din mai al Partidului Comunist Roman a avut ecouin cadrul misc/rii muncitoresti interne si internationale 24.

Primul material prin care comunistii sovietici salutau cu entuziasmvictoria istoric/ obtinut/ de clasa muncitoare din Romania prin creareapartidului sdu de avangarda, marxist-leninist apare in Izvestia" subtitlul simbolic Steagul rosu 28 Urmeazd, apoi mai multe relatri i ludri depozitie impotriva msurilor represive adoptate de autorittile romanesti,concretizate in arestarea delegatilor care se pronuntaserd, pentru afiliereapartidului la Internationala Comunist 28

Influenta crescind'a a Partidului comunist in cadrul miscdrii munci-toresti din Romania va constitui prilej de evidentiere ulterioard, in cadrulpresei sovietice. Retine atentia, in aceasta directie, articolul intitulat :Influenia partidului comunist, publicat de ziarul Pravda", in numruldin 7 iulie 1921. Articolul este semnificativ, mai ales datorita faptuluisubliniazA o anumit pozitie de incredere si solidaritate pe plan interna-tional de care se bucura P.C.R., In contextul intern al marilor greutati princare trecea tocmai acum partidul, ca urmare a mdsurilor represive la careera supus.

Crearea Partidului Comunist Roman a avut ecou deosebit in cadrulmiscarii muncitoresti din Bulgaria. Felicitind. proletariatul roman pentruvictoria de insemndtate istoric/ pe care o obtinuse pe linie organizatoricA,in contextul luptei de clash,' cu burghezia, ziarul Rabotniceski Vestnic",organ de presa,' al Partidului Comunist Bulgar, ridica totodat protestulhotdrit al clasei muncitoare din tara vecing si prietend fat/ de politicarepresiv instituitd de guvernantii romani impotriva maselor muncitoare 37.

Dind continut angajamentului pe care asumase de a sustine clasamuncitoare din Romania in lupta impotriva dusmanului de clasa" 28,Partidul Comunist Bulgar a organizat la Sofia si in diverse centre urbanesi rurale din Bulgaria un numdr insemnat de adunari, in cadrul ciroraparticipantii si-au exprimat adeziunea si solidaritatea de clasd, internatio-nalist/ cu comunistii romani. Au fost adoptate, cu aceste prilejuri, rezolutii

motiuni de protest impotriva arestrii samavolnice a participantilor laCongresul de constituire a P.C.R. 29.

De asemenea revista Kommunismus" a publicat articole care evi-dentiaza, atentia cu care miscarea comunista international/ urrnarea pro-cesul de clarificare ideologic/ din sinul miscdrii muncitoresti din Romania,evolutia sa organizatoric/ in directia crearii partidului comunist 38

23 Pravda" din 28 ianuarie 1 februarie, 3 martie 1921, s.a.24 Vezi Augustin Deac, Marin StAnescu, Ecout intern i international al credrit P.C.R.,

In Crearea Parlidului Commis( Romdn, Bucuresti, Edit. stiintifica, 1971, p. 453-460.Izvestia" din 18 mai 1921.

25 Izvestia" din 19 mai, 1921 ; Pravda din 29 mai 1921.22 Rabotniceski Vestnik" din 17 mai 1921.29 Ibidem.

Ibidem, numerele din 21, 30, 31 mai, din 1 si 3 iunie 1921.39 Biulleten Komrnunisticeskogo Internationala", numerele din 12 februarie, 14 martie,

6 aprilie, 7, 22, 24 mai, 8, 12, 14 iunie, 6 si 31 iulie 1921 ; Kommunismus" din 1 iunie1921 ; vezi si Augustin Deac, Marin StAnescu, op. cit., p. 454.

si-1

"

cg

www.dacoromanica.ro

332 OLIMPIU MATICHESCU 8

Analiza ce se facea lucrrilor congresului istoric din mai 1921, prin-cipalele sale rezolutii, este insotita de aprecieri elogioase la adresa prole-tariatului roman, concomitent cu luari de pozitie impotriva politicii sama-volnice de represiune pe care guvernantii romani o aplicau fata de elasamuncitoare, probata atit de evident in arestarea delegatilor congresisti 31..

0 problematic asemanatoare, dar cu preferinte firesti spre analizasituatiei d evolutiei organizatorice a tineretului comunist din Romania,vom gasi si in articolele aparute si in Internationale Jugend-Korrespon-denz" 32 revista in limba germana' editata la Viena.

Pornind de la constatarea ca sarcina principal a congresului din mai1921 a fost crearea unui partid marxist-leninist, revolutionar si disci-plinat al clasei muncitoare, Die Rote Fahne", organul PartiduluiComunist German, remarca ca miscarea muncitoreasca din Romaniaavusese deja toate premisele prealabile necesare acestui succes 33. Simpa-tiile maselor muncitoare (din Romania n.a.) se inclreapta aici, ca pestetot, indubitabil catre comunism" 84.

Constatari asemanatoare, vom gag in presa comunista din Austria,Franta, Cehoslovacia, Danemarca, Italia, Suedia, S.U.A. etc.

Victoria pe care o obtinuse proletariatul roman prin crearea partiduluide avangarda, marxist-leninist al clasei muncitoare a fost salutata cubucurie de catre proletariatul maghiar. Vestea despre rezultatele muncito-rilor din Romania scria revista comunista, Pr letar" s-a strecuratpeste cenzura, peste granitele inchise, peste intregul sistem bine organizatde constingere 35.

Masurile de represalii adoptate de guvernantii reactionari din Roma-nia erau apreciate de acelasi ziar drept o noua dovada ca, Partidul Comu-nist Roman merge pe un drum bun si [ca] in spatele lui stau mari maseproletare", fapt care, evident, nu putea conveni regimului burghez 36.

In acelasi sens, L'Humanit", organul de presa central al PartiduluiComunist Francez, constata ca Romania* este prima Ora care a avutaceasta idee de a aresta un intreg congres socialist, pentru a fi luat, con-form dreptului sau, o hotarire perfect legall" 37.

Inscenarea judiciara care a fost procesul din Dealul Spirii 38, a con-stituit un alt moment insemnat in care sentimentele de solidaritate inter-nationall cu lupta revolutionara a proletariatului roman, a partiduluicomunist s-au evidentiat din nou. In cadrul acestora, remarcam, in primulrind, ecoul pe care procesul din Dealul Spirii 1-a avut in cadrul opinieipublice sovietice 39. Relatind despre evenimentele din Romania, ziarul

32 Ibidem.32 Vezi In acest sens numerele din 1 martie, 20 aprilie, 10 mai, 20 iunie, 1 iulie si 30

august 1921.33 Die Rote Fahne" (Berlin) din 20 mai 1921.34 Ibidem ; vezi si Augustin Deac, Marin StAnescu, op. cit., p. 456 457.35 Prletar" din 26 mai 1921.36 Ibidem.` Ziarul se referea, desigur, la clasele dominante din Rominia.37 L'Hiimanit" din 7 iunie 1921.38 Vezi detain In : N. Popescu, Lupta P.C.R. impotriva terorit dezhinfuite de burghezie si

mosierime asupra maselor zmincitoare. Procesul din Deatul Spirit (1921 1922), In AnaleleInstitutului de istorie a partidului de pe lIngii C.C. al P.M.R.", nr. 1-2, din 1961.

