strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare-partea_ i (1).pdf

Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea 1

Elaborarea politicii nationale de gestionare a

namolurilor de epurareStrategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea 1

Cod Proiect: POSM/6/AT/I.1.2010

Versiune finala

Directia Generala AM POS Mediu

Elaborarea politicii nationale de gestionare a

namolurilor de epurareStrategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea 1

Cod Proiect: POSM/6/AT/I.1.2010

Versiune finala

Iunie 2011


Regionala

275852 WUD WUI 5 A

C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

25 Aprilie 2011

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Iunie 2011


Proiect cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala

Mott MacDonald, Iancu Capitanu Street No 15, District 2, Bucharest, 21361, Romania T +40 21 252 27 38 F +40 21 252 27 37, W www.mottmac.com

Str. Justitiei nr. 59-61, Sector 4, Bucuresti

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare

Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Mott MacDonald, Iancu Capitanu Street No 15, District 2, Bucharest, 21361, Romania T +40 21 252 27 38 F +40 21 252 27 37, W www.mottmac.com

Editie Data Autor Verificare Aprobare Descriere

A 25 Aprilie 2011 Membrii Consortiului Geoff Lawn

Jeremy Hall

Toma Stoia

Jaroslaw Piotrowski Varianta schita

B 31 mai 2011 Membrii Consortiului Geoff Lawn

Jeremy Hall

Toma Stoia

Jaroslaw Piotrowski Varianta final ace include observatiile transmise de catre factorii interesati

C 22 iunie 2011 Membrii ConsortiuluiGeoff Lawn

Jeremy Hall

Toma Stoia

Jaroslaw Piotrowski Varianta finala nr 2 ce include observatiile transmise de catre factorii interesati

Elaborarea si revizuirea raportului

Acest document a fost elaborat pentru partea care l-a contractat si doar pentru scopuri specifice, aferente proiectului mentionat mai sus. Nu trebuie utilizat de nicio alta parte sau intr-un alt scop.

Nu acceptam nicio responsbilitate ce deriva din utilizarea acestui document de o alta parte sau intr-un alt scop sau din existenta unor erori sau omisiuni datorate unor erori sau omisiuni in datele furnizate noua de alte parti.

Acest document contine informatii confidentiale si se afla sub incidenta drepturilor de proprietate intelectuala. Nu trebuie transmis altor parti fara acordul nostru si al autoritatii contractante, in prealabil.

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011

Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I



Capitol Titlu Pagina

1. Introducere 1

1.1 Informatii de baza _____________________________________________________________________ 1

1.2 Scopul si contextul partii 1 a Raportului ____________________________________________________ 1

1.3 Formatul prime parti a Strategiei _________________________________________________________ 4

2. Situatia existenta in Romania privind managementul namolului 6

2.1 Productia, tratarea si eliminarea namolurilor ________________________________________________ 6

2.2 Calitatea namolului ____________________________________________________________________ 9

2.3 Costurile gestionarii nmolurilor i managementul financiar ___________________________________ 16

3. Estimari privind productia de namol 2010-2040 19

3.1 Aspecte economice si de planificare _____________________________________________________ 19

3.2 Dezvoltarea sectoarelor agricole si industriale ______________________________________________ 22

3.3 Proiectiile populatiei __________________________________________________________________ 34

3.4 Proieciile produciei de nmol __________________________________________________________ 38

4. Contextul legal si institutional 43

4.1 Legislatia UE si legislatia romaneasca ____________________________________________________ 43

4.2 Norme ale Statelor Membre pentru calitatatea namolului si a solului ____________________________ 45

4.3 Responsabilitati institutionale in Romania _________________________________________________ 50

4.4 Concluzii si recomandari _______________________________________________________________ 55

5. Cele mai bune practici de management a namolurilor 64

5.1 Metodologii privind cele mai bune optiuni de mediu practicabile (BPEO) _________________________ 64

5.2 Tratarea namolurilor __________________________________________________________________ 67

5.3 Namolul utilizat pe terenuri _____________________________________________________________ 72

5.4 Recuperarea energiei din namoluri_______________________________________________________ 75

5.5 Eliminarea namolului la depozitul de deseuri _______________________________________________ 77

Continut

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




5.6 Tendinte viitoare _____________________________________________________________________ 78

5.7 Eliminarea namolului generat de statiile de tratare a apei _____________________________________ 83

5.8 Cerinte monitorizare __________________________________________________________________ 83

5.9 Cele mai bune practici de management financiar i de control al costurilor _______________________ 92

5.10 Factori ce afecteaza siguranta desfasurarii operatiunilor de gestionare a namolului ________________ 95

5.11 Concluzii si recomandari _______________________________________________________________ 97

6. Analiza Pietei de namol 99

6.1 Piata pentru utilizarea namolui pe terenuri _______________________________________________ 99

6.2 Piata pentru recuperarea energiei din namol ______________________________________________ 122

6.3 Asigurararea unor piete de namol _____________________________________________________ 128

7. Plan de actiune 131

7.1 Obiective strategice si specifice ________________________________________________________ 131

7.2 Aspecte de planificare ________________________________________________________________ 131

7.3 Plan de actiuni pe termen mediu si lung __________________________________________________ 133

7.4 Cerinte de implementare si monitorizare _________________________________________________ 141

Anexe 143 B.1. Prognoze privind populatia ____________________________________________________________ 181

C.1. Legislatia UE si cea romaneasca _______________________________________________________ 182

C.2. Directiva CE si legislatia romana corespondenta ___________________________________________ 201

D.1. Tratarea namolului __________________________________________________________________ 212

D.2. Utilizarea namolurilor pe terenuri _______________________________________________________ 221

D.3. Recuperarea energiei din namoluri______________________________________________________ 223

D.4. Eliminarea namolurilor in depozite de deseuri _____________________________________________ 226

D.5. Costurile tratarii si eliminarii namolurilor __________________________________________________ 227

E.1. Regiunile ecologice din Romania _______________________________________________________ 231

E.2. Clasificarea solurilor in Romania _______________________________________________________ 231

E.3. Concentratia metalelor grele din soluri in Romania _________________________________________ 231

E.4. Depozite de deseuri neconforme in Romania _____________________________________________ 231

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Tabele Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare _______________________________________________ 3

Tabelul 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007) _____________________________________________ 6

Tabelul 2.2: Receptori de namol in Romania (2007) ____________________________________________________ 6

Tabelul 2.3: Rezumatul proceselor existente si propuse pentru tratarea namolurilor de epurare (Studii de Fezabilitate) ____________________________________________________________________________________ 7

Tabelul 2.4: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate) _____________________ 8

Tabelul 2.5: Calitatea namolului de epurare (2010) ____________________________________________________ 11

Tabelul 2.6: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare parametri generali si nutrienti _______________ 12

Tabelul 2.7: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare metale grele si poluanti organici ____ 14

Tabelul 2.8: Calitatea namolului de tratare a apei potabile (2010) ________________________________________ 15

Tabelul 2.9: Starea financiar a operatorilor regionali __________________________________________________ 16

Tabelul 3.1: Utilizarile terenului agricol (mii ha) _______________________________________________________ 23

Tabelul 3.2: Productia agricola (2006 2009) in Lei ___________________________________________________ 26

Tabelul 3.3: Principalele unitati de prelucrare si capacitatile de procesare, 2007 2009 _______________________ 26

Tabelul 3.4: Agricultura ecologica in Romania, 2006 2010 (valori reala pana in 2009, estimari pentru 2010) _____ 27

Tabelul 3.5: Balanta comerciala Agricultura ________________________________________________________ 27

Tabelul 3.6: Valori PIB (date reale pana in 2010, proiectii in perioada 2011 2014) prognoza de primavara 2011) _ 30

Tabelul 3.7: Evolutia industriei Cresteri / descresteri anuale (in %) ______________________________________ 32

Tabelul 3.8: Evolutia agriculturii Cresteri / descresteri anuale (in %) _____________________________________ 33

Tabelul 3.9: Populaia (mii persoane) n anuarul statistic (2008) i EUROSTAT (2010) ________________________ 34

Tabelul 3.10: Populaia (mii persoane) n EUROSTAT __________________________________________________ 35

Tabelul 3.11: 2010 2030 prognoza EUROSTAT ______________________________________________________ 38

Tabelul 3.12: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizate _________________________________ 40

Tabelul 3.13: Progonoza cantitatilor totale de namol in Romania, (tone/an s.u.) ______________________________ 41

Tabelul 3.14: Estimarile productiei de namol realizate pe baza ipotezelor scenariului nr 1 ______________________ 42

Tabelul 4.1: Concentratiile maxime permise ale potentialelor elemente toxice in namol-soluri tratate (mg/kg sol uscat) in Statele Membre si SUA. _____________________________________________________________ 45

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Tabelul 4.2: Nivelul maxim de metale grele (mg / su kg) n nmolul de epurare utilizat n scopuri agricole _________ 47

Tabelul 4.3: Standarde pentru concentratiile maxime de patogeni in namolul de epurare _____________________ 48

Tabelul 4.4: Norme pentru concentratiile maxime pentru contaminantii organici din namolul de epurare (mg/kg s.u. exceptie PCDD/F: ng TEQ/kg s.u.) _______________________________________________________ 49

Tabelul 4.5: Aspecte legale de analizat _____________________________________________________________ 56

Tabelul 4.6: Aspecte institutionale de analizat ________________________________________________________ 58

Tabelul 4.7: Impacturi la nivel regional/local ale propunerilor de imbunatatire a cadrului legal/institutional _________ 59

