strategia de dezvoltare locală...strategia de dezvoltare locală a comunei măgirești pentru...

Strategia de dezvoltare locală

a Comunei Măgirești în

perioada 2021-2027

Strategia de dezvoltare locală a Comunei Măgirești pentru perioada 2021-2027

1

Cuprins

I. Introducere .................................................................................................................................... 3

1.1 . Abordările dezvoltării durabile ................................................................................................. 3

1.2 . Principii de lucru ........................................................................................................................ 4

1.3. Dezvoltarea durabilă a Comunei Măgirești ............................................................................... 7

II. Metodologie de lucru.................................................................................................................... 8

2.1 . Analiza de potențial al zonei ..................................................................................................... 8

2.2 . Analiza swot pe domenii de interes major- cu scopul de a stabili direcțiile strategice și de a prioritiza intervențiile ................................................................................................................ 8

2.3. Formularea viziunii, menita să orienteze planificarea și dezvoltarea unui sistem de obiective și măsuri adecvate ..................................................................................................... 10

2.4. Etapa de consultare/validare a strategiei................................................................................ 11

2.5 . Implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare durbilă ....................................... 11

2.6. Instrumente de lucru ............................................................................................................... 11

III. Prezentare generală.................................................................................................................... 12

3.1 Județul Bacău ........................................................................................................................... 12

3.1.1 Alimentarea cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate ................................................... 14

3.1.2 Drumurile publice ................................................................................................................. 17

3.1.3 Salubrizarea localităților ....................................................................................................... 17

3.1.4 Infrastructură sanitară ............................................................................................................ 19

3.1.5 Educație ................................................................................................................................... 19

3.1.6 Turism ...................................................................................................................................... 20

3.2 Descrierea Comunei Măgirești.................................................................................................. 21

3.2.1 Istoricul Comunei Măgirești .................................................................................................. 21

3.2.2 Așezare geografică ................................................................................................................. 21

3.2.3 Elemente ale cadrului natural ................................................................................................ 22

3.2.4 Populația și forța de muncă ................................................................................................... 22


2

3.2.5 Amenajarea teritoriului ........................................................................................................... 23

3.2.6 Probleme de mediu și factori de risc natural ........................................................................ 23

3.2.7 Infrastrucura ........................................................................................................................... 24

IV. Analiză swot a Comunei Măgirești ............................................................................................ 36

4.1 Analiza swot-social .................................................................................................................... 36

4.2 Analiză swot-economie locală .................................................................................................. 38

4.3 Analiză swot- mediul înconjurator ............................................................................................ 41

4.4 Analiză swot-educație și cultură ............................................................................................... 43

4.5 Analiză swot- infrastructură ...................................................................................................... 44

4.6 Analiză swot- guvernare locală................................................................................................. 45

4.7 Analiză swot- managementul situațiilor de urgențe și siguranța traficului rutier ................ 46

4.8 Analiză swot- Comuna Măgirești .............................................................................................. 49

V. Strategia de dezvoltare durabilă a Comunei Măgirești ............................................................ 51

5.1 Obiective strategice ................................................................................................................... 51

5.2 Portofoliu de proiecte ................................................................................................................ 55

5.3 Potențiale surse de finanțare .................................................................................................... 80

5.4 Implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de dezvoltare locală ......................... 90


3

I. Introducere

1.1 . Abordările dezvoltării durabile

În comunitatea europeană, aplicarea principiilor dezvoltării durabile s-a făcut după Conferinţa Ecologică a Naţiunilor Unite(Stockholm), în anul 1972. Mai exact, în 1973 s-a luat decizia aplicării primului Program de Acţiune de Mediu. Conform acestui program dezvoltarea economică, prosperitatea și protecţia mediului erau considerate interdependente.

Cele mai importante obiective de acţiune în acest sens au fost stabilite ca fiind următoarele: ▪ Prevenirea și reducerea pagubelor ecologice; ▪ Conservarea unui echilibru ecologic; ▪ Folosirea raţională a resurselor naturale.

Pentru prima dată se sublinia necesitatea unei evaluări amănunţite a impactului pe care îl au alte politici asupra mediului, urmărindu-se în principal evitarea oricărei activităţi dăunătoare acestuia.

O schimbare strategica semnificativă a fost reprezentată de al cincilea Program de Acţiune de Mediu

(1992-1999) care aducea mai multe elemente performante și inovative:

▪ Dezvoltarea durabilă, conform definiţiei Comisiei Brundtland(Conferinţa de la Rio) devenea obiectivul principal al programului;

▪ Programul se orienta pe sectoare – ceea ce permitea integrarea problemelor de mediu în sectoarele cele mai poluante (transporturi, energie, agricultură etc.); se punea accentul pe transportul în comun, eficiența energetică (inclusiv prevenirea risipei de energie) și utilizarea resurselor de energie regenerabilă-solară, eoliană etc.;

▪ Orientare bazată pe consens ce lua in considerare rolul crucial al organizaţiilor neguvernamentale și al autorităţilor locale în reprezentarea interesului general al mediului.

Cel de-al şaselea Program de Acţiune de Mediu (2001-2010)- conform acestui program strategia de dezvoltare durabilă a UE se concentrează pe patru domenii: schimbări climatice, transporturi, sănătate publică și resurse naturale. El a fost elaborat plecând de la premisa că un mediu sănătos este esenţial pentru prosperitatea și calitatea vieţii și se bazează pe dorinţa cetăţenilor uniunii de a trăi intr-un mediu mai sănătos (se observă deja schimbarea sensului de acţiune fată de celelalte cinci programe, coborându-se adresabilitatea programului până la nivelul cetăţeanului). Programul a fost dur criticat și contestat de o serie de organizaţii neguvernamentale" radicale" de protecţia mediului.

Referitor la România, acest al şaselea program are o implicaţie importantă asupra procesului ei de integrare europeană, fiindcă a fost gândit în contextul unei Europe lărgite și bazat pe implicarea lărgită a publicului (inclusiv din țările candidate), sub deviza "Mediu2010: Viitorul nostru, alegerea noastră".

La Rio de Janeiro, în 1992, peste 170 de state și un număr impresionant de organizaţii neguvernamentale au susţinut un plan de acţiune pentru dezvoltarea globală a secolului Strategia Uniunii Europene de Dezvoltare Durabilă a fost realizată, pentru prima oară în anul 2001, şi relansată în anul 2006 de către Consiliul European. Aceasta prevedea o abordare integrată a trei direcţii de lucru, şi anume: dezvoltarea economică, protecţia mediului şi incluziunea socială.


4

1.2 . Principii de lucru

În ceea ce priveşte elaborarea unei amenajări durabile vor trebui să fie luate în considerare principiile

următoare, care vizează o dezvoltare durabilă şi echilibrată din punct de vedere regional.

• Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate și de îmbunătăţirea competitivităţii

Deciziile și investiţiile cu efecte teritoriale se orientează prin raportare la un model de dezvoltare

policentrică, atât la nivel european cât și la nivel naţional și regional.

• Promovarea încurajării dezvoltării generate de funcţiunile urbane și de îmbunătăţirea relaţiilor dintre oraşe și sate

Sistemele urbane și funcţiunile urbane, inclusiv centrele urbane de mărime mică şi mijlocie din reginile

rurale, trebuie să fie dezvoltate în aşa fel încât accesul regiunilor rurale la funcţiunile urbane să fie

înlesnite. Parteneriatele oraş-sat au de jucat un rol din ce în ce mai important, mai ales în domeniul unei

structuri echilibrate a armăturii urbane, a dezvoltării reţelelor de transporturi publice, a revitalizării și

diversificării economiei zonelor rurale, al creşterii productivităţii infrastructurilor, al dezvoltării spațiilor de

agrement pentru populaţiile urbane, al protecţiei și valorificării patrimoniului natural și cultural. Condiţiile

pentru un parteneriat oraş-sat eficient rezidă într-o buna colaborare între colectivităţile teritoriale, pe picior

de egalitate.

O politică de amenajare mai echilibrată din punct de vedere regional trebuie să asigure o mai bună

interconexiune a orașelor mici și mijlocii, ca şi a spațiilor rurale şi a regiunilor insulare, la principalele axe

și centre de transport (căi ferate, autostrăzi, porturi, aeroporturi, centre intermodale) și eliminarea

carenţelor în materie de legături intra-regionale. Accesibilitatea regională trebuie sa fie ridicată prin

eliminarea verigilor lipsă intra-regionale.

• Facilitarea accesului la informaţie și cunoaştere

Apariţia societăţii informaţionale este astăzi fenomenul cel mai semnificativ al remodelării societăţii

globale și a structurilor sale teritoriale. O atenţie deosebită trebuie acordată tuturor regiunilor pentru ca

accesul la informaţie să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură. Ar trebui realizate

îmbunătăţiria reţelelor de telecomunicaţii iar tarifele nu ar trebui să fie prohibitive.

• Reducerea degradării mediului

Problemele de mediu care decurg dintr-o coordonare insuficientă a politicilor sectoriale sau din deciziile

locale trebuie să fie anticipate și contracarate. În această perspectivă, politica de amenajare trebuie să

acorde o atenţie deosebită practicilor agricole și silvicole mai puţin distrugătoare, promovării sistemelor

de transport și de energie care să favorizeze mai mult mediul ambiental, regenerarea zonelor urbane


5

degradate și reabilitarea acestora, regenerarea mediului din zonele afectate de activităţi industriale

poluante și de vechile zone militare, ca și controlului sub-urbanizării.

▪ Valorificarea și protecţia resurselor şi patrimoniului natural

Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, dar şi la atractivitatea regiunilor, la valoarea lor recreativă și la calitatea generală a vieţii.

Acestea trebuie, în consecinţă, să fie protejate și valorificate. Convenţia privind Conservarea Vieţii Sălbatice și Mediului Natural al Europei(1979).

Strategiile integrate pentru gestiunea resurselor de apă trebuie să includă protecţia apelor de suprafaţă și a apelor subterane, controlul activităţilor agricole în materie de fertilizare și irigare, tratamentul apelor uzate etc. Alimentarea cu apă a unei regiuni îndepărtate ar trebui sa fie avută în vedere doar atunci când resursele locale sunt insuficiente sau inexploatabile și când posibilităţile locale de păstrare a apei au fost epuizate.

Valorificarea patrimoniului cultural, care crește atractivitatea regională și locală pentru investitori, pentru turism și populaţie, este un factor important de dezvoltare economică şi contribuie astfel în mod semnificativ la întărirea identităţii regionale. Amenajarea teritoriului va trebui să contribuie la o gestiune integrată a patrimoniului cultural înţeleasă ca un proces evolutiv care protejează și conservă patrimoniul luând în considerare nevoile societăţii moderne.

▪ Dezvoltarearea surselor energetice în menţinerea securităţii

Amenajarea teritoriului susţine promovarea resurselor de energie regenerabile ca sisteme coerente în teritoriu și respectuoase cu mediul, cât și completarea reţelelor de transport al energiei.

▪ Promovarea unui turism de calitate şi durabil

Amenajarea teritoriului trebuie sa aibă în vedere utilizarea ocaziilor de dezvoltare care decurg din turism, mai ales în cazul regiunilor defavorizate. Vor trebui promovate, cu prioritate, forme de turism de calitate și durabil. In acest context, un rol deosebit revine politicilor de dezvoltare teritorială şi urbană. O cunoaştere aprofundată a ecosistemelor şi locurilor cu potenţial turistic este în general necesară, la fel ca și utilizarea unor noi instrumente și proceduri de ghidaj și de control public (verificarea compatibilităţii teritoriale).

▪ Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale

Catastrofele naturale, cum ar fi cutremurele de pământ, uraganele, inundaţiile, avalanşele, alunecările de teren etc. sunt cauza, în fiecare an în Europa, a unor pagube considerabile cu consecinţe grave pentru

viața și sănătatea persoanelor, pentru economie, pentru structurile urbane și pentru peisaje. Ar trebui

▪ Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare


6

luate masuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul de a limita amploarea pagubelor și a face armatura urbană mai puţin vulnerabilă. Asemenea masuri privesc, de exemplu, destinaţia terenurilor și a construcţiilor.

Dezvoltarea durabilă se fundamentează pe trei principii majore ce o caracterizează:

▪ gândirea sistemică, interconexiunea între economie, societate şi mediu.

Interpretarea abordărilor dezvoltării durabile într-o viziune globală reliefează interdependenţele complexe şi dinamice dintre economie, ecologie şi social-uman. Specificul lor constă din diferenţierea punctelor de vedere prin care este abordată durabilitatea, şi anume:

▪ preocuparea pentru echitate şi corectitudine între ţări, regiuni şi generaţii;

▪ viziunea de lungă durată asupra procesului dezvoltării;

Economic

bazat pe principiul generării unui venit maxim în condiţiile menţinerii capitalului (fizic, natural, uman), dezvoltarea durabilă se referă la valoarea capitalului (natural şi uman). Pe plan contabil, dezvoltarea durabilă constă în acumulările care trebuie să depăşească consumurile, adică abordată sub aspectul eficienţei economice;

Ecologic

bazat pe susţinerea sistemelor biologice naturale şi antropizate, dezvoltarea durabilă este abordată sub forma unei populaţii în continua creştere şi a unui consum de resurse ce diminuează stocurile şi potenţialul de refacere, cu consecinţe nedorite asupra echilibrului ecologic general. În tendinţa de a oferi cât mai multe oportunităţi generaţiilor viitoare, se înscrie şi conservarea biodiversităţii globale, indiferent de avantajele cunoscute, în prezent, pentru unele specii;

Social - cultural

bazat pe menţinerea stabilităţii sistemelor sociale, educaţionale şi culturale pentru determinarea echităţii intra şi inter generaţionale, prin păstrarea diversităţii culturale şi încurajarea pluralismului de idei, efect al unei educaţii permanente şi care vizează amplificarea potenţialului uman, îmbunătăţirea acestuia cu noi valenţe, asigurându-se astfel utilizarea mai eficientă a factorilor materiali ai producţiei;

Moral și spiritual

durabilitatea este pusă în relaţie cu valorile etice ale comportamentului uman, ca factor de sporire a eficienţei muncii sociale;

Temporal

este abordată în sensul perfecţionării măsurării durabilităţii prin intermediul unui sistem de indicatori prin intermediul cărora să se evidenţieze mărimea proceselor de înlocuire şi reînnoire în raport cu cele de depreciere, primele să depăşească sau cel mult să fie egale, pe termen scurt, comparative cu cealaltă partea a ecuaţiei.

În esenţă, diferitele definiţii privitoare la durabilitate sunt abordate„ în viziunea reconcilierii dintre

economie şi mediul înconjurător pe o nouă cale care să susţină progresul uman, nu numai în

câteva locuri şi pentru câţiva ani, ci pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat”, ceea

ce înseamnă şi realizarea unui set de obiective economice şi sociale, şi care se referă la asigurarea:

▪ creşterii economice cu luarea în considerare a conservării şi protejării resurselor naturale; ▪ cerinţelor esenţiale de muncă, hrană, energie, apă, locuinţe şi asistenţă medicală pentru

oameni; ▪ unei noi calităţi a proceselor de creştere economică;


7

▪ creşterii controlate a populaţiei; ▪ conservării şi sporirii rezervei de resurse; ▪ restructurării tehnologice şi menţinerii sub control a posibilelor riscuri; ▪ abordări integrate a protecţiei mediului înconjurător, creşterii economice şi necesarului

de energie.

1.3. Dezvoltarea durabilă a Comunei Măgirești

Iniţiativa unui document de planificare strategică la nivelul comunei a pornit din necesitatea abordării

procesului de dezvoltare durabilă la nivel local într-un mod concertat, cuprinzând atât viaţa socio-

economică, cultural-educaţională şi infrastructură, cu respectarea principiilor de transparenţă şi

dezbaterile publică a politicilor locale.

Demersul autorităţilor publice locale nu este singular, astfel de procese existând la nivelul localităţii.

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei se vrea a se constitui într-un document care să dea coerenţă

politicilor locale. Astfel, se încearcă o trecere în revistă a problemelor la nivel local şi propunerea de soluţii

care să reducă acţiunea acestora asupra vieţii locale şi să o îmbunătăţească.

Demersul metodologic, în elaborarea documentului programatic, presupune analiza domeniilor

identificate ca domenii majore de studiu (infrastructură, economie, mediu, educaţie şi cultură, guvernare

locală, social) şi propunerea de politici publice şi proiecte cu identificarea surselor de finanţare necesare

realizării acestora. De asemenea, se are în vedere participarea comunităţii locale în procesul de

elaborare a documentului, pentru ca, în final, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Măgireşti să

fie însuşită ca document de guvernare locală.


8

II. Metodologie de lucru

Necesitatea elaborării unei strategii de dezvoltare durabilă locală derivă din rolul ei hotărâtor în stabilirea

unei direcţii unitare pentru comunitate şi în furnizarea contextului pentru alocarea eficientă a resurselor

necesare atingerii obiectivelor operaţionale. Particularitatea strategiei de dezvoltare locală, raportată la

planuri strategice de alta natură, este dată de caracterul participativ al acesteia, prin care, întreaga

comunitate este implicată.

Principalele etape in realizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Comunei Măgirești:

▪ Analiza de potential a zonei ▪ Analiza SWOT pe domenii de interes major– cu scopul de a stabili direcţiile strategice și de a

prioritiza intervenţiile; ▪ Formularea viziunii, menită să orienteze planificarea și dezvoltarea unui sistem de obiective și

masuri adecvate ▪ Etapa de consultare/validare a strategiei ▪ Implementarea și monitorizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a comunei

2.1 . Analiza de potențial al zonei

Acest punct de analiză se va concretiza într-o descriere a comunei, pe nivele de interes a vieţii socio-economice. Secţiunea de faţă este concepută în scopul realizării unui rezumat al punctelor de referinţă de la nivelul comunei, înainte de a construi abordarea strategică pe baza analizei SWOT.

