strategie de regenerare zonele asib completat dragos de regenerare 2012sector1.pdf · 5.0...

SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│1

Space Syntax ©2009

cuprins SUMAR EXECUTIV

1 VIZIUNE

2 ZONA DE STUDIU ASTAZI

3 STRATEGIA DE REGENERARE

4 PROPUNERI DE DEZVOLTARE. PROIECTE

5 PLANIFICARE OPERATIONALA

ANEXE

1. ANALIZA CONSULTAŢIILOR PUBLICE

2. ANALIZA ECONOMICA

2A Analiza cantitativă

2B Analiza cantitativă

3. STUDIU DE REVITALIZARE A PARCULUI SI TEATRULUI BAZILESCU

SPACE SYNTAX PLANNING, DESIGN AND ECONOMIC DEVELOPMENT


Space Syntax ©2009

1.0 VIZIUNE

1.1 Viziunea

1.2 Obiective principale. Teme majore de lucru

2.0 ZONA DE STUDIU ASTAZI

2.1 Context

2.2 Analiza tesutului urban

2.3 Analiza mediului social

2.4 Analiza mediului economic

2.5 Analiza transportului

2.6 Analiza impactului proiectelor in desfasurare

2.7 Concluzii.Diagnostic

3.0 STRATEGIE DE REGENERARE

3.1 Obiective. Actiuni

3.2 Descrierea axelor majore de interventie.

4.0 PROPUNERI DE DEZVOLTARE. PROIECTE

4.1 Introducere

4.2 Lista de proiecte

4.3 Etapizare

4.4 Surse de finantare

4.5 Implementare

5.0 PLANIFICARE OPERATIONALA

5.1 Politici

5.2 Programe

6.0 EVALUARE. INDICI DE EVALUARE


Space Syntax ©2009

sumar executiv

Aceasta strategie stabileşte modul în care Primaria Sectorului 1 în

colaborare cu partenerii săi işi va concentra forţele pentru a regenera

cartierele Bucureştii Noi, Pajura, Dămăroia, Chitila şi Aviaţiei. Sunt

stabilite acţiunile ce vor genera o imagine nouă, şi vor transforma

aceste cartiere în zone vibrante, sigure şi durabile.

Această strategie este iniţiativa Primăriei Sectorului 1 şi are ca scop determinarea principalelor direcţii de acţiune, pe termen mediu şi lung, priorităţile şi paşii ce trebuiesc urmaţi pentru implementarea proiectelor.

Elaborarea strategiei s-a desfăşurat în două etape: prima a stabilit diagnosticul celor două zone, iar în cea de-a două etapă s-au stabilit principalele direcţii de dezvoltare, obiectivele, proeictele, acestea au fost analizate din punctul de vedere al impactulzui şi al surselor de finanţare şi au fost prioritizate.

Echipa multidisciplinară a adus la un loc expertize din domeniul urbanismului, al economiei, al sociologiei şi al comunicării.

Analizele efectuate au includ: analiza ţesutului urban – a accesibilităţii spaţiale, a permeabilităţii corelate cu analiza distribuţiei funcţiunilor, analiza fluxurilor de trafic determinate, a dotării cu utilităţi publice şi a calităţii domeniului public, analiza socială şi analiza economică. Deasemenea au fost analizate tendinţele de dezvoltare actuale şi proiectele existente atât publice, cât şi private.

Analizele au demonstrat necesitatea utilizarii acestei zone pentru a stimula mixitate functionala, dezvoltarea economiei locale, urmarindu-se stabilirea de relatii functionale cu orasul.

Intre elementele pozitive au fost identificate arterele majore de circulatie ce marginesc sau strabat situl, exercitand o influenta importanta in teritoriul sitului studiat atat la nivel spatial configurativ cat si functional. Insa deasemenea s-au identificat zone slab conectate la structura urbana majora precum cartierul Pajura, a caror reconectare este importanta nu doar pentru dezvoltarea zonei, ci va avea un impact puternic asupra tuturor ariilor invecinate.

Privind sistemul de circulatii s-a observat ca in afara de extinderea acestuia, si remodelarea unor tronsoane de strazi principale ce joacă un rol important la nivelul zonei, in general crearea si amenajarea rutelor pietonale precum si a celor pentru biciclisti trebuiesc prioritizate.

In ceea ce priveste dotarea cu servicii si obiective de utilitate publica, trebuie luata in considerare restructurarea activitatilor prezente in favoarea cresterii ofertei de dotari si echipamente diverse de interes local, si chiar la nivelul


Space Syntax ©2009

intregului sector sau a zonei de nord a Bucurestiului. Acedstea sunt funcţiuni educative, culturale, sportive, si in general dezvoltare serviciilor de loisir. Acest lucru trebuie sa urmareasca un efect de crestere a calitatii vietii in zonele afectate.

In cadrul strategiei aceste concepte au fost corelate si s-au imaginat raspunsuri sinergice ce imbina mai multe nevoi precum facilitatile sportive cu cele comunitare in incinta terenurilor aferente scolilor acolo unde este posibil, dezvoltarea unor centre culturale si comunitare prin remodelarea unor premise existente –Teatrul Bazilescu.

In acelasi timp un aspect ce trebuie evidentiat este prezenta in zona a unor elemente naturale inca nepuse in valoare care vor putea aduce o valoare adaugata zonei. Astfel propunerea strategiei de a crea un traseu pietonal si o pista de biciclete precum si amenjarea unor spatii de agrement pe malul lacului contribuie la crearea unei imagini atractive precum si integrarea acestuia in viata cartierelor.