Tabelul 4.8: Impacturi ale imbunatatirilor propuse, la nivelul Operatorilor de apa si ape uzate __________________ 61

Tabelul 5.1: Procesul de evaluare BPEO ____________________________________________________________ 65

Tabelul 5.2: Scopul principalelor procese de tratare a namolurilor ________________________________________ 69

Tabelul 5.3: Procese curente si avansate de tratare a namolurilor ________________________________________ 69

Tabelul 5.4: Optiuni de reducere a volumului de namol pentru lucrari de mica amploare ______________________ 70

Tabelul 5.5: Trenduri istorice (1995-2006) in utilizarea namolurilor in agricultura si nivelul curent de utilizare (2006) in UE 27 si Norvegia ____________________________________________________________________ 73

Tabelul 5.6: Trenduri previzionate in utilizarea si eliminarea namolurilor in statele membre ale Uniunii Europene ___ 81

Tabelul 5.7: Optiuni de eliminare a namolului de la statiile de tratare ______________________________________ 83

Tabelul 5.8: Cerinte analitice pentru procesare si pentru utilizarea sau evacuarea namolului ___________________ 85

Tabelul 5.9: Costuri de capital ____________________________________________________________________ 94

Tabelul 5.10: Cheltuieli de exploatare (operaionale) ____________________________________________________ 94

Tabelul 5.11: Factorii ce afecteaza siguranta operatiunilor de gestionare a apelor uzate si a namolului ____________ 96

Tabelul 6.1: Criterii de evaluare a pretabilitatii solurilor la aplicarea namolului ______________________________ 101

Tabelul 6.2: Distributia analizei concentratiilor de metale grele in solurile din Romania (16 km caroiaj) __________ 104

Tabelul 6.3: Clasificarea pretabilitatii terenurilor agricole _______________________________________________ 106

Tabelul 6.4: Numarul si marimea exploatatiilor agricole in Romania ______________________________________ 111

Tabelul 6.5: Proprietatea si suprafata padurilor in Romania (2009) ______________________________________ 111

Tabelul 6.6: Programul National de Impadurire (2010) ________________________________________________ 115

Tabelul 6.7: Zone de extractie si amplasarea minelor in Romania _______________________________________ 116

Tabelul 6.8: Tipul si suprafata depozitelor de deseuri _________________________________________________ 117

Tabelul 6.9: Termocentrale din Romania pe baza de combustibil solid (date din 2001) _______________________ 125

Tabelul 7.1: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




raportare __________________________________________________________________________ 134

Tabelul 7.2: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor utilizate prin diferite cai si a calitatii namolului ________________________________________________________________ 135

Tabelul 7.3: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor la nivel local, regional si national _________________________________________________________________________ 136

Tabelul 7.4: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de canalizare _________________________________________________________________________ 137

Tabelul 7.5: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor _________________ 138

Tabelul 7.6: Plan de actiuni Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor ________________ 138

Tabelul 7.7: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor __________________________________________________________________________________ 139

Tabelul A.1: Prezentarea principalelor Proiecte existente si propuse privind Gestionarea namoluilor (din Studii de Fezabilitate) ________________________________________________________________________ 145

Tabelul A.2: Stadiul proiectelor finanate prin msura ISPA _____________________________________________ 174

Tabelul A.3: Stadiul proiectelor finanate prin fonduri de Coeziune Axa prioritar I ___________________________ 176

Tabelul C.1: Concentraiile maxime admisibile de metale grele din nmolurile destinate pentru utilizarea n agricultur (mg/kg de substanta uscat)___________________________________________________________ 185

Tabelul C.2: Valorile limit pentru cantitile anuale de metale grele care pot fi introduse n terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani (kg/ha/an) ________________________________________________________ 186

Tabelul C.3: Criterii de evaluare a pretabilitii solurilor la aplicarea nmolului ______________________________ 188

Tabelul C.4: Numrul analizelor de nmol __________________________________________________________ 190

Tabelul C. 5: Valori ale concentratiilor maxime permisibile pentru potentialele elemente toxice existente in solul tratat cu namol ()mg/kg sol uscat) in Statele Membre ale EU si US _________________________________ 196

TabelulC. 6: Nivelul maxim al metalelor grele (mg/kg/su) existent in namolul de epurare utilizat in agricultura ____ 197

Tabelul C.7: Standarde privind valori maxime ale concentratiilor de patogeni in namolul de epurare ____________ 199

Tabelul C.8: Standarde privind valorile maxime admise pentru contaminantii organici in namolul de epurare (mg/kg su exceptand PCDD/F: ng TEQ/kg su)) ____________________________________________________ 200

Tabel D.1: Procese de tratare care dau o reducere 2 pe scara logaritmica zecimala in E Coli ________________ 214

Tabel D.2: Procese de tratare care in mod tipic dau o reducere 6 pe scara logaritmica zecimala in E Coli ______ 216

Tabel D.3: Cantitati recente de namoluri de epurare reciclate catre agricultura in cele 27 de State membre UE __ 221

Tabel D.4: Trenduri istorice (1995-2006) in utilizarea namolurilor in agricultura si nivelul curent de utilizare (2006) in UE 27 si Norvegia ___________________________________________________________________ 223

Tabe lD.5: Numarul si capacitatea totala a incineratoarelor in Statele membre ____________________________ 224

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Tabel D6: Incinerarea namolurilor ca procent in productia Statelor membre ______________________________ 224

Tabel D.7: Proportia namolurilor eliminate la depozite de deseuri in Statele membre _______________________ 226

Tabel D.8: Tipuri de costuri incluse ______________________________________________________________ 229

Tabel D.9: Costuri relative pentru diferite rute de tratare si eliminare a namolurilor _________________________ 229

Figuri Figura 3.1: Relaiile simplificate dintre variabilele implicate n producerea i managementul nmolului de epurare _ 22

Figura 3.2: Utilizarea terenului arabil (date pentru 2009) _______________________________________________ 24

Figura 3.3: Ponderea populatiei ocupate cu agricultura, 2001-2008 (%) ___________________________________ 25

Figura 3.4: Populatia ocupata in agricultura pe grupe de varsta, 2006 - 2008 ______________________________ 25

Figura 3.5: Evolutia industriei ca procent din PIB _____________________________________________________ 28

Figura 3.6: Productia industriala, 1997 2012 (valori reale pana in anul 2009; estimari pentru 2010 2012) _____ 29

Figura 3.7: Cresteri estimate pentru industrie, 2010 - 2014 _____________________________________________ 31

Figura 3.8: Cresteri estimate pentru agricultura, 2010-2014 ____________________________________________ 31

Figura 3.9: Prognoza referitoare la industrie in functie de regiuni ________________________________________ 32

Figura 3.10: Prognoza referitoare la agricultura in functie de regiuni _______________________________________ 33

Figura 3.11: Populaia Romniei n trecut i n viitor - (EUROSTAT) _____________________________________ 36

Figura 3.12: Descreterea anual a populaiei pe regiuni ntre 2010 i 2030 (EUROSTAT) ____________________ 37

Figura 3.13: Prognoza demografic pe regiuni ________________________________________________________ 37

Figura 4.1: Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea OG 1609/2009) ______ 54

Figura 4.2: Necesitati de imbunatatire a cadrului institutional vedere de ansamblu _________________________ 63

Figura 5.1: Diagrama de tratare si utilizare a namolului ________________________________________________ 68

Figura 5.2: Optiuni pentru recuperarea energiei din dezintegrarea termica a namolului _______________________ 76

Figura 5.3: Trenduri istorice si previziuni in utilizarea si eliminarea namolurilor in UE ________________________ 80

Figura 5.4: Trenduri istorice si previzionate pentru utilizare in agricultura __________________________________ 82

Figura 6.1: Harta zonelor, domeniilor si regiunilor ecologice din Romania ________________________________ 100

Figura 6.2: Zonele vulnerabile la nitrati si terenurile utilizate in Romania _________________________________ 106

Figura 6.3: Structura categoriilor de folosinta a terenului agricol in Romania (valori medii 2007-2009) __________ 107

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Figura 6.4: Suprafata ocupata de culturi agricole 2007-2010 ___________________________________________ 107

Figura 6.5: Distributia terenului arabil in Romania ___________________________________________________ 109

Figura 6.6: Distributia terenului arabil cu panta de sub 5% in Romania___________________________________ 110

Figura 6.7: Distributia padurilor, parcurilor nationale si a rezervatiilor naturale in Romania ___________________ 114

Figura 6.8: Pozitia geografica a activitatilor de extractie a minerurilor (1975) ______________________________ 119

Figura 6.9: Pozitia geografica a depozitelor de deseuri industriale si municipale ___________________________ 120

Figura 6.10: Impactul continutului in apa al namolului asupra capacitatii calorice nete________________________ 122

Figura 6.11: Optiuni pentru recuperarea/reciclarea energiei din namol ____________________________________ 124

Figura 6.12: Amplasamentul termocentralelor pe carbune ______________________________________________ 127

Figura 6.13: Amplasamentul fabricilor de ciment din Romania __________________________________________ 128

Figura D1: Proportia incinerarii si co-arderii namolurilor in Elvetia ______________________________________ 226

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Acronime si abrevieri / Acronyms and abbreviations

Romn Romanian

Title Titlu

Englez English

AB Apa bruta Raw water

RW

AC Autoritate competenta Competent Authority

CA ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

The Authority for Coordination of Structural Funds

ACSF AEF Analiza economica si financiara

Financial and economical analysis

FEA

AFM Administratia Fondului Pentru Mediu Environmental Fund Administration

EFA

AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru POS Mediu SOP Environment Management Authority