▪ Analiza documentelor realizate la nivel de comuna: monografii, PUG, alte strategii, planuri, proiecte,etc.;

▪ Analiza documentelor strategice, realizate la nivele strategice superioare (judeţean, regional, naţional);

▪ Culegerea informaţilor despre comună- in acest sens au fost concepute chestionare și fișe tematice care cuprind principalii indicatori urmăriţi in elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă la nivel rural.

2.2 . Analiza swot pe domenii de interes major- cu scopul de a stabili direcțiile strategice și de a prioritiza intervențiile

Aplicata în planificare, analiza SWOT are drept scop identificarea punctelor tari, a punctelor slabe, dar și

a oportunităţilor, respectiv a ameninţărilor determinate de mediul extern. În elaborarea analizelor s-a

păstrat atitudinea participativă a actorilor locali, a căror contribuţie determină realismul datelor cuprinse

și, mai mult decât atât, elocvența oportunităţilor.

Analiza SWOT este o metodologie de lucru, care pe de o parte oferă un cadru coerent al situaţiei de analizat iar pe de altă parte susţine implementarea strategiilor menite să producă schimbări.

Analiza SWOT a fost utilizată, cu precădere, în analiza organizaţională devenind, între timp, un


9

instrument pentru planificarea teritorială. Analiza SWOT este bazată pe un demers prin care se creează un cadru ce obligă planificatorul să urmeze paşi precişi de la analiza strategiei până la evaluarea impactului alegerii. În concluzie, analiza SWOT este un cadru utilizat în analiza alegerilor.

Intern

Poz

itiv

Puncte tari

Ce este un punct tare? Aceasta este întrebarea fundamentală la care trebuie să se răspundă. Odată ce o strategie într-un domeniu specific trebuie să fie judecată, întrebarea trebuie să fie: care sunt punctele tari ale zonei în cadrul strategiei pe care suntem pe cale să o adoptăm?

La nivel macro, o rată mare a creşterii produsului intern brut, la nivelul zonei, poate fi considerat un punct tare al zonei şi, în acelaşi timp, o sursă de succes a strategiei.

Resurse locale sau capacitate care ar putea fi activate în vederea atingerii obiectivelor locale

Neg

ativ

Puncte slabe

Al doilea parametru al analizei este reprezentat de punctele slabe. Contrar punctelor tari, descrise anterior, sunt punctele slabe ale contextului zonei sau strategiei. Dacă o zonă are relaţii slabe de comerţ bazate pe o infrastructură precară, acesta este un punct slab. Pornind de la acest aspect, se pot dezvolta alte puncte slabe colaterale, legate de infrastructura şi comerţul zonei, cum ar fi lipsa cunoştinţelor în ceea ce priveşte distribuţia şi promovarea produselor locale, în contextul activităţilor de comerţ. Calitatea resurselor umane, este deseori privită ca un punct slab care nu este identificat imediat, dar important în explicarea fenomenului.

Neajunsuri înregistrate la nivel local, care impedimează atingerea obiectivelor.

Extern

Poz

itiv

Oportunităţi

Al treilea parametru de analiză priveşte aria oportunităţilor. Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte statice, descriind parametri care sunt raportaţi la un anumit nivel–punct. Oportunităţile şi ameninţările sunt concepte care privesc viitorul şi alegerile care stau la îndemâna demersului de planificare.

În logica demersului analitic, oportunităţile pot fi studiate şi discutate doar în situaţia în care o alegere preliminară a fost făcută.

Situaţii favorabile identificate în afara localităţii care, prin transformare, aduce un plus de valoare și contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare.

Neg

ativ

Ameninţări

Ameninţările sunt implicaţiile negative asupra procesului de planificare şi implementare a strategiei. Analiza oportunităţilor şi ameninţărilor implică luarea în considerare a efectelor pe care le pot produce punctele tari şi punctele slabe asupra politicilor propuse.

Dincolo de considerentele menţionate mai sus, trebuie precizat faptul că nu se poate stabili o corespondenţă exclusivă între punctele tari şi oportunităţi, pe de o parte, şi punctele slabe şi ameninţările pe de altă parte. Câteodată, elemente considerate a fi puncte tari se pot dovedi a fi puncte slabe în perioada de după implementarea politicii.

Situaţii nefavorabile din mediul extern care îngreunează transformarea oportunităţilor în rezultate.


10

În analiza politicilor publice şi în utilizarea analizei SWOT pentru formularea acestora, se va stabili o

legătură metodologică între analiza de potențial a zonei, analiza SWOT şi procesul de planificare. În acest sens, domeniile de analiză vor fi structurate, după cum urmează:

▪ Analiza SWOT-social;

▪ Analiza SWOT-economia locală;

▪ Analiza SWOT-mediu;

▪ Analiza SWOT-educaţie și cultură;

▪ AnalizaS WOT-infrastructuă;

▪ Analiza SWOT-guvernare locală;

▪ Analiza SWOT- managementul situațiilor de urgență și siguranța traficului rutier.

Mesajul transmis de analizele SWOT va fi acela că, indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să aibă următoarele coordonate:

▪ construieşte pe puncte tari;

▪ elimina punctele slabe;

▪ exploatează oportunităţile;

▪ înlătură ameninţările.

2.3. Formularea viziunii, menita să orienteze planificarea și dezvoltarea unui sistem de obiective și măsuri adecvate

Viziunea reprezintă aspiraţia comunităţii către viitor și, deoarece are ca principal scop alegerea unui obiectiv comun, ea trebuie să asigure unitatea acelei comunităţi.

Viziunea comunităţii (misiunea strategiei) se formulează pe baza procesării datelor culese și a analizelor SWOT efectuate. Ulterior, se formulează direcţii de dezvoltare, din care se desprind domenii de intervenţie. Fiecare astfel de domeniu de intervenţie identificat generează un set de proiecte, ce vor reprezenta indicatorii de realizare a strategiei. Structura logica a strategiei de dezvoltare durabila a comunei Magirești se prezintă schematic astfel:

1• VIZIUNE

2• SECTOARE PRIORITARE

3 • DOMENII DE INTERVENTIE

4• PROIECTE


11

Supunerea spre dezbatere publică a documentului are beneficii de natură diferită; este vorba, pe de o

parte, despre avantaje ce derivă din importanţa procesului de consultare: legătura strânsa cu beneficiarii

strategiei, colaborare transparentă, intervenţii eficiente, iar pe de altă parte, de plusul de informaţii care

poate fi cumulat la diferite capitole, noi probleme și soluţiii de identificate, conştientizare.

După dezbaterea publică, proiectul este asumat și semnat de către Consiliul Local al Comunei Măgirești; aceasta este o condiţie esenţială pentru ca strategia sa aibă efecte practice. Potrivit Codului Administrativ, hotărârea privind adoptarea strategiilor și a programelor de dezvoltare trebuie să fie validata prin votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali.

2.5 . Implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare durabilă

Succesul unei Strategii de Dezvoltare Durabilă depinde nemijlocit de capacitatea comunităţii de a o

implementa.

La momentul asumării strategiei de către consilierii locali, va fi prezentată și transformarea planului strategic în planuri operaţionale care, este de dorit, să fie revizuite odata la 6 luni.

Mai mult decât atât, consilierii locali, vor prioritiza proiectele ţinând cont de imporțanta acestora, de resursele (materiale, financiare și umane) pe care le presupune implementarea lor și, nu in ultimul rând, de termenele impuse de programele de finanţare din fonduri europene, care ar putea fi accesate.

Monitorizarea implementării strategiei va avea un caracter periodic și obligatoriu și va presupune întocmirea de rapoarte periodice privind gradul de îndeplinire a obiectivelor generale și specifice. Monitorizarea se va efectua atât pe perioada de implementare a strategiei, cât și ulterior acestui moment. Comitetul consultativ va acoperi și atribuţiile unui comitet de monitorizare a implementării strategiei, organizând şedinţe bianuale, care vizează: ▪ Evaluarea derulării activităţilor conform planului de acţiune; ▪ Evaluarea eficienţei şi economiei (dacă rezultatele implementării strategiei au fost obţinute la un

cost rezonabil şi cât de bine au fost resursele transformate în activităţi din punct de vedere al calităţii, cantităţii şi duratei de timp);

▪ Evaluarea eficacităţii (evaluarea contribuţiei rezultatelor la îndeplinirea obiectivului general al strategiei);

▪ Formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea demersurilor adoptate in implementarea strategiei.

2.6. Instrumente de lucru

▪ Instrumente de colectare a datelor: documente de referinţă, surse statistice naţionale și judeţene; ▪ Prelucrarea datelor; ▪ Elaborarea și editarea documentelor de lucru și a documentului final.

2.4. Etapa de consultare/validare a strategiei


12

III. Prezentare generală

3.1 Județul Bacău

Judeţul Bacău se regăseşte în regiunea istorică Moldova şi se

învecinează la nord cu jud.Neamţ, în sud cu jud.Vrancea, la

est cu jud.Vaslui şi la vest cu jud.Harghita şi jud.Covasna.

Totodată, judeţul Bacău face parte din Regiunea de

Dezvoltare Nord Est, împreună cu judeţele Botoşani, laşi,

Neamţ, Suceava şi Vaslui.

Bacăul, ca așezare omenească, este foarte vechi, începuturile lui pierzându-se în negura timpului. În ceea ce privește originea numelui Bacău, istoricii susțin că denumirea ar proveni de la un oarecare Bako, de la zeul Bachos, sau de

Fig. 1 Stema Județului Bacău

la baca, fructul vitei de vie, ce se cultiva mult in aceste părți. In documentele străine Bacăul apare și in formele: Bacovia, Bacova, Bacow sau Bachkowka.

Încă din perioada neoliticului există dovezi convingătoare că teritoriul municipiului Bacău a fost locuit. Fragmentele ceramice descoperite pe strada Ion Luca constituie dovezi ale existentei aici a unei așezări omenești din secolele VI-V i.e.n. Săpăturile arheologice de la Bacău, Izvoare-Bahna, Berești-Bistrița atesta legăturile de aici cu lumea bizantina încă din secolele II dH. pana in sec.VIII-IX.

Din 1408 datează prima atestare documentara, și anume privilegiul comercial pe care Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei, l-a acordat negustorilor din Liov.

Începând cu sec.al XV-lea orașul Bacău a fost reședința ținutului cu același nume, care in documente este amintit pentru prima oară la 14 decembrie 1458. Din sec.al XV-lea până la începutul sec.al XIX-lea Bacăul a avut mai degrabă o importanța comercială, decât culturală.

Industria orașului Bacău în anul 1832 era formată dintr-un atelier de lumânări, unul de pălării, 10 de pielărie, o velniță și 8 fierării, ajungând la sfârșitul sec.al XIX-lea, începutul veacului al XX-lea, in condițiile favorabile create de Unirea Principatelor la construirea unei fabrici de bere (1867), una de cherestea pe Câmpul Poștei(1881), fabrica de hârtie Letea(1881), o fabrică de mezeluri(1890), o moară modernă (1892), fabrica de Cosanci Gloria (1913), fabrica de mașini, turnatorie de fontă și metale(1916) și altele.

Din punct de vedre al împărţirii administrativ teritoriale judeţul Bacău are un număr de 5 oraşe, 3 municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti), 85 de comune și 491 de sate. Această organizare a suferit modificări în ultimii ani prin înfiinţarea a 6 comune noi: Sărata (prin desprinderea satelor Sărata şi Bălţata din comuna Nicolae Bălcescu), Buciumi (prin desprinderea satelor Buciumi şi Răcăuţi din comuna Ştefan cel Mare), Gioseni (prin desprinderea satului Gioseni din comuna Tamaşi), Odobeşti

(prin desprinderea satelor Odobeşti, Băluşa, Ciutureşti, Tisa-Șilvestri din comuna Secuieni), Prăjeşti

(prin desprinderea satului Prăjeşti din comunaTraian), Iteşti (prin desprinderea satelor Iteşti, Ciumaşi,


13

Dumbrava şi Făgeţel din comuna Bereşti Bistriţa).

Judeţul Bacău

Numărul oraşelor şi municipiilor

Orașe din care: municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

2012 8 5 3 85 491

2013 8 5 3 85 491

2014 8 5 3 85 491

2015 8 5 3 85 491

2016 8 5 3 85 491

2017 8 5 3 85 491

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău Tab.1 Organizarea administrativă a judeţului Bacău

Potrivit statisticilor la 1 ianuarie 2017 populaţia judeţului Bacău era de 746456 locuitori, din care aproximativ 50% femei şi 50% bărbaţi. Populaţia judeţului Bacău trăieşte în proporţie de 53% în mediul rural şi 47% în mediul urban, rezultă un grad de urbanizare mult mai scăzut decât media pe ţară care este de 56,33%, dar mai ridicat decât media regiunii Nord-Est care este de 45,10%.

Judeţul Bacău

Total (număr persoane) Urban (număr persoane) Rural (număr persoane) Locuitori

/ km2 Ambele sexe

Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin

Ambele sexe

Masculin Feminin

2011 753619 373246 380373 356354 171642 184712 397265 201604 195661 113,8

2012 751919 372160 379759 354331 170418 183913 397588 201742 195846 113,6

2013 750094 371269 378825 352807 169568 183239 397287 201701 195586 113,3

2014 748402 370330 378072 352179 169172 183007 396223 201158 195065 113,0

2015 749347 370704 378643 353755 169891 183864 395592 200813 194779 113,2

2016 746524 369212 377312 351938 168843 183095 394586 200369 194217 112,8

2017 745456 368714 376742 352214 168999 183215 393242 199715 193527 112,6

Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistică Bacău

Tab.2 Evoluția populației Județului Bacău

Migraţia este unul dintre factorii care contribuie la declinul populaţiei judeţului Bacău. Deşi judeţul reprezintă o destinaţie atractivă pentru migranţii interni (în specia proveniţi din alte judeţe ale regiunii) şi pentru imigranţi (proveniţi în special din ţările aflate în curs de dezvoltare), soldul migratoriu este negativ, fără a pune la socoteală lipsa de acurateţe a datelor privind migraţia internaţională.

Fig.2 Populația Județului Bacău

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

356354 354331 352807 352179 353755 351938 352214

397265 397588 397287 396223 395592 394586 393242

Populatia județului Bacău

Urban Rural


14

Distributia populatiei pe grupe de vârstă:

• 117058 persoane cu vârsta între 0-14 ani;

• 475309 persoane cu vârsta între 15-59 ani;

• 153089 persoane cu vârsta de peste 60 ani.

La recesământul din 2011 populația totală a județului Bacău

însemna 616168 persoane reprezentând 3,6% din populația

României și 18,66% din populatia regiunii Nord-Est, făcând

din acesta unul dintre cele mai mari județe ale țarii, situându-

se pe locul nouă după București, Iași, Prahova, Cluj,

Constanța, Timiș și Dolj.

Fig.3 Distribuția populației pe grupe de vârstă

3.1.1 Alimentarea cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate

Toate cele 8 orașe și 70 din cele 85 de comune rurale au servicii de alimentare cu apă potabilă. .

Principalele surse de alimentare cu apă sunt râul Uzului, prin Lacul Poiana Uzului, pentru orașul Bacău

și pentru orașele din Valea Trotușului Moinești, Dărmănești, Târgu Ocna, Onești, Râul Ciobănuș pentru

orașul Comănești, fronturile de captare Gherăești și Mărgineni pentru orașul Bacău și frontul de captare

Poiana Morii pentru orașul Buhuși.

Există 2 Uzine de tratarea apei (UTA) în operare: Uzina de tratarea apei Cărăboia (Dărmănești) ce

alimentează sistemul orașului Bacău și orașele din valea Trotușului; Uzina de Tratare a Apei Ciobănuș

furnizează apă pentru Comănești și Asău.

Problemele generale sunt identificate, situația existentă a sistemelor de apă este prezentată, iar

proiectele în derulare sunt evaluate. Au fost determinate performanțele operaționale curente ale

captărilor, uzinelor de tratare a apei, conductelor de aducțiune, rezervoarelor, stațiilor de pompare și

rețelelor de distribuție, și au fost propuse măsurile necesare îmbunătățirii situației actuale, în vederea

realizării celor mai potrivite sisteme de alimentare cu apă.

Toate sistemele din zona Bacău, alimentate din STAP Barati (Bacău, Mărgineni, Fântânele) prezintă

discontinuități în alimentarea cu apă ca urmare a avariilor frecvente și cu durată mare de remediere de

pe conducta de apă brută MHC Stejaru – STAP Barați (precum și a starii precare a stației de reclorinare

Stejaru).

Sursa de apă subterană a municipiului Bacău este intr-o stare avansată de uzură iar parametrii calitativi

ai apei sunt depășiti (în special parametrul nitrat), existând doar o zonă restrânsă a municipiului în care

poate fi asigurată continuitatea serviciului de alimentare cu apă în situatia unei avarii în conducta

magistrală de la STAP Barați.

Sistemele din zona Dărmanești, alimentate din Ramura Sud a aducțiunii de la STAP Cărăboaia (spre

Cașin) prezintă discontinuitați în alimentarea cu apă ca urmare atât a starii precare a aductiunii de apă

bruta de la Poiana Uzului la STAP Cărăboaia cât și a avariilor frecvente și cu durată lungă de remediere

a aducțiunii de apă tratată de la STAP Căraboaia la SAA Cașin.