Calitatea amenajarii spatiilor publice si a serviciilor reprezinta deasemenea o problematica importanta. Aceasta va fi relationata cu proiectele existente si cu prioritatile Primariei Sectorului 1.

Acestea se extind de la nivelul amenajarii spatiilor invecinate cladirilor rezidentiale ce se vor corela cu programul de reabilitare termica, si pana la amenajarile adiacente nodurilor de servicii precum pietele – incluse in programul Primariei Sectorului 1.

Deasemenea pentru a sporii impactul acestor interventii si a asigura directionarea investitiilor catre un numar cat mai mare de utilizatori a fost considerata oportunitatea creari unui „traseu” ce aduce aproape toate functiunile atractive si cel mai des utilizate ale unei zone si ofera un confort sporit si o calitate a finisajelor reprezentativa.

Desi dotarea cu spatii verzi este considerabila, acestea nu sunt amenajate si nu sunt interrelationate. Din acest motiv strategia integrează o propunere de realizare a unei strategii a spaţiilor verzi, care să le califice în categorii, să le ierarhizeze şi să propună intervenţii unitare de reamenajare şi întreţinere.

Toate aceste probleme descrise anterior se refera in mare parte la aspecte spatiale si functionale. La fel si oportunitatile identificate. Pentru a asigura un impact de amploarea unei revitalizari urbane raspunsurile pot fi privite doar in relatie cu un proces de solidificare a comunitatii in jurul proiectelor propuse si cu un proces de comunicare.

In acest sens in cadrul strategiei au fost analizate oportunitatile de a crea programe de implicare a comunitatii pe o perioada mult mai indelungata decat clasicul proces de consultare si deasemenea s-au evaluat interesele de a crea potentiale parteneriate pentru a propune anumite proiecte.

Un element important al acestei strategii îl reprezintă forma de consultare şi strategia de prezentare şi transparentizare a procesului de planificare. In paralel a fost creată o platformă de comunicare sub forma unei pagini web unde se doreşte atât prezentarea şi consultarea publică a proiectului, dar şi stabilirea unui proces de monitorizare şi evaluare a implementării.


Space Syntax ©2009

1.viziunea 1.0 VIZIUNEA

Viziunea noastră pentru aceste cartiere este construită pe baza politicilor şi iniţiativelor dezvoltate deja de Primăria Sectorului 1.

Cartiere active şi atractive, care găzduiesc un mix de funcţiuni

complementare: reşedinţe, recreere, funcţiuni socio-culturale, comerţ şi

servicii. Accesibile şi bine conectate la centrele de interes local, vor

oferi o reţea de spaţii publice de calitate şi vor pune în valoare

elementele naturale şi construite unice în această zonă a oraşului. Vor

oferi un mediu sigur şi durabil.

1.2 OBIECTIVE PRINCIPALE. TEME MAJORE DE LUCRU

Strategia de regenerare se construieşte pe baza oportunităţilor existente şi transpune viziunea pentru a crea, a un cadru integrat şi bine coordonat pentru transformarea zonelor studiate. Elementele cheie ale strategiei sunt:

Viata urbana - mixitate functionala - Pentru o zonă rezinţială vibrantă, dar şi durabilă trebuie sa existe mixitate functională, care va include cel puţin setul de servicii necesare locuirii. Trebuie deasemenea să existe o reţea de spaţii publice intens utilizate. Îmbinarea locuirii cu funcţiuni precum birouri, comerţ, producţie, va asigura un mix social ce este necesar pentru a susţine vitalitatea şi siguranţa unei zone.

Diversitate sociala - Autoritatea locala incurajeaza diversitatea locuintelor (locuinte la toate nivelurile de pret). Coeziunea va fi asigurata de segmentul de servicii din sectorul public sau privat.

Dinamism – Pentru asigurarea dinamismului trebuie asigurata atragerea investitorilor si a locuitorilor cu nivel ridicat de instruire. Acest lucru se poate realiza prin imbunatatirea imaginii si propunerea unei strategii transparente către toţi potenţialii parteneri.

Verde – Atât obiectivele de interes major, precum parcul Bazilescu, malul Lacului Griviţa, precum şi celalte spaţii verzi trebuie vor fi incluse într-o viziune unitară a sistemului verde. Aceasta va avea un sistem de ierarhizare şi propuneri în funcţie de categorii identificate. O strategie sustenabila presupune si planificarea transportului considerand prioritare: mersul pe jos , ciclismul si transportul in comun.

Implicarea comunitatii - foarte important este rolul comunitatii in luarea deciziilor legate de regenerarea urbana precum si implicarea acestora in livrarea strategiei.

Parteneriate – strategia va pune accentul pe realizarea parteneriatelor între autoritatea locala şi sectorul privat şi alte instituţii ale sectorului public ce vor asigura viabiliatea şi succesul strategiei.

O strategie bazată pe

comunitate

O strategie bazată pe

parteneriate

O strategie pentru toţi

2.zona de studiu azi 2.1 CONTEXT

In contextul dezvoltării actuale a oraşului, Primăria Sectorului 1 a demarat un program amplu de regenerare urbana in cartierele rezidenţiale Pajura,,Bucurestii Noi, Chitila, Damaroiaia şi Aviaţiei.