3 Vezi M. C. StAnescu, Procesul din Dealul Spirit st ecoul produs in opinia publicd in-ternd si internalionald, In Studii", nr. 3 din 1971, p. 467 485.

www.dacoromanica.ro

9 SOLIDARITATEA MISCARII MIUNCITORESTI 3,33

Pravda" demasca caracterul de clasa' al procesului, teroarea, careconstituia componenta sa esentiala folosit de autoritati in timpuldezbaterior cu intentia deliberata, de a compromite i distruge existentalegal& a partidului comunist 40

Concluzii asemanatoare i atitudine de sprijin i solidaritate tovarl-seasca fata de clasa muncitoare din Romania vom gasi in numeroaselemateriale publicate in La Correspondance Internationale", L'Inter-nationale Communiste" si Internationale Presse-Korrespondenz"

Relatrile aparute in L'Hurnanitd" i alte ziare democratice audeclansat in Franta o larga miscare de solidaritate cu proletariatul roman,de condamnare a presiunior fizice si morale la care erau supusi comunistiiromani implicati in procesul din Dealul Spirii. Salutind sprijinul interna-tionalist al proletariatului francez, ziarul Socialismul" constata, in arti-colul intitulat in ajutorul proletariatului roman, ca in Franta, teroareadin Romania este urmarita, zi cu zi coalitia oligarhica Bratianuaverescuinfierata cu asprime prin pres i intruniri publice" 42 In rindul acestoradin urma, a manifestatiilor de solidaritate cu comunistii romni judecati,ziarul mentiona marile intruniri publice prilejuite de sarbatorirea zileide 1 Mai, i Congresul sindicatelor muncitoresti din Franta, din zilele de26-28 iunie 1922 4 3. Ca urmare a rapoartelor prezentate de muncitoriiromani, sirbi i greci, emigrati in Franta, Congresul a adoptat o rezolutiein care era subliniata necesitatea intensificarii, in cadrul unei mai bunecoordonari, a campaniei internationale de ajutor i solidaritate cu prole-tariatul roman, in general cu victimele teroarei antimuncitoresti din tarilebalcanice ".

alte ziare romanesti din epoca, care nu apartineau clasei munci-toare, dar promovau o orientare democratica, Ii exprimau admiratia fatade larga miscare de simpatie care se crease in strainatate fata de clasanoastra muncitoare, de reprezentantii sai de pe banca acuzarii burgheze.Aurora" (organ al Partidului Taranesc) aducea in discutie intrunirilemitingurile de protest din Franta si S.U.A. 45 in timp ce marele cotidianAdevarul" publica memoriul Comitetului Central al Ligii dreptului omuluidin Paris, trimis guvernului roman cu intentia marturisita de a-i determinainterventia in contextul raporturilor dintre inculpati si aparatul represiv,in numele atributelor esentiale ale legii dreptului de aparare, care, dupaexpresia autorilor memoriului, constituia insasi garantia ordinei la onatiune civilizata" 45.

Pe linia unor vechi traditii internationaliste, de sprijin i colaborareexistente intre proletariatul taxilor balcanice, Partidul Comunist Bulgara organizat, la rindul &du, in cele 5 luni ale procesului din Dealul Spirii,actiuni de amploare, in cadrul carora masele populare din Sofia si alte

44 Pravda" din 24 februarie 1922 ; Vezi al Ion Popescu-Puturi, Gheorghe Matei, Pro-cesul din Dealul Spirit procesul rdurttoritor Partidulut comunist, In Crearea Partidulut Coma-nist Roman, Bucure$I, Editura tIlntificA, 1971, p. 477.

41 M. C. StAnescu, op. cit., p. 482.42 Socialismul" din 21 iulie 1922." Ibidem." I bidem.44 Aurora" din 28 martie 1922.42 AdevArul" din 15 aprilie 1922.

41

i

si

www.dacoromanica.ro

334 OLIMPIU MATICHESCU 10

centre din Bulgaria 0-au manifestat adeziunea la lupta revolutionara aclasei muncitoare din Romania 0 au condamnat cu vehementa pe cei careincercau, prin mijloace reactionare s impiedice procesul firesc de organi-zare politica i profesionala a proletariatului roman. Socialismul" apreciadrept memorabila marea intrunire muncitoreasca organizata la Sofia,in ziva de 6 februarie 1922, de &are comunitii bulgari. Mile de partici-panti muncitori, functionari, meteugari, au aprobat in unanimitatetextul rezolutiei votata cu acest prilej. Rezolutia afirma sentimentele desolidaritate de clasa, frateasel ale proletariatului bulgar fat& de clasamuncitoare din Romania, cerea incetarea terorii albe din -Wile balcanicei eliberarea miitantilor revolutionari intemnitati 47.

Luari de pozitie deosebit de combative, in sprijinul proletariatuluiroman, vom gasi, de asemenea, in presa muncitoreasca din Cehoslovaciasi Austria 0, cu precadere dupa asasinarea miseleasca a militantului co-munist Leonte Filipescu.

Referindu-se la acest act terorist, cotidianul francez Journal duPeuple", 11 indica in primul rind pe I. C. Bratianu drept autor moral almonstruoasei crime, in calitatea sa de conducator al unui partid deguvernamint reactionar 5.

Ziarul continua prin a demonstra ca guvernantii romani, prin reac-tionarismul lor au adus grave prejudicii reputatiei tarii 51 De aceea, con-chidea ziarul, Facem un apel grabnic catre toate spiritele independente

cu dragoste de umanitate din orice partid ar face parte de a protestaimpreuna cu noi" 52.

Lipsa de probe materiale, dirzenia manifestata de comunisti intimpul procesului si mai ales larga miscare de spirijin i solidaritate interna

internationala au determinat autorithtile represive din Romania sabath in retragere, acordind amnistierea delictelor politice", In lunaiunie 1922.

Dar, s-a dovedit in curind, amnistia a constituit, din punctul devedere al raporturilor dintre proletariat si burghezie, un paleativ i nici-decum o rezolvare definitiva a problemei detinutilor politici, care aucontinuat s umple inchisorile romanesti, de trista faima in epoca.

Amnistia burgheziei nu putea amagi clasa muncitoare din Romania,nici proletariatul international, opinia publica democrata i progresista

din diferite tari. Rezulta acest lucru si din scrisoarea de salut trimisa deGheorghi Dimitrov in numele Uniunii generale a sindicatelor muncitorestidin Bulgaria Congresului de la Sibiu al sindicatelor din Romania (4-7iunie 1922). Proletariatul bulgar, care urrnarea cu cel mai viu interescele mai profunde sentimente de simpatie eforturile depuse pentru refa-

Socialismul din 13 martie 1922.45 Semnificative sInt, In acest sens, titlurile Un mare proces impotrioa comuniftllor din

Romdnia; Teroarea albd din Romdnia; Procesul coznuntstilor dirt Romdnia s.a., publicate Innumerele din 25 lanuarie, 14, 23 si 26 februarie 1922 ale ziarului Rude Pravo", organul centralde pres5. al Partidului Comunist din Cehoslovacia.

52 Die Rote Fahne" din 23 februarie 1922 ; vezi i M. C. Stilnescu, op. cit., p. 483.55 Vezi comentariul publicat In Socialismul" din 15 mai 1922, In legiltur cu continutul

articolului din Journal du Peuple".Ibidem.

52 I bidem.

45

i

i

i

:

81

.

www.dacoromanica.ro

11 SOLLDARITATEA MI$CAR11 MUNCITORESTI 335

cerea miscarii sindicale fratesti din Romania se spunea in scrisoareintimpina cu bucurie convocarea Congresului sindical de la Sibiu" 53.

Clasa muncitoare din Bulgaria isi exprima cu acest prilej convin-gerea ea, in pofida unor mari greutati congresul va izbuti sa realizezeunitatea de actiune a proletariatului roman, in lupta contra ofensiveipatronale si a politicii antimuncitoresti. Amintindu-ne cu compasiunefrateasca de mide de jertfe pe care proletariatul roman le-a dat in ultimiiani continua documentul , de multimea de tovarasi care si astazigem in celulele sumbre ale inchisorilor, exprimindu-ne sentimentele deprofunda indignare fata de dictatura burghezo-mosiereasca, noi, in numelecelor treizeci de mii de muncitori organizati in Uniunea Generala a Sindi-catelor Muncitoresti, precum si in numele Secretariatului balcano-dunarean,transmitem tovarasilor delegati la Congresul de la Sibiu cele mai cordialesalutari proletare si urari de activitate unanima si fructuoasa in cadrulcongresului.