16%

64%

20%

Distributia populației pe grupe de vârste

0-14 ani 15-59 ani peste 60 ani


15

Sistemele Moinești, Poduri și Măgirești prezintă întreruperi în alimentarea cu apă ca urmare a stării

precare a retelelor de conducte de aducțiune precum și datorită avariilor frecvente și pierderilor de apă

de pe rețelele de distribuție a apei.

Toate orașele dispun preponderent de rețele de distribuție îmbătrânite, cu pierderi de apă mari care ating

circa 50% din producție. Noile rețele care au fost construite în ultimii ani sunt în general în condiții

corespunzătoare. Există o conductă de aducțiune de aproximativ 8,5 km lungime întresursa Uzului și

UTA Cărăboaia, sisteme de transport al apei de aproximativ 53 km între UTA și orașul Bacău, sisteme

de transport al apei de10, 1 km între UTA și Comănești, și sisteme de transport al apei de 29 km între

UTA și Onești. Se află în curs de implementare proiectulI SPA pentru orașul Bacău, proiect care cuprinde

reînnoirea sistemului de transport de la Lacul Uzului și noua UTAB Barați situată în apropierea orașului.

Principalul furnizor și operator de servicii de alimentare cu apă a județului Bacău este SC CRAB SA.

În aria operată de CRAB SA, în prezent există doua zone de alimentare cu apă, respectiv zona de

alimentare cu apă Bacău, care cuprinde sistemele de alimentare cu apă Bacău, Mărgineni, Fântânele și

Letea Veche și zona de alimentare cu apă Dărmanești, care cuprinde sistemele de alimentare cu apa

Dărmanești, Moinești, Cașin, Dofteana, Poduri, Târgu Ocna, Târgu Trotuș, Tuta, Viișoara, Gura Văii,

Măgirești și Ardeoani; deasemenea, în aria operată de SC CRAB SA există urmatoarele sisteme

independente de alimentare cu apă:Mănăstirea Cașin, Zemeș, Tescani, Bârsănești, Blăgești, Filipești,

Racova – Gârleni, Hemeiuș, Livezi, Buhuși, Orbeni, Câmpeni, Săucești, Secuieni, Traian, Bogdănești,

Balcani.

În urma efectuarii analizelor de opțiuni a fost realizată reconfigurarea zonelor și sistemelor de alimentare

cu apă, investițiile fiind grupate în 40 de sisteme de alimentare cu apă (din cele 43 de sisteme existente,

3 nu au investiții prin POIM – Letea Veche, Gura Văii și Ardeoani), din care 28 sunt grupate in 3 zone de

alimentare cu apă, astfel:

Zona de alimentare cu apă Bacău Nord cuprinde 4 sisteme de alimentare cu apă: Bacău, Mărgineni,

Fântânele și Letea Veche (aceasta din urmă fară investiții prin POIM);

Zona de alimentare cu apă Bacău Sud cuprinde 9 sisteme de alimentare cu apa: Sarata, Buchila, Nicolae

Bălcescu, Galbeni, Gioseni-Tamași,Fărăoani, Cleja, Fundu Răcăciuni și Răcăciuni;

Zona de alimentare cu apă Dărmănești cuprinde 15 sisteme de alimentare cu apă: Dărmănești, Moinești,

Cașin, Dofteana, Poduri, Târgu Ocna, Târgu Trotuș, Tuta, Viișoara, Gura Văii (fără investiții prin POIM),

Măgirești, Ardeoani (fără investitii prin POIM), Mănăstirea Cașin, Zemeș și Bârsănești.

Colectarea și epurarea apelor uzate

În județul Bacău există în total 996,7 km de rețea de canalizare. Cea mai mare parte a Stațiilor de Epurare

a Apelor Uzate în județul Bacău sunt vechi cu părți structurale și electromecanice într-o stare precară din

punct de vedere al reparațiilor. Stațiile evacuează ape uzate insuficient tratate în emisari. Acest lucru

este cauzat în principal de faptul că lucrările existente sunt deja vechi și depășite, investițiile necesare

nu au fost făcute în trecut, din cauza lipsei de fonduri și pentru că nivelul cunoștințelor existente despre

operarea eficientă tehnică și financiară a stațiilor de epurare este limitată.

Sistemul de canalizare este într-o stare precară ca urmare a nivelului mare ale filtrărilor de apă uzată și

infiltrărilor și din cauza conexiunilor greșite între sistemul de canalizare pluvială și sistemul de canalizare


16

menajeră.

In prezent sunt definite 7 clustere in care sunt grupate 18 aglomerări, dupa cum urmează:

- Clusterul Moinești, cu aglomerările Moinești, Zemeș și Poduri;

- Clusterul Buhuși, cu aglomerările Buhuși, Racova și Blăgești;

- Clusterul Pârjol-Balcani, cu aglomerările Pustiana, Frumoasa și Schitul Frumoasa;

- Clusterul Cașin –Mănăstirea Cașin, cu aglomerările Cașin și Mănăstirea Cașin;

- Clusterul Valea Seacă, cu aglomerările Valea Seacă și Orbeni ;

- Clusterul Nicolae Balcescu, cu aglomerările Nicolae Bălcescu, Valea Seacă-Buchila și Galbeni;

- Clusterul Răcăciuni, cu aglomerările Răcăciuni și Fundul Răcăciuni.

Deasemenea, există 14 aglomerări independente, care sunt deservite de stații de epurare proprii: Bacău,

Târgu Ocna, Dărmănești, Dofteana, Gârleni, Măgirești, Târgu Trotuș, Fărăoani, Gioseni, Filipești,

Tamași, Cotofănești, Ștefan cel Mare și Cleja.

În urma efectuării analizelor de opțiuni în vederea verificării limitelor aglomerărilor, au rezultat

următoarele grupări:

- Clusterul Moinești, cu aglomerările Moinești, Zemeș și Poduri;

- Clusterul Pârjol-Balcani, cu aglomerările Pustiana, Frumoasa și Schitul Frumoasa;

- Clusterul Târgu Ocna, cu aglomerările Tg. Ocna, Dofteana și Tg. Trotuș;

- Clusterul Cașin –Mănăstirea Cașin, cu aglomerările Cașin și Mănăstirea Cașin;

- Clusterul Valea Seaca, cu aglomerările Valea Seacă și Orbeni;

- Clusterul Răcăciuni, cu aglomerările Răcăciuni și Fundul Răcăciuni;

- Clusterul Buhuși, cu aglomerările Buhuși, Racova, Blăgești;

- Clusterul Nicolae Bălcescu, cu aglomerările Cleja, Fărăoani, Gioseni, Tamași, Nicolae Bălcescu, Valea

Seacă-Buchila și Galbeni.

Deasemenea, au rezultat 6 aglomerări independente, care sunt deservite de stații de epurare proprii:

Bacău, Dărmănești, Ștefan cel Mare, Cotofanești, Filipești, Măgirești.

Consumul curent de apă și estimarea cererii de apă

Populația totală în aria de operare a SC CRAB SA la nivelul anul 2018 este de 369.388 locuitori, din care

194.771 în zone urbane și 174.617 în zone rurale.

Populația totală în aria de operare a SC CRAB SA în aria proiectului la nivelul anului 2018 este de

342,657 locuitori, din care 188,261 în zone urbane și 154,396 în zone rurale.

Alimentarea cu apă potabilă, la nivelul ariei de operare a SC CRAB SA, acoperă în prezent în aria

proiectului localități cu un număr de circa 224,454 locuitori, din care 145,044 locuitori in zona urbana și

79,410 locuitori in zona rurală .


17

3.1.2 Drumurile publice

Judeţul Bacău poate fi caracterizat drept principala poartă de acces a Moldovei pentru teritoriile din

Centrul şi Sud-estul României. Teritoriul Judeţului Bacău este străbătut de 8 trasee de drumuri naţionale:

DN2 (E85), DN2F, DN2G, DN11(E577), DN11A, DN12A, DN12B şi DN15. În aceste trasee de clasă

superioară de pe teritoriul judeţului Bacău se înscriu şi două drumuri naţionale E85 (drumul reper de

orientare Nord-sud) şi E577.

Lungimea drumurilor publice pe total judeţ conform datelor Direcției Județene DE Statistica Bacău, a rezultat ca fiind peste media pe ţară care este de 37,1km /100 kmp. Din totalul drumurilor publice , 990 km sunt drumuri modernizate, 435 km au îmbrăcămintea asfaltice uşoare şi 1.030 km sunt nemodernizate.

Drumurile naţionale – în lungime de 449 km sunt modernizate aproape în totalitate–429 km, restul au îmbrăcămintea asfaltice uşoare.

Rețeaua drumurilor locale–DJ şi DC– are o lungime de 2006 km, din care 561 km fiind modernizate,

416 km parțial cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, restul fiind pietruite sau din pământ.

3.1.3 Salubrizarea localităților

Bacăul este unul dintre județe din România care dispune de un Sistem Integrat de Management al Deșeurilor Solide (SMID).

Sistem Integrat de Management al Deșeurilor Solide (SMID) cuprinde următoarele componente:

• Colectarea deșeurilor;

• Transferul deșeurilor;

• Sortarea deșeurilor reciclabile colectate separat;

• Compostarea biodeșeurilor;

• Eliminarea deșeurilor în depozitul de deșeuri conform.

În județul Bacău s-au realizat investiții în infrastructură de gestionare a deșeurilor municipale prin diverse proiecte finanțate din Programele Phare CES, ISPA și POS Mediu.

În scopul eficientizarii activitaților aferente managementului deșeurilor, în județul Bacău au fost stabilite 5 zone de colectare și transport:

• Zona 1 Bacău; ▪ Zona 1 operatori CT POS Mediu: Blăgești, Colonești, Damienești, Izvorul Berheciului, Lipova, Negri,

Odobești, Plopana, Roșiori, Secuieni, Parincea, Ungureni, Filipeni, Sascut, Valea Seaca, Orbeni, Parava; ▪ Zona 2 ISPA: Municipiul Bacău și 22 comune limitrofe: Berești Bistrița, Buhoci, Cleja,Fărăoani, Filipești,

Gioseni, Gârleni, Hemeiuși, Horgești, Itești, Letea Veche, Luizi Călugara, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Prăjești, Racova, Răcăciuni, Sarata, Săucești, Tamași, Traian;

▪ Zona 1 Orașul Buhuși;

• Zona 2 Găiceana: Vultureni, Corbasca, Dealul Morii, Găiceana, Glăvănești, Huruiești, Motoșeni, Pâncești, Podu Turcului, Răchitoasa, Stănișesti, Tătărești, Oncești;

• Zona 3 Onești:


18

• Municipiul Onești, orașul Dărmănești, Bârsănești, Bogdănești, Buciumi, Căiuți, Cașini, Cotofănești, Dofteana, Gura Văii, Mănăstirea Cașini, Oituz, Pârgărești, Stefan cel Mare, Târgu Trotuș, Urechești;

• Orașul Târgu Ocna, Orașul Slănic Moldova, Comuna Helegiu;

• Zona 4 Comanești: Comănești;

• Zona 5 Moinești: Municipiul Moinești, Agăș, Ardeoani, Asău, Balcani, Berești Tazlău, Berzunți, Brusturoasa, Ghimeș Făget, Livezi, Măgirești, Palanca, Pîrjol, Poduri, Sănduleni, Scorțeni, Solonț, Strugari, Zemeș. Colectarea și transportul deșeurilor

Prin proiectul SMID s-a prevăzut extinderea serviciului de colectare separată a deșeurilor menajere la nivelul întregului județ, atât mediul urban cât și cel rural. Sistemul de colectare a deșeurilor municipale pentru județul Bacău este de colectare a 7 fracții: una de deșeuri reziduale (în amestec), trei fracții de deșeuri reciclabile și anume hârtie/carton, plastic/metal și sticlă, biodeșeuri de la populația din zona caselor din mediul urban, deșeuri voluminoase și deșeuri menajere periculoase.

De asemenea, in mediul rural, a fost prevăzută compostarea individuală a biodeșeurilor generate, respectiv furnizarea unei unitați de compostare individuală pentru 75% din gospodariile din mediul rural.

Transferul deșeurilor

Astfel, prin programul Pos Mediu s-a finanțat construirea a trei noi stații de transfer (suplimentar față de stația de transfer existentă la Comănești ce deservește zona 4) pentru eficientizarea transportului deșeurilor municipale reziduale de la populație la depozitul conform de la Bacău.

• Stație la Găiceana cu o capacitate de circa 5000 t/an;

• Stație la Berești Tazlău cu o capacitate de circa 17000 t/an;

• Stație la Onești cu o capacitate de circa 35000 t/an.

Tratarea deșeurilor reciclabile colectate separat

În vederea tratării cantităților de deșeuri reciclabile colectate separat, în județul Bacău există urmatoarele stații de sortare:

• Zona 1 și zona 2: Stație de sortare Bacău cu o capacitate de 12.000 t/an, realizată prin măsura ISPA.

• Zona 3: Stație de sortare Onești cu o capacitate de 14.000 t/an, realizată prin programul POS Mediu.

• Zona 4: Stație de sortare Comănești cu o capacitate de 12.200 t/an, realizată prin proiect PHARE CES.

• Zona 5: Stație de sortare Moinești cu o capacitate de 6.000 t/an, realizată relizată prin proiect PHARE CES. Tratarea biodeșeurilor

În prezent în județul Bacău există 2 statii de compostare:

• În Bacău unde sunt tratate doar deșeurile verzi provenind din zona 1;

• În Onești cu o capacitate de 8.500 t/an pentru tratarea biodeșeurilor colectate separat de la populație și deșeuri verzi din parcuri și gradini care deservește zonele 3,4 și 5.

Depozitarea deșeurilor

Județul Bacău este deservit de un singur depozit de deșeuri conform situat în zona Municipiului Bacău. Depozitul este proiectat cu 4 celule din care în prezent prima celulă și-a epuizat capacitatea și și-a sistat depozitarea în luna iunie 2018. Prin proiectul POS s-a construit cea de-a doua celulă a depozitului cu o capacitate de 1.75 milioane mc. Aceasta a devenit operatională începând cu data de 14.06.2018.


19

3.1.4 Infrastructură sanitară

În anul 2018 în județul Bacău, în sectorul public de ocrotire a sănătății au funcționat 7 spitale, toate în mediul urban, astfel: 2 în municipiul Bacău și câte unul în: municipiul Moinești, municipiul Onești, orașul Buhuși, orașul Comănești și orașul Târgu Ocna.

Indicatorii generali la nivelul anului 2018 pun în evidenţă o situaţie nesatisfăcătoare privind:

▪ Numărul de locuitori ce revin la un medic–872 faţă de 513 media pe ţară şi 614, media regiunii NE; ▪ Numărul de locuitori/personal sanitar mediu–239 faţă de 207 media pe ţară şi 213, media regiunii NE.

Indicele de asigurare cu paturi la 1000 de locuitori în județul Bacău este 5,6 dintre care 5 sunt asigurate de către sistemul public de sănătate.

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa personalului medical calificat din mediul rural, însoţită de lipsa medicilor de specialitate, lipsa finanţărilor şi a fondurilor necesare pentru a plăti salariile cadrelor medicale.

De asemenea, numărul farmaciilor aflate în judeţ este insuficient, această deficiență afectând în special

mediul rural. O altă observaţie este cea legată de faptul că dispariţia cabinetelor medicale din cadrul

şcolilor a dus la o pierdere a educaţiei medicale în rândul tinerilor.

3.1.5 Educație

Judeţul Bacău

Total Preşcolar

Primar şi gimnazial

Liceal Profeșional

şi de ucenici

Postliceal şi de

maiştri Superior

An/şcolar Total Primar (cl.I-IV)

Gimnazial (cl.V-VIII)

Învăţământul special (cl.I-VIII)

2018 / 2019

101194 16249 53930 29549 23958 423 18745 3750 2223 4109

Sursa: Direcția Județeană de Statistica Bacău

Tab.3 Populația școlară pe niveluri de instruire, pe județ și localități, în anul 2018/2019

Cu 36 de licee dispuse în întreg judeţul, Bacău se clasează doar pe penultimul loc în regiunea Nord-Est ca număr al acestui tip de unitate de educaţie ce revine la 10.000 de şcolari, ceea ce reflectă un deficit important. Potenţialul uman al judeţului Bacău este ridicat, dar sistemul său educaţional nu este cel mai extins din regiunea Nord-Est. În anul şcolar 2018/2019, cu o populaţie şcolară totală de 101194 persoane, judeţul Bacău ocupa locul 3 în cadrul regiunii Nord-Est, în urma judeţelor Iaşi şi Suceava. De altfel, aceste două judeţe înregistrau un număr superior de elevi/studenţi pentru fiecare grad de învăţământ. Cu 4109 studenţi înregistraţi în învăţământul superior, judeţul Bacău se clasa în urma celorlalte centre universitare regionale, judeţul Iaşi şi judeţul Suceava .

Învățământul superior public este reprezentat prin Universitatea Vasile Alecsandri Bacău cu următoarele

facultăți: Inginerie, Știinte, Științe Economice, Litere, Științe ale Mișcarii, Sport și Sanatate în timp ce

învățământul superior privat este reprezentat de Universitatea “GeorgeBacovia” cu un număr de 3

facultăți: Finanţe şi Contabilitate, Drept şi Administraţie, Management– Marketing.

Principalele probleme cu care se confruntă sistemul educaţional din judeţul Bacău sunt legate de: existenţa unui număr mare de profesori necalificaţi în sistem, creşterea abandonului şcolar, starea precară a dotărilor şcolare şi a utilităţilor din şcoli, precum şi scăderea atractivităţii profesionale a meseriei de dascăl.