Aceste cartiere concentreaza pe langa funcţiunea rezidenţială o serie întreagă de servicii conexe locuirii, funcţiuni comerciale cu carcter atractiv la nivelul Sectorului 1 şi trafic de interes municipal.

Strategia de revitalizare porneşte de la analiza factorilor critici şi a oportunităţilor existente in aceste zone, stabilind ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii si anume imbunatatirea ofertei de petrecere a timpului liber, satisfacerea nevoilor de baza in vecinatatea locuintei, a locurilor de munca si in general sporirea calitatii serviciilor si a spatiilor publice.

Figura 1 Localizarea zonelor de studiu în Sectorul 1


Space Syntax ©2009

Cartierul Bucurestii Noi

Cartierul Bucurestii Noi este situat in nordul orasului şi al Sectorului 1. Cartierul este limitat de strazile Chitila, Godeanu Constantin, de lacul Grivita la nord, strada Piata Morii si Gloriei. Acesta poate fi considerat interfata intre mediul urban si mediul satesc, incluzand tesuturi urbane foarte diverse de la Bd. Bucurestii Noi care concentreza functiuni si trafic de interes municipal,arii de locuinte colective si arii intinse de locuinte individuale.

Cartierul Bucurestii Noi apare in lotizarile din 1913 avand o suprafata de 144 ha numarand 1423 loturi edificabile. Pretul ridicat al terenului in aceasta zona, a determinat dezvoltarea pe verticala a cartierului. In anii ’50 cartierul Bucurestii Noi cunoaste a doua faza de dezvoltare, de-a lungul bulevardului Bucurestii Noi ridicandu-se noi constructii de 3 etaje, un cinematograf si un tetru in aer liber. Este vorba de un nou complex rezidential cu parter rezervat spatiilor comerciale.

In anii ’60, de- a lungul bulevardului Bucurestii Noi, sunt construite primele blocuri de 12 etaje. Zona se caracterizeaza printr- o tipologie mixta incluzand constructii din epoca socialista.

Cartierul Bucurestii Noi trece printr- o perioada de dezvoltare importanta avand in vedere constructiile rezidentiale noi si structura comerciala ce se dezvolta in zona.

Figura 2 Zona A – Cartierul Bucureştii Noi

Modul in care este amenajat spatiul in prezent ofera un confort limitat locuitorilor, in acelasi timp, bulevardul Bucurestii Noi beneficiaza de servicii de interes pentru intreaga parte de nord a Sectorului 1, precum Parcul si Teatrul Bazilescu sau Teatrul Masca.

Accesul in zona este asigurat prin transport public cu autobuze, tramvai, iar in curand si prin metrou, dupa darea in functiune a statiei de metrou locale. Legatura prin metrou va facilita mult accesul locuitorilor inspre centrul orasului.


Space Syntax ©2009

Pentru a valorifica avantajul acestor locaţii, o solutie este ca in zona sa se puna accentul pe dezvoltarea unui nou centru comunitar si cultural in parcul Bazilescu, prin remodelarea Teatrului si amenajarea spatiilor din interiorul sau adiacente parcului.

O retea de servicii si spatii publice complementar ar fi solutia de conectare a Bucureştiilor Noi cu cartierul Pajura, asigurandu-se astfel o coeziune spaţiilor şi a comunităţilor din partea de nord a Capitalei.

Nivelul accesibilitatii, este ridicat in zona si este determinat de existenta rutelor majore de circulatie la nivelul orasului. Cartierul devine subiectul densificarii deoarece infrastructura de transport si servicii este bine dezvoltata. Deasemenea dotarea cu spatii verzi este cosiderabila si reprezinta un element important in atragerea de noi rezidenti si investitori.

Parcului Bazilescu, cu Biserica Bazilescu precum si teatrul Masca reprezinta functiuni recreative importante atat la scara cartierului cat si la scara intregului Sector. Dezvoltarea acestor spatii se va face prin intermediul unor proiecte care integrează atât nevoia de reabilitare a cadrului fizic, dar şi a celui economico-social, prin dezvoltarea potenţialului zonei. Atenţie specială este acordată aspectelor legate de mobilitate si accesibilitate cunoscut fiind faptul ca acestea sunt conditiile de baza pentru o dezvoltare durabila.

În raport cu aceste obiective, s-au propus investiţii în recalificarea spaţiilor publice, atât ca factor în măsură să ridice calitatea vieţii în cartier, dar şi ca un catalizator pentru investiţii în reabilitarea locuinţelor, crearea, stimularea şi acordarea de oportunităţi inovative de dezvoltare formativă, antreprenorială şi culturală pentru toţi locuitorii, crearea de canale de legături in oras, prin intermediul activităţilor şi serviciilor de înaltă calitate care să atragă persoane şi investiţii din de afara şi să contribuie la întărirea caracterului orasului.

Cartierul Pajura

Cartierul este delimitat de Bulevarul Poligrafiei la est, calea ferata la sud, Bd. Bucurestii Noi la vest si strada Jiului la nord. Este format preponderent din locuinte colective de diverse categorii si prezinta densitati diferite in interiorul zonei.

Figura 3 Zona A – Cartierul Pajura


Space Syntax ©2009

Este situat in vecinatatea unor axe de circulatie importante in oras si anume Bd. Bucurestii Noi si Bd. Poligrafiei. Insa conexiunile acestuia cu zonele invecinate sunt limitate de prezenta zonelor industriale la nord si vest si a caii ferate la sud. Poate fi considerat in acest sens o enclava in oras.

Intrarile in cartierul Pajura, in numar de trei, sunt insuficiente, cartierul fiind astfel slab circulat putand fi insa apreciat ca o oaza de liniste.

Suprafata construita reprezinta un procent mare din teren, functia dominanta este locuirea. Alaturi de aceasta se intalnesc spatii comerciale, servicii cu deservire locala. Zonele de locuinte colective se caracterizeaza printr-o densitate ridicata a populatiei

Functiunile active in zona sunt concetrate de-a lungul axei celei mai accesibile, Strada Pajurei, ariile din interiorul zonei fiind segregate si slab circulate. Acest aspect poate reprezenta un dezavantaj din punctul de vedere al dezvoltarii mixte si al sigurantei cetatenilor. Cartierul dispune insa de spatiu verde ce ofera un confort sporit din punctul de vedere al mediului.

Se remarca prezenta ariilor verzi, dar si acestea sunt greu accesibile nefiind utilizate adecvat de rezidenti. Locurile de joaca pentru copii prezente in proximitatea scolilor sunt slab conectate cu sitemul de spatii publice din zona.

La fel ca si in cartierul Bucurestii Noi, si in zona Pajura este studiata posibilitatea de a imbunatatii calitatea amenajarii terenurilor aferente scolilor si includerea de noi spatii publice destinate comunitatilor invecinate. Structura urbană a zonei are nevoie de restructurare, ansamblurile de locuinţe colective fiind în stadiu de degradare, calitatea spaţiilor publice , a spatiilor verzi si a parcarilor fiind redusă, echimpamentele publice si sociale sunt insuficiente si necesita restructurare.

De asemenea, pentru a asigura o buna accesibilitate in Pajura, prin aceasta strategie se analizeaza cele mai bune cai de a reconecta zona. Se propune amenajarea unui traseu reprezentativ care sa conecteze cele mai importante locatii si servicii din cartier si ariile alaturate, oferind o calitate superioara a amenajarii pentru pietoni, biciclisti si automobilisti deopotriva. Aceasta ruta are obiectivul de a stabilii un nou “centru” al zonei.

Cartierul Damaroaia

Cartierul este situat in nordul orasului, fiind marginit de cartierele Bucurestii Noi la vest, Pajura la sud, si lacul Grivita la est. Are un caracter preponderent rezidential. Prezenta unei zone idustriale partial dezafectate in proximitate poate fi transformat din dezavantaj in oportunitatea de dezvoltarea mixta a zonei Damaroaia, dezvoltare ce ar genera un impact pozitiv asupra tuturor ariilor invecinate.

Damaroaia are o pozitie privilegiata prin proximitatea cu ariile de agrement din nordul orasului. Amenajarea spatiilor si imbunatatirea serviciilor publice in zona va fi relationata cu proiectele existente si cu prioritatile Primariei Sectorului 1. O solutie ar fi amenajare spatiilor invecinate cladirilor rezidentiale in corelatie cu programul de reabilitare termica a clădirilor initiat de Primaria Sectorului 1 precum si realizarea unui traseu ce leaga toate functiunile atractive sic el mai des utilizate ale cartierului.


Space Syntax ©2009

Figura 4 Zona A – Cartierul Dămăroaia

Cartierul Chitila

Cartierul Chitila este situat in zona de nord a orasului si a Sectorului 1. Aria este delimitata in partea de vest de calea ferata si de cartierul Bucurestii Noi la est. Cartierul este format din locuinte, in cea mai mare parte unifamiliale. Regimul de inaltime predominant nu depaseste P+4.

Figura 5 Zona A – Cartierul Chitila

Delimitarea zonei prin calea ferata limiteaza accesul sau traversarea, fapt ce restrange potentialul de dezvoltare al altor functiuni in afara celei rezidentiale.

Amenajarea spatiilor publice in zona este limitata, la fel si disponibilitatea serviciilor.

Proiectele initiate de Primarie in aceasta zona vizeaza imbunatatirea calitatii infrastructurii si a serviciilor publice (piata, scoli), amenajarea de spatii de odihna si joaca, amenajarea de spatii verzi.


Space Syntax ©2009

Peisajul urban in interiorul cartierelor de locuit este definit de imobile de locuinte, spatiile interioare ansamblurilor sunt ocupate aleatoriu de parcari, amenajari ale locatarilor. Fara o atentie deosebita fata de problemele contemporane pe care le pun aceste cartiere spatiul a capatat un aspect neingrijit si dezordonat. Deoarece parcarile organizate nu sunt suficiente vehiculele stationeaza pe spatiul verde. In ce priveste zonele de vegetatie acestea ocupa portiuni din parcela fara o limita clara. O atentie deosebita trebuie acordata structural, privind planuri diferite de functionalitate. Numarul si pozitionarea parcarilor va fi relationata cu nevoile locuitorilor si tipologia strazii.

Spatiul adiacent imobilelor poate fi utilizat pentru amenajari pentru comunitate: parcuri de copii, spatii de odihna si trasee de promenada. Astfel de amenajari ajuta la adaptarea fiecarei regiuni nevoilor existente, este vitala o buna cunoastere a acestora si a potentialului spatiului.

