Structura unui program de reabilitare cardiacaTipic, recuperarea bolnavilor cu infarct miocardic se desfasoara in 3 etape. Asa cum scriam in  Partea I , daca pana acum 40 ani bolnavul era imobilizat pana la 4-6 saptamani, astazi acestia sunt externati dupa 5-14 zile, dupa faza I de recuperare, sau faza intra-spitaliceasca. Obiectivele fazei intra-spitalicesti suntlimitarea efectelor negative ale inactivitatii, pastrarea fortei musculare si mobilitatii articulare,  refacerea capacitatii de auto-ingrijire, precum si sustinerea psihologica. Exercitiile se introduc treptat, pornind de la ridicarea in sezut, pana la stat in picioare sau urcat scarile. Clasic, programul cuprinde 7 trepte, a 1-3 zile fiecare, fiind individualizat fiecarui pacient. Foarte benefice sunt, in primele zile, exercitiile de respiratie si mobilizarile pasive (kinetoterapeutul/asistenta va mobiliza diferite segmente, facilitand circulatia sangelui si mentinand elasticitatea tesuturilor).Faza a IIa incepe dupa 3 saptamani de la infarct si continua 3 luni. Aceasta este considerata ca fiind cea mai importanta, intrucat urmareste sa redea bolnavului maximul posibil din capacitatea sa fizica. Includerea in aceasta faza este precedata de un test de efort, pentru o alegere potrivita a intensitatii antrenamentului. In mod ideal, aceasta etapa a recuperarii ar trebui sa se desfasoare intr-un centru specializat, acolo unde antrenamentul este supravegheat si dirijat, in primele 3 saptamani, pentru ca apoi sa se continue ambulator. Este necesar ca intensitatea, durata si complexitatea antrenamentului sa se creasca treptat, respectandu-se perioadele lungi de incalzire si racire la final.Faza a IIIa ar trebui sa dureze toata viata, pentru a pastra capacitatea de efort castigata in faza a IIa.Sedinta de terapieO sedinta de kinetoterapie incepe cu o incalzire de 10-15 minute in care se executa miscari lente ce vor mobiliza grupele musculare si articulatiile mari; se recomanda, de asemenea, ca si incalzire, exercitii de stretching, in timpul carora se mentine pozitia timp de 8-10 sec. Este recunoscut faptul ca o incalzire eficienta, pe langa pregatirea corpului treptat pentru efort, va asigura si o rezistenta mai mare. Etapa de racire este si ea foarte importanta, intrucat poate preveni o scadere brusca de tensiune la intreruperea efortului ; aceasta va consta in exercitii lente si stretching. Frecventa antrenamentelor este de 3-5 ori/saptamana, avand o durata de 30-60 minute.Antrenamentul din fazele II si III pot include mers pe jos, urcat pe scari, alergat pe loc/pe banda, bicicleta, vaslit, saritul corzii, ridicare de greutati, inot etc. In functie de severitatea infarctului, bolnavul poate sa obtina de la functionalitatea necesara pentru a fi autonom, a-si continua activitatea profesionala, pana la a reveni la coordonatele unui om sanatos.Avand in vedere ca si in SUA aderarea la programele de recuperare lasa mult de dorit, inseamna ca nu e totul vina subfinantarii sau a sistemului. Medicii vor face unele indicatii in ce priveste reabilitarea dupa un infarct miocardic, dar cu oarecare scepticism. De ce? Nu pentru ca nu ar fi eficienta sau importanta, ci pentru ca cea mai mare piedica in calea reabilitarii e faptul ca oamenii nu se tin de treaba, sau mai elegant spus – nu sunt complianti la tratament. Vina este impartita, dar cu siguranta bolnavii trebuie sa fie informati in asa fel incat sa fie constienti si motivati de beneficiile enorme pentru sanatatea lor al acelor « 30 de minute de miscare pe zi ». Trebuie informati, sustinuti, supravegheati, monitorizati. Cu siguranta e mai usor sa inghiti

un pumn de medicamente, dar nu e nici suficient si nici pe de parte la fel de benefic precum reantrenarea corpului.Am incercat sa sintetizez rolul si modul de desfasurare a reabilitarii cardiovasculare, tocmai pentru a-i ridica valul de mister. E simplu, eficient, fara efecte adverse si relativ ieftin. Cea mai grea e motivarea bolnavului, dar si a medicului, sa fie perseverenti; iar primul pas e informarea. Lucrurile bune si trainice necesita timp si efort; la fel si reconstruirea unei inimi.

Toţi bolnavii post infarct miocardic acut(IMA) necomplicat trebuie introduşi în programe de recuperare. La bolnavii cu IMA complicat indicaţiile şi momentul începerii recuperării vor fi făcute de la caz la caz.