20

3.1.6 Turism

Judeţul Bacău dispune de numeroase şi variate atracţii turistice, de la patrimoniul său natural, cunoscut pentru puritatea aerului şi a apelor, pentru frumuseţea zonelor subcarpatice, de păşune sau montane până la patrimoniul antropic şi spiritual, fie el cultural-religios sau tradiţional-popular (tradiţii, obiceiuri, gastronomie, festivaluri). Potenţialul natural-tradiţional al turismului băcăuan este încă neexploatat, în timp ce turismul de tranzit şi de afaceri cunoaşte, in ultimii ani, o creştere uşoară.

Principalele activităţi turistice din judeţul Bacău sunt legate de tratament şi odihnă. Astfel principalele

puncte turistice de interes sunt Slănic Moldova, Poiana Sărată, Tg. Ocna şi Poiana Uzului. Oraşul Slănic

Moldova este bine cunoscut atât în ţară cât şi peste hotare pentru tratament, în special pentru cele

terapeutice, cât și pentru peisajele pitoreşti, fiind cunoscut şi sub numele de Perla Moldovei. Apele

minerale sunt folosite în tratarea bolilor digestive, de ficat, de plămâni, de nutriţie şi de metabolism dar şi

la tratarea reumatismului şi a bolilor cardio-vasculare cât şi a bolilor asociate cum ar fi neurastenia şi

bolile profesionale.

La Tg. Ocna există cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat într-o mină de sare. Acesta este

folosit în tratarea bolilor aparatului respirator.

Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician român care a compus opera

Oedip. Tot aici Casa Mariei Cantacuzino, marcantă personalitate, adăposteşte Centrul Cultural "Rosetti

Tescanu-George Enescu".

In Comuna Măgirești, sat Prajești s-a inființat primul muzeu al găzarului „Muzeul Răzeșilor Găzari de pe

Valea Tazlăului Sărat”.

In anul 2018 s-a înființat „Asociația pentru Dezvotarea Turismului MONTPESA” având ca scop

dezvoltarea durabilă și promovarea turismului in județul Bacău și în întreaga regiune în totalitatea

formelor sale, atăt în țară, cât și în străinătate.

In Comănești amintim Palatul Ghika realizat în ultimul deceniu al sec.al XIX de către Dimitrie N.Ghika sub îndrumarea arhitectului Albert Galleron în stil baroc și care din ianuarie 1989 are destinaţia de muzeu de etnografie.

Vaile Trotuşului, Tazlăului, Siretului, Berheciului, Zeletinului şi Bistriţei constituie vetre etnografice şi

folclorice, în care pe fondul străvechi de cultură populară se pot citi însemnele tradiţiei şi modernităţii

creaţiei româneşti.

Principalele centre etnografice sunt: Brusturoasa (dulgherit, centru de ţesături), Caşin (dulgherit, ţesături

din in, cânepă, lână), Oituz (centre de olărit şi împletituri de alun), Sălătruc (porţi din lemn sculptat).

Județul Bacău Capacitate de cazare Soșiri(mii) Înnoptari(mii) Indicii de utilizare neta(%)

Anul Existentă(locuri) În funcțiune (mii locuri-zile)

2018 5744 1662,1 153 379 22,8

Sursa:Direcția Județeană de Statistică Bacău

Tab.4 Capacitatea Și Activitatea De Cazare Turistică


21

3.2 Descrierea Comunei Măgirești

3.2.1 Istoricul Comunei Măgirești

Documentul care poate fi considerat că menţionează prima atestare documentară a localităţii care dă numele comunei, Măgireşti, este cel din anul 1481, unde apare numele Măjar (grafiat şi Magiar, Magir), dar localitatea este veche, cel puţin din vremea Descălecatului. Binecunoscutul document din anul 1399 menţionează şi locuri pe care se află satul Măgireşti. E vorba de Poiana Călugăriţei. Toponim păstrat şi azi, ceea ce duce la posibilitatea considerării acestei aşezări ca fiind premergătoarea Măgireştilor.

Din izvoarele scrise păstrate reiese că satul cel mai vechi din comună este Stăneşti, situat la 3 km NV de satul Măgireşti, atestat prin acte pentru prima oară în 1412. Satul Măgireşti, reşedinţa de comună, apare în acte la 26 iunie 1646.

Satele componente ale comunei apar pentru prima dată atestate documentar astfel: Măgireşti (1646),

Prăjeşti (1558), Stăneşti (1412), Şesuri (Costeşti – 1481), Valea Arinilor (1492).

Vechile sate de răzeşi au avut o evoluţie constantă, uşor ascendentă, asemenea majorităţii satelor din Moldova în a doua jumătate a Evului Mediu. Ocupaţia principală a locuitorilor era creşterea animalelor şi agricultura. Exista în permanenţă ameninţarea reprezentată de politica de expansiune continuă a imperiului otoman. În istorie este bine cunoscută „tactica pământului pârjolit”, singura modalitate de a opri înaintarea armatelor otomane. Aceasta metodă era pe cât de eficientă, pe atât de costisitoare. În schimbul libertăţii, locuitorii au avut parte de o dezvoltare economică mult mai lentă decât în alte regiuni.

La începutul sec al XIX-lea satele Valea Arinilor şi Stăneşti au atras investitori din domeniul extracției

petrolului, care au forat sonde în perimetrul Moineşti-Solonţ. În anul 1895, comuna Măgireşti făcea parte

din Plasa Muntelui.

3.2.2 Așezare geografică

Comuna Măgireşti este situată în zona central-vestică a judeţului Bacău, la 6 km N-E de Municipiul Moineşti, pe DN 2G. Situată la poalele Subcarpaţilor Orientali, comuna se încadrează, din punct de vedere al reliefului, într-o zonă predominant de deal, în depresiunea Tazlăului, pe pârâul Ruja dar cuprinde şi zone de câmpie şi munte.

Sate componente: Măgireşti – este centrul administrativ al comunei, Stăneşti, Valea Arinilor, Prăjeşti şi Şesuri.

Structura teritoriului:

• Suprafaţa totală : 3318 ha

• Suprafaţa agricolă: 2033 ha, din care:

❖ Teren arabil: 894 ha

❖ Păşuni: 588 ha

❖ Fâneţe: 527 ha


22

❖ Livezi: 20 ha

❖ Vii: 4 ha

• Suprafeţe neagricole:

❖ Suprafaţa păduri: 838 ha

❖ Ape: 80 ha

❖ Drumuri: 91 ha

❖ Construcţii şi curţi: 117 ha

❖ Teren neproductiv: 159 ha

• Număr gospodării: 1683

• Număr locuitori la nivelul comunei: 3994

• Număr locuitori repartizaţi pe sate: sat Şesuri – 469, sat Stăneşti– 599, sat Măgireşti – 1165, sat Prăjeşti – 611, sat Valea Arinilor – 1150.

3.2.3 Elemente ale cadrului natural

Pe teritoriul comunei Măgireşti există un climat temperat-continental de dealuri (corespunzator

subcarpaţilor Moldovei) caracterizat prin temperaturi medii anuale de +7 grade C, +8 grade C (faţă de

+10 grade C pe ţară), cu temperaturi maxime a lunilor de vară de +11 grade C (faţă de +21 grade C pe

ţară), cu temperaturi minime a lunilor de iarnă de -4 grade C (faţă de -2 grade C pe ţară), cu maxime

absolute de +32 grade C şi minime absolute de -15...-20 grade C,

Precipitaţiile medii depăşesc în unii ani chiar 900 mm. Vânturile predominante sunt cele de NV, ceea ce se poate observa şi după forma coroanelor pomilor fructiferi şi arborilor. Iarna bate vântul - crivăţul.

Reţeaua hidrografică este formată din: Tazlăul Sărat, care străbate satul Şesuri, Pârâul Valea Arinilor,

care trece prin satul Valea Arinilor, Pârâul Ruja şi Pârâul Dingani, care trec prin satul Măgireşti,

3.2.4 Populația și forța de muncă

Populația stabilă a Comunei Măgirești potrivit datelor preliminarii ale Recensamantului Populatiei și Locuintelor din 2011 este de 3994 de persoane.

Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică populația Comunei Măgirești reprezintă 0.55% din populația totală a Județului Bacău și 0.96% din populația rurală.

Majoritatea locuitorilor comunei Măgirești sunt de religie ortodoxa (3828 persoane). Pe langă acestia mai locuiesc 5 de personae de religie romano –catolica și 158 de persone aparținând altor culte religioase.


23

3.2.5 Amenajarea teritoriului

Suprafața totală a terenurilor aparținând comunei Măgirești este de 3318 ha după cum urmează:

• Terenuri arabile 894 ha

• Vii și livezi 24 ha

• Pășuni și fanețe 1115 ha

• Păduri 838 ha

• Ape 80 ha

• Drumuri 91 ha

• Constructii 117 ha

• Neproductiv 159 ha

Fig.5 Suprafețele Comunei Măgirești

3.2.6 Probleme de mediu și factori de risc natural

Din cauza industriei petroliere pânza freatică este grav afectată, astfel o parte din izvoarele de coastă şi fântânile comunei, au apă nepotabilă. Sursele poluarii apelor sunt și dejecțiile animaliere care ajung foarte ușor în apropierea pâraielor și a fântanilor cu apă ce ar trebui să fie potabile.

Lipsa imprejmuirilor terenurilor proprietate personală situate de-a lungul cursurilor de apă duce ca animalele să hoinarească nestingherite de la grajd la luciul apei lăsand dejecții pe maluri care poluează mediul acvifer.

Celelalte puncte slabe în materie de mediu de pe teritoriul comunei Măgireşti sunt: - lipsa zonelor de protecție a malurilor și a deșeurilor menajere;


24

- poluarea solului datorită defrișărilor excesive, a monoculturilor și a depozitării neadecvate a gunoiului de origine animală;

- poluarea solurilor din cauza substanţelor fitofarmaceutice.

În ceea ce priveşte factorii de risc natural, potrivit informaţiilor din Planul Urbanistic General al comunei Măgireşti, cele cinci sate componente se află într-o zonă cu un risc asumat seismic.

Zonele cu potenţiale riscuri naturale care ar putea afecta intravilanul sau extravilanul sunt:

două zone cu risc de inundaţii datorate revărsării cursurilor de apă, respectiv: - satul Măgireşti, pârâul Ruja; - satul Şesuri, pârâul Tazlăul Sărat. două zone cu risc de inundaţii datorate scurgerilor de torenţi, respectiv: ➢ satul Măgireşti, pârâul Dingani; ➢ satul Valea Arinilor, pârâul Valea Arinilor.

Stabilitatea generală a reliefului în intravilanul satelor este în general bună, rocile de bază cu aspect semi-stâncos care apar până în apropierea suprafeţei, cu umiditate redusă, eliminând riscul de apariţie a alunecărilor de teren.

3.2.7 Infrastrucura

• Locuințe

Numărul total al locuințelor convenționale de pe teritoriul Comunei Magirești potrivit Recensămantului populației și a locuințelor din anul 2011 este de 1512.

• Alimentarea cu apă și rețeaua de canalizare

Comuna Măgireşti dispune de un Sistem centralizat pentru alimentare cu apă cu un rezervor de 250 mc in satul Valea Arinilor și unul de 500 mc in satul Prăjeşti. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile pe teritoriul comunei Măgireşti este de 32,45 km. Lungimea totală a conductelor de canalizare pe teritoriul comunei este de 10,3 km. Nu este acoperită întreaga suprafaţă a comunei cu colector de canalizare.

• Rețeaua de alimentare cu gaz

În prezent comuna nu beneficiază de alimentare cu gaze naturale. Momentan se află in studiu de fezabilitate un proiect privind alimentarea cu gaze pentru comunele Măgirești, Ardeoani și Scorțeni.

• Rețeaua de energie electrică

Majoritatea gospodăriilor comunei au acces la reţeaua de energie electrică. Reţeaua electrică de iluminat public este prezentă de-a lungul tuturor străzilor comunei şi este realizată pe stâlpi comuni cu reţeaua electrică de distribuţie publică, fiind alimentată prin intermediul posturilor de transformare existente.

• Rețeaua de drumuri

După cum am menţionat mai sus, comuna Măgireşti este străbătută de DN 2G, care trece prin localitatea Măgirești. Acesta măsoară aproximativ 5 km pe teritoriul comunei şi este în totalitate modernizat.

• DC 179 are 2,2 km şi este asfaltat; asigură legătura între DN 2G şi satul Sesuri; stare bună

• DC 180 are 2,1 km este asfaltat asigură legătura între Municipiul Moineşti şi satul Valea Arinilor şi DC 181; stare bună

• DC 181 are 3,5 km este asfaltat; asigură legătura între DN 2G şi satul Prăjeşti, stare bună


25

• Drumurile ce fac parte din reţeaua stradală din intravilan ocupă o suprafaţă de 31,24 ha

• Rigolele pentru scurgerea apelor pluviale sunt întreţinute corespunzator

• Nu există trotuare pietonale

• Există suficiente poduri/podeţe pentru traversarea râurilor şi pârâurilor însă unele trebuie refăcute

• Acces la drumuri judeţene/naţionale din regiunea Nord Est

• Drumul judeţean DJ 117A – leagă satele Măgireşti şi Stăneşti de comuna Solonț, este asfaltat pe o distanţă de 4,2 km şi balastat pe 1 km, având o stare fizică satisfăcătoare;

• Comuna Măgireşti are acces direct la DN 2G, asigurând legaături rutiere atât pentru calatori cât și pentru mărfuri

• Aeroporturile din regiunea Nord Est (Bacău, Iași, Suceava) asigură legătura pentru cursele interne și internaționale de pasageri și pentru aviația utilitara.

➢ Circulatia rutieră

Rețeaua stradala din intravilanul comunei respectă parțial normele tehnice. Trebuie amenajate alei pietonale și piste pentru bicicliști, acolo unde lațimea permite și amenajate spații verzi de-a lungul străzilor și drumurilor din comună.

Drumurile din extravilan care asigură accesul la terenurile agricole sunt din pământ, greu practicabile in anotimpurile umede.

➢ Relatii in teritoriu

Orașe apropiate de centrul administrativ al comunei Măgireşti

• Moineşti – 6 km

• Comăneşti – 20 km

• Oneşti – 51 km

• Bacău – 50 km

Aceasta se învecinează cu teritoriul administrativ al următoarelor comune:

• Nord: comuna Solonţ

• Sud: comuna Poduri

• Sud-Vest: Municipiul Moineşti

• Vest: comuna Zemeş

• Est: comuna Ardeoani

Relaţia de comunicaţie cu comunele învecinate Ardeoani, Poduri, Solonţ şi Zemeş se realizează pe drumurile DN 2G, DJ 117A, DC 179, DC 180 și DC 181.


26

➢ Culură și culte

Muzeul Răzeşilor Găzari de pe valea Tazlăului Sărat (satul Prăjeşti)

Muzeul are următoarele secţiuni: - mini-secțiunea de arheologie și numismatică (cu vestigii ale culturii Cucuteni și monede din tezaure

descoperite în zonă);


27

- mini-secțiunea de documente și acte administrative legate de activitatea de cărăușie a găzarilor;

- mini-secțiunea de etnografie, în care se regăsesc obiecte din gospodăria tradițională (bucătăria răzeșilor găzari), dar și legate de ocupațiile casnice ale femeilor (camera meșteșugurilor);


28

- mini-secțiunea de obiecte religioase și carte bisericească, precum și o colecție de icoane pe lemn;

- mini-secțiunea de învățământ (manuale școlare de la sfârșitul secolului XIX și începutul veacului trecut); Colecția muzeului este completată de o secțiune în aer liber, cu obiecte ce reflectă ocupațiile răzeșului găzar (dulgherit, fierărie, munci agricole, cărăușie) și chiar o căruță cu coviltir cu care găzarii obișnuiau să umble în călătoriile lor prin ţară, pentru a-și vinde păcura. Lângă această secțiune a fost reconstituită o instalație tradițională de extras păcură, o "hecnă", cum i se spune în zonă;


29

Unităţi de învăţământ

În Măgireşti şcoala beneficiază de două imobile, unul dintre ele, "Şcoala Veche", datând dinainte de anul 1900 şi care a fost restaurată şi dotată modern în anul 2004. Un număr însemnat de elevi ai Şcolii Generale din Măgireşti au urmat şi absolvit o formă de învățământ superior.

Personal didactic: 21

Săli de clasă total: 11

Laboratoare: 1

Biblioteci şcolare: 1

Biblioteci publice: 1

„Biblioteca Nicu Enea” are un număr de 9451 volume. În satul Prăjeşti, locuieşte un colecţionar de cărţi religioase, cărţi de beletristică, obiecte vechi etc.

➢ Religie

În fiecare sat din comună este câte o biserică ortodoxă, populaţia fiind în întregime de religie creştin-ortodoxă. Biserica din satul Măgireşti, ridicată pe ruinele vechii biserici construite la începutul sec. al XIX-lea, a fost dată în folosinţă la 8 septembrie 1985 cu hramul Naşterea Maicii Domnului. La sfinţirea acestui lăcaş de cult, care are o arhitectură şi o pictură realizate la cel mai înalt nivel, a participat însuşi Preasfințitul Ioachim Mareș, Episcop al Hușilor, care s-a născut la Măgireşti în anul 1927. De asemenea, tot atunci a fost inaugurat pe dealul bisericii Monumentul Eroilor, închinat spre eternă amintire celor căzuţi la datorie în Războiul pentru Întregirea Neamului 1916-1918.