Sop Env MA ANAR

Administratia Nationala Apele Romane Romanian Waters National Administration

RWNA

ANCA Agentia Nationala de Consultanta Agricola National Agency for Agricultural Consultancy

NAAG ANIF Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare

Land Reclamation National Agency

LRNA

ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului National Environment Protection Agency

NEPA

AOX Organohalogeni Absorbabili Adsorbable Organohalogens

AOX APM Agentia locala pentru Protectia Mediului

Agency(local) for Environment Protection

AEP

ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Regional Agency for Environment Protection

RAEP

AT Asistenta tehnica Technical assistance

TA

AT Apa tratata Treated water

TW

Auz Apa uzata Waste water

WW

BF Beneficiar final Final beneficiary

FB

BEI Banca Europeana de Investitii European Investment Bank

EIB

BERD Banaca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare European Bank for Reconstruction and Development

EBRD

BNA Bazine cu namol activat Activated sludge tanks

AST

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Romn Romanian

Title Titlu

Englez English

CBA Analiza cost beneficiu Cost benefit analysis

CBA CBO Consum biochimic de oxigen

Biological Oxygen Demand

BOD CCO Consum chimic de oxigen

Chemical Oxygen Demand

COD CE Comisia Europeana

European Comission

EC CNSR Cadrul National Strategic de Referinta

National Reference Strategic Frame

NRSF CE Comisia Europeana

European Commission

EC COT Carbon organic total

Total Organic Carbon

TOC CO (OPEX) Cheltuieli operare

Operating Expenditures

OPEX CI (CAPEX) Cheltuieli de Investitii

Capital Expenditures

CAPEX DADR Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Directorate for Agriculture and Rural Development

DARD

DAT Directia Asistenta Tehnica din cadrul DGMIS Technical Assistance Directorate

TAD

DFC Directia Fonduri de Coeziune Cohesion Fund Directorate

CFD DGAMPOSM Directia generala Autoritatea de Management POS Mediu

General Directorate of the SOP Environment Management Authority

GDSOPE DGDSP Directia Gestiune Deseuri si Substante Periculoase

Waste Management and Dangerous Substances

WMDS DGMA Directia Generala Managementul Apelor

General Directorate for the Water Management

GDWM DPE Directia Programare si Evaluare din cadrul DGAMPOSM

Programming and Evaluation Unit

PEU

DP Decantoare Primare Primary Sedimentation Tanks

PST DS Decantoare secundare

Secondary Sedimentation Tanks

SST Dm3/s Litri pe secunda

Liters per second

l/s EIA Evaluarea impactului asupra mediului

Environmental Impact Assessement

EIA

EIM Evaluarea Impactului asupra mediului

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Romn Romanian

Title Titlu

Englez English

Environmental Impact Evaluation EIE EMPP Evaluarea de mediu pentru planuri/programme (P/P)

The environmental evaluation for plans/programms

EMPP

ESM Evaluarea strategica de mediu Strategical Environmental Evaluation

SEE FC Fondul de Coeziune

Cohesion Fund

CF FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala

European Fund for Regional Development

EFRD

FIDIC Federatia Internationala de Ingineri de Consultanta International Federation of Consulting Engineers

FIDIC FSC Fonduri Structurale si de Coeziune

Cohesion and Structural Funds

CSF GNM Garda Nationala de Mediu

National Environmental Guard

NEG GIS Sistem Informatic Geografic

Geographic Information System

GIS HG Hotarare de Guvern

Government Decision

GD ICPA Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie

Pedology and Agrochemistry Research Institute

PARI

IFI Institutie Financiara Internationala International Financing Institution

IFI

INS Institutul National de Statistica National Statistical Institute

NSI ISPA Instrument de Politici Structurale de pre-aderare

Instrument for the pre-accession Structural policy

ISPA ISPE Institutul de Studii si Proiectari Energetice SA

Institute for Studies and Power Engineering

ISPE Lpcd(lpz) Litri pe persoana si zi(referitor la consumul de apa)

Litres per capita per day(referring to the consumption of water)

lpcd l.e. Locuitor echivalent

Population equivalent

p.e. m Metru

Metre

m

m3/s Metru cub pe secunda Cubice metres per second

m3/s m3/ zi Metru cub pe zi

Cubic metres per day

m3/d m3/an Metru cub pe an

Cubic metres per year

m3/y

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Romn Romanian

Title Titlu

Englez English

Mp Metru patrat Square metres

sqm MADR Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Ministry of Agricultural and Rural Development

MARD

MAI Ministerul Administratiei si Internelor Ministry of Administration and Interior

MAI

MFP Ministerul Finantelor Publice Ministry of Public Finance

MPF

MEF Ministerul Economiei si Finantelor Ministry of Economy and Finance

MEFin

MMP Ministerul Mediului si Padurilor Ministry of Environment and Forests

MEF

MON Materii Organice Naturale Natural Organic Matter

NOM MTS Materii totale in suspensie

Total suspended solids

TSS NS Nivelul de servicii

Levels of service

LOS NRW Apa care nu produce venit

Non revenue water

NRW

OI Organism intermediar Intermediary Body

IB

OM Ordin Ministerial Ministerial Order

MO OR Operator regional

Regional operator

RO OSPA Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice

Pedology and Agrochemistry Studies Office

PASO PAFSIN Poliesteri Armati cu Fibra de Sticla

Glass reinforced Polyesters

GRP POS Mediu Programul Operational Sectorial Mediu

Environment Sectorial Operational Programme

SOP Environment QA/QC Asigurarea si controlul calitatii

Quality Assurance/Quality Control

QA/QC PEHD Polietilena de Inalta Densitate

High density polyethylene

HDPE

PND Planul National de Dezvoltare National Development Plan

NDP

P/P Plan/Program la SEA SEA Plan/Programme

P/P PRGD Planurile Regionale pentru Gestionarea Deseurilor

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




Romn Romanian

Title Titlu

Englez English

Regional Plan for Waste Management RPWM PVC Policlorura de vinil

Polyvinyl chloride

PVC UE Uniunea Europeana

European Union

EU

SEA Evaluare Strategica de Mediu Strategic Environmental Assessment

SEA UIP Unitatea de Implementare a Proiectului

Project Implementation Unit

PIU

SAA Sistem de alimentare cu apa Water Supply System

WSS SCADA Sistem de Supervizare, Control si Achizitie de Date

Supervisory Control and Data Acquisition

SCADA SCE Sistem de Canalizare si Epurare

Wastewater Collection and Treatment System

WCTS STAP Statia de tratare a apei

Drinking water treatment plant

DWTP

SEAU Statia de epurare a apelor uzate Waste water treatment plant

WWTP

SP Statie de pompare Pumping station

PS SF Studiu de fezabilitate

Feasibility Study

FS SW Supervizare de Lucrari

Supervision of Works

SW SWOT Puncte tari, puncte slabe, Oportunitati si Amenintari

Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats

SWOT TN Azot total

Total Nitrogen

TN

TP Fosfor total Total Phosphorus

TP

ToR Termeni de referinta Terms of reference

ToR

TVA Taxa pe Valoarea Adaugata Value Added Tax

VAT

VAN Valoare de Actualizare Neta Net Present Value

NPV

UWWTD Directiva de Tratare Apa Uzata Urbana Urban Wastewater Treatment Directive

UWWTD

WFD Directiva Cadru a Apei Water Framework Directive

WFD

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011




275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


1



1.1 Informatii de baza

Tara: Romania

Titlul Proiectului: Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare (POSM/6/AT/I.1.2010)

Servicii furnizate: Elaborarea unei strategii nationale de gestionare a namolului, elaborarea unei metodologii eficiente de gestionare a namolului in Romania punandu-se accentul pe fezabilitatea unei utilizari benefice.

Institutii finantatoare: UE

Beneficiar: Ministerul Mediului si Padurilor, Autoritatea de Management pentru POS Mediu prin intermediul Directiei Generale POS Mediu

Autoritatea Contractanta: Directia Generala a Autoritatii de Management POS Mediu

Consultant: Mott MacDonald Limited UK, liderul Consortiului cu Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), Romania, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), Romania, si Centrul de Cercetari pentru Biochimie si Biologie Aplicata (BioTehnol), Romania.

Adresa Consultantului: Mott MacDonald Romania SRL, Str. Iancu Capitanu nr. 15, Sector 2, Bucuresti, 21361, Romania

Data contractului: 14 Octombrie 2010

Data de incepere a serviciilor: 01 Noiembrie 2010

Perioada de raportare: 1 Decembrie 2010 24 Iunie 2011 pentru Varianta finala a Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor de Epurare (Partea 1)

1.2 Scopul si contextul partii 1 a Raportului

Strategia Nationala de Management Namol de Epurare (Partea 1) este prima dintre cele trei parti ale strategiei dupa cum urmeaza :

Partea I; introducere situatia actuala a managementului namolului productia de namol (cantitate, calitate) contextual de reglementare optiunile de utilizare / recuperare namol

Partea a II-a; Estimarea costului optiunilor

1. Introducere



2



Criteriile de selectie a optiuni la nivel zonal Strategia de management al namolului de epurare

Partea a III-a; Impactul asupra mediului Planul de actiune.

