strategii ale comp. multinationale

67
Facultatea de Stiinte Economice Administrarea afacerilor internationale Anul I, sementrul I STRATEGIILE DE INTERNATIONALIZARE ALE COMPANIILOR MULTINATIONALE Creat de: Mladin Oana-Maria 1

Upload: oana-mihalan

Post on 18-Jul-2016

54 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Proiect.

TRANSCRIPT

Page 1: Strategii Ale Comp. Multinationale

Facultatea de Stiinte EconomiceAdministrarea afacerilor internationaleAnul I, sementrul I

STRATEGIILE DE INTERNATIONALIZARE

ALE COMPANIILOR MULTINATIONALE

Creat de:

Mladin Oana-Maria

2014

1

Page 2: Strategii Ale Comp. Multinationale

CUPRINS:

1. Rolul companiilor multinationale in mondializare

1.1. Cele mai importante companii multinationale

1.2. Nationalitatea celor mai mari companii multinationale

1.3. Companiile multinationale din tarile dezvoltate si strategii de localizare

1.4. Delocalizarea companiilor multinationale dupa sectorul de apartenenta

1.5. Rolul crescator al companiilor multinatioanle din tarile emergente

2. Factori explicativi ai ISD (investitii straine directe)

2.1. Cadrul teoretic

2.2. Investitiile straine directe si comertul

2.3. Factori ce determina alegerea localizarii

2.4. Modalitatile de intrare

2.5. Strategiile companiilor multinationale: multidomestica, globala, transnationala

2.6. Studii empirice cu rezultate ambigue

2.6.1. Impactul politicilor publice ce vizeaza atragerea ISD

2.6.2. Cadrul institutional

2.7. Masurarea atractivitatii tarilor si riscul politic

3. Evolutiile cantitative ale ISD pe mari zone geografice si limitele masurarii

3.1. Limitele masurarii ISD plecand de la balanta de plati

3.2. Evolutia pe o perioada lunga

3.3. Piata interna si ISD in tarile europene

2

Page 3: Strategii Ale Comp. Multinationale

Pentru inceput, benefic pentru derularea corespunzatoare a proiectului este clarificarea termenul

de companie multinational. Astfel Ada Mazilu sustine ca termenul de companie multinationala este

utilizat in special de autorii anglo-saxoni si ca intre acesta si cel de companie transnationala nu exista

vreo diferenta in afara de cea de ordin lingvistic. Acelasi lucru este valabil si in cazul 'corporatie

transnationala' vs. 'companie multinationala1.

D. Papp considera ca exista trei etape in evolutia internationala a intreprinderilor. In cadrul

primei etape, compania multinationala creeaza strategii de afaceri specifice fiecarei piete nationale in

care opereaza, putand fi numita si 'corporatie multilocala'. In cea de a doua faza, compania isi

dezvolta o piata globala, desi majoritatea eforturilor companiei sunt concentrate in tara de origine. D.

Papp considera ca aceasta este faza aparitiei 'companiei globale'. In ultima etapa, compania

beneficiaza de management, resurse si capacitati de productie globale, ceea ce ii confera statutul

de intreprindere multinationala2.

Una dintre primele definitii care a fost utilizata pe scara larga apartine lui R. Vernon, care, intr-o

lucrare din 1966, preciza ca ,,o companie multinationla reprezinta o firma mare, detinatoare de filiale

industriale in cel pultin sase tari.' Ulterior, ca urmare a faptului ca au aparut in peisajul intemational si

firme de dimensiuni mai mici, numarul de filiale considerat a ajuns la doua sau chiar una.

Din 1969, numarul companiilor multinationale apartinand celor mai bogate 14 tari ale lumii a crescut

de peste trei ori. Importul de bunuri si servicii au o pondere de 24% din PIB la nivel mondial, adica de

doua ori mai mare, fata de acum 40 de ani. Comertul international are acum pondere de o patrime din

PIB-ul Statelor Unite, iar intre 1996 si 2006 se preconiza ca exporturile americane sa se majoreze cu

51%. Comertul mondial reprezinta astazi 29% din PIB-ul inregistrat la nivel mondial, adica o crestere cu

10% fata de anul 1990.

Intreprinderile multinationale sunt sisteme economice dezvoltate din corporatii internationale

anterioare sau create in perioada ultimelor decenii, care constau din active tangibile si intangibile -

capital investit in productia debunuri si/sau servicii, capacitati de cercetare-dezvoltare, tehnologii

avansate, modalitati si practici de organizare si management, legaturi comerciale desfasurate si detinute

in tara de origine si in alte tari. Aceste sisteme sunt mari conglomerate cu o geografie proprie. Ele

cuprind firmele-mama si filialele din tara de origine si din alte tari. Oricare dintre aceste componente de

baza poate sa fie formata din mai multe intreprinderi, nu din una singura. Sistemele de intreprinderi 1 http://www.rasfoiesc.com/business/management/INTREPRINDEREA-MULTINATIONALA-43.php, 21.01.13, 16:11.2 Ibidem.

3

Page 4: Strategii Ale Comp. Multinationale

multinationale genereaza nu numai bunuri si servicii, ci si capital banesc pentru investitii, noi tehnologii,

capacitati de inovatie si de instruire a fortei de munca pentru utilizarea tehnologiilor, practici de

organizare si gestionare proprii - toate indreptate spre sporirea potentialului concurential, a

profitabilitatii intreprinderilor si a intregului sistem. Un asemenea sistem nu este inchis, ci se afla in

interactiune si relatii de schimb cu sistemele altor intreprinderi multinationale si cele din tarile-gazda.

Activitatea intreprinderilor multinationale este deosebit de importanta pentru unele economii,

inclusiv pentru cele dezvoltate. In 1989, multinationalele din SUA si subsidiarele lor produceau 32% din

intregul produs brut al tarii si peste 72% din productia industriilor prelucratoare. In acelasi an,

multinationalele din Japonia si filialelor lor le-au revenit peste un sfert din totalul vanzarilor de marfuri

din tara si 35% din vanzarile de produse prelucrate. In prezent, multe industrii romanesti sunt dominate

de marile intreprinderi multinationale. De exemplu, in topul primelor 100 de companii din

Romania, intocmit dupa cifra de afaceri in 2004, 37 de pozitii au fost ocupate de marile companii

straine; mai mult de atat, primele zece pozitii au fost adjudecate de acestea.

Intreprinderile multinationale influenteaza in proportii insemnate si crescande productia

internationala, dimensiunile si natura operatiunilor care trec peste granitele nationale, procesul de

globalizare. Impactul lor real asupra economiilor nationale este considerabil mai puternic si mai

ramificat decat pot sa redea cifrele statistice.

Cele mai importante companii multinationale

Totusi, daca luam in discutie Top 100 mondial intocmit in 2001, in care apar cele mai importante

corporatii ale lumii, top intocmit de UNCTAD, sub aspectul nationalitatii, aproximativ 89% dintre

aceste companii, apartineau Marii Triade - SUA, Uniunea Europeana si Japonia. Interesant este

faptul ca de exemplu, in 1994, procentul respectiv se situa la aproximativ 85%, ceea ce inseamna ca

noile companii intrate in Top 100 provin din aceleasi state care alcatuiescMarea Triada.

World Investment Report - Transnational Corporations, facture and Competition Policy intocmit

pentru anul 1997 de UNCTAD, surprinde faptul ca, pentru al cincilea an consecutiv, Royal Dutch

Shell apare ca lider in top 100 mondial al celor mai mari companii. In acelasi timp, Daewoo

Corporation (Republic of Korea)  ocupa primul loc pentru cel de-al doilea an in Top 50 al

intreprinderilor multinationale din tarile in curs de dezvoltare.

4

Page 5: Strategii Ale Comp. Multinationale

Pentru prima data in 1997, Top 100 mondial include doua intreprinderi multinationale ce provin

din tarile in curs de dezvoltare Daewoo Corporation si Petroleos de Venezuela SA, pozitiile ocupate

de acestea in top 100 fiind 52 si respectiv 88.

Problema nationalitatii intreprinderilor multinationale capata si alte conotatii, daca ne gandim ca,

astazi, multe companii de varf din SUA, de exemplu, vand mai multe produse in afara statului de

origine decat in interiorul acestuia. Un exemplu in acest sens este Corporatia General Motors, care

in 1993, a anuntat semnarea unui acord cu Toyota Motors Corporation, din Japonia, potrivit

caruia Generals Motors va produce masini in SUA, urmand a fi vandute in Japonia sub marca

Toyota. Lucrurile sunt si mai clare in materie de profit. Astfel, aproape 70% din profitul anual

realizat de General Motors Corporation se obtin din operatiuni desfasurate in afara SUA.

In acelasi timp, intreprinderi multinationale straine patrund pe piata SUA cu o mai mare

capacitate economico-financiara ca oricand. Astfel, in urrna investitiilor ce s-au ridicat la

aproximativ 200 mld. $ in patru ani, investitii ce au fost directionate catre achizitii si infiintarea de

noi fabrici, Asea Brown Boveri (ABB) din Elvetia, Philips Electronics din Olanda, Thomson

Corporation din Canada si Fujitsu Corporation din Japonia duc campanii pentru a fi identificate

drept intreprinderi multinationale americane, care angajeaza americani, realizeaza transfer de

tehnologie si, nu in ultimul rand, contribuie la bunastarea economica si financiara a SUA.

3Institutul "The Great Place to Work" a reusit sa sorteze un top 25 al acestor companii care

intrunesc calitatile unor angajatori ideali. Pe langa cele punctate mai sus, angajatii apreciaza diferit

locurile de munca unde respectul este litera de lege, iar echilibrul viata privata - viata personala nu

este stricat din cauza angajatorului care vrea sa depuna monopol asupra timpului liber al salariatului

sau.

Podiumul este ocupat de gigantul IT Microsoft, angajatii companiei primind cate 40 de ore de

voluntariat platit anual in cazul in care vor sa ajute comunitatea. Pe urmatoarele trei pozitii se afla

trei companii de IT - SAS, NetApp si Google - firmele de tehnologie reusind sa fie locurile ideale de

munca pentru o mare majoritate a oamenilor. De exemplu, cei de la Google se ocupa de dezvoltarea

profesionala a angajatilor si astfel, aduc periodic tot felul de vorbitori din diferite domenii, pentru a-i

motiva si pentru a le recanaliza energiile in lucruri pozitive. Pe langa compania de produse de curatat

SC Johnson si firma de logistica FedEx, in topul celor mai bune companii pentru un angajat se 3 http://www.gandul.info/magazin/microsoft-google-si-mcdonald-s-topul-companiilor-multinationale-vazute-drept-cele-mai-bune-locuri-de-munca-la-nivel-mondial-8930929, 21.01.14, 16:31.

5

Page 6: Strategii Ale Comp. Multinationale

numara si lantul de restaurante fast food, McDonald's. Unul dintre criteriile pentru care McDonald's

se afla in acest top nu este de ordin calitativ, ci pur si simplu cantitativ, restaurantul punand la bataie

constant foarte multe locuri de munca. 

Aparute in economia mondiala inca din perioada marilor descoperiri geografice, investitiile

straine directe au inregistrat in ultimele decenii o adevarata explozie in tranzactiile internationale,

fapt ce a generat un numar surprinzator de mare de studii si analize care le-au fost dedicate.