Principalele lăcaşuri de cult şi comemorare sunt:


30

• Biserica "Sf. Gheorghe" din satul Şesuri care a fost atestată documentar în anul 1648 şi reparată în anii 1887, 1923 şi 1951. Acesta biserica face parte din patrimoniul naţional. A fost inclusă în lista monumentelor istorice de arhitectură ca monument de interes local;

• Biserica noua "Sf. Gheorghe" din satul Șesuri a fost sfințită în anul 2003 cu mobilier sculptat în lemn de stejar și pictura pereților interiori în tehnica fresco.

• Biserica "Naşterea Maicii Domnului" din satul Măgireşti a fost ridicată pe ruinele vechii biserici construite la începutul secolului XIX. A fost dată în folosinţă la 8 septembrie 1985. A fost reparată în anii 1920 şi 1934;

• Intre anii 2009-2012, în curtea Bisericii de la Măgirești s-a înălțat Așezământul social-filantropic „Sf. și Drepții Părinți Ioachim și Ana”.

• Biserica "Sf. Voievozi" din satul Valea Arinilor a fost construită în 1849 , pe o temelie de piatra in forma de cruce, tencuită la exterior și interior. Biserica a fost reparată capital in anul 1922, precum și intre 1950 – 1955.

• Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Stăneşti a fost construită la începutul secolului XIX. Aici a fost amenajat un așezământ social-filantropic, care cuprinde un paraclis, o sală de studiu dotată cu 20 de calculatoare, o sală de mese, un birou parohial, o bucătărie și toate utilitățile necesare slujbelor și activităților filantropice, pastoral-misionare și cultural-religioase organizate în cadrul parohiei.

• Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva" din satul Prăjeşti a fost construită în anul 1896 şi reparată în anul 1922.

• Biserica noua ”Izvorul Tamăduirii ’’ a fost sfințita in anul 2016

• Monumentul Eroilor din “Livada Eroilor” din satul Măgireşti, ridicat în 1985 fiind opera scluptorului Gh. Rădulescu Gir.

http://www.wikiwand.com/ro/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u

http://www.wikiwand.com/ro/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u


31

• Monumentul Eroilor din satul Stănești

• Bustul „Nicu Enea” din satul Valea Arinilor


32

➢ Agrement şi turism

Unul dintre frumoasele puncte de atracţie pentru populaţia locală este Iezerul situat în pădure, la marginea satului. Defrişările abuzive au condus la alunecări de teren, care au fost accentuate şi de inundaţiile din anii 1992. Astfel, malul Iezerului a alunecat micşorând suprafaţa acestuia:

• Muzeul Răzeşilor Găzari de pe valea Tazlăului Sărat (satul Prăjeşti)

• Biserica Monument cu hramul SF. Gheorghe din satul Şesuri, atestată documentar în anul 1648

• Biserica din satul Măgireşti cu hramul Naşterea Maicii Domnului

• Grădina Eroilor de pe „Dealul Bisericii”

• Monumentul Eroilor din Stănești

• Bustul „Nicu Enea” din satul Valea Arinilor

• Gospodăria Țărănească Măgirești

În satele comunei încă se mai găsesc locuinţe vechi cu ornamente din lemn, specifice zonei, foarte bine păstrate. Sunt locuinţele găzarilor, care nu demult împânzeau ţinuturile Basarabiei, Cernăuţilor, Ardealului, făcând comerţ cu produsele extrase din zonă (păcură, gaz, var, sare) şi care se întorceau cu produse agricole necesare gospodăriei.

Caracteristicile acestor gospodării sunt stâlpii prispei care se termină la partea superioară cu un capitel traforat cu rol decorativ, prispa casei care inconjoară locuința pe 3 sau 4 laturi cu balustrada cu rol de protectie dar și decorativ, mobilierul vechi, scoarţe, căruţe, recipiente pentru transportul produselor lichide, icoane, diverse obiecte de interior.

➢ Sport

În comună există patru terenuri de sport şi recreere. Cel din satul Şesuri a fost renovat şi dotat corespunzător pentru a găzdui campionatele județene. In prezent ne mândrim cu ehipa de fotbal de seniori și juniori „AS Vulturul Măgireşti” care a avut o evoluție foarte bună de la inființare și până astazi.


33

La acesta se adaugă terenul de sport din incinta şcolii Măgireşti cu gazon sintetic omologat FIFA și nocturna, terenul de sport din incinta şcolii Valea Arinilor care urmeaza a fi modernizat și terenul din satul Prăjesti unde, duminica sau în zilele de sărbătoare, se dispută meciuri de fotbal.

In fiecare sat s-au amenajat săli pentru tenis de masa iar in Măgirești exista o sala de fitness.

➢ Viață culturală și socială

In anul 2008 in satul Prajești a luat ființă Fundația Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat,a carui președinte fondator este Prof. univ. dr. Constantin Parascan iar în anul 2015 s-a inaugurat Muzeul Razeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat. În incinta muzeului se organizează frecvent manifestari culturale PERSONALITĂȚI ALE CULTURII ROMÂNE În Dialog cu Răzeșii Găzari la care au participat personalități cum ar fi: Florin Piersic, Dorel Vișan, Gheorghe Dumitroaia, I.P.S. Ioachim Giosanu, Ion Muscalu etc.

Fundaţia are ca scop:

• Organizarea de colective de cercetare, etnografie, literatură, onomastică, toponimie, istorie, geografie, mărturii de viaţă populară în vederea restaurării şi conservării pieselor originale din zona Tazlăului Sărat;

• Organizarea de concursuri naţionale şi internaţionale de poezie şi proză;

• Preţuirea conduitei etice;

• Acordarea de sprijin moral şi material persoanelor în vârstă, cu posibilităţi materiale reduse;

• Acordarea de ajutor moral şi material copiilor cu situaţie foarte bună la învăţătură şi care provin din familii dezorganizate sau cu posibilităţi materiale reduse;

• Tipărirea de studii, pliante, materiale informative privind valorificarea cercetărilor întreprinse.

În comună există trei cămine culturale, unul in satul Măgirești care a fost reabilitat, consolidat și dotat prin fonduri europene, unul in satul Stănești și unul in satul Valea – Arinilor care au fost renovate și dotate corespunzator.


34

Cu toate acestea, arealul cultural în care se încadrează comuna Măgireşti reprezintă un areal de conservare, protejare şi promovare a tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor – elemente ale patrimoniului imaterial.

Atât în Măgireşti cât şi în satele din împrejurimi se regăsesc locuinţe vechi foarte bine păstrate. Sunt locuinţele găzărilor care nu demult împânzeau ţinuturile Basarabiei, Cernăuţilor, Ardealului, făcând comerţ cu produsele extrase din zonă (păcură, gaz, cremă, var, sare) şi care se întorceau cu produse agricole necesare gospodăriei.

Caracteristicile acestor gospodării sunt: florile din lemn, stâlpii prispei care reproduc o frântură a „Coloanei Infinitului” cu elemente de metal, mobilier vechi, scoarţe, căruţe, recipiente de transport produse lichide, icoane, obiecte de interior.

Un veritabil muzeu se poate găsi în biserici (ex. Icoane, veşminte, iconostase, cărţi bisericeşti, uşi, clopote etc.), iar în satele comunei sunt încă bătrâni care respectă tradiţia şi în zilele de sărbătoare îmbracă costumele populare.

Pentru a susţine interesele bătrânilor veterani de război şi ale urmaşilor acestora, pe teritoriul comunei funcţionează o filială a „Asociaţiei națională Cultul Eroilor Regina Maria”.

Cele mai multe manifestări artistice de pe teritoriul comunei sunt prilejuite de sărbătorile de iarnă, când se organizează spectacole cu participarea unor trupe de teatru popular( ex. ,,Iancu Jianu’’ „Ceata lui Bujor”,” Arnăuții”), cete de urşi, capre cu lăutari, căluţi, precum și traditii și obiceiuri specifice perioadei pascale: incondeierea oualor, expozitii cu picturi și obiecte realizate de copii . De asemenea, şcolile din comună organizează serbări cu ocazia ,,Zilei României’’, ,,Zilei de 8 Martie’’,,,Zilei de 1 Iunie’’, ,,Crăciunului’’,” Ziua Eroilor”.

În satul Valea Arinilor s-a construit un cămin pentru îngrijirea bătrânilor, într-o clădire nouă, construită din fonduri europene, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor specifice ale persoanelor în vârstă (cu spaţii pentru recreere, curte interioară, băi şi dotări moderne).


35

➢ Demografie și resurse umane Populaţia comunei este într-o creştere numerică continuă, populaţia actuală a comunei fiind de 3994 locuitori.

Marea majoritate a populaţiei este de etnie română 99,96%, iar restul sunt rromi.

Structura populaţiei stabile după religie se prezintă astfel:

• Religie ortodoxă: 3722

• Ramano-catolică: 5

• Creştină de rit vechi: 106

• Altă religie: 158.


36

IV. Analiză swot a Comunei Măgirești

Orice comună trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea

sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se

pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că

proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru

coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths(puncte tari), Weaknesses(puncte slabe), Opportunities(oportunități), Threats(riscuri).

Pentrua a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare a comunei Măgirești, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile şi pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine politica de dezvoltare regională, s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027.

Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul,şi în ce condiţii.

4.1 Analiza swot-social

Serviciile sociale sunt definite ca reprezentând ansamblul de măsuri şi acţiuni realizate pentru a

răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor situaţii de

dificultate, pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi

excluziunii sociale şi promovarea incluziunii sociale. Serviciile sociale sunt asigurate de către autorităţile

administraţiei publice locale, precum şi de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, în

condiţiile actelor normative în vigoare.

Rolul administraţiei locale este de a asigura acordarea asistenţei sociale prin dezvoltarea sau înfiinţarea

de servicii proprii, instituţii de asistenţă socială, servicii pilot sau prin concesionarea de servicii sociale


37

unor furnizori de servicii sociale specializaţi, acreditaţi în condiţiile legii (unităţi de asistenţă medico-

socială, asociaţii sau fundaţii, culte religioase, persoane fizice) sau finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor

române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, în baza

standardelor obligatorii de calitate, cu proceduri şi planuri de intervenţie şi asistenţă, cu monitorizarea,

evaluarea costurilor şi eficienţei serviciilor sociale acordate, în conformitate cu actele normative în

vigoare.

Intern

Poz

itiv

Puncte tari

• Existenţa infrastructurii pentru educaţie și culte ;

• Grad ridicat al absolvenţilor de învăţământ gimnazial;

• Relaţii etnice bune la nivelul populaţiei locale;

• Grad mare de alfabetizare;

• Prezența pe raza comunei a unor ONG-uri care își desfasoară activitatea în domeniul social;

• Prezența pe raza comunei a unui cămin de îngrijire bătrani;

• La nivelul primăriei funcționează Consiliul Comunitar Consultativ;

• Membră în Montpesa- Asociație de dezvoltare a turismului.

Neg

ativ

Puncte slabe

• Rata somajului mai mare decât media la nivel judetean;

• Persoanele care practică agricultura de subzistență nu sunt înregistrate in sistemele de

așigurări sociale și de sănătate;

• Dezechilibru ocupaţional între sexe, în defavoarea femeilor;

• Nivelul scăzut al veniturilor populației;

• Părăsire a comunei de către tinerii căsătoriţi şi/sau cu studii.

Extern

Poz

itiv

Oportunități

• Dezvoltare a politicilor regionale şi locale de administrare descentralizată;

• Existenţa politicilor europene şi naţionale pentru sprijinirea comunităţilor locale;

• Constituirea unei reţele de promotori locali activi;

• Posibilitatea accesării programelor guvernului României şi fondurilor structurale (Fondul

Social European) în scopul constituirii–dezvoltării serviciilor sociale oferite către populaţi a

comunei;

Neg

ativ

Amenințări

• Îmbătrânirea populației;

• Migrarea forței de muncă calificată către zonele urbane cât și către străinătate;

• Nevalorificarea resurselor economice locale.


38

4.2 Analiză swot-economie locală

Dezvoltarea economică locală este un concept larg şi reprezintă acel proces de unire şi combinarea eforturilor reprezentanţilor tuturor sectoarelor-guvernamentale, al mediului de afaceri şi al societăţii civile cu scopul creării unor condiţii favorabile pentru creşterea economică şi crearea noilor locurilor de muncă. Aceste eforturi se necesită a fi orientate în final spre un scop unic -creşterea bunăstării populaţiei.

Definind dezvoltarea economica locală ca un proces ce serveşte intereselor populaţiei locale, în care

actorii locali şi autorităţi locale îmbunătăţesc folosirea resurselor locale în scopul bunăstării comunităţii,

acţiunile legate de acest domeniu se referă la ridicarea veniturilor locale, combaterea şomajului,

îmbunătăţirea veniturilor publice, a infrastructurii, a mediului rural.

Felul în care comunele acţionează în cadrul actual de schimbări economice-prin acţiune înţelegând nivelul de investiţii publice şi private într-o anumită localitate-depinde de o varietate de factori care pot fi grupaţi in trei mari grupe:

- Prima grupă include factorii situaţionali economici, politici şi sociali, la nivel local şi naţional. Aceştia sunt în mare parte în afara sferei de influenţă a autorităţilor publice.

- A doua grupă de factori cuprinde configuraţia locală, sfera de activităţi, infrastructura fizică şi socială şi alte puncte tari sau slabe ale comunei. Aceşti factori influenţează impactul forţelor din exterior, felul în care acestea afectează localitatea.

- A treia grupă se referă la răspunsul pe plan local la evoluţia situaţiei, felul în care cei responsabili se organizează, cum îşi realizează şi administrează programele. Ultimul aspect, formularea şi implementarea politicilor rurale, ca şi competenţa instituţiilor abilitate, se încadrează în sfera de influenţă a autorităţilor locale şi reprezintă un punct de începere a activităţilor de îmbunătăţire a competitivităţii localităţii.


39

Intern

Poz

itiv

Puncte tari

• Existenţa pe teritoriul comunei Măgirești de operatori economici înregistraţi, care activează în domeniul producţiei, comerţului şi construcţiilor;

• Distanța de doar 6 km față de municipiul Moinești ca și posibilă piață de desfacere a produselor realizate la nível local;

• Prezența producătorilor agricoli care să lucreze terenurile luate in arendă.

Neg

ativ

Puncte slabe

• Creșterea suprafețelor agricole lăsate neexploatate;

• Inexistența rețelelor de colectare a produselor agricole ;

• Lipsa investitorilor în domeniul agro-turistic;

• Folosirea tehnologiei învechite în domeniul agricol duce la scăderea productivității.

Extern

Poz

itiv

Oportunități Posibilitate practicării diverselor forme de turism, cum ar fi agro-turismul; Legea exploataţiilor agricole care favorizează dezvoltarea asociaţilor agricole in detrimentul exploatării intensive a pământului; Realizarea Strategiei de Dezvoltare a comunei Măgirești; Concesionarea de teren investitorilor care să dezvolte baze turistice și de agrement, menite să promoveze potenţialul turistic al comunei; Existenţa unor programe de sprijin pentru afaceri rurale; Dezvoltarea serviciilor de reabilitare a infrastructurii locale de toate tipurile ,privată şi publică; Existența unor programe de sprijinirea agriculturii; Trecerea la o agricultură ecologică;

Neg

ativ

Amenințări

• Costuri ridicate pentru retehnologizare in agricultură;

• Scumpirea combustibilului folosit in agricultură.;

• Necomasarea în timp util a suprafeţelor agricole;

• Lipsa de receptivitate și flexibilitate a populației locale la cerințele pieței care determină decalaje economice mari, greu de recuperat;

• Tendinta de migrare a populației tinere către zonele urbane și mai ales către statele membre ale Uniunii Europene;.

Propuneri și măsuri privind funcțiile economice, prevăd in acest sens următoarele acțiuni necesare:

Industria prin:

a) Relansarea activităților industriale: Încurajarea dezvoltării sectorului de întreprinderi mici și mijlocii prin:

▪ Crearea unui Sistem informațional adecvat promovării I.M.M.; ▪ Eliminarea barierelor birocratice în dezvoltarea întreprinderilor particulare;

▪ Sprijinirea proiectelor menite să încurajeze dezvoltarea zonelor neindustriale;


40

b) Diversificarea activităților industriale;

c) Stimularea relansării meșteșugurilor tradiționale:

▪ Încurajarea practicării meșteșugurilor prin acordarea de facilități diverse populației din localitățile in care resursele materiale și cele umane sunt disponibile;

Agricultura prin:

a) Organizarea și dezvoltarea agriculturii pe baze durabile: ▪ Relansarea și dezvoltarea sectoarelor agroalimentare; ▪ Promovarea unor noi forme asociative privind sprijinul social acordat de stat agenților economici privați

din agricultură și societăților comerciale cu profil de industrializare a materiilor prime;

▪ Promovarea unor forme de asociere a producătorilor particulari;

▪ Continuarea programului național de cadastru și carte funciară.

b) Dezvoltarea producției vegetale,îndeosebi la culturile cu mare favorabilitate: ▪ Menținerea în linii generale a suprafețelor cultivate in ultimii 4-5 ani cu ușoare creșteri la suprafețele

ocupate cu grâu, orz, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, legume; ▪ Realizarea unor producții superioare la principalele culturi care să corespundă potențialului natural și

amenajat al suprafeței arabile; c) Revitalizarea sectorului zootehnic, îndeosebi la ovine, bovine, vaci de lapte;

d) Prevenirea unor forme de degradare a fondului funciar agricol prin lucrările și măsurile de ameliorare: ▪ Amenajări antierozionale asociate cu lucrări de delimitare a excesului de umiditate de pantă; ▪ Amenajarea terenurilor cu alunecări; ▪ Lucrări de agrozootehnică antierozională;

▪ Îndiguiri și regularizări ale cursurilor de ape; ▪ Perdele de protecție sau împăduriri;

e) Crearea și dezvoltarea unui sector de servicii în localitățile rurale: ▪ Protecția plantelor prin dotarea centrelor cu mașini și aparatură adecvată tratamentelor fitosanitare,

care să asigure aprovizionarea cu produse chimice;

f) Revitalizarea patrimoniului pomicol existent și înființarea de plantații noi;

Silvicultura prin:

a) Îmbunătățirea zonării funcționale a pădurilor;

b) Reconstrucția ecologică a pădurilor aflate in evidente stare de declin;

c) Creșterea gradului de accesibilitate și de dotare a pădurilor prin: ▪ Întreținerea și extinderea rețelei de drumuri forestiere;

d) Normalizarea structurii pădurilor pe clase de vârsta prin: ▪ Respectarea cu strictețe a volumului de 40ee a lemnoasa exploatată anual;

e) Intensificarea acțiunilor de protecție a fondului forestier: ▪ Măsuri de combatere a poluării industriale în atmosferă și pe sol; ▪ Măsuri de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor;


41

4.3 Analiză swot- mediul înconjurator

Principiile de acţiune în domeniul mediului înconjurător sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgență nr.195/2005 privind protecţia mediului), dar şi principiile generale şi obiectivele prioritare identificate în Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Planul Naţional de Dezvoltare, precum şi principiile democratice indispensabile prezentului.