Obiectivul general al strategiei (si al serviciilor de consultanta - asistenta tehnica) conform termenilor de referinta este imbunatatirea pe termen lung a factorilor de calitate a mediului prin minimizarea efectelor adverse ale managementului inadecvat al namolului. Strategia se bazeaza pe propuneri de metodologii eficiente ale managementului namolului in Romania, incluzand optiuni fezabile de recuperare si de utilizare a namolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul procesului de utilizare si de recuperare a namolului si urmarind constientizarea aspectelor principale ale utilizarii namolului in agricultura.

Scopul Partii I a Strategiei se refera la:

Prevederile legale ale comunitatii nationale si europene privind managementul namolului de epurare, masurile de ajustare a legislatiei in concordanta cu legislatia europeana privind analiza institutionala.

Concluzii privind situatia existenta a managementului namolului in Romania

Pregatirea prevederilor privind productia namolului la nivel inalt in Romania pentru perioada 2010-2040 bazandu-se pe diferite scenarii referitoare la crestere, cererea de apa si colectarea apei reziduale

Identificarea celor mai bune practici de management al namolului aplicabile in Romania

Evaluarea pietei agricole potentiale pentru namol in Romania

Identificarea obiectivelor si a termenelor limita pentru dezvoltarea managementului namolului in Romania si elaborarea unui plan de actiune pentru atingerea acestor obiective, incluzand activitati cheie si responsabilitati in Romania.

Continutul acestui Raport consolideaza punctele cheie ale rapoartelor Activitatii I si de asemenea contine previziuni referitoare la productia si utilizarea viitoare a namolului care vor contribui la selectia (dupa aprobarea MEF) strategiei nationale de namol in Activitatea II.

Proiectul privind Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare este structurat in 3 activitati principale:

Activitatea I Elaborarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare

Activitatea a II-a Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare pentru Romania si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de catre factorii interesati

Activitatea a III-a Constientizare si instruire.

Continutul partii I a strategiei consolideaza concluziile cheie ale livrabilelor Activitatii I si de asemenea prezinta previziunile referitoare la productia si utilizarea viitoare a namolului care vor contribui la selectia strategiei nationale de namol potrivite (obiect al aprobarii MEF) in Activitatea II.



3



Partea I a Strategiei reprezinta a patra livrabila a activitatii I a proiectului. O lista cu principalele livrabile este prezentata in tabelul de mai jos astfel incat livrabila de fata sa poata fi plasata in contextul procesului de raportare al intregului proiect.

Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare

Livrabila Data

Activitatea I Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea 1 Raport privind situatia existenta in ceea ce priveste producerea si gestionarea namolurilor de epurare

n + 4, 28.02.2011

Ghid privind optiunile de eliminare si utilizare a namolurilor provenite de la statiile de epurare n + 6, 30.04.2011

Raport privind cele mai bune practici de gestionare a namolurilor de epurare n + 6, 30.04.2011

Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea 1 n + 7, 31.05.2011

Activitatea II Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare pentru Romania si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de gestionare a namolurilor de catre factorii interesati

Ghidul operatorului privind integrarea ciclului de gestionare a namolurilor in cadrul ciclului general de management al proiectelor

n + 7, 31.05.2011

Brosura privind utilizarea namolurilor in agricultura n + 8, 30.06.2011

Ghid de bune practici pentru monitorizarea si controlul namolurilor de la statiile de epurare n + 7, 31.05.2011

Ghid de monitorizare a terenurilor agricole si zonelor forestiere receptoare ale namolurilor din agricultura

n + 8, 30.06.2011

Model de contract cadru pentru operatorii de apa si asociatiile de fermieri n + 9, 31.07.2011

Program conferinta pentru prezentarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare si a metodologiilor privind managementul namolurilor

n + 9, 31.07.2011

Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a II-a n + 10, 31.08.2011

Activitatea III Constientizare si instruire Model de program de constientizare a publicului cu privire la beneficiiile si pericolele asupra sanatatii si a mediului, atunci cand namolurile se utilizeaza in agricultura

n + 10, 31.08.2011

Materiale de instruire (prezentari, documente utilizate, etc) n + 11, 30.09.2011

Raport privind sesiunile de instruire desfasurate (numarul de ore, participanti, tematici abordate, rezultate obtinute etc)

n + 12, 31.10.2011

Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a III-a - documentul final n + 15, 31.01.2012

Raport privind costurile implementarii strategiei nationale n + 15, 31.01.2012



4



Termenii de referinta prevad, de asemenea, elaborarea rapoartelor administrative ce includ (Raportul initial, Rapoartele trimestriale de progres, Rapoartele intermediare si Raportul final).

Acest raport ar trebui parcurs luandu-se in considerare Ghidul optiunilor de evacuare si utilizare a namolului si Raportul de bune practici privind managementul namolului de epurare emise anterior

1.3 Formatul prime parti a Strategiei

Prezentul raport a fost elaborat conform cerintelor termenilor de referinta (TdR) si este structurat pe capitolele prezentate mai jos. Pentru ca partea I a Strategiei sa poata fi citita ca un document de sine statator, cateva capitole fac referiri la informatii prezentate in livrabilele emise anterior in cadrul proiectului . Sectiunile acestui ghid acopera urmatoarele aspecte

Capitolul 1 Introducere; sunt prezentate obiectivul si cadrul general al proiectului precum si structura si scopul acestui raport (acest capitol)

Capitolul 2 Situatia existenta a managementului namolului; ofera o viziune de ansamblu asupra situatiei actuale privind producerea, calitatea, epurarea si evacuarea namolului din SEAU si STAP, solutiile de gestionare a namolului propuse si adoptate in Romania si informatiile privind costurile si managementul financiar al namolului. Aceste evaluari se bazeaza pe informatiile prezentate in bazele de date nationale, master planuri, studiile de fezabilitate si raspunsurile oferite de OR precum si chestionarele de analiza a calitatii namolului elaborate de Consultant la finalul 2010.

Capitolul 3 Prezinta ipotezele privind factorii de dezvoltare (ex in sectorul agricol si industrial) ce ar putea afecta productia viitoare de namol in Romania. Previziunile referitoare la cantitatile de namol in perioada 2010-2040 s-au realizat utilizand trei scenarii ce reflecta ipotezele privind populatia, productia de namol per individ si rata progresului respectarii cerintelor Directivei UE de Tratare Apa Reziduala Urbana.

Capitolul 4 Cuprinde o prezentare generala a legislatiei romanesti si UE relevante in ceea ce priveste managementul namolului si descrie de asemenea standardele adoptate de statele membre UE in ceea ce priveste namolul de epurare si solul, incluzand concentratiile maxim permise ale elementelor cu potential toxic in solul pre-tratat si nivelul maxim de metale grele in namolul de epurare in vederea utilizarii in agricultura, alaturi de standardele concentratiilor maxime de agenti patogeni si de contaminanti organici. Sunt descrise totodata responsabilitatile organizatiilor implicate in managementul namolului si relatia lor cu cadrul institutional general. Sunt incluse si recomandari specifice privind imbunatatirile necesare in domeniul normelor legale si institutionale si in ceea ce priveste impactul previzionat al masurilor de imbunatatire.

Capitolul 5 Prezinta cele mai bune practici de management al namolului si caracterul convenabil al acestora pentru Romania. Este evidentiata metodologia BPEO si sunt descrise practicile epurarii namolului din SEAU si STAP, utilizarea namolului de epurare pe teren (agricultura, silvicultura si imbunatatiri funciare), in vederea recuperarii energiei si eliminarea namolului de epurare si al celui provenit din tratarea apei potabile catre depozitul de deseuri. Sunt



5



precizate de asemenea si cerintele monitorizarii epurarii, calitatii si utilizarii namolului dar si problemele privind managementul financiar al epurarii si utilizarii namolului.

Capitolul 6 Contine o evaluare a pietei potentiale pentru namolul provenit de la statiile de tratare si epurare a apei pe termen scurt, mediu si lung. Capitolul contine si evaluari ale cerintelor de infrastructura si institutionale necesare pentru transportul, stocarea si aplicarea pe terenuri si imprastierea namolurilor. Finalul acestui capitol contine o evaluare a problemelor specifice legate de utilizarea compostului in Romania.

Capitolul 7 Acest capitol prezinta un Plan de Actiune pentru imbunatatirea gestionarii namolului in Romania. Pe masura ce strategia este elaborata pe parcursul Activitatii II, aceasta sectiune se concentreaza pe obiectivele cheie pentru strategia namolului, precum si termenele limita si activitatile necesare pentru a atinge aceste obiective. Activitatile necesare vor fi elaborate pe parcursul Activitatii II, inclusiv o evaluare a necesarului de investitii.

Anexe Sunt oferite informatii suplimentare privind subiectele relevante prezentate in capitolele raportului.

Continutul Partii I se concentreaza in mare parte pe evaluarea potentialului de utilizare a namolului in agricultura deoarece aceasta procedura este cea mai complexa dintre optiunile ce sunt evaluate, datorita numarului mare de constrangeri (legislatie, mediul inconjurator, costurile si probleme de ordin tehnic)ce trebuie luate in considerare pentru a stabili daca aceasta metoda este viabila sau nu. Informatiile furnizate privind acest subiect nu implica neaparat faptul ca utilizarea namolului in agricultura este principala solutie de recuperare si utilizare benefica a namolului. Optiunile coresunzatoare de recuperare vor varia in functie de caracteristicile specifice si conditiile specifice fiecarei localitati.