Obiectivul general stabilit prin Strategia de Dezvoltare Urbană Pajura Bucurestii Noi este de a dezvolta cartierele Pajura si Bucurestii Noi cu efect de antrenare a investitiilor si de îmbunătătire a calitătii serviciilor publice a zonei de interventie

prin cresterea competitivității si atractivității zonei prin generarea unui efect de

angrenare si îmbunătătirea vietii rezidentilor

2.2 ANALIZA TESUTULUI URBAN

Acest capitol este structurat pe doua scări de analiză. Analiza accesibilităţii, a permeabilităţii, a funcţiunior şi a sistemului de transport se realizează la scara întregii zone. Alte elemente de analiză precum dispoziţia spaţiilor verzi, sau a locurilor de parcare s-au realizat doar pentru zonele de locuinţe colective, unde pe de o parte există un domeniu public mai vast şi mai divers, iar pe de altă parte, există o densitate ridicată a populaţiei.

Din punctul de vedere al structurii, funcţiunii şi caracterului acestora zonele de studiu au fost împărţite în mai multe sub-zone.


Space Syntax ©2009

Figura 6 Zonificarea zonei B

Figura 7 Zonificarea zonei A

Astfel sau putut identifica:

- locuiţe individuale

- locuiţe colective

- zone industriale

- zone comerciale de-a lungul bulevardelor principale


Space Syntax ©2009

- noduri principale

- elemente de cadru natural,

- zone destructurate, în curs de dezvoltare.

CARTIERELE DE LOCUINTE COLECTIVE

Tipologie: Cartierele de locuinte colective Pajura si Bucurestii Noi reprezintă un procent relativ mic din suprafata zonei studiate, insa sunt foarte importante deoarece concentrează o densitate ridicată a populaţiei şi include o serie de servicii şi spaţii publice ce sunt prezente doar în această arie.

Acestea sunt caracterizate printr-o structura urbană şi edilitară diversă însă nu foarte bine întreţinută, ansamblurile de locuinţe colective fiind în stadiu de degradare, calitatea spaţiilor publice, a spatiilor verzi si a parcarilor fiind redusă, echimpamentele publice si sociale sunt insuficiente si necesita restructurare.

Accesibilitate:La nivel global accesibilitatea este ridicata fiind determinata de prezenta unor axe de circulaţie importante la nivelul oraşului ce strabat sau marginesc situl. Desi aceste axe confera o accesibilitate sporita a cartierelor pe contur, la interior acestea raman segregate.

Cauza principala a izolarii acestor zone o reprezinta trama stradala impermeabila determinata de prezenta ariilor industriale.

Asfel cartierul Bucureştii Noi are o accesibilitate ridicată fiind străbătut de axe de importanţa majoră la nivelul oraşului, B-dul Bucureştii Noi ,Sos. Chtitla si B-dul Laminorului.

Prezenţa la Sud a liniei de cale ferată precum şi întreruperea în această zonă a străzii Băiculeşti determină segregarea zonei atât la nivel global cât şi la nivel local.

Local - accesibilitatea în interiorul ariei este limitată de prezenţa zonelor industriale atat in interiorul cartierelor de locuit cat si pe limitele acestora. Străzile interioare nu sunt interconectate in cartierul Pajura remarcandu-se o slaba dezvoltare a tramei stradale.

Contextul interventiei

Mediul fizic


Space Syntax ©2009

Inexistenţa unei reţele coerente de circulaţii pietonale şi de piste de biciclete precum şi o slabă arie de acoperire a transportului în comun sunt elemente ce determină segregarea acestor zone.

Particularitaţi: Construcţiile sunt lipsite de o tipologie, ocupă parcela în mod aleator. Zona este caracterizata de un tesut economic local slab si diversificat.

Funcţiunea principala în zonă o reprezintă rezidenţa. De-a lungul B-dului Bucureştii Noi este concentrata o serie intreagă de activitaţi comerciale si economice acestea fiind însă slab diversificate şi structurate.

CARTIERELE DE LOCUINTE INDIVIDUALE

Tipologie Arii ocupate de locuinţe individuale, distanţate de stradă, ţesut aerisit, construcţiile/parcelarea nu respectă o tipologie anume, locuinţele sunt distribuite în lungul străzii, orientate către aceasta. Deşi au o structură asemanatoare ariile sunt dispersate, neconectate. O slabă dezvoltare a tramei, se rezumă la strazi de acces catre locuinţe, lipsite de alte spaţii publice şi servicii. In mare parte locuinţele sunt unifamiliale.

Accesibilitate: La nivel global accesibilitatea diferă la fiecare cartier în parte. Asfel cartierul Bucureştii Noi are o accesibilitate ridicată fiind străbătut de axe de importanţă majoră la nivelul oraşului, B-dul Bucureştii Noi, Şos. Chtitla şi B-dul Laminorului.

Accesibilitatea cartierului Chitila este sporită de Şos. Chitila ce mărgineşte zona la nord-est in acelasi timp fiind ingreunată de prezenţa la Sud-Vest a liniei de cale ferată.

Accesibiltatea în cartierele Pajura şi Dămăroiaia este sporită de prezenţa în aceste zone a axelor B-dul Bucureştii Noi şi Bulevardul Gloria. Prezenţa la Sud a liniei de cale ferată precum şi întreruperea în această zonă a străzii Băiculeşti determină segregarea zonei atât la nivel global cât şi la nivel local.

La nivel local accesibilitatea în interiorul ariei este limitată de prezenţa zonelor industriale atat în interiorul cartierelor de locuit cât si pe limitele acestora. Se regăsesec astfel centre locale separate de axele majore de circulaţie.

Inexistenţa unei reţele coerente de circulaţii pietonale şi de piste de biciclete precum şi o slabă arie de acoperire a transportului în comun sunt elemente ce determină segregarea acestor zone.

Particularităţi. Construcţiile sunt lipsite de o tipologie anume, ocupă parcela în mod aleator.

Mediul economic si

social


Mediul fizic


Space Syntax ©2009

Zona este caracterizată de un ţesut economic local slab dezvoltat si

diversificat. Funcţiunea principala în zonă o reprezintă rezidenţa. Comerţul este punctual si nu deserveşte bine ariile aferente.

Se remarcă lipsa serviciilor şi a activităţilor economice aferente locuirii.

AXE COMERCIALE SI NODURI

Tipologie Axele comerciale prezente in zona studiata pot fi identificate ca rute importante de circulatie, bine integrate atat la nivelul orasului cat si la nivel local.

Nodurile de servicii reprezintă o componentă importantă a spațiului de

utilitate publică.

Această categorie cuprinde acele noduri funcționale de comerț, alimentație

publică și servicii cu caracter local și infrastructura necesară în ariile

rezidențiale.

Accesibilitate: Indiferent de configuratia sau capacitatea acestora, axele comerciale la nivelul cartierelor de locuit se evidentiaza printr-o accesibilitate si permeabilitate sporita in raport cu celelalte rute de circulaţie existente in sit.

Mediul economic si

social


Mediul fizic


Space Syntax ©2009

Nodurile de servicii sunt situate pe axele cele mai accesibile, cu trafic pietonal ridicat, iar la randul lor prin factorul de atractie multiplica mişcarea în zonă. Astfel se genereaza centrele locale active şi atractive.

Se remarca posibiltatea inter+relationarii funcţionale între acestea, oferind o serie de servicii intr-o arie redusa, densifica tesutul şi sustin alte activitati recreative

Particularitaţi: Ca spaţii aferente funcţiunii de locuire, nodurile de servicii si axele comeciale se disting de restul rutelor de circulaţie respeciv polilor de atractie in zona, exercitand o influenţă puternică atât la nivel funcţional cat si la nivel spaţial şi configurativ. Acestea conferă identitate spaţiului, sporesc sentimentul de apartenenţă si nivelul de confort al rezidenţilor.

Pentru a spori influenţa acestor spaţii trebuie avută in vedere dezvoltarea acestora într o reţea de circulaţii interconectate bine integrate atât la nivel local cât si la nivelul întregului sector.

Mediul economic si

social


Space Syntax ©2009

ELEMENTE DE CADRU NATURAL

Tipologie: Lacul Griviţa este situat în partea de Nord-Est a zonei de studiu reprezentand un element important ce conferă valoare adaugată zonei.

In prezent ariile libere existente de-a lungul lacului,ce ar putea fi accesate foarte usor sunt transformate in depozite ilegale.

Nu exista nici un fel de preocupare pentru amenajarea si intretinerea malului lacului.

Accesibilitate: Local zona este segregată, conexiunile cu cartierele vecine sunt slabe, neexistand o retea coerentă de circulatii pietonale si cu bicicleta. Particularitaţi: Construcţiile sunt lipsite de o tipologie, ocupă parcela în mod aleator. ZONE INDUSTRIALE

Tipologie: Arii vacante sau cu functiuni de productie, depozite. Sunt situate in vecinatatile cartierelor de locuit.

Cladiri abandonate sau cu functiuni de productie, trama stradala impermeabila

Accesibilitate: La nivel global zonele industriale sunt usor accesibile, acestea fiind traversate de rute importante la nivelul orasului.

La nivel local fiecare zonă industriala este un perimetru inchis ce funcţioneaza independent, strabatut de o trama stradală impermeabila.

Particularitaţi: Suprafaţa construită reprezintă un procent mare din teren, funcţia dominantă este producţia. Alături de aceasta se intalnesc spati de depozitare,vanzare, etc.


Mediul fizic


Mediul fizic


Space Syntax ©2009

Accesibilitatea spaţială

Prima analiza realizată este cea a accesibilităţii spaţiale. Această analiză pune în evidenţă axele şi zonele cu un potenţial ridicat de dezvoltare datorită unei bune conectivităţi şi a unui flux ridicat de mişcare. Aceasta se realizează la nivel local (5, 10 minute de mers) sau global, la nivelul întregului oraş.

In cazul de fata, analiza face referire la axele majore din Sectorul 1, B-dul BucurestiiNoi, Calea Grivitei, Sos Kiseleff, Sos. Stefan cel Mare ,B-dul Ion Mihalache, B-dul Gheorghe Magheru, B-dul Aviatorilor, Calea Victoriei. Se observă deasemenea o slabă conectivitate transversală, între axele radiale mai importante la nivel global.

Figura 8 Analiza spatiala – scara globala Sector 1

La nivel local (10 minute de mers pe jos) se pot observa diferitele centre cu accesibilitate ridicata, segregate in anumite situatii de bariere naturale si artificial.

ridicata

scazuta

Accesibilitate/ierarhia rutelor


Space Syntax ©2009

B-dul . B

ucurestii Noi

Calea

Grivitei

Soseaua

Kiseleff

B-dul. Poligrafiei

Str. Turda

B-dul. A

viatorilor

Sos. Stefan Cel Mare

B-dul. Regina Elisabeta

B-dul. Ion Mihalache

Sos

. Buc

ures

ti-P

loie

sti

Str

. Aer

opor

tulu

i

Sos. Ionescu- sisesti

Sos. ChitileiCalea Giulesti

Str. Jandarmeriei

1

2

3

4

5

6

7

8

B-dul . B

ucurestii Noi

Calea

Grivitei

Soseaua

Kiseleff

B-dul. Poligrafiei

Str. Turda

B-dul. A

viatorilor

Sos. Stefan Cel Mare

B-dul. Regina Elisabeta

B-dul. Ion Mihalache

Sos

. Buc

ures

ti-P

loie

sti

Str

. Aer

opor

tulu

i

Sos. Ionescu- sisesti

Sos. ChitileiCalea Giulesti

Str. Jandarmeriei

1

2

3

4

5

6

7

8

Figura 9 Analiza spatiala – scara locală Sector 1

1.Chitila/Bucurestii Noi 2.Cartierul Aviatiei 3.Cartierul Grivita 4.Cartierul Crangasi

5.Banu Manta 6.Piata Charles de Gaulle 7. Dorobanti 8.Zona Centrala

Se observa nivelul de corelare intre cele doua scari de analiza ceea ce poate explica de ce centrele locale se distanteaza de arterele globale de miscare la nivelul orasului in anumite cazuri precum Piata 16 Februarie in Bucurestii Noi, capatul de est al străzii Pajura. Aceasta atrage atenţia asupra potenţialului distinct de utilizare al acestor zone, unde se pot plasa servicii de interes local sau funcţiuni de interes mai larg.

Figura 10 Accesibilitate globală şi locală a zonelor Bucureştii Noi , Pajura şi Aviaţiei

Datorită permeabilităţii tramei stradale nivelul accesibilităţii în zona Pajura este limitat de prezenţa insulelor industriale de mari dimensiuni ce o inconjoară. Se desprinde în Pajura, în urma analizei, zona pieţei şi intersecţia stăzii Pajurei cu str. Faurei. Aceste noduri cu accesibilitate ridicată se corelează foarte puternic cu fluxurile pietonale observate în ambele zone şi cu distribuţia funcţiunilor active precum comerţ local şi servicii.

Noduri de trafic local/pietonal

_ _


Space Syntax ©2009

Distribuţia funcţiunilor Desi nu este cantitatea cea care primeaza in luarea deciziilor s-a calculat un raport al ariei utile a dotarilor fata de numarul populatiei (aproximat din datele recensamantului). Nevoia de noi servicii în zonă a reieşit şi din consultarea cu publicul aşa cum se va vedea în continuare. S-a observat deasemenea o corelare puternică între serviciile locale (mic comert, piaţă) şi accesibilitatea la nivel local. Ceea ce această analiză ne arată este unde trebuiesc localizate noi servicii şi păstrate cele existente pentru ca ele să funcţioneze şi să deservească publicul în modul cel mai facil, şi anume de-a lungul axelor şi în nodurile cu accesibilitate locală ridicată.

Figura 11 Distribuţia funcţiunilor, zona A

Figura 12 Distribuţia funcţiunilor, zona B


Space Syntax ©2009

Se observa un procent mult mai ridicat de spatii verzi in cartierul Pajura ceea ce poate sa explice parte din confortul zonei si o suprafata de strada mai ridicata in cazul cartierului Bucurestii Noi ce poate oferi o capacitate mai ridicata de parcare la nivelul strazii.

Dotarea cu obiective de utilitate publică

Prin evaluarea dotarilor se poate stabili cat de eficient este utilizat spatiul in raport cu nevoile populatiei, stabilind un comfort specific. Străzile, pieţele, serviciile de sanatate si educatie sunt luate astfel in calcul. Desi nu este cantitatea cea care primeaza in luarea deciziilor s-a calculat un raport al ariei utile a dotarilor fata de numarul populatiei (aproximat din datele recensamantului). Desi nu suficienta aceasta informatie ne ofera o imagine generala a zonei.

Cartierul Aviatiei 1,5mp/loc

Pajura si Bucurestii Noi 4.27mp/loc

Aceste date pot apoi detaliate pentru fiecare tip de dotare in parte.

Insa nu doar cantiatea ci si distributia acestor servicii este importanta. Acest tip de analiza este prezentata in continuare.

A fost analizata accesibilitatea la obiective de utilitate publică, între care i s-a dat prioritate educaţiei.

Nevoia de astfel de facilităţi poate fi completata in urma acestui tip de analiza prin imbunatatirea accesibilitatii la facilitatile existente si anume crearea de noi rute mai directe, modificarea acceselor catre dotari, urmarirea calitatii si confortului pe traseele cele mai utilizate.

Însă pe de altă parte ceea ce ni s-a demonstrat este faptul că instituţiile educaţionale prin localizarea lor au capacitatea de a completa alte facilităţi recreative inexistente în aceste zone.


Space Syntax ©2009

Figura 13 Accesibilitatea la facilitati comerciale

Transportul în comun

Analizând distribuţia transportului în comun se poate constata că din întreaga zona se poate ajunge în aproximativ 10 minute de mers pe jos la o staţie de transport în comun. Acesta este un beneficiu pentru zona respectivă, şi poate fi sporit prin îmbunătăţirea calităţii staţiilor existente şi introducerea în timp a mai multor linii de transport pe rutele existente în funcţie de cerere.

Însă o prioritate poate fi stabilită în a îmbunătăţii o serie de noduri importante precum pe Sos. Chitilei la intersecţiile cu Bucureştii Noi şi Bd. Laminorului, Bd. Bucureştii Noi cu Bd. Laminorului.