Cerinţele care trebuie avute în vedere la elaborarea politicilor de mediu, se pot referi la:

▪ rezolvarea problemelor de mediu al localităţilor comunei prin implementarea unor acţiuni concrete şi eficiente;

▪ stabilirea priorităţilor de acţiune în domeniul mediului în conformitate cu necesităţile comunităţii;

▪ întărirea cooperării instituţionale, promovarea parteneriatului cu cetăţenii; ▪ creşterea capacităţii autorităţii locale în gestionarea şi implementarea programelor de mediu; ▪ respectarea reglementarilor naţionale în domeniul mediului.

Cadrul legislativ este asigurat de actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene în privinţa protecţiei mediului. Deasemenea, trebuie avute în vedere angajamentele asumate de ţara noastră prin capitolul 22 al documentului de poziţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană.


42

Intern

P

oziti

v

Puncte tari

• Întreprinderea de acţiuni din partea autorităţilor publice locale în vederea aplicării normelor legislative privind protecţia mediului;

• Existenţa la nivelul comunei a unei suprafețe de pădure;

• Existența la nivelul comunei a rețelei de canalizare;

• Existența drumurilor asfaltate in proporție de 75 %;

• Existența la nivelul comunei a rețelei de alimentare cu apa.

Neg

ativ

Puncte slabe

• Poluarea apelor datorita construcțiilor, lipsa zonelor de protecție a malurilor și a deșeurilor menajere;

• Poluarea solului datorită defrișărilor excesive, a monoculturilor și a depozitării neadecvate a gunoiului;

• Poluarea solurilor datorită substanțelor fitofarmaceutice;

Extern

Poz

itiv

Oportunități

• Accesarea programelor finanţate de Uniunea Europeană şi de Guvernul României destinate proiectelor de protecţia mediului în mediul rural;

• Accesarea programelor finanţate de Uniunea Europeană şi de Guvernul României în vederea dezvoltării de proiecte de dezvoltare rurală cu impact direct asupra mediului;

• Dezvoltarea educaţiei ecologice la nivelul comunităţii locale;

• Integrarea comunei în Masterplanurile Județului Bacău pentru apă și apă uzată cât și pentru

managementul integrat al deșeurilor solide.

Neg

ativ

Amenințări

• Depozitarea deşeurilor menajere în arii care nu sunt amenajate pentru astfel de activităţi, conform normelor în vigoare;

• Reducerea poluarii apelor freatice şi de suprafaţă cu repercusiuni asupra populaţiei, faunei şi florei;

• Dezvoltarea necontrolată a construcţiilor;

• Extinderea suprafeţelor afectate de eroziune;

• Schimbările climaterice ce duc la creșterea riscului producerii de calamități.


43

4.4 Analiză swot-educație și cultură

Strategia guvernamentală în domeniul educaţiei în mediul rural acoperă o serie de direcţii de lucru, care

pot sta şi la baza unei strategii în acest domeniu şi la nivel local, după cum urmează:

▪ Reabilitarea şcolilor din mediul rural, dotarea lor cu utilităţi prin alocaţii de la bugetul de stat, în Sistem de cofinanţare şi cu contribuţia autorităţilor administraţiei publice locale;

▪ Alocarea distinctă, anual, pentru reabilitarea şcolilor în mediul rural;

▪ Dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educaţionale, echipamente multimedia);

Intern

Poz

itiv

Puncte tari

• Existența unui număr corespunzător de școli pe teritoriul comunei;

• Existența unei grădinițe;

• Colaborarea foarte bună între conducerea şcolii şi administraţia locală;

• Existența unui număr suficient de cadre didactice în școli ;

• Prezenta conexiunilor la internet in scoală.

Neg

ativ

Puncte slabe

• Dotarea insuficientă a sălilor de clasă pentru desfășurarea orelor de studii;

• Lipsa unui canal media propriu prin care să se poată mediatiza proiectele culturale și educaționale și care să reprezinte, totodată, o sursa de informare pentru toți locuitorii comunei;

• Numărul insuficient de laboratoare in scolă și dotarea precară a acestora;

• Scăderea numărului de elevi.

Extern

Poz

itiv

Oportunități

• Crearea de parteneriate cu instituţii de învăţământ din UE în vederea schimbului de experienţă;

• Accesarea de fonduri structurale pentru modernizarea și dotarea școlilor.

Neg

ativ

Amenințări

• Schimbări dese ale sistemului de învăţământ şi ale programei şcolare;

• Interesul scăzut al cadrelor didactice specializate pentru a profesa în mediul rural;


44

4.5 Analiză swot- infrastructură

Programele de infrastructură rurală sunt o dovadă a liniei de dezvoltare pentru atingerea condiţiilor de

locuire conform cerinţelor europene la noi în țară, dar care, din lipsa surselor de finanțare, nu a putut să

se dezvolte în ritmul cerut de necesitățile reale ale locuitorilor.

În principal, aceste programe vizează alimentarea cu apă a satelor în Sistem centralizat, construcţia de

sisteme de canalizare și epurare a apei, tratarea apelor uzate, crearea, modernizarea, după caz, de

platforme pentru deşeuri, îmbunătăţirea drumurilor rutiere de acces prin pietruire, reabilitare, asfaltare,

construirea, extinderea sau modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale și dezvoltarea unor baze

sportive din spaţiul rural.

Intern

Poz

itiv

Puncte tari

• Existența rețelei de iluminat public ;

• Marea majoritate a gospodăriilor comunei au acces la rețeaua de energie electrică ;

• Existența rețelei de alimentare cu apă;

• Existența rețelei de canalizare;

• Existența stației de epurare și a colectorului de canalizare;

• Existența drumurilor asfaltate in proporție de 75 %.

Neg

ativ

Puncte slabe

• Nu este acoperită întreaga suprafată a comunei cu colector de canalizare;

• Lipsa trotuarelor pietonale și a pistelor de biciclete;

• Șanțuri și rigole pentru scurgerea apei pluviale insuficiente.

•

Extern

Poz

itiv

Oportunități

• Posibilitatea accesării de fonduri structural prin POR, FEADR şi celelalte programe operaţionale cât și a unor programe guvernamentale;

• Existenţa Studiilor de Fezabilitate pentru proiecte de modernizare a infrastructurii locale;

• Stabilirea unor parteneriate public-private în vederea realizării de obiective de interes public.

•

Neg

ativ

Amenințări

• Instabilitate legislativă;

• Nerespectarea termenelor de către firmele de construcţii.


45

4.6 Analiză swot- guvernare locală

Guvernarea locală presupune, în primul rând, definirea obiectivelor prioritare în plan local. Acestea

trebuie corelate cu cele judeţene, regionale şi naţionale, în aşa fel încât comunicarea pe orizontală cât şi

pe verticală să fie facilă.

Un rol important în guvernarea locală o are problematica participativă, ceea ce presupune informare,

conştientizare şi implicarea populaţiei locale în luarea deciziilor şi formularea politicilor publice.

Intern

Poz

itiv

Puncte tari

• Autorităţile publice locale îşi desfăşoară activitatea după principiile transparenţei procesului decizional;

• Se utilizează mijloace de informare cu privire la politicile locale, prin aviziere la sediul primăriei sau situl propriu;

• Populaţia are acces la principalele mijloace de comunicare: telefon, fax, internet;

• Consiliul Local dispune de o pagină proprie de internet;

• Deținerea la nivelul primăriei a unor licențe software de administrare specifice autorităților publice;

• Comuna este membră a asociațiilor de dezvoltare intercomunitare ADIB , ADIS și MONTPESA.

Neg

ativ

Puncte slabe

• Schema de personal la nivelul primăriei nu este completă;

• Nu este acoperit necesarul de echipamente la nivelul serviciilor publice; .

Extern

Poz

itiv

Oportunități

• Relaţii de cooperare cu instituţii similare din România şi din alte state în vederea schimbului de know- how în procesul decizional la nivel local;

• Participarea activă la elaborarea politicilor publice şi strategiilor la nivel judeţean şi

promovarea priorităţilor locale în contextul politicilor judeţene;

• Accesarea programelor finanţate de Uniunea Europeană şi de Guvernul României destinate proiectelor de creştere a capacităţii serviciilor administraţiei publice locale.

Neg

ativ

Amenințări

• Schimbări legislative dese, care să conducă la incoerenţe în aplicarea politicilor publice şi

întârzieri în implementarea acestora..


46

4.7 Analiză swot- managementul situațiilor de urgențe și siguranța traficului rutier

Prevenirea situaţiilor de urgenţă se subsumează dezvoltării durabile, dezvoltare concepută ca ansamblu coordonat de procese care permit progresul permanent pe baza planificării şi mobilizării resurselor existente, conciliind obiective economice, sociale şi de mediu ale societăţii, pe termen scurt şi lung, datorită punerii în aplicare a unor strategii care se susţin reciproc.

Ansamblul activităţilor de apărare a comunităţilor locale, infrastructurii şi proprietăţii împotriva ameninţărilor de natură non-militară se integrează activităţii generale de protecţie a cetăţeanului şi se subsumează asigurării securităţii interne-care priveşte atât siguranţa cetăţeanului cât şi securitatea publică-incluzând, deci, protecţia împotriva dezastrelor şi protecţia mediului.

Autoritățile centrale și locale asigură stabilirea și integrarea măsurilor de protecție civilă în planurile și programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel național, județean și local și urmăresc realizarea acestora. Autoritățile administrației publice centrale și locale poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației afectate de urmările situațiilor de urgență.

Întrucât este îndeobşte recunoscut, în plan internaţional, că prevenirea este de cel puţin opt ori mai puţin costisitoare decât reacţia la evenimentele produse, prevenirea situaţiilor de urgenţă trebuie să constituie o activitate prioritară a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, comitetelor ministeriale/similare, judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, a tuturor persoanelor fizice şi juridice de pe teritoriul naţional.

Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin: ▪ măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii; ▪ măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase;

▪ măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială.

Asigurarea și creșterea siguranței rutiere pe drumurile publice, prevenire a pierderii de vieți omenești și vătămării integrității corporale a persoanelor precum și evitarea producerii pagubelor materiale ca urmarea accidentelor de circulație este un obiectiv important al Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă și trebuie să stea la fundamentul oricărei măsuri de dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivel național, județean și local.

Deşi măsurile luate în acest domeniu şi-au dovedit eficienţa, numărul accidentelor rutiere în Uniunea Europeană continuă să fie inacceptabil de mare: 1,3 milioane de accidente pe an, soldate cu 43000 de decese şi rănirea a 1,7 milioane de persoane, iar în România, în conformitate cu concluziile raportului Consiliului European pentru Securitatea Transportului, se apreciază că traficul este criminal, mortalitatea rutieră înregistrând o creștere de 10%, pe când în țările UE se înregistrează o scădere anuală de 4,4% Comportamentul participanţilor la trafic reprezintă cea mai importantă cauză a mortalităţii: viteza, consumul de băuturi alcoolice sau de droguri, oboseala, neutilizarea centurii de siguranţă sau a căştii de protecţie etc.

Obiectivul comun al țărilor UE, este de a reduce cu 50% a numărului accidentelor rutiere din care rezultă


47

pierderi de vieți omenești, fapt ce impune ca România să realizeze în primul rând o viziune și o strategie privind siguranța rutieră, bazată pe un program substanțial de investiții în infrastructura rutieră.

Programul european de acţiune pentru siguranţa rutieră identifică o serie de domenii principale care necesită luarea unor măsuri: încurajarea participanţilor la trafic să adopte un comportament mai responsabil, creşterea gradului de siguranţă a vehiculului prin adoptarea inovaţiilor tehnologice şi îmbunătăţirea infrastructurii rutiere prin folosirea tehnologiilor informaţiei şi comunicării.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor, autorităților locale le revin următoarele atribuții:

▪ actualizarea PUG–pentru asigurarea concordanței traseelor drumurilor naționale, drumurilor județene, drumurilor comunale, care traversează localitățile, modernizarea acestora în corelare cu strategiile sectoriale de dezvoltare și de creștere a gradului de siguranță a circulației;

▪ asigurarea în intravilan a condițiilor de deplasare a pietonilor, cicliștilor, atelajelor, mașinilor agricole și a animalelor;

▪ stabilirea zonelor de siguranță și de protecție; ▪ asigurarea distanțelor minime între gardurile sau construcțiile situate de o parte și de alta a

drumurilor; ▪ reglementarea circulației, parcarea, staționarea și oprirea pe străzi a vehiculelor; ▪ reglementarea și realizarea semnalizării rutiere; ▪ întreținerea șanțurilor, rigolelor, podețelor de la intrarea în curți; ▪ avizarea de către CNADR, respectiv DRDP Iași a PUG–secțiunea circulație.


48

Intern

P

oziti

v

Puncte tari

• La nivelul comunei este organizat atât Comitetul Local pentru Situații de Urgență cât și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență;

• Nivelul foarte bun de pregătire al personalului în problematica situațiilor de urgență;

• Sistemul de alarmare al populației este funcțional;

• Existența planului de evacuare în situații de urgență ;

• Existența pe drumurile comunei a iluminatului public;

Neg

ativ

Puncte slabe

• Comitetul Local pentru Situații de Urgență nu dispune de mijloace de protecție C.B.R.N.; • Comitetul Local pentru Situații de Urgență nu are un stoc de materiale de primă necesitate și

mijloace de intervenție suficiente pentru asigurarea protecției populației în cazul producerii unor situații de urgență;

• Dotarea incompletă a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență; • Rețeaua de alimentare cu apă nu este realizată pe întreg teritoriul comunei; • Prezența pe teritoriul comunei a unor drumuri cu acces îngreunat, pe albiile pâraielor ce duc

la mărirea timpilor de intervenție în cazul unor situații de urgență; • Trotuare neamenajate pe toată lungimea drumurilor publice; • Lățimea mică a drumurilor.

Extern

Poz

itiv

Oportunități

• Accesarea de programe de finanțare pentru îmbunătățirea bazei materiale a SVSU, amenajarea cursurilor de apă, extindere a rețelei de alimentare cu apă, asfaltarea drumurilor comunale, realizarea perdelelor forestiere, respectiv împădurirea terenurilor erodate, accidentate.

Neg

ativ

Amenințări

• Riscuri naturale privind producerea de inundații, cutremure, alunecări de teren, secetă, incendii de pădure;

• Riscuri tehnologice ce cuprind: accidente, avarii ale utilităților publice, muniție neexplodată;

• Riscuri biologice (epidemii, epizootii, zoonoze);

• Riscuri de incendiu;

• Înzăpezirea drumurilor datorită lipsei perdelelor forestiere de protecție.