FAZA I

se desfăşoară de preferinţă în spital are ca scop asigurarea capacităţii de autoîngrijire şi independenţei de deplasare

Etapa I

ziua 1-4 post infarct începe la 24 de ore de la evenimentul acut dacă bolnavul este asimptomatic (fără durere) pacientul va efectua mişcăro libere în pat exerciţii de respiraţie mişcări active şi pasive ale membrelor din ziua a 2-a pacientul şade în pat şi se hrăneşte singur tot din ziua a 2-a stă cu picioarele atârnând la marginea patului 1-2 h/zi din ziua 2-3 îşi face toaleta parţială în pat

Etapa 2

cuprinde zilele 5-8 şade nelimitat la marginea patului (sau într-un fotoliu lângă pat) se deplasează liber în salon (cameră) şi la baie, iniţial asistat apoi singur toaleta parţială la baie mers progresiv câte 50-200m de 2-3 ori pe zi (asistat)

Etapa 3

zilele 9-12 mers liber 200 de m de 3 ori pe zi coborârea şi urcarea a 1-2 etaje de 2 ori pe zi. frecvenţa cardiacă (pulsul) nu trebuie să depăşească 90/min, iar în cursul mobilizării nu

trebuie să depăşească peste 10-20 bătăi/min faţă de frecvenţa cardiacă de repaus.

Faza intermediară

durează 1-2 săptămâni poate fi făcută la domiciliu pe lângă activităţile din faza I se asociază mers progresiv 30 min de 2-3 ori pe zi. şi activităţi casnice uşoare

FAZA II

scop: să redea bolnavului maximum din capacitatea fizică compatibilă cu starea funcţională a cordului

durează 3-6 săptămâni se fac câte 3-5 şedinţe de antrenament pe săptămână, de câte 30-60 min Structura unei şedinţe:  Încălzire 10 min, Antrenament propriu-zis 30-40 min, revenire 10

min, jocuri agrement 10-30 min Tipuri de antrenament: exerciţii fizice, mers cu bicicleta, efort în apă(inclusiv înot), mers

rapid (jogging)

FAZA III

durată: toată viaţa scop: menţinerea şi eventual creşterea capacităţii fizice sedinţe de antrenament de minim 3 ori pe săptămână câte 30-60 min, mers pe jos minim 30 min Tipuri de antrenament: exerciţii fizice, mers cu bicicleta, efort în apă(inclusiv înot), mers

rapid (jogging) practicarea unor sporturi care nu necesită efort mare, de exemplu ciclismul.

Alte măsuri de recuperare cardiovasculară interesează evitarea factorilor de risc:

Fumatul: este total şi definitiv proscris.

Obezitatea: se va urmări obţinerea unui indice de masă corporală între 22-25 kg/m2. Greutatea corporală va fi redusă treptat.

Consumul de alcool: se va reduce sub 30 g/zi şi sub190g/săptămână.

Evitarea stresului. Se pot asocia şedinţe de ralaxare.

Hipertensiunea arterială: are ca scop menţinerea TA sub 130/80mmHg. Se recomandă reducerea aportului de sare sub 5g/zi şi tratament medicamentos individualizat.

Diabetul zaharat şi scăderea toleranţei la glucoză: se urmăreşte echilibrarea diabetului zaharat la valori ale glicemiei cât mai apropiate de cele normale prin dietă şi prin medicamente hipoglicemice.

Dislipidemia- dietă hipolipidică(fără grăsimi) se indică indiferent de valoarea lipidelor serice (colesterol, trigliceride). Dacă aceste valori sunt mai mari decât valorile normale, se administrează tratament hipolipemiant (statine, fibraţi).

Bibliografie:

1. Recuperarea bolnavolor cardiovasculari, ghid elaborat de comisia de cardiologie

Bibliografie D Zdrenghea. Recuperarea si preventia bolilor cardiovasculare. Ed. Clusium, Cluj-Napoca,

2008. A J Coats, H M McGee, H C Stokes, D R Thompson. BACR Guidelines for Cardiac

rehabilitation. Blackwell Science Ltd, Oxford. 1995. Cardiac rehabilitation improves heart rate recovery, boosts survical. e! Science News web-site.

2011. M A Jolly, D M Brennan, L Cho. Impact of Exercise on Heart Rate Recovery. Circulation,

September 26 2011. A Leon et al. AHA Scientific Statement – Cardiac Rehabilitation and Secondary Prevention of

Coronary Heart Disease.Circulation, 2005;111:369-376. A N Ionescu. Gimnastica medicala. Ed All, Bucuresti, 1994.