studenti an vi.curs semio. modif.pdf
TRANSCRIPT
-
1PSIHIATRIE
Note de curs
-
Ce este psihiatria?
-
Specialitate medicala care:
Studiaza
Diagnosticheaza
Trateaza
Incearca sa previna
Afectiunile psihiatrice
-
Ce sunt afectiunile psihiatrice?
-
Anormalitati in domeniile:
Afectiv
Cognitiv
Comportamental
Perceptual
Combinatii ale acestora.
-
Vedere generala
Termenul psihiatrie introdus de Johann Christian Reil (1808)
Tratamentul sufletului (psykh: suflet; -iatry: tratament medical)
Evaluarea psihiatrica include:
examinarea starii mentale prezente
istoric (familial, personal, medical, psihiatric, al tratamentelor etc)
teste paraclinice (neuroimagistice, etc), psihologice
Criterii de diagnostic utilizate:
DSM, ICD
Tratamentul este de obicei combinat, medicamentos si psihoterapeutic
Tratamentul se poate face in spital sau ambulatoriu.
-
Mituri in psihiatrie
Afectiunile psihiatrice afecteaza putine persoane Afectiunile psihiatrice sunt rezultatul slabiciunii
personale
Oamenii cu afectiuni psihiatrice nu se insanatosesc niciodata
Oamenii cu afectiuni psihiatrice ar trebui sa se insanatoseasca singuri
Oamenii cu afectiuni psihiatrice sunt violenti si periculosi
Oamenii cu afectiuni psihice ar trebui tinuti in spital Tratamentele psihiatrice nu functioneaza ori fac chiar
rau
-
Vesti bune!
-
11
SEMIOLOGIE
-
12
CUNOATEREA
-
13
Cunoaterea
Ansamblul de funcii ale psihismului care permit reflectarea realitii exterioare n vederea orientrii i adaptrii eficiente n concordan cu trebuinele individului
Funciile elementare prin care se realizeaz cunoaterea sunt:
Atenia
Percepia
Memoria
Gndirea
-
14
M
E
D
I
U
L
N
C
O
N
J
U
R
T
O
R
SENZAII
PERCEPII
REPREZENTRI
JUDECI
RAIONAMENTE
COMPORTAMENTE
ATITUDINI
AFECTIVITATE
-
15
ATENIA(PROSEXIA)
-
16
ATENIA
Funcie psihic elementar
Realizeaz orientarea selectiv i
concentrarea activitii psihice asupra unorobiecte, aciuni, fenomene, n scopul de ale percepe, nelege i asimila, sau la
nevoie de a le percepe i evita.
-
17
ATENIA (psihologic)
STABILITATE MOBILITATE
STABILITATE
MOBILITATE
MOBILITATE STABILITATE
Atenie eficient
Atenie spontan mrit (hiperprosexie spontan)
Atenie spontan sczut (hipoprosexie spontan)
( atenie voluntar mrit)
-
18
ATENIA (psihologic)
Creterea ateniei
spontane
Creterea ateniei
voluntare
VOLUM
(DISTRIBUTIVITATE)
-
19
MSURAREA ATENIEI
Se evalueaz: concentrarea, volumul, intensitatea / concentrarea
Proba clinic (Kraepelin) enumerarea unei serii (cifre, noiuni) n ordine invers
Proba repetrii numerelor (7 cifre spuse de examinator cte 1/sec)
Proba psihologic (testul Bourdon)bifarea unor litere dintr-un text
Tahistoscopul Baterii de teste neurocognitive
-
20
DISPROSEXII
1. Disprosexii cantitative
A) Hiperprosexii selective n:
depresia melancoliform (ideea de culpabilitate) paranoia (tema delirant) fobii (tema fobic) tulburarea obsesiv (tema obsesional) cenestopatii hipocondrie (teme legate de starea de sntate)
Hiperprosexie neselectiv (spontan) n manie
-
21
DISPROSEXII
B) Hipoprosexii (extrem: aprosexia) apar n:
surmenaj
anxietate
tulburri cognitive (de ex n: deteriorri organice, demene, ntrzieri mintale, intoxicaii, delirium)
schizofrenie (prin detaare afectiv, retragereautist sau tulburare cognitiv)
aprosexia (n come)
-
22
DISPROSEXII
2. Disprosexii calitative (paraprosexii)
= disocierea dintre atenia spontan iatenia voluntar
Apar n:
manie (hiperprosexie spontanneselectiv cu hipoprosexie voluntar)
fobii
la normali n condiii de concentraredeosebit
-
23
PERCEPIA
-
24
PERCEPIA
Senzaie, percepie, reprezentare
Senzaia:
semnal senzorial elementar unimodal,
stimul simplu i uniform
obinut printr-un singur analizator
izvorul iniial al tuturor informaiilor noastre
-
25
Percepia
proces primar care realizeaz imagini sintetice
se desfoar numai atta timp ct se pstreazcontactul cu stimulul
este reflectarea direct i unitar a ansambluluinsuirilor i structurii obiectelor i fenomenelor
o multitudine de senzaii
PERCEPIA
Senzaie, percepie, reprezentare
-
26
PERCEPIASenzaie, percepie, reprezentare
Reprezentarea
reflectarea ca imagine intuitiv a unui obiect sau fenomen care n momentul respectiv nu este perceput, dar care a acionat n trecut asupra analizatorilor
poate fi evocat, actualizat prin stimuli verbali i nonverbali
este rezultatul unei prelucrri i generalizri anterioare
-
27
PSIHOPATOLOGIA PERCEPIEI
1. Tulburri cantitative ale percepiei
Hiperestezia = suprasensibilitate la stimulicare nu erau percepui (subliminali)
Hipoestezia = scderea sesibilitii (apare nstri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie,schizofrenie, tulburri de contiin).
2. Tulburri calitative ale percepiei
Iluzii
Halucinaii
-
28
ILUZIILE
-
29
ILUZIILE
Iluziile fiziologice (la normali)
percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli senzoriali existeni
apar n condiii de distan prea mare,
lumin insuficient, stri afective speciale
persoana poate realiza i corecta imaginea fals
rezult dintr-o proiectare a imaginarului n actul perceptiv sau prelucrare eronat a
imaginilor percepute
-
30
ILUZIILE
Iluziile patologice
percepii deformate ale unor stimuli reali
pacientul nu i d seama de caracterul
lor patologic
apar n: stri psihotice pe fond organic
(delirium tremens, stri confuzionale n febr, intoxicaii cu droguri halucinogene) epilepsie, schizofrenie
paranoid
-
31
ILUZIILE PATOLOGICE
Clasificare:
Iluzii patologice exteroceptive
vizuale
auditive
olfactive
gustative
Iluzii patologice interoceptive (viscerale)
Iluzii patologice proprioceptive
-
32
ILUZIILE PATOLOGICE
1. VIZUALE
a) Metamorfopsii = impresia deformat a obiectelor i spaiului perceput macropsii
micropsii
dismegalopsii (deformate)
b) Porropsii = obiectele par mai ndeprtate / apropiate
c) Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea, antropomorfizarea unor percepii simple
-
33
d) False recunoateri ex: dj vu, connu, vcu, sau jamais vu, connu, vcu
apar n: manie, stri confuzionale, sdr. Korsakoff, demene, patologia de lob temporal
e) Iluziile de persoan Iluzia sosiilor (sdr. Capgras): un membru al anturajului a
fost nlocuit de o sosie n scop persecutor; persoane familiare sunt nlocuite de impostori identici.
Iluzia Fregoli: un persecutor unic se ascunde sub nfiarea altor persoane; un acelasi impostor ce apare sub diverse chipuri.
apar n: schizofrenie, tulburarea delirant, leziuni de emisfer drept
ILUZIILE PATOLOGICE
-
34
ILUZIILE PATOLOGICE
2. AUDITIVE
impresia c diferite sunete sunt mai
deprtate/apropiate puternice/estompate
diferite zgomote sunt percepute dreptcuvinte injurioase
3. OLFACTIVE (paraosmii)
4. GUSTATIVE se ntlnesc de obicei
mpreun cu cele olfactive
-
35
ILUZIILE PATOLOGICE
5. INTEROCEPTIVE (VISCEROCEPTIVE) I PROPRIOCEPTIVE
perceperea eronat a funcionrii unor organe sau aparate
modificarea schemei corporale
Dismorfofobia = perceperea ca urte a trsturilor proprii
apar n: debutul schizofreniei, schizofrenia paranoid, stri confuzionale, patologia obsesional
-
36
ILUZIILE PATOLOGICE
Cenestopatia = tulburare a percepiei propriei cenestezii a individului, este o iluzie intern
senzaii corporale neplcute (arsuri, dureri, parestezii, furnicturi, nepturi) ce sugereaz afeciuni medicale
nu respect nici o repartiie metameric, fr un substrat organic obiectivabil
descrise cu participare afectiv important
apare n: sdr hipocondriac, tulburrile somatoforme, tablouri clinice anxioase, depresive, patologia psihiatric a vrstei a III-a
-
37
HALUCINAIILE
-
38
HALUCINAIILE
Halucinaiile = percepii false, fr obiect de perceput (H Ey, Falret 1864; Ball 1890)
Halucinaiile funcionale (concomitente): exist doar atta timp ct persist excitantul real
Halucinaii fiziologice: hipnagogice (n fazele premergtoare instalrii somnului), hipnapompice(la trezire); la normali i n narcolepsie
Halucinoze: semnificaia lor patologic este recunoscut de ctre bolnav (n halucinoza peduncular Lhermitte-van Bogaert, stri toxice, infecioase, ASC)
-
39
HALUCINAIILE propriu-zise(psihosenzoriale, adevrate)
sunt percepii false
apar n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv
n absena stimulilor corespunztori (dinexteriorul sau interiorul corpului)
pacientul le percepe i le crede ca fiindreale
pot deveni punctul de plecare al unor acteagresive sau al altor alterri decomportament cu mare caracter depericulozitate, att pentru bolnav ct ipentru cei din jurul lui.
-
40
HALUCINAIILE propriu-zise(psihosenzoriale, adevrate)
Halucinaiile sunt simptome psihotice
semnalnd tulburri de extremgravitate, care necesit ntotdeaunainternarea de urgen ntr-o secie de
psihiatrie pentru precizarea imediata diagnosticului i tratamentuluiadecvat.