49

4.8 Analiză swot- Comuna Măgirești

Pozitiv

Negaiv

Inte

rn

Puncte tari

• Existenţa infrastructurii pentru educaţie și culte ;

• Existenţa pe teritoriul comunei Măgirești de operatori economici înregistraţi ,care

activează în domeniul producţiei, comerţului şi construcţiilor ;

• Existența la nivelul comunei a punctelor de colectare selectiva a deșeurilor;

• Existența unui număr corespunzător de școli și gradinite pe teritoriul comunei;

• Existența rețelei de iluminat public ;

• Existența retelei de alimentare cu apă;

• Existența retelei de canalizare ;

• Existența pe raza comunii a unui monument istoric :Biserca de lemn „Sfântul Gheorghe” Șesuri ;

• Cea mai mare parte a gospodăriilor comunei au acces la rețeaua de energie

electrică;

• Primăria dispune de o pagină proprie de internet;

• Comuna este membră a asociațiilor de dezvoltare intercomunitare ADIB ,ADIS și

MONTPESA;

• Prezenta conexiunilor la internet in scoli;

• Existența laboratoarelor de specialitate în cadrul școlilor;

• Existența pe raza comunei a producătorilor agricoli ce lucrează terenurile luate în arendă de la cetățeni;

Integrarea comunei în Master planurile Județului Bacău pentru apă și apă uzată; cât și pentru managementul integrat al deșeurilor solide;

•

Puncte slabe

• Dezechilibru ocupaţional între sexe, în defavoarea femeilor;

• Creșterea suprafețelor agricole lăsate neexploatate;

• Inexistența rețelelor de colectare a produselor agricole ;

• Cursurile de apă și malurile nu sunt în totalitate amenajate;

• Trotuare neamenajate pe toată lungimea drumurilor publice;

• Treceri de pietoni semnalizate minimal;


50

Ext

ern

Oportunitați

• Existenţa politicilor europene şi naţionale pentru sprijinirea comunităţilor locale;

• Constituirea unei reţele de promotori locali activi;

• Realizarea Strategiei de Dezvoltare a comunei Măgirești;

• Existenţa unor programe de sprijin pentru afaceri rurale;

• Existența unor programe de sprijinire a agriculturii;

• Trecerea la o agricultură ecologică;

• Accesarea programelor finanţate de Uniunea Europeană şi de Guvernul României

destinate proiectelor de protecţia mediului în mediul rural;

• Crearea de parteneriate cu instituţii de învăţământ din UE în vederea schimbului de experienţă;

• Accesarea de fonduri structurale pentru modernizarea școlilor

Amenințări

• Îmbătrânire populației;

• Migrarea forței de muncă calificată către zonele urbane cât și către străinătate;

• Nevalorificarea resurselor economice locale;

• Necomasarea în timp util a suprafeţelor agricole;

• Lipsa de receptivitate și flexibilitate a populației locale la cerințele pieței care determină

decalaje economice mari, greu de recuperat;

• Schimbările climaterice ce duc la creșterea riscului producerii de calamități;

• Schimbări dese ale sistemului de învăţământ şi ale programei şcolare;

• Interesul scăzut al cadrelor didactice specializate pentru a profesa în mediul rural;

• Instabilitate legislativă;

• Riscuri naturale privind producerea de inundații, cutremure, alunecări de teren, secetă,

incendii de pădure.


51

V. Strategia de dezvoltare durabilă a Comunei Măgirești

5.1 Obiective strategice

În urma analizei SWOT realizate pe domenii şi a iniţiativelor locale identificate în cadrul interviurilor

realizate pentru întocmirea strategiei, au fost identificate următoarele proiecte de dezvoltare durabilă care

vor fi incluse în lista proiectelor de realizat în perioada 2020-2027.

DIRECȚIA STRATEGICĂ 1 – DEZVOLTARE RURALĂ SPRIJINIREA AGRICULTURII ȘI SILVICULTURII

Obiectivul strategic nr. 1 Dezvoltarea serviciilor de bază și îmbunătățirea accesibilității concomitent cu creșterea siguranței de deplasare din comuna Măgirești

Măsura 1.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații

Măsura 1.2. Modernizarea și extinderea structurii tehnico-edilitare

Măsura 1.3. Modernizarea și extinderea infrastructurii agricole

DIRECȚIA STRATEGICĂ 2 – DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Obiectivul strategic nr. 2 – Dezvoltarea echilibrată a economiei locale

Măsura 2.1. Atragerea de noi investitori

Măsura 2.2. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

Măsura 2.3. Măsuri pentru suținerea și dezvoltarea activităților economice

Măsura 2.4. Creșterea competitivității prin inovare, digitalizare și dezvoltare economică

Măsura 2.5. Valorificarea durabilă a resurselor naturale ale comunei în vederea creșterii atractivității și competitivității sectoarelor economice principale

DIRECȚIA STRATEGICĂ 3 – DEZVOLTARE EDUCAȚIONALĂ

Obiectivul strategic nr. 3 – Reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea accesului la sistemul educațional și sprijin pentru formare și învățarea pe tot parcursul vieții

Măsura 3.1. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale și asigurarea unui proces de învățare modern adaptat cerințelor pieței

Măsura 3.2. Adaptarea serviciilor educaționale adresate elevilor şi cadrelor didactice pentru fiecare nivel educaţional

Măsura 3.3. Creșterea competenţelor digitale ale elevilor prin dezvoltarea infrastructurii și dotărilor specifice

Măsura 3.4. Creşterea accesului la serviciile de educaţie şi formare profesională pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile


52

Măsura 3.5. Creşterea participării și îmbunătățirea ofertei pentru formarea profesională continuă (centre comunitare pentru învăţare permanentă)

Măsura 3.6. Modernizarea și îmbunătățirea accesului la infrastructura sportivă educațională

DIRECȚIA STRATEGICĂ 4 – PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE, STIMULAREA UTILIZĂRII SURSELOR ALTERNATIVE DE ENERGIE

Obiectivul strategic nr. 4 – Dezvoltarea unei comunități locale prietenoase cu mediul

Măsura 4.1. Investiții ce promovează infrastructura verde

Măsura 4.2. Investiții în asigurarea/îmbunătățirea unor sisteme de iluminat public performant și eficient energetic

Măsura 4.3. Modernizarea gestionării deşeurilor

Măsura 4.4. Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi

Măsura 4.5. Reducerea emisiilor de carbon prin îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor

Măsura 4.6. Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

Măsura 4.7. Creșterea eficienței utilizării resurselor materiale și sprijinirea tranziției către economia circulară

Măsura 4.8. Atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, prevenirea riscurilor naturale

DIRECȚIA STRATEGICĂ 5 – DEZVOLTAREA SECTORULUI AGRICOL ȘI SPRIJINIREA AGRICULTURII ȘI SILVICULTURII

Obiectivul strategic nr. 5 – Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară

Măsura 5.1. Susținerea modernizării sectorului agricol

Măsura 5.2. Sprjin pentru dezvoltarea formelor asociative cu scop economic

Măsura 5.3. Înființarea/ dezvoltarea/ modernizarea și dotarea infrastructurii de valorificare a produselor locale

Măsura 5.4. Sprijin pentru desfacerea produselor locale

DIRECȚIA STRATEGICĂ 6 – DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, CREȘTEREA INCLUZIUNII SOCIALE

Obiectivul strategic nr. 6 – Dezvoltarea serviciilor sanitare și sociale

Măsura 6.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

Măsura 6.2. Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii sociale (centre de zi, centre rezidențiale, centre multifuncționale)

Măsura 6.3. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-recreative și susținerea dezvoltării comunitare

Măsura 6.4. Asigurarea condițiilor de locuire temporară pentru persoanele vulnerabile

Măsura 6.5. Susținerea formării profesionale a personalului din domeniul asistenței sociale


53

Măsura 6.6. Facilitarea integrării socio-economice a persoanelor vulnerabile și a comunităților marginalizate

Măsura 6.7. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale integrate

Măsura 6.8. Creşterea accesului la servicii medicale de bază pentru persoanele vulnerabile și comunităţile marginalizate

Măsura 6.9. Diminuarea efectelor negative ale îmbătrânirii demografice (ex. Programe de îngrijire la domiciliu, cabinete medicale mobile)

DIRECȚIA STRATEGICĂ 7 – DEZVOLTARE TURISTICĂ , CULTURALĂ ȘI SPORTIVĂ

Obiectivul strategic nr. 7 – Teritoriu local atractiv pentru turism, 53ee ace și sport

Măsura 7.1. Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și dezvoltarea infrastructurii culturale inovatoare

Măsura 7.2. Punerea în valoare a identității culturale locale prin acțiuni specifice de promovare, informare și cooperare

Măsura 7.3. Îmbunătățirea infrastructurii de turism

Măsura 7.4. Dezvoltarea de infrastructuri rurale, regenerare spații publice

Măsura 7.5. Dezvoltarea de infrastructurii de agrement

Măsura 7.6. Îmbunătățirea accesibilității zonelor turistice (accesibilitate rutieră, transport public, piste pentru biciclete etc)

Măsura 7.7. Spijinirea inițiativelor sportive

Măsura 7.8. Promovarea activităților sportive prin dezvoltarea/reabilitarea/dotarea infrastrcuturilor sportive

DIRECȚIA STRATEGICĂ 8 – ADAPTAREA LA NOILE TEHNOLOGII

Obiectivul strategic nr. 8 – Dezvoltare tehnologică și digitalizare

Măsura 8.1. Creearea unei strategii Smart Village

Măsura 8.2. Digitalizarea serviciilor publice la nivel local

Măsura 8.3. Creșterea capacității administrației publice locale de management integrat al resurselor culturale și naturale ale comunei, inclusiv prin implementarea de soluții inovative

Măsura 8.4. Conţinut electronic relevant pentru dezvoltarea turismului rural

Măsura 8.5. Promovarea competenţelor digitale în afara sistemelor de învăţământ oficiale, în rândul agricultorilor, al administratorilor silvici şi al întreprinderilor rurale

DIRECȚIA STRATEGICĂ 9 – SERVICII PUBLICE ADAPTATE NEVOILOR CETĂȚENILOR

Obiectivul strategic nr. 9 – Creșterea capacității instituționale

Măsura 9.1. Dezvoltarea resurselor umane

Măsura 9.2. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţie


54

Măsura 9.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

Măsura 9.4.Modernizarea administrației locale în vederea creșterii accesului populației la servicii publice

Măsura 9.5. Promovarea unui mod de lucru transparent, pozitiv și participativ al guvernării locale pentru îndeplinirea obiectivelor din strategia de dezvoltare locală a comunei

Măsura 9.6. Dezvoltarea, modernizarea și diversificarea serviciilor publice pentru cetățeni

DIRECȚIA STRATEGICĂ 10 – COOPERARE

Obiectivul strategic nr. 10 – Dezvoltarea cooperării și asocierii

Măsura 10.1. Încurajarea și promovarea parteneriatului public-privat

Măsura 10.2. Încurajarea schimburilor de experiență și bune practici


55

5.2 Portofoliu de proiecte

Nr crt Denumire investitie Obiective și activități propuse

Potențiale surse de finanțare

Stadiu

Termen estimativ de implementare

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 1 – DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE BAZĂ ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESIBILITĂȚII CONCOMITENT CU CREȘTEREA SIGURANȚEI DE DEPLASARE DIN COMUNA MĂGIREȘTI

1. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere în comuna Măgirești

Obiective: - creșterea șiguranței de deplasare a locuitorilor pe drumurile locale; - îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate; - dezvoltarea economico-socială a comunei. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice ; -reabilitare și asfaltare ; -amenajarea trotuarelor aferente drumului reabilitat; -amenajarea șanțurilor și podețelor; -montare parapeți de siguranță; -montare indicatoare rutiere; -alte lucrări necesare conform expertizei tehnice.

Bugetul local / Bugetul de Stat/ Fonduri Europene

Idee de proiect

2021 – 2027

2. Consolidare, reabilitare și modernizare drum sătesc și mal în comuna Măgirești, județul Bacău

Obiective: - creșterea șiguranței de deplasare a locuitorilor pe drumurile locale; - îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate; - dezvoltarea economico-socială a comunei. Activități:

Bugetul de Stat În finanțare 2020-2023


56

-realizarea documentațiilor tehnico-economice; -reabilitare și asfaltare; -amenajarea trotuarelor aferente drumului reabilitat; -amenajarea șanțurilor și podețelor; -montare parapeți de siguranță; -montare indicatoare rutiere; -alte lucrări necesare conform expertizei tehnice.

3. Modernizare stradă principală sat Stănești, comuna Măgirești, județul Bacău

Obiective: - creșterea siguranței de deplasare a locuitorilor pe drumurile locale; - îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate; - dezvoltarea economico-socială a comunei. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -reabilitare și asfaltare; -amenajarea trotuarelor aferente drumului reabilitat; -amenajarea șanțurilor și podețelor; -montare parapeți de siguranță; -montare indicatoare rutiere; -alte lucrări necesare conform expertizei tehnice.

Bugetul local Achizitie 2020-2023

4. Reabilitare și construire poduri, podețe și punți pietonale în comuna Măgirești

Obiective: - creșterea siguranței de deplasare a locuitorilor; - îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate; - dezvoltarea economico-socială a comunei. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -reabilitare și asfaltare; -amenajarea trotuarelor; -amenajarea șanțurilor și podețelor; -montare parapeți de siguranță; -montare indicatoare rutiere;


Idee de proiect

2021 – 2027


57

- alte lucrări necesare conform expertizei tehnice.

5. Reabilitare și modernizare strada Pădurii și strada Șerba din satul Stănești, comuna Măgirești, județul Bacău

Obiective: - creșterea siguranței de deplasare a locuitorilor; - îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate; - dezvoltarea economico-socială a comunei. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -reabilitare și asfaltare; -amenajarea trotuarelor; -amenajarea șanțurilor și podețelor; -montare parapeți de siguranță; -montare indicatoare rutiere; - alte lucrări necesare conform expertizei tehnice.

Bugetul de Stat/ În analiză 2020-2023

6. Modernizarea și reabilitarea drumurilor agricole din comuna Măgirești

Obiective: -îmbunătățirea gradului de acces la terenurile agricole; - dezvoltarea agriculturii locale. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -reabilitare și pietruire/ asfaltare drumuri agricole; -amenajare șanțuri pe lungimea drumurilor; -semnalizare corespunzătoare cu indicatoare.


Idee de proiect

2021 – 2027

7. Modernizare străzi rurale în comuna Măgirești județul Bacău

Obiective: - creșterea siguranței de deplasare a locuitorilor; - îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate; - dezvoltarea economico-socială a comunei. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -reabilitare și pietruire/ asfaltare drumuri agricole; -amenajare șanțuri pe lungimea drumurilor; -semnalizare corespunzătoare cu indicatoare.

Bugetul local Proiectare 2020-2023


58

8. Refacerea şanţurilor de scurgere și a trotuarelor de-a lungul drumurilor aferente comunei Măgirești

Obiective: -îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rural. Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice; - decolmatarea șanțurilor; - execuţii de şanţuri noi unde este cazul.


Idee de proiect

2021 – 2027

9. Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău, perioada 2014-2020

Obiective: -îmbunătăţirea calității apei distribuite cât și a rețelei de alimentare existente; -îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală; -facilitarea accesului tuturor locuitorilor din comuna Măgirești la utilități; Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -asigurarea condițiilor tehnice pentru posibilitatea racordării populației la rețeaua de canalizare și apa; -extinderea retelei de alimentare cu apă potabilă și canalizare în comuna Măgirești.


In curs de implementare

2021 – 2027

10. Regularizarea cursurilor de apă din comuna Măgirești și îndiguri

Obiective: - combaterea inundațiilor în comuna Măgirești. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -realizarea lucrărilor necesare pentru regularizare/ decolmatare și /sau îndiguri ale cursurilor de apă ce tranzitează comuna.


Idee de proiect 2021 – 2027

11. Inființare rețea de alimentare cu gaz Obiective: - Reducerea cheltuielilor anuale a cetățenilor; - îmbunătățirea nivelului de trai din comuna Măgirești. Activități:

Bugetul local / Bugetul de Stat/

Studiu de fezabilitate

2021 – 2027


59

-realizarea documentațiilor tehnico-economice; -asigurarea condițiilor tehnice pentru posibilitatea racordării populației la rețeaua de gaze; -infiintarea retelei de gaz in comuna Măgirești.

Fonduri Europene

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 2 – DEZVOLTAREA ECHILIBRATĂ A ECONOMIEI LOCALE

1. Promovarea comunei în mediul de afaceri pentru atragerea investitorilor

Obiective: -îmbunătățirea nivelului de trai din comuna Măgirești. Activități: -facilitarea accesului la utilități pentru operatorii economici; -campanii de promovare; -acordrarea de facilități.



2. Promovarea programelor guvernamentale și/sau europene pentru stimularea înființării sau modernizării întreprinderilor

Obiective: -dezvoltarea economiei locale . Activități: -campanii de informare și promovare a programelor guvernamentale și/sau europene pentru stimularea înființării sau modernizării întreprinderilor .



3. Susținerea culturii antreprenoriale în rândul populației

Obiective: -diversificarea activităților economice în comuna Măgirești; -promovarea antreprenoriatului prin înființare, dezvoltare și operaționalizare incubatoare și acceleratoare de afaceri. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -înființare, dezvoltare și operaționalizare incubatoare și acceleratoare de afaceri.




60

4. Competitivitate prin inovare, digitalizare și dezvoltare economică

Obiective: -fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, și al companiilor. Activități: -campanii de informare și promovare a programelor guvernamentale și/sau europene pentru stimularea înființării sau modernizării întreprinderilor.



OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 3 – REDUCEREA ABANDONULUI ȘCOLAR, ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI LA SISTEMUL EDUCAȚIONAL ȘI SPRIJIN PENTRU FORMARE ȘI ÎNVĂȚAREA PE TOT PARCURSUL VIEȚII

1. Modernizare, reabilitare Școala Gimnazială Măgirești

Obiective: -reducerea abandonului școlar; -îmbunătățitrea procesului educațional prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii din localitatea Măgirești. Activități - realizarea documentațiilor tehnico-economice; - realizarea achizițiilor specifice: servicii, lucrări; - lucrări de modernizare și reabilitare conform expertizei tehnice și a proiectului tehnic; - dotarea noii infrastrucurii.



2. Eficientizare energetică și gestionarea inteligentă a energiei a Scolii Gimnaziale Măgirești, Comuna Măgirești, jud. Bacău

Obiective: -reducerea abandonului școlar; -îmbunătățirea procesului educațional prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii din localitatea Măgirești . Activități - realizarea documentațiilor tehnico-economice; - realizarea achizițiilor specifice: servicii, lucrări; -lucrări de modernizare și reabilitare conform expertizei tehnice și a proiectului tehnic; - dotarea noii infrastrcuturi.




61

3. Achiziție de tablete școlare și alte echipamente necesare desfăsurării activității didactice on-line in comuna Măgirești, județul Bacău

Obiective: -reducerea abandonului școlar; -îmbunătățitrea procesului educațional; -accesul tuturor copiilor la învățământul on line. Activități - realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achizitii de tablete .