6



2.1 Productia, tratarea si eliminarea namolurilor

Inainte de aderarea la Uniunea Europeana majoritatea finantarilor realizate prin ISPA (Instrument Structural pentru Politici de Pre-Aderare) referitoare la infrastructura de apa si apa uzata au inclus reabilitarea, extinderea si construirea de statii noi de epurare, inclusiv tratarea namolului. Majoritatea solutiilor de tratare au inclus ingrosare, fermentare anaeroba, concentrare si deshidratare. Doar in foarte putine cazuri (de exemplu SEAU Baia Mare) namolul a fost deshidratat si stabilizat chimic cu adaos de var. In majoritatea cazurilor continutul de substanta uscata adoptat a fost in domeniul 18 22%. Implementarea unor proiecte ISPA este inca in derulare.

Pentru proiectele realizate in perioada de pre-aderare au fost elaboarate doar cateva strategii de gestionare a namolului. Modalitatile stabilite de operatorii locali pentru eliminarea namolului au avut ca factor determinant, in primul rand, capacitatea de depozitare a fiecarei SEAU, iar din cauza lipsei altor variante si pentru a minimiza costurile, doar 0.2% din namol a fost folosit pe terenurile agricole. Cantitatile de namol eliminate in 2007 pe receptor si metodele de eliminare sunt rezumate in tabelul 2.1 si tabelul 2.2.

Tabelul 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007)

Tip de namol Cantitate (tSU) Namol primar 37643

Namol secundar 18033

Namol mixt 83173

Total 138849 Sursa: ANPM, Raport privind namolul produs de SEAU in Romania, 2007

Tabelul 2.2: Receptori de namol in Romania (2007)

Receptor Cantitate (t SU) Depozitare in SEAU 125737 Eliminare la depozite de deseuri 12630 Utilizare in agricultura 282 Incinerare 0

Alte optiuni de utilizare/eliminare 0 Source: ANPM, Canitatea de namol produsa de SEAU in Romania in 2007

Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007, sectorul de apa si apa uzata este finantat suplimentar prin Fonduri de Coeziune. Acest lucru a determinat adoptarea unei abordari mai coerente in stabilirea optiunilor de tratare si eliminare a namolului de la SEAU.

2. Situatia existenta in Romania privind managementul namolului



7



Proiectele de reabilitare si constructie de SEAU finantate prin programele ISPA si POS Mediu sunt prezentate in Anexa B. Lista include SEAU recent date in functiune, cele aflate inca in etapa de constructie si cele care vor intra in viitorul apropiat in faza de executie.

Una dintre cele mai importante componente ale documentatiei suport pentru Aplicatia de utilizare a Fondurilor de Coeziune este strategia namolului. Fiecare aplicatie pentru FC trebuie sa includa o strategie de gestionare a namolului in care este indicata ruta de eliminare finala a acestuia si schema de tratare necesara. Ruta finala de eliminare este selectata dupa realizarea unei analize cost/beneficiu pentru a determina cea mai eficienta optiune din punctul de vedere al costurilor. Strategiile aprobate de autoritatile locale si de OR, sunt in curs de aplicare.

Tabelul 2.3 prezinta pe scurt principalele procese existente si propuse de tratare a namolului, preluate din strategiile pentru namol din Studiile de fezabilitate, pentru 211 SEAU. Se observa ca tipurile de procese nu sunt definite cu precizie, dar este clar ca multe din SEAU existente nu sunt in functiune, iar majoritatate celor aflate in operare au fermentatie anaeroba si paturi de uscare a namolului si intr-o proportie mai redusa, deshidratare mecanica.

Tabelul 2.3: Rezumatul proceselor existente si propuse pentru tratarea namolurilor de epurare (Studii de Fezabilitate)

Tratare Nr. de SEAU

% SEAU Tratare

Nr. de SEAU

% SEAU

Procese existente Procese propuse

Lipsa informatii 65 30,8 Lipsa informatii 92 43,6 Operare/reabilitare inexistenta

7 3,3

Paturi de stuf pentru namol

1 0,5 Fermentatie anaeroba

32 15,2 Fermentatie anaeroba

44 20,9 Stabilizare (nespecificat)

6 2,9 Aerare prelungita

33 15,6 Fermentatie aeroba

3 1,4 Stabilizare (nespecificat)

9 4,3 Bazin de mineralizare

1 0,5 Deshidatare mecanica

99 46,9 Nestabilizat

1 0,5 Conditionat chimic

6 2,8 Deshidatare mecanica

38 18,0 Dezinfectare

1 0,5 Paturi de uscare

89 42,2 Paturi de uscare

10 4,7 Stabilizare cu var

2 1,0 Stabilizare cu var

7 3,3 Compostare

3 1,4 Compostare

1 0,5 Evacuare la depozite de deseuri

3 1,4 Depozitare (lichid/solid)

23 10,9 Evacuare in rau

1 0,5 Uscare termica

1 0,5



8



Toate schemele de tratare a namolului impun stabilizarea namolului (de obicei, prin fermentatie anaeroba cu valorificarea biogazului), deshidratare mecanica si inmagazinare pentru a se respecta cerintele privind continutul de substanta uscata, respectiv:

35% pentru valorificare in depozitele ecologice de deseuri (conform legislatiei); 18 25% pentru agricultura, impaduriri, imbunatatiri funciare, compostare sau depozitare in alte tipuri

de depozite decat cele ecologice.

Nu toate rapoartele privind strategiile de gestionare a namolului definesc tipul proceselor de tratare a namolului. Fermentatia anaeroba va ramane una dintre metodele importante de stabilizare a namolului, dar aerarea prelungita este de asemenea propusa pentru un numar semnificativ de SEAU (probabil in cazul statiilor mai mici). Numarul SEAU ce folosesc deshidratare mecanica va creste si se va reduce numarul celor care utilizeaza uscarea la aer.

Metodele actuale de elimare a namolului sunt rezumate in Tabelul 2.4. Pentru un numar mare de SEAU, acestea nu sunt prezentate in strategiile de gestionare a namolului, dar este clar ca metoda de eliminare predominanta este depozitarea in afara si in amplasamentul SEAU. Un numar mic de SEAU composteaza namolul (desi nu sunt informatii privind modul de efectuare) si doar doua SEAU folosesc namolul in agricultura.

In general, strategiile de gestionare a namolului incluse in studiile de fezabilitate nu fac recomandari privind metode de utilizare sau eliminare specifice unei SEAU, fiind folosita o abordare mai generala bazata pe ierarhia aplicata in managementul deseurilor. In consecinta, se acorda o atentie prioritara utilizarii namolului pe terenuri, urmata de valorificare energetica prin combustie in centrale termoelectrice si fabrici de ciment, si - doar ca ultima solutie - evacuare la depozite de deseuri.

La elaborarea acestei strategii de gestionare a namolurilor, s-a utilizat baza de date ANPM privind statiile de purare, fiecare avand un cod unic de identificare (CUI) si au fost luate in considerare si informatiile privind noile statii de epurare ce se vor construi in viitor conform master plan-urilor si studiilor de fezabilitate.

Tabelul 2.4: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate)

Receptor de namol Numar de SEAU

Eliminare (depozit de deseuri, gropi de gunoi, depozitare in amplasament) 87 N/A 72 Paturi de uscare 36 Lagune de depozitare 4 Inmagazinare 4 Compostare 4 Batal de namol 2 Agricultura 2

Aproximativ 80% din orasele Romaniei au un sistem combinat de canalizare (apa uzata menajera si apa pluviala). Descarcarile industriale au de asemenea o pondere importanta in debitele finale ce ajung la



9



SEAU; conform ANPM (2008), pentru 7% din toate SEAU, mai mult de 50% din debitele de intrare constituie ape uzate industriale, desi din raspunsurile primite de la Operatorii Regionali la chestionarele trimise de consultat rezulta 4.4% din SEAU. Asadar, e posibil ca descarcarile apelor uzate industriale sa influenteze in mod semnificativ calitatea namolului.

Pentru namolul rezultat de la statiile de tratare a apei, nu se fac aprecieri specifice privind managementul acestuia in studii anterioare si se presupune ca in general acesta este eliminat la depozitul de gunoi. Nu exista informatii consolidate privind cantitatile de namol ce se produc in acest moment. Cantitatea specifica de namol produsa de fiecare statie de tratare a apei potabile (STAP) depinde, insa de sursa apei brute si de modul de tratare, cantitatea de namol rezultata fiind mai mica pentru o sursa subterana de apa si mai mare pentru o sursa de suprafata.

335 STAP deservesc aglomerari cu peste 5000 locuitori (Institutul National de Sanatate Publica 2007), dintre care 69% trateaza ape de suprafata. Numarul total de STAP incluse in Master Planuri si Studii de Fezabilitate este de 164, dintre care doar 21% trateaza ape de suprafata. O analiza detaliata a STAP si a metodelor de tratare a namolului este prezentata in Raportul privind Situatia Existenta (februarie 2011). Prin extrapolare, estimarile consultantului privind cantitatea totala estimate de namol de tratare a apei ar fi de cel putin 20000 t SU/an

Din informatiile limitate furnizate de operatorii regionali prin raspunsurile la chestionarele consultantului, metodele tipice de evacuare a namolurilor sunt: evacuari (ilegale) in rauri, depozitarea in situ si descarcarea in reteaua de canalizare pentru a fi tratat la SEAU. Eliminarea la depozitul de gunoi nu este foarte raspandita din cauza costurilor.