-
41
Caracteristicile halucinaiilor
1. Caracter de senzorialitate (mimeaz percepie)
2. Caracter de obiectualitate (se refer la un obiectdin afar);
3. Proiecie spaial n spaiul perceptiv;
4. Convingerea bolnavului asupra realitii lor;
5. Complexitate variabil;
6. Claritate variabil;
7. Durata continu / intermitent;
8. Congruente / incongruente cu starea afectiv;
9. Rezonan afectiv (anxiogen iniial);
10. Comportament halucinator.
-
42
Clasificarea halucinaiilor
1. Halucinaii exteroceptive (vizuale,
auditive, olfactive, gustative, tactile,
autoscopice, transpuse)
2. Halucinaii interoceptive (viscerale)
3. Halucinaii proprioceptive
(kinestezice, motorii)
-
43
1.a. Halucinaiile vizuale
monocromatice / policromatice
microptice (liliputane)
macroptice (gulliveriene)
extracampine / intracampine
elementare (fosfene) / complexe (figurate)
scenice (statice) / panoramice (n micare)
-
44
1.a. Halucinaiile vizuale
Diagnostic diferenial cu:
halucinaiile hipnagogice, hipnapompice;
surmenaj intens, scurte, cu caracter hipnagogic;
afeciuni oftalmologice (cataracte, sindrom Ch. Bonnetdin glaucom, nevrita optic retrobulbar, retinite);
afeciuni neurologice de lob occipital (tumori, traumatisme unde au ramolisment) - au caracter
halucinozic;
migrena oftalmic (aspect elementar de fosfene).
-
45
1.b. Halucinaiile auditive
elementare (foneme)
comune (sunete bine definite obinuite)
verbale (complexe)
favorabile / defavorabile / imperative
comentative persoana II / III
Apar n: afeciuni ORL, leziuni neurologice ale cilor de conducere, leziuni LT, stri confuzionale, delirium tremens, schizofrenie,
depresie psihotic, aura epileptic
-
46
Alte tipuri de halucinaii exteroceptive
1.c. Gustative (n: crizele uncinate din epilepsie, LT,rinencefal i uncusul hipocampului, stri delirante persecutorii, confuzii)
1.d. Olfactive
1.e. Tactile (haptice) (n: intoxicaia cu cocain, alcool, micri de reptaie, parazitoze halucinatorii)
1.f. Autoscopice (speculare, deutoscopice, beantoscopice)
1.g. Transpuse (repercursive) audiia colorat (vede ceva plcut i aude muzic plcut).
-
47
HALUCINAIILE
2. Halucinaiile interoceptive (viscerale)
au mai mult caracter pseudohalucinator,
absena sau schimbarea poziiei unor organe
transformarea organismului n animale
3. Halucinaiile proprioceptive (motorii, kinestezice)
impresii de micare a unor segmente corporale sau corpului n ntregime
au mai mult caracter pseudohalucinator
-
48
PSEUDOHALUCINAIILE (halucinaiile psihice)
Se deosebesc de halucinaiile propriu-zise:
Nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i fenomenelor, nu au deci caracter de obiectualitate
Nu se proiecteaz n consecin n afar, ci se petrec n interiorul corpului
Pacientul le atribuie existena unor aciuni provocate din afar prin hipnoz etc.
-
49
PSEUDOHALUCINAIILE
Pseudohalucinaiile auditive voci interioare auzite asemenea unui ecou
sonorizarea gndirii, sonorizarea lecturii
auzite cu urechile minii
convingerea c i ceilali aud i i descoperpropriile gnduri (tranzitivism)
Pseudohalucinaiile vizuale imagini ce apar n spaiul subiectiv
vzute cu ochii minii
-
50
PSEUDOHALUCINAIILE
Pseudohalucinaiile tactile
senzaii penibile (iradiere, cureni),senzaii n sfera genital
Pseudohalucinaiile interoceptive de stpnire interioar (spirite ptrunse
n diferite organe, care acioneaz ca opersoan strin)
Pseudohalucinaiile motorii micri impuse
-
51
Ipoteze asupra mecanismului de producere a halucinaiilor (I)
Metode experimentale de studiu: stimulare cortical, privare senzorial, psihoze experimentale.
Ipoteza mecanismului lezional: halucinaiile sunt rsunetul clinic al excitaiei locale lezionale, modalitatea senzorial corespunznd zonei lezate
Ipoteza dopaminergic: hiperactivitate DA n tractul mezolimbic
-
52
ntrebri relevante
Vedei ceva special pe care alte persoane par sa nu le vada?
S a intamplat vreodata saauzii o voce cand nimeni nu era in preajma?
Simtiti ca v atinge cineva? De cnd au aprut halucinaiile? Apar chiar naintea somnului, sau numai atunci? Ai avut recent un eveniment care v-a afectat? Ce medicamente luai? Bei alcool regulat? Folosii droguri ilegale? Pacientul este agitat, confuz, febril, are senzaie de
vom, cefalee?
-
53
Circumstante clinice de aparitie (I)
Intoxic. ac. (alcool, alte drog.)
Perioadele de remisiune a unei astfel de
intoxicatii
Delirium
Dementa
Febra (mai ales copii, virtsnici)
-
54
Circumstante clinice de aparitie (II)
Insuficiente de organ (renala, hep., neo
cer.)
Deficite senzoriale (surdit., cecitate)
Sch.
Tulb. Psihotice
PTSD
-
55
MEMORIA
-
56
MEMORIA
Funcie psihic elementar
Permite:
nregistrarea
conservarea
evocarea
i confruntarea lor cu datele prezentului
Este permanent activ (informaiile noi modific ansamblul elementelor stocate)
informaiilor i experienelor trecutului
-
57
MEMORIA
Structuri cerebrale implicate n memorie
Formaiunea reticulat activatoare: implicat n fixare (memorare i integrare), evocare
Sistemul limbic (amigdal, corpi mamilari, hipocamp, hipotalamus, aria septal, fornix, cortex limbic format din girus cingulat i parahipocampic), n particular circuitul Papez
Cortexul: meninere, stocare i evocare
-
58
MEMORIA
Clasificare psihologic
Memorie imediat (sec, min)
Memorie medie (ore)
Memorie ndeprtatsau de lung durat (ani)
asigur continuitatea
unei aciuni
asigur continuitatea contiinei i unitatea persoanei
-
MEMORIA EXPLICIT (declarativ) (I)
/ semantic / episodic - memoreaz
experiena personal (evenimente episodice Tulving, 1983), pe care o identific cu self - ul (am venit de la aeroport la ora 6,
...am terminat facultatea acum 3 ani etc.);
Depinde de LT medial, c. mamilari, poriunea medie a diencefalului -hipocamp, neocortex; acest sistem reine
rapid informaii / fapte noi (memorie semantic).
59
-
MEMORIA EXPLICIT (II)
Mai nou filogenetic dect cea implicit /
nondeclarat.; apare dupa varsta de 3 ani.
Controlat contient, flexibil, larg utilizat, interconectat cu alte procese psihice, ex.gndirea, care opereaz cu noiunile,
cunotinle acumulate pe cont propriu, n cursul propriei noastre experiene, ale acestui sistem de memorie.
60
-
61
MEMORIA EXPLICIT (declarativ) (IV)
Dup spt. luni are loc consolidarea
cortical a memoriei (de aici amnezia retrograd consecutiv TCC care afecteaz convexitatea cerebral) care
necesit perioade de somn REM ( n PTSD apar tulb. somn, de REM,
rememorri continue ale evenim.
psihotraumatizante )
-
62
MEMORIA IMPLICIT (I)
Nondeclarativ / procedurala fara constientizare, precede M. Explicit i rmne activ tot restul vieii; rutine din ce in ce mai numeroase si cxe.
Include multiple sisteme neurale ale memoriei (comportamentale, emoionale, perceptuale)
Reactivarea acestor sisteme n procesul de rememorare nu se nsoete de percepia subiectiv a rememorrii (mergem fr s ne reamintim cum s o facem).
-
MEMORIA IMPLICIT (II)
Reglat de multiple structuri, fiind destinat
unor proceduri extrem de numeroase i diverse: habitusurile depind de neocortex si
neostriat, fenomenul priming de neocortex,
cerebelul pt comportamentele dependente
de muchii motori etc.
63
-
MEMORIA IMPLICIT (III)
Respectivele proceduri sunt stocate ca
atare, ca succesiuni de operaiuni, procese, ceea ce le face puin accesibile altor procese ale memoriei sau
psihismului.
Este dependent de nvarea prin condiionarea simpl, clasic i nu de nvarea asociativ i funcioneaz din
primele luni de via. 64
-
Memoria de lucru (atenia de lucru) (I)
Proces dinamic de stocare temporar i
manipulare a informaiei n cursul input ului de informaii senzoriale care vin de la aparatul senzorial.
Baddley (1986) susine o structur a memoriei de lucru sugerat de tipurile de experimente pe care a lucrat -descrie o bucl fonologic (phonological loop), dedus din experimentele efectuate pe materialul verbal, pe care
se bazeaz i o cale vizuo - spaial (visuospatial sketchpad), rezultat din experimente mnezice cu forme spaiale.
65
-
Memoria de lucru (atenia de lucru) (II)
Aceste sisteme(sisteme sclav) sunt
supuse unui control executiv, unui centru
executiv, iar informaia este filtrat i temporizat de un tampon (buffer) care
permite penetrarea unui numr limitat de informaii, de 7 + / - 2 (numrul magic 7 plus minus 2 Miller, 1956).
66
-
Memoria de lucru (atenia de lucru) (III)
Probele clinice si testele psihologice de
psihodiagn. confirm empiric aceast limitare a amplitudinii de reinere mnezic, capacitatea mnezic depinznd de
numrul itemilor evocai, de clexit., de claritatea pronuniei, tonalitate, care fac ca informaia verbal, conceptual s poat fi
mai eficient difereniat, filtrat prin sistemele mem. de lucru. .
67
-
68
MEMORIA
Se desfoar n dou etape:
Memorarea
Reactualizarea
conservarea
reproducerea
recunoaterea
reproducerea
-
69
MEMORIA
LEGILE MEMORIEI
Legea disoluiei memoriei (Delay): disoluia ce realizeaz amnezia merge
de la complex la simplu
Legea regresiunii memoriei (Ribot): uitarea se ntinde att de la prezent la
trecut ct i de la complex la mai puin
complex
Se rein mai bine evenimentele intens trite emoional dect cele indiferente
-
70
Factori care moduleaz activitatea mnezic
1. nivelul de activare a vigilenei, a ateniei2. motivaia3. starea afectiv 4. repetarea nvrii, un factor de consolidare5. forma i natura informaiei (organizare
logic, date verbale, vizuale, cifrate), memorizare diferit n funcie de individ
6. vrsta - max. la 20 de ani, apoi scade lent
7. ageni farmacologici (amfetamine) stimuleaz memoria crescnd vigilena
-
71
Evocarea i uitarea
Evocarea - proces activ prin care
gndul aduce n contiina actual informaia de care are nevoie, instantaneu / din aproape n aproape
Uitarea (proces activ) o uitare
fiziologic, pasiv, n absena reactivrii, utilizrii sau a valorii afective. Exist i o uitare activ, asemntoare
cu evocarea.
-
72
PATOLOGIA MEMORIEI
(DISMNEZIILE)
CANTITATIVE
CALITATIVE
-
Memoria de lucru (atenia de lucru) (III)
73
-
74
DISMNEZIILE CANTITATIVE
1. HIPERMNEZII = evocri exaltate, involuntare, mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor gndirii
Apar: la normali, n paranoia, tulburarea paranoid de personalitate, la oligofreni geniali, n stri febrile, intoxicaii cu eter, cloroform, barbiturice, amital, vasculari
Mentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de amintiri, idei) n stri de surescitare
Viziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din via n cteva momente) n situaii de pericol vital iminent, epilepsia temporal
-
75
DISMNEZIILE CANTITATIVE
2. HIPOMNEZII
Apar la normali n stri de epuizare psihic,
la cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie, stri nevrotice, sindromul de oboseal cronic.