Trdiascd proletariatul romdn !Trdiascd devotalii fi, eroicii segi, luptalori !" 54La fel de inflacarat, si in contextul aceleiasi inalte pozitii de solida-

ritate de clasa, internationalista a fost redactata de &are Gheorghi Dimi-troy scrisoarea de salut trimisa un an mai tirziu pe adresa Congresuluide la Cluj al sindicatelor muncitoresti din Romania. Unitate, Imitate fibled odatd unitate !", adresa el chemarea inflacarata catre proletariatulroman. De infaptuirea acestui deziderat de insemnatate principiall, sub-linia conducatorul proletariatului bulgar, depindea insasi victoria claseimuncitoare impotriva burgheziei, posibilitatea sa de actiune in conditiilecomplexe ale epocii, cind pretutindeni reactiunea devenea tot mai activapunind mina pe ultimul mijloc de salvare fascismul singeros" 55.

Desigur, in Romania nu putea fi vorba in acea perioada istoricade un pericol fascist real, existau insa, in manifestari deosebit de scanda-loase, tulburari antisemite, cu precadere inpreajma si in timpul alegerilorparlamentare. Interesante luari de pozitie au aparut in acest sens in organulde presa al muncitorilor romani emigranti in S.U.A., ziarul Desteptarea".Titlurile : Noi tulbureiri 'in Romdnia i Autocraga liberald, publicate innun:0,ml din 10 iunie 1923, sint complimentare, intrucit, exprimind pozitiicritice la adresa agitatiilor antisemite din Iasi si alte centre din Moldova,ziarul le leaga de intreg ansamblul defectuos si reactionar al politiciiinterne promovata de gruparea autocrata care era la acea vreme partidulliberal. ,In alegeri bratienii au iesit cu armata constata Desteptarea".In conflictul dintre chiriasi si proprietari ei au scos armata impotriva chi-riasilor. Au scos armata impotriva intrunirilor politice organizate de parti-dele de opozitie. Au scos armata impotriva studentior. ,Au scos armataimpotriva functionarior" 56 Ca urmare, se ridica, in mod firesc, urmatoareaintrebare : Daca guvernul bratienilor nu poate dainui decit scotind armata,

53 Documentul a fost publicat In : Gh. Adorian, Ion' Babici, Natalia VIlcu, GheorghiDimitrov st tradiftile revolulionare romdno-bulgare, tn colectia: Biblioteca de istorie, 1972,p. 155-156.

54 Ibidem.55 Socialismul" din 16 septembrie 1923.56 Desteptarea" (S.U.A.) din 10 iunie 1923.

www.dacoromanica.ro

336 OLEISIESIT MA'rICHESCU 12

rind pe rind, impotriva tuturor categoriilor sociale in parte, si impotrivaintregului popor in total, ma rog, care ii este baza, cit de infima, cit deimponderabila, care i-a mai ramas in opinia publica ?" 57.

Un moment insemnat in contextul contradictiilor antagonice, declasa dintre proletariat si burghezie 1-a constituit scoaterea P.C.R. inafara legior statului burghez, in primavara anului 1924. Evenimentul afost urmat de masuri represive dintre cele mai samavolnice : sute de mili-tanti ai miscarii muncitoresti, cadrele de baza ale partidului comunistsi organizatiilor de masa de sub conducerea siinfluenta sa au fost arestate,judecate de tribunalele militare si condamnate la ani numerosi de temnitagrea. Ajutorarea kr, cit si a familiilor ramase fara, posibilitati autonome deintretinere, a constituit o problema permanenta, grea si complex pentrumiscarea revolutionarl a proletariatului roman. Larga miscare de sprijinsi solidaritate care s-a format in jurul victimelor luptei de clash', dintreproletariat si burghezie, condusa de organizatia din Romania a AjutoruluiRosu 58, a avut ecou peste granitele Orli : proletariatul international,opinia publica progresista si democrata din cele mai diverse Oh capitalistes-a solidarizat cu luptele revolutionare ale clasei muncitoare din Romania,acordind, sub diverse forme, sprijinul sau insemnat.

Actiunile propagandistice, protestatare sau de ajutorare materialadirecta, la scara internationall in sprijinul militantilor miscarii muncito-resti din Romania, au fost organizate sau coordonate, de regula, in aceastaperioada de Biroul pentru Europa al Ajutorului Rosu International, cu sediulla Berlin pina in anul 1933. Ajutorul material necesar organizarii aparariijuridice, sau pentru stisfacerea nevoilor alimentare, de imbracaminte saumedicale de care cei intemnitati aveau atita nevoie in conditiileregimului de distrugere fizica la care erau supusi in inchisori care veneasa completeze eforturile pe care Ajutorul Rosu din Romania le facea inacest sens, provenea, fie din fondurile centralizate ale Ajutorului RosuInternational , fonduri create prin contributia statutara a fiecarei orga-nizatii nationale de ajutor rosu, afiliate la Ajutorul Rosu International,fie din partea organizatiilor de ajutor rosu din diferite tari, in contextulsistemului de patronaje" care a cunoscut o larga dezvoltare mai ales inU.R.S.S., functionind pe ling organizatiile de Ajutor Rosu (M.O.P.R.) .

Interesul manifestat de opinia publica din U.R.S.S. fata deluptaproletariatului roman, pentru eliberarea sa social, il gasim prezent, depilda, in martie 1923, cind, printr-o scrisoare adresata Comitetului Centralde Ajutorare al P.C.R., organele de conducere ale Ajutorului Rosu Inter-national solicitau materiale documentare despre situatia detinutilor politicidin Romania, intrucit, se preciza in scrisoare, diverse provincii si orga-nizatii ruse (de Ajutor Rosu, desigur n.a.) au intentia de a patronadetinutii politici" 69.

Raspunsul la solicitarea amintit nu a intirziat sa-si evidentiezeroadele ; mai intii sub forma unor actiuni de sprijin moral, urmat apoi de

57 Ibidem.58 Vezi detalii In : Olimpiu Maticbescu, Ajutorul Roftz, In Organizalit de masa legate $i

ilegale, create, conduse sau influenfate de P.C.R. 1921 1944, vol. I, Bucuretl, Edit. politicA,1970, p. 125-242.

99 Arbil/a centralft a Institutului de marxism-leninism de pe llngil C.C. al P.C.U.S., fond539, opis 3, dosar 1023, f. 2 (Scrisoarea era redactat In limba trance*.

www.dacoromanica.ro

13 SOLIDARITATEA MISCARII MUNCITORESTI 337

organizarea in unele localiati din Uniunea Sovietica, a unei mise/ri largide ajutorare a detinutilor politici comunisti din diverse inchisori.

In primul sens, consemnam telegrama de salut i imb/rbItare trimis/miitantelor comuniste din inchisoarea de femei Pl/tresti, de atre munci-toarele din Bodaibo, localitate rainier/ situatg in regiunea Irkutk dinU.R. S. S.60. Intrunite in cadrul festiv, cu prilejul sArb/toririi zilei de 8 Martie,muncitoarele din U.R.S.S. trimiteau salutul kr cordial tovarkelor de1upt5, si de idei politice intemnitate de burghezia romang, asigurindu-le

toatl simpatia lor se indreapt/ &are cei care lupt pentru libertateaunitatea clasei muncitoare 61.

Scrisori similare, de sprijin si imbArbAtare, care evidentiau solidari-tatea de clasg, internationalist/ a oamenilor muncii din U.R.S.S. fat/ delupta revolutionarl a clasei muncitoare din Romania, au fost primite dedetinutii politici comunisti din inchisoarea Tg. Ocna, in intervalul iunie-august 1924 62, fiind expediate din diverse localitati 6 3.

Dealtfel, in jurul acestei inchisori s-au format si primele organizatiide patronaje pe teritoriul Uniunii Sovietice *. Intr-o scrisoare din 31 octom-brie 1924, semnata., de Manu (Boris Stefanov), reprezentantul .AjutoruluiRosu din Romania la Biroul Balcanic al Ajutorului Rosu International,gasim precizarea c/ inchisoarea Tg. Ocna se afla sub patronajul oraselorKursk si Kaluga ".

Pe ling/ colectarea de fonduri, in scopul ajutorlrii materiale a deti-nutilor politici din inchisorile romanesti, pe care le patronau activitatecare constituia obiectivul principal al organizatiilor de patronaj , aces-tea desfkurau i o intens/ mune/ de ldmurire in mijlocul opiniei publice,organizau mitinguri i intruniri de protest, votau motiuni in care condam-nau regimul burghez din Romania, cerind eliberarea militantilor partiduluicomunist intemnitati. Amintim, in sensul acestor actiuni, intrunirea munci-torilor si functionarilor din Cantonul Iurnin" i Sectorul Marisch", din5 mai 1925, in care s-a luat pozitie de condamnare a politicii antimuncito-resti promovata de clasele dominante din Romania, votindu-se o motiunede protest. 65.