Investitiile straine directe se definesc ca “proprietatea unui rezident strain asupra unor active

(mijloace fixe) cu scopul de a controla folosirea acestor active”. Particularitatea lor o constituie

tocmai controlul exercitat de catre investitor asupra activelor In care a fost facuta investitia, control

pe care pun accentul toate definitiile. Investitiile straine directe constau In transferul unui “pachet

industrial” In care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare  industriala, expertiza

manageriala, cunostinte de marketing etc., ce permit investitorului sa exercite dreptul de control

asupra investitiei. Totusi, este greu de definit ce Inseamna control. Este, mai degraba, vorba de

participare directa la conducerea si organizarea productiei activelor In care s-a investit. In general, se

considera investitii straine directe Intreprinderile In care participarea proprietarului strain depaseste

o anumita pondere, de obicei Intre 10-25%.

Desi criteriile difera de la tara la tara, aceasta pondere nu modifica esenta fenomenului, avind in

vedere ca de obicei proportia detinuta de un investitor strain este cu mult mai mare (de regula peste

50%). Participarea directa la conducerea si organizarea productiei si controlul asupra activitatii

Intreprinderii constituie diferenta fundamentala dintre investitia straina directa si investitia de

portofoliu (care da dreptul investitorului sa primeasca numai dividendele, fara nici un drept de

conducere sau de control In Intreprinderea In care a investit).

Investitiile internationale au avut, in special in ultimele trei decenii, un impact puternic

asupra cresterii economice, a comertului exterior si a structurilor productive din toate tarile lumii ,

fiind o componenta importanta si deosebit de dinamica a fluxurilor economice internationale.

Investitia reprezinta cumpararea de proprietati, actiuni, obligatiuni etc., sau depunerea de bani la

institutii financiare in scopul argumentarii unui venit (dobanda, dividend, chirie etc.) si a unei

cresteri de capital.

Modalitatile concrete prin care un agent economic poate realiza o investitie cu componenta

internationala sunt:

6

Page 7: Strategii Ale Comp. Multinationale

construirea “pe loc gol” a unei societati comerciale sau deschiderea unei filiale a celei

existente Intr-o alta tara;

achizitionarea unei firme straine sau fuziunea cu o astfel de firma;

crearea unor societati mixte;

cumpararea de actiuni de pe o piata straina sau emise de o alta firma din alta tara;

cumpararea de obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina;

acordarea unui credit financiar unui agent economic dintr-o alta tara sau unui agent

economic strain;

Incheierea unui contract international de leasing cu componenta investitionala.

Investitiile directe presupun existenta a cel putin doua parti distincte: agentul economic emitent

si agentul economic receptor.

Prin prisma raportului ce se stabileste Intre agentul economic emitent si cel receptor se pot

distinge investitiile directe si investitiile de portofoliu.

In literatura de specialitate si In practica tranzactionala se apreciaza ca, atunci cInd investitia

presupune transferarea catre agentul emitent al fluxului investitional a posibilitatii de control si

decizie asupra activitatii receptorului avem de-a face cu o investitie directa.

Daca participarea investitorului strain este majoritara si are ca obiect o investitie In unitati de

productie importante prin aportul lor la PIB si prin calitatea acestui aport, investitorul respectiv poate

fi considerat investitor strategic.

Investitorii straini participanti la asemenea investitii comune pot fi clasificati in:

investitori strategici, cu o participare de cel putin 30% la capitalul social;

investitori de control, cu o participare de 30% la capitalul social;

investitor majoritar, cu o participare de minim 51% la capitalul social.

In cazul in care investitia nu presupune statutarea unui astfel de raport, este vorba de o investitie

de portofoliu. Investitia de portofoliu reprezinta intotdeauna un plasament pur financiar, o investitie

financiara.

7

Page 8: Strategii Ale Comp. Multinationale

Investitiile straine directe sunt o parte componenta a fluxurilor de capital pe termen lung si

constitue un factor important al cresterii economice atat pentru tarile dezvoltate cat si pentru cele in

curs de dezvoltare. Fluxurile de investitii straine directe tind sa fie mai putin volatile decat fluxurile

de portofoliu in general, fiind mai putin afectate de socurile financiare, deoarece determinantii cei

mai importanti (mediul politic, factorul natural, oferta de forta de munca si capital fizic, facilitatile

de infrastructura, accesul la piata) nu sunt neaparat afectati de criza financiara. Investitiile straine

directe sunt un catalizator al efectelor negative in perioadele de criza financiara, ce permit tarilor in

curs de dezvoltare sa urmeze calea reformelor economice si politice.

ISD(investitiile straine directe) constitue un factor important al cresterii economice, facilitand

transferul international de tehnologie, forta de munca calificata, promovarea competitiei, cresterea

exporturilor. Insa tarile in curs de dezvoltare nu intotdeauna beneficiaza de investitii, iar efectele

pozitive ale acestora asupra cresterii economice depind de calitatea politicilor de mediu, reducand

accesul tarilor in curs de dezvoltare la piata internationala de capital. In ultimii ani cresterea

fluxurilor de investitii straine directe a fost facilitata de liberalizarea economiilor tarilor In curs de

dezvoltare, de cresterea comertului international si al productiei in contextul scaderii rapide a

costurilor transportului si telecomunicatiilor. Investitiile straine directe au jucat un rol central in

accelerarea cresterii economice pentru tarile in curs de dezvoltare, cuplate cu politici

macroeconomice viabile si deschidere economica si politica.

Din punct de vedere al societatilor transnationale, investitiile straine directe reprezinta o parghie

utilizata in scopul exploatarii avantajelor comparative dintr-o anumita tara, de exemplu materiile

prime, forta de munca ieftina si bine pregatita. Ca urmare investitiile genereaza de multe ori

capacitati productive care pot asigura, cel putin pe termen scurt, cresterea gradului de ocupare al

fortei de munca. In general se presupune ca investitiile straine directe stimuleaza cresterea

economica. Ne putem astepta la o astfel de relatie deoarece investitia straina directa poate duce la

cresterea acelor factori care de regula, joaca un rol important In promovarea dezvoltarii economice:

investitiile, progresul tehnologic si In noua teorie de crestere economica, cercetarea-dezvoltarea,

acumularea de capital uman si alti factori adiacenti cu influenta pozitiva.

Ultimele doua decenii ale mileniului trecut au fost marcate de o adevarata explozie a interesului

si a practicii investitiilor directe internationale. Fenomenul poate fi pus atat pe seama unor interese

politice dar, poate mai ales, pe seama avantajelor economice ce decurg din asemenea relatii, atat sub

8

Page 9: Strategii Ale Comp. Multinationale

aspectul costurilor si profitului, cat si sub aspectul accesului la tehnologiile moderne a tuturor

economiilor nationale si, respectiv, a accesului la surse de finantare a unor noi proiecte de

dezvoltare.

Cresterea economica mondiala, dar mai cu seama in statele dezvoltate, determina, la randul sau,

importante cresteri ale volumului de ISD internationale. Studii in materie au estimat ca la un procent

de crestere a PIB in statele dezvoltate revine o crestere de 3,5% a volumului si fluxurilor de ISD.

Principalele cai prin care se realizeaza aceste ISD sunt fuziunile si achizitiile de firme. In anii

postcomunisti, in Europa, aceasta tendinta este mai evidenta si in conceptele de privatizare ale

statelor aflate in tranzitie. Marea lor majoritate considera ISD ca o cale decisiva a realizarii tranzitiei

si privatizarii economiilor nationale. Principalii participanti la acest proces investitional international

sunt statele dezvoltate industrial.

Geografic, se observa ca fluxurile si stocurile de ISD se concentreaza practic in trei zone:

Uniunea Europeana, Japonia si SUA, care formeaza asa-numita triada, care detine circa 81% din

fluxurile de ISD In perioada 1980-1990. Aceasta concentrare a ISD In triada este una din

caracteristicile de fond ale evolutiei ISD In lume. In ceea ce priveste directiile de orientare a ISD

trebuie de asemenea relevata orientarea spre tarile din Asia de Est si Sud-Est dominate mai ales de

ISD japoneze. Tarile Americii Centrale si de Sud – Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Mexic,

Venezuela, sunt spatiul de penetrare a ISD din SUA. Ponderea statelor In dezvoltare In volumul de

ISD primite tinde sa creasca mai ales In ultimii ani. Statele europene in tranzitie sunt si ele un spatiu

larg de implementare de ISD asupra caruia se concentreaza toate cele trei componente ale Triadei. 

Din punctul de vedere al originii investitiilor straine, pe primul loc se afla:

Europa Occidentala           - 59%

Asia                                 - 17%

America de Nord              - 10%

Orientul Mijlociu              - 6%

Alte state                          - 8%

Primele cinci tari investitoare la sfarsitul anului 1996 erau:

Coreea de Sud Italia Germania

9

Page 10: Strategii Ale Comp. Multinationale

Olanda SUA

Principalele caracteristici ale afluxului de ISD in fostele state socialiste pot fi sintetizate in

urmatoarele:

ireversibilitatea tranzitiei spre economia de piata;

certitudinea privatizarii economiei, cu nuantele specifice fiecarei tari;

crearea unor politici de liberalizare a investitiilor straine de capital;

deschiderea economica si liberalizarea schimburilor comerciale externe;

existenta de garantii privind integritatea si libera dispunere a investitorului asupra

propriului capital si asupra profitului revenit;

existenta unui sistem de facilitati pentru investitorii straini;

accesul la piata de capital.

Tendintele integrationale in economia mondiala. Conceptiile teoretice :

Clasicii stiintei economice definesc comertul international, relatiile economice internationale,

legaturile economice si integrarea economica internationala din perspectiva diviziunii internationale

a muncii. Se formeaza conditii pentru sporirea cantitatii si largirea asortimentului de produse si

servicii pe baza importului.

Diviziunea internationala a muncii si comertul international - nivelul superior al REI - permite a

obtine un avantaj economic substantial, a reducerea cheltuielilor de cost. Utilizind conditiile

favorabile, imbinarea factorilor industriali, naturali (materiale, forta de munca, materia prima), si

cele dobindite (tehnico-stiintifice, tehnologice, competitive, investitionale, informationale si de

infrastructura )  participantii la REI obtin venituri si avantaje economice considerabile.

Se formeaza premize pentru stabilirea unor legaturi mai strinse cu caracter integrationist intre tari

si grupe de tari din anumite regiuni ale lumii. Avantajele suplimentare de marketing apar in legatura

cu modificarea ciclului de viata al productiei si etapelor legate de participarea la REI, de includerea

pe piata mondiala). Vecinatatea structurilor, si in acest caz preferintele consumatorilor, asemanarea

tehnologica joaca un rol semnificativ. Din punct de vedere tehnologic, totalitatea factorilor

directioneaza legaturile economice internationale spre dezvoltarea proceselor integrationiste.

10

Page 11: Strategii Ale Comp. Multinationale

Formarea unui sistem integrationist permite participantilor de a stabili un un scop comun si, cu

eforturi comune, de a-l atinge (de ex: cresterea productivitatii, lichidarea  somajului, asigurarea

stabilitatii sociale etc).  In acest caz accentul se pune pe sporirea activitatii de stat in rezolvarea

sarcinei de integrare economica, formarea unei piete comune, asigurarea producerii materiale si

prestarii de servicii. Alt factor pozitiv al integrarii este acutizarea luptei concurentiale, simtul efectiv

al cresterii calitatii si reinnoirea sortimentului de produse si servicii.

4Integrarea economica internationala. Conditii si premise.

O trasatura importanta a contemporaneitatii este cresterea interdependentei economiilor din

diverse tari, dezvoltarea proceselor internationale la macro- si micronivel, trecerea intensa a tarilor

civilizate de la o economie nationala inchisa la una de tip liber, deschisa intregii lumi. Procesul

integrarii economice internationale este conditionat de dezvoltarea si aprofundarea diviziunii

internationale a muncii. De la un simplu schimb de marfuri – la comertul stabil de amploare cu

marfuri si servicii, la circulatia internationala a capitalului si crearea noilor intreprinderi, la o strinsa

cooperare de productie si tehnico-stiintifica, la organizarea moderna a productiei si gestiunii.

Notiunea “integrare economica internationala” poate fi definita ca proces obiectiv, constientizat

si consecvent de apropiere, acomodare reciproca si concrestere a sistemelor economice nationale,  ce

dispun de potential pentru autoreglare si la baza carora se afla interesele economice ale agentilor

economici independenti si diviziunea internationala a muncii.

Astazi asociatiile internationale poarta un caracter regional si difera dupa profunzimea proceselor

ce se desfasoara. Regionalizarea este insotita de o apropiere si cooperare politica mai strinsa intre

state. Fiind un proces, integrarea economica regionala evolueaza de la o treapta la alta si are

urmatoarele forme: 1)zona de liber schimb, sau zona de comert liber; 2) uniune vamala; 3) piata

comuna; 4) uniune monetara; 5) uniune economica si monetara. 

Asadar, exista patru tipuri principale de asociatii internationale:

zona comertului liber: tarile-participante anuleaza barierele vamale in comertul dintre

ele;

uniunea vamala – se caracterizeaza prin circulatia libera a marfurilor si serviciilor in

interiorul gruparii, tarifele vamale unice aplicabile fata de tarile terte;

4 http://moodle.usm.md/moodle/mod/page/view.php?id=8587, 21.01.2014, 17:05.

11

Page 12: Strategii Ale Comp. Multinationale

piata comuna, atunci cind se lichideaza barierele dintre tari nu numai in cazul

comertului reciproc, ci si pentru circulatia fortei de munca si a capitalului;

uniunea economica – presupune ca la toate formele integrationiste enumerate mai sus

se adauga un nou bloc de avantaje, cum ar fi: promovarea unei politici economice unice, crearea

sistemului de reglementare a proceselor social-politice, valuta comuna;

uniunea economica si valutar-economica – o completare a uniunii economice,

introducerea valutei unice, crearea unui singur centru de emisie – banca.

La momentul actual in lume exista circa 20 asociatii economice internationale de tip

integrationist, ce cuprind principalele regiuni si continente ale globului pamintesc.

5Etapele principale de dezvoltare a procesului de integrare economica internationala

Integrarea a avut forme specifice in diferite tari si regiuni ale lumii in functie de nivelul lor de

dezvoltare, fiind un proces obiectiv ireversibil. In general se apreciaza ca procesul de integrare a

parcurs urmatoarele etape: 

Prima etapa a procesului a avut o evolutie tripla: Europa Apuseana, Europa Rasariteana si pe

continentul Americii de Nord. In Europa Occidentala prima organizatie care a constituit o forma de

integrare economica internationala a fost Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO),

care a luat fiinta in aprilie 1915 pe baza planului Schuman, (pe atunci ministru al Frantei) de catre

R..F. Germania, Franta, Italia Luxemburg, Belgia si Olanda, tratat care a intrat in vigoare in august

1952. Tarile semnatare ale acestui tratat isi propuneau unirea eforturilor, scoaterea din criza a

industriei carbonifere si a celei siderurgice si crearea unei „piete comune” pentru ramurile

respective. In Europa Rasariteana, in 1940, a luat fiinta Consiliul de Ajutor Reciproc (CAER), la

care au participat: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria si Uniunea Sovietica.

Conform statutului, CAER-ul era o organizatie, economica internationala cu caracter guvernamental

care avea ca scop unirea si coordonarea eforturilor membrilor sai in vederea accelerarii progresului

economic si tehnic, ridicarii nivelului de industrializare al tarilor cu industrie mai putin dezvoltata si

cresterii neintrerupte a productivitatii muncii.

 A doua etapa a procesului de integrare a inceput prin semnarea la Roma, in anul 1957, a doua

tratate si formarea Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) si Comunitatii

5 http://econb.ro/site/Integrarea%20economica.htm, 21.01.2014, 18:45.

12

Page 13: Strategii Ale Comp. Multinationale

Economice Europene (CEE), la care au participat aceleasi sase tari in cadrul CECO. Ca o reactie fata

de constituirea CCE la 4 ianuarie 1960 a fost semnata Conventia de la Stockholm prin care a luat

fiinta Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) intre Austria, Danemarca, Elvetia, Marea

Britanie, Norvegia, Portugalia si Suedia. La AELS au mai aderat ulterior: Finlanda (1961), Irlanda

(1970), Lichetenstein (1937) ultimele doua avind statut de asociat.

 A treia etapa a inceput prin semnarea tratatului de la Paris in 1967, un tratat de fuziune a celor

trei comunitati (CECO, EURATOM si CEE) avind aceleasi organe de conducere si un buget comun.

Noul ansamblu integrationist a luat denumire oficiala de Comunitatea Europeana, cu un sistem

institutional politic specific. caracterul acestei etape a integrarii economice vest-europene este

cresterea considerabila a numarului de tari „asociate” la CEE. Aceste tari, desi nu au drepturi

depline, au in vedere cooperarea comerciala, tehnica si financiara si incheierea acordului comercial

cu fiecare tara membra AELS. 

A patra etapa a integrarii economice interstatale este marcata de schimburile profunde e au avut

loc in patru regiuni importante ale lunii. In Europa Occidentala prin aderarea Greciei (1981), Spaniei

si Portugaliei (1986), Piata Comuna fiind formata in acel moment din 12 membri. Ulterior la 1

noiembrie 1993 prin semnarea tratatului de la Maastrich a luat fiinta Uniunea Europeana care

dispune de noi dimensiuni economice, prin intentia de promovare a unei politci externe active, prin

introducerea unei monede unice, acordarea de cetatenie europeana, drept de vot rezidentilor straini

etc. Dupa aderarea Austriei, Finlandei si Suediei, numarul de membri a crescut la 15, ulterior

Uniunea Europeana largindu-se prin aderarea de noi state, in prezent numarul lor ridicindu-se la 25.

De altfel, incepind cu 1 ianuarie 1994 Uniunea Europeana si AELS formeaza una dintre marile piete

integrate ale lumii cunoscute sub numele de Spatiul Economic European (SEE) care se intinde de la

Marea Mediterana pina la Oceanul Inghetat.

Forme de integrare economica international6:

Zonele comertului liber

O zona de comert liber este un ansamblu geografic si economic, in care nu exista nici un

obstacol al schimburilor de marfuri si servicii, nici taxe vamale, nici obstacole tarifare. Formarea

6 Ibidem.

13

Page 14: Strategii Ale Comp. Multinationale

unei zone de liber schimb poate fi considerata ca un prim pas spre unificarea economica a regiunii

respective. Putem spune ca zona economica libera (ZEL) este o regiune geografica apartinind uneia

sau mai multor tari, in care relatiile economice se dezvolta fara nici un fel de ingradiri din partea

statului respectiv.

In practica internationala, facilitatilor de natura vamala le sunt asociate facilitati de natura

fiscala. Accesul liber al marfurilor in zona, combinat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra

profitului realizat in zona, reprezinta premise favorabile atragerii de capital strain in zona libera.

Acestea sunt conditiile necesare stimularii investitiilor straine, nu insa si suficiente. Pentru

asigurarea succesului, pe linga facilitatile acordate zonei libere, trebuie sa existe conditii avantajoase

combinarii capitalului cu ceilalti factori de productie(forta de munca, materii prime), precum si o

infrastructura corespunzatoare.

ZEL se poate dovedi a fi si un deserviciu alaturi de avantajelor comerciale si financiare oferite:

Scutiri de taxe vamale la accesul produselor de import in zona, cu conditia reexportarii

acestora sau a produselor rezultate din prelucrarea in afara teritoriului vamal national, a reducerii

sau scutirii de impozite pe perioada de determinare;

Concesii tarifare la prestarile de servicii si acordarea de asistenta financiara.

Uniunea vamala

Uniunile vamale (UV) difera de zonele de liber schimb prin faptul ca taxele vamale percepute

asupra marfurilor provenite din afara UV, sunt comune si se stabilesc prin negocieri intre statele

membre. In cadrul acestor negocieri diferitele tari membre pot considera ca propria taxa vamala

optima (daca ar exista) fata de terti difera de cea comuna, aceasta din urma rezultind de fapt ca un

compromis intre diversele taxe vamale optime nationale.

Pe de alta parte insa, spre deosebire de situatia din ZLS, partenerii din UV actionind concertat,

pot exercita o influenta considerabila asupra preturilor internationale. Tarile membre pot stabili o

taxa optima la importuri, care, presind in jos pretul mondial al marfii importate din afara UV, duce la

imbunatatirea in asa masura a raportului de schimb al UV, incit sporul de cistig rezultat pe aceasta

cale sa depaseasca pierderea rezultata din reducerea volumului importului. Acest avantaj al

monopsonului in comertul mondial, nu se manifesta insa, decit pentru UV de mari dimensiuni.

Pentru o UV de putere mica, taxa vamala optima comuna are nivelul zero. Daca partenerii din UV au

14

Page 15: Strategii Ale Comp. Multinationale

structuri similare ale consumului, productiei, inzestrarii cu factori de productie, tehnologii, si functii

de bunastare sociala similare, vor avea reprezentari apropiate in legatura cu taxa vamala optima

comuna.

Scopul unificarii acestor norme este, in cazul bunurilor de consum, protectia consumatorilor, iar

in cazul celor intermediare – obtinerea unor avantaje de costuri prin standardizare. Aceste avantaje

de costuri se inregistreaza si in productia tarilor terte, furnizoare pentru clienti din UV.

Piata comuna si uniunea economica

Piata Comuna presupune aceleasi particularitati ca la Uniunea Vamala, la care se adauga libera

circulatie a capitalurilor si persoanelor, promovarea unor politici de interes comun,

transferarea  unor  decizii de la nivel national la cel comunitar etc. In primul rind se elimina

barierele tarifare si restrictiile cantitative din calea comertului cu bunuri. Ca urmatorul pas in

formarea pietii comune se impune eliminarea obstacolelor netarifare (tehnice, fiscale, legislative

etc.). Ulterior, se incearca masuri de calmare a protectionismului. Ultimul pas presupune incheierea

procesului de realizare a Pietei Comune prin elaborarea de masuri legislative necesare pentru crearea

unei piete unice, in interiorul careia sa nu existe control la frontiere.

Uniunea economica presupune o asociere intre doua sau mai multe state, reprezentind cea mai

inalta forma de integrare economica. Aceasta presupune crearea uniunii vamale si pietii comune

pentru circulatia libera a marfurilor, circulatta libera a capitalurilor, fortei de munca si serviciilor, si

prevede o uniformizare a politicilor economice ale tarilor membre.

Statele, care intra intr-o uniune economica, promoveaza o politica comuna in domeniile:

comercial; bugetar; fiscal etc.;

Functionarea uniunii economice in prezent poate fi reprezentata in modul urmator: directiile

principale ale politicii tarilor-membre si ale Uniunii se determina prin deciziile comune ale

Consiliului de Ministri al tarilor–membre, care urmareste dezvoltarea economica a fiecarei tari in

general. In necorespunderea politicii economice  a uneia din tarile membre cu directiile generale ale

Uniunii Economice, sau  existentei vreo-unui obstacol, ce impedica functionarea normala, Consiliul

de Ministri ia masurile necesare. Asa, de exemplu, tarile-membre trebuie sa evite deficitul excesiv al

bugetului de stat, care este supus unui control reguros.

15

Page 16: Strategii Ale Comp. Multinationale

Caile si problemele de creare a uniunii valutar-economice

Crearea uniunii valutar-economice nu reprezinta doar un scop in sine, ci si mijlocul de generare

a unor efecte benefice in plan economic. Astfel, la nivel macroeconomic : 

se asigura eliminarea ratelor de schimb (fapt ce determina consolidarea Pietei Unice);

se asigura o stabilitate a preturilor;

se realizeaza o crestere a competitivitatii; se incurajeaza investitiile. 

Prin trecerea la o moneda unica, a dispare definitiv incertitudinea legata de evolutiile cursurilor

de schimb ale monedelor nasionale din interiorul uniunii valutar-economie. Aceasta incertitudine

poate transmite semnale eronate in functie de care erau orientate deciziile investitionale ale

agentilor economici. Un climat de siguranta are efecte benefice in sensul reducerii costului

capitalului (prin reducerea primelor de risc). Cresterile de eficienta economica astfel obtinute nu pot

fi cuantificate cu precizie, dar unele estimari sugereaza ca ele s-ar putea ridica la echivalentul a 10 %

din produsul brut comunitar. Trecerea la o moneda unica determina si economisirea unor importante

sume platite cu titlu de comisioane bancare pentru efectuarea conversiei dintr-o moneda in alta.

Adoptarea unei singure monede este, totodata, optiunea economica cea mai rationala in contextul

deja createi Piete Interne Unice, care asigura deplina libertate de miscare a bunurilor, serviciilor si

capitalurilor in interiorul Uniunii Valutar-Economice. Intr-adevar, stabilitatea cursurilor de schimb

ale monedelor nationale nu poate fi aparata impotriva presiunilor speculative neingradite de

restrictii impuse transferurilor internationale de capital.

Introducerea unei monede comune inlatura segmentarea nationala a pietelor de capital,

incurajind dezvoltarea unei singure piete de capital, de vaste dimensiuni. O asemenea piata va face

ca un mare volum de titluri de valoare,  exprimate in alte monede, sa fie exprimate in moneda

comunitara.

Prin introducerea monedei unice, se realizeaza economii importante in ceea ce priveste moneda

de rezerva, intrucit statele membre nu mai au nevoie de rezerve internationale in cadrul acestui

spatiu (situatie ce este similara celei a regiunilor componente ale unei tari). Acest lucru se va realiza

insa doar atunci cind uniunea valutar-economica va fi completa.

16

Page 17: Strategii Ale Comp. Multinationale

Crearea Uniunii Valutar-Economice presupune insa si o serie de probleme importante, care au

de a face, in principal, cu managementul macroeconomic :

a.)    Pierderea autonomiei politicilor monetare si valutare a membrilor individuali

- integrarea monetara si perfecta mobilitate a capitalurilor determina paralizarea politicilor monetare.

In momentul integrarii depline, bancile centrale ale statelor membre vor fi absorbite de o banca

centrala supranationala. Disparitia unei asemenea institutii, ca si variatiile dirijate ale cursurilor de

schimb, pot da nastere unor probleme serioase daca ritmurile de evolutie a salariilor, productivitatii si preturilor au tendinte diferite in diversele tari membre.

b.)   Posibila crestere a somajului - presupunind ca spatiul monetar comun include o tara cu

inflatie redusa, este posibil ca aceasta sa devina dominanta si sa ceara ajustari altor tari cu o rata a

inflatiei mare. Acestea din urma vor fi nevoite sa ia masuri restrictive, care vor avea drept rezultat o

scadere a gradului de ocupare a fortei de munca.

Zona comertului liber in Europa Centrala

La inceputul anilor 90 tarile din Europa Centrala (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) s-au inclus

activ in procesele de liberalizare a comertului exterior. La baza initiativei tarilor Central Europene

(ICE) de formare al Zonelor de Comert Liber stau tendintele de intrare in sistemul politic si

economic al UE pentru rezolvarea unui sir de probleme. In decembrie 1992 aceste tari au semnat

Acordul Central European de Comert Liber – CEFTA , intrat in vigoare pe 01.01.1993, la care in

1996 a aderat Slovenia, in 1997 Romania. Acordul presupune formarea unei zone libere de comert

cu produse industriale prin suspendarea treptata mutuala a taxelor vamale si altor bariere  netarifare.

 Rezultate favorabile al realizarii acordului despre comertul liber, a obtinut politica comerciala

din regiunea Central Europeana. Interdictiile de sporire a taxelor vamale in regim unilateral, stipulate

de acord, garanteaza producatorilor nationali si investorilor straini, utilizatori de materie prima din

import, conditii stabile de activitate pe pietele nationale in tarile Central Europene.

Acordul a format conditii comercial-economice favorabile pentru dezvoltarea exportului din

tarile Central Europene, insa doar liberalizarea domeniului economic extern s-a adeverit a nu fi

suficient pentru rezolvarea problemelor exportului, cresterii competitivitatii produselor industriale,

schimbarii structurii economiei. Utilizarea pe deplin a posibilitatilor, oferite de acord, se frineaza

prin greutati interne, semnificatia carora in ultimul timp a crescut.

17

Page 18: Strategii Ale Comp. Multinationale

Asociatia Nord-Americana de Comert Liber (NAFTA)

Acordul NAFTA (North American Free Trade Agreement) a fost semnat in 1992 intre SUA,

Canada si Mexic. Prin el s-a conceput crearea unei zone imense de comert liber, cu peste 360 mln.

de locuitori, cu o productie anuala de peste 6000 mlrd. dolari. A intrat in vigoare la 01.01.1994.

 Principalele elemente stipulate:

restrictionarea schimbarilor sub forma de taxe antidumping, compensatorii si prin

controlul importurilor   de origine nord-americane in vederea ocrotirii mediului inconjurator,

industrii, culturii, etc;

eliminarea taxelor vamale imediate sau in 5, 10, 15 ani;

formarea de reguli speciale cantitative referitor la unele produse speciale: agricole,

textile, confectii;

partile pot recurge la salvgardare, cind anumite ramuri industriale sunt supuse unei

presiuni masive prin import;

regulile privind originea taxelor si confectiilor prevad ca textilele, inclusiv  firele de

bumbac si sintetice, sa fie produse in zona. Pentru autoturisme si autocamioane ponderea

elementelor incorporale de provenienta locala trebuie sa depaseasca 60 - 62,5%;

investitorii din zona intreaga au aceleasi privilegii ca si cei autohtoni;

furnizorii de servicii financiare pot sa-si desfasoare activitatea in oice zona a acordului.

Pe linga argumentul politic, fiecare tara-participanta la acord are argumentele sale economice de

participare in NAFTA. Dupa opinia expertilor americani, cresterea exportului va conduce la crestera

locurilor de munca (ceea ce s-a adeverit deja).

Posibil, in viitorul apropiat ne putem astepta la o largire a NAFTA, chiar daca este necesar de a

forma mecanismul si structurile organizationale corespunzatoare. Actualmente este greu de estimat

eficacitatea NAFTA, deoarece a trecut relativ putin timp, macar ca in trecut se observa tendinta unui

sir de tari sud-americane de a adera la aceasta grupare economica.

Procesele integrationiste in Africa

18

Page 19: Strategii Ale Comp. Multinationale

Procesele integrationiste in Africa s-au inceput la debutul anilor ‘60. PIB-ul pe cap de locuitor

variaza intre 80 de dolari in Mozambic la 500 dolari in Mauritania. Dupa 1960 pe continent au

aparut circa 40 de diferite organizatii internationale cu profil economic, care pledau pentru

dezvoltarea integrarii intr-un domeniu economic vast, asa si in cadrul unor ramuri, macar ca in

documente nu intotdeauna figureaza definitia “integrare” sau  divizarea internationala a muncii. Un

rol important in dezvoltarea proceselor integrationiste din Africa le-au jucat fostele metropole, dar,

de regula, aceste influente se foloseau pentru atingerea anumitor obiective – a nu le permite sa scape

de sfera de interese etc. Exemplu poate servi gruparile tarilor francofone si anglofone etc.

La etapa primara au aparut organizatii caracteristice conditiilor Africane, ca exemplu cele cu

profil “fluvial”: Organizatia de Valorificare a bazinului riului Gambia, Organizatia de Valorificare a

bazinului riului Senegal, Organizatia de exploatare si dezvoltare a bazinului Catera etc. Aparitia

acestor organizatii – este un proces normal, caracteristic continentului, cu conditii economice

specifice. Au fost formate structuri, care, conform cercetarilor africane, ar fi putut deveni centre

pentru concentrarea proceselor si transformarea lor in integrationiste: Asociatia silvicultorilor

Africani, Uniunea internationala a tarilor – producatori de cacao, Asociatia de dezvoltare a cresterii

orezului din Africa Occidentala etc. Aceste procese pot avea prelungire, deoarece tarile erau

specializate intr-o monocultura, iar alte componente economice, care s-ar opune integrarii,

cooperarii, largirii comertului, nu predominau.

Dupa estimarile specialistilor, procesele integrationiste din Africa tot mai mult se supun unei

logici economice. Unele din gruparile integrationiste functioneaza eficient.

Concomitent cu formarea pietei comune exista greutati privind dezvoltarea neuniforma a tarilor

din regiune, instabilitatea politica si valutar-financiara. In prezent, in Comunitate se intreprind

masuri de unificare a climatului investitional, legislatiei vamale si fiscale favorabile. Procesele

integrationiste din sudul Africii decurg nu usor, ciocnindu-se cu obstacole obiective si subiective.

In Africa Centrala in proiectul integrarii economice se evidentiaza UDEAC - Uniunea Vamala si

Economica din Africa Centrala, care cuprinde 6 tari (Camerun, Republica Central Africana, Ciad,

Republica Congo, Guinea Ecuatoriala, Gabon). In decurs de 30 de ani de existenta, comertul

regional a crescut de 25 de ori, a fost introdus un tarif vamal unic, datorita participarii comune a

tarilor in “zona francului francez” a fost formata Uniunea Vamala, institutul central al careia este

Banca Statelor Central-Africane. Ea elibereaza bonuri de plata unice pentru toti participantii.

19

Page 20: Strategii Ale Comp. Multinationale

Liberalizarea comertului la nivelul gruparilor regionale s-a dovedit a fi un proces extrem de lent:

ponderea schimburilor comerciale efectuate intre statele membre la nivelul fiecarei grupari in

volumul total al exportului realizat in afara acestor organisme economice oscileaza intre 3,5% si

10%. Comertul intraregional n-a reusit sa depaseasca anumite bariere tarifare si netarifare, care au

afectat indeosebi  tarile cel mai slab dezvoltate, accentuindu-se dificultatile economice.

Asa cum anticipa J. Naisbitt acum circa doua decenii, globalizarea a adus o noua paradigma de

gandire. Piata mondiala a devenit un sistem de piete interdependente. Pe o piata din ce in ce mai

globala, intreprinderea nu mai poate adopta decizii in mod fragmentar, adica tara cu tara, asa cum

proceda acum cateva decenii. De aceea, se considera ca la inceputul secolului al XXI-lea, prioritatile

managementului intreprinderilor de succes ar trebui sa fie mai mult ca oricand urmatoarele:

abilitatea de a livra produsele/serviciile la timp;

 abilitatea de a oferi in mod constant produse/servicii de calitate;

 abilitatea de a asigura performante inalte produselor/ serviciilor;

 abilitatea de schimbare rapida a sarcinii de productie;

abilitatea de a oferi produse/servicii la preturi/tarife mici;

abilitatea de a produce o bogata gama sortimentala, in cantitatea solicitata de

consumatori.