2.2 Calitatea namolului

2.2.1 Calitatea namolului de epurare

Calitatea namolului de epurare se reflecta in urmatoarele proprietati:

continutul de nutrienti, cu valoare de ingrasamant in cazul utilizarii namolului pe teren dar care poate reprezenta o sursa de poluare a apei daca nu este controlat.

continutul de materie organica, important pentru imbunatatirea proprietatilor fizice ale solului cand este aplicat pe teren dar poate fi si o sursa de energie daca este prelucrat prin combustie .

continutul in apa (umiditatea), important pentru utilizarea economica si pentru imprastierea namolului pe teren si maximizarea recuperarii energiei in procesele de combustie.

concentratii ale substantelor poluante - in special metale grele si contaminanti organici - care ar putea reprezenta riscuri in ceea ce priveste protejarea calitatii solului si a recoltei atunci cand namolul este utilizat pe camp si nu este controlat in mod corespunzator.

continutul de agenti patogeni, ce reprezinta un risc pentru sanatatea oamenilor in special in cazul utilizarii namolului in agricultura daca nu este tratat in mod adecvat.

Calitatea namolului produs de fiecare SEAU este determinata de calitatea apei reziduale primite de catre SEAU si de tipul de tratament al namolului si al apelor uzate.



10



Tratarea namolului este importanta in stabilizarea namolului prin reducerea continutului de substante volatile (aproximativ echivalentul continutului de materie organica) pentru a minimiza mirosul si pentru a reduce continutul de agenti patogeni. Tratamentul poate de asemenea modifica compozitia nutrientilor, in special speciile de nitrogen. Este necesara deshidratarea pentru a reduce umiditatea.

Namolul contine inevitabil metale grele si in timp ce sursele industriale pot fi controlate impunand limite de descarcare si cerinte de pretratare pentru anumite industrii, o proportie semnificativa de metale grele deriva din surse difuze precum produsele menajere si apa pluviala. Descrierea surselor de poluanti in namol si concentratiile tipice inregistrate in Europa sunt incluse in anexa E din cadrul Raportului Situatiei Actuale (februarie 2011).

Datele referitoare la calitatea namolului in Romania sunt incomplete. In mod frecvent, namolul prezinta concentratii ridicate de metale din cauza lipsei controlului asupra evacuarilor industriale, insa aceasta situatie s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani, ca urmare a inchiderii unor uzine si a impunerii progresive a masurilor de control.

Avand in vedere faptul ca datele referitoare la calitatea namolului furnizate de operatorii SEAU sunt disponibile in bazele de date ANPM si ANAR, au fost adoptate doua abordari pentru a evalua calitatea actuala a namolului in Romania. Cele doua abordari se bazeaza pe:

chestionarul elaborat de consultant si distribuit operatorilor regionali care a oferit date referitoare la calitatea namolului in perioada 2006-2010 si:

prelevarea si analiza namolului produs in mod curent de 50% din SEAU functionale.

Raspunsurile la chestionare au evidentiat faptul ca nu toate SEAU analizeaza namolul in fiecare an iar unele dintre ele nu au efectuat niciun fel de analiza. Au fost colectate raspunsurile de la 150 SEAU dar doar o treime dintre acestea au putut furniza date privind calitatea fizica a namolului. Analiza chimica a namolului a fost foarte scazuta in 2006 (2-15% in functie de parametru); aceasta a fost imbunatatita pe parcurs pana in 2010 dar este inca scazuta (17% din SEAU efectueaza analiza nutrientilor si a metalelor grele).

Calitatea namolului pentru 2010 este prezentata in Tabelul 2.5. Analiza statistica a datelor indica variatii mari in concentratii, fapt explicabil prin varietatea zonelor de captare folosite de SEAU dar este probabil sa existe si erori analitice deoarece concentratiile minime inregistrate sunt neobisnuit de scazute. Datele privind concentratiile de metale grele sunt nesimetrice, concentratia mediana fiind mai scazuta decat media aritmetica, indicand faptul ca sunt relativ mai putine valori inalte in comparatie cu valorile scazute. Desi concentratiile medii si mediene respecta standardele utilizarii namolului pe terenuri (MO 344/2004), namolul cu valori maxime nu este corespunzator.

Numarul analizelor poluantilor organici este mult mai mic decat al metalelor grele si datele indica faptul ca aceste concentratii medii de PCB si PAHs nu se incadreaza in standardele referitoare la calitatea namolului desi concentratiile mediene o fac, deoarece datele sunt nesimetrice si in acest set de date.

Dupa o revizuire a laboratoarelor acreditate in Romania, ECOIND a fost ales de catre Consultant pentru a preleva si analiza namolul din 50% din SEAU functionale. SEAU selectate reprezinta statiile principale ce produc majoritatea cantitatii de namolul in Romania. Din cele 114 SEAU functionale, 73 au fost vizitate;



11



acestea sunt listate in Anexele E3 si E4 ale Raportului situatiei actuale. In cadrul fiecarei SEAU s-au inregistrat situatia statiei, facilitatile de tratament si locatia punctului de prelevare a namolului (Anexa E5, Raport Situatie actuala).

Tabelul 2.5: Calitatea namolului de epurare (2010)

Parametru

Concentratie

Nr rezultate

% SEAU ce

respecta MO

344/2004 unitate Medie Mediana Minimum Maximum

pH 7,10 7,20 6,50 7,60 37 Substanta uscata % 25,4 23,5 0,25 88,7 51 Solide volatile % ds 45,6 47,0 11,6 72,0 31 Total nitrogen mg/kg ds 23778 16300 6 85000 18 Total fosofor mg/kg ds 5287 572 28 36490 19 Potasiu mg/kg ds 2478 2575 222 6409 8 Cadmiu mg/kg ds 1,38 0,95 0,005 9,7 26 100 Cupru mg/kg ds 165 112,5 0,017 908 38 95 Nichel mg/kg ds 45,7 24,1 0,16 414 32 94 Plumb mg/kg ds 55,3 43,2 0,04 408 34 97 Zinc mg/kg ds 901 666 0,16 8307 40 95 Mercur mg/kg ds 0,52 0,36 0,02 1,49 18 100 Crom mg/kg ds 152,5 45,0 0,03 2205 37 95 Cobalt mg/kg ds 6,01 5,98 0,1 24,9 24 100 Arsenic mg/kg ds 4,15 3,70 0,34 11 12 92 AOX mg/kg ds 83,4 3,60 0 250 7 100 PAH mg/kg ds 9,68 2,69 0,051 34,7 15 60 PCB mg/kg ds 15,3 0,037 0,002 196 13 92 PCDD/F ng TE/kg ds 0 0 0

Sursa: Chestionar aplicat de consultant operatorilor regionali

Pentru SEAU mai mari, namolul a fost prelevat de doua ori in cursul lunii decembrie 2010 si probele au fost analizate luand in considerare o gama larga de parametri. Pentru SEAU din aglomerari mici sau SEAU de dimensiuni mici, a fost luata cate o singura proba iar parametrii au fost analizati conform cerintelor. Au fost analizate astfel 96 de probe, rezultatele fiind descrise detaliat in Capitolul 6 si Anexa E5 a Raportului situatiei actuale.

Rezultatele sondajului privind namolul sunt sintetizate in tabelul 2.6 referitor la compozitia fizica si cea a nutrientilor si in tabelul 2.7 ce reflecta situatia metalelor grele si a poluantilor organici. Concentratia medie de nutrienti este tipica, avand valorile 3,5% N, 1%P si 0,2 %K. Continutul de materie organica de 50% indica faptul ca namolul este in general stabilizat iar valoarea maxima de 80% este valabila pentru namolul brut (nestabilizat). Continutul mediu de substanta uscata de 22% este tipic pentru namolul deshidratat dar gama este foarte larga intre namolul lichid si materialul foarte uscat.



12



Tabelul 2.6 analizeaza distributia statistica a metalelor grele si a contaminantilor organici. Concentratiile medii sunt nesimetrice din cauza unor valori inalte care nu respecta standardele de calitate a namolului pentru folosirea acestuia pe camp. Namolul din peste 90% din SEAU respecta standardele de calitate cu exceptia arsenicului care se incadreaza in aceste standarde doar in 51% din SEAU.

Directiva EC 86/278/EEC nu impune statelor membre stabilirea unei limite pentru arsenic si majoritatea tarilor nu au adoptat aceasta limita deoarece arsenicul nu se considera a reprezenta o problema pentru namol. Doar doua alte tari UE (Belgia si Ungaria) au adoptat limite (22 si respectiv 15 mg/kg SU) care sunt mai inalte decat cele stabilite in Romania. Nivelul redus de incadrare in aceasta limita in Romania indica faptul ca limita stabilita este prea scazuta, de aceea este necesara revizuirea sau chiar anularea necesitatii monitorizarii acestei limite. Daca limita ar fi ridicata pana la nivelul celei stabilite in Belgia, 87%din SEAU ar respecta acest standard.

Tabelul 2.6: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare parametri generali si nutrienti

Parametru Unitate Nr. rezultate Concentratie

Medie Mediana Minimum Maximum

pH 96 7,68 7,70 6,05 9,21 Substanta uscata % 96 22,0 20,6 1,70 77,7 Materie organica % ds 96 49,8 50,3 2,3 79,1 Total nitrogen % ds 95 3,57 3,41 0,47 8,40 Amoniac mg/kg ds 95 1747 1462 0,57 9187 Fosfor mg/kg ds 95 10804 9187 1147 27984 Potasiu mg/kg ds 96 2310 1772 251 6217 Calciu mg/kg ds 47 26847 23870 3743 73920 Magneziu mg/kg ds 47 5847 5474 1776 15270 Sulf % ds 47 0,33 0,28 0,03 0,78

Namolul a fost analizat din perspectiva poluantilor organici precizati de MO 344/2004 dar si a celor luati in considerare pentru includerea in revizuirea Directivei EC (intre paranteze in Tabelul 2.7). In timp ce toate SEAU respecta valorile limita pentru AOX si DEHP si 91% pentru valoarea PCB, nivelul incadrarii pentru LAS si PAH este scazut (40% si respectiv 20%); niciuna din SEAU nu respecta limita propusa pentru NPE.