Fonduri Europene

In analiză 2020-2021

4. Construire sală sport cu tribună 180 locuri proiect tip în satul Șesuri, comuna Măgirești, județul Bacău

Obiective: -promovarea sportului în rândul tinerilor. Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice; - realizarea achizițiilor specifice: servicii, lucrări ; - construire sală de sport; - dotarea noii infrastructuri.

Bugetul de Stat

Achiziție 2020-2022

5. Construire/reparație teren sport Școala Valea Arinilor

Obiective: -promovarea sportului în rândul tinerilor. Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice; - realizarea achizițiilor specifice: servicii, lucrări ; - construire sală de sport ; - dotarea noii infrastructuri.


Idee de proiect 2021-2027

6. Înființarea/dezvoltarea infrastructurii pentru educația non – formală

Obiective: -realizarea unui proces educational optim dezvoltării armonioase a personalității copiilor. Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achiziționarea de dotări specifice pentru educația non-formală; -susținerea programelor de învăţare prin acţiune, învăţarea de la egali şi activitatăți de voluntariat .




62

7. Transport specializat pentru școlari și preșcolari

Obiective: -îmbunătățirea accesului la infrastructura școlară și preșcolară și reducerea abandonului școlar. Activități: -achiziție mijloc de transport specializat pentru transportul școlarilor și preșcolarilor din satele apaținătoare comunei.



8. Înființarea unui centru comunitar pentru învăţare permanentă

Obiective: -îmbunătățirea accesului la educație pentru adulții dezavantajați. Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice; - achiziționarea de dotări specifice; - realizarea achizițiilor specifice: servicii, lucrări; -susținerea programelor de învăţare pentru învățare permanentă.



OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 4 – DEZVOLTAREA UNEI COMUNITĂȚI PRIETENOASE CU MEDIUL

1. Intervenții asupra spațiilor degradate, inclusiv reintroducerea în circuitul rural al construcțiilor și terenurilor neutilizate

Obiectiv: -revitalizarea mediului rural; -reducerea gradului de poluare; -regenerarea terenurilor dezafectate. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -identificarea terenurilor dezafectate; -identificarea celor mai bune măsuri privind regenerarea terenurilor dezafectate; -implementarea măsurilor privind regenerearea terenurilor dezafectate.



2. Infrastructură de alimentare verde Obiective: Bugetul local / Bugetul de Stat/



63

-reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic. Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice; -ahiziționare și montare staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în special în zonele tranzitate de turiști.

Fonduri Europene

3. Creșterea eficienței energetice în clădirile publice

Obiective: -creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -îmbunatațirea izolației termice a anvelopei clădirii, șarpantelor și invelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a acesteia; -înlocuirea corpurilor de iluminat; -implementarea sistemelor de management al funcționarii consumurilor energetice; -alte măsuri conform expertizei.



4. Împădurirea terenurilor erodate și a zonelor expuse la alunecări de teren

Obiective: -reducerea pe termen lung a efectelor provocate de schimbările climatice; -reducerea poluării; - creșterea calității vieții; Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice.

Bugetul local / Bugetul de Stat/ Fonduri Europene /Sponsorizări



64

5. Dotarea cu echipamente a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență

Obiective: -creșterea gradului de siguranța a cetățenilor. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achiziția de echipamente specifice Serviciului Voluntar de Situații de Urgentă.

Bugetul local / Bugetul de Stat/ Fonduri Europene/ Sponsorizări


6. Realizarea perdelelor forestiere de protecție Obiective: -reducerea pe termen lung a efectelor provocate de schimbările climatice; -reducerea poluării; -creșterea calității vieții; Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achizițioanare și plantarea arborilor.



7. Modernizarea sistemului public de iluminat și extinderea acestuia unde este cazul

Obiective: -reducerea consumului de energie și a cheltuielilor anuale de întreținere cu iluminatul public stradal ale autorităților publice locale prin modernizarea și eficientizarea sistemelor de iluminat public stradal. Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice ; -montare corpuri noi de iluminat; -înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durata mare de viață și asigurarea confortului corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice – stâlpi, rețele; - extinderea sistemului public de iluminat.




65

8. Îmbunătățirea sistemului de colectare al deșeurilor

Obiective: -reducerea poluării; -creșterea calității vieții. Activități: -montarea coșuri de gunoi stradale; -campanii de informare și promovare privind colectarea selective a deșeurilor.



9. Dotarea populației cu pubele pentru ridicarea deșeurilor reciclabile

Obiective: -reducerea poluării; -creșterea calității vieții. Activități: -implementarea un Sistem de colectare a deşeurilor comunitare; -dotarea cu pubele pentru deșeurile reciclabile; -campanii de informare și promovare privind colectarea selectivă a deșeurilor;



10. Promovarea și dezvoltarea economiei circulare

Obiective: - promovarea unui model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil; -extinderea ciclului de viață al produselor. Activități: -promovarea conceptului de economie circulară; -adaptarea modelului de economie 65ee ace65 în 65ee ace privește serviciile publice.



11. Măsuri de adaptare la schimbările climatice Obiective: -reducerea pe termen lung a efectelor provocate de schimbările climatice; Activități:




66

-măsuri specifice pentru adaptare la schimbările climatice.

12 Crearea unui parc fotovoltaic Obiective: -reducerea cheltuielilor anuale cu iluminatul public. Activități: - realizarea documentațiilor tehnico-economice; - achiziție panori, instalații și utilaje.


Idee de proiect 2021 - 2027

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 5 - PROMOVAREA UNUI SECTOR AGRICOL INTELIGENT, REZILIENT ȘI DIVERSIFICAT CARE SĂ ASIGURE SECURITATEA ALIMENTARĂ

1. Înființarea/dezvoltarea/modernizarea și dotarea infrastructurii de valorificare a produselor locale

Obiective: -creșterea gradului de consum al produselor locale; -stimularea economiei locale. Activități: -măsuri pentru înființarea/dezvoltarea/modernizarea și dotarea infrastructurii de valorificare a produselor locale.



2. Încurajarea înființării și funcționării administrative a grupurilor de producători și a altor forme asociative cu scop economic

Obiective: -adaptarea producției și a produselor producătorilor care sunt membri ai acestor grupuri la cerințele pieței; -introducerea în comun a produselor pe piață; -stabilirea unor norme comune privind informarea asupra producției, acordând o atenție deosebită recoltării și disponibilității; -realizarea unor activități care pot fi desfășurate de către grupurile de producători și a altor forme asociative cu scop economic. Activități: -campanii de informare privind importanța înființării și funcționării administrative a grupurilor de producători,




67

-alte măsuri specifice pentru susținerea asocierii și funcționării grupurilor de producători.

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 6 - DEZVOLTAREA SERVICIILOR SANITARE ȘI SOCIALE

1. Înființarea, dezvoltarea sau extinderea/ diversificarea/ modernizarea serviciilor de suport existente destinate persoanelor din grupuri vulnerabile bazate pe nevoile specifice ale acestora

Obiective - creșterea accesului la infrastructura socială; - îmbunătățirea serviciilor sociale. Activități -identificarea grupului țintă; -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -lucrări specifice pentru înființarea, dezvoltarea sau extinderea/ diversificarea/ modernizarea serviciilor de suport existente destinate persoanelor din grupuri vulnerabile bazate pe nevoile specifice ale acestora.



2. Achiziție autovehicul specializat pentru serviciul de îngrijire la domiciliu persoane adulte cu dizabilitați, comuna Măgirești, județul Bacău”.

Obiective

- creșterea accesului la infrastructura socială; - îmbunătățirea serviciilor sociale. Activități -achiziție autospecială pentru transport; aer condiționat; multifuncțională; leptop; hdd extern; birouri administrative; dulapuri și scaun ergonomic.


In implementare 2019-2022

3. Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/furnizarea de servicii, inclusiv în cadrul centrelor comunitare integrate (medico-sociale)

Obiective -creșterea accesului la infrastructura sanitară și socială; -îmbunătățirea serviciilor sociale; Activități -identificarea grupului țintă; -realizarea documentațiilor tehnico-economice;




68

-lucrări specifice pentru înființarea, dezvoltarea furnizării de servicii sociale/furnizarea de servicii, inclusiv în cadrul centrelor comunitare integrate (medico-sociale).

4. Sprijinirea și dezvoltarea întreprinderilor sociale

Obiective -îmbunătățirea serviciilor sociale. Activități -implementarea unor măsuri de sprijin în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare precum: -atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în domeniul public al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost acordată marca socială; -sprijin, în promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în comunitate, precum şi în identificarea unor pieţe de desfacere a acestora; -sprijin în promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia, prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural local; -scutiri de taxe acordate în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare etc



5. Înființarea/construirea/modernizarea și/sau dotarea infrastructurii sociale destinate serviciilor sociale de tip nerezidențial - centre de zi

Obiective - creșterea accesului la infrastructura socială; - îmbunătățirea serviciilor sociale. Activități -realizarea documentațiilor tehnico-economice;




69

-lucrări specifice pentru înființarea/ construirea/ modernizarea și /sau dotarea unui centru de zi în Comuna Măgirești.

6. Înființarea/construirea/modernizarea și/sau dotarea centre şi/sau unităţi de îngrijire la domiciliu

Obiective -creșterea accesului la infrastructura socială; -îmbunătățirea serviciilor sociale. Activități -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -lucrări specifice pentru înființarea/ construirea/ modernizarea și/sau dotarea centre şi/sau unităţi de îngrijire la domiciliu.



7. Înființare /modernizare centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie

Obiective -creșterea accesului la infrastructura socială; -îmbunătățirea serviciilor sociale. Activități -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -lucrări specifice pentru înființare /modernizare centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie în Comuna Măgirești.



8. Modernizarea și extinderea sistemului de siguranță și supraveghere video

Obiective: -creșterea nivelului de siguranță al populației; Activități: -modernizarea și extinderea sistemului de siguranță și supraveghere video în scopul asigurării ordinii și liniștii publice și a prevenirii și sancționării furturilor și a altor ilegalități; -campanii de promovare privind măsurile de siguranță ale cetățenilor.




70

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 7 - TERITORIU LOCAL ATRACTIV PENTRU TURISM, CULTURĂ ȘI SPORT

1. Realizarea unor panouri indicatoare în vederea accesibilizării obiectivelor turistice locale

Obiective: -accesibilizarea obiectivelor turistice din comuna Măgirești. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -realizarea unor panouri indicatoare; -montarea panourilor în locuri cu vizibilitate.



2. Amenajare / reabilitare obiective turistice și marcare de trasee turistice tematice

Obiective: -creșterea atractivității comunei Măgirești; -dezvoltarea și diversificarea produselor turistice; -susținerea economiei locale; -punerea în valoare a obiectivelor turistice din comuna Măgirești și a patrimoniului natural. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -marcare trasee turistice; -amenajare / reabilitare obiective turistice.



3. Promovarea turistică a comunei Măgirești Obiective: -punerea în valoare a obiectivelor turistice din comuna Măgirești și a patrimoniului natural; -creșterea numărului de turiști care tranzitează comuna. Activități: -elaborarea de materiale de informare și promovare turistică.



4. Construire/modernizare centru sportiv Obiective: -îmbunătățirea infrastructurii recreative; -diversificarea activităților sportive din comună; -crearea unui punct de atracție modern pentru locuitorii comunei. Activități:




71

-realizarea documentațiilor tehnico-economice; -realizarea procedurilor de achiziții pentru servicii și lucrări; -amenajare spațiu pentru executarea construcțiilor; -construcție vestiare și alte anexe.

5. Construirea unui teren sintetic multisport cu nocturnă în localitățile Măgirești și Valea Arinilor

Obiective: -îmbunătățirea infrastructurii sportive; -diversificarea activităților sportive din comună; -crearea unui punct de atracție modern pentru locuitorii comunei. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -realizarea procedurilor de achiziții pentru servicii și lucrări; -amenajare spațiu pentru executarea construcțiilor.



6. Dotarea unei săli de fitness și a patru săli de tenis de masă

Obiective: -îmbunătățirea infrastructurii sportive; -diversificarea activităților sportive din comună. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -realizarea procedurilor de achiziții pentru servicii și lucrări; -dotarea sălilor cu echipamente.


In finanțare 2021 - 2027

7. Construirea unei săli de sport în comuna Măgirești

Obiective: -îmbunătățirea infrastructurii sportive; -diversificarea activităților sportive din comună. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -realizarea procedurilor de achiziții pentru servicii și lucrări;


In finanțare 2021 - 2027


72

-amenajare spațiu pentru executarea construcțiilor; -constructia sălii de sport.

8. Promovarea valorilor etno - folclorice în comunitatea locală prin achiziționarea de dotări specifice

Obiective -creșterea calității vieții; -conservarea și promovararea tradițiilor locale; Activități -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achiziționarea de dotări specifice pentru organizațiile locale care au ca scop principal promovarea valorilor etno - folclorice.



9. Dezvoltarea activităților culturale și artistice din comuna Măgirești

Obiective -îmbunătățirea serviciilor culturale; -diversificarea activitiăților recreaționale și culturale pentru populația rurală; -reducerea discrepanțelor rural-urban. Activități -realizarea de parteneriate APL-ONG; -sprjin pentru organizarea evenimentelor/activităților culturale; -identificarea unor surse de finațare.



10. Dezvoltarea infrastructurii de recreere și agrement

Obiective: -imbunătățirea gradului de atracție a teritoriului rural; -oferirea unor servicii de calitate cetățenilor; -reducerea discrepanțelor între mediul rural și cel urban. Activități: -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -realizarea procedurilor de achiziții pentru servicii și lucrări; -amenajare parcuri; -dotarea cu mobilier stradal: bănci, coșuri de gunoi ș.a.;




73

-plantarea de pomi la aliniamentele stradale etc.

11. Punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial local

Obiective: -conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; -punerea în valoare a identității culturale locale. Activități: -elaborarea de studii și cercetări despre patrimoniul imaterial local; -reconstituirea unor tradiții și obiceiurilor locale.



12. Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi în deschiderea de afaceri în domeniul turistic

Obiective -dezvoltarea economică a comunității locale; -creșterea calității vieții; -dezvoltarea turistică a Comunei Măgirești. Activități: -sprijin pentru întreprinzătorii privaţi în deschiderea de afaceri în domeniul turistic.



13. Crearea infrastructurii necesare promovarii traditiilor și culturii specifice zonei Tazlăului Sărat

Obiective: -conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; -punerea în valoare a identității culturale locale. Activități -reabilitare clădiri; -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achiziționarea de dotări specifice.



14. Amenajare spațiu expozițional Nicu Enea Obiective: -conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; -punerea în valoare a identității culturale locale. Activități -reabilitare cladire; -realizarea documentațiilor tehnico-economice;

Bugetul local / Bugetul de Stat/ Fonduri Europene/ Sponsorizări



74

-achiziționarea de dotări specifice pentru amenajarea spatiului expozitional.

15. Înființare Centru Cultural Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat

Obiective: -conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; -punerea în valoare a identității culturale locale. Activități -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achiziționarea de dotări specifice pentru amenajarea spatiului expozitional.



16. Reabilitare, conservare Casă Memorială prof. Univ Parascan Constantin

Obiective: -conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; -punerea în valoare a identității culturale locale. Activități -reabilitare și consolidare clădire; -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achiziționarea de dotări specifice.



17. Reabilitarea monumentelui istoric– Biserica„Sfantul Gheorghe” Șesuri

Obiective: -conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; -punerea în valoare a identității culturale locale. Activități -reabilitare cladire; -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -achiziționarea de dotări specifice.



OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 8 – DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ ȘI DIGITALIZARE

1. Creearea unei strategii Smart Village Obiective: -dezvoltarea potențialului local, uman, de mediu și economic;




75

-revitalizarea și îmbunătățirea serviciilor publice de bază; -îmbunătățirea condițiilor de viață; -dezvoltarea competențelor digitale și sprijinirea educației la distanță. Activități: -realizarea strategiei Smart Village.

Fonduri Europene

2. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţie Obiective: -suținerea digitalizării în beneficiul cetățenilor. Activități: -dezvoltarea sistemului on-line implementat prin digitalizarea unor noi servicii.



3. Dezvoltarea de aplicații mobile pentru promovarea turistică a comunei Măgirești

Obiective: -dezvoltarea turistică a zonei Măgirești; -creșterea gradului de promovare al obiectivelor turistice locale. Activități: -proiectarea aplicației mobile; -dezvoltarea aplicației; -testarea și punerea în producție a acesteia.



4. Acces gratuit la WI-FI în spațiile publice din comuna Măgirești

Obiective: -promovarea accesului gratuit la Wi-Fi în spații publice precum parcurile, piețele și clădirile publice. Activități: -realizarea documentației tehnico-economice; -achiziționarea echipamentelor; -montajul și punerea în funcțiune a sistemului WI-FI.



5. Digitalizare locală Obiective: -creșterea gradului de utilizare al tehnologiei informațiilor și comunicațiilor; -susținerea conectivității.




76

Activități: -implementare de măsuri pentru stimularea dezvoltării tehnologiei informațiilor și comunicațiilor.

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 9 – CREȘTEREA CAPACITĂȚII INSTITUȚIONALE

1. Dezvoltarea resurselor umane din cadrul aparatului de specialitate al Unității administrativ teritoriale

Obiective: -creșterea performanței la locul de muncă; -creșterea gradului de mulțumire al cetățenilor privind interacțiunea cu funcționarii publici. Activități: -participarea personalului la cursuri de formare și perfecționare a resurselor umane din administrația publică; -încurajarea schimburilor de experiență; -încurajarea utilizării bunