strategia naţionala pentru imbatranirea activa

12
NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul actului normativ Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor Vârstnice 2014 - 2020 Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Pe de o parte, se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată. În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul 20 - 64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE. Raportul de dependenţă demografică, definit ca numărul de persoane cu vârsta egală sau mai mare de 65 de ani la fiecare 100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, a fost relativ stabil şi s-a situat la o medie de aproximativ 75 între 1950 şi 1990. Între 1990 şi 2010, acest raport a scăzut la 55, datorită cohortelor numeroase născute după anii 1960, care au intrat în rândul populației în vârstă de muncă. Această evoluţie a reprezentat un important pas înainte pentru economia României. Totuşi, tendinţa în ceea ce privește raportul de dependenţă demografică se inversează drastic şi se preconizează că va ajunge la 100 până în anul 2055. Acest fenomen este cauzat de scăderea continuă a ratei de fertilitate începând cu anii 1970, care s-a accelerat în anii 1990; fluxuri puternice de migraţie în ultima decadă; o tendinţă pozitivă de mai multe decenii de creştere a speranţei de viaţă. Aceste tendinţe sunt chiar mai pronunţate în zonele rurale, unde numărul de persoane vârstnice raportat la o persoană în vârstă de muncă poate fi cu până la de 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populaţie care contribuie la producţia economică ar putea avea ca rezultat o creştere mai mică a venitului pe cap de locuitor şi ar putea limita perspectivele generale de creştere economică. Această tendinţă creează, de asemenea, o provocare în ceea ce priveşte recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate şi asistenţă pentru vârstnici, în special în localităţile izolate. Totodată, profilul epidemiologic al României, exceptându-l pe cel al populaţiei rome, reflectă, în mare parte, profilul celorlalte ţări membre ale UE. Acesta este caracterizat de o prevalenţă redusă a bolilor infecţioase şi de un procent în creştere al bolilor cardiovasculare (boli de inimă şi atac cerebral), cancer şi afecţiuni care apar din cauze externe, inclusiv violenţă şi vătămări. Ca în majoritatea ţărilor membre ale UE, numărul în creştere de persoane obeze şi supraponderale sporeşte presiunea asupra costurilor aferente serviciilor de sănătate şi îngrijire pentru persoanele cu dizabilităţi şi asociate, inclusiv diabetul de tip 2, care reprezintă una dintre afecțiunile cronice cu cele mai mari costuri în lumea occidentală. În general, afecțiunile generate de factori ce ţin de stilul de viaţă, care pot fi preveniţi, reprezintă, de asemenea, un procent din ce în ce mai mare, incluzând consumul de tutun, abuzul de alcool şi factorii de risc aferenţi stilului de viaţă. Cele mai comune boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancer, boli respiratorii şi diabetul reprezintă împreună 86% din mortalitatea totală în România. Slăbirea funcţiei cognitive reprezintă, de asemenea, o condiţie din ce în ce mai prevalentă în societatea în curs de îmbătrânire. De fapt, cel puţin jumătate din numărul total de cazuri de demenţă în rândul persoanelor vârstnice sunt cauzate de maladia Alzheimer În calitate de stat membru al UE, România face permanent demersuri pentru a se apropia de nivelul veniturilor şi al standardului de viaţă din celelalte State Membre UE, deşi recenta criză

Upload: unicasiirepetabila

Post on 01-Oct-2015

15 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Imbatranire activa

TRANSCRIPT

  • NOT DE FUNDAMENTARE

    Seciunea 1 Titlul actului normativ

    Hotrre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naionale pentru Promovarea mbtrnirii Active i Protecia Persoanelor Vrstnice 2014 - 2020

    Seciunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ

    1. Descrierea situaiei actuale Romnia se confrunt cu o transformare socio-economic profund, datorat schimbrilor demografice fr precedent. Pe de o parte, se estimeaz c ponderea populaiei cu vrsta mai mare sau egal cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, pn n anul 2060, existnd posibilitatea de a exercita o presiune puternic asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale i serviciilor de ngrijire de lung durat.

    n acelai timp, se inverseaz creterea, care a avut loc timp de cteva decenii, a populaiei n vrst de munc a Romniei, i anume segmentul 20 - 64 de ani, urmnd o scdere de 30% pn n anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scderi din UE.

    Raportul de dependen demografic, definit ca numrul de persoane cu vrsta egal sau mai mare de 65 de ani la fiecare 100 de persoane cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani, a fost relativ stabil i s-a situat la o medie de aproximativ 75 ntre 1950 i 1990. ntre 1990 i 2010, acest raport a sczut la 55, datorit cohortelor numeroase nscute dup anii 1960, care au intrat n rndul populaiei n vrst de munc. Aceast evoluie a reprezentat un important pas nainte pentru economia Romniei. Totui, tendina n ceea ce privete raportul de dependen demografic se inverseaz drastic i se preconizeaz c va ajunge la 100 pn n anul 2055. Acest fenomen este cauzat de scderea continu a ratei de fertilitate ncepnd cu anii 1970, care s-a accelerat n anii 1990; fluxuri puternice de migraie n ultima decad; o tendin pozitiv de mai multe decenii de cretere a speranei de via.

    Aceste tendine sunt chiar mai pronunate n zonele rurale, unde numrul de persoane vrstnice raportat la o persoan n vrst de munc poate fi cu pn la de 2,5 ori mai mare dect n zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populaie care contribuie la producia economic ar putea avea ca rezultat o cretere mai mic a venitului pe cap de locuitor i ar putea limita perspectivele generale de cretere economic. Aceast tendin creeaz, de asemenea, o provocare n ceea ce privete recrutarea numrului necesar de lucrtori n serviciile de sntate i asisten pentru vrstnici, n special n localitile izolate.

    Totodat, profilul epidemiologic al Romniei, exceptndu-l pe cel al populaiei rome, reflect, n mare parte, profilul celorlalte ri membre ale UE. Acesta este caracterizat de o prevalen redus a bolilor infecioase i de un procent n cretere al bolilor cardiovasculare (boli de inim i atac cerebral), cancer i afeciuni care apar din cauze externe, inclusiv violen i vtmri. Ca n majoritatea rilor membre ale UE, numrul n cretere de persoane obeze i supraponderale sporete presiunea asupra costurilor aferente serviciilor de sntate i ngrijire pentru persoanele cu dizabiliti i asociate, inclusiv diabetul de tip 2, care reprezint una dintre afeciunile cronice cu cele mai mari costuri n lumea occidental. n general, afeciunile generate de factori ce in de stilul de via, care pot fi prevenii, reprezint, de asemenea, un procent din ce n ce mai mare, incluznd consumul de tutun, abuzul de alcool i factorii de risc afereni stilului de via. Cele mai comune boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancer, boli respiratorii i diabetul reprezint mpreun 86% din mortalitatea total n Romnia. Slbirea funciei cognitive reprezint, de asemenea, o condiie din ce n ce mai prevalent n societatea n curs de mbtrnire. De fapt, cel puin jumtate din numrul total de cazuri de demen n rndul persoanelor vrstnice sunt cauzate de maladia Alzheimer

    n calitate de stat membru al UE, Romnia face permanent demersuri pentru a se apropia de nivelul veniturilor i al standardului de via din celelalte State Membre UE, dei recenta criz

  • economic a ncetinit acest proces.

    Pentru a merge pe calea unei creteri economice mai mari, Romnia i-a propus ca obiectiv atingerea unui procent de 70% a ratei de ocupare a forei de munc n cadrul populaiei cu vrsta cuprins ntre 20-64 de ani pn n anul 2020, comparativ cu procentul actual de 64%. n prezent populaia vrstnic reprezint o resurs insuficient folosit a economiei Romniei. Totodat, o scdere progresiv semnificativ a numrului de persoane cu contract de munc ncepe nc de la vrsta de 50 - 54 de ani. n acest interval de vrst, 20% dintre femei i 17% dintre brbai sunt deja pensionai, majoritatea prin programul de invaliditate. n ciuda reformelor din 2005, care au nsprit condiiile de eligibilitate ale pensionrii pentru limit de vrst, pensionarea anticipat prin programul de pensionare pentru limit de vrst rmne la un nivel ridicat. ntre vrstele de 55 i 59 de ani, cu pn la cinci ani nainte de vrsta legal de pensionare, exist deja 2,5 femei pensionare pentru fiecare femeie angajat. n mod similar, ntre vrstele de 60 i 64 de ani, cu pn la cinci ani nainte de vrsta legal de pensionare pentru brbai, exist deja 4,5 brbai pensionari pentru fiecare brbat angajat. Toate aceste aspecte fac dificil atingerea acestei inte de ocupare de 70% fr a recurge i la acest segment de populaie.

    Un alt obiectiv const n reducerea numrului de persoane care prezint risc de srcie sau excluziune social cu 580.000 de persoane pn n anul 2020, raportat la anul de referin 2008. Aceste obiective sunt stabilite prin Strategia Europa 2020 i prin Programul Naional de Reform (PNR) al Romniei i sunt sprijinite de UE, care consider conceptul de mbtrnire activ un element esenial pentru atingerea obiectivelor strategice ale programului Europa 2020.