LAS si NPE apar in mare parte in urma evacuarilor industriale; aceste substante sunt in uzul comun si controlul lor este dificil deoarece pentru a le reduce industria ar fi obligata sa utilizeze alte solutii decat cele curente. Prezenta PAH in namol este dificil de controlat deoarece rezulta din produsele de combustie care ajung in sistemele de canalizare, in special in timpul iernii.

Rezultatele reprezinta o provocare in ceea ce priveste utilizarea namolului in agricultura, intrucat odata cu cresterea nivelului poluantilor organici monitorizati, niciun tip de namol nu va respecta standardele de utilizare. Prin urmare, daca se va hotari utilizarea namolului in agricultura, este recomandat ca valorile limita ale poluantilor organici sa fie reconsiderate avand in vedere urmatoarele:

Lipsa dovezilor stiintifice privind potentialul de risc al poluantilor organici utilizati in agricultura, avand in vedere ca riscul este valabil in special pentru animalele care pasc si intra in contact direct cu namolul solid dar utilizarea namolului pe pasuni este interzisa prin MO 344/2004.



13



Directiva EC nu impune monitorizarea poluantilor organici si este inca neclar daca poluantii organici pot fi inclusi in revizuirea directivei.



14



Tabelul 2.7: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare metale grele si poluanti organici

Parametru Unitate Nr. rezultate

Concentratie Valoare limita MO344/2004

(propunere EC)

% SEAU ce respecta

MO 344/2004 (propunere EC )

Medie Mediana Minimum Maximum

Zinc mg/kg ds 96 1163 860 85,7 7145 2000 91 Cupru mg/kg ds 96 207 177 7,71 716 500 96 Nichel mg/kg ds 96 45,5 31,2 4,15 654 100 96 Cadmiu mg/kg ds 68 5,19 2,09 0,25 124 10 94 Plumb mg/kg ds 96 99,8 67,1 5,03 972 300 96 Crom mg/kg ds 96 128 71,6 11,7 1409 500 94 Mercur mg/kg ds 85 1,24 0,89 0,19 6,08 5 98 Bor mg/kg ds 44 85,1 70,5 1,25 296 - Cobalt mg/kg ds 47 9,47 7,52 0,78 37,5 50 100 Fier mg/kg ds 47 21723 17987 1311 5914,9 - Mangan mg/kg ds 47 1097 449 32,8 12685 - Molibden mg/kg ds 31 3,76 3,27 1,39 22,0 - Arsenic mg/kg ds 47 13,9 9,87 0,63 65,2 10 51 Seleniu mg/kg ds 47



15



Probele de namol au fost de asemenea obiectul examinarii microbiologice. Rezultatele indica in mod tipic prezenta Salmonella (62% din probe) iar numarul de bacterii coliforme fecale s-a incadrat intre 103 si 108 MPN/g ds cu o medie geometrica de 106 MPN/g ds.

2.2.2 Namolul de tratare a apei potabile

Spre deosebire de namolul de epurare, nu exista cerinte specifice privind analiza namolului ce provine din tratarea apei potabile, prin urmare datele referitoare la acest tip de namol de obicei lipsesc.

Namolul STAP este un amestec de materie coloidala si materie organica dizolvata, nisip, particule de lut, microorganisme, fier coloidal si hidroxid de aluminium, produse de precipitare ale caror concentratii depind de calitatea apei de suprafata si de tipul de coagulanti folositi. Implicit, pe langa paramterii analizati in mod normal in vederea utilizarii pe camp, namolul provenit din apa potabila poate contine concentratii semnificative de fier, mangan sau aluminiu.

Chestionarul trimis operatorilor regionali de catre consultanti a fost completat de catre 82 de companii. Cei mai multi nu au putut oferi date privind calitatea namolului ce provine din apa potabila. 12 companii au inclus date privind PH-ul dar numarul companiilor care au oferit date privind alti parametri este mai mic. Prin urmare, interpretarea datelor s-a realizat cu multa atentie deoarece acestea nu sunt reprezentative pentru calitatea generala a namolului de apa potabila in Romania dar pot indica eventualele probleme. Datele furnizate de operatori sunt sumarizate in tabelul 2.8.

Tabelul 2.8: Calitatea namolului de tratare a apei potabile (2010)

Parametru Unitati

Concentratii

Nr. rezultate

% STAP ce

respecta MO

344/2004 Medie Mediana Minimum Maximum

pH 7,01 7,21 6,02 7,63 12 Substanta uscata % 0,058 0,020 0,0003 0,22 5 Solide volatile % ds 5,48 5,48 5,48 5,48 1 Total nitrogen mg/kg ds 78,5 16,4 6,82 288 6 Total fosfor mg/kg ds 440 12,0 1,5 2,17 5 Potasiu mg/kg ds 1171 1013 0,30 2,17 7 Cadmiu mg/kg ds 11,5 6,40 1,86 38,9 6 67 Cupru mg/kg ds 95,1 113 14,7 169 7 100 Nichel mg/kg ds 74,0 25,9 18,1 183 7 71 Plumb mg/kg ds 105 32,9 0,30 508 7 86 Zinc mg/kg ds 746 363 1,60 2,35 8 88 Mercur mg/kg ds 14,1 1,90 0,055 78,1 7 71 Crom mg/kg ds 87,3 10,8 3,77 324 4 100 Cobalt mg/kg ds 27,0 5,43 2,93 110 7 86 Arsenic mg/kg ds 85,9 12,3 1,47 444 6 33 AOX mg/kg ds 1,25 1,25 0,010 2,48 2 100 PAH mg/kg ds 18,3 1,35 0,010 104 6 83 PCB mg/kg ds 0,23 0,015 0,002 1.30 6 83 PCDD/F ng TE/kg ds 6,50 6,50 6,50 6,50 1 0



16



Sursa: Chestionar Consultantului aplicat operatorilor regionali

Continutul de nutrienti si solide volatile din namolul de tratare a apei potabile este nesemnificativ si de aceea nu prezinta beneficii pentru utilizarea in agricultura. Concentratia de metale grele din acest tip de namol este semnificativa si este posibil sa nu se incadreze in standardele utilizarii in agricultura. Arsenicul poate fi de asemenea un element ce impune restrictii, avand in vedere ca doar 33% din namolul de tratare a apei potabile se incadreaza in standarde din acest punct de vedere. In plus, concentratiile medii si mediene ale metalelor grele si ale poluantilor organici in namolul de tratare a apei potabile sunt mai mari decat cele prezente in namolul de epurare.

2.3 Costurile gestionarii nmolurilor i managementul financiar

2.3.1 Performanele financiare ale Operatorilor Regionali

Situaia financiar a operatorilor regionali de ap a fost descris n amnunt n Raportul privind stadiul actual al producerii i gestionrii nmolurilor. Tabelul 2.9 prezint un sumar al managementului financiar al fiecrui OR.

Tabelul 2.9: Starea financiar a operatorilor regionali

Operatorul regional

Lichiditate Rentabilitate ndatorare Eficien

Alba normal sczut bun foarte bun Arad prea mare bun foarte bun normal Bihor normal bun la limit normal Bistria la limit sczut prea mare sczut Clrai prea mare sczut la limit normal Caras Severin insuficient la limit sczut prea mare la limit sczut Cluj Slaj mare bun prea mare sczut Covasna normal normal negative foarte bun foarte bun foarte bun Dmbovia normal normal bun foarte bun foarte bun foarte bun Galai la limit sczut prea mare sczut Giurgiu prea mare bun prea mare foarte bun normal Gorj prea mare normal foarte bun foarte bun foarte bun normal Harghita normal normal negative foarte bun foarte bun normal Hunedoara normal sczut prea mare normal Maramure normal bun la limit normal Mure normal sczut normal Neam prea mare sczut prea mare normal Olt prea mare normal bun prea mare prea mare normal Prahova normal sczut la limit foarte bun Satu Mare mare sczut prea mare normal Sibiu Media prea mare normal bun foarte bun foarte bun normal Sibiu normal prea mare normal Suceava foarte sczut normal sczut prea mare foarte bun normal Teleorman prea mare normal foarte bun foarte bun foarte bun normal Timi normal bun foarte bun normal Vaslui normal sczut prea mare normal Vrancea prea mare normal bun foarte bun foarte bun sczut

Operatorii regionali au cele mai slabe performane n zona rentabilitii, consecin a dou cauze diferite: nivelul nalt al cheltuielilor de exploatare unitare (n principal cele cu personalul) i/sau nivelul sczut al tarifelor.



17



Dac ratele de eficien sunt n general normale, lichiditatea pare a fi uneori neobinuit de mare, dar acesta rata este deformata de cumularea disponibilului pentru investiii publice cu disponibilul pentru exploatare. Efectul separarii operatiilor curente de cele de investitii este pus in evidenta de calificativele cu caractere italice.