Figura 14 Accesibilitate transport, zona B


Space Syntax ©2009

Figura 15 Accesibilitate transport, zona A

Permeabilitatea ţesutului urban

Permeabilitatea este puternic influentata de amprenta ariilor industriale. In albastru sunt redate ariile cu o suprafata prea mare, care împiedică o bună mobilitate pietonală şi care au dus la izolarea acestor zone rezidenţiale precum Pajura.

Această discontiunitate a scării ţesutului urban pune o mare presiune pe dezvoltarea centrelor locale, pe limitele zonelor rezidenţiale în ceea ce priveşte securitatea şi funcţionalitatea acestora, şi trebuie creată o viziune generală pentru dezvoltarea ulterioară a acestor zone.

Figura 16 Permeabilitate zona B

Discontinuitate a

ţesutului urban


Space Syntax ©2009

Figura 17 Permeabilitate zona A

La o scară mai mică s-au analizat apoi dotarea cu locuri de parcare şi dotarea

cu spaţii verzi versus spaţii de recreere.

S-a inregistrat cate spaţii de parcare sunt furnizate în zonă, specificand 2 categorii: zone cu parcari formale (sunt stabilite prin lege si demarcate de către administratorii zonei), zone cu parcari informale (parcarea de-a lungul străzilor si în zonele vacante, dar nu sunt aprobate legal de municipalitate).

Zonele sunt desenate in baza de date si reprezentate in diferite culori pentru a identifica deficientele, zonele vacante sau zonele ocupate abuziv care trebuiesc reglementate. Astfel vor putea fi localizate zonele cele mai problematice si analizate potenţialele locaţii pentru parcări. S-au putut identifica zonele unde există atât o disponibilitate de spaţiu, cât şi o nevoie precum zone din nordul cartierului Pajura, în vecinătatea serviciilor, zone ocupate de garaje individuale ce pot fi eficientizate, în special în cartierul Aviaţiei.

0%

20%

40%

60%

80%

100%

% informale 40.14% 54.98% 33.56%

% abusive 2.13% 0.00% 0.00%

% formale 57.73% 45.02% 66.44%

Aviatiei Bucurestii Noi Pajura

Figura 18 Locurile de parcare

Într-o analiză aprofundată s-au înregistrat diferenţiat : -spatiile verzi ingradite-neaccesibile


Space Syntax ©2009

-spatiile verzi amenjate- locuri de joaca, parcuri -spatiile verzi dechise neamenajate

Rolul acestor spatii de recreere a fost puternic alterat prin îngrădirea treptată, ce a condus la spatii inerte, formale.

Treptat prin reducerea si controlul excesiv al accesului atractivitatea acestora a scăzut chiar si pentru cei cu drepturi de utilizare.

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%

Spatii verzi amenajate 0.74% 3.09% 6.25%

Spatii verzi semi-private 98.93% 76.53% 91.35%

Spatii verzi accesibile 0.33% 23.47% 2.40%

Aviatiei Bucurestii Noi Pajura

Comparand cele trei studii de caz se observa, in concordanta cu opiniile exprimate in interviurile realizate, o lipsa a spatiilor verzi de interes public in zona Aviatiei in comparatie cu Pajura si in special Bucurestii Noi. Astfel s-a dovedit că spaţiile verzi amenajate sunt în proporţie de 3% în Bucureştii Noi (fără a lua în considerare Parcul Bazilecu), 6,52% în Pajura şi mai puţin de 1% în Aviaţiei. Deasemenea se constată faptul că spaţiile accesibile de către toată luema ocupă un procent foarte mic (între 1% şi 23%).


Space Syntax ©2009

Miza acestor proiecte este în parte redefinirea funcţiunilor, revitalizrea si

activarea acestor spaţii, sporirea atractivităţii în cadrul cartierelor. Din acest punct de vedere este foarte importantă atunci cănd vorbim despre dotarea cu

spaţii verzi, calitatea spaţiilor si nu cantitatea tuturor acestora.

Din acest punct de vedere s-a constatat că în unele cazuri precum în Pajura spaţiile accesibile sunt fragmentate, neierarhizate şi nu satisfac o funcţiune anume, ceea ce face să nu beneficieze de potenţialul major pe care îl reprezintă.

Analiza utilizării domeniului public

S-a realizat o analiză a prezenţei şi fluxurilor pietonale în 6 subzone între cartierele Pajura şi Bucureştii Noi.

Aria s-a împărţit in 6 subzone de studiu considerand strazile principale si accesele in cartier. Cuantificarea s-a facut in cursul unei zile lucratoare, in cursul verii, cu cer senin. În harta de mai jos variatia culorii de la rosu la albastru este corelata cu intensitatea fluxului pietonal, astfel rosu reprezinta punctele cu valori ridicate ale fluxului, iar albastru valorile scazute.

Figura 19 Fluxul pietonal pe oră, zi lucrătoare

Se observa coincidenta punctelor aglomerate cu accesele in zonele de coerţ şi servicii şi deasemenea cu accesibilitatea locală.

Această ultimă analiză vine să sprijine determinarea unor trasee de maxim interes unde se vor concentra o serie de intervenţii în cadrul proiectului.

ERROR: stackunderflow

OFFENDING COMMAND: ~

STACK:

strategie de regenerare zonele asib completat dragos de regenerare 2012sector1.pdf · 5.0...

Documents