Firmele care se internationalizeaza se caracterizeaza printr-o anumita cultura corporationala,

adica o anumita mentalitate si un anumit mod de a intelege interculturalitatea.

7Bartlett si Ghoshal (1989) a clasificat companiile straine in companii globale,

multinationale, internationale si transnationale. Fiecare tip de companie prezinta o structura

diferita a relatiilor dintre filiale si sucursale. Aceaste relatii sunt influentate de factori ca:

industria, tipologia produsului si de fortele existente pe piata (Mead, R., 2005, p.320).

Compania globala isi centralizeaza functiunile de baza, inclusiv functiunile de marketing si

cea financiara. Cartierul general decide noile tehnologii pe care le transmite filialelor. Costurile

implicate se reduc prin intermediul economiilor de scara si ca urmare a operatiunilor globale.

Nevoile specifice locale sunt neglijate.

7 Comerţ, creștere și dezvoltare, Comisia Europeana, Bruxelles, 27.1.2012, http://www.stiucum.com/management/management-international/Tipologia-firmelor-care-action93118.php, 21.01.2014,18:50.

20

Page 21: Strategii Ale Comp. Multinationale

Cartierul general al companiilor multinationale decide asupra politicii de finantare, insa

permite filialelor o autonomie sporita in ceea ce priveste stilul managerial abordat, precum si in

ceea ce priveste modalitatile de reactie la nevoile pietei locale.

Companiile transnationale au evoluat incepand cu anii 1980, ca rezultat al fortelor de pe

piata, simultan cu cererea pentru  eficienta, responsabilitate nationala si cunoastere. Modelul

transnational  combina elemente din modelul global, multinational si international. Un produs

este  creat astfel incat sa fie competitiv la nivel global, insa este diferentiat si adaptat de catre

filiale pentru a satisface piata locala. Avand in vedere faptul ca in cadrul companiilor

internationale produsul este creat de firma-mama si ulterior este transferat filialelor, in

companiile transnationale acest proces poate fi si reversibil. Resursele, inclusiv tehnologia si

know-how-ul managerial, pot fi distribuite in cadrul filialelor si integrate in cadrul acestora cu

ajutorul unor puternice strategii de interdependenta.

Griffin si Pustay (1999) au identificat, tinand cont de tipurile de piata, urmatoarele companii:

companii multidomestice, companii globale si companii transnationale (Mead, R., 2005, p.321).

Companiile multidomestice considera pietele diverselor tari ca fiind diferentiate, ca urmare

a unor caracteristici locale. Astfel, incurajeaza independenta filialelor in domeniul marketingului

si al procesului operational. Companiile globale considera lumea ca fiind o piata unica,

standardizand astfel procesele de marketing, precum si facilitatile/procesele de

productie. Companiile transnationale sunt structurate in asa fel incat filialele sa poata functiona

independent. Acest model incearca sa combine beneficiile oferite de economia de scara cu cele

legate de caracteristicile locale. Structurile organizatorice sunt stabilite in asa fel incat

coordonarea si comunicarea dintre firma-mama si filiale sa fie eficiente. In practica, insa, firma-

mama ia decizii vizand activitatile anumitor functiuni (productie, cercetare-dezvoltare), in timp

ce activitatile functiunilor de marketing si de resurse umane sunt adaptate caracteristicilor

pietelor locale prin intermediul filialelor.

Un criteriu esential in distictia dintre o companie globala, una multinationala si una

transnationala il constituie modul in care sunt concepute legaturile dintre unitatile sale nationale, pe

de o parte, si cartierul general al companiei mama, pe de alta parte. Daca in cadrul companiei

globale aceste legaturi sunt concepute pe principiul controlului si al rolului central al caritierului

general al companiei mama, care actioneaza ca un „hub”, in cazul companiei multinationale aceste

21

Page 22: Strategii Ale Comp. Multinationale

legaturi sunt mai flexibile, crescand rolul unitatilor nationale in fluxul informational si decizional al

companiei. In fine, in cazul companiei transnationale, unitatile nationale sunt parte integranta a

companiei, partajand know-how-ul si valorile acesteia prin intermediul unui flux informational si

decizional bidirectional, intre acestea si cartierul general, pe de o parte, si intre unitatile nationale pe

de alta parte.

Masuri pentru cresterea volumului comertului exterior si a eficientei acestuia (luand ca

exemplu tara noastra) 8 Printre acestea mentionam:

aprobarea de catre guvern a Strategiei Nationale de Export a Romaniei (desi aceasta este

redactata inca din 2010) si implementarea politicilor prevazute in cadrul sau pentru urmatorii 4-5

ani;

sporirea consistenta a fondurilor bugetare alocate pentru stimularea comertului exterior, dupa

exemplul altor tari din UE (de exemplu, in ultimii ani s-au alocat in Romania doar in jur de 450

milioane lei pe an in acest scop);

stimularea ISD prin crearea unui mediu de afaceri favorabil, a unui cadru legislativ adecvat si

stabil, a unei stabilitati fiscale, dar si in plan mai general a unei stabilitati politice (de exemplu, la

nivelul anului 2011, activitatea de export/import a intreprinderilor ISD a avut un impact pozitiv

asupra comertului exterior al Romaniei, contributia acestora la volumul total al exporturilor (FOB),

de 31,4 miliarde euro, fiind de 71,4%, iar la volumul total al importurilor (CIF), de 33,4 miliarde

euro, de 62,6%);

acordarea unor facilitati, desigur in cadrul legal impus de apartenenta la UE, si atragerea ISD

indeosebi in ramurile cu aport semnificativ in balanta comerciala a tarii, precum cele din cadrul

industriei prelucratoare, in care ISD-urile au inregistrat excedente comerciale, cum sunt mijloacele

de transport (+2,2 miliarde euro, in anul 2011), urmata de metalurgie (+1,5 miliarde euro, in 2011) si

masini, utilaje si echipamente (aproape +0,5 miliarde euro, in anul 2011), dar si in ramura

agricultura, silvicultura si pescuit (peste +0,3 miliarde euro in 2011);

adoptarea unor masuri pentru stimularea intreprinderilor ISD in a reinvesti profitul si a creste

capacitatea de export;

cresterea numarului reprezentantelor comerciale, a numarului personalului si a calitatii celor

angajati in cadrul lor, indeosebi in zonele globului cu potential atractiv in privinta comertului

8 http://facultateademanagement.ro/wp-content/uploads/Studiu_Cresterea-contributiei-comertului-exterior.pdf, 21.01.2014, 19: 22

22

Page 23: Strategii Ale Comp. Multinationale

international pentru Romania (astazi mai exista doar 77 reprezentante, comparativ cu 90 in urma cu

peste un deceniu, care sunt distribuite asimetric astfel: 43 in Europa, 14 in Africa si Orientul

Mijlociu, 13 in America de sud si America de nord si doar 7 in Asia si Oceania, din care 3 doar in

China);

stimularea activitatii specialistilor ce activeaza in cadrul reprezentantelor din strainatate

(inclusiv prin diverse premii sau salarii corelate cu rezultatele, conform legislatiei) in vederea

cresterii performantelor si implicit a atragerii de ISD si/sau de contracte comerciale pentru partenerii

cu potential din tara;

extinderea activitatii bancii specializate in activitatea de promovare si stimulare a

operatiunilor legate de comertul exterior;

promovarea mai eficienta a brandului de tara si a unor marci nationale cu potential superior

la export etc.

Masuri pentru stimularea comertului exterior (international):

Obiectivul general il reprezinta instituirea unui set de masuri pentru cresterea volumului comertului

exterior si a eficientei acestuia. Prioritar se urmareste cresterea exporturilor de produse cu un grad

mediu-ridicat de prelucrare, cu precadere in zone extra-UE (Rusia, India, China, tarile Orientului

Mijlociu, unele tari africane si din America de Sud).

Ca obiective specifice:

dezvoltarea reprezentarii externe pentru sprijinirea mediului de afaceri in vederea cresterii

exporturilor si atragerii de investitii straine;

majorarea fondurilor bugetare alocate pentru promovarea si sustinerea exporturilor, inclusiv a

investitiilor romanesti in strainatate. Beneficiarii directi: companii romanesti (sau cu capital

majoritar romanesc).

Impactul macroeconomic al acestor masuri se reflecta in diminuarea deficitului comercial,

cresterea incasarilor valutare, ameliorarea situatiei balantei de cont curent, cresterea gradului de

stabilitate a monedei nationale. Impactul social al acestor masuri se regaseste in beneficii cum ar fi

cresterea gradului de ocupare si stabilitatea preturilor.

Riscurile presupuse de aplicarea acestor masuri se pot concretiza in:

optiuni gresite in privinta pietelor (tarilor) tinta sau a programelor de sustinere;

23

Page 24: Strategii Ale Comp. Multinationale

pierderea unor sume pe pietele cu grad mare de risc de neplata;

timp indelungat de realizare a obiectivelor in raport cu orizontul de asteptare.

Evolutia ISD în economia mondiala si extinderea pietei internationale a ISD9

Avantul fluxurilor de investitii straine directe (ISD) în cadrul economiei mondiale, constituite

în resurse financiare dirijate spre o anume localizare investitionala internationala, s-a realizat la

începutul secolului XIX. Aceste investitii erau exclusiv europene, si mai ales, proveneau dintr-o

singura tara, Marea Britanie care pana în 1914 detinea o pozitie economica dominanta.

Perioada marilor perturbari (din 1914 pana In 1939), corespunzatoare razboaielor mondiale si

crizei economice, a modificat politicile guvernamentale si comportamentele detinatorilor de

capital. Ierarhia tarilor exportatoare de capitaluri se inverseaza: Statele Unite devin prima tara

exportatoare de capitaluri si Germania prima tara importatoare de capital. Fluxurile de ISD au

inceput sa dobandeasca prevalenta in cadrul investitiilor internationale in special dupa cel de-al

doilea razboi mondial, odata cu realizarea de investitii masive de catre SUA in reconstructia

Europei Occidentale. Dupa al doilea razboi mondial, se pot distinge trei mari valuri privind

investitiile straine:

1. se realizeaza incepand cu anul 1950 pana aproximativ in 1965 si corespunde fluxurilor

de investitii a firmelor americane in Europa de Vest; firmele par a fi motivate de crearea Comunitatii

Economice Europene (CEE) si piata europeana in puternica largire. Astfel, din 1950, Statele Unite

iarasi au devenit principala sursa a ISD, Anglia devine al doilea investitor mondial, iar din anii ’70

sunt urmati si de Germania si Japonia.

2. se realizeaza din anul 1965 pana In 1975, perioada in decursul careia firmele

americane si europene se implementeaza in tarile cu salarii joase din Asia de Sud-est. Intre 1980 si

1990, fluxurile de ISD au sporit de patru ori, cu un ritm mediu anual de 15%. In perioada cresterii

celei mai accelerate, respectiv Intre 1983 si 1989, ritmul mediu anual a fost de 29%, de trei ori mai

mare decat cel inregistrat de exporturile mondiale si de patru ori mai mare decat cel inregistrat de

productia mondiala10.9 LUCIAN-LIVIU ALBU, coordonatori MARIOARA IORDAN si RADU LUPU, Cresterea contributiei comertului exterior la realizarea convergentei reale, Bucureşti, Editura Economica, 2012.http://facultateademanagement.ro/wp-content/uploads/Studiu_Cresterea-contributiei-comertului-exterior.pdf, 21.01.2-14, 19:35.

10 Munteanu C., Vîlsan C., Investiţii Internaţionale, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1995, p. 58

24

Page 25: Strategii Ale Comp. Multinationale

Distributia ISD a cunoscut in perioada 1986-2001 cateva mutatii esentiale:

• Marea majoritate a influxurilor de I.S.D. s-a orientat spre tarile dezvoltate, desi ponderea

acestora a scazut, dar cu ample oscilatii; in randul acestora remarcam cresterea ponderii U.E. si

scaderea ponderii S.U.A., in timp ce Japonia se mentine la un nivel foarte scazut.

• Tarile in dezvoltare au inregistrat o pondere in crestere, dar distribuita in favoarea Asiei si

Pacificului si a Americii Latine, in timp ce Africa ramane in coada clasamentului.

• Ponderea Europei Centrale si de Est a fost in crestere.

• Tarile cele mai slab dezvoltate ale lumii abia daca reusesc sa atraga 0,5% din volumul de

I.S.D. globale.

3. se realizeaza in zilele noastre si se caracterizeaza prin cresterea continua a fluxurilor de

investitii. Astfel, in anul 2000 stocul mondial de ISD atrase atinge cifra de 5 780 miliarde dolari,

care ajunge in 2004 la valoarea aproape dubla de 8 895 miliarde dolari, Inregistrand o crestere de

53,9% fata de anul 200011 (tabelul nr. 3.1).

Tabelul nr. 3.1. Stocul de ISD atrase pe regiuni ale lumii, 1999, 2000, 2004

(mil. dolari SUA)

Regiunea 1990 2000 2004

Total mondial, milioane dolari 1 768 589 5 780 846 8 895 279

Economiile dezvoltate, din care: 1 404 411 3 976 356 6 469 832

Uniunea Europeana 753 707 2 174 922 4 023 547

Alte tari europene dezvoltate 47 045 118 088 234 612

America de Nord: 507 754 1 469 583 1 777 678

SUA 394 911 1 256 867 1 473 860

11 World Investement Report 2005, Transnational Corporations and The Internationalization of R&D, UNCTAD

25

Page 26: Strategii Ale Comp. Multinationale

Canada 112 843 212 716 303 818

Economiile in dezvoltare: 364 057 1 734 543 2 225 994

Africa 59 445 151 246 219 277

America Latina si Caraibe 118 133 514 634 723 752

Asia si Oceania: 186 479 1 068 663 1 282 964

Asia de vest 32 010 64 391 100 141

Asia de Sud-Est: 151 839 999 687 1 178 467

Oceania 2 630 4 585 4 356

Europa de Sud-Est si CSI: 121 69 947 199 453

Europa de Sud-Est 112 15 000 46 863

CSI 9 54 947 152 590

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2005

Perioada anilor 2001-2003 a fost una de regres a fluxurilor de investitii straine directe

atrase, valoarea acestora inregistrand abia in anul 2004 o crestere fata de 2003 (figura nr. 3.1.).

Anul 2004 a fost anul de cotitura dupa recesiunea economica inregistrata anterior, in care s-au

atras ISD in valoare de 648 miliarde dolari, cu 27% mai mult decat In anul 2003. Anii 2005 si

2006 au mentinut aceeasi tendinta de crestere a ISD atrase, inregistrandu-se un volum de 916

miliarde dolari (cu 29% mai mult decIt In anul precedent) 12 si 542 miliarde dolari respectiv (cu

37% mai mult decIt In anul precedent)13.

Cresterea fluxului mondial de ISD atras in anul 2004, s-a datorat in mare parte evolutiilor

favorabile ale factorilor macro si microeconomici, precum si ale celor institutionali ai

economiei mondiale:

12 World Investement Report 2006, FDI from Developing and Transition Economies: Implications for Development, UNCTAD13 World Investement Report 2007, Transnational Corporations, Extractive Industries and Development, UNCTAD

26

Page 27: Strategii Ale Comp. Multinationale

1. Astfel, dupa diminuarea considerabila a PIB-ului real In 2001 (doar 1,6%), acesta a

inceput a creste in anul 2002 (3,1%) si in 2003 (4,1%), atingand in 2004 una din cele mai mari

rate de crestere Inregistrate din anul 1987 de 5,1%.

2. De asemenea, specialistii explica cresterea influxului de ISD in SUA (de la un volum

de 56 miliarde dolari in anul 2003 la un volum de 95 miliarde in 2004) si in alte tari in care rata

de schimb este stabilita fata de dolar, precum China etc., prin deprecierea dolarului SUA, ceea

ca a facut activitatea investitionala mai putin costisitoare pentru invetitorii straini. Declinul

dolarului a avut mai multe efecte pozitive: in primul rand, a sporit competitivitatea ce tine de pret

(price competitiveness) a companiilor localizate si in al doilea rand, a stimulat exporturile acestor

companii, favorizand respectiv si intrarile de ISD.

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 20040

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

242331 386 478

694

1088

1491

818716

632 648

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 1998, 2001, 2005Figura nr. 3.1. Dinamica volumului mondial al fluxului de ISD atrase, 1994-2004

(miliarde USD)

3. Un alt factor macroeconomic ce a inregistrat evolutii favorabile si care a influentat

cresterea influxului mondial de ISD este riscul de tara, nivelul caruia s-a diminuat in 2004, iar

increderea consumatorilor si a cercurilor de afaceri a sporit.

4. Printre cei mai semnificativi factori de ordin microeconomic care au contribuit la

sporirea ISD, a fost cresterea profitabilitatii corporative in cele mai dezvoltate economii, in

27

Page 28: Strategii Ale Comp. Multinationale

urma ratelor inalte de crestere a PIB-ului si a procesului de consolidare si restructurare a

afacerilor14.

5. De asemenea, in ultimii ani au fost inregistrate cresteri semnificative a preturilor la

bunurile de consum15, in conditiile in care volumul productiei mondiale era deficitar. Acest

fenomen a stimulat investitorii sa se orienteze spre explorarea unor faciltati productive noi,

precum industria petrolului, gazului si spre alte resurse naturale, in special in Africa si America

Latina.

6. In ceea ce priveste factorii institutionali, expertii UNCTAD atribuie cresterii influxului

mondial de ISD liberalizarea regimului privind ISD in multe tari in tranzitie, precum si a

intensificarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere dintre companiile private din aceste tari,

odata ce procesul de privatizare a luat sfarsit.

Cresterea economica. Nivelul de dezvoltare economica precum si evolutia acesteia,

masurate prin valoarea PIB si modificarile anuale ale acesteia influenteaza in mod direct, atat

oferta de capital investitonal, cat si gradul de atractivitate a potentialelor economii-gazda. Studii

in materie au estimat ca la un procent de crestere a PIB in tarile dezvoltate, rezulta o crestere cu

3,5 % a fluxurilor de ISD16.

2. Tendintele fluxurilor de ISD in tarile in devoltare si Europa Centrala si de Sud-Est

Problema investitiilor straine directe a constituit una dintre temele centrale abordate la cea

de-a IV-a Conferinta Ministeriala a O.M.C., de la Doha (noiembrie, 2001), unde s-a conturat

ideea necesitatii depunerii unor eforturi suplimentare pentru a sprijini tarile in dezvoltare in

evaluarea realista a implicatiilor unei cooperari multilaterale mai eficiente in domeniul

investitiilor asupra procesului de dezvoltare.

Intrarile de ISD In tarile in dezvoltare, prezinta tendinte de crestere si au progresat datorita

integrarii economice, reformelor cadrulul activitatii economice, pietelor si resurselor atractive.

14 Astfel, de exemplu, profiturile nete ale firmelor nipone au inregistrat creşteri record la sfirsitul anului fiscal 2004 (31% mai mari decit in anul fiscal 2003) pentru toate firmele incluse in listingul pieţelor bursiere.15 Sursa: Reuters-CRB-Index pentru 17 categorii de materii prime.16 Julius De Anne, Global Companies and Public Policies: The Growing Challange of Foreign Direct Investment , New York, Council on Foreign Relations Press, 1990

28

Page 29: Strategii Ale Comp. Multinationale

Calitatea de tari-sursa de ISD a tarilor in curs de dezvoltare este deosebit de modesta, ele

nedepasind 3% din totalul fluxurilor generate din 1986 si pana in prezent. Principaleie state

generatoare de ISD sunt Taiwan, Republica Coreea, Singapore, Malaiezia, Thailanda.

In tarile In curs de dezvoltare in evolutia ISD in decursul ultimelor patru decenii se disting

doua faze distincte:

Prima faza cuprinde anii ’60 si ’70 si se caracterizeaza prin modelele economiei Inchise. In

aceasta perioada, majoritatea tarilor in dezvoltare au urmat strategiile de dezvoltare

„autocentrate” privilegind cresterea industriei interioare protejata prin bariere comerciale astfel

au incurajat productia pentru piata interna si au limitat importurile. Autoritatile publice

considerand ca ISD n-au decat efecte negative, creand raporturi de dependenta economica,

favorizand ingerente politice si slabind intreprinderile locale, masuri care au dus la descurajarea

ISD. In tarile unde erau create (constituite) bariere protectioniste, intreprinderile straine au

preferat mai degraba sa se implementeze pe teritoriul lor decat sa exporte, astfel profitand de

oportunitatile lucrative oferite de piata protejata care le permitea exploatarea resurselor naturale.

In activitatea lor, investitorii straini directi au vizat, in special, activitatile de fabricare a

produselor substituibile importurilor aplicand strategia zisa “ocolirea taxelor vamale”.

Investitorii erau interesati deseori de tarile dotate cu piete interne vaste asa ca: Brazilia, Mexic in

America Latina si implicau importante investitii straine directe in industriile protejate de

concurenta straina, cat si de tarile bogate in resurse naturale si regiuni care furnizau produselor

un acces preferential pe pietele de export.

Toate castigurile de eficacitate generate de ISD erau deseori limitate nu numai prin efectele

negative ale protectionismului, dar si prin impactul restrictiilor impuse de numeroase tari in

dezvoltare si anume controalele exercitate asupra marimii, directiei si pozitiei sau drepturilor de

proprietate a investitorilor straini. Aceste masuri au descurajat investitiile straine care erau

necesare tarilor in dezvoltare si mai ales cele ce comporta produse de inalta tehnologie. In

aceasta perioada ISD nu au avut decat un rol minor in dezvoltarea economiilor cu planificare

centralizata iar modul de investire care prevala era cel de societate mixta cu capital strain

minoritar.(figura nr. 3.2)

29

Page 30: Strategii Ale Comp. Multinationale

Figura nr. 3.2. Fluxurile de ISD cu destinatia tarilor industriale si celor In dezvoltare,

1970-1995 (milliarde de dollari)

Pe parcursul fazei a doua, care cuprinde anii ’80 si ’90 rolul ISD s-a schimbat vizibil.

Numeroase tari in dezvoltare s-au lansat in programele de ajustare structurala, concepute pentru a

reda o importanta majora producerii in sectorul privat, comertului international si competitivitatii

in economiile acestor tari. Pentru a realiza acest fapt ele trebuiau sa micsoreze taxele vamale si

sa limiteze alte restrictii referitoare la comert, sa asigure convertibilitatea monedelor pentru

tranzactiile curente si sa liberalizeze cadrul activitatii economice. Ca urmare a acestor

transformari ISD in tarile in dezvoltare au inceput sa creasca pe parcursul a doua jumatate a

anilor ’80 (fig. 3.2.).

Analizand distributia geografica a fluxurilor de I.S.D. atrase, se observa cresterea

considerabila a acestora in tarile in dezvoltare, de la cota de 17,9% in 1999-2000 la 25% in 2004,

in special datorita influxului masiv in tarile Asiei de Sud-Est (tabelul nr. 3.2.). De asemenea, s-au

inregistrat schimbari si in tarile Europei Centrale si de Est, astfel in 2004 volumul de ISD atrase

de tarile acestei regiuni a cresut nesemnificativ pana la cota de 2,2%, fata de cota de 2% detinuta

in 1999-2000.

Tabelul nr. 3.2. Distributia globala a investitiilor straine directe, 1986-2004

30

Page 31: Strategii Ale Comp. Multinationale

REGIUNEA 1986-

1990

1991-

1992

1993-

1998

1999-

20002001 2004

Tari dezvoltate: 82,4 66,5 61,2 80,0 68,4 72,7

Europa occidentala 38,4 46,0 33,7 51,9 45,7 45,6Uniunea Europeana 36,2 45,3 32,1 50,2 43,9 45,2Japonia 0,2 1,2 0,3 0,8 0,8 0,7SUA 34,6 12,7 21,7 22,6 16,9 16,6Tari In dezvoltare: 17,5 31,2 35,3 17,9 27,9 25,0

Africa 1,8 2,2 1,8 0,8 2,3 2,7America Latina si Caraibe 5,0 11,7 12,3 7,9 11,6 8,2Asia si Pacific 10,6 17,4 21,2 9,2 13,9 14,4Europa Centrala si de Est 0,1 2,2 3,5 2,0 3,7 2,2

Cele mai slab tari dezvoltate 0,4 1,1 0,6 0,4 0,5 0,6

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2002, 2005

Pe fondul recesiunii economice globale, anul 2001 a fost, primul an de regres al fluxurilor de

investitii straine directe din ultima decada, dupa recordul mondial inregistrat cu un an inainte.

Scaderea ritmului de crestere a economiei mondiale In anul 2001 s-a datorat, in mare parte,

modificarii tendintelor de dezvoltare in economia SUA, care a consemnat o crestere economica

de 1,2% in anul 2001 (fata de 4,1% in anul 2000), precum si in tarile Uniunii Europene, care au

inregistrat o crestere de 1,6% in 2001, comparativ cu 3,3% in 2000.

Totodata, au crescut si fluxurile de investitii dinspre economiile care au inregistrat ritmuri de

crestere mai lenta. Ambii factori au condus la cresterea recenta, de exemplu, a fluxurilor de

investitii japoneze in China. Se poate vorbi insa de un veritabil val de transnationalizare in

perioada 1996-2000, cand rata medie anuala de crestere a I.S.D. a fost de peste 40%, in timp ce

in anii 1986-1995 aceasta rata se situa in jurul a 22%.

Expansiunea ISD in tarile in dezvoltare a avut la baza urmatorii factori:

1. Schimbarea mediului economic international; 2. Privatizarea;3. Reducerea restrictiilor impuse ISD; 4. Cresterea numarului de tratate si acorduri de promovare si protectie a investitiilor. In cadrul tarilor dezvoltate, SUA ramane a fi cea mai atractiva tara pentru investitori,

inregistrand un stoc semnificativ de ISD atrase de 1 473 miliarde dolari, valoare care nu a fost

31

Page 32: Strategii Ale Comp. Multinationale

atinsa de nici una din tari, fiind aproape echivalenta cu valoarea stocului atras de toate tarile

Asiei si Oceaniei luate impreuna – 1 282 miliarde dolari. Din aceasta categorie de tari in functie

de volumul ISD atrase urmeaza Marea Britanie cu un stoc de 771 miliarde dolari, Franta – 535

miliarde dolari, Olanda – 428 miliarde dolari, Germania – 347 miliarde dolari, Canada – 303

miliarde dolari, Belgia – 258 miliarde dolari.

Din categoria tarilor in dezvoltare, cele mai atractive tari au fost: Hong Kong ce a

inregistrat un stoc de ISD atrase de 456 miliarde dolari, China – 245 miliarde dolari, Singapore –

160 miliarde dolari, Brazilia – 150 miliarde dolari, Mexica – 182 miliarde dolari.

Tarile in dezvoltare devin din ce in ce mai atractive datorita avantajelor de localizare

detinute, inregistrInd o crestere de 59% a volumului de ISD atrase in anul 2005 fata de anul

precedent, ceea ce a constituit 334 miliarde dolari17. In anul 2006 s-a mentinut la fel o tendinta de

majorare a volumului ISD, inregistrIndu-se un influx de 380 miliarde dolari18.

Ţările dezvoltate73%

Ţările în dezvoltare25%

Europa de Sud-Est şi CSI2%

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2005Figura nr. 3.3. Stocul ISD atrase pe regiuni ale lumii

17 World Investment Report 2006, Transnational Corporations, Extractive Industries and Development18 World Investment Report 2007, FDI from Developing and Transition Economies: Implications for Development

32

Page 33: Strategii Ale Comp. Multinationale

Regiunea Europei de Sud-Est si CSI-ul au ramas mult In urma la acest capitol, InregistrInd

un stoc de 199 miliarde dolari de ISD atrase, valoare ce nu atinge nici cel putin stocul de

investitii atrase de o singura tara dezvoltata.

Dinamica fluxului de ISD atrase spre aceasta regiune evidentieaza o tendinta de crestere de

44,7% In 2004 fata de anul 2003, InregistrInd un volum record de 35 miliarde dolari SUA, fapt

care este promitator si care ofera sperante pentru o asigurare a cresterii competitivitatii tarilor din

aceasta regiune (figura nr. 3.4.).

Cresterea volumului ISD atrase in regiunea Europei de Sud-Est a demarat In anul 2003 si s-a

triplat In 2004 atingInd cifra de 11 miliarde dolari, fiind urmata de catre largi contracte de

privatizare19.

In tarile CSI sporirea influxului de ISD, de la 5 miliarde In 2000 la un volum de 24 miliarde

In 2004, a fost conditionata in special de majorarea preturilor la petrol si la gaz natural, fapt ce a

atras investitorii in aceste industrii generatoare de profituri.

2002 2003 20040

5000100001500020000250003000035000

12821

24106

34894

Volumul ISD atrase, ...

Sursa: World Investment Report 2005, UNCTADFigura nr. 3.4. Dinamica volumului ISD atrase de tarile Europei de Sud-Est si CSI (mil.

dolari SUA)

O particularitate recenta a distributiei geografice a fluxurilor ISD atrase o constituie

diminuarea volumului acestora In statele dezvoltate cu 14%, de la un volum de 442 miliarde

dolari In 2003 la doar 380 miliarde dolari In 2004 (figura nr. 3.5.).

19 In Germania si Polonia, procesul de privatizare in special a bunurilor imobile pretul carora a crescut foarte mult, a contribuit la sporirea volumului de ISD atrase.

33

Page 34: Strategii Ale Comp. Multinationale

Economiile dezvoltate

Economiile în dezvoltare

Europa de Sud-Est şi CSI

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

442

166

24

380

233

35

20032004

Sursa: World Investment Report 2005, UNCTADFigura nr. 3.5. Fluxul ISD atrase pe regiuni ale lumii, 2003-2004 (miliarde dolari)

In cea mai mare parte fluxurile de ISD atrase In anul 2004 este concentrat spre tarile in

dezvoltare, constituind 233 miliarde dolari. Topul primelor cinci tari in dezvoltare ce au atras cel

mai semnificativ volum al ISD au fost: China – 60 miliarde dolari, Hong Kong – 34 miliarde

dolari, Singapore – 16 miliarde dolari, Brazilia –18 miliarde dolari si Mexico – 16 miliarde

dolari.

Din grupul tarilor CSI, cel mai mare influx de ISD a fost inregistrat in Federatia Rusa (11

miliarde dolari In 2004, fata de 7 miliarde dolari In 2004), atractivitatea sa datorandu-se dotarii

cu resurse naturale si umane in abundenta.

Iar din regiunea Europei de Sud-Est, tarile candidate la U.E., precum Romania si Bulgaria 20

au atras cel mai mare volum de ISD in 2004. Astfel, Romania de una singura a atras un volum

de ISD de 5 miliarde dolari21, Intrecand volumul atras de cele cinci tari vestice ale regiunii date

(Albania, Bosnia si Herzegovina, Croatia, Macedonia, Serbia si Montenegro) luate impreuna.

20 In Bulgaria, in 2004, au fost achizitionate un sir de companii prestatoare de servicii de telecomunicatii, precum operatorul MobilTel de catre Telekom Austria, iar Viva Ventures (SUA) a preluat controlul majoritar in Bulgarian Telecommunications Company.21 Acest semnificativ influx de ISD s-a datorat achizitionarii companiei Petrom din industria petroliera de cate OMV (Austria), precum si altor investitii pe loc gol si proiecte de extindere in industria constructoare de automobile si serviciilor.

34

Page 35: Strategii Ale Comp. Multinationale

Republica Moldova a atras in 2004 un volum record in comparatie cu anii precedenti – 248

milioane dolari, inregistrand o crestere de 2,5 ori fata de anul 2003, an in care a fost atras un

volum de numai 98,43 mil. dolari.

Economiile dezvoltate

Economiile în dezvoltare

Europa de Sud-Est şi CSI

0

100

200

300

400

500

600

700

800 616

29 10

730

839

20032004

Sursa: World Investment Report 2005, UNCTADFigura nr. 3.6. Fluxul ISD peste hotare pe regiuni ale lumii, 2003-2004 (miliarde dolari)

Tarile dezvoltate raman a fi, de fapt, sursa principala a fluxului global de ISD, iar state

precum SUA, Marea Britanie, Franta si Germania detinand cea mai mare cota in aceasta directie.

De asemenea, si-au extins activitatea si companiile transnationale din tarile in dezvoltare spre

piete noi de desfacere cu putere de cumparare mai ridicata, realizand un volum de ISD peste

hotare de 2,6 ori mai mare in 2004 decat in 2003.

3. Liberalizarea politicilor nationale privind ISD

Contributia investitiilor straine depinde considerabil de capacitatile si competentele tarii-

gazda, necesare utilizarii unor tehnologii noi, adaptarii acestora la conditiile locale, eventualelor

imbunatatiri. Extrem de importante pentru acest proces sunt viziunea si politica tarilor-gazda,

cunoasterea propriilor interese si posibilitatilor pentru a prelua In beneficiul lor o parte cat mai

mare din sporul de competitivitate, de performanta economica pe care numai firmele Il pot

genera. In functie de situatiile concrete, definite prin strategiile de firma, sectorul de activitate,

mediul economic de implantare, prioritatile politicii guvernamentale, se poate dovedi ca firmele

straine pot realiza aceasta Intr-o mai mare masura decIt cele locale.

35

Page 36: Strategii Ale Comp. Multinationale

Ritmurile deosebite de crestere a ISD in deceniul trecut au fost posibile pe fondul a doua

mutatii majore in aceasta sfera:

• procesul de privatizare care s-a produs la nivelul tuturor categoriilor de state, dar cu

densitati si localizari sectoriale diferite;

• tendinta de liberalizare a regimului ISD.

Tendinta de deschidere economica si liberalizare a regimului ISD este de asemenea prezenta

la nivelul tuturor categoriilor de state, desi cu ritmuri si accente diferite. Tendinta de liberalizare

a dobandit in planul reglementarilor nationale formulari apropiate sau chiar similare cu privire la

aspecte importante ale regimului ISD in tarile-gazda:

• acordarea unui tratament echitabil, nedescriminatoriu investitorilor straini, tot mai multe

legislatii stipuland clar acordarea tratamentului national;

• acordarea de garantii Impotriva, nationalizarii, cu exceptia unor situatii bine definrte, ca

tinInd de interesul public;

• reglementarea diferendelor In materie de investitii, inclusiv prin recurgerea, in caz de

nesolutionare, la arbitrajul international;

• asigurarea repatrierii libere a profiturilor si capitalului.

Reglemetarile nationale sunt mai nuantate in urmatoarle doua domenii esentiale pentru

investitorii straini:

• dreptul de stabilire;

• sistemul de facilitati investitionale.

1) Dreptul de stabilire a investitorilor straini in tara-gazda

Pe parcursul anilor '80 in statele dezvoltate, majoritatea obstacolelor in calea implantarii

investitiiilor straine au fost inlaturate treptat. Unele guverne mentin totusi cerinta de autorizare

sau notificare a investitiei (Finalanda, Franta, Grecia, Irtanda, Japonia, Norvegia, Spania,

Turcia). Totodata, se mai mentin inca limitari ale accesului investitorilor straini in activitati

considerate a fi de importanta strategica, inclusiv in anumite sectoare ale serviciilor transportul

36

Page 37: Strategii Ale Comp. Multinationale

maritim si aerian, telecomunicatiile, domeniul audio-vizualului, cel financiar-bancar, domeniul

imobiliar.

Tendinta de retragere a obstacolelor din calea ISD s-a manifestat si in tari in curs de

dezvoltare, in contextul incercarilor de a integra capitalul strain in politicile de redresare si

reforma economica, pe fondul lipsei de resurse finantare interne.

Legislatia vizand direct regimul investitiilor straine in tarile foste socialiste s-a aliniat

tendintelor manifestate pe plari international, fiind, sub anumite aspecte mai deschisa decat in

cazul celorlalte categorii de state. In afara de aderarea la normele standardizate, tarile est-

europene admit neconditionat stabilirea de firme cu capital integral strain. In unele state, precum

Ungaria si Cehia, investitia straina nu este supusa nici unui proces de autorizare sau inregistrare,

altul decat cel in vigoare pentru firmele cu capital local. Pentru anumite domenii, cum ar fi cel

bancar sau al asigurarilor, este necesara obtinerea unei licente.

Insa fata de aceasta recunoastere, in plan legislativ - ca de altfel si la nivel politic - a

importantei ISD de catre tarile cu economie In tranzitie, politicile de restructurare si dezvoltare

sectoriala sau regionala nu incorporeaza, in general, elemente concrete vizand utilizarea si rolul

ISD in aceste procese.

2) Stimulente investitionale

Reconsiderarea rolului ISD in cresterea si dezvoltarea economica a condus la incorporarea in

politicile specifice ale statelor a unei game largi si diverse de stimulente vizand sporirea gradului

de atractivitate a economiilor respective. Desi utilizarea stimulentelor este condamnata in plan

teoretic, datorita faptului ca produce distorsiuni in alocarea resurselor, la nivel oficial, de

exemplu in cadrul Uniunii Europene, toate categoriile de state recurg la stimulente. Incorporate

in proiecte de investitii bine definite si promovate in cadrul unor abordari pro-active ale pietei

investitiilor intemationale, facilitatile de ordin fiscal si financiar au avut un rol hotarator in

dezvoltarea unei baze industriale proprii, in industrii de electronica, industria farmaceutica, foraj

maritim de adancime, tehnica medicala etc. - In Irlanda si respectiv Scotia. De asemenea, printr-o

politica bine structurata de promovare a investitiilor straine, Turcia a reusit sa atraga in ultimii 8

ani 9,5 miliarde dolari.

37

Page 38: Strategii Ale Comp. Multinationale

Tipul de stimulente investitionale utilizate precum si modul de acordare a acestora difera in

functie de nivelul de dezvoltare a statelor respective, de rolul acordat ISD in politicile

economice, precum si de experienta insasi in utilizarea acestor instrumente.

In statele dezvoltate, stimulentele vizeaza, in primul rand, incurajarea investitiilor in

general, fie ele locale sau straine, fiind integrate in politici de dezvoltare sectoriala sau regionala.

Drept urmare, este promovata egalitatea de tratament intre investitorii locali si cei straini.

Aceasta nu exclude prevederea unor pachete de stimulente deosebite in cadrul unor programe

speciale, de atragere a anumitor investitori straini. In ultimii 20 de ani, aceasta activitate a luat

amploare, generand aparitia unor institutii specializate de promovare pe piata internationala a

ISD.

Guvernele statelor dezvoltate recurg la utilizarea stimulentelor financiare, itr-o mai mare

masura decat la cele fiscale, de regula la nivel regional. Aceasta imbraca forma subventionarii

directe a unor cheltuieli de investitii legate de exemplu, de infrastructura, de utilizarea prin

dobandirea in proprietate sau in folosinta a terenurilor necesare etc.

O serie de alte masuri nefinanciare sunt utilizate pentru incurajarea investitiilor:

furnizarea de terenuri, alte elemente de infrastructura fizica, servicii de informare si consultanta

in general. Crearea de zone speciale concentrand un complex de facilitati acordate investitorilor

s-a dovedit, de asemenea, o maniera eficienta de a stimula activitatea economica, respectivele

zone incluzand forme din ce in ce mai diverse. Intre criteriile de performanta, unul dintre cele

mai des utilizate este impunerea unei limite minime a continutului local al produsului finit, de

regula legat de investitiile in anumite ramuri industriale: industria de automobile in Australia,

activitati legate de industria petroliera in Danemarca, Norvegia, Marea Britanie, etc.

Spre deosebire de tarile dezvoltate, cele in curs de dezvoltare recurg, datorita lipsei de

mijloace financiare, cu deosebire la facilitatile de ordin fiscal, cum ar fi scutirea de la plata

impozitului pe profit sau reduceri ale acestuia, scutiri de la plata taxelor vamale la importul de

echipamente sau alte bunuri de investitii. In general, acordarea acestor stimulente este

conditionata de indeplinirea unor cerinte de performanta, vizand orientarea investitiilor catre

anumite sectoare sau urmarind alte obiective, cum ar fi stimularea exportului. Astfel, in Coreea

de Sud, investitiile in domeniul tehnologiilor de varf sunt scutite de la plata impozitului pe profit

38

Page 39: Strategii Ale Comp. Multinationale

pentru o perioada de 5 ani, perioada in care sunt, totodata, reduse cu 50% taxele vamale, taxa

asupra valorii adaugate precum si o serie de alte taxe de consum.

Tarile foste socialiste din Europa Centrala si de Est au adoptat in general si intr-o faza initiala

sisteme de stimulente investitionale deosebit de generoase, avand in centru stimulente de natura

fiscala. Acestea constau in scutiri de la plata impozitului pe profit sau reduceri ale acestuia,

scutiri de la plata taxelor vamale ale aportului in natura al investitorului strain sau ale

importurilor pentru productie, nefiind in general conditionate si avand un caracter automat. In

anumite cazuri, a fost instituit un tratament chiar mai favorabil pentru investitorii straini decat

pentru cei locali.

In conditiile evenimentelor economice „globale” din ultimele decenii, si anume acele

generate de avansul tehnologic, integrarea regionala si realinierea sistemelor economice si

politice au condus tarile receptoare sa reconsidere si revizuiasca contributia ISD asupra

obiectivelor economice si sociale ale tarii. Una din cele mai importante schimbari in strategiile

organizationale ale guvernelor, timp de ultimele decenii, este schimbarea atitudinii vis-a-vis de

ISD. Dezbaterile s-au deplasat progresiv de la logica de aparare a suveranitatii nationale la cea

de examinare a cailor posibile prin care guvernele si investitiile straine vor contribui impreuna la

promovarea unei dezvoltari economice durabile.

Astfel, politicile statelor-gazda sunt un important factor exogen care influenteaza impactul

tehnologic al investitiilor straine asupra mediului economic receptor.

39

Page 40: Strategii Ale Comp. Multinationale

Tabelul nr. 3.3. Clasificarea tarilor in functie de politicile adoptate vis-a-vis de

CTN In anii 90

Tip 1 Scenariul non interventionist

Se caracterizeaza prin Incurajarea generala a ISD, In particular, daca sunt percepute ca

un promotor a competitivitatii industriale. Specificul consta In putine controale efectuate si

fara constrangeri de performanta. ISD sunt In principal privite ca o solutie la necesitatile de

penetrare pe pietele straine si de aparare a avantajului competitiv.

Tip 2 Scenariul de ajustare structurala si de adaptare

Se caracterizeaza printr-o tentativa determinata a guvernelor de a Incorpora politicile de

atragere a ISD cIt si politicile de promovare a ISD In strainatate Intr-o strategie generala

„micro-organizationala”, In special, In caz In care se refera la restructurarea activitatilor

economice si ameliorarea resurselor nationale.

Exemple de tari: Japonia, Coreea, Taiwan

Tip 3 Scenariul de investitie selectiva

In principal este adoptat de tarile In dezvoltare, care practicau politici de substituire a

importului In anii 60, 70. Atragerea ISD este orientata spre anumite sectoare de importanta

pentru tara; iar incitatiile si restrictiile care sunt impuse asigura ca aceste investitii sunt In

acord cu politica economica nationala si obiectivele culturale. Ex. de tari majoritatea tarilor

Americii latine cu exceptia Mexicului si unele tari din Africa.

40

Page 41: Strategii Ale Comp. Multinationale

Tip 4 Scenariul de investitie controlata

Intrarile si iesirile de investitii ca si In scenariul precedent sunt riguros controlate, cu

numeroase proceduri de autorizare a investitiilor In cazul implantarii noilor filiale sau de

achizitie a firmelor existente. Tarile care adopta acest scenariu prefera ISD minoritare In

Intreprinderile nationale. Ex de tari: India, China, cIteva tari din America latina si Africa

Sursa: Adaptat de J. Dunning , 1993, p. 565.

Ca un fel de concluzie,se poate spune ca in tarile occidentale, cea mai evidenta manifestare a

acestei schimbari de atitudine este marea reorganizare si liberalizare a pietelor, privatizarea

industriilor de stat si reducerea imperfectiunilor pietei (barierile tarifare si netarifare, controlul

preturilor etc.). Dar nu toate tarile sunt in stare sa elaboreze si sa aplice strategii eficace de

atragere a ISD.

Adoptarea atitudinii de atragere a investitiilor straine, ca solutie de restructurare economica,

necesita o atitudine lucrativa, dictata de evolutia catre globalizare a pietelor si de

internationalizare a productiei. Aceasta atitudine ar consta in implicarea guvernelor tarilor-

receptoare, prin care sa fie stabilite si create conditiile in care CTN sa poata juca rolul asteaptat

din partea lor.

41

Page 42: Strategii Ale Comp. Multinationale

CUPRINS:

Webgrafie:

1. http://econb.ro

2. http://facultateademanagement.ro

3. www.gandul.info

4. http://moodle.usm.md

5. www.rasfoiesc.com

6. Comerţ, creștere și dezvoltare, Comisia Europeana, Bruxelles, 27.1.2012, sursa:

http://www.stiucum.com

7. LUCIAN-LIVIU ALBU, coordonatori MARIOARA IORDAN si RADU LUPU, Cresterea

contributiei comertului exterior la realizarea convergentei reale, Bucureşti, Editura

Economica, 2012., sursa: http://facultateademanagement.ro

8. World Investement Report 2005/2006/2007 Transnational Corporations and The

Internationalization of R&D,UNCTAD, sursa: Stocul de ISD atrase pe regiuni ale lumii,

1999, 2000, 2004(mil. dolari SUA)

Bibliografie:

1. Munteanu C., Vîlsan C., Investiţii Internaţionale, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1995.

2. Julius De Anne, Global Companies and Public Policies: The Growing Challange of Foreign Direct Investment, New York, Council on Foreign Relations Press, 1990.

42