Chiar dac starea financiar a operatorilor financiari este divers, sunt posibile cteva concluzii generale privind ansamblul OR:

Realizarea unei analize financiare consistente i relevante impune separarea activitilor de exploatare curente de cele privind derularea investiiilor publice;

Rentabilitatea general a OP este limitat, n principal datorit rezultatului de exploatare modest; la finele anului 2009 tarifele au ajuns aproape de limita de suportabilitate i ca urmare, eventualele cheltuieli de exploatare suplimentare sunt la rndul lor limitate atta vreme ct nu sunt optimizate/reduse alte costuri;

Orice cheltuial de exploatare suplimentar (de exemplu redevena sau costurile tratrii/nlturrii nmolului) impune o cretere a tarifelor;

Pe parcursul anului 2010, operatorii regionali au demarat investiiile finanate prin Fondurile de Coeziune. Tarifele au fost majorate pentru a acoperi cheltuielile suplimentare generate de aceste investiii i o parte din majorare (profitul i redevena) a fost transferat n fondul de ntreinere, nlocuire i dezvoltare (IID);

Cresterea tarifelor din anul 2010 implica tarife pentru serviciile de apa si apa uzata simai apropiate de limita de suportabilitate.

Unii operatori pot suporta totusi cheltuieli de exploatare suplimentare (ca de pild costurile de tratare a nmolurilor) prin creterea tarifelor pn la limita de suportabilitate. Aceast concluzie este corect numai dac situaia financiar i operaional a operatorilor nu se deterioreaz n viitor.

2.3.2 Dificulti de estimare a costurilor de exploatare

n conformitate cu recomandrile actuale ale ANRSC, companiile de ap au organizate dou centre de costuri: ap i ape uzate.

Centrul de costuri ape uzate nregistreaz toate cheltuielile produse de epurare, incluznd cheltuielile specifice pentru gestionarea nmolului (tratare i nlturare). n aceste condiii, este dificil s fie separate i analizate costurile de gestionare a nmolului pentru a mbunti managementul financiar al activitii. Ca urmare a acestei stri de lucruri, datele referitoare la costurile tratrii nmolului sunt de obicei neclare i incomplete. Multe din aceste costuri pot fi doar aproximate, nefiind menionate explicit n sistemul contabil al operatorului regional.

Centrele de costuri ap potabil nregistreaz toate cheltuielile produse de tratarea i distribuia apei, fr s fac o separare net a cheltuielilor generate de prelucrarea i eliminarea nmolului.

Experiena din celelalte ri ale Uniunii Europene arat c nelegerea aprofundat i, ca urmare, controlul aspectelor financiare ale gestionrii nmolului sunt posibile numai n condiiile unei separri nete a cheltuielilor pentru nmolul de epurare fata de cele pentru colectarea i epurarea apelor uzate. De asemenea, costurile privind gestionarea namolului de tratare ar trebui separate de costurile privind tratarea si distributia apei potabile.



18



2.3.3 Evaluarea costurilor de capital

Este rezonabil s se considere c, dac staiile de epurare aprobate se vor construi n conformitate cu specificaiile proiectelor elaborate pentru finanarea din fonduri europene, funcionarea lor va fi eficient din punct de vedere financiar i economic, ca urmare a analizelor cost / beneficii particulare i cuprinztoare incluse n studiile de fezabilitate.

Cu toate acestea, chiar dac baza economic i financiar a acestor investiii n ape uzate este corect i complet, ca urmare a evoluiei economice i sociale a mediului, datorit unor probleme specifice, investiiile finanate de Uniunea European odat terminate pot, n unele cazuri, s nu realizeze efectele financiare scontate i echilibrul financiar a unor operatori regionali s rmn precar.

Capabilitatea OR de a genera suficient disponibil pentru a acoperi nevoile financiare n timpul realizrii investiiei este, n unele situaii, redus, crend probleme aditionale de lichiditate.

Analiza financiar folosit n studiile de fezabilitate pentru a demonstra calitatea diferitelor soluii i scheme de finanare este standardizat i corespunde scopurilor unor asemenea studii. Aceast abordare are avantajul comparabilitii diferitelor studii.

Principalul punct slab a acestei abordri consta n superpoziia diferitelor investiii atunci cnd unul i acelai operator realizeaza mai multe proiecte la rnd. Prima investiie poate avea efecte pe durata aplicrii celei de a doua i situaia financiar de ansamblu va fi rezultatul ambelor proiecte, fr a exista posibilitatea separrii contribuiei specifice.



19



3.1 Aspecte economice si de planificare

Mai muli factori macroeconomici pot acest impact asupra cantitilor (din prezent sau viitoare) de nmol produs i asupra posibilelor ci de utilizare / valorificare, n conformitate cu Directivele Europene i cu legislaia romneasc n domeniu.

Date relevante sunt precizate n diferite surse naionale i ale Comisiei Europene, ca de pild : Comisia Naional de Prognoz, Institutul Naional de Statistic, master planurile, studiile de fezabilitate i strategiile referitoare la nmol din fiecare jude, Planul Naional de Dezvoltare (2007-2013), strategiile naionale privind deeurile i apele uzate, standardele i intele stabilite n Tratatul de Aderare la Uniunea European, statisticile EUROSTAT. n unele situaii, datorit diferitelor probleme, cum ar fi efectele crizei asupra scenariilor de planificare, proieciile fiabile sunt valabile numai pe termen scurt sau mediu.

Principalii factori care influeneaz producia de nmol de epurare sunt:

Populaia (de obicei considerat la nivel judeean sau regional pentru planificarea strategic); Impactul schimbarilor climatice asupra agriculturii si a resurselor de apa;

Consumul specific de ap potabil (litri/zi/persoan); Ratele de conectare la reelele de ap i de canalizare;

Calitatea reelelor de ap i de canalizare (pierderi, fluxuri, infiltraii etc.) Cantitatea i caracteristicele apelor uzate epurate;

Procesul de epurare a apelor uzate;

Opiunile de valorificare/utilizare/depozitare/eliminare a nmolului;

Dezvoltarea industriei n anumite zone;

Dezvoltarea agriculturii n diferite zone;

Veniturile gospodriilor populaiei.

Factorii de mai sus sunt interdependeni i sunt abordai ca atare pentru dezvoltarea Strategiei Naionale de Management al Nmolului.

Relevana / semnificaia factorilor din lista de mai sus sunt diferite, dar exist cteva tendine principale care pot fi luate n calcul n elaborarea strategiei, cum ar fi:

Prognozele privitoare la schimbrile climatice chiar dac difer una de alta, n funcie de momentul elaborrii lor si de autori au cateva constante: tendina de nclzire global, de reducere a cantitii

3. Estimari privind productia de namol 2010-2040



20



precipitaiilor, de modificare a ciclului obinuit al anotimpurilor. Din punctul de vedere al gestionrii nmolurilor de epurare, luare n considerare a schimbrilor climatice presupune elaborarea unor scenarii care in cont de posibila diminuare a fluxurilor de ape uzate colectate n sistemele de canalizare.

Populaia (rii, judeelor, localitilor): diferitele prognoze (romneti i europene) nu folosesc de regul scenarii diverse pentru a estima tendinele demografice viitoare; cu toate acestea, unele studii (neoficiale) iau totui n calcul mai multe scenarii, deoarece s-a dovedit c scenariul unic a fost prea pesimist1.

Consumul de ap pe persoan s-a stabilizat la 120-130 litri/zi/persoan; evoluia consumului de ap n judeele i localitile n care s-au aplicat proiecte de modernizare a reelelor confirm c aceast valoare este relevant pentru generarea de nmol n staiile de epurare a apelor uzate.

Ratele de conectare la reelele de canalizare i la staiile de epurare sunt inte stabilite prin Tratatul de Aderare; conform master planurilor, n unele judee sunt prevzute unele variaii de la intele naionale, dar nivelul final prevzut este conform intelor din Tratatul de Aderare.

Disponibilitatea fondurilor necesare pentru a finana dezvoltarea viitoare a colectrii apelor uzate i a sistemelor de epurare ca i dezvoltarea prelucrarii i gestionrii nmolului (de pild: operaii noi sau suplimentare de tratare, transport, mprtiere pe teren a nmolului, echipamente specifice); disponibilitatea fondurilor afecteaz gradul de dezvoltare a sistemelor de prelucrare / valorificare a nmolurilor, cantitatea i calitatea acestuia.

Proiectele deja aplicate de modernizare a infrastructurii pentru apele uzate n vederea atingerii standardelor europene de performan.

Dezvoltarea sistemelor de epurare a apelor uzate constituie variabila major, cu impact direct asupra cantitii i calitii nmolului produs.

Procesele de epurare a apelor uzate (inclusiv prelucrarea nmolului) au de asemenea un impact direct asupra cantitii i calitii nmolului rezultat, ca i asupra cheltuielilor de capital necesare i a cheltuielilor operaionale.

Prognozele disponibile referitoare la dezvoltarea industriei folosesc o singur ipotez i de aceea nu pot fi considerate drept un item variabil; datele referitoare la industriile care pot constitui o eventual destinaie pentru nmolul tratat vor fi detaliate n momentul lurii n considerare a opiunilor de valorificare / utilizare / depozitare a nmolului la nivel regional.

Prognozele disponibile referitoare la dezvoltarea agriculturii folosesc o singur ipotez i de aceea nu pot fi considerate drept un item variabil; n acelai timp, cnd agricultura este o destinaie posibil a nmolului tratat, asemenea date devin relevante pentru deciziile strategice finale.

_________________________

1 vezi Statistical Journa

strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare-partea_ i (1).pdf

Documents