    Pentru creterea consecvenei dintre angajamentele de politici fcute n contextul Strategiei Europa 2020 i investiiile de la faa locului, Comisia European a adoptat Cadrul Strategic Comun pentru politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, care, printre alte msuri, are n vedere adoptarea unei Strategii privind mbtrnirea activ drept unul dintre cele mai importante instrumente pentru o mai bun concentrare a sprijinului financiar furnizat Romniei din Fondurile Europene de investiii structurale.

    n acest context, Romnia a nceput s elaboreze o strategie pentru promovarea mbtrnirii active i pentru protecia persoanelor vrstnice printr-un proces minuios i incluziv care presupune: 1) o analiz intersectorial extins a situaiei actuale i a problemelor preconizate legate de agenda mbtrnirii active, realizat n cooperare cu Banca Mondial; 2) un proces larg de consultare privind Obiectivele Strategice Naionale i drumul care trebuie urmat;

    3) stabilirea de obiective intermediare i crearea unei liste de msuri prioritare pentru perioada 2014-2020;

    4) crearea unui Plan de aciune care ofer detalii despre modul cum pot fi implementate aceste msuri prioritare n aceast perioad.

    2. Schimbri preconizate n acest sens, proiectul de hotrre vizeaz existena unui cadru normativ n ceea ce privete Promovarea mbtrnirii Active i Protecia Persoanelor Vrstnice pentru perioada 2014-2020, aceasta reprezentnd i o condiionalitate ex-ante a Romniei, stabilit de Comisia European, n accesarea fondurilor structurale aferente perioadei de programare 2014-2020.

    Pornind de la cadrul general al mbtrnirii active din UE, principalele rezultate vizate a fi obinute prin implementarea strategiei sunt:

    1) via mai lung i mai sntoas; 2) creterea nivelului de ocupare a forei de munc la vrste mai naintate; 3) creterea participrii sociale i politice a grupurilor de persoane vrstnice; 4) scderea dependenei persoanelor vrstnice; 5) mbuntirea serviciilor de ngrijire de lung durat.

  • Pe baza principiilor de funcionare, a analizei de context i a procesului de consultare extensiv au fost stabilite trei Obiective generale n domeniul mbtrnirii active, cu obiective specifice aferente i msuri prioritare, astfel:

    Obiectiv general 1. Prelungirea vieii active:

    1.1 Revizuirea legislaiei privind pensionarea: Msuri prioritare:

    Dezvoltarea de programe sociale suplimentare sau ajustarea celor existente pentru a aborda problema scderii acoperirii sistemului de pensii, mai ales n zonele rurale;

    Accelerarea creterii vrstei obligatorii de pensionare pentru femei la o cretere de 4 luni pe an;

    Introducerea unei reduceri corecte din punct de vedere actuarial a pensiilor n cazul celor care se pensioneaz anticipat dup ce acetia ajung la vrsta legal de pensionare;

    Oferirea unei opiuni de pensionare parial celor care satisfac condiiile de eligibilitate pentru pensionare, cu o cretere corect din punct de vedere actuarial a pensiilor dup pensionarea complet;

    Abrogarea prevederii din legislaia muncii prin care contractul de munc se desface automat atunci cnd o persoan ajunge la vrsta legal de pensionare;Luarea n considerare a reducerii ratelor de asigurare social pltite de lucrtori i de angajatorii acestora dup ndeplinirea condiiilor de eligibilitate pentru pensionare;

    Revizuirea condiiilor minime de eligibilitate pentru pensionare pentru candidaii cu contribuii sporadice la asigurrile sociale (de exemplu, pentru pensionarii de invaliditate cu densiti reduse ale contribuiilor);

    Solicitarea scderii costului acoperirii din sistemul de pensii pentru ca sistemul de asisten social s fie inclus n orice proiecie fiscal a sistemului de pensii depus la Ministerul Finanelor Publice n scopul planificrii financiare.

    1.2 Modificri ale politicilor de resurse umane pentru o mai bun integrare a lucrtorilor vrstnici: Msuri prioritare:

    mbuntirea bazei de date a contribuabililor la asigurrile sociale, incluznd caracteristicile individuale, precum i istoricul contribuiilor acestora, n parteneriat cu Autoritatea fiscal, pentru a permite identificarea persoanelor cu risc de pensionare anticipat;

    Introducerea consilierii nainte de pensionare pentru grupurile de angajai care este probabil s ia n calcul pensionarea n viitorul apropiat;

    Instituirea obligativitii ca lucrtorilor mai n vrst s nu fie discriminai la concedierile colective n ntreprinderile mijlocii i mari, astfel nct structura pe vrste a angajailor concediai i pensionai s nu difere substanial de structura general pe vrste a forei de munc;

    Introducerea monitorizrii i planificrii centralizate a forei de munc din serviciile publice pe baza unor caracteristici relevante, inclusiv vrsta i structura;

    Integrarea programelor de voluntariat n politicile de resurse umane din instituiile publice, inclusiv biblioteci, muzee, centre educaionale, centre de reabilitare i ngrijire de lung durat, evenimente culturale i programe de contientizare public.

    1.3 Crearea locurilor de munc favorabile vrstnicilor i care nu afecteaz negativ sntatea. Msuri prioritare:

    Schimbarea concentrrii procedurilor de certificare a invaliditii i dizabilitilor de la diagnosticarea afeciunilor medicale i certificarea beneficiilor, la evaluarea i recptarea capacitii de angajare productiv i de via independent;

    mbuntirea bazei de date a cererilor de pensii i a beneficiilor de invaliditate i dizabiliti, care ar permite monitorizarea mai bun a caracteristicilor individuale ale solicitanilor, a antecedentelor de sntate i de munc ale acestora, a ratelor de respingere

  • a cererilor, precum i a identitii i a caracteristicilor profesionitilor din sntate care certific invaliditatea i dizabilitile;

    Posibilitatea monitorizrii centralizate a cererilor de concedii de odihn i a altor msuri privind sntatea angajailor pentru a permite intervenii timpurii prin consiliere, reabilitare, ajustri ale locului de munc i realocare, astfel nct sntatea s poat fi recptat i pensionarea amnat;

    Revizuirea programului premium pentru Fondul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale prin implementarea sistemului bonus-malus pentru recompensarea

    angajatorilor care fac mbuntiri aprobate ale locului de munc pentru a preveni bolile i accidentele, adaptarea locurilor de munc pentru lucrtorii cu dizabiliti i cei vrstnici i ncurajarea opiunilor de via sntoas;

    Creterea gradului de contientizare n rndul angajatorilor privind beneficiile ajustrilor cu costuri mici ale locurilor de munc necesare pentru a menine o for de munc sntoas i a ridica productivitatea angajailor vrstnici i cu dizabiliti.

    1.4 mbuntirea abilitilor, a capacitii de angajare i a independeei populaiei vrstnice: Msuri prioritare:

    Consolidarea i extinderea programelor vizate de mbuntire a abilitilor, cu un puternic cadru de monitorizare a rezultatelor pentru populaia vrstnic;

    Valorificarea cunotinelor i abilitilor lucrtorilor vrstnici prin programe de mentorat i prin echipe cu vrste diversificate n sectorul public;

    Furnizarea de oportuniti de nvare pentru persoanele vrstnice, n principal pe teme cum ar fi tehnologiile de informare i comunicare (TIC), cunotine n domeniul sntii i finane personale, oferindu-le capacitatea de a participa activ n cadrul societii i a-i gestiona propria via.

    Obiectiv general 2. Promovarea participrii sociale i a unei vrste naintate demne

    2.1 Accentuarea imaginii sociale a populaiei vrstnice i promovarea participrii sociale: Msuri prioritare:

    nfiinarea unui departament de sprijinire a promovarii conceptului de mbtrnire activa n MMFPSPV;

    Elaborarea unui curriculum pentru consilierea n grup a populaiei vrstnice i a unui plan pentru identificarea i extinderea ctre grupurile de aduli vrstnici care se confrunt cu cel mai mare risc de singurtate, excluziune social i depresie;

    Promovarea participrii persoanelor vrstnice la activiti sociale i fizice prin evenimente dedicate;

    ncurajarea voluntariatului;

    Utilizarea mass media pentru a mbunti atitudinile fa de persoanele vrstnice i rolul acestora n societate;

    Eforturi pentru un acces mai bun al populaiei vrstnice la programele de sntate public i la ngrijirea sntii prin campanii de informare public;

    Stabilirea unor studii periodice pentru a monitoriza aspectele sociale, comportamentale i biomedicale ale mbtrnirii, de exemplu, prin participarea la Studiul internaional privind sntatea, mbtrnirea i pensionarea n Europa (SHARE).

    2.2 mbuntirea accesibilitii infrastructurii: Msuri prioritare:

    Revizuirea i consolidarea liniilor directoare ale proiectului universal pentru spaiile publice i cldirile publice, pentru toate proiectele de construcie public noi i de reabilitare a construciilor vechi;

    Finalizarea unui studiu pilot al populaiei vrstnice pentru un ora sau municipiu pentru a identifica cele mai importante obstacole ale infrastructurii publice pentru mobilitatea i independena persoanelor vrstnice; necesitatea ca o proporie stabilit din bugetul de ntreinere a infrastructurii s fie dedicat anual, n mod special, eliminrii acestor

  • obstacole;

    Revizuirea parcurilor auto ale transportului n comun municipal i interurban pentru a identifica proporia de autobuze / vagoane care respect cerinele universale i proporia rutelor acoperite cel puin parial de astfel de autobuze / vagoane; realocarea parcurilor auto accesibile pentru a maximiza numrul de rute acoperite i modificarea programelor afiate public prin adugarea de informaii privind accesibilitatea transportului.

    2.3 Prevenirea abuzurilor asupra populaiei vrstnice i a excluziunii acesteia : Msuri prioritare:

    Elaborarea, adoptarea i implementarea legislaiei privind abuzurile asupra persoanelor vrstnice care acoper definiia i consecinele abuzului asupra persoanelor vrstnice, recunoaterea dreptului la protecia legal i aprobarea furnizrii de resurse financiare publice pentru identificarea victimelor abuzului i pentru furnizarea serviciilor sociale necesare acestora;

    Dezvoltarea curriculumului privind prevenirea, detectarea i rezolvarea cazurilor de abuzuri asupra persoanelor vrstnice i aprobarea pregtirii formale privind abuzurile asupra persoanelor vrstnice pentru profesioniti, personalul auxiliar i studeni n toate domeniile relevante, inclusiv lucrtorii din domeniul sntii, profesionitii din instituiile de aplicare a legii, asistenii sociali i clerul;

    Sprijinirea furnizorilor privai de servicii sociale s dezvolte o linie telefonic sociale de ajutor n caz de urgene, cu funcionare 24 de ore din 24, pentru furnizarea de consiliere, trimiteri i asisten psihologic, persoanele n vrst fiind un grup int prioritar.

    Obiectiv general 3. Obinerea unui grad mai ridicat de independen i siguran pentru persoanele cu necesiti de ngrijire de lung durat.

    3.1 Crearea sistemului unificat de ngrijire de lung durat (LD) Msuri prioritare:

    nfiinarea unui departament pentru ngrijire de lung durat n MMFPSPV, responsabil pentru coordonarea, planificarea i direcionarea problemelor legate de LD la toate nivelurile guvernamentale;

    Explorarea crerii unui Fond pentru LD;

    Revizuirea i mbuntirea cadrului legal existent pentru acreditarea i monitorizarea tuturor tipurilor de furnizori, dezvoltarea pe baza unei implementri continue a instruciunilor de calitate. Aceasta, conform liniilor directoare ale UE pentru Serviciile sociale de interes general, presupune deschiderea pieei, adic includerea furnizorilor privai care urmresc profitul i a celor non-profit i crearea unui teren de joc egal pentru toate tipurile de furnizori, precum i identificarea administrativ i statistic a tuturor serviciilor i facilitilor care furnizeaz LD i asisten social;

    Dezvoltarea ulterioar a unei proceduri existente, dar neimplementate complet, de evaluare multidisciplinar a necesitilor i a unor reguli de atribuire a beneficiilor pentru persoane cu dizabiliti i persoane care au nevoie de LD; mbuntirea managementului afeciunilor care creeaz dizabiliti, prioritizarea programelor de reabilitare pentru a lucra i tri n mod independent, n locul atribuirii de beneficii pe termen lung;

    Crearea de puncte de acces one-stop mpreun cu managementul externrilor n spitale, inclusiv formarea managerilor de caz i a profesionitilor pentru crearea acestor puncte de acces i a proceselor aferente;

    Asigurarea colectrii periodice de date, a monitorizrii i raportrii privind sistemul LD (n cooperare cu o agenie desemnat) fcnd posibile prognoze mai bune privind cererea de LD i necesitile de finanare;

    3.2 Asigurarea de resurse financiare, umane i fizice suficiente pentru sistemul de LD Msuri prioritare:

    Instituirea unui mecanism pentru mprirea poverii fiscale inegale a mbtrnirii ntre regiuni, sub forma transferurilor alocate de la bugetul central ctre bugetele

  • regionale/locale pentru implementarea programelor de asisten social/LD pentru persoanele vrstnice, pe baza numrului de locuitori peste vrsta de 70 de ani dintr-un jude/localitate;

    mbuntirea infrastructurii pentru servicii integrate de ngrijire la domiciliu (cu accent pe zonele rurale i izolate), servicii de ngrijire de zi, cmine de btrni i faciliti de cazare intermediar;

    mbuntirea recrutrii, a pregtirii i a planurilor de pstrare a ngrijitorilor, inclusiv grupuri int pentru recrutare, tipuri de contracte oferite (inclusiv contracte cu norm parial i de voluntariat), stimulente pentru a-i pstra locul de munc i cerine de pregtire practic nainte de certificare;

    nfiinarea unui program/mai multor programe de pregtire privind managementul social i managementul serviciilor de LD i faciliti pentru a pregti viitorii angajai n calitate de directori de cmine de btrni, furnizori de servicii de nhrijire la domiciliu, asisteni sociali i manageri de caz;

    Dezvoltarea de mecanisme de susinere pentru ngrijtorii informali (familia), inclusiv pregtire, acces preferenial la ngrijirea temporar subvenionat (de exemplu, 10 zile pe an n contextul programului de edere n staiuni de tratament) pentru ngrijitori i pentru pacienii ngrijii pe durat lung (nu neaprat prin edere mpreun).

    4. Obiective transversale:

    4.1 ntrzierea mbtrnirii fizice i a apariiei afeciunilor cronice Msuri prioritare:

    Continuarea creterii taxelor pe vicii i revizuirea alocrii acestora, astfel nct resursele mrite s fie alocate pentru finanarea programelor de sntate public i a programelor aferente de mbtrnire activ.

    mbuntirea accesului la programe de finanare care ajut la eradicarea comportamentelor nesntoase, inclusiv reabilitarea n urma abuzului de alcool sau de substane, renunarea la fumat i tratamente de nlocuire a nicotinei i programe de pierdere n greutate;

    mbuntirea programelor de sntate public pentru a spori volumul cunostinelor n domeniul sntii i pentru a promova comportamentele sntoase, mai ales n rndul celor mai vulnerabile segmente ale populaiei;

    Consolidarea preveniei, a diagnosticrii timpurii i a tratamentului depresiei, n special n rndul grupurilor de populaie vrstnic vulnerabil;

    mbuntirea accesului la servicii de sntate pentru comunitile marginalizate, inclusiv cea rom.

    4.2 Pregtirea sistemului de sntate pentru servicii acordate populaiei vrstnice Msuri prioritare:

    Creterea numrului de cursani absolveni de facultate (rezideni) specializai n geriatrie, recrutarea acestora n cadrul forei de munc geriatrice din sistemul de sntate i mbuntirea formrii altor profesioniti din sistemul medical privind managementul de caz comprehensiv al fragilitii, morbiditii multiple i monitorizrii de la distan a strii de sntate;

    Mutarea accentului furnizrii serviciilor de sntate de la seciile spitaliceti ctre seciile de ambulatoriu, conform prevederilor Strategiei naionale de sntate;

    Dezvoltarea, finanarea i implementarea de servicii comunitare i de ngrijire la domiciliu pentru pacienii cu grad mare de dependen cu afeciuni cronice (ventilaie la domiciliu, pompe de nutriie etc.);

    Investiii n dezvoltarea evalurii comprehensive i a instrumentelor de monitorizare pentru colectarea de date detaliate privind starea actual a sntii populaiei tinere i de vrst mijlocie a Romniei pentru a face posibile proiecii pe termen mediu i lung ale cererii de servicii sociale i de sntate, ca i de ngrijire de lung durat;

    Revizuirea politicilor farmaceutice care vor fi din ce n ce mai importante pentru furnizarea de servicii de sntate pentru populaia n mbtrnire.

  • Totodat, fiind identificat n cardul analizei capacitatea instituional insuficient a MMFPSPV ca principal risc pentru implementarea Strategiei, proiectul de act normativ recomand ca MMFPSPV s nfiineze dou departamente speciale ale Ministerului, care s fie responsabile pentru rolul de coordonare a elaborrii, monitorizrii i implementrii Planului de aciune, pentru fiecare din cele trei Obiective generale, cu suplimentarea aferent a resurselor umane necesare funcionrii acestor uniti. Din acest motiv, este recomandat ca MMFPSPV s stabileasc dou noi uniti pentru domeniile de politici publice de promovare a mbtrnirii active i a ngrijirii pe termen lung:

    1) Unitatea de Monitorizare a Programelor de Promovare a mbtrnirii Active, 2) Unitatea de Dezvoltare i Monitorizare a Programelor de ngrijire pe Termen Lung.

    Aceste uniti ar facilita crearea unui grup de coordonare pentru fiecare dintre celelalte dou Obiective naionale, i anume Promovarea participrii sociale i a unei vrste naintate demne i Obinerea unui grad mai ridicat de independen i siguran pentru persoanele cu necesiti de ngrijire de lung durat. Prezentul proiect de hotrre de guvern propune modificarea legislaiei din domeniile asistenei sociale, ocuprii forei de munc, pensiilor i asigurrilor sociale, sntii, omajului etc. astfel nct s poat fi ndeplinite obiectivele strategiei.

    3. Alte informaii

    Seciunea a 3-a Impactul socio-economic al proiectului de act normativ

    1. Impact macro-economic

    Adoptarea i implementarea actului normativ vor avea un impact macro economic pozitiv prin stimularea meninerii n activitate a persoanelor vrstnice i ncurajarea voluntariatului, a participrii sociale, n rndul acestora, aspecte care vor contribui la creterea gradului de ocupare a forei de munc, scderea omajului, creterea consumului i a PIB-ului naional.

    11 Impactul asupra mediului concurenial i domeniul ajutoarelor de stat Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

    2. Impact asupra mediului de afaceri

    Actul normativ nu se refer la acest subiect.

    3. Impact social

    mbuntirea calitii vieii persoanelor vrstnice n condiiile mbtrnirii active n condiii

    optime de sntate. Promovarea unui stil de via sntos, participativ, integrativ, n structura

    sistemului societii, a implicrii civice, att la niel individual ct i de grup/familial reprezint

    scopuri importante ale acestei strategii, toate acestea conducnd la mbuntirea percepiei

    societii asupra persoanelor vrstnice i rolului lor n cadrul societii.

    4. Impact asupra mediului

    Actul normativ nu se refer la acest subiect.

    5. Alte informaii

    Seciunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat,

    att pe termen scurt, pentru anul curent, ct i pe termen lung (pe 5 ani)

    - n mii lei (RON) -

    Indicatori Anul curent Urmtorii patru ani Media pe

    patru

    ani

    1 2 3 4 5 6 7

    1. Modificri ale veniturilor bugetare,

    n plus/minus, din care:

  • a) buget de stat, din

    acesta:

    i. impozit pe profit

    ii. impozit pe venit

    iii. TVA b) bugete locale

    i. impozit pe profit

    c) bugetul

    asigurrilor sociale de stat:

    i. contribuii de asigurri

    2. Modificri ale cheltuielilor

    bugetare, n plus, din care:

    a) buget de stat, din

    acesta:

    i. cheltuieli de personal

    ii. bunuri i servicii

    iii. asisten social

    b) bugete locale:

    i. cheltuieli de personal

    ii. bunuri i servicii

    iii. asisten social

    c) bugetul

    asigurrilor sociale de stat:

    i. cheltuieli de personal

    ii. bunuri i servicii

    3. Impact financiar,

    plus/minus, din care:

    a) buget de stat

    b) bugete locale

    4. Propuneri pentru

    acoperirea creterii cheltuielilor

    bugetare

    5. Propuneri pentru

    a compensa

    reducerea veniturilor

    bugetare

  • 6. Calcule detaliate

    privind

    fundamentarea

    modificrilor veniturilor i/sau cheltuielilor

    bugetare

    Alte informaii

    Seciunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislaiei n vigoare

    1. Msuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ: Proiectul de act normativ propune modificarea urmtoarelor acte normative n vigoare, pentru a include prevederile prezentului proiect de hotrre:

    - Legea nr. 17 din 6 martie 2000 privind asistena social a persoanelor vrstnice, republicat;

    - Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc, cu modificrile i completrile ulterioare;

    - Hotrrea Guvernului nr.174/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc - actualizat conform Hotrrii Guvernului nr.119/2014;

    - Hotrrea Guvernului nr. 377/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la msurile pentru stimularea ocuprii forei de munc, modalitile de finanare i instruciunile de implementare a acestora;

    - Hotrrea Guvernului nr. 278/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la msurile pentru prevenirea omajului, modalitile de finanare i instruciunile de implementare a acestora;

    - Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i completrile ulterioare;

    - Hotrrea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i completrile ulterioare;

    - Hotrrea nr. 1071 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea Strategiei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc 2014 - 2020 i a Planului de aciuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea Strategiei naionale*);

    - Hotrre nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 privind aprobarea Strategiei naionale de sntate 2014 - 2020 i a Planului de aciuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea Strategiei naionale;

    - Lege nr. 78 din 2014 privind reglementarea activitii de voluntariat n Romnia;

    2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaia comunitar n materie cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

    Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

    3. Msuri normative necesare aplicrii directe a actelor normative comunitare Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

    4. Hotrri ale Curii de Justiie a Uniunii Europene Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

    5. Alte acte normative i sau documente internaionale din care decurg angajamente Proiectul de act normativ reprezint condiionalitate ex-ante a Romniei, stabilit de ctre Comisia European n contextul perioadei de programare a fondurilor structurale 2014-2020

    6. Alte informaii

    Seciunea a 6-a Consultrile efectuate n vederea elaborrii proiectului de act normativ

    1. Informaii privind procesul de consultare cu organizaiile neguvernamentale, institute de cercetare i alte organisme implicate Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice a condus eforturile pentru pregtirea Strategiei naionale pentru promovarea mbtrnirii active i pentru protecia

  • persoanelor vrstnice n colaborare strns cu entiti publice i private. Astfel, pregtirea Strategiei naionale pentru promovarea mbtrnirii active i protecia persoanelor vrstnice a beneficiat de mai multe seminarii:

    un seminar de patru zile privind mbtrnirea activ s-a desfurat n perioada 3 - 7 noiembrie 2013, cu participarea tuturor factorilor interesai i a societii civile

    seminarul de modelare a pensiilor a fost organizat n perioada 17 21 martie 2014. Proiectele unor proiecii privind ratele de acoperire ale sistemului de pensii din Romnia, nivelurile beneficiilor i deficitele fiscale au fost rezultate importante ale seminarului

    n perioada 24-28 martie 2014, patru seminarii consultative au fost organizate privind principalele subteme ale mbtrnirii active, i anume: sntatea, ocuparea forei de munc, participarea social i politic i viaa independent a populaiei vrstnice.

    n cea de-a doua faz a pregtirii strategiei, au continuat consultrile n vederea selectrii obiectivelor naionale n domeniul mbtrnirii active. Un proces comprehensiv de consultare a fost lansat pe 25 iunie 2014, cu prezentarea primului proiect al raportului de context Via lung, activ i n putere: Promovarea mbtrnirii active n Romnia i cu discuiile care au urmat privind principalele obiective ale Strategiei. La eveniment a participat un public larg format din 53

    de reprezentani ai diferitelor organizaii publice i private. Ca parte a procesului de consultare, proiectul de raport a fost de asemenea comunicat unei game i mai largi de pri interesate relevante i a primit feedback suplimentar n scris, inclusiv comentarii i prioriti sugerate.

    Lista ageniilor participante la seminarii: Numele organizaiei Participare la

    seminariile i interviurile iniiale, martie 2014

    Participare la

    seminariile

    consultative,

    iunie 2014

    Contribuie prin comentarii

    scrise, iunie-

    septembrie 2014

    A.D.P.R. Asociaia pentru schimbare Complexul multifuncional Caraiman Confederaia Caritas CCD Academia Romn Organizaii ceteneti ale persoanelor vrstnice CSN Meridian Federaia Pensionarilor Fundaia Prinesei Margareta Habilitas Consiliul Naional al Persoanelor Vrstnice Federaia Naional Sindical Organizaia pentru Medicina Muncii Biroul pentru Consilierea i Asistena Persoanelor Vrstnice

    Parteneriatul pentru Dezvoltare Durabil Progenies Centrul de Resurse pentru Voluntariat PROVOBIS Arhiva Romn de Date Sociale Universitatea Bucureti, Facultatea de Sociologie UNHCR Fundaia Crucea Alb Galben Asociatia Tinerilor Medici Geriatri

    2. Fundamentarea alegerii organizaiilor cu care a avut loc consultarea precum i a modului n care activitatea acestor organizaii este legat de obiectul proiectului de act normativ Participarea la seminarii i grupuri de lucru a fost deschis tuturor organizaiilor interesate de acest subiect sau cu activitate n domeniu.

    3. Consultrile organizate cu autoritile administraiei publice locale, n situaia n care proiectul de act normativ are ca obiect activiti ale acestor autoriti, n condiiile Hotrrii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale

    autoritilor administraiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.

  • Actul normativ nu se refer la acest subiect

    4. Consultrile desfurate n cadrul consiliilor interministeriale n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

    Actul normativ nu se refer la acest subiect

    5. Informaii privind avizarea de ctre: a) Consiliul Legislativ

    b) Consiliul Suprem de Aprare a rii c) Consiliul Economic i Social d) Consiliul Concurenei e) Curtea de Conturi

    Proiectul va fi avizat de Consiliul Economic i Social i de Consiliul Legislativ.

    6. Alte informaii

    Seciunea a 7-a Activiti de informare public privind elaborarea

    i implementarea proiectului de act normativ

    1. Informarea societii civile cu privire la necesitatea elaborrii proiectului de act normativ Au fost respectate prevederile Legii nr.52/2003 privind transparena decizional n administraia public.

    2. Informarea societii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului n urma implementrii proiectului de act normativ, precum i efectele asupra sntii i securitii cetenilor sau diversitii biologice Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

    3. Alte informaii

    Seciunea a 8-a Msuri de implementare

    1. Msurile de punere n aplicare a proiectului de act normativ de ctre autoritile administraiei publice centrale i/sau locale nfiinarea unor noi organisme sau extinderea competenelor instituiilor existente Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

    2. Alte informaii

    Fa de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de Hotrre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naionale pentru Promovarea mbtrnirii Active i Protecia Persoanelor Vrstnice 2014 - 2020.

    MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECIEI SOCIALE I PERSOANELOR VRSTNICE

    Rovana PLUMB

    MINISTRUL DELEGAT PENTRU DIALOG SOCIAL

    Liviu- Marian POP

  • Avizm favorabil:

    VICEPRIM-MINISTRU

    MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

    Gabriel OPREA

    MINISTRUL DEZVOLTRII REGIONALE I ADMINISTRAIEI

    PUBLICE

    Liviu Nicolae DRAGNEA

    MINISTRUL FINANELOR PUBLICE

    Darius - Bogdan VLCOV

    MINISTRUL JUSTIIEI

    Robert-Marius CAZANCIUC

    MINISTRUL SNTII

    Nicolae BNICIOIU

    MINISTRUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICE

    Sorin Mihai CMPEANU

    MINISTRUL TRANSPORTURILOR

    Ioan RUS