Intrunirea a avut loc in prezenta comunistului roman Diamandescu.Salutindu-1 in aceast/ calitate, de reprezentant al clasei muncitoaredin Romania, in motiune era specificat angajamentul ferm, pe caremuncitorii din U.R.S.S. asumau, in numele solidaritatii muncitoresti

'30 Redactata In limba franceza, scrisoarea a ajuns la destinatie prin intermediul AjutoruluiRou International, care a expediat-o Ajutorului Rwi din Romania i, de aici, In lnchisoare.(Arhiva centrala a Institutului de marxism-leninism de pe ling C.C. al P.C.U.S., fond 539,opis 3, dosar 539, f. 10).

Ibidem, f. 11.62 Ibidem, f. 22, 23.

Ibidem, f. 23.* Primele, In sensul calor care aveau In vedere ajutorarea del inutilor politici din Romania." Arhiva centralft a Institutului de marxism-leninism de pe lInga C.C. al P.C.U.S., fond.

539, opis 3, dosar 1025, f. 11.Motiune de protest, copie a Sigurantei dupa originalul din limba rusa, In Arhiva C.C.

al P.C.R., fondul nr. 90, dosar 2 088 ,f. 1.

2 - C. 1063

rfu

.

www.dacoromanica.ro

338 OLIMPIIU MATIORESCIT 1 9

internationale, de a da intotdeauna intregul lor concurs, material si politicproletariatului roman, detinutilor politici din inchisori 66

Trebuie retinute, de asemenea, aprecierile pozitive la adresa claseimuncitoare din Romania publicate in presa sovieticl. Pravda" sublinia,de pildg, in comentariul fcut ordonantelor succesive din primavaravara anului 1924, care au dus la ilegalizarea P.C.R. si a organizatiilor demasa revolutionare de sub conducerea si influenta sa acest act sama-volnic I.i avea explicatia si in ansamblul fenornenelor de criza interna aregimului burghez 67 Pe de altd parte, ziarul condamna cenzura, legileexceptionale, alte procedee reactionare care, in unele privinte, produceaugreutati insasi partidelor burgheze, aflate in opozitie fata de oligarhialiberal& 68.

Citdm, in acelasi context, motiunea de salut trimisA, proletariatuluiroman de reprezentantii partidelor comuniste prezentate la cel de-alV-lea Congres al Internationalei a III-a, care a avut loc in perioada 17iunie 8 iulie 1924 69.

Referindu-se la reprimarea rniscarii muncitoresti din Romania, lasituatia grea a militantior comunisti din inchisori, delegatii protestauimpotriva reactionarismului claselor dominante din Romania 70 Con-gresul trimite curajosului partid comunist i clasei muncitoare din Romaniasalutul sau de solidaritate frteasca" se arata in motiunea adoptatI 71

Oprimarea miscarii muncitoresti din Romania de cittre aparatulreactionar de stat, concretizata atit de evident in ilegalizarea partiduluicomunist, in masurile de reprimare ce an urmat a avut rsunet in numeioasealte tan. Opinia public& democrata, dar mai ales clasa muncitoare dinprincipalele taxi capitaliste a luat pozitie protestatara , a condamnat repre-siunile antimuncitoresti si s-a solidarizat cu vietimele sale. Intirziat,ecoul acestor actiuni de solidaritate internationala spargea uneori zidulcenzurii guvernamentale, fiind apreciat cu fireasca mindrie de presa revo-lutionara a partidului comunist. Organul de presa al Regionalei Prahovaa P.C.R., reda, de pilda, in iunie 1924, un comentariu aparut in L'Huma-nit", pe marginea recentei vizite fAcute de regele Rornaniei, Ferdinandin Marea Britanie. Se preciza ea, cu acest prilej, muncitorii englezi dinmarele centru industrial Glasgow s-au reunit intr-un impunator miting,in care au condamnat reprimarea miscarii muncitoresti din Romania siau luat pozitie, in cuprinsul unei motiuni de protest, impotriva primiriioficiale pe care guvernul laburist a rezervat-o suveranului regimuluiburghez i reactionar din Romania 7 2.

Atare informatii, publicate in organele de pres& muncitoresti dinRomania, parte din ele editate in conditii de conspirativitate, sint totusi

Motiune de protest, copie a Sigurantei dupA originalul din limba rusA, In Arhiva C.C.al P.C.R., fondul nr. 90, dosar 2 088, fila 1.

67 Pravda" din 22 august 1924.Ibidem.Vezi rezolutiile Congresului V al Internationalei Comuniste. (Arhiva Institutului de

studii istorice i social-politice de pe linga C.C. al P.C.R., fototecA, cliseul nr. 4590).7 Ibidem.n Ibidem.

Vezi articolul : Muncilorii engle:i solidari cu munciforii din Romania, In Lupta soda-listA" din 15 iunie 1924.

ca

"

si

0

www.dacoromanica.ro

15 SOL1DARITATEA DAICARal MUNC1TORESTI 339

sporadice, intrucit cenzura, din ce in ce mai severa, nu va permite info r-marea opiniei publice interne asupra actiunilor de solidaritate, de sprijini simpatie de care se bucura clasa muneitoare, partidul sau revolutionar

peste granitele tarii. Apare deci fireasc'a' informatia mult mai bogata pecare o vom gasi in sensul problemei pe care o analizam , in RomaniaMuncitoare", organ de presa al proletarilor romni emigranti in Franta 7 3.

Pe linga comentariile i luarile de pozitie proprii exprimate intithiri semnificative ca : Slugei la doi stapini ; Bratienii 'in tam lui Cremene ;Jos Brdtianu ! sau cele referitoare la procesul care a urmat dizolvariiP.C.R. : Schingiuiri, greve de foame ; Sub regimul teorii ; Sentinta 'in procesulcomunistilor ; Procesul din Bucurefti* .a. 74 ziarul prezinta date dintrecele mai revelatoare privind actiuni concrete de solidaritate cuproletaria-tul roman, intruniri *i mitinguri de protest care au avut loc in cursulanilor 1923-1926 in Franta, Austria, Germania, i S.U.A.74.

in marea lor majoritate, actiunile amintite, finalizate prin votareaunor motiuni de protest la adresa guvernantilor i de solidaritate cu clasamuncitoare din Romania, au fost insotite de interventii energice pe lingapersoanele oficiale care reprezentau Romania, pe plan diplomatic, inVirile respective. Rugam sa avizati guvernul dv. ca, clasa muncitoare dinFranta, solidara cu muncitorimea ,i tarnimea din Romania, nu poatetolera continuarea terorii, la care se adauga sistemul de provocare politie-neasca inaugurat de guvernul Averescu se spunea in protestul trimisde Confederatia Generala a Muncii (C.G.T.U.) diplomatilor romani dinParis C.G.T.U. cere imediat organizatiilor muneitoreti i democratice(din Franta n.a.) sa protesteze contra uneltirilor guvernului roman.Daca acest protest nu e de ajuns continua documentul , ne angajamsa organizam contra guvernului ce reprezentati toate manifestarile nece-sare *i va asiguram ca veti auzi in localul dv. mai mult decit ecouri" 76.

Si, trebuie retinut, angajamentul a fost respectat. Cit despre ecou :a fost, intr-adevar, impresionant de vreme ce inski cenzura i-a dove-dit neputinta in a prohibi penetratia sa in Romania, in special dupa ares-tarea comuniOilor din conducerea Sindicatelor unitare. Arestarea sama-volnica a Consiliului General Unitar i toata prigoana dezlantuita impotrivamuncitorimii de catre Siguranta din Romania, a provocat o profunda indig-nare printre muncitorii din strainatate" consemna ziarul Facla" inarticolul intitulat : Muncitorimea internalionald fi prigoana impotrivasindicatelor de la noi. La primele tiri venite din Romania care semnalauaccentuarea tot mai pronuntata a represiunilor antimuncitoreti s-autinut intruniri improvizate in toate capitalele europene : de la Londra pinala Praga, la Paris, Viena, Berlin, pretutindeni a rasunat glasul muncitorimiiinternationale intru apararea fratilor lor subjugati.

Toate actiunile au fost terminate prin votarea motiunilor i trimi-terea telegramelor de protestare catre primul ministru roman" v.

" Detalii despre ziar, vezi In M. C. StAnescu, Romdnia Munciloare", organ al munci-lorilor romdni de la Paris, In Analele Institutului de istorie a partidului de pe MO C.C. alP.M.R.", nr. 5/1959, p. 53-61.

Referitor la procesul celor 75 de militanti ai P.C.R., Inceput In aprilie 1925.74 M. C. StAnescu, Op. cit., p. 54-55." Ibidem, p. 56-57." M. C. StAnescu, Op. cll., p. 55." Facia" din 21 septembrie 1925.

www.dacoromanica.ro

340 OLIMIPIU MAT/CHESCU 16

Citeva citate din motiunile al ckor continut ii publica Facla" nise par deosebit de concludente, in sensul concretizarii afirmatiilor formu-late :

Subsemnatele Uniuni Sindicale din Austria, ridiam protestulnostru energic impotriva arestlrii Consiliului sindicatelor muncitorestidin Romania, ceea ce reprezina o provocare a intregului proletariat mon-dial. Vom apara cu toate puterile noastre libertatea de organizare a tova-ra,silor de clasa romani i cerem imediata eliberare a arestatilor" 28,

Protestam cu energie contra arestkii Consiliului Sindical UnitarRoman scria Federatia Unitar textilI din Franta. Muncitoriifrancezi sint solidari cu tovarlsii lor romani Inchii i cer eliberarea lorimediata" 28.

Fecleratia amploiatior (functionariorn.a.) din Bruxeles, protes-teazg energic contra arestkii membrilor Consiliului General al Sindicate-lor din Romania. Ne solidariam cu ei i cerem imediata lor eliberare"".

Confederatia Generalg a Muncii Unitare din Franta protesteaz5, peling guvernul roman contra arestkii Consiliului General al SindicatelorUnitare din Romania. 0 asemenea nfasur constituie violarea flagrant adreptului sindical i un atentat contra clasei muncitoare. SindicateleUnitare din Franta sint solidare cu Sindicatele Unitare din Romania" 81.

7,Facla" comenta, totodatg, telegrame de protest trimise pe adresaguvernului din Bucuresti de cdtre alte organizatii profesionale muncito-resti din Franta, Austria, Germania, Anglia, Belgia. La rindul lor, acesteatinuser intruniri de solidaritate cu clasa muncitoare din Romania,altele fiind in curs de organizare 82.

Un rol insemnat in cunoasterea i apoi popularizarea peste graniteletkii a situatiei grele create clasei muncitoare din Romania de &are apara-tul reactionar de statl-a avut vizita fcutA in tara noastra de &are scriitorulfrancez si cunoscutul militant pe tkim social Henry Barbusse. Vizita aces-tuia in Romania, (noiembrie 1925) a produs impresie profunda in rindurileclasei noastre muncitoare, intrucit scriitorul francez i insotitorii 01Leon Vernochet, secretarul Internationalei Sindicale Unitare a profesorilor

d-na Paule Lamy, avocat din Bruxelles veniserg s6, constate nemij-locit stkile de fapt din tara noastr, avind in vedere repetatele dezmintiripe care autoritAtile romanesti le prezentau opiniei publice din strinatate,atunci cind aceasta se sesiza i lua pozitie impotriva politicii antimuncito-resti, a regimului terorist si de represiune cu care era confruntatl luptamaselor populare din Romania, pentru drepturi economice i libertatidemocratice, cetAtenesti 8 3.

DUO o prealabill vizitA fcutg autoritatior guvernamentale, sefilorpartidelor burgheze din opozitie, i dupg ce a asistat la unele din proceselepolitice judecate in aceea perioadg, delegatia condusg, de H. Barbussecerut i a primit consimtmintul de a face o vizit la sedial Sindica-

78 Ibidem.Ibidem.Ibidem din 26 septembrie 1925.Ibidem.

82 Facla din 21, 26 si 27 septembrie 1925.Viata muncitoare" din 29 noiembrie 1925.

a

726281

63

1

si

www.dacoromanica.ro

17 SOLIDARITATEA MISCARLI MUNCITORESTI 341

telor Unitare din Capital/. Intrunirea care a avut loc cu acest prilej a fostimpresionantg. Desi vizita lui Barbusse fusese anuntatg pentru ora 11,totusi Inca de la ora 9 sMile noastre incep FA se populeze argta ziarul79Viata muncitoare", precizind el la intrunire se prezentaserg in jur de1 000 de participanti, muncitori i intelectuali din Bucuresti. Laolaltgcu lucatorii se amestecg studenti, studente si o multime de alti intelec-tuali. Asistam la o magnifica infratire intre proletari i intelectuali. Dom-neste o mare insufletire, Internationala si alte cintece proletare rgsung dinsute de piepturi" 84

Distinsii oaspeti au fost salutati de cgtre G. M. Vasilescu, SecretarulComisiunii Sindicatelor Unitare din Capitalg. Cu verva care il caracteriza,militantul partidului comunist a tinut sg asigure pe soliiproletariatuluiinternational ca oricit de mare va fi represiunea indreptata impotrivaclasei muncitoare si oricit de numeroase vor fi samavolniciile contra con-ducgtorilor ei organizatiile de clasg ale proletariatului roman vor in-frunta toate vijeliile fdeindu-si datoria" in lupta pentru dezrobirea prole-tariatului 86.

Retinut de conveniente protocolare, cit si de grija de a nu pricinuinoi dificultati proletariatului roman, scriitorul francez se angaja, in euvin-tul su sg nu ia atitudine impotriva guvernantilor romani, spre a demonstraastfel, dupg propria-i mgrturisire, ca nu scopuri politicianiste urmgreavizita sa in Romania 66 Si, intr-adevgr, discursul lui H. Barbusse nu a fostcritic la adresa autoritgtilor. El a reprezentat ins/ o chemare, o splendidgsi emotionantg chemare internationalistg adresatg clasei muncitoare dinRomania, de a transpune in fapt idealurile, misiunea sa istorica. Potafirma i aici arata scriitorul francez in alocutiunea sa ca este unmare 1 etern adevgr, care iese astgzi tot mai mult la ivealg si e din ce ince mai recunoscut de toatg lumea intelectualg : ca proletariatul, acesttitan care poartg pe umarul sau societatea si zgmisleste, cu viata i cumoartea sa, progresul omenirii este chemat sg infaptuiasca viitoareanoug si ideala alcgtuire sociala.

Voi intruchipati fortele reinnoirii, voi care suferiti astgzisi creatibucu-riile pentru huzurul unei lumi care vg dispretuieste; miine yeti tine frineleistoriei si propriei voastre soarte in miinile voastre puternice" 87

Oratorul argta in continuare, spre a asigura proletariatul romande grija si solidaritatea sa tovaraseasca, ea, in pofida tuturor greutatilor,reusise sa pgtrunda destul de bine ranile si luptele" clasei muncitoaredin Romania. Vg aduc salutul fratilor vostri de suferinta si ngdejde dinFranta spunea el ale cgror inimi sint insufletite de aceeasi indiscuta-bilg solidaritate si vointg aprigg de lupta.

Traiascg proletariatul roman, care este o sectiune brava a proleta-riatului mondial !" 88.

Descatusate de lanturile unei sarbede conveniente" dupg cumsingur le aprecia scritorul francez concluziile pe care delegatia interna-

" Ibidem.133 Ibidem.66 Diversi cronicari tendentioi, din redactiile unor ziare guvernamentale, Meau tocmai

tapaj in jurul scopului politic" pe care delegatia 1-ar fi urmArit in RomAnia.Viata muncitorea scA" din 29 noiembrie 1925.

88 Ibidem.87

www.dacoromanica.ro

342 OLI1VIPIU MATICHESOU 18

tionalA le ducea cu sine, referitor la clasa muncitoare i locul sgu in sistemulpolitic reactionar al regimului burghez din Romania ii yor gsi materia-lizarea in perioada care a urmat : miscarea de solidaritate international&en lupta revolutionarA a proletariatului roman, a partidului sau conduca-tor, marxist-leninist va capta noi dimensiuni si forme de manifestare.

Vom constata, in primul rind, extinderea legaturilor dintre organiza-tile Rosu din diferite taxi i detinutii politici din inchisorilerornanesti, paralel cu largirea formelor de ajutor moral prin articolele depresa publicate in jurul comunistilor arestati i implicati in procese i prinactiuni de protest pe ling& guvernul roman , in vederea elibergrii bor.

Apar, de asemenea, in t Arlie capitaliste din Europa occidental6,primele organizatii de patronaj in jurul inchisorior rornanesti, care sead'augau celor existente deja in U.R.S.S. la care ne-am referit. Afram,in acest sens, dintr-o scrisoare de salut si imbarbatare trimisa de organizatiadin Berlin a Ajutorului Rosu din Germania, pe adresa militantior comu-nisti intemnitati in Penitenciarul din Chisingu, Ca respectiva organizatiehotarise, la Conferinta sa din noiembrie 1925, sa preia patronajul inchisoriiamintite, in yirtutea faptului c asa cum se arta in scrisoare Niciun zagaz nu va putea impiedica solidaritatea familiei muncitoresti dintoat& lumea" 89.

Multe dintre luarile de pozitie ale proletariatului international, opi-niei publice democrate, impotriva politicii antimuncitoresti i opresivepromovata de clasele dominante din Romania, publicate in cursulanului 1926 in pres& sau constituind obiectul unor motiuni i telegramede protest se refer& la procesul comunistului Boris Stefano v 9.

Dintre intrunirile de protest care au avut loc in aceast perioadapeste granitele tarn amintim : mitingul organizat la Praga de PartidulComunist din Cehoslovacia la 23 septembrie 1926 i intrunirea ini-tiata de Sectia din Viena a Ajutorului Rosu din Austria la fabrica debere Hernal", in ziva de 16 septembrie acelasi an 91 In ambele cazuri,discursurile pronuntate de yorbitori in fayoarea proletariatului roman,de condamnare a guvernantilor reactionari au fost urmate de masuri derepresalii. Astfel, in timp ce politia din Praga interzicea trimiterea uneidelegatii pentru inminarea protestului ambasadorului roman", cea vienezfacea si ea servicii" guvernului roman, procedind la arestarea samavolnica unui numr de 5 tineri comunisti, participanti la intrunire.

In Germania, incepind cu luna septembrie 1925, in numeroase centreindustriale ea : Breslau, Zeiss, Schatt, Elgensburg s.a., au avut loc marimitinguri urmate de motiuni de protest, in care miile de muncitori parti-cipanti au condamnat msurile represive ale autoriatilor romanesti,cerind eliberarea detinutilor politici 92.

Rezolutia din 10 septembrie 1926 adoptata de Secretariatul C.C.al Ajutorului Rosu din Germania (organizatie de mas puternica cu peste

" Arhiva centralA a Institutului de marxism-leninism de pe lIngA C.0 al P.C.U.S., fond539, opis 3, dosar 1027, f. 111.

O Vezi In acest sens : Der Abend" (Austria) din 13 septembrie 1926 ; La Razon"(Argentina) din 19 iulie 1926 ; Arhiva centralA a Institutului de marxism-leninism de pe 11110C.C. al P.C.U.S., fond 539, opis 5, dosarele care se referA la RomAnia.

Arhiva centralA a Institutului de marxism-leninism de pe lIngA C.C. al P.C.U.S., fond539, opis 5, dosarele care se referA la RomAnia.

92 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 85, dosar 121459, filele 35, 39, 41, 52, 53, 55, 121-124."

Ajutorului

www.dacoromanica.ro

19 SOLIDARITATEA MI$CARII MUNCITORESTI 343

400 000 de membri i aderenti), in legatura cu situatia detinutilor politicidin Romania si masurile pe care proletariatul din aceasta tara urma sa leadopte in vederea ajutordrii Mr , va deschide seria unor noi actiuni demasa, ale clasei muncitoare din aceasta Ora, de sprijin i solidaritate cuproletariatul roman. Autoritatile romnesti, care urmdreauasemenea mani-festari peste granita, consernneaza protestul colectiv adresat in noiembrie1926 guvernului roman de ca'tre 25 de organizatii muncitoresti dinGermania, in care se eerea eliberarea detinutilor politici comunisti 93.

0 rezolutie de protest asemanatoare venea din partea Conferinteireprezentantior proletariatului din Slovacia de est (septembrie 1926).Adresindu-se legatiei Romaniei din Praga, muncitorii slovaci cereau, larindul lor, incetarea masurilor represive impotriva miscarii muncitorestidin Romania i eliberarea detinutilor politici. Documentul era insotit deo lunga lista de semnaturi ".

Paralel, dupa cum am mai preeizat, problematica actiunilor de soli-daritate internationala cu lupta revolutionara a clasei muncitoare dinRomania a fost oglindita si in aceasta perioada, in numeroase materiale dinpresa partidelor comuniste si muncitoresti, in primul rind in organele depresa ale Ajutorului Rosu 65, care cereau opiniei publice internationaleactioneze prin presa si prin interventii pe linga factorii constitutionali aitarilor respective in favoarea proletariatului roman, pentru a determinaguvernul roman sa puna capat masurilor represive adoptate impotrivaclasei muncitoare si s elibereze pe cei arestati 96.

In Marea Britanie, ecoul persecutarii miscarii muncitoresti dinRomania isi va gasi expresia in articohd lui George Lansbury intitulatPersecutarea socialismului n Romiivia 97. Autorul vizitase Romania, motivpentru care inforrnatiile privind situatia economica si social-politica aclasei muncitoare vor fi bogate. Accentul este pus insa pe politica anti-comunista a claselor dominante i urmarile sale sub raportul masurilor derepresiune cu care era confruntata clasa muncitoare. Descrierea regimuluipolitic din inchisori, cu toate aspectele sale dramatice, constituia, pentruautor un motiv in plus sa ceara interventia, pe linga guvernul roman, aPartidului Laburist ; primirea Romaniei in Consiliul Ligii Natiuniloroferind un bun prilej in acest sens 68.

17n lung reportaj privind aceeasi problematica ii vom gasi in numarul42, din octombrie 1926, al ziarului, L'Agence des Balcans"". Preluinddatele oferite de presa muncitoreasca din Romania, ziarul relata despreofensiva autoritatilor represive impotriva Sindicatelor unitare, lua pozitieimpotriva arestarilor si a proceselor antimuncitoresti aflate in curs dejudecata la diferite tribunale militare

93 Ibidem, fond nr. 95, dosar 121478, f. 25 ; dosar 24, filele 440-443." Loc cit., dosar 2253, vol. III, f. 116.95 A se vedea In acest sens materialele publicate In buletinele informative ale Ajutorului

Rosu International si in revista Rote Hilfe" (organ de presA In limba germana), editate deAjutorul Rosu International.

" Ibidem.97 Labour Weekly" din 18 septembrie 1926.98 I bidem." L'Agence des Balcans" din 27 octombrie 1926.

Ibidem.

sa

too.

www.dacoromanica.ro

344 OLIMITU MATICHESCU 20

Parte integrant& a miscrii muncitoresti internationale, proletariatulroman, organizatiile sale politice i profesionale s-au situat In permanent&in mijlocul actiunilor de solidaritate internationalista. Internationalismulproletar, trasaturl definitorie pentru miscarea muneitoreascl din Roma-nia, a cap&tat valente si forme superioare de manifestare indeosebi dupacrearea Partidului comunist.

La rindul s&u, clasa muncitoare din Romania a simtit in permanent&sprijinul i solidaritatea proletariatului international. Manifestat subdiverse forme : ajutor material, juridic si mai ales sprijin moral, solidari-tatea internationalist& cu lupta revolutionara a proletariatului romanimpotriva regimului reactionar i antimuncitoresc instituit de burghezie ac&ptat amploare deosebit/ in marile momente care definesc istoria lupteide club,' din Romania.

Apreciate intr-un context mai larg, actiunile de sprijin i solidaritateinternationalist& en proletariatul roman reflect& inalta pretuire de care s-abucurat in diferite taxi ale lumii miscarea muncitoreasc i revolutionarIdin Romania, in frunte cu Partidtil comunist.

LA SOLIDARIT DU MOU VEMENT 0-I:WRIER INTERNATIONALAVEC LA LUTTE RVOLTITIONNAIRE DE LA CLASSE Ou vRIERE

DE ROMIANIE (1918-1926)RESUME

La fin de la premiere guerre mondiale a inaugure en Roumanie, surla toile de fond de contradictions socio-conomiques d'ordre intrieur, unessor sans precedent du mouvement ouvrier. Parallelement aux greves,actions revendicatives et de masse d'envergure, caractere politique, lecadre organise dii mouvement ouvrier a enregistre un processus progressifde delimitation et clarification idologique interne, processus quiexplique la transformation du parti socialiste en Parti CommunisteRoumain, lors du congres historique de mai 1921.

La creation du Parti Communiste Roumain a constitu un vne-ment de port& principielle dans l'histoire contemporaine du peuple rou-main. On avait vu apparaitre cette force politique consquemment rvo-lutionnaire, qui, continuant les meilleures traditions de lutte du mouve-ment ouvrier socialiste, imprima au proletariat roumain des directionsorganisationnelles et de lutte nouvelles, qualitativement suprieures de parla maniere rvolutionnaire dont le parti de la classe ouvrire se propo-Bait de diriger non seulement les luttes quotidiennes pour les droits co-nomiques et liberts dmocratiques des masses laborieuses, mais aussi lesluttes pour la traduction dans les faits de son desideratum historique : laconqute du pouvoir politique et Pedification de la societ nouvelle, soeia-liste

La perspective de perdre la domination conomique et politiqueouverte par le parti communiste devant la bourgeoisie explique la aerie

9.

www.dacoromanica.ro

21 SOLIDARITATEA MISCARTI MUNCIT0RE4TI 345

de mesures repressives a caractere abusif et de terreur prises par les clas-ses dominantes de Roumanie contre le mouvement ouvrier rvolutionnaireet le parti communiste, qui ont determine toujours, a part un large mou-vement de solidarit interne, un mouvement similaire d'appui interna-tionaliste au seM de l'opinion publique ouvrire et dmocratique dedivers pays.

La solidarit internationaliste dont a joui la classe ouvriere de Rou-manic dans sa confrontation avec Pappareil de repression, (parmi lesmoments significatifs de laquelle notons : le 13 dcembrie 1918, la grevegenerale d'octobre 1920, le proces de Dealul Spirii, Pentre en clandestinitdu parti communiste au printemps 1924 etc.) ainsi que Padhsion del'opinion publique progressiste et dmocratique internationale aux succesremports sur le plan de l'organisation par le proletariat roumain fontl'objet de Ptude La solidarit du mouvement ouvrier internationalavec la lutte rvolutionnaire de la classe ouvrire de Roumanie (1918-1926).

Dans ce mme contexte, l'auteur prsente le mouvement d'appuimateriel et moral qui s'est cr dans diffrents pays envers les prisonnierspolitiques de Roumanie, militants du mouvement ouvrier arrts

mouvement qui s'amplifiera au cours des dcennies suivantes sou-lignant en dehors des larges valences de l'internationalisme proltarien, leprestige dont a joui constamment la classe ouvrire de Roumanie, sonp art i rvolut ionnaire.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PRE LUDIILE 1 CAUZELE DETRONARII LUI CUZ A VODA.DE

GR. CHIRITA

1. In cuvintul de adio rostit in 29 mai/10 iunie 1873 la inmormintareadomnitorului Al. I. Cuza, principalul sau colaborator M. Kogalniceanu,relevind ca el este plins de intregul popor de oriunde se vorbe0e roma,neF;te", sublinia ca. nu grqelile lui 1-au rasturnat" ci faptele cele mari"1.Derutanta la prima vedere, aceasta apreciere ne apare in fondul ei inte-meiat. In adevar, Cuza Voda, domnul Unirii, patriotul inaintat, luptd-torul destoinic i neostenit pentru crearea .,i consolidarea edificiului natio-nal, pentru apararea demnitatii i autonomiei noului stat a intrat definitiNin analele istoriei noastre nationale ca o figura proeminenta.

Prin ceea ce a nazuit i infaptuit el a intruchipat spiritul inaintat alepocii, fiind omul nou pe care il revendica imperios timpurile ajunse laora implinirilor. Iar aceste timpuri care 10 trgeau seva din noile realittisocial-economice, din ascensiunea orinduirii capitaliste aflata in conflictcu vechile rinduieli i mentalitati feudale, impuneau realizarea idealuluide unitate nationala pentru care luptasera atitea generatii, transpunereain viata a nazuintelor de libertate, dreptate i progres social exprimateviguros in timpul revolutiei de la 1848 i in anii urmatori. Identificindu-secu aceste aspiratii, domnitorul Cuza a intuit cum bine spunea N. Iorgaca atunci cind o tendinta a poporului sau se cuprinde in el, n-aveadreptul de a trai altfel decit potrivit tendintei care se intrupase in persoanalui"2. i intr-adevar, fiind un executor al programului revolutiei de la1848 intr-o tara inca ne-independenta"3, el i-a consacrat toate eforturileinfaptuirii statului national, consolidarii lui pe calea reformelor, stabiiriiunui nou cadru institutional capabil sa impulsioneze ritmul dezvolariisocial-economice FA politice a tarii in conformitate cu cerintele moderne.De aceea, pe buna dreptate s-a scris despre personalitatea sa ca a fostexpresia adevarata a epocii in care a trait", ca ea este reprezentativapentru ceea ce a dorit i a realizat poporul roman in vremea sa" 4.

Domnia sa a fost atit de bogata in mari realizari inch ea se aeazafiresc printre cele mai importante din trecutul nostru. Dubla alegere a

1 Doliul fdrit la moartea lui Alexandru Ion Cuza W., Iasi, Tipografia lucratorilor romniasociati, 1873, p. 120-121.

2 N. lorga, 100 de ant de la na;terea lui Cuza Vodd. Cuointare comemorativd finuld laAteneul Roman In ziva de 1 april 1920, Bucuresti, 1920, p. 10-11.

3 Vasile Maciu, Personalitatea lui Alexandru loan Cuza, In vol. De la Tudor Vladimirescula rdscoala din 1907, Edit. Scrisul Ronalnesc, Craiova, 1973, p. 204.

2 Constantin C. Giurescu, Via fa si opera lui Cuza Vodd, editia a 2-a, revAzutA si adAugitA,Bucuresti, Edit. stiintifica, 1970, p. 463.

,BEVISTA DE ISTORIE". Tom. 29. or. 3. p. 397-371. 1976

www.dacoromanica.ro

348 GRIGORE cHauTA 2

colonelului Al. I. Cuza ca domn al Moldovei i rii Romanesti la 5 si24 ianuarie prin hotarirea poporului, DA, nici o presiune ori imixtiune avreunei puteri straine, a reprezentat un stralucit succes al fortelor inaintate,un prim pas spre unirea completa i definitiva a Principatelor. Primindaceasta inalta demnitate intr-un moment de rascruce pentru soarta natiuniiromane, Al. I. Cuza, desi a purtat titulatura i insemnele traditionale aledomniei, s-a considerat intotdeauna im mandatar al vointei poporului,un sef de stat, un conducator al Romaniei moderne, intelegind s folo-seasca prerogativele domnesti spre a sluji interesele noastre fundamentale"5.

Beneficiind de concursul unor patrioti luminati, Cuza Voda a lucrateu multa perseverenta spre a convinge puterile garante sa-1 recunoascadonna si, apoi, pentru a consimti la infaptuirea unirii administrative silegislative a Principatelor prin constituirea unui singur guvern, a uneisingure Adunari si a unei singure capitale. Din acel moment (noiembrie1861) Romania era creata de fapt, chiar dad, noul ei nume nu fusese formalacceptat de marile puteri.

Insa activitatea lui Al. I. Cuza nu s-a marginit numai la consacrareaeuropeana a Unirii Principatelor, la contopirea celor doua taxi. &tit lui,cit i colaboratorior, sustinatorilor sai le revine meritul de a fi inteles caactul unirii, pentru a da roadele scontate, trebuia insotit de o amplaopera care sa reformeze invechitele relatii social-economice, s reorgani-zeze statul pe baze moderne. Domnitorul a incercat sa rezolve aceste difi-dile probleme ce atingeau mari interese sociale i nationale pe caile strimteale legalitatii ce ne fusesera impuse prin Conventia de la Paris. Curind, el

dat seama ca acest lucru nu era posibil, fiindca Adunarea, dominatastatornic de grupul restrins al mosierimii care se oramea cn inversunarereformelor agrare i electorale intr-un spirit mai echitabil, ii era potrivnica.$i atunci, pentru a scoate tara din impasul in care se zbatea i pentru aface dreptate, Cuza Voda, avind pretiosul concurs al lui M. Kogalniceanu,nu a sovait : a dat lovitura de stat de la 2 mai si a efectuat o importantareforma constitutionala inlocuind cu acordul Puterilor garante oseama de prevederi ale Conventiei in sensul sporirii prerogativelor domnieipe seama celei legislative si extinderii drepturior electorale printr-o sub-stantiala coborire a censului. Este adevarat ea, aceasta reforma a dus laaparitia unor tendinte autoritare in viata politica, a facut sa devina maievidente anumite greseli i scaderi ale domniei ; dar nu trebuie pierdut dinvedere faptul capital ca ea a inaugurat o scurta dar rodnica era a reforme-lor" pe temeliile careia tara s-a dezvoltat continuu, timp de mai multedecenii.

Cea mai importanta dintre acestea a fost legea rurall din 14/26august 1864 care, desfiintind boierescul, servitutiile feudale, a improprie-tarit taranimea clacasa pe paminturile legiuite. Au urmat alte legi, altereforme de larg interes obstesc : s-a reorganizat invatamintul de toategradele, administratia local& (comunall si judeteana), justitia, armata,biserica, s-a incheiat opera de unificare a legislatiei civile, penale i coiner-ciale, au fost elaborate si au intrat in vigoare codurile comercial, penalsi civil, s-a infiintat Universitatea din Bucuresti (cea din Iasi fiinta mai

6 N. AdAniloaie, Personalilatea islorica a lul Al. I. Cuza (Cu ocazla implintrit a 150 deani de la naslerea sa), In Studii", XXIII (1970), nr. 5, p. 901.

si-a

www.dacoromanica.ro

3 CAUZELE DETRONARU LUI cuzA-voDA 349

dinainte, din 1860) ,si inca mune altele. Toate aceste reforme intemeiate peconceptiile inaintate ale democratiei burgheze occidentale (e drept, insu-ficient asimilate conditiilor noastre specifice) au inlaturat formele peri-mate ale vietii publice, contribuind decisiv la consolidarea tinarului statnational.

Politica intern& de intarire a nationalitatii romane s-a aflat sub CuzaVoda in concordanta cu politica sa externa. Cu multa energie, tenacitatesi abilitate el a militat pentru apararea autonomiei si neutralitatiiOrli noastre (de pilda, in problema secularizarii averilor manasti-resti, a jurisdictiei consulare, in timpul incidentului de la Costangalias.a.) impotriva oricaror pericole de orimade ar fi venit. Iar atunci cind atrebuit &Ali apere tara de amenintarile armate ori diplomatice ale Turciei,sa o fereasca de alte primejdii care o pindeau, el nu a pregetat s'a se pima* infruntea ei ori sa ia masurile de siguranta ce se irnpuneau. Dupa o indelungataperioada de umiliri si injosiri, o asemenea politica dictata nuxnai deinteresele noastre nationale era primita pretutindeni cu . legitima satis-factie si deplina aprobare.

Marile realizari ale domnitorului Unirii pe care am incercat sa leschitam mai sus stteau atunci, ca si acum , la trecerea unui secol, mar-turie elocvent a unei glorioase domnii. Nenumarate dovezi atest caacestea intrasera trainic, binefacator in viata natiunii, patrunsesera adincin constiinta populara chiar din momentul infaptuirii bor. In fata acestoradevaruri incontestabile, se ridica mereu tulburatoare intrebarile : ciun afost posibil ca domnitorul care cladise din aspiratiile si vointa tuturorromanilor un nou stat si o nou'a tara sa fie detronat, sa fie brutal eliminatde la conducerea statului printr-un complot ?, in nurnele caror forte soci-ale ?, in interesul cui ? si, mai ales, de ce ? Sint intrebari grave asupra caroraau meditat indelung si au scris pagini ce contin multe adevaruri toti cerce-tatorii mai vechi ori din zilele noastre ai donmiei lui Cuza Voda si inspecial D. Bolintineanu, Titu Maiorescu, A.D. Xenopol, N. Iorga, P. Henry,T. W. Riker, Al. Lapedatu, Constantin C. Giurescu, Vasile Maciu, D. Berin-dei, N. Adanioaie, V. Russu. In ce ne priveste, insusindu-ne rezultatelevalabile ale cercetarilor de pina acum, cdrora le vom adauga citevainformatii mai putin cunoscute oH inedite, vom incerca sa sintetizam,dintr-o viziune intrucitva diferita, un tablou menit sa ne ajute sa intelegemcum epopeea nationala a lui Cuza Voda va ajunge o drama si va fi ter-minata printr-un act de urita tradare" 6. In acest scop vom insista indeo-sebi, pornind de la necesitatile epocii si avind in vedere posibilitatile lorde infaptuire, asupra pozitiilor si intereselor claselor sociale, asupra evo-lutiei raporturior dintre domnitor si adversarii sai, celelalte fapte doritoriigAsindu-le in lucrarile istoricilor mentionati mai sus si citate la locul potrivit.

2. Dubla alegere a colonelului Al. I. Cuza ca domn al Moldovei siTarii Romnesti a fost salutata pretutindeni, mai ales de masele populare,cu o explozie nemai intilnita de entuziasm. Si aceasta pentru ca, potrivitconceptiei fortelor inaintate, sperantelor ce insufletisera lupta maselor, nouadomnie semnifica nu numai triumful ideii de unire, inceputul infaptuirii

6 N. lorga, Istoria romdnilor, vol. IX, Unificalorii, Bucure0i, 1938, p. 393.

www.dacoromanica.ro

350 GRIGORE cHIRITA 4

unitatii statale, dar si pentru a ea era chemata sa deschida o noua epochde progres social.

Trebuie retinut faptul important ca liberalii radicali, cei mai free-venti luptatori si propagandisti ai idealurior revolutiei de la 1848, 10exprimasera public, in repetate finduri, hotafirea de a sprijini pe alesuldin 5 si 24 ianuarie in indeplinirea misiunii sale care, in punctele esentiale,se inscria pe coordonatele programului Mr. Atunci, in 1859, ei nu aveaumotive serioase de nemultumire ; ba, din contra. Asadar, din partea Mr,nimic nu rasa sa se intrevada evolutia care, peste citiva ani, avea sa-itransforme in adversari implacabili ai domnitorului.

In schimb, majoritatea covirsitoare a marilor proprietari de parnint,simtindu-si amenintate dominatia politica, stapinirea latifundiilor, aprivit de la inceput pe noul domnitor (cunoscut ca adept al improprieta-ririi taranilor, promotor al ideilor rev olutiei de la 1848) cu o ostilitate pecare nici macar nu incercau s-o disimuleze. Faramitindu-si fortele in luptapentru obtinerea domniei in aproape tot atitea fractiuni cite familii exis-tau, cea mai mare parte a lor a fost nevoita sa primeasca alegerea lui Al. I.Cuza datorita presiunii maselor, puternicului curent unionist. Insa aceastaaceeptare nu a anulat nici un moment hotarirea fostilor domni, a beizade-lelor si a adeptior lor de a-1 rsturna de pe tron pe omul de un