studenti an vi.curs semio. modif.pdf

280
1 PSIHIATRIE Note de curs

Upload: marian-catanoiu

Post on 06-Nov-2015

43 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

  • 1PSIHIATRIE

    Note de curs

  • Ce este psihiatria?

  • Specialitate medicala care:

    Studiaza

    Diagnosticheaza

    Trateaza

    Incearca sa previna

    Afectiunile psihiatrice

  • Ce sunt afectiunile psihiatrice?

  • Anormalitati in domeniile:

    Afectiv

    Cognitiv

    Comportamental

    Perceptual

    Combinatii ale acestora.

  • Vedere generala

    Termenul psihiatrie introdus de Johann Christian Reil (1808)

    Tratamentul sufletului (psykh: suflet; -iatry: tratament medical)

    Evaluarea psihiatrica include:

    examinarea starii mentale prezente

    istoric (familial, personal, medical, psihiatric, al tratamentelor etc)

    teste paraclinice (neuroimagistice, etc), psihologice

    Criterii de diagnostic utilizate:

    DSM, ICD

    Tratamentul este de obicei combinat, medicamentos si psihoterapeutic

    Tratamentul se poate face in spital sau ambulatoriu.

  • Mituri in psihiatrie

    Afectiunile psihiatrice afecteaza putine persoane Afectiunile psihiatrice sunt rezultatul slabiciunii

    personale

    Oamenii cu afectiuni psihiatrice nu se insanatosesc niciodata

    Oamenii cu afectiuni psihiatrice ar trebui sa se insanatoseasca singuri

    Oamenii cu afectiuni psihiatrice sunt violenti si periculosi

    Oamenii cu afectiuni psihice ar trebui tinuti in spital Tratamentele psihiatrice nu functioneaza ori fac chiar

    rau

  • Vesti bune!

  • 11

    SEMIOLOGIE

  • 12

    CUNOATEREA

  • 13

    Cunoaterea

    Ansamblul de funcii ale psihismului care permit reflectarea realitii exterioare n vederea orientrii i adaptrii eficiente n concordan cu trebuinele individului

    Funciile elementare prin care se realizeaz cunoaterea sunt:

    Atenia

    Percepia

    Memoria

    Gndirea

  • 14

    M

    E

    D

    I

    U

    L

    N

    C

    O

    N

    J

    U

    R

    T

    O

    R

    SENZAII

    PERCEPII

    REPREZENTRI

    JUDECI

    RAIONAMENTE

    COMPORTAMENTE

    ATITUDINI

    AFECTIVITATE

  • 15

    ATENIA(PROSEXIA)

  • 16

    ATENIA

    Funcie psihic elementar

    Realizeaz orientarea selectiv i

    concentrarea activitii psihice asupra unorobiecte, aciuni, fenomene, n scopul de ale percepe, nelege i asimila, sau la

    nevoie de a le percepe i evita.

  • 17

    ATENIA (psihologic)

    STABILITATE MOBILITATE

    STABILITATE

    MOBILITATE

    MOBILITATE STABILITATE

    Atenie eficient

    Atenie spontan mrit (hiperprosexie spontan)

    Atenie spontan sczut (hipoprosexie spontan)

    ( atenie voluntar mrit)

  • 18

    ATENIA (psihologic)

    Creterea ateniei

    spontane

    Creterea ateniei

    voluntare

    VOLUM

    (DISTRIBUTIVITATE)

  • 19

    MSURAREA ATENIEI

    Se evalueaz: concentrarea, volumul, intensitatea / concentrarea

    Proba clinic (Kraepelin) enumerarea unei serii (cifre, noiuni) n ordine invers

    Proba repetrii numerelor (7 cifre spuse de examinator cte 1/sec)

    Proba psihologic (testul Bourdon)bifarea unor litere dintr-un text

    Tahistoscopul Baterii de teste neurocognitive

  • 20

    DISPROSEXII

    1. Disprosexii cantitative

    A) Hiperprosexii selective n:

    depresia melancoliform (ideea de culpabilitate) paranoia (tema delirant) fobii (tema fobic) tulburarea obsesiv (tema obsesional) cenestopatii hipocondrie (teme legate de starea de sntate)

    Hiperprosexie neselectiv (spontan) n manie

  • 21

    DISPROSEXII

    B) Hipoprosexii (extrem: aprosexia) apar n:

    surmenaj

    anxietate

    tulburri cognitive (de ex n: deteriorri organice, demene, ntrzieri mintale, intoxicaii, delirium)

    schizofrenie (prin detaare afectiv, retragereautist sau tulburare cognitiv)

    aprosexia (n come)

  • 22

    DISPROSEXII

    2. Disprosexii calitative (paraprosexii)

    = disocierea dintre atenia spontan iatenia voluntar

    Apar n:

    manie (hiperprosexie spontanneselectiv cu hipoprosexie voluntar)

    fobii

    la normali n condiii de concentraredeosebit

  • 23

    PERCEPIA

  • 24

    PERCEPIA

    Senzaie, percepie, reprezentare

    Senzaia:

    semnal senzorial elementar unimodal,

    stimul simplu i uniform

    obinut printr-un singur analizator

    izvorul iniial al tuturor informaiilor noastre

  • 25

    Percepia

    proces primar care realizeaz imagini sintetice

    se desfoar numai atta timp ct se pstreazcontactul cu stimulul

    este reflectarea direct i unitar a ansambluluinsuirilor i structurii obiectelor i fenomenelor

    o multitudine de senzaii

    PERCEPIA

    Senzaie, percepie, reprezentare

  • 26

    PERCEPIASenzaie, percepie, reprezentare

    Reprezentarea

    reflectarea ca imagine intuitiv a unui obiect sau fenomen care n momentul respectiv nu este perceput, dar care a acionat n trecut asupra analizatorilor

    poate fi evocat, actualizat prin stimuli verbali i nonverbali

    este rezultatul unei prelucrri i generalizri anterioare

  • 27

    PSIHOPATOLOGIA PERCEPIEI

    1. Tulburri cantitative ale percepiei

    Hiperestezia = suprasensibilitate la stimulicare nu erau percepui (subliminali)

    Hipoestezia = scderea sesibilitii (apare nstri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie,schizofrenie, tulburri de contiin).

    2. Tulburri calitative ale percepiei

    Iluzii

    Halucinaii

  • 28

    ILUZIILE

  • 29

    ILUZIILE

    Iluziile fiziologice (la normali)

    percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli senzoriali existeni

    apar n condiii de distan prea mare,

    lumin insuficient, stri afective speciale

    persoana poate realiza i corecta imaginea fals

    rezult dintr-o proiectare a imaginarului n actul perceptiv sau prelucrare eronat a

    imaginilor percepute

  • 30

    ILUZIILE

    Iluziile patologice

    percepii deformate ale unor stimuli reali

    pacientul nu i d seama de caracterul

    lor patologic

    apar n: stri psihotice pe fond organic

    (delirium tremens, stri confuzionale n febr, intoxicaii cu droguri halucinogene) epilepsie, schizofrenie

    paranoid

  • 31

    ILUZIILE PATOLOGICE

    Clasificare:

    Iluzii patologice exteroceptive

    vizuale

    auditive

    olfactive

    gustative

    Iluzii patologice interoceptive (viscerale)

    Iluzii patologice proprioceptive

  • 32

    ILUZIILE PATOLOGICE

    1. VIZUALE

    a) Metamorfopsii = impresia deformat a obiectelor i spaiului perceput macropsii

    micropsii

    dismegalopsii (deformate)

    b) Porropsii = obiectele par mai ndeprtate / apropiate

    c) Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea, antropomorfizarea unor percepii simple

  • 33

    d) False recunoateri ex: dj vu, connu, vcu, sau jamais vu, connu, vcu

    apar n: manie, stri confuzionale, sdr. Korsakoff, demene, patologia de lob temporal

    e) Iluziile de persoan Iluzia sosiilor (sdr. Capgras): un membru al anturajului a

    fost nlocuit de o sosie n scop persecutor; persoane familiare sunt nlocuite de impostori identici.

    Iluzia Fregoli: un persecutor unic se ascunde sub nfiarea altor persoane; un acelasi impostor ce apare sub diverse chipuri.

    apar n: schizofrenie, tulburarea delirant, leziuni de emisfer drept

    ILUZIILE PATOLOGICE

  • 34

    ILUZIILE PATOLOGICE

    2. AUDITIVE

    impresia c diferite sunete sunt mai

    deprtate/apropiate puternice/estompate

    diferite zgomote sunt percepute dreptcuvinte injurioase

    3. OLFACTIVE (paraosmii)

    4. GUSTATIVE se ntlnesc de obicei

    mpreun cu cele olfactive

  • 35

    ILUZIILE PATOLOGICE

    5. INTEROCEPTIVE (VISCEROCEPTIVE) I PROPRIOCEPTIVE

    perceperea eronat a funcionrii unor organe sau aparate

    modificarea schemei corporale

    Dismorfofobia = perceperea ca urte a trsturilor proprii

    apar n: debutul schizofreniei, schizofrenia paranoid, stri confuzionale, patologia obsesional

  • 36

    ILUZIILE PATOLOGICE

    Cenestopatia = tulburare a percepiei propriei cenestezii a individului, este o iluzie intern

    senzaii corporale neplcute (arsuri, dureri, parestezii, furnicturi, nepturi) ce sugereaz afeciuni medicale

    nu respect nici o repartiie metameric, fr un substrat organic obiectivabil

    descrise cu participare afectiv important

    apare n: sdr hipocondriac, tulburrile somatoforme, tablouri clinice anxioase, depresive, patologia psihiatric a vrstei a III-a

  • 37

    HALUCINAIILE

  • 38

    HALUCINAIILE

    Halucinaiile = percepii false, fr obiect de perceput (H Ey, Falret 1864; Ball 1890)

    Halucinaiile funcionale (concomitente): exist doar atta timp ct persist excitantul real

    Halucinaii fiziologice: hipnagogice (n fazele premergtoare instalrii somnului), hipnapompice(la trezire); la normali i n narcolepsie

    Halucinoze: semnificaia lor patologic este recunoscut de ctre bolnav (n halucinoza peduncular Lhermitte-van Bogaert, stri toxice, infecioase, ASC)

  • 39

    HALUCINAIILE propriu-zise(psihosenzoriale, adevrate)

    sunt percepii false

    apar n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv

    n absena stimulilor corespunztori (dinexteriorul sau interiorul corpului)

    pacientul le percepe i le crede ca fiindreale

    pot deveni punctul de plecare al unor acteagresive sau al altor alterri decomportament cu mare caracter depericulozitate, att pentru bolnav ct ipentru cei din jurul lui.

  • 40

    HALUCINAIILE propriu-zise(psihosenzoriale, adevrate)

    Halucinaiile sunt simptome psihotice

    semnalnd tulburri de extremgravitate, care necesit ntotdeaunainternarea de urgen ntr-o secie de

    psihiatrie pentru precizarea imediata diagnosticului i tratamentuluiadecvat.

  • 41

    Caracteristicile halucinaiilor

    1. Caracter de senzorialitate (mimeaz percepie)

    2. Caracter de obiectualitate (se refer la un obiectdin afar);

    3. Proiecie spaial n spaiul perceptiv;

    4. Convingerea bolnavului asupra realitii lor;

    5. Complexitate variabil;

    6. Claritate variabil;

    7. Durata continu / intermitent;

    8. Congruente / incongruente cu starea afectiv;

    9. Rezonan afectiv (anxiogen iniial);

    10. Comportament halucinator.

  • 42

    Clasificarea halucinaiilor

    1. Halucinaii exteroceptive (vizuale,

    auditive, olfactive, gustative, tactile,

    autoscopice, transpuse)

    2. Halucinaii interoceptive (viscerale)

    3. Halucinaii proprioceptive

    (kinestezice, motorii)

  • 43

    1.a. Halucinaiile vizuale

    monocromatice / policromatice

    microptice (liliputane)

    macroptice (gulliveriene)

    extracampine / intracampine

    elementare (fosfene) / complexe (figurate)

    scenice (statice) / panoramice (n micare)

  • 44

    1.a. Halucinaiile vizuale

    Diagnostic diferenial cu:

    halucinaiile hipnagogice, hipnapompice;

    surmenaj intens, scurte, cu caracter hipnagogic;

    afeciuni oftalmologice (cataracte, sindrom Ch. Bonnetdin glaucom, nevrita optic retrobulbar, retinite);

    afeciuni neurologice de lob occipital (tumori, traumatisme unde au ramolisment) - au caracter

    halucinozic;

    migrena oftalmic (aspect elementar de fosfene).

  • 45

    1.b. Halucinaiile auditive

    elementare (foneme)

    comune (sunete bine definite obinuite)

    verbale (complexe)

    favorabile / defavorabile / imperative

    comentative persoana II / III

    Apar n: afeciuni ORL, leziuni neurologice ale cilor de conducere, leziuni LT, stri confuzionale, delirium tremens, schizofrenie,

    depresie psihotic, aura epileptic

  • 46

    Alte tipuri de halucinaii exteroceptive

    1.c. Gustative (n: crizele uncinate din epilepsie, LT,rinencefal i uncusul hipocampului, stri delirante persecutorii, confuzii)

    1.d. Olfactive

    1.e. Tactile (haptice) (n: intoxicaia cu cocain, alcool, micri de reptaie, parazitoze halucinatorii)

    1.f. Autoscopice (speculare, deutoscopice, beantoscopice)

    1.g. Transpuse (repercursive) audiia colorat (vede ceva plcut i aude muzic plcut).

  • 47

    HALUCINAIILE

    2. Halucinaiile interoceptive (viscerale)

    au mai mult caracter pseudohalucinator,

    absena sau schimbarea poziiei unor organe

    transformarea organismului n animale

    3. Halucinaiile proprioceptive (motorii, kinestezice)

    impresii de micare a unor segmente corporale sau corpului n ntregime

    au mai mult caracter pseudohalucinator

  • 48

    PSEUDOHALUCINAIILE (halucinaiile psihice)

    Se deosebesc de halucinaiile propriu-zise:

    Nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i fenomenelor, nu au deci caracter de obiectualitate

    Nu se proiecteaz n consecin n afar, ci se petrec n interiorul corpului

    Pacientul le atribuie existena unor aciuni provocate din afar prin hipnoz etc.

  • 49

    PSEUDOHALUCINAIILE

    Pseudohalucinaiile auditive voci interioare auzite asemenea unui ecou

    sonorizarea gndirii, sonorizarea lecturii

    auzite cu urechile minii

    convingerea c i ceilali aud i i descoperpropriile gnduri (tranzitivism)

    Pseudohalucinaiile vizuale imagini ce apar n spaiul subiectiv

    vzute cu ochii minii

  • 50

    PSEUDOHALUCINAIILE

    Pseudohalucinaiile tactile

    senzaii penibile (iradiere, cureni),senzaii n sfera genital

    Pseudohalucinaiile interoceptive de stpnire interioar (spirite ptrunse

    n diferite organe, care acioneaz ca opersoan strin)

    Pseudohalucinaiile motorii micri impuse

  • 51

    Ipoteze asupra mecanismului de producere a halucinaiilor (I)

    Metode experimentale de studiu: stimulare cortical, privare senzorial, psihoze experimentale.

    Ipoteza mecanismului lezional: halucinaiile sunt rsunetul clinic al excitaiei locale lezionale, modalitatea senzorial corespunznd zonei lezate

    Ipoteza dopaminergic: hiperactivitate DA n tractul mezolimbic

  • 52

    ntrebri relevante

    Vedei ceva special pe care alte persoane par sa nu le vada?

    S a intamplat vreodata saauzii o voce cand nimeni nu era in preajma?

    Simtiti ca v atinge cineva? De cnd au aprut halucinaiile? Apar chiar naintea somnului, sau numai atunci? Ai avut recent un eveniment care v-a afectat? Ce medicamente luai? Bei alcool regulat? Folosii droguri ilegale? Pacientul este agitat, confuz, febril, are senzaie de

    vom, cefalee?

  • 53

    Circumstante clinice de aparitie (I)

    Intoxic. ac. (alcool, alte drog.)

    Perioadele de remisiune a unei astfel de

    intoxicatii

    Delirium

    Dementa

    Febra (mai ales copii, virtsnici)

  • 54

    Circumstante clinice de aparitie (II)

    Insuficiente de organ (renala, hep., neo

    cer.)

    Deficite senzoriale (surdit., cecitate)

    Sch.

    Tulb. Psihotice

    PTSD

  • 55

    MEMORIA

  • 56

    MEMORIA

    Funcie psihic elementar

    Permite:

    nregistrarea

    conservarea

    evocarea

    i confruntarea lor cu datele prezentului

    Este permanent activ (informaiile noi modific ansamblul elementelor stocate)

    informaiilor i experienelor trecutului

  • 57

    MEMORIA

    Structuri cerebrale implicate n memorie

    Formaiunea reticulat activatoare: implicat n fixare (memorare i integrare), evocare

    Sistemul limbic (amigdal, corpi mamilari, hipocamp, hipotalamus, aria septal, fornix, cortex limbic format din girus cingulat i parahipocampic), n particular circuitul Papez

    Cortexul: meninere, stocare i evocare

  • 58

    MEMORIA

    Clasificare psihologic

    Memorie imediat (sec, min)

    Memorie medie (ore)

    Memorie ndeprtatsau de lung durat (ani)

    asigur continuitatea

    unei aciuni

    asigur continuitatea contiinei i unitatea persoanei

  • MEMORIA EXPLICIT (declarativ) (I)

    / semantic / episodic - memoreaz

    experiena personal (evenimente episodice Tulving, 1983), pe care o identific cu self - ul (am venit de la aeroport la ora 6,

    ...am terminat facultatea acum 3 ani etc.);

    Depinde de LT medial, c. mamilari, poriunea medie a diencefalului -hipocamp, neocortex; acest sistem reine

    rapid informaii / fapte noi (memorie semantic).

    59

  • MEMORIA EXPLICIT (II)

    Mai nou filogenetic dect cea implicit /

    nondeclarat.; apare dupa varsta de 3 ani.

    Controlat contient, flexibil, larg utilizat, interconectat cu alte procese psihice, ex.gndirea, care opereaz cu noiunile,

    cunotinle acumulate pe cont propriu, n cursul propriei noastre experiene, ale acestui sistem de memorie.

    60

  • 61

    MEMORIA EXPLICIT (declarativ) (IV)

    Dup spt. luni are loc consolidarea

    cortical a memoriei (de aici amnezia retrograd consecutiv TCC care afecteaz convexitatea cerebral) care

    necesit perioade de somn REM ( n PTSD apar tulb. somn, de REM,

    rememorri continue ale evenim.

    psihotraumatizante )

  • 62

    MEMORIA IMPLICIT (I)

    Nondeclarativ / procedurala fara constientizare, precede M. Explicit i rmne activ tot restul vieii; rutine din ce in ce mai numeroase si cxe.

    Include multiple sisteme neurale ale memoriei (comportamentale, emoionale, perceptuale)

    Reactivarea acestor sisteme n procesul de rememorare nu se nsoete de percepia subiectiv a rememorrii (mergem fr s ne reamintim cum s o facem).

  • MEMORIA IMPLICIT (II)

    Reglat de multiple structuri, fiind destinat

    unor proceduri extrem de numeroase i diverse: habitusurile depind de neocortex si

    neostriat, fenomenul priming de neocortex,

    cerebelul pt comportamentele dependente

    de muchii motori etc.

    63

  • MEMORIA IMPLICIT (III)

    Respectivele proceduri sunt stocate ca

    atare, ca succesiuni de operaiuni, procese, ceea ce le face puin accesibile altor procese ale memoriei sau

    psihismului.

    Este dependent de nvarea prin condiionarea simpl, clasic i nu de nvarea asociativ i funcioneaz din

    primele luni de via. 64

  • Memoria de lucru (atenia de lucru) (I)

    Proces dinamic de stocare temporar i

    manipulare a informaiei n cursul input ului de informaii senzoriale care vin de la aparatul senzorial.

    Baddley (1986) susine o structur a memoriei de lucru sugerat de tipurile de experimente pe care a lucrat -descrie o bucl fonologic (phonological loop), dedus din experimentele efectuate pe materialul verbal, pe care

    se bazeaz i o cale vizuo - spaial (visuospatial sketchpad), rezultat din experimente mnezice cu forme spaiale.

    65

  • Memoria de lucru (atenia de lucru) (II)

    Aceste sisteme(sisteme sclav) sunt

    supuse unui control executiv, unui centru

    executiv, iar informaia este filtrat i temporizat de un tampon (buffer) care

    permite penetrarea unui numr limitat de informaii, de 7 + / - 2 (numrul magic 7 plus minus 2 Miller, 1956).

    66

  • Memoria de lucru (atenia de lucru) (III)

    Probele clinice si testele psihologice de

    psihodiagn. confirm empiric aceast limitare a amplitudinii de reinere mnezic, capacitatea mnezic depinznd de

    numrul itemilor evocai, de clexit., de claritatea pronuniei, tonalitate, care fac ca informaia verbal, conceptual s poat fi

    mai eficient difereniat, filtrat prin sistemele mem. de lucru. .

    67

  • 68

    MEMORIA

    Se desfoar n dou etape:

    Memorarea

    Reactualizarea

    conservarea

    reproducerea

    recunoaterea

    reproducerea

  • 69

    MEMORIA

    LEGILE MEMORIEI

    Legea disoluiei memoriei (Delay): disoluia ce realizeaz amnezia merge

    de la complex la simplu

    Legea regresiunii memoriei (Ribot): uitarea se ntinde att de la prezent la

    trecut ct i de la complex la mai puin

    complex

    Se rein mai bine evenimentele intens trite emoional dect cele indiferente

  • 70

    Factori care moduleaz activitatea mnezic

    1. nivelul de activare a vigilenei, a ateniei2. motivaia3. starea afectiv 4. repetarea nvrii, un factor de consolidare5. forma i natura informaiei (organizare

    logic, date verbale, vizuale, cifrate), memorizare diferit n funcie de individ

    6. vrsta - max. la 20 de ani, apoi scade lent

    7. ageni farmacologici (amfetamine) stimuleaz memoria crescnd vigilena

  • 71

    Evocarea i uitarea

    Evocarea - proces activ prin care

    gndul aduce n contiina actual informaia de care are nevoie, instantaneu / din aproape n aproape

    Uitarea (proces activ) o uitare

    fiziologic, pasiv, n absena reactivrii, utilizrii sau a valorii afective. Exist i o uitare activ, asemntoare

    cu evocarea.

  • 72

    PATOLOGIA MEMORIEI

    (DISMNEZIILE)

    CANTITATIVE

    CALITATIVE

  • Memoria de lucru (atenia de lucru) (III)

    73

  • 74

    DISMNEZIILE CANTITATIVE

    1. HIPERMNEZII = evocri exaltate, involuntare, mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor gndirii

    Apar: la normali, n paranoia, tulburarea paranoid de personalitate, la oligofreni geniali, n stri febrile, intoxicaii cu eter, cloroform, barbiturice, amital, vasculari

    Mentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de amintiri, idei) n stri de surescitare

    Viziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din via n cteva momente) n situaii de pericol vital iminent, epilepsia temporal

  • 75

    DISMNEZIILE CANTITATIVE

    2. HIPOMNEZII

    Apar la normali n stri de epuizare psihic,

    la cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie, stri nevrotice, sindromul de oboseal cronic.

  • 76

    DISMNEZIILE CANTITATIVE

    3. AMNEZII

    Amnezia de fixare (anterograd) =

    incapacitatea de a integra informaii noi.

    Amnezia de evocare (retrograd) = incapacitatea de a rememora o informaie care a fost fixat normal. Este

    imposibilitatea de a evoca amintiri

    anterioare debutului bolii.

    Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt)

  • 77

    DISMNEZIILE CANTITATIVE

    Amnezia lacunar: o perioad net

    delimitat de timp (ore, zile)

    Amnezii funcionale i selective

    Amneziile selective (elective, tematice, afectogene) n stri nevrotice, amnezii ale copilriei, lacunare la isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice, doliu, patologia de

    catastrof, fluctuaii emoionale

    Amneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale memoriei, modificri ale amintirilor

  • 78

    DISMNEZIILE CALITATIVE (paramnezii)

    1. Tulburrile sintezei mnezice imediate

    Falsa recunoatere (deja sau jamais vu, vecu, pense, entendu): n stri de surmenaj, obnubilare, manie, schizofrenie

    Criptomnezia (plagiat involuntar): n schizofrenie, demene, paranoia

    Paramnezia de reduplicare (re-identificarea perpetu a obiectelor, persoanelor cu altele cunoscute): n demene

  • 79

    DISMNEZIILE CALITATIVE (paramnezii)

    2. Tulburrile rememorrii trecutului

    Confabulaii (halucinaii de memorie)

    Pseudoreminiscenele nerecunoaterea timpului sau spaiului (n Korsakoff)

    Ecmnezia confundarea trecutului cu prezentul (n demene)

    Anecforia ridicarea vlului amnezic (la normali n stare de oboseal, demene)

  • 80

    GNDIREA

  • 81

    GNDIREA

    Activitate psihic contient

    Se exprim prin limbaj i seelaboreaz sprijinindu-se pe cuvinte

    Elem. furnizate de

    cunoatere

    memorie

    percepie

    imaginaie

    Idei

    Raionamente

    Judeci

    gndire

  • 82

    GNDIREA

    Funcie central a vieii psihice prin care

    se deosebete esenialul de fenomenalpe baza experienei i a prelucrriiinformaiilor.

    Gndirea raional normal se dirijeaz

    spre concluzii sau judeci carecorespund consensului majoritiiindivizilor la noiunea de realitate.

  • 83

    OPERAIILE GNDIRII

    ANALIZA

    SINTEZA

    COMPARATIA

    ABSTRACTIA

    CONCRETIZAREA

    GENERALIZAREA

  • 84

    OPERAIILE GNDIRII

    ANALIZA

    diferenierea nsuirilor obiectelor/fenomenelo

    r prin desfacerea

    mental n prile lorcomponente

    SINTEZA

    asamblarea mental a nsuirilor eseniale i particulare ale obiectelor/fenomenel

    or ntr-un tot unitar

    COMPARAIA

    evidenierea asemnrilor i deosebirilor

    dintre obiectele i fenomenele analizate

  • 85

    OPERAIILE GNDIRII

    ABSTRACIA

    desprinderea unei laturi

    sau nsuiri concomitent

    ignorndu-le pe celelalte

    Se nrudete cu ANALIZA

    CONCRETIZAREA

    parcurge calea invers de

    la abstract la concret,

    obiecte sau fenomene n

    toat varietatea trsturilor

    sale caracteristice

    GENERALIZAREA repartizarea unui obiect la o categorie pe baza

    unor elemente comune i eseniale

  • 86

    GNDIREA

    Cuvnt rol de achiziie, depozitare ivehiculare a informaiei

    Noiune cristalizeaz nsuirile comune ieseniale ale obiectelor,fenomenelor; poate fi exprimatprin variate cuvinte

    Judecat stabilete raporturi ntre noiuni

    Raionament opereaz cu mai multejudeci

    nelegere proces activ de construcie mental a

    asociaii

  • 87

    PSIHOPATOLOGIA GNDIRII

    Tulburri de ritm i coeren(cantitative)

    Tulburri de coninut (calitative)

    Tulburri ale comunicrii verbale (expresiei verbale i grafice a gndirii)

  • 88

    TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII

    Tahipsihia

    Bradipsihia

    Anideaia

  • 89

    TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII

    1. Tahipsihia = accelerarea ritmului ideativ

    Apare n: sindromul maniacal, schizofrenie, agitaie/excitaie psihomotorie, PGP, intoxicaii, surmenaj, epuizare, stri nevrotice, ebrietate.

    Mentismul = desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultuoas a reprezentrilor i ideilor fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneasc

    Apare n: oboseal, tensiune nervoas, intoxicaii uoare, automatism mental

  • 90

    TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII

    Incoerena gndirii = forma extrem a pierderii legturii logice dintre idei

    Apare n: schizofrenie, demene avansate, tulburri de contiin.

    salata de cuvinte = amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate;

    jargonofazia = pare a vorbi o limb proprie

    verbigeraia = ataxie a limbajului - repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite de neles

  • 91

    TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII

    2. Bradipsihia Apare n: epuizare fizic i psihic, b. Parkinson,

    encefalite, intoxicaia cu CO, schizofrenie, depresie, melancolie, oligofrenie

    Lentoare ideativ (bradilalia)

    Vscozitatea psihic = scderea fluenei verbale

    Fading mintal = scderi / creteri n intensitate

    Baraj ideativ = oprire intempestiv a fluxului ideativ

  • 92

    TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII

    Manierismul = sublinierea exagerat a unor amnunte nesemnificative pe o gndire ridicol solemn

    Srcirea ideativ = scderea productivitii ideilor, acestea devin tot mai concentrice sau

    monotematice

  • 93

    TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII

    3. Anideaia = dispariia fluxului ideativ

    Apare n come, demene, idioie, epilepsie (automatismul anideic)

  • 94

    TULBURRI DE CONINUT ALE GNDIRII

    Ideea obsedant / obsesiv

    Ideea prevalent

    Ideea delirant

  • 95

    IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

  • 96

    IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

    Este o idee patologic, dominant, care se impune contiinei dei este n dezacord cu ea

    Este strin personalitii bolnavului

    Bolnavul i recunoate caracterul parazitar, patologic (are critic), lupt pentru nlturarea ei dar nu reuete

    Se nsoete de grad mare de anxietate

  • 97

    IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

    Bolnavul e contient de caracterul patologic

    al obsesiei ideea delirant

    Bolnavul tie c obsesia eman din propria

    via psihic automatismul mental

  • 98

    IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

    Temele obsesive cele mai frecvente:

    contaminarea cu substane murdare sexuale religioase

    de a-i nedrepti/leza pe alii

    Apare n: tulburarea obsesiv-compulsiv, depresii, schizofrenia la debut (uneori)

  • 99

    IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

    Clinic obsesia mbrac mai multe forme:

    Idei (obsesii ideative, idei obsesive)

    ndoieli obsesive

    Amintiri, reprezentri obsesive

    Fobii (obsesii fobice)

    Tendine impulsive (obsesii impulsive)

    Compulsii (sunt strns legate de idei obsesive)

    Aciuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri)

  • 100

    IDEEA PREVALENT

  • 101

    IDEEA PREVALENT

    Este o idee dominant hipertrofiat, rigid, cu caracter patologic

    Concordant cu sistemul ideativ al persoanei (care nu-i poate sesiza

    caracterul patologic)

    Energizeaz, fanatizeaz persoana

    Tendin la nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur

    Are potenialitate delirant

  • 102

    IDEEA PREVALENT

    Se ntlnete n:

    stri reactive de intensitate psihotic

    stri postonirice

    epilepsie

    alcoolism

    toate strile predelirante

  • 103

    IDEILE DELIRANTE

  • 104

    IDEILE DELIRANTE

    Apar pe un fond de claritate a contiinei

    Se exprim limpede

    Mecanismele delirului sunt unice sau multiple (n legtur cu fenomene perceptuale sau ideative)

    Pot fi deschise sau ncapsulate

  • 105

    CARACTERISTICILE

    IDEILOR DELIRANTE

    JASPERS (1913):

    1. Convingerea delirant (certitudinea)

    2. Incorigibilitatea (neinfluenabilitatea)

    3. Lipsa motivaiei convingerilor delirante i a atitudinii critice fa de ele (imposibilitatea coninutului)

    4. Comportamentul delirant.

  • 106

    CARACTERISTICILE

    IDEILOR DELIRANTE1. pun stpnire pe contiina insului

    2. se menin n ciuda contradiciilor

    evidente cu realitatea

    3. nu corespund realitii cu care se afl ncert contradicie i pe care o reflect nmod deformat

    4. schimb comportamentul

  • 107

    CLASIFICAREA IDEILOR DELIRANTE

    Idei delirante de persecuie

    Idei delirante de relaie

    Idei delirante expansive: de mrire, bogie (grandoare), invenie, reform, filiaie, erotomanice, mistice

    Idei delirante depresive: autoacuzare i vinovie, hipocondriace, prejudiciu, negaie

    sdr. Cotard (idei delirante de enormitate + imortalitate + negaie)

  • 108

    CLASIFICAREA IDEILOR DELIRANTE

    Idei delirante mixte (evolueaz pe fondul unei tonaliti afective ambigue)

    idei de interpretare exogene sau endogene (inferene, prin intuiie imediat, de la o percepie exact la o concepie delirant), se dezvolt n reea

    Clerambault idei delirante pasionale (gelozie, erotomanie)

    idei de influen idei metafizice

  • 109

    IDEILE DELIRANTE

    Autismul = interiorizarea patologic a

    gndirii delirante cu pierderea

    contactului cu realitatea.

    - este de obicei srcit n coninutul su delirant, aprnd mai trziu n evoluia

    psihozei

    Alogia = pierderea legturilor logice ale gndirii (schizofrenie)

  • 110

    TULBURRILE COMUNICRII VERBALE

    (ale expresiei verbale i grafice a gndirii)

  • 111

    TULBURRILE COMUNICRII VERBALE

    Sunt consecutive tulburrii de gndire

    DISLOGII

    DISFAZII

    DISLALII

  • 112

    DISLOGIILE

    Sunt tulburri mentale ale limbajului,

    consecutive modificrilor de form iconinut ale gndirii, evolund frmodificri ale funciei limbajului i

    aparatului logomotor.

    1. Tulburri de form ale activitiiverbale (dislogii de form)

    2. Tulburri de coninut ale limbajului(dislogii de coninut)

  • 113

    DISLOGII DE FORM

    Tulburri de intensitate, nlime,timbru

    exprim tonalitatea afectiv

    ezitant exprim anxietate, dezorientare

    Aprozodie = dispariia intonaieiarmonioase, normale adiscursului

  • 114

    DISLOGII DE FORM

    Hiperactivitatea verbal Bavardaj = creterea cantitativ a limbajului,

    care devine redundant (n deteriorriinvolutive, isterie, stri anxioase)

    Tahifemie = creterea ritmului i debitului prinaccelerare ideativ

    Logoree = creterea ritmului i flueneiverbale pn la pierderea sensului discursuluibolnavului, care devine incoerent (n manie,

    schizofrenie paranoid, alte psihoze,intoxicaie acut cu etanol sau droguri)

  • 115

    DISLOGII DE FORM

    Hipoactivitatea verbal

    Bradifemie (sau vorbirea laconic sausrcirea vorbirii) rspunsuri scurte,neelaborate, care limiteaz comunicarea (ndepresie, schizofrenie, tulburri organice)

    Negativism verbal (n schizofreniacatatonic)

    Barajul vorbirii i al gndirii ntrerupereabrusc a fluxului verbal cu reluarea apoi adiscursului, dar fr legtur ideativ cuconinutul anterior (n schizofrenie)

  • 116

    DISLOGII DE FORM

    Afonia = pierderea vocii parial/total princauze organice sau psihice (ca de ex. n

    tulburarea conversiv)

    Musitaia = vorbire n oapt, ininteligibil,n special la schizofreni

    Mutacismul = mutism deliberat, voluntar (lasimulani, ca reacie de opoziie)

    Mutismul = dispariia limbajului- akinetic - absolut (afemia, anartria)

    - selectiv - discontinuu

  • 117

    DISLOGII DE FORM

    Tangenialitatea = vorbire digresiv, reduce comunicarea sau o face irelevant pentru c oculteaz ideea principal (schizofrenie, simulare, tulburri factice)

    Vorbirea supraelaborat, digresiv, circumstanial (manierist) = vorbete mult, comunic puin datorit supraelaborrii discursului (schizofrenie, intoxicaii uoare, stri confuzionale)

    Solilocvia (criptolalia) = vorbete singur fr intenia comunicrii (schizofrenie)

  • 118

    DISLOGII DE FORM

    Ecolalia = repetarea cuvintelor interlocutorului (schizofrenia catatonic, demene)

    Perseverarea = autointoxicare cu cuvinte (demene)

    Palilalia = repetarea unui cuvnt

    Logoclonia = repetarea ultimei silabe

    Psitacismul = culmea incoerenei, sonorizarea mecanic a unor foneme lipsite de orice coninut semantic (idioie, demene avansate)

  • 119

    DISLOGII DE CONINUT(ale funciei semantice)

    alterarea sensului cuvintelor

    cuvintele apar ca trunchiate, modificate,

    fuzionate, rezultate prin inversarea

    fonemelor

    bolnavul confer cuvintelor sale o accepiunea particular, proprie, inedit,

    diferit de cea comun

  • 120

    DISLOGII DE CONINUT

    La nivelul cuvintelor Paralogisme = atribuirea unui sens

    particular unui cuvnt oarecare(schizofrenie)

    Neologisme active, pasive = cuvinteinventate cu scpul de a transmite oinformaie sau aprute ntmpltor, prinasonan, fuzionare, contaminare

    Glosolalie = neologisme abundente,accentul unei limbi strine, limbajul lundaspect automat, bizar, incomprehensibil

    Jargonofazie = ca i cnd ar fi o limbnou

  • 121

    La nivelul frazei

    Dispersia semantic

    paragramatism (fraze cu expresii bizare)

    embolofazie (cuvinte strine de sensulgeneral al frazei, ce apar inserate n modrepetat)

    schizofazie (cuvinte asociate ntmpltor)

    agramatism (fr cuvinte de legtur)

    Disoluia semantic (limbaj fr funcie decomunicare, o simpl activitate logomotorie,cu aparen automatic sau ludic)

    DISLOGII DE CONINUT

  • 122

    DISFAZII

    Tulburri ale comunicrii prin

    nenelegerea cuvntului vorbit/scris.

    Apar n leziuni cerebrale circumscrise

    unilaterale.

    Afazia = ansamblul tulburrilor de comunicare prin intermediul vorbirii,

    scrisului, semnelor ca urmare a afectrii unor funcii ale creierului.

  • 123

    DISFAZII

    Perseverarea (intoxicaia prin cuvnt)

    Parafazia (nlocuirea cuvntului potrivit cu altul nepotrivit)

    Afazia receptiv (senzorial) Wernicke = incapacitatea de a nelege vorbirea celorlali (sensul cuvintelor). Vorbirea spontan este fluent dar fr sens.

    Afazia expresiv (motorie) Broca = nelegerea este pstrat dar abilitatea de a vorbi este grav afectat.

  • 124

    DISFAZII

    Amnezia verbal = uitarea substantivelor

    Anomia = pacientul nu poate denumi obiectele dei pstraz posibilitatea de a le recunoate i utiliza

    Alexia = nenelegerea limbajului scris

    Aprozodia = tulburarea intonaiei (receptiv / executiv)

  • 125

    DISLALII

    Tulburri de articulare (pronunare)

    datorate modificrilor aparatului logomotor

    Rotacismul

    Sigmatismul

    Balbismul

    Logofobia

  • 126

    TULBURRILE EXPRESIEI GRAFICE

    Graforee, grafomanie (demene, schizofrenie, manie, paranoia)

    Tulburri morfologice ale scrisului:

    Grifonaj

    Scris n ghirland, suprapus, n oglind

    Neografisme

    Paragrafisme

    Ermetismul grafic (semne neinteligibile)

  • 127

    AFECTIVITATEA

  • 128

    AFECTIVITATEA

    Proces psihic care reflect raportul ntre trebuine(coninutul afectivitii) i obiectele, fiinele saufenomenele lumii.

    Se exprim prin:

    Stri afective elementare/starea deafect (debut brusc, participareneurovegetativ, nsoit n condiii patologicede ngustarea cmpului contiinei)

    Emoii (spontane, de scurt sau lungdurat)

  • 129

    AFECTIVITATEA

    Dispoziii (stri afective de fond, de micintensitate, reflectnd starea de moment,

    rezultanta tuturor impulsurilor extero-

    interoceptive, proprioceptive, contientizatedoar parial)

    Sentimente (durat mai lung, maiintense, implicnd i o participare aproceselor de motivaie)

    Pasiuni (modificri intense de lung duratale dispoziiei, cu participare afectiv icognitiv stabil, au valoarea unei dominantevoliionale)

  • 130

    TULBURRI CANTITATIVE ALE AFECTIVITII

    HIPERTIMII

    HIPOTIMII

    LABILITATE AFECTIV

  • 131

    HIPERTIMII

    Negative

    1. depresia = diminuarea patologic apragului dispoziional

    2. anestezia psihic dureroas = suferpentru c nu poate suferi

    3. anxietatea = teama fr obiect (anxietategeneralizat, atacul de panic, fobia)

    Apar n: sindroame nevrotice din boli

    somatice, tulburare bipolar, depresiv,anxioas schizofrenie, sevraj, boliendocrine, psihopatii

  • 132

    HIPERTIMII

    Pozitive1. dispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i

    siguran de sine, stim de sine crescut, sentiment de bun dispoziie

    2. euforia = stare subiectiv de veselie excesiv i nemotivat, n care individul devine indiferent fa de evenimentele din jur, care nu i mai pot modifica buna dispoziie

    3. hipomania (elaia) = creterea patologic a pragului strii subiective de bine

    Apar n: hipomanie, manie, ASC, HTA, PG, intoxicaii uoare, demene

  • 133

    ANXIETATEA

    teama fr obiect, iraional, difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet vegetativ, iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii

    teama anticipat, fr un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului

    anxietate liber flotant (generalizat), atacul de panic, anxietatea focalizat (fobic), angoasa

  • 134

    FOBIA

    Team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen, fiin).

    Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul / situaia fobic

    pantofobii (fobii difuze)

    monofobii (sistematizate)

  • 135

    FOBII

    acrofobie aihmofobie

    androfobie astrafobie

    claustrofobie cromatofobie/ereutofobie

    fotofobie heliofobie

    hidrofobie zoofobie

    dismorfofobie taferofobie

    gamafobie nozofobie/sifilofobie

  • 136

    HIPOTIMII

    Detaarea = distanarea n relaiile interpersonale datorit absenei implicrii emoionale (n: schizofrenie, tulburarea antisocial de personalitate, demen, stri de obtuzie, obnubilare)

    Anhedonia = absena pcerii n existena cotidian

    Alexitimia = dificultatea de a descrie sau contientiza propriile emoii i sentimente

    Indiferentism afectiv = scdere foarte accentuat a tonusului afectiv i capacitii de rezonan

    Atimia (apatia) = lipsa total a intersului fa de sine i ambian

  • 137

    LABILITATEA AFECTIV

    Labilitatea afectiv = variaii afective ntre polul pozitiv i cel negativ (n manie, tulburri de personalitate)

    Poikilotimia = modulare afectiv univoc conform strii afective a celor din jur (n PGP, demene, oligofrenii)

    Incontinena afectiv = trecere incoercibil de la o stare emoional la alta opus (demene)

    Disforia = stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate, iritabiliate, nelinite (n sevraj la alcool, tulburri de personalitate)

  • 138

    TULBURRI CALITATIVE ALE

    AFECTIVITII

    PARATIMII

    INVERSIUNEA AFECTIV

    AMBIVALENA AFECTIV

  • 139

    TULBURRI CALITATIVEALE AFECTIVITII

    Paratimia = afectivitate paradoxal, reacii afective inadecvate fa de situaii sau evenimente (n stri reactive, schizofrenie)

    Inversiunea afectiv = sentimente negative, aberante fa de persoane iubite sau pe care firesc ar trebui s le iubeasc

    Ambivalena afectiv = coexistena unor stri afective opuse calitativ fa de aceeai persoan sau situaie

  • 140

    PSIHOPATOLOGIA

    MANIFESTRILOR INSTINCTIVE

    INSTINCTUL ALIMENTAR

    INSTINCTUL DE APRARE

    INSTINCTUL SEXUAL

  • 141

    INSTINCTUL ALIMENTAR

    Crescut Fagomania = mnnc fr o impulsiune

    sau nevoie de hran (n nevroze, diabetinsipid, tumori cerbrale)

    Bulimia = exagerarea nevoii de hran(diabet, tumori diencefalice, hipertiroidia,convalescen dup boli consumptive)

    Polifagia = ingerare crescut frdiscernmnt, chiar de produsenecomestibile (demene, oligofrenii,schizofrenie, psihopatii severe cu pervertireainstinctului alimentar)

  • 142

    INSTINCTUL ALIMENTAR

    Sczut

    Anorexia scderea sau absena poftei demncare (n depresii)

    Anorexia nervoas (n stri nevrotice,psihopatii, la adolescente)

    Sitiofobia refuzul de alimente e motivatpsihopatologic prin coninutul halucinaiilor(auditive, gustative, olfactive) sau ideilor

    delirante de otrvire, autoacuzare, inutilitate,negaie (depresii, schizofrenie)

  • 143

    INSTINCTUL DE APRARE

    exagerarea nevoii de autoconservare (ca n stri hipocondriace n care apare

    tanatofobie, nozofobie)

    scderea, abolirea instinctului de aprare (indiferent de pericole, tendina la automutilare, idei i tentative de sinucidere oligofrenii,

    schizofrenie, demene)

  • 144

    INSTINCTUL SEXUALI DE REPRODUCERE

    exagerarea (nimfomania, satiriazis)

    scdere, abolire

    scdere fr modificarea libidoului impotena sexual psihic anafrodisie,tulburri de dinamic sexual

    scdere cu scderea i a libidoului

    perversiuni sexuale (tulburri alemodului de satisfacere a trebuinelorsexuale)

  • 145

    VOINA

  • 146

    VOINA

    Funcie a psihicului orientat spreatragerea unor scopuri propusecontient, pentru a cror realizare suntnecesare:

    - deliberarea,

    - planificarea i

    - organizarea forelor i aciunilor

    Trecerea contient de la o idee la oactivitate social determinat prinnvingerea unor obstacole i prinmobilizarea resurselor psihologice imorale ale individului.

  • 147

    VOINA

    Voina necesit 2 condiii (Piaget):

    conflict ntre dou tendine (osingur tendin nu genereaz un actvoluntar)

    o tendin cedeaz n faa celeilaltedatorit inegalitii lor

    Este un reglaj al reglajelor, opunndu-se actelor impulsive prin caracterul ei

    deliberat i subordonarea ei controluluiraional.

  • 148

    VOINA

    A) Voin pozitiv, activ (de mobilizare,

    de aciune, de depire aobstacolelor)

    B) Voin negativ, defensiv (dereinere a impulsivitii)

  • 149

    TULBURRILE VOINEI(DISBULII)

    CANTITATIVE

    CALITATIVE

  • 150

    TULBURRILE CANTITATIVE ALE VOINEI

    (Predominant ale voinei pozitive, active)

    Hiperbulia = creterea forei voliionale (ntoxicomanie este o hiperbulie defensivdar i o hiperbulie activ, dar cu scopurinegative, i n paranoia este o hiperbulie,,activ, pozitiv)

    Hipobulia = indecizie, ezitare, ineficiensau ineficacitatea capacitii de a aciona (nstri nevrotice, manie, toxicomanii,psihopatii, oligofrenie)

  • 151

    TULBURRILE CANTITATIVE ALE VOINEI

    Negativismul, opoziionismul = scdereavoinei active (n schizofrenie)

    Abulia = scderea voinei active, pozitive, lipsade iniiativ, incapacitatea de a aciona (ncatatonie, depresii profunde)

    Sugestibilitatea = scderea voinei active i avoinei defensive, lipsa atitudinii personale, aconsecvenei n anumite scopuri

  • 152

    TULBURRILE CALITATIVE ALE VOINEI

    (Predominant ale voinei pasive,

    defensive)

    Parabulia (scdere a voinei defensive) =implicare voliional nsoit sau determinatde anumite pulsiuni sau acte paralele,

    parazite

    Impulsivitatea = dezechilibrul dintretendina impulsiv i controlul voluntar

    Raptusul = scderea voinei defensive,deci o cretere extrem a impulsivitii (nepilepsii, stri confuzionale, melancolie,catatonie, psihopatii, intoxicaii cu

  • 153

    TULBURRILE ACTIVITII MOTORII

  • 154

    INUTA

    Dezordinea vestimentar non-conformism subcultural oligofreniestare confuzionaldemene schizofrenie manie

    depresie

    Rafinament vestimentar exagerathistrionism bizareria din

    schizofreniepedanterie caracteriala megalomanie

    Bizarerii / excentriciti vestimentare

    Travestitism utilizarea hainelor sexului opus

    Cisvestitism utilizarea vemintelor

  • 155

    MIMICA

    Mimica = expresie verbal inonverbal

    Privirea red n mod spontan coninutulafectiv al vieii psihice.

    Modificri cantitative Hipermimii - localizate

    - generalizate

    Hipomimii

    Ecomimii Neomimii

  • 156

    MIMICA

    Modificri calitative (paramimiile)

    mimica de mprumut

    ecomimia

    hemimimia

    neomimia

    jargonomimia

  • 157

    DIMINUAREAACTIVITATII MOTORII

    Hipokinezia = inhibiie psihomotorie: lentoarea micrii scderea cursului ideativ, hipomimie, bradilalie

    Akinezia

    Baraj motor

    Fading motor

    Stupor

    Catalepsie = imobilitate complet,flexibilitate ceroas

    Negativism motor = rezistena activ/pasiv

  • 158

    EXAGERAREA ACTIVITII MOTORII

    Hiperexpresivitatea mimico-gestual (relateaz exagerat, teatral simptomele)

    Nelinitea psihomotorie

    Excitaia psihomotorie

    Agitaia psihomotorie

  • 159

    TULBURRI MOTORII SPECIFICE

    Impulsurile = pulsiuni extrem de brute i irezistibile, deseori violente; lipsete lupta anxiogen mpotriva lor (ca n compulsiune), consumarea actului impulsiv are loc nainte de a se realiza critica lui.

    Raptusul = manifestare impulsiv paroxistic Apare n: stri confuzionale, epilepsii,

    melancolie, catatonie, stri stuporoase, la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emoii, psihopai, debili mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici, intoxicaii (amfetamine, psihedelice), alcoolism cronic

  • 160

    TULBURRI MOTORII SPECIFICE

    Stereotipii = micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai, identice cu ele nsele

    Bizareria = gesturi i micri ilogice, ininteligibile, care frapeaz prin ciudenia lor

    Manierisme = gesturi / micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei respective i situaiei n care se afl

    Ticurile = micri intempestive, repetitive, rapide,fr control voluntar

  • 161

    SINDROMOLOGIE

  • DSM IV

    Conceptului de tulburare mintal, ca multe alte concepte n medicin i tiin, i lipsete o definiie operaional consistent, care s acopere toate situaiile. Toate comdiiile medicale sunt definite la nivele difererite de abstracie de ex. patologie structural (ex. colita ulceroas), prezentare simptomatic (ex. migrena), deviere de la norma fiziologic (ex. hipertensiunea) i etiologie (ex. pneumonia pneumococic). Tulburrile mintale au fost deasemenea definite printr o varietate de concepte (ex. distres, discontrol, dezavantaj, disabilitate, inflexibilitate,

    iraionalitate, pattern sindromal, etiologie i deviere statistic). Fiecare este un indicator util pentru o tulburare mintal, dar nici unul echivalent cu conceptul n sine i diferite situaii ateapt diferite definiii (p. xxi).

    162

  • Echivalenele tulburrii

    Distres

    Discontrol

    Dezavantaj

    Disabilitate

    Inflexibilitate, iraionalitate

    Pattern sindromal

    Etiologie

    Deviere statistic163

  • Subtitlu sugerat de DSM IV

    SINDROAME,

    STRI

    i

    PATTERN - uri PSIHOPATOLOGICE

    164

  • Sindroame / stri

    Sindroame (catatonic / Cotard etc.), dar nu sespecific totdeauna explicit sindr. definitorii pt. o tulburare / alta, vorbind totodat de nivele /intensiti psihopatologice, iar jargonul psihiatric utilizat cotidian, folosete formulri de tipul sindr psihotic, sindr. obsesiv, sindr.demenial n sensul n care trebuie s nelegem c vorbim despre un pacient care are o stare de acel tip, centrat pe unul dou simptome ale psihozei / demenei etc. alturi de alte simptome.

    165

  • Definiia tulb. mintale (I)

    DSM III, IV utilizeaz o definiie a tulb.

    mintale pentru c este la fel de util ca oricare definiie disponibil i ne ajut s ghidm deciziile privitoare la ce condiii de

    la grania dintre normal i patologic ar trebui incluse n DSM IV (p. xxi).

    166

  • Definiia tulb. mintale (II)

    n DSM IV fiecare dintre tulb. mintale este conceptualizat ca un sindrom / pattern psihologic / comportamental semnificativ care

    apare la un individ i este asociat cu o suferin prezent (ex. simptom dureros) sau disabilitate (ex. diminuarea uneia / mai multor domenii de

    funcionare) sau cu un risc semnificativ crescut de moarte, durere, dizabilitate sau o pierdere

    important a libertii. (p.xxi).

    167

  • Tulb. Contiinei (I)

    forma de activitate bazal a creerului i

    gndirii, poate fi definit ca organizare a experienei sensibile actuale ( Ey, 1963).

    Starea de cunoatere a propriei experiene prezente, de a fi contient de

    sine, ca obiect, de a reflecta la propria

    exp. subiectiv, contiina vs incontient (Oyebode, 2008).

    168

  • Tulb. Contiinei (II)

    Percepia i cont. se confund pt. c a

    percepe nu nseamn numai a identifica obiecte exterioare, ci i a lua act contient ca atare de situaia real i actual trit i

    care interfer cmpul fenomenal, de a sesiza ceea ce este exterior eu-lui de ceea

    ce este n interiorul lui (Ey,1974) .

    169

  • Tulb. Contiinei (III)

    Fiind ansamblul vieii psihice la un moment dat analiza semiologic a contiinei = seciunea transversal prin

    existena unui subiect, iar Personalit. = sec. longitud. (Ey)

    ... scena pe care fenomenele psihice particulare pleac i vin, mediul n care ele se mic, astfel c uneori scena devine prea strmt (contiina se ngusteaz), mediul devine perturbat, contiina tulburat. n jurul nucleului contiinei se etaleaz ctre periferie un cmp de percepie din ce n ce mai obscur ( Jaspers , p.136).

    170

  • Criterii clinice (Jaspers, 1913)

    a)- detaarea (ndeprtarea) de realitate prin creterea pragului senzorium, ceea ce nseamn hipoprosexie de fixare;

    b) - amnezia / hipomnezia de fixare consecutive detarii;

    c) - dezorientarea, secundar perturbrii ateniei, percepiei, memoriei imediate i medii;

    d) - incoerena variabil a gndirii i aciunilor.

    171

  • Realitate vs propria subiectivit.

    Claritatea cont. poate fi apreciat n

    funcie de cap. subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate vom vorbi de srcia vs. bogia

    coninutului contiinei sau de aglutinarea, neclaritatea vs. delimitarea, precizia fenomenelor de contiin.

    172

  • Ingustarea cmpuluicontiinei

    Limitarea / ngustarea i polarizarea

    cmpului contiinei, fenomene ntlnite n formele de perturbare a contiinei propuse de clinicienii epocii (anii 50 60):

    starea crepuscular, respectiv starea delirant (delirium) i oneiroid.

    173

  • 174

    SINDROMUL DEMENIAL

  • 175

    SINDROMUL DEMENIAL

    Deterior. Cognitiva org. globala;sunt afectate toate funciile psihice de cunoatere:

    orientarea auto- i allo-psihic,

    atenia,

    memoria de fixare i de evocare,

    nvarea,

    gndirea - inteligenta

    Pierderea abilit. rezolvare problemelor curente vieii de zi cu zi, uit conveniile sociale uzuale.

  • 176

    SINDROMUL DEMENIAL

    Diagnosticul demenei se bazeaz n mare msur pe examinarea clinic a pacientului i pe informaiile obinute de la familie.

    n general, modificri ale personalitii survenite dup vrsta de 40 de ani trebuie s ridice problema debutului unui sindrom demenial.

  • 177

    SINDROMUL DEMENIAL

    Funciile psihice elementare afectate major de demen sunt:

    memoria,

    orientarea,

    limbajul,

    personalitatea,

    percepia

    gndirea.

  • 178

    SINDROMUL DEMENIAL

    n stadiile iniiale:

    oboseal

    dificulti n susinerea unor activiti

    probleme n rezolvarea sarcinilor ce implic activitate intelectual mai complex sau modificarea strategiilor curente de rezolvare a

    problemelor.

    n stadiile tardive pacientul necesit supraveghere permanent.

  • 179

    SINDROMUL DEMENIAL

    Afectarea memoriei (amnezia)

    precoce

    mai ales in demenele de tip cortical

    iniial pentru evenimente recente

    se agreaveaza cu evoluia bolii

    Apraxia = imposibilitatea de a efectua activiti motorii, cu ciuda funciei motorii intacte

    Agnozia = pierderea capacitii de a recunoate obiecte

  • 180

    SINDROMUL DEMENIAL

    Afectarea orientrii

    afectat mai ales n formele corticale de demen

    se manifest n special prin dezorientare de tip spaial

    Afectarea limbajului

    afazia (criteriu de diagnostic)

    forme mai subtile (limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia)

  • 181

    SINDROMUL DEMENIAL

    Afectarea personalitii

    modificrile de personalitate sunt uneori primele simptome semnalate de familie.

    accentuarea unor trsturi premorbide de personalitate

    modificri n sensul introversiei i apatiei.

    n demena fronto-temporal modificrile de personalitate sunt foarte proeminente.

  • 182

    SINDROMUL DEMENIAL

    Tulburri de percepie

    la 20- 30% din pacienii

    halucinaii auditive, olfactive sau vizuale.

    modificrile perceptuale nsoesc frecvent tulburrile de gndire (deliruri paranoide)

    Reacia catastrofic

    Izbucniri anxioase, coleroase disproporionate la contrarieri minore datorit realizrii ca nu poate rezolva probelme noi sau s modifice stratgiile aplicate anterior pentru rezolvarea

    problemelor.

  • 183

    Sindromul apusului de soare: somnolen, ataxie, stare confuzional care apar la diminuarea stimulilor exteriori (de ex.

    lumina)

    Simptome depresive, anxioase (40% -50%)

    Crize convulsive (10%-20%)

    Reflexe primitive

    Simptome neurologice de focar (n demena vascular)

    SINDROMUL DEMENIAL

  • MCI (I)

    Debut, evol. insidioase

    Deficite mem., alte defic. cognitive minore.

    Activit. zilnice conservate, desi dificult.

    cognitive sunt sesizate de cei din jur.

    Este necesara evaluarea cognitiva.

    Studii pe termen lung 10 20% peste 65.

    Ar fi la usor risc de DA, dar unii evol. spre ameliorare

    184

  • MCI (II)

    MCI amnestic (ev. recente, date de pe

    agenda, conversatii) / non amnestic (dificultatea de a lua decizii rapide,

    secventele temporale unei operatii,

    dificultati ale perceptiei vizuo - spatiale)

    Nu sunt teste specifice, judecata clinica globala nuantata (anamneza, obs.

    apartin., eval. dispozitiei, niv. anter. fction.,

    eval. neurologica clinica) 185

  • Pseudodementa, amnezia

    disoc. Post stres

    Raspunsuri alaturi, imprecise, partiale

    Cognitia pastrata

    Este necesara eval. cognitiva (MMSE

    depinde de niv.educ., test ceas)

    Identific. Fals + a dementei trebuie evitata dator. fact. emotion. / motivation., in

    special depresia anx., ca si lentoarea

    mot. varsta. 186

  • 187

    SINDROMUL PSIHOPATIC

  • TULBURARILE AFECTIVE

    188

  • TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA (depresia monopolara,

    depresia unipolara)

    DISTIMIA

    TULBURAREA BIPOLARA (psihoza maniaco-depresiva)

    TULBURAREA CICLOTIMICA

    189

  • TULBURAREA DEPRESIVA

    MAJORA criterii diagnostice

    5 din urmatoarele simptome au fost prezente in cursul unei perioade de 2 saptamani

    1.Dispozitie depresiva (trist, gol)

    2.Pierderea interesului sau placerii (anhedonie)

    *prezenta obligatorie a 1 sau 2

    3. / Greutate (ex. o modificare cu mai mult de 5% a greutatii corporale intr-o luna)

    4. Insomie / hipersomnie

    190

  • TDM criterii diagnostice

    5. Agitatie / inhibitie motorie

    6. Oboseala / pierdere energie

    7. Sentimente de devalorizare sau vinovatie

    excesiva sau inadecvata (ce pot fi delirante)

    8. Capacitatii de gandire sau concentrare; indecizie

    9. Idei recurente de moarte, ideatie suicidara

    recurenta / TS / plan specific de sinucidere

    191

  • TDM criterii diagnostice

    Excludere episod mixt

    Alterarea semnificativa a functionarii sociale, ocupationale sau altor activitati

    Excludere afectiuni medicale generale (ex. hipotiroidie)sau efecte directe ale

    unor substante (drog de abuz,

    medicamente)

    Excludere depresie de doliu (persistenta simptomelor mai mult de 2 luni)

    192

  • TDM Forme clinice

    TDM cu factori psihotici: halucinatii si

    idei deliante depresive congruente

    (inutilitate, vinovatie, de moarte) sau

    incongruente (de relatie, de control al

    gandirii, de persecutie) cu dispozitia

    TDM cu factori catatonici: cel putin doua simptome catatonice (flexibilitate

    ceroasa, stupor, negativism, posturi

    neobisnuite, manierisme, grimase,

    ecolalie, ecopraxie)193

  • TDM Forme clinice

    TDM cu factori melancolici: idei deliante

    sunt de mare intensitate, pun in pericol

    viata pacientului , comportament delirant

    suicidar

    Depresia se inrautateste dimineata, cu in

    somnie cu cel putin 2 ore inaintea orei

    uzuale de trezire

    Inhibitie/ agitatie psihomotorie

    Anorexie cu scadere masiva in greutate

    194

  • TDM Forme clinice

    TDM cu factori atipici: in care depresia

    se instaleaza clinic reactiv la stresori

    (chiar pozitivi), cu apetitului si greutatii, hipersomnie, greutate in membre,

    senzitivitate in relatiile interpersonale

    Depresia de post-partum: apare la 10-15% din lauze, debutul se situeaza

    la 60% dintre ele in primele 6

    sapatamani ale puerperiului ; evolutia

    clinica 3-14 luni195

  • TDM Forme clinice

    Tulburarea depresiva cu patern sezonier:

    apare toamna/ iarna sau intr-o anumita

    perioada a anului independent de eventualii

    factori stresori

    Depresia recurenta : doua episoade repetate in 5 ani sau cel putin trei episoade

    inaintea episodului curent

    Depresia majora rezistenta la tratament 3 tentative terapeutice consecutive si corect

    administrate nu duc la remisiune

    196

  • TDM Diagnostic diferential

    Depresia asociata unei boli somatice

    Depresia consecutiva unei dependente de substante psihoactive

    Tulburarea distimica simpt. Depresive minore persista pe o perioada de 2 ani

    Dementa

    Depresia de doliu- incepe la 2-3 saptamani dupa decesul unei persoane, durata 6-8

    saptamani (>6-8 sapt. dg. de TDM)

    197

  • TDM Epidemiologie. Evolutie

    Prevalenta:

    10-25% femei si 5-12% barbati (de 2-3 ori mai mare la femei decat la barbati)

    Dupa 50 de ani rata femeilor este egala cu cea a barbatilor

    Evolutie: de regula recurenta

    risc de recadere 50% dupa primul episod

    risc de recadere 80% dupa al treilea episod

    Media episoadelor in cursul vietii este de 4

    198

  • Factorii de risc Factorii care favorizeaza recaderea

    ISTORIC DE EPISOD DEPRESIV

    ANTERIOR

    NUMAR DE EPISOADE ANTERIOARE

    ISTORIC FAMILIAL DE TD TRATAM. ANTIDEPRESIV INADECVAT

    ISTORIC DE TS RASPUNS PARTIAL LA TRATAM.

    SEXUL FEMININ INTRERUPEREA PREMATURA

    TRATAMENT

    VARSTA DE DEBUT INAINTE DE 40 DE

    ANI

    AMBIANTA INCARCATA EXCESIV

    EMOTIONAL

    PERIOADA POST-PARTUM COMORBIDITATE SOMATICA SI PSIHICA

    COMORBIDITATI SOMATICE/

    MEDICAMENTE/ SUBST. PSIHOACTIVE

    ABSENTA SUPORTULUI SOCIAL

    EVENIMENTE STRESANTE

  • TDM Etiologie

    Ipoteza monoaminica: niveluri anormale ale metabolitilor dopaminei ( in depresie, la suicidari si violenti), noradrenalinei

    Serotonina ar fi in fanta sinaptica

    Scaderea, epuizarea cantitatii normale de neurotransmitatori monoaminergici data de

    un proces de boala necunoscuta, de un stres

    sau de anumite substante care ar duce la

    simptome de depresie.

    200

  • Ipoteza monoaminica:

    Dovezi ale serotoninei in fanta sinaptica

    - efectul ISRS

    - rec. 5-HT2 dupa administrarea antidepresivelor

    - triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi

    Modificarile rec serotoninici: pana acum exista date doar pentru rec. 5HT2A ca ar fi

    disfunctional in depresie

    201

  • Ipoteza monoaminica:

    Noradrenalina: nivelul 3-methoxy-4-

    hidroxyphenil-glycol (MHPG metabolit al noradrenalinei) in LCR - depresie

    - manie

    Dopamina: niveluri scazute sugerate de

    relatia intre deficitul DA din boala Parkinson

    si depresie, existenta depresiei in ziua a 3-a

    post partum si anterior lactatiei

    202

  • Ipoteza neuroendocrina:probabil variatiilor aminelor biogene la

    nivelul hipotalamusului (cortizolul in

    depresie, TSH, FSH, GH, LH, testosteronul)

    Ipoteza genetica: se bazeaza pe frecventa crescuta de 2-3 ori a

    depresiei la rudele de gradul I ale

    pacientilor, concordanta de 50% de

    aparitie a bolii la gemenii monozogoti

    fata de 20% la dizigoti203

  • TDM Tratament

    Tratamentul farmacoterapeutic

    (Antidepresive)

    Tratamentul Psihosocial

    Terapia electroconvulsivanta (electrosocul)

    Psihoterapia cognitiva, comportamentala si interpersonala

    204

  • DISTIMIA

    Definitie: o forma atenuata, ambulatorie

    de depresie corespunzand caracterului depresiv sau depresiei caracterologice(Yerevanian, Akiskal)

    Tulburare subafectiva cu debut insidios

    precoce, cu durata de cel putin 2 ani si

    evolutie persistenta sau intermitenta

    205

  • TULBURAREA BIPOLARA

    Cunoscuta si ca Psihoza maniaco-

    depresiva

    Subtipuri ale tulburarii bipolare:

    - Bipolar I = Ep. Depresiv Major + Ep.

    Maniacal

    - Bipolar II = Ep. Depresiv Major + Ep.

    hipomaniacal (chiar ambulatoriu)

    -Ciclotimia

    206

  • TULBURAREA BIPOLARA

    Ciclotimia= simptome hipomaniacale

    alternate cu simptome subdepresive

    pentru cel putin 2 ani

    Mania pura= dispozitie iritabila/ euforica

    Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: 4 episoade/an

    Mania Mixta: Episoade mixte cu

    dispozitie depresiva

    207

  • TULBURAREA BIPOLARA.

    Epidemiologie Prevalenta: 1%

    egal raspandita la femei si barbati

    subtipul de ciclizare rapida este mai frecvent intalnit la femei

    Debutul debutul se situeaza intre 15-20 de ani (varsta medie 19 ani); rar dupa 40 de ani

    6% din cei cu boala bipolara au o comorbiditate cu abuz de subst. psihoactive

    208

  • EPISODUL MANIACAL diagnostic

    diferential

    abuz de substante, intoxicatie sau sevraj

    Medicatie (steroizi, antidepresive, L-dopa, amfetamine, ACTH, barbiturice)

    Boli neurologice -scleroza multipla, sdr. de lob frontal, stroke, epilepsie temporala,

    traumatism cerebral, demente, encefalita etc

    Boli endocrine sdr. Coushing,hipertiroidism

    Infectii, boli autoimune

    209

  • EPISODUL MANIACAL- Etiologie

    1. Ipoteza Kindling =stimularea repetata

    subliminala neuronala ce genereaza

    potential de actiune iar la nivel cerebral

    o descarcare hipersincrona neuronala

    generalizata sustinuta de efectul anticomitialelor in tratamentul maniei

    2. Ipoteza monoaminelor - nivelului de NA si DA in sistemul limbic

    3. Ipoteza genetica : studii pe gemeni

    210

  • EPISODUL MANIACAL -clinica

    Dispozitie iritabila/ euforica c.p. 1 sapt.

    Distractibilitate

    Insomnia ( nevoia de somn fara sa afecteze nivelul energetic care este chiar )

    Sentimentul de marire si grandoare (!! Delir)

    Fuga de idei cu logoree

    Hiperactivitate (sexuala, sociala, profes.)

    Dezinhibitie - verbala, sexuala, cheltuierea banilor, calatorii neasteptate, sofat

    211

  • Episodul hipomaniacal

    Dispozitie expansiva cel putin 4 zile clar despartita de episodul depresiv

    Cel putin 3 din :

    - grandiozitate/ autostima

    - nevoii de somn

    - mai vorbaret decat deobicei

    - fuga de idei sau senzatie subiectiva de

    ganaduri rapide

    * Nu necesita internare

    212

  • TULBURAREA BIPOLARA. Evolutie

    Episoadele netratate se pot prelungi pana

    la 6-12 luni

    Remisiunea este deobicei completa intre episoade

    Debutul este mai precoce decat la TDM, evolutia mai trenanata, cu remisiuni mai

    scurte

    Prognosticul este mai incapacitant profesional, familial

    213

  • TULBURAREA BIPOLARA. Tratament

    In fazele acute se urmareste remisiunea

    episoadelor, iar intre faze mentinerea

    remisiunii si prevenirea recaderii printr-un

    timostabilizator

    Dupa remisiunea primului ep. maniacal,

    tratamentul de intretinere va fi mentinut

    timp indelungat

    214

  • NEVROZELE

    215

  • NEVROZELE

    Definitie: Tulburari non-psihotice

    caracterizate prin deficit subiectiv,

    anxietate, variate simptome somatice care

    inhiba comportamentul social si scade

    capacitatea individului de integrare

    sociala.

    216

  • NEVROZELE

    Debutul unei nevroze in context reactiv,

    dupa un eveniment stresant care

    depaseste posibilitatile de adaptare ale

    individului - nevrozele sunt considerate

    afectiuni reactive/exogene/psihogenii,

    adica tulburari psihice care apar in urma

    unei traume psihice.

    217

  • NEVROZELE

    Trairi subiective care perturba echilibrul psihismului subiectului, fara a altera capacitatea de testare a realitatii.

    Nevroticul are critica si constienta bolii, vine singur de bunavoie la medic si doreste sa se trateze.

    Conflictul interior trebuie inteles ca o stare subiectiva de rau/discomfort interior generate de anxietate.

    Subiectul incearca sa se apere inconstient de aceasta anxietate rezultatul fiind convertirea anxietatii in simptome nevrotice subiective (fobii, insomnii, compulsii, astenie).

  • FORME CLINICE

    I. Tulburarile (nevrozele) anxioase

    1.Tulburarea de panica ( Anxietate paroxistica episodica)

    2.Tulburare de anxietate generalizata

    II. Tulburarile (nevrozele) fobice

    1. Agorafobia

    2. Fobiile specifice (simple)

    3. Fobia sociala

    III. Tulburarea obsesiv compulsiva

    IV. Tulburarea de stress post-traumatica

    V. Tulburari somatoforme

    1. Tulburarea de somatizare

    2. Hipocondria

    VI. Neurastenia

    VII. Tulburarile Disociative (de Conversie)

    1. Amnezia disociativa (Amnezia Psihogena)

    2. Fuga Disociativa3. Stuporul Disociativ

    219

  • I. TULBURARILE (NEVROZELE) ANXIOASE

    1. Tulburarea de panica ( Anxietatea paroxistica periodica).

    - Caracteristici clinice: Atacuri recurente de anxietate paroxistica severa (panica) imprevizibile ( adica nu depind de nici o situatie(circumstanta/ persoana/ imprejurare), nu sunt declansate direct de ceva.

    Apar neasteptat, cresc in intensitate, ating maximul in 10 minute.

    Variate de la subiect la subiect ele sunt caracterizate prin:

    Debut brusc cu palpitatii si alte simptome somatice care domina tabloul ( motiv pentru care pacientul este deseori consultat de medicul generalist, cardiolog, etc).

    Durere toracica.

    Lesin, senzatia de cadere (senzatia de cap gol). 220

  • Tulburarea de panica

    Ameteli.

    Senzatia de irealitate (derealizare, depersonalizare).

    Teama de a nu muri, de a-si pierde controlul ( de a

    inebuni).

    Se atinge maximul de intensitate in circa 10 minute.

    Se atinge acest crescendo de frica si simptome

    vegetative care-l face sa plece in graba de oriunde s-

    ar afla (transpiratii, senzatia de cald/rece, sufocare,

    vertij, tremuraturi, tahicardie, parestezii).

    Teama de noi atacuri

    Durata : minute -1/2h-2 ore, lasand locul unei

    senzatii de usurare si adesea de astenie

    221

  • Tulburarea de panica.

    La baza acestor tulburari nevrotice ar sta o anumita vulnerabilitate ce ar consta in:

    - Particularitati defectuoase de adaptare

    invatate in copilarie si adolescenta care

    cresc nivelul de anxietate difuza sau

    predispune la perceperea anxioasa a

    realitatii => conflictul intra-psihic.

    - Anumite particularitati biologice (explicate

    doar ipotetic prin afectarea sistemelor NA-

    ergice, serotoninergice, GABA-ergice,

    glutamatergice)222

  • Tulburarea de panica

    Aceasta vulnerabilitate, in conditii de

    stress, suprasolicitare emotionala,

    frustrari afective (esecuri profesionale,

    materiale, in relatia cu o persoana

    semnificativa emotional, catastrofe,

    etc) decalnseaza nevroza in plan clinic

    si care imbraca o forma clinica sau

    alta.

    223

  • Tulburarea de panica

    Diagnostic pozitiv:

    Cel putin 4 din simptomele somato-senzoriale ce

    insotesc o anxietate paroxistica si care ating

    paroxismul in cel putin 10 minute (DSM IV).

    Sa nu fie datorate unor imprejurari cunoscute, previzibile.

    Intre atacuri ( care trebuie sa fie cateva luni) sa existe interval liber de simptome anxioase (desi anxietatea

    anticipatorie este obisnuita).

    Sa apara numai in ABSENTA ORICAREI FOBII.

    Risc familial genetic : monozgoti -41%, dizigoti -4%.

    Desi e o predispozitie genetica, nu se stie modelul de heritabilitate.

    224

  • EVOLUTIA:

    o Episodul initial e probabil sa apara in 3-6 luni dupa un

    eveniment semnificativ (moartea, divortul, etc).

    o Mai poate apare ca o complicatie a utilizarii unei substante

    psihic active (cocaina, amfetamin-like), de aceea trebuie luata o anamneza la primul episod.

    o Evolutia are un pattern remisiune-recadere cu frica

    persistenta pentru un nou episod. Anxietatea anticipatorie

    poate fi mai mult /mai putin constanta si poate fi evidentiata la un interviu amanuntit.

    o Complicatiile fobice- apar la majoritatea pacientilor in grad

    variabil insa, cea mai serioasa e aparitia unei fobii delirante.

    225

  • TRATAMENT

    A. Farmacoterapie:

    antidepresive triciclice inhibitori selectivi ai receptorilor serotoninergici benzodiazepinele au avantajul efectului rapid

    (dezavantajul = aparitia dependentei cu simptome de rebound la iscontinuarea tratamentului.

    Beta blocantele si atenololul au fost la fel de eficienti ca placebo.

    B. Psihoterapie: cognitiva incercarea identificarii originii senzatiilor

    somatice si reducerea sensului catastrofic pe care-l acorda.

    Tehnici de deconditionare/ de invatare sa-si controleze respiratia pentru a nu face hiperventilatie.

    226

  • 2. Tulburarea de anxietate

    generalizata Caracterizare clinica: Anxietate nejustificata, persistenta si excesiva

    care nu apare limitata la o anumita circumstanta

    ambientala. Este numita si anxietate liber flotanta , dar poate fi legata de preocuparile majore ale

    existentei indivizilor (activitatea profesionala/ scoala).

    Acuze variabile dominate de:

    -Nervozitate permanenta, iritabilitate.

    -Tensiune musculara.

    -Tremor.

    -Transpiratii, ameteli, palpitatii, gura uscata.

    227

  • 2. Tulburarea de anxietate

    generalizata

    Acuze variabile dominate de: - Disconfort epigastric.

    - Dificultati de concentrare.

    - Tulburari de somn.

    - Teama ca o peroana apropiata va avea un accident,

    se va imbolnavi.

    - Intensitatea, durata, frecventa anxietatii sunt

    disproportionate fata de probabilitatea

    efectiva/impactul evenimentului receptat ca pericol.

    Au dificultati in stoparea trairii anxietatii

    - scadere semnificativa in domeniul profesional, social

    228

  • EPIDEMIOLOGIE

    Prevalenta: 4,1 - 6,6% (ECA).

    Comorbiditati somatice:

    endocrine (hipertiroidia, hipocalcemia),

    intoxicare cu substante stimulante (cafeina, amfetamina),

    insuficienta respiratorie,

    cardio-vasculare (aritmii, insuficienta cardiaca)

    Evolutia: cronica ( necesita adesea tratament de lunga durata) sau intermitenta.

    Tratament:

    Pe termen scurt: benzodiazepine, B-blocante (au eficienta superioara benzodiazepinelor).

    Pe termen lung: triciclice, ISRS, trazodone - in doze mai mici ca cele din depresie.

    229

  • II. TULBURARILE (NEVROZELE) FOBICE

    1. Fobiile Specifice (simple): cele mai frecvente benigne. Debut in copilarie, adolescenta.

    Fobii de animale, insecte, de avion, de scoala, de obiecte ascutie. Ele persista la un individ cronic, dar sunt nesemnificative patologic.

    2. AgorafobiaDefinitie: frica de spatii deschise, dar dupa DSM IV si de multime, de a

    calatori cu autobuzul, trenul, automobilul, de a sta la rand.

    Cronica - invalideaza dezvoltarea treptat uneori de-a lungul anilor Conduita de evitare completa izolare

    nu iese decat insotit.

    * Se asociaza adesea cu atacurile de panica, cand poate fi consecinta acestora (pacientul evita situatiile in care se teme ca ar putea putea sa apara atacul de panica).

    Tratament: benzodiazepine asociate cu antidepresive si psihoterapie cognitiv-comportamentala.

    230

  • 3. Fobia sociala

    Teama de a nu fi umilit in situatia in care subiectul poate fi observat/supus criticilor celorlalti in legatura cu ce

    face, sau intr-o situatie mai dificila.

    Aceasta expunere provoaca un raspuns anxios imediat ce a aparut situatia respectiva, putandu-se ajunge chiar

    la declansarea unui atac de panica circumscris situatiei

    respective.

    Apare la adolescenti, adulti care au critica .

    Situatia fobogena este de obicei evitata sau suportata cu frica.

    Evolutie cronica- cu oscilatii ce depind de starea de oboseala sau de stres.

    231

  • III. Tulburarea obsesiv compulsiva (TOC)

    Se caracterizeaza prin prezenta

    obsesiilor (cu caracter intrusiv,

    egodistonic, dificil de controlat, anxiogene)

    si a compulsiilor

    (comportamente/fenomene psihice,

    mintale, repetitive care declanseaza

    anxietate insuportabila atunci cand

    subiectul li se opune).

    232

  • III. Tulburarea obsesiv compulsiva.

    Compulsiile pot fi executate pentru a neutraliza o

    obsesie, idee sau pulsiune inaceptabila.

    Obsesiile:

    ideative (imagini/scene mentale obscene, ruminatii ale unor probleme nerealiste, chiar meta-fizice),

    fobice- neoplasme, SIDA, murdarie, de contaminare, indoieli obsessive, la acestea se pot adauga

    ritualurile (de verificare, ablutomanie, de ordine).

    Pacientul: -recunoaste ca sunt propriile

    ganduri/impulsiuni.

    -sunt constant neplacute, anxiogene.

    -cel putin un gand, comportament, impulsiune

    domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta

  • Comorbiditati: depresia +/- anxietatea.

    Prevalenta: pe durata vietii = 25%. Varsta de debut 11-28 de ani, uneori destul de brutal ( in decurs de o luna) fond foarte precipitat. Varsta la baieti e semnificativ mai precoce (9-25) fata de fete (11,5-30 ani).

    Fiziopatologie:

    Perturbari ale serotoninei (Clomipramina e eficace). Perturbari ale dopaminei (simptomele sunt perturbate de agonisti dopaminergici, amfetamina, L-Dopa).

    Afectarea structurilor bazale(nucleii lenticulari bilateral, lobilor frontali).

    Evolutia cronica la 2/3 si fluctuenta la 1/3 din pacienti. Debut precoce si personalitate premorbida patologica (schizotipala mai ales)= prognostic grav.

    234

  • IV. TULBURAREA DE STRES

    POSTTRAUMATIC

    Apare dupa stress intens (depaseste experienta

    umana obisnuita, catastrofe, razboaie).

    Caracteristici clinice:

    retrairea mentala a evenimentului post-traumatizant sub forma de insomnii , flash-back-

    uri si ganduri.

    prezenta starii dissociative (reeditarea evenimentului psiho traumatizant pe fond de

    alterare a constientei si chiar reproducerea

    perceptuala a evenimentului).

    235

  • IV. Tulburarea de stres posttraumatic

    tulburari neurovegetative cu anxietate declansate de situatii asemanatoare

    evenimentului traumatizant.

    evitarea oricarei situatii evocatoare a evenimentului stresant.

    alterarea afectivitatii (reducerea reactivitatii emotionale , incapacitatii de a avea

    sentimente.

    pesimism proiectat in viitor (nu va avea copii, cariera, mariaj, o viata normala).

    236

  • IV. Tulburarea de stres posttraumatic

    tulburare de somn cu cosmaruri evocatoare recurente.

    dificultati de concentrare

    teme de culpabilitate

    Irascibilitate

    ACUTA Dureraza minim 1 luna -3 luni, alterarea functionarii sociale e evidenta.

    PTSD cronica 3 luni

    PTSD cu debut tardiv la cel putin 6 luni dupa stressor.

    237

  • V. TULBURARILE SOMATOFORME

    Definitie: Tulburari nevrotice dominate

    de simptome somatice care sugereaza

    chiar o suferinta somatica fara ca acesta

    sa fie convingator reprezentata clinic.

    1. Tulburarea de somatizare

    2. Hipocondria

    238

  • 1. Tulburarea de somatizare

    Stare de discomfort subiectiv, asociata cu depresie sau anxietate, dominate de acuze somatice multiple si debut

    inainte de 30 de ani.

    a) Simptome dureroase in orice parte a corpului.

    b) Simptome gastro-intestinale (greata, varsaturi, diaree, intoleranta alimentara)

    c) Simptome sexuale (tulburari menstruale, indiferenta sexuala)

    d) Un simptom pseudo-neurologic (de tip conversiv).

    e) Simptome cardio-vasculare.

    Se ajunge la disfunctie socio-ocupationala pt ca solicita frecvent concedii medicale, merg din doctor in doctor.

    Evolutie cronica, diagnostic diferential cu o multitudine de afectiuni somatice. Pacient dificil care antreneaza control

    somatic din partea medicului, refuza

    239

  • 2.Hipocondria

    Preocuparea persistenta legata de posibilitatea de a avea una/mai multe boli somatice serioase si progressive.

    ( din sfera nevrozei sfera psihozei delirante cu continut hipomaniacal ( idee prevalenta/deliranta)

    In tulburarea nevrotica hipocondriaca pacientii atribuie unor senzatii banale/normale semnificatie patologica, considerandu-le semne ale unor diferite boli somatice.

    Pacientul prezinta anxietate si uneori chiar usoara depresie secundare. Frica de prezenta uneia/mai multor

    boli (nosofobia) fac parte din hipocondrie

    240

  • 2.Hipocondria

    Majoritatea pacientilor raman in cadrul asistentei primare (nici nu ajung la psihiatru) sau a altor

    specialitati medicale.

    Trimiterea la psihiatru este adesea considerata ofensatoare pentru pacient

    Trebuie diferentiata de existenta reala a unor tulburari somatice reale, dupa eliminarea carora

    medicul generalist, internistul, etc. trebuie sa

    explice cu tact pacientului necesitatea de a

    accepta un tratament adecvat psihiatric.

    Evolutia este de cele mai multe ori cronica, beneficiul secundar (protectia anturajului) fiind un

    factor important de cronicizare.241

  • VI. NEURASTENIA

    Tulburare nevrotica ce consta in fatigabilitate crescuta dupa un

    efort mental, insotita sau nu si de senzatia subiectiva a unei

    slabiciuni fizice, cu diminuarea performantelor obisnuite

    profesionale.

    Clinic:

    Dificultati de concentrare cu scaderea randamentului gandirii.

    Ameteala.

    Cefalee in casca de tip tensiune.

    Iritabilitate (slabiciune iritabila).

    Insomnii de adormire sau la mijlocul perioadei de somn sau hipersomnia.

    Lipsa relaxarii, incapacitatea de a se relaxa, chiar trezirea matinala (pacientul se scoala mai obosit decat s-a culcat).

    Dispozitie usor depresiva, anhedonie, cenestopatii.

    Nici unul din semnele de tip somatic vegetativ, sau depresiv nu trebuie sa fie

    suficient de bine exprimate pentru a sugera o boala somatica anume/depresie.

    242

  • VII. TULBURARILE DISOCIATIVE

    Apare cel mai des dupa o trauma.

    o Debut brusc/treptat.

    o De obicei e un singur episodo Disociatia- scindarea reversibila a psihismului prin suspendarea episodica a unitatii sale functionale. o Se manifesta prin suspendarea propriei persoane, memoriei, comportamentului, constiintei. O parte a subiectului se separa si pare ca functioneaza automat.

    o Conversia= declansarea(trairea in plan somatic) a unei stari de mare emotie rezultata din refularea unei motivatii cu semnificatia de aparare inconstienta.

    243

  • 1. Amnezia disociativa

    Uitarea selectiva partiala/totala a unor evenimente psihotraumatizante.

    Conservarea memoriei de fixare.

    Tulburarea de memorie e constientizata de subiect care solicita ajutor medical.

    Absenta unei trairi afective intense a acestei pierderi de memorie.

    Absenta unor cauze organice (TCC recent, Sdr. Korsakoff).

    Remisiune spontana si completa.244

  • 2.Fuga disociativa Parasirea neasteptata a domiciliului asocita cu amnezia partiala/totala a trecutului personal (inclusiv identitatea) si asumarea unei noi identitati.

    Pe perioada tulburarilor nu constientizeaza tulburarile de memorie si se comporta normal.

    Apare dupa o situatie traumatizanta.

    Dureaza ore - luni.

    Remisiunea e spontana si totala.

    3.Stuporul disociativ Inhibitie psihomotorie instalata evident in legatura cu o psiho-trauma

    Durata variabila.

    Se remite spontan dupa administrare de amital sodic.

    Se asociaza sau nu cu grade variate de tulburari de constienta

    Se va diferentia de : catatonie din sindromul catatonic, Stuporul depresiv, stuporul catatonic de origine organica ( post-TCC, infectios).

    245

  • TULBURARI DE DEZVOLTARE

    A PERSONALITATII

    246

  • DEFINITIE

    Stari de dizarmonie a personalitatii

    exprimate clinic prin patternuri de

    comportament maladaptativ.

    247

  • 248

    TP pot fi anuntate inca din adolescenta

    sau chiar mai devreme si continua de-a

    lungul intregii existente. Subiectii cu TP

    au in intreaga lor biografie accidente si

    tulburari de relationare cu ceilalti, viata lor

    fiind caracterizata de multiple dificultati in

    indeplinirea obligatiilor sociale si

    profesionale, ca si in sustinerea unei

    relatii emotionale stabile si de lunga

    durata.

  • 249

    Nu reusesc sa se perceapa pe sine asa cum ii vad ceilaltidin afara,

    Absenta/dificultatea realizarii unei relatii empatice cuceilalti.

    Comportamentul lor supara, deranjeaza pe ceilalti.

    Cerc vicios: continua conflictualitate cu ceilalti.

    Psihopatii raman niste neintelesi, inadaptabili.

    Isi neaga defectul de adaptare,

    Isi neaga simptomele si

    Refuza ajutorul psihiatric.

    Dincolo de armura protectiva a personalitatii lor se afladepresia si anxietatea.

  • Etiologie1. Componenta genetica (concordanta pentru TP a fost de cateva ori

    mai mare la gemenii monozigoti decat la gemeni dizogoti).

    Clusterul A (paranoica + schizoida + schizotipala)

    Mai frecvent la rudele biologice ale schizofrenilor.

    Clusterul B ( histrionica + narcisista + antisociala + borderline)

    Psihopatii borderline au mai multe rude cu tulburari de dispozitie decat

    subiectii control, iar tulburarile borderline deseori coexista cu depresia.

    Clusterul C (evitanta + dependenta + obsesiva + pasiv-agresiva).

    E mai clara componenta genetica pentru TOC la monozigoti, (fata de

    dizigoti), de obicei aceasta tulburare are asociate un set de simptome

    comune cu depresia

    Personalitatea evitanta se asociaza cu un prag crescut de anxietate.

    250

  • 2. Componenta temperamentala: copii cu

    un temperament mai fricos dezvolta

    tulburari de personalitate de tip evitant.

    3. Componenta social-culturala: un copil

    anxios crescut de o mama la fel de

    anxioasa este mai vulnerabil pentru a

    face o tulburare de personalitate decat

    acelasi copil anxios crescut de o mama

    normala.

    4. Componenta psihanalitica.

    251

  • 5. Componenta biochimica

    Un nivel de androgeni(testosteron, 17

    estradiol) a fost gasit la cei cu tulburari

    impulsive. Nu e clara corelatia dintre

    hormonii androgeni si agresivitate. DST

    anormal la borderline.

    Nivel MAO in globulele rosii a fost gasit la un grup de studenti care au exteriorizat

    un comportament social mai activ.

    252

  • Neurotransmitatori:

    A. Nivel scazut de 5HIAA= metabolit al

    serotoninei la suicidali, pacienti mai impulsivi

    si agresivi.

    B. Nivele crescute de endorfine endogene ar fi asociate cu un temperament mai pasiv.

    C. Sistemele dopaminergic si serotoninergic

    au functie de activare-trezire ale unor

    componente ale trasaturilor de personalitate.

    253

  • Psihopatia paranoiaca

    Suspiciozitate constant manifesta.

    Neincredere in oameni in general si in

    prieteni