-
76
DISMNEZIILE CANTITATIVE
3. AMNEZII
Amnezia de fixare (anterograd) =
incapacitatea de a integra informaii noi.
Amnezia de evocare (retrograd) = incapacitatea de a rememora o informaie care a fost fixat normal. Este
imposibilitatea de a evoca amintiri
anterioare debutului bolii.
Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt)
-
77
DISMNEZIILE CANTITATIVE
Amnezia lacunar: o perioad net
delimitat de timp (ore, zile)
Amnezii funcionale i selective
Amneziile selective (elective, tematice, afectogene) n stri nevrotice, amnezii ale copilriei, lacunare la isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice, doliu, patologia de
catastrof, fluctuaii emoionale
Amneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale memoriei, modificri ale amintirilor
-
78
DISMNEZIILE CALITATIVE (paramnezii)
1. Tulburrile sintezei mnezice imediate
Falsa recunoatere (deja sau jamais vu, vecu, pense, entendu): n stri de surmenaj, obnubilare, manie, schizofrenie
Criptomnezia (plagiat involuntar): n schizofrenie, demene, paranoia
Paramnezia de reduplicare (re-identificarea perpetu a obiectelor, persoanelor cu altele cunoscute): n demene
-
79
DISMNEZIILE CALITATIVE (paramnezii)
2. Tulburrile rememorrii trecutului
Confabulaii (halucinaii de memorie)
Pseudoreminiscenele nerecunoaterea timpului sau spaiului (n Korsakoff)
Ecmnezia confundarea trecutului cu prezentul (n demene)
Anecforia ridicarea vlului amnezic (la normali n stare de oboseal, demene)
-
80
GNDIREA
-
81
GNDIREA
Activitate psihic contient
Se exprim prin limbaj i seelaboreaz sprijinindu-se pe cuvinte
Elem. furnizate de
cunoatere
memorie
percepie
imaginaie
Idei
Raionamente
Judeci
gndire
-
82
GNDIREA
Funcie central a vieii psihice prin care
se deosebete esenialul de fenomenalpe baza experienei i a prelucrriiinformaiilor.
Gndirea raional normal se dirijeaz
spre concluzii sau judeci carecorespund consensului majoritiiindivizilor la noiunea de realitate.
-
83
OPERAIILE GNDIRII
ANALIZA
SINTEZA
COMPARATIA
ABSTRACTIA
CONCRETIZAREA
GENERALIZAREA
-
84
OPERAIILE GNDIRII
ANALIZA
diferenierea nsuirilor obiectelor/fenomenelo
r prin desfacerea
mental n prile lorcomponente
SINTEZA
asamblarea mental a nsuirilor eseniale i particulare ale obiectelor/fenomenel
or ntr-un tot unitar
COMPARAIA
evidenierea asemnrilor i deosebirilor
dintre obiectele i fenomenele analizate
-
85
OPERAIILE GNDIRII
ABSTRACIA
desprinderea unei laturi
sau nsuiri concomitent
ignorndu-le pe celelalte
Se nrudete cu ANALIZA
CONCRETIZAREA
parcurge calea invers de
la abstract la concret,
obiecte sau fenomene n
toat varietatea trsturilor
sale caracteristice
GENERALIZAREA repartizarea unui obiect la o categorie pe baza
unor elemente comune i eseniale
-
86
GNDIREA
Cuvnt rol de achiziie, depozitare ivehiculare a informaiei
Noiune cristalizeaz nsuirile comune ieseniale ale obiectelor,fenomenelor; poate fi exprimatprin variate cuvinte
Judecat stabilete raporturi ntre noiuni
Raionament opereaz cu mai multejudeci
nelegere proces activ de construcie mental a
asociaii
-
87
PSIHOPATOLOGIA GNDIRII
Tulburri de ritm i coeren(cantitative)
Tulburri de coninut (calitative)
Tulburri ale comunicrii verbale (expresiei verbale i grafice a gndirii)
-
88
TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII
Tahipsihia
Bradipsihia
Anideaia
-
89
TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII
1. Tahipsihia = accelerarea ritmului ideativ
Apare n: sindromul maniacal, schizofrenie, agitaie/excitaie psihomotorie, PGP, intoxicaii, surmenaj, epuizare, stri nevrotice, ebrietate.
Mentismul = desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultuoas a reprezentrilor i ideilor fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneasc
Apare n: oboseal, tensiune nervoas, intoxicaii uoare, automatism mental
-
90
TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII
Incoerena gndirii = forma extrem a pierderii legturii logice dintre idei
Apare n: schizofrenie, demene avansate, tulburri de contiin.
salata de cuvinte = amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate;
jargonofazia = pare a vorbi o limb proprie
verbigeraia = ataxie a limbajului - repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite de neles
-
91
TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII
2. Bradipsihia Apare n: epuizare fizic i psihic, b. Parkinson,
encefalite, intoxicaia cu CO, schizofrenie, depresie, melancolie, oligofrenie
Lentoare ideativ (bradilalia)
Vscozitatea psihic = scderea fluenei verbale
Fading mintal = scderi / creteri n intensitate
Baraj ideativ = oprire intempestiv a fluxului ideativ
-
92
TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII
Manierismul = sublinierea exagerat a unor amnunte nesemnificative pe o gndire ridicol solemn
Srcirea ideativ = scderea productivitii ideilor, acestea devin tot mai concentrice sau
monotematice
-
93
TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII
3. Anideaia = dispariia fluxului ideativ
Apare n come, demene, idioie, epilepsie (automatismul anideic)
-
94
TULBURRI DE CONINUT ALE GNDIRII
Ideea obsedant / obsesiv
Ideea prevalent
Ideea delirant
-
95
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV
-
96
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV
Este o idee patologic, dominant, care se impune contiinei dei este n dezacord cu ea
Este strin personalitii bolnavului
Bolnavul i recunoate caracterul parazitar, patologic (are critic), lupt pentru nlturarea ei dar nu reuete
Se nsoete de grad mare de anxietate
-
97
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV
Bolnavul e contient de caracterul patologic
al obsesiei ideea delirant
Bolnavul tie c obsesia eman din propria
via psihic automatismul mental
-
98
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV
Temele obsesive cele mai frecvente:
contaminarea cu substane murdare sexuale religioase
de a-i nedrepti/leza pe alii
Apare n: tulburarea obsesiv-compulsiv, depresii, schizofrenia la debut (uneori)
-
99
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV
Clinic obsesia mbrac mai multe forme:
Idei (obsesii ideative, idei obsesive)
ndoieli obsesive
Amintiri, reprezentri obsesive
Fobii (obsesii fobice)
Tendine impulsive (obsesii impulsive)
Compulsii (sunt strns legate de idei obsesive)
Aciuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri)
-
100
IDEEA PREVALENT
-
101
IDEEA PREVALENT
Este o idee dominant hipertrofiat, rigid, cu caracter patologic
Concordant cu sistemul ideativ al persoanei (care nu-i poate sesiza
caracterul patologic)
Energizeaz, fanatizeaz persoana
Tendin la nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur
Are potenialitate delirant
-
102
IDEEA PREVALENT
Se ntlnete n:
stri reactive de intensitate psihotic
stri postonirice
epilepsie
alcoolism
toate strile predelirante
-
103
IDEILE DELIRANTE
-
104
IDEILE DELIRANTE
Apar pe un fond de claritate a contiinei
Se exprim limpede
Mecanismele delirului sunt unice sau multiple (n legtur cu fenomene perceptuale sau ideative)
Pot fi deschise sau ncapsulate
-
105
CARACTERISTICILE
IDEILOR DELIRANTE
JASPERS (1913):
1. Convingerea delirant (certitudinea)
2. Incorigibilitatea (neinfluenabilitatea)
3. Lipsa motivaiei convingerilor delirante i a atitudinii critice fa de ele (imposibilitatea coninutului)
4. Comportamentul delirant.
-
106
CARACTERISTICILE
IDEILOR DELIRANTE1. pun stpnire pe contiina insului
2. se menin n ciuda contradiciilor
evidente cu realitatea
3. nu corespund realitii cu care se afl ncert contradicie i pe care o reflect nmod deformat
4. schimb comportamentul
-
107
CLASIFICAREA IDEILOR DELIRANTE
Idei delirante de persecuie
Idei delirante de relaie
Idei delirante expansive: de mrire, bogie (grandoare), invenie, reform, filiaie, erotomanice, mistice
Idei delirante depresive: autoacuzare i vinovie, hipocondriace, prejudiciu, negaie
sdr. Cotard (idei delirante de enormitate + imortalitate + negaie)
-
108
CLASIFICAREA IDEILOR DELIRANTE
Idei delirante mixte (evolueaz pe fondul unei tonaliti afective ambigue)
idei de interpretare exogene sau endogene (inferene, prin intuiie imediat, de la o percepie exact la o concepie delirant), se dezvolt n reea
Clerambault idei delirante pasionale (gelozie, erotomanie)
idei de influen idei metafizice
-
109
IDEILE DELIRANTE
Autismul = interiorizarea patologic a
gndirii delirante cu pierderea
contactului cu realitatea.
- este de obicei srcit n coninutul su delirant, aprnd mai trziu n evoluia
psihozei
Alogia = pierderea legturilor logice ale gndirii (schizofrenie)
-
110
TULBURRILE COMUNICRII VERBALE
(ale expresiei verbale i grafice a gndirii)
-
111
TULBURRILE COMUNICRII VERBALE
Sunt consecutive tulburrii de gndire
DISLOGII
DISFAZII
DISLALII
-
112
DISLOGIILE
Sunt tulburri mentale ale limbajului,
consecutive modificrilor de form iconinut ale gndirii, evolund frmodificri ale funciei limbajului i
aparatului logomotor.
1. Tulburri de form ale activitiiverbale (dislogii de form)
2. Tulburri de coninut ale limbajului(dislogii de coninut)
-
113
DISLOGII DE FORM
Tulburri de intensitate, nlime,timbru
exprim tonalitatea afectiv
ezitant exprim anxietate, dezorientare
Aprozodie = dispariia intonaieiarmonioase, normale adiscursului
-
114
DISLOGII DE FORM
Hiperactivitatea verbal Bavardaj = creterea cantitativ a limbajului,
care devine redundant (n deteriorriinvolutive, isterie, stri anxioase)
Tahifemie = creterea ritmului i debitului prinaccelerare ideativ
Logoree = creterea ritmului i flueneiverbale pn la pierderea sensului discursuluibolnavului, care devine incoerent (n manie,
schizofrenie paranoid, alte psihoze,intoxicaie acut cu etanol sau droguri)
-
115
DISLOGII DE FORM
Hipoactivitatea verbal
Bradifemie (sau vorbirea laconic sausrcirea vorbirii) rspunsuri scurte,neelaborate, care limiteaz comunicarea (ndepresie, schizofrenie, tulburri organice)
Negativism verbal (n schizofreniacatatonic)
Barajul vorbirii i al gndirii ntrerupereabrusc a fluxului verbal cu reluarea apoi adiscursului, dar fr legtur ideativ cuconinutul anterior (n schizofrenie)
-
116
DISLOGII DE FORM
Afonia = pierderea vocii parial/total princauze organice sau psihice (ca de ex. n
tulburarea conversiv)
Musitaia = vorbire n oapt, ininteligibil,n special la schizofreni
Mutacismul = mutism deliberat, voluntar (lasimulani, ca reacie de opoziie)
Mutismul = dispariia limbajului- akinetic - absolut (afemia, anartria)
- selectiv - discontinuu
-
117
DISLOGII DE FORM
Tangenialitatea = vorbire digresiv, reduce comunicarea sau o face irelevant pentru c oculteaz ideea principal (schizofrenie, simulare, tulburri factice)
Vorbirea supraelaborat, digresiv, circumstanial (manierist) = vorbete mult, comunic puin datorit supraelaborrii discursului (schizofrenie, intoxicaii uoare, stri confuzionale)
Solilocvia (criptolalia) = vorbete singur fr intenia comunicrii (schizofrenie)
-
118
DISLOGII DE FORM
Ecolalia = repetarea cuvintelor interlocutorului (schizofrenia catatonic, demene)
Perseverarea = autointoxicare cu cuvinte (demene)
Palilalia = repetarea unui cuvnt
Logoclonia = repetarea ultimei silabe
Psitacismul = culmea incoerenei, sonorizarea mecanic a unor foneme lipsite de orice coninut semantic (idioie, demene avansate)
-
119
DISLOGII DE CONINUT(ale funciei semantice)
alterarea sensului cuvintelor
cuvintele apar ca trunchiate, modificate,
fuzionate, rezultate prin inversarea
fonemelor
bolnavul confer cuvintelor sale o accepiunea particular, proprie, inedit,
diferit de cea comun
-
120
DISLOGII DE CONINUT
La nivelul cuvintelor Paralogisme = atribuirea unui sens
particular unui cuvnt oarecare(schizofrenie)
Neologisme active, pasive = cuvinteinventate cu scpul de a transmite oinformaie sau aprute ntmpltor, prinasonan, fuzionare, contaminare
Glosolalie = neologisme abundente,accentul unei limbi strine, limbajul lundaspect automat, bizar, incomprehensibil
Jargonofazie = ca i cnd ar fi o limbnou
-
121
La nivelul frazei
Dispersia semantic
paragramatism (fraze cu expresii bizare)
embolofazie (cuvinte strine de sensulgeneral al frazei, ce apar inserate n modrepetat)
schizofazie (cuvinte asociate ntmpltor)
agramatism (fr cuvinte de legtur)
Disoluia semantic (limbaj fr funcie decomunicare, o simpl activitate logomotorie,cu aparen automatic sau ludic)
DISLOGII DE CONINUT
-
122
DISFAZII
Tulburri ale comunicrii prin
nenelegerea cuvntului vorbit/scris.
Apar n leziuni cerebrale circumscrise
unilaterale.
Afazia = ansamblul tulburrilor de comunicare prin intermediul vorbirii,
scrisului, semnelor ca urmare a afectrii unor funcii ale creierului.
-
123
DISFAZII
Perseverarea (intoxicaia prin cuvnt)
Parafazia (nlocuirea cuvntului potrivit cu altul nepotrivit)
Afazia receptiv (senzorial) Wernicke = incapacitatea de a nelege vorbirea celorlali (sensul cuvintelor). Vorbirea spontan este fluent dar fr sens.
Afazia expresiv (motorie) Broca = nelegerea este pstrat dar abilitatea de a vorbi este grav afectat.
-
124
DISFAZII
Amnezia verbal = uitarea substantivelor
Anomia = pacientul nu poate denumi obiectele dei pstraz posibilitatea de a le recunoate i utiliza
Alexia = nenelegerea limbajului scris
Aprozodia = tulburarea intonaiei (receptiv / executiv)
-
125
DISLALII
Tulburri de articulare (pronunare)
datorate modificrilor aparatului logomotor
Rotacismul
Sigmatismul
Balbismul
Logofobia
-
126
TULBURRILE EXPRESIEI GRAFICE
Graforee, grafomanie (demene, schizofrenie, manie, paranoia)
Tulburri morfologice ale scrisului:
Grifonaj
Scris n ghirland, suprapus, n oglind
Neografisme
Paragrafisme
Ermetismul grafic (semne neinteligibile)
-
127
AFECTIVITATEA
-
128
AFECTIVITATEA
Proces psihic care reflect raportul ntre trebuine(coninutul afectivitii) i obiectele, fiinele saufenomenele lumii.
Se exprim prin:
Stri afective elementare/starea deafect (debut brusc, participareneurovegetativ, nsoit n condiii patologicede ngustarea cmpului contiinei)
Emoii (spontane, de scurt sau lungdurat)
-
129
AFECTIVITATEA
Dispoziii (stri afective de fond, de micintensitate, reflectnd starea de moment,
rezultanta tuturor impulsurilor extero-
interoceptive, proprioceptive, contientizatedoar parial)
Sentimente (durat mai lung, maiintense, implicnd i o participare aproceselor de motivaie)
Pasiuni (modificri intense de lung duratale dispoziiei, cu participare afectiv icognitiv stabil, au valoarea unei dominantevoliionale)
-
130
TULBURRI CANTITATIVE ALE AFECTIVITII
HIPERTIMII
HIPOTIMII
LABILITATE AFECTIV
-
131
HIPERTIMII
Negative
1. depresia = diminuarea patologic apragului dispoziional
2. anestezia psihic dureroas = suferpentru c nu poate suferi
3. anxietatea = teama fr obiect (anxietategeneralizat, atacul de panic, fobia)
Apar n: sindroame nevrotice din boli
somatice, tulburare bipolar, depresiv,anxioas schizofrenie, sevraj, boliendocrine, psihopatii
-
132
HIPERTIMII
Pozitive1. dispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i
siguran de sine, stim de sine crescut, sentiment de bun dispoziie
2. euforia = stare subiectiv de veselie excesiv i nemotivat, n care individul devine indiferent fa de evenimentele din jur, care nu i mai pot modifica buna dispoziie
3. hipomania (elaia) = creterea patologic a pragului strii subiective de bine
Apar n: hipomanie, manie, ASC, HTA, PG, intoxicaii uoare, demene
-
133
ANXIETATEA
teama fr obiect, iraional, difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet vegetativ, iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii
teama anticipat, fr un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului
anxietate liber flotant (generalizat), atacul de panic, anxietatea focalizat (fobic), angoasa
-
134
FOBIA
Team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen, fiin).
Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul / situaia fobic
pantofobii (fobii difuze)
monofobii (sistematizate)
-
135
FOBII
acrofobie aihmofobie
androfobie astrafobie
claustrofobie cromatofobie/ereutofobie
fotofobie heliofobie
hidrofobie zoofobie
dismorfofobie taferofobie
gamafobie nozofobie/sifilofobie
-
136
HIPOTIMII
Detaarea = distanarea n relaiile interpersonale datorit absenei implicrii emoionale (n: schizofrenie, tulburarea antisocial de personalitate, demen, stri de obtuzie, obnubilare)
Anhedonia = absena pcerii n existena cotidian
Alexitimia = dificultatea de a descrie sau contientiza propriile emoii i sentimente
Indiferentism afectiv = scdere foarte accentuat a tonusului afectiv i capacitii de rezonan
Atimia (apatia) = lipsa total a intersului fa de sine i ambian
-
137
LABILITATEA AFECTIV
Labilitatea afectiv = variaii afective ntre polul pozitiv i cel negativ (n manie, tulburri de personalitate)
Poikilotimia = modulare afectiv univoc conform strii afective a celor din jur (n PGP, demene, oligofrenii)
Incontinena afectiv = trecere incoercibil de la o stare emoional la alta opus (demene)
Disforia = stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate, iritabiliate, nelinite (n sevraj la alcool, tulburri de personalitate)
-
138
TULBURRI CALITATIVE ALE
AFECTIVITII
PARATIMII
INVERSIUNEA AFECTIV
AMBIVALENA AFECTIV
-
139
TULBURRI CALITATIVEALE AFECTIVITII
Paratimia = afectivitate paradoxal, reacii afective inadecvate fa de situaii sau evenimente (n stri reactive, schizofrenie)
Inversiunea afectiv = sentimente negative, aberante fa de persoane iubite sau pe care firesc ar trebui s le iubeasc
Ambivalena afectiv = coexistena unor stri afective opuse calitativ fa de aceeai persoan sau situaie
-
140
PSIHOPATOLOGIA
MANIFESTRILOR INSTINCTIVE
INSTINCTUL ALIMENTAR
INSTINCTUL DE APRARE
INSTINCTUL SEXUAL
-
141
INSTINCTUL ALIMENTAR
Crescut Fagomania = mnnc fr o impulsiune
sau nevoie de hran (n nevroze, diabetinsipid, tumori cerbrale)
Bulimia = exagerarea nevoii de hran(diabet, tumori diencefalice, hipertiroidia,convalescen dup boli consumptive)
Polifagia = ingerare crescut frdiscernmnt, chiar de produsenecomestibile (demene, oligofrenii,schizofrenie, psihopatii severe cu pervertireainstinctului alimentar)
-
142
INSTINCTUL ALIMENTAR
Sczut
Anorexia scderea sau absena poftei demncare (n depresii)
Anorexia nervoas (n stri nevrotice,psihopatii, la adolescente)
Sitiofobia refuzul de alimente e motivatpsihopatologic prin coninutul halucinaiilor(auditive, gustative, olfactive) sau ideilor
delirante de otrvire, autoacuzare, inutilitate,negaie (depresii, schizofrenie)
-
143
INSTINCTUL DE APRARE
exagerarea nevoii de autoconservare (ca n stri hipocondriace n care apare
tanatofobie, nozofobie)
scderea, abolirea instinctului de aprare (indiferent de pericole, tendina la automutilare, idei i tentative de sinucidere oligofrenii,
schizofrenie, demene)
-
144
INSTINCTUL SEXUALI DE REPRODUCERE
exagerarea (nimfomania, satiriazis)
scdere, abolire
scdere fr modificarea libidoului impotena sexual psihic anafrodisie,tulburri de dinamic sexual
scdere cu scderea i a libidoului
perversiuni sexuale (tulburri alemodului de satisfacere a trebuinelorsexuale)
-
145
VOINA
-
146
VOINA
Funcie a psihicului orientat spreatragerea unor scopuri propusecontient, pentru a cror realizare suntnecesare:
- deliberarea,
- planificarea i
- organizarea forelor i aciunilor
Trecerea contient de la o idee la oactivitate social determinat prinnvingerea unor obstacole i prinmobilizarea resurselor psihologice imorale ale individului.
-
147
VOINA
Voina necesit 2 condiii (Piaget):
conflict ntre dou tendine (osingur tendin nu genereaz un actvoluntar)
o tendin cedeaz n faa celeilaltedatorit inegalitii lor
Este un reglaj al reglajelor, opunndu-se actelor impulsive prin caracterul ei
deliberat i subordonarea ei controluluiraional.
-
148
VOINA
A) Voin pozitiv, activ (de mobilizare,
de aciune, de depire aobstacolelor)
B) Voin negativ, defensiv (dereinere a impulsivitii)
-
149
TULBURRILE VOINEI(DISBULII)
CANTITATIVE
CALITATIVE
-
150
TULBURRILE CANTITATIVE ALE VOINEI
(Predominant ale voinei pozitive, active)
Hiperbulia = creterea forei voliionale (ntoxicomanie este o hiperbulie defensivdar i o hiperbulie activ, dar cu scopurinegative, i n paranoia este o hiperbulie,,activ, pozitiv)
Hipobulia = indecizie, ezitare, ineficiensau ineficacitatea capacitii de a aciona (nstri nevrotice, manie, toxicomanii,psihopatii, oligofrenie)
-
151
TULBURRILE CANTITATIVE ALE VOINEI
Negativismul, opoziionismul = scdereavoinei active (n schizofrenie)
Abulia = scderea voinei active, pozitive, lipsade iniiativ, incapacitatea de a aciona (ncatatonie, depresii profunde)
Sugestibilitatea = scderea voinei active i avoinei defensive, lipsa atitudinii personale, aconsecvenei n anumite scopuri
-
152
TULBURRILE CALITATIVE ALE VOINEI
(Predominant ale voinei pasive,
defensive)
Parabulia (scdere a voinei defensive) =implicare voliional nsoit sau determinatde anumite pulsiuni sau acte paralele,
parazite
Impulsivitatea = dezechilibrul dintretendina impulsiv i controlul voluntar
Raptusul = scderea voinei defensive,deci o cretere extrem a impulsivitii (nepilepsii, stri confuzionale, melancolie,catatonie, psihopatii, intoxicaii cu
-
153
TULBURRILE ACTIVITII MOTORII
-
154
INUTA
Dezordinea vestimentar non-conformism subcultural oligofreniestare confuzionaldemene schizofrenie manie
depresie
Rafinament vestimentar exagerathistrionism bizareria din
schizofreniepedanterie caracteriala megalomanie
Bizarerii / excentriciti vestimentare
Travestitism utilizarea hainelor sexului opus
Cisvestitism utilizarea vemintelor
-
155
MIMICA
Mimica = expresie verbal inonverbal
Privirea red n mod spontan coninutulafectiv al vieii psihice.
Modificri cantitative Hipermimii - localizate
- generalizate
Hipomimii
Ecomimii Neomimii
-
156
MIMICA
Modificri calitative (paramimiile)
mimica de mprumut
ecomimia
hemimimia
neomimia
jargonomimia
-
157
DIMINUAREAACTIVITATII MOTORII
Hipokinezia = inhibiie psihomotorie: lentoarea micrii scderea cursului ideativ, hipomimie, bradilalie
Akinezia
Baraj motor
Fading motor
Stupor
Catalepsie = imobilitate complet,flexibilitate ceroas
Negativism motor = rezistena activ/pasiv
-
158
EXAGERAREA ACTIVITII MOTORII
Hiperexpresivitatea mimico-gestual (relateaz exagerat, teatral simptomele)
Nelinitea psihomotorie
Excitaia psihomotorie
Agitaia psihomotorie
-
159
TULBURRI MOTORII SPECIFICE
Impulsurile = pulsiuni extrem de brute i irezistibile, deseori violente; lipsete lupta anxiogen mpotriva lor (ca n compulsiune), consumarea actului impulsiv are loc nainte de a se realiza critica lui.
Raptusul = manifestare impulsiv paroxistic Apare n: stri confuzionale, epilepsii,
melancolie, catatonie, stri stuporoase, la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emoii, psihopai, debili mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici, intoxicaii (amfetamine, psihedelice), alcoolism cronic
-
160
TULBURRI MOTORII SPECIFICE
Stereotipii = micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai, identice cu ele nsele
Bizareria = gesturi i micri ilogice, ininteligibile, care frapeaz prin ciudenia lor
Manierisme = gesturi / micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei respective i situaiei n care se afl
Ticurile = micri intempestive, repetitive, rapide,fr control voluntar
-
161
SINDROMOLOGIE
-
DSM IV
Conceptului de tulburare mintal, ca multe alte concepte n medicin i tiin, i lipsete o definiie operaional consistent, care s acopere toate situaiile. Toate comdiiile medicale sunt definite la nivele difererite de abstracie de ex. patologie structural (ex. colita ulceroas), prezentare simptomatic (ex. migrena), deviere de la norma fiziologic (ex. hipertensiunea) i etiologie (ex. pneumonia pneumococic). Tulburrile mintale au fost deasemenea definite printr o varietate de concepte (ex. distres, discontrol, dezavantaj, disabilitate, inflexibilitate,
iraionalitate, pattern sindromal, etiologie i deviere statistic). Fiecare este un indicator util pentru o tulburare mintal, dar nici unul echivalent cu conceptul n sine i diferite situaii ateapt diferite definiii (p. xxi).
162
-
Echivalenele tulburrii
Distres
Discontrol
Dezavantaj
Disabilitate
Inflexibilitate, iraionalitate
Pattern sindromal
Etiologie
Deviere statistic163
-
Subtitlu sugerat de DSM IV
SINDROAME,
STRI
i
PATTERN - uri PSIHOPATOLOGICE
164
-
Sindroame / stri
Sindroame (catatonic / Cotard etc.), dar nu sespecific totdeauna explicit sindr. definitorii pt. o tulburare / alta, vorbind totodat de nivele /intensiti psihopatologice, iar jargonul psihiatric utilizat cotidian, folosete formulri de tipul sindr psihotic, sindr. obsesiv, sindr.demenial n sensul n care trebuie s nelegem c vorbim despre un pacient care are o stare de acel tip, centrat pe unul dou simptome ale psihozei / demenei etc. alturi de alte simptome.
165
-
Definiia tulb. mintale (I)
DSM III, IV utilizeaz o definiie a tulb.
mintale pentru c este la fel de util ca oricare definiie disponibil i ne ajut s ghidm deciziile privitoare la ce condiii de
la grania dintre normal i patologic ar trebui incluse n DSM IV (p. xxi).
166
-
Definiia tulb. mintale (II)
n DSM IV fiecare dintre tulb. mintale este conceptualizat ca un sindrom / pattern psihologic / comportamental semnificativ care
apare la un individ i este asociat cu o suferin prezent (ex. simptom dureros) sau disabilitate (ex. diminuarea uneia / mai multor domenii de
funcionare) sau cu un risc semnificativ crescut de moarte, durere, dizabilitate sau o pierdere
important a libertii. (p.xxi).
167
-
Tulb. Contiinei (I)
forma de activitate bazal a creerului i
gndirii, poate fi definit ca organizare a experienei sensibile actuale ( Ey, 1963).
Starea de cunoatere a propriei experiene prezente, de a fi contient de
sine, ca obiect, de a reflecta la propria
exp. subiectiv, contiina vs incontient (Oyebode, 2008).
168
-
Tulb. Contiinei (II)
Percepia i cont. se confund pt. c a
percepe nu nseamn numai a identifica obiecte exterioare, ci i a lua act contient ca atare de situaia real i actual trit i
care interfer cmpul fenomenal, de a sesiza ceea ce este exterior eu-lui de ceea
ce este n interiorul lui (Ey,1974) .
169
-
Tulb. Contiinei (III)
Fiind ansamblul vieii psihice la un moment dat analiza semiologic a contiinei = seciunea transversal prin
existena unui subiect, iar Personalit. = sec. longitud. (Ey)
... scena pe care fenomenele psihice particulare pleac i vin, mediul n care ele se mic, astfel c uneori scena devine prea strmt (contiina se ngusteaz), mediul devine perturbat, contiina tulburat. n jurul nucleului contiinei se etaleaz ctre periferie un cmp de percepie din ce n ce mai obscur ( Jaspers , p.136).
170
-
Criterii clinice (Jaspers, 1913)
a)- detaarea (ndeprtarea) de realitate prin creterea pragului senzorium, ceea ce nseamn hipoprosexie de fixare;
b) - amnezia / hipomnezia de fixare consecutive detarii;
c) - dezorientarea, secundar perturbrii ateniei, percepiei, memoriei imediate i medii;
d) - incoerena variabil a gndirii i aciunilor.
171
-
Realitate vs propria subiectivit.
Claritatea cont. poate fi apreciat n
funcie de cap. subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate vom vorbi de srcia vs. bogia
coninutului contiinei sau de aglutinarea, neclaritatea vs. delimitarea, precizia fenomenelor de contiin.
172
-
Ingustarea cmpuluicontiinei
Limitarea / ngustarea i polarizarea
cmpului contiinei, fenomene ntlnite n formele de perturbare a contiinei propuse de clinicienii epocii (anii 50 60):
starea crepuscular, respectiv starea delirant (delirium) i oneiroid.
173
-
174
SINDROMUL DEMENIAL
-
175
SINDROMUL DEMENIAL
Deterior. Cognitiva org. globala;sunt afectate toate funciile psihice de cunoatere:
orientarea auto- i allo-psihic,
atenia,
memoria de fixare i de evocare,
nvarea,
gndirea - inteligenta
Pierderea abilit. rezolvare problemelor curente vieii de zi cu zi, uit conveniile sociale uzuale.
-
176
SINDROMUL DEMENIAL
Diagnosticul demenei se bazeaz n mare msur pe examinarea clinic a pacientului i pe informaiile obinute de la familie.
n general, modificri ale personalitii survenite dup vrsta de 40 de ani trebuie s ridice problema debutului unui sindrom demenial.
-
177
SINDROMUL DEMENIAL
Funciile psihice elementare afectate major de demen sunt:
memoria,
orientarea,
limbajul,
personalitatea,
percepia
gndirea.
-
178
SINDROMUL DEMENIAL
n stadiile iniiale:
oboseal
dificulti n susinerea unor activiti
probleme n rezolvarea sarcinilor ce implic activitate intelectual mai complex sau modificarea strategiilor curente de rezolvare a
problemelor.
n stadiile tardive pacientul necesit supraveghere permanent.
-
179
SINDROMUL DEMENIAL
Afectarea memoriei (amnezia)
precoce
mai ales in demenele de tip cortical
iniial pentru evenimente recente
se agreaveaza cu evoluia bolii
Apraxia = imposibilitatea de a efectua activiti motorii, cu ciuda funciei motorii intacte
Agnozia = pierderea capacitii de a recunoate obiecte
-
180
SINDROMUL DEMENIAL
Afectarea orientrii
afectat mai ales n formele corticale de demen
se manifest n special prin dezorientare de tip spaial
Afectarea limbajului
afazia (criteriu de diagnostic)
forme mai subtile (limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia)
-
181
SINDROMUL DEMENIAL
Afectarea personalitii
modificrile de personalitate sunt uneori primele simptome semnalate de familie.
accentuarea unor trsturi premorbide de personalitate
modificri n sensul introversiei i apatiei.
n demena fronto-temporal modificrile de personalitate sunt foarte proeminente.
-
182
SINDROMUL DEMENIAL
Tulburri de percepie
la 20- 30% din pacienii
halucinaii auditive, olfactive sau vizuale.
modificrile perceptuale nsoesc frecvent tulburrile de gndire (deliruri paranoide)
Reacia catastrofic
Izbucniri anxioase, coleroase disproporionate la contrarieri minore datorit realizrii ca nu poate rezolva probelme noi sau s modifice stratgiile aplicate anterior pentru rezolvarea
problemelor.
-
183
Sindromul apusului de soare: somnolen, ataxie, stare confuzional care apar la diminuarea stimulilor exteriori (de ex.
lumina)
Simptome depresive, anxioase (40% -50%)
Crize convulsive (10%-20%)
Reflexe primitive
Simptome neurologice de focar (n demena vascular)
SINDROMUL DEMENIAL
-
MCI (I)
Debut, evol. insidioase
Deficite mem., alte defic. cognitive minore.
Activit. zilnice conservate, desi dificult.
cognitive sunt sesizate de cei din jur.
Este necesara evaluarea cognitiva.
Studii pe termen lung 10 20% peste 65.
Ar fi la usor risc de DA, dar unii evol. spre ameliorare
184
-
MCI (II)
MCI amnestic (ev. recente, date de pe
agenda, conversatii) / non amnestic (dificultatea de a lua decizii rapide,
secventele temporale unei operatii,
dificultati ale perceptiei vizuo - spatiale)
Nu sunt teste specifice, judecata clinica globala nuantata (anamneza, obs.
apartin., eval. dispozitiei, niv. anter. fction.,
eval. neurologica clinica) 185
-
Pseudodementa, amnezia
disoc. Post stres
Raspunsuri alaturi, imprecise, partiale
Cognitia pastrata
Este necesara eval. cognitiva (MMSE
depinde de niv.educ., test ceas)
Identific. Fals + a dementei trebuie evitata dator. fact. emotion. / motivation., in
special depresia anx., ca si lentoarea
mot. varsta. 186
-
187
SINDROMUL PSIHOPATIC
-
TULBURARILE AFECTIVE
188
-
TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA (depresia monopolara,
depresia unipolara)
DISTIMIA
TULBURAREA BIPOLARA (psihoza maniaco-depresiva)
TULBURAREA CICLOTIMICA
189
-
TULBURAREA DEPRESIVA
MAJORA criterii diagnostice
5 din urmatoarele simptome au fost prezente in cursul unei perioade de 2 saptamani
1.Dispozitie depresiva (trist, gol)
2.Pierderea interesului sau placerii (anhedonie)
*prezenta obligatorie a 1 sau 2
3. / Greutate (ex. o modificare cu mai mult de 5% a greutatii corporale intr-o luna)
4. Insomie / hipersomnie
190
-
TDM criterii diagnostice
5. Agitatie / inhibitie motorie
6. Oboseala / pierdere energie
7. Sentimente de devalorizare sau vinovatie
excesiva sau inadecvata (ce pot fi delirante)
8. Capacitatii de gandire sau concentrare; indecizie
9. Idei recurente de moarte, ideatie suicidara
recurenta / TS / plan specific de sinucidere
191
-
TDM criterii diagnostice
Excludere episod mixt
Alterarea semnificativa a functionarii sociale, ocupationale sau altor activitati
Excludere afectiuni medicale generale (ex. hipotiroidie)sau efecte directe ale
unor substante (drog de abuz,
medicamente)
Excludere depresie de doliu (persistenta simptomelor mai mult de 2 luni)
192
-
TDM Forme clinice
TDM cu factori psihotici: halucinatii si
idei deliante depresive congruente
(inutilitate, vinovatie, de moarte) sau
incongruente (de relatie, de control al
gandirii, de persecutie) cu dispozitia
TDM cu factori catatonici: cel putin doua simptome catatonice (flexibilitate
ceroasa, stupor, negativism, posturi
neobisnuite, manierisme, grimase,
ecolalie, ecopraxie)193
-
TDM Forme clinice
TDM cu factori melancolici: idei deliante
sunt de mare intensitate, pun in pericol
viata pacientului , comportament delirant
suicidar
Depresia se inrautateste dimineata, cu in
somnie cu cel putin 2 ore inaintea orei
uzuale de trezire
Inhibitie/ agitatie psihomotorie
Anorexie cu scadere masiva in greutate
194
-
TDM Forme clinice
TDM cu factori atipici: in care depresia
se instaleaza clinic reactiv la stresori
(chiar pozitivi), cu apetitului si greutatii, hipersomnie, greutate in membre,
senzitivitate in relatiile interpersonale
Depresia de post-partum: apare la 10-15% din lauze, debutul se situeaza
la 60% dintre ele in primele 6
sapatamani ale puerperiului ; evolutia
clinica 3-14 luni195
-
TDM Forme clinice
Tulburarea depresiva cu patern sezonier:
apare toamna/ iarna sau intr-o anumita
perioada a anului independent de eventualii
factori stresori
Depresia recurenta : doua episoade repetate in 5 ani sau cel putin trei episoade
inaintea episodului curent
Depresia majora rezistenta la tratament 3 tentative terapeutice consecutive si corect
administrate nu duc la remisiune
196
-
TDM Diagnostic diferential
Depresia asociata unei boli somatice
Depresia consecutiva unei dependente de substante psihoactive
Tulburarea distimica simpt. Depresive minore persista pe o perioada de 2 ani
Dementa
Depresia de doliu- incepe la 2-3 saptamani dupa decesul unei persoane, durata 6-8
saptamani (>6-8 sapt. dg. de TDM)
197
-
TDM Epidemiologie. Evolutie
Prevalenta:
10-25% femei si 5-12% barbati (de 2-3 ori mai mare la femei decat la barbati)
Dupa 50 de ani rata femeilor este egala cu cea a barbatilor
Evolutie: de regula recurenta
risc de recadere 50% dupa primul episod
risc de recadere 80% dupa al treilea episod
Media episoadelor in cursul vietii este de 4
198
-
Factorii de risc Factorii care favorizeaza recaderea
ISTORIC DE EPISOD DEPRESIV
ANTERIOR
NUMAR DE EPISOADE ANTERIOARE
ISTORIC FAMILIAL DE TD TRATAM. ANTIDEPRESIV INADECVAT
ISTORIC DE TS RASPUNS PARTIAL LA TRATAM.
SEXUL FEMININ INTRERUPEREA PREMATURA
TRATAMENT
VARSTA DE DEBUT INAINTE DE 40 DE
ANI
AMBIANTA INCARCATA EXCESIV
EMOTIONAL
PERIOADA POST-PARTUM COMORBIDITATE SOMATICA SI PSIHICA
COMORBIDITATI SOMATICE/
MEDICAMENTE/ SUBST. PSIHOACTIVE
ABSENTA SUPORTULUI SOCIAL
EVENIMENTE STRESANTE
-
TDM Etiologie
Ipoteza monoaminica: niveluri anormale ale metabolitilor dopaminei ( in depresie, la suicidari si violenti), noradrenalinei
Serotonina ar fi in fanta sinaptica
Scaderea, epuizarea cantitatii normale de neurotransmitatori monoaminergici data de
un proces de boala necunoscuta, de un stres
sau de anumite substante care ar duce la
simptome de depresie.
200
-
Ipoteza monoaminica:
Dovezi ale serotoninei in fanta sinaptica
- efectul ISRS
- rec. 5-HT2 dupa administrarea antidepresivelor
- triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi
Modificarile rec serotoninici: pana acum exista date doar pentru rec. 5HT2A ca ar fi
disfunctional in depresie
201
-
Ipoteza monoaminica:
Noradrenalina: nivelul 3-methoxy-4-
hidroxyphenil-glycol (MHPG metabolit al noradrenalinei) in LCR - depresie
- manie
Dopamina: niveluri scazute sugerate de
relatia intre deficitul DA din boala Parkinson
si depresie, existenta depresiei in ziua a 3-a
post partum si anterior lactatiei
202
-
Ipoteza neuroendocrina:probabil variatiilor aminelor biogene la
nivelul hipotalamusului (cortizolul in
depresie, TSH, FSH, GH, LH, testosteronul)
Ipoteza genetica: se bazeaza pe frecventa crescuta de 2-3 ori a
depresiei la rudele de gradul I ale
pacientilor, concordanta de 50% de
aparitie a bolii la gemenii monozogoti
fata de 20% la dizigoti203
-
TDM Tratament
Tratamentul farmacoterapeutic
(Antidepresive)
Tratamentul Psihosocial
Terapia electroconvulsivanta (electrosocul)
Psihoterapia cognitiva, comportamentala si interpersonala
204
-
DISTIMIA
Definitie: o forma atenuata, ambulatorie
de depresie corespunzand caracterului depresiv sau depresiei caracterologice(Yerevanian, Akiskal)
Tulburare subafectiva cu debut insidios
precoce, cu durata de cel putin 2 ani si
evolutie persistenta sau intermitenta
205
-
TULBURAREA BIPOLARA
Cunoscuta si ca Psihoza maniaco-
depresiva
Subtipuri ale tulburarii bipolare:
- Bipolar I = Ep. Depresiv Major + Ep.
Maniacal
- Bipolar II = Ep. Depresiv Major + Ep.
hipomaniacal (chiar ambulatoriu)
-Ciclotimia
206
-
TULBURAREA BIPOLARA
Ciclotimia= simptome hipomaniacale
alternate cu simptome subdepresive
pentru cel putin 2 ani
Mania pura= dispozitie iritabila/ euforica
Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: 4 episoade/an
Mania Mixta: Episoade mixte cu
dispozitie depresiva
207
-
TULBURAREA BIPOLARA.
Epidemiologie Prevalenta: 1%
egal raspandita la femei si barbati
subtipul de ciclizare rapida este mai frecvent intalnit la femei
Debutul debutul se situeaza intre 15-20 de ani (varsta medie 19 ani); rar dupa 40 de ani
6% din cei cu boala bipolara au o comorbiditate cu abuz de subst. psihoactive
208
-
EPISODUL MANIACAL diagnostic
diferential
abuz de substante, intoxicatie sau sevraj
Medicatie (steroizi, antidepresive, L-dopa, amfetamine, ACTH, barbiturice)
Boli neurologice -scleroza multipla, sdr. de lob frontal, stroke, epilepsie temporala,
traumatism cerebral, demente, encefalita etc
Boli endocrine sdr. Coushing,hipertiroidism
Infectii, boli autoimune
209
-
EPISODUL MANIACAL- Etiologie
1. Ipoteza Kindling =stimularea repetata
subliminala neuronala ce genereaza
potential de actiune iar la nivel cerebral
o descarcare hipersincrona neuronala
generalizata sustinuta de efectul anticomitialelor in tratamentul maniei
2. Ipoteza monoaminelor - nivelului de NA si DA in sistemul limbic
3. Ipoteza genetica : studii pe gemeni
210
-
EPISODUL MANIACAL -clinica
Dispozitie iritabila/ euforica c.p. 1 sapt.
Distractibilitate
Insomnia ( nevoia de somn fara sa afecteze nivelul energetic care este chiar )
Sentimentul de marire si grandoare (!! Delir)
Fuga de idei cu logoree
Hiperactivitate (sexuala, sociala, profes.)
Dezinhibitie - verbala, sexuala, cheltuierea banilor, calatorii neasteptate, sofat
211
-
Episodul hipomaniacal
Dispozitie expansiva cel putin 4 zile clar despartita de episodul depresiv
Cel putin 3 din :
- grandiozitate/ autostima
- nevoii de somn
- mai vorbaret decat deobicei
- fuga de idei sau senzatie subiectiva de
ganaduri rapide
* Nu necesita internare
212
-
TULBURAREA BIPOLARA. Evolutie
Episoadele netratate se pot prelungi pana
la 6-12 luni
Remisiunea este deobicei completa intre episoade
Debutul este mai precoce decat la TDM, evolutia mai trenanata, cu remisiuni mai
scurte
Prognosticul este mai incapacitant profesional, familial
213
-
TULBURAREA BIPOLARA. Tratament
In fazele acute se urmareste remisiunea
episoadelor, iar intre faze mentinerea
remisiunii si prevenirea recaderii printr-un
timostabilizator
Dupa remisiunea primului ep. maniacal,
tratamentul de intretinere va fi mentinut
timp indelungat
214
-
NEVROZELE
215
-
NEVROZELE
Definitie: Tulburari non-psihotice
caracterizate prin deficit subiectiv,
anxietate, variate simptome somatice care
inhiba comportamentul social si scade
capacitatea individului de integrare
sociala.
216
-
NEVROZELE
Debutul unei nevroze in context reactiv,
dupa un eveniment stresant care
depaseste posibilitatile de adaptare ale
individului - nevrozele sunt considerate
afectiuni reactive/exogene/psihogenii,
adica tulburari psihice care apar in urma
unei traume psihice.
217
-
NEVROZELE
Trairi subiective care perturba echilibrul psihismului subiectului, fara a altera capacitatea de testare a realitatii.
Nevroticul are critica si constienta bolii, vine singur de bunavoie la medic si doreste sa se trateze.
Conflictul interior trebuie inteles ca o stare subiectiva de rau/discomfort interior generate de anxietate.
Subiectul incearca sa se apere inconstient de aceasta anxietate rezultatul fiind convertirea anxietatii in simptome nevrotice subiective (fobii, insomnii, compulsii, astenie).
-
FORME CLINICE
I. Tulburarile (nevrozele) anxioase
1.Tulburarea de panica ( Anxietate paroxistica episodica)
2.Tulburare de anxietate generalizata
II. Tulburarile (nevrozele) fobice
1. Agorafobia
2. Fobiile specifice (simple)
3. Fobia sociala
III. Tulburarea obsesiv compulsiva
IV. Tulburarea de stress post-traumatica
V. Tulburari somatoforme
1. Tulburarea de somatizare
2. Hipocondria
VI. Neurastenia
VII. Tulburarile Disociative (de Conversie)
1. Amnezia disociativa (Amnezia Psihogena)
2. Fuga Disociativa3. Stuporul Disociativ
219
-
I. TULBURARILE (NEVROZELE) ANXIOASE
1. Tulburarea de panica ( Anxietatea paroxistica periodica).
- Caracteristici clinice: Atacuri recurente de anxietate paroxistica severa (panica) imprevizibile ( adica nu depind de nici o situatie(circumstanta/ persoana/ imprejurare), nu sunt declansate direct de ceva.
Apar neasteptat, cresc in intensitate, ating maximul in 10 minute.
Variate de la subiect la subiect ele sunt caracterizate prin:
Debut brusc cu palpitatii si alte simptome somatice care domina tabloul ( motiv pentru care pacientul este deseori consultat de medicul generalist, cardiolog, etc).
Durere toracica.
Lesin, senzatia de cadere (senzatia de cap gol). 220
-
Tulburarea de panica
Ameteli.
Senzatia de irealitate (derealizare, depersonalizare).
Teama de a nu muri, de a-si pierde controlul ( de a
inebuni).
Se atinge maximul de intensitate in circa 10 minute.
Se atinge acest crescendo de frica si simptome
vegetative care-l face sa plece in graba de oriunde s-
ar afla (transpiratii, senzatia de cald/rece, sufocare,
vertij, tremuraturi, tahicardie, parestezii).
Teama de noi atacuri
Durata : minute -1/2h-2 ore, lasand locul unei
senzatii de usurare si adesea de astenie
221
-
Tulburarea de panica.
La baza acestor tulburari nevrotice ar sta o anumita vulnerabilitate ce ar consta in:
- Particularitati defectuoase de adaptare
invatate in copilarie si adolescenta care
cresc nivelul de anxietate difuza sau
predispune la perceperea anxioasa a
realitatii => conflictul intra-psihic.
- Anumite particularitati biologice (explicate
doar ipotetic prin afectarea sistemelor NA-
ergice, serotoninergice, GABA-ergice,
glutamatergice)222
-
Tulburarea de panica
Aceasta vulnerabilitate, in conditii de
stress, suprasolicitare emotionala,
frustrari afective (esecuri profesionale,
materiale, in relatia cu o persoana
semnificativa emotional, catastrofe,
etc) decalnseaza nevroza in plan clinic
si care imbraca o forma clinica sau
alta.
223
-
Tulburarea de panica
Diagnostic pozitiv:
Cel putin 4 din simptomele somato-senzoriale ce
insotesc o anxietate paroxistica si care ating
paroxismul in cel putin 10 minute (DSM IV).
Sa nu fie datorate unor imprejurari cunoscute, previzibile.
Intre atacuri ( care trebuie sa fie cateva luni) sa existe interval liber de simptome anxioase (desi anxietatea
anticipatorie este obisnuita).
Sa apara numai in ABSENTA ORICAREI FOBII.
Risc familial genetic : monozgoti -41%, dizigoti -4%.
Desi e o predispozitie genetica, nu se stie modelul de heritabilitate.
224
-
EVOLUTIA:
o Episodul initial e probabil sa apara in 3-6 luni dupa un
eveniment semnificativ (moartea, divortul, etc).
o Mai poate apare ca o complicatie a utilizarii unei substante
psihic active (cocaina, amfetamin-like), de aceea trebuie luata o anamneza la primul episod.
o Evolutia are un pattern remisiune-recadere cu frica
persistenta pentru un nou episod. Anxietatea anticipatorie
poate fi mai mult /mai putin constanta si poate fi evidentiata la un interviu amanuntit.
o Complicatiile fobice- apar la majoritatea pacientilor in grad
variabil insa, cea mai serioasa e aparitia unei fobii delirante.
225
-
TRATAMENT
A. Farmacoterapie:
antidepresive triciclice inhibitori selectivi ai receptorilor serotoninergici benzodiazepinele au avantajul efectului rapid
(dezavantajul = aparitia dependentei cu simptome de rebound la iscontinuarea tratamentului.
Beta blocantele si atenololul au fost la fel de eficienti ca placebo.
B. Psihoterapie: cognitiva incercarea identificarii originii senzatiilor
somatice si reducerea sensului catastrofic pe care-l acorda.
Tehnici de deconditionare/ de invatare sa-si controleze respiratia pentru a nu face hiperventilatie.
226
-
2. Tulburarea de anxietate
generalizata Caracterizare clinica: Anxietate nejustificata, persistenta si excesiva
care nu apare limitata la o anumita circumstanta
ambientala. Este numita si anxietate liber flotanta , dar poate fi legata de preocuparile majore ale
existentei indivizilor (activitatea profesionala/ scoala).
Acuze variabile dominate de:
-Nervozitate permanenta, iritabilitate.
-Tensiune musculara.
-Tremor.
-Transpiratii, ameteli, palpitatii, gura uscata.
227
-
2. Tulburarea de anxietate
generalizata
Acuze variabile dominate de: - Disconfort epigastric.
- Dificultati de concentrare.
- Tulburari de somn.
- Teama ca o peroana apropiata va avea un accident,
se va imbolnavi.
- Intensitatea, durata, frecventa anxietatii sunt
disproportionate fata de probabilitatea
efectiva/impactul evenimentului receptat ca pericol.
Au dificultati in stoparea trairii anxietatii
- scadere semnificativa in domeniul profesional, social
228
-
EPIDEMIOLOGIE
Prevalenta: 4,1 - 6,6% (ECA).
Comorbiditati somatice:
endocrine (hipertiroidia, hipocalcemia),
intoxicare cu substante stimulante (cafeina, amfetamina),
insuficienta respiratorie,
cardio-vasculare (aritmii, insuficienta cardiaca)
Evolutia: cronica ( necesita adesea tratament de lunga durata) sau intermitenta.
Tratament:
Pe termen scurt: benzodiazepine, B-blocante (au eficienta superioara benzodiazepinelor).
Pe termen lung: triciclice, ISRS, trazodone - in doze mai mici ca cele din depresie.
229
-
II. TULBURARILE (NEVROZELE) FOBICE
1. Fobiile Specifice (simple): cele mai frecvente benigne. Debut in copilarie, adolescenta.
Fobii de animale, insecte, de avion, de scoala, de obiecte ascutie. Ele persista la un individ cronic, dar sunt nesemnificative patologic.
2. AgorafobiaDefinitie: frica de spatii deschise, dar dupa DSM IV si de multime, de a
calatori cu autobuzul, trenul, automobilul, de a sta la rand.
Cronica - invalideaza dezvoltarea treptat uneori de-a lungul anilor Conduita de evitare completa izolare
nu iese decat insotit.
* Se asociaza adesea cu atacurile de panica, cand poate fi consecinta acestora (pacientul evita situatiile in care se teme ca ar putea putea sa apara atacul de panica).
Tratament: benzodiazepine asociate cu antidepresive si psihoterapie cognitiv-comportamentala.
230
-
3. Fobia sociala
Teama de a nu fi umilit in situatia in care subiectul poate fi observat/supus criticilor celorlalti in legatura cu ce
face, sau intr-o situatie mai dificila.
Aceasta expunere provoaca un raspuns anxios imediat ce a aparut situatia respectiva, putandu-se ajunge chiar
la declansarea unui atac de panica circumscris situatiei
respective.
Apare la adolescenti, adulti care au critica .
Situatia fobogena este de obicei evitata sau suportata cu frica.
Evolutie cronica- cu oscilatii ce depind de starea de oboseala sau de stres.
231
-
III. Tulburarea obsesiv compulsiva (TOC)
Se caracterizeaza prin prezenta
obsesiilor (cu caracter intrusiv,
egodistonic, dificil de controlat, anxiogene)
si a compulsiilor
(comportamente/fenomene psihice,
mintale, repetitive care declanseaza
anxietate insuportabila atunci cand
subiectul li se opune).
232
-
III. Tulburarea obsesiv compulsiva.
Compulsiile pot fi executate pentru a neutraliza o
obsesie, idee sau pulsiune inaceptabila.
Obsesiile:
ideative (imagini/scene mentale obscene, ruminatii ale unor probleme nerealiste, chiar meta-fizice),
fobice- neoplasme, SIDA, murdarie, de contaminare, indoieli obsessive, la acestea se pot adauga
ritualurile (de verificare, ablutomanie, de ordine).
Pacientul: -recunoaste ca sunt propriile
ganduri/impulsiuni.
-sunt constant neplacute, anxiogene.
-cel putin un gand, comportament, impulsiune
domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta
-
Comorbiditati: depresia +/- anxietatea.
Prevalenta: pe durata vietii = 25%. Varsta de debut 11-28 de ani, uneori destul de brutal ( in decurs de o luna) fond foarte precipitat. Varsta la baieti e semnificativ mai precoce (9-25) fata de fete (11,5-30 ani).
Fiziopatologie:
Perturbari ale serotoninei (Clomipramina e eficace). Perturbari ale dopaminei (simptomele sunt perturbate de agonisti dopaminergici, amfetamina, L-Dopa).
Afectarea structurilor bazale(nucleii lenticulari bilateral, lobilor frontali).
Evolutia cronica la 2/3 si fluctuenta la 1/3 din pacienti. Debut precoce si personalitate premorbida patologica (schizotipala mai ales)= prognostic grav.
234
-
IV. TULBURAREA DE STRES
POSTTRAUMATIC
Apare dupa stress intens (depaseste experienta
umana obisnuita, catastrofe, razboaie).
Caracteristici clinice:
retrairea mentala a evenimentului post-traumatizant sub forma de insomnii , flash-back-
uri si ganduri.
prezenta starii dissociative (reeditarea evenimentului psiho traumatizant pe fond de
alterare a constientei si chiar reproducerea
perceptuala a evenimentului).
235
-
IV. Tulburarea de stres posttraumatic
tulburari neurovegetative cu anxietate declansate de situatii asemanatoare
evenimentului traumatizant.
evitarea oricarei situatii evocatoare a evenimentului stresant.
alterarea afectivitatii (reducerea reactivitatii emotionale , incapacitatii de a avea
sentimente.
pesimism proiectat in viitor (nu va avea copii, cariera, mariaj, o viata normala).
236
-
IV. Tulburarea de stres posttraumatic
tulburare de somn cu cosmaruri evocatoare recurente.
dificultati de concentrare
teme de culpabilitate
Irascibilitate
ACUTA Dureraza minim 1 luna -3 luni, alterarea functionarii sociale e evidenta.
PTSD cronica 3 luni
PTSD cu debut tardiv la cel putin 6 luni dupa stressor.
237
-
V. TULBURARILE SOMATOFORME
Definitie: Tulburari nevrotice dominate
de simptome somatice care sugereaza
chiar o suferinta somatica fara ca acesta
sa fie convingator reprezentata clinic.
1. Tulburarea de somatizare
2. Hipocondria
238
-
1. Tulburarea de somatizare
Stare de discomfort subiectiv, asociata cu depresie sau anxietate, dominate de acuze somatice multiple si debut
inainte de 30 de ani.
a) Simptome dureroase in orice parte a corpului.
b) Simptome gastro-intestinale (greata, varsaturi, diaree, intoleranta alimentara)
c) Simptome sexuale (tulburari menstruale, indiferenta sexuala)
d) Un simptom pseudo-neurologic (de tip conversiv).
e) Simptome cardio-vasculare.
Se ajunge la disfunctie socio-ocupationala pt ca solicita frecvent concedii medicale, merg din doctor in doctor.
Evolutie cronica, diagnostic diferential cu o multitudine de afectiuni somatice. Pacient dificil care antreneaza control
somatic din partea medicului, refuza
239
-
2.Hipocondria
Preocuparea persistenta legata de posibilitatea de a avea una/mai multe boli somatice serioase si progressive.
( din sfera nevrozei sfera psihozei delirante cu continut hipomaniacal ( idee prevalenta/deliranta)
In tulburarea nevrotica hipocondriaca pacientii atribuie unor senzatii banale/normale semnificatie patologica, considerandu-le semne ale unor diferite boli somatice.
Pacientul prezinta anxietate si uneori chiar usoara depresie secundare. Frica de prezenta uneia/mai multor
boli (nosofobia) fac parte din hipocondrie
240
-
2.Hipocondria
Majoritatea pacientilor raman in cadrul asistentei primare (nici nu ajung la psihiatru) sau a altor
specialitati medicale.
Trimiterea la psihiatru este adesea considerata ofensatoare pentru pacient
Trebuie diferentiata de existenta reala a unor tulburari somatice reale, dupa eliminarea carora
medicul generalist, internistul, etc. trebuie sa
explice cu tact pacientului necesitatea de a
accepta un tratament adecvat psihiatric.
Evolutia este de cele mai multe ori cronica, beneficiul secundar (protectia anturajului) fiind un
factor important de cronicizare.241
-
VI. NEURASTENIA
Tulburare nevrotica ce consta in fatigabilitate crescuta dupa un
efort mental, insotita sau nu si de senzatia subiectiva a unei
slabiciuni fizice, cu diminuarea performantelor obisnuite
profesionale.
Clinic:
Dificultati de concentrare cu scaderea randamentului gandirii.
Ameteala.
Cefalee in casca de tip tensiune.
Iritabilitate (slabiciune iritabila).
Insomnii de adormire sau la mijlocul perioadei de somn sau hipersomnia.
Lipsa relaxarii, incapacitatea de a se relaxa, chiar trezirea matinala (pacientul se scoala mai obosit decat s-a culcat).
Dispozitie usor depresiva, anhedonie, cenestopatii.
Nici unul din semnele de tip somatic vegetativ, sau depresiv nu trebuie sa fie
suficient de bine exprimate pentru a sugera o boala somatica anume/depresie.
242
-
VII. TULBURARILE DISOCIATIVE
Apare cel mai des dupa o trauma.
o Debut brusc/treptat.
o De obicei e un singur episodo Disociatia- scindarea reversibila a psihismului prin suspendarea episodica a unitatii sale functionale. o Se manifesta prin suspendarea propriei persoane, memoriei, comportamentului, constiintei. O parte a subiectului se separa si pare ca functioneaza automat.
o Conversia= declansarea(trairea in plan somatic) a unei stari de mare emotie rezultata din refularea unei motivatii cu semnificatia de aparare inconstienta.
243
-
1. Amnezia disociativa
Uitarea selectiva partiala/totala a unor evenimente psihotraumatizante.
Conservarea memoriei de fixare.
Tulburarea de memorie e constientizata de subiect care solicita ajutor medical.
Absenta unei trairi afective intense a acestei pierderi de memorie.
Absenta unor cauze organice (TCC recent, Sdr. Korsakoff).
Remisiune spontana si completa.244
-
2.Fuga disociativa Parasirea neasteptata a domiciliului asocita cu amnezia partiala/totala a trecutului personal (inclusiv identitatea) si asumarea unei noi identitati.
Pe perioada tulburarilor nu constientizeaza tulburarile de memorie si se comporta normal.
Apare dupa o situatie traumatizanta.
Dureaza ore - luni.
Remisiunea e spontana si totala.
3.Stuporul disociativ Inhibitie psihomotorie instalata evident in legatura cu o psiho-trauma
Durata variabila.
Se remite spontan dupa administrare de amital sodic.
Se asociaza sau nu cu grade variate de tulburari de constienta
Se va diferentia de : catatonie din sindromul catatonic, Stuporul depresiv, stuporul catatonic de origine organica ( post-TCC, infectios).
245
-
TULBURARI DE DEZVOLTARE
A PERSONALITATII
246
-
DEFINITIE
Stari de dizarmonie a personalitatii
exprimate clinic prin patternuri de
comportament maladaptativ.
247
-
248
TP pot fi anuntate inca din adolescenta
sau chiar mai devreme si continua de-a
lungul intregii existente. Subiectii cu TP
au in intreaga lor biografie accidente si
tulburari de relationare cu ceilalti, viata lor
fiind caracterizata de multiple dificultati in
indeplinirea obligatiilor sociale si
profesionale, ca si in sustinerea unei
relatii emotionale stabile si de lunga
durata.
-
249
Nu reusesc sa se perceapa pe sine asa cum ii vad ceilaltidin afara,
Absenta/dificultatea realizarii unei relatii empatice cuceilalti.
Comportamentul lor supara, deranjeaza pe ceilalti.
Cerc vicios: continua conflictualitate cu ceilalti.
Psihopatii raman niste neintelesi, inadaptabili.
Isi neaga defectul de adaptare,
Isi neaga simptomele si
Refuza ajutorul psihiatric.
Dincolo de armura protectiva a personalitatii lor se afladepresia si anxietatea.
-
Etiologie1. Componenta genetica (concordanta pentru TP a fost de cateva ori
mai mare la gemenii monozigoti decat la gemeni dizogoti).
Clusterul A (paranoica + schizoida + schizotipala)
Mai frecvent la rudele biologice ale schizofrenilor.
Clusterul B ( histrionica + narcisista + antisociala + borderline)
Psihopatii borderline au mai multe rude cu tulburari de dispozitie decat
subiectii control, iar tulburarile borderline deseori coexista cu depresia.
Clusterul C (evitanta + dependenta + obsesiva + pasiv-agresiva).
E mai clara componenta genetica pentru TOC la monozigoti, (fata de
dizigoti), de obicei aceasta tulburare are asociate un set de simptome
comune cu depresia
Personalitatea evitanta se asociaza cu un prag crescut de anxietate.
250
-
2. Componenta temperamentala: copii cu
un temperament mai fricos dezvolta
tulburari de personalitate de tip evitant.
3. Componenta social-culturala: un copil
anxios crescut de o mama la fel de
anxioasa este mai vulnerabil pentru a
face o tulburare de personalitate decat
acelasi copil anxios crescut de o mama
normala.
4. Componenta psihanalitica.
251
-
5. Componenta biochimica
Un nivel de androgeni(testosteron, 17
estradiol) a fost gasit la cei cu tulburari
impulsive. Nu e clara corelatia dintre
hormonii androgeni si agresivitate. DST
anormal la borderline.
Nivel MAO in globulele rosii a fost gasit la un grup de studenti care au exteriorizat
un comportament social mai activ.
252
-
Neurotransmitatori:
A. Nivel scazut de 5HIAA= metabolit al
serotoninei la suicidali, pacienti mai impulsivi
si agresivi.
B. Nivele crescute de endorfine endogene ar fi asociate cu un temperament mai pasiv.
C. Sistemele dopaminergic si serotoninergic
au functie de activare-trezire ale unor
componente ale trasaturilor de personalitate.
253
-
Psihopatia paranoiaca
Suspiciozitate constant manifesta.
Neincredere in oameni in general si in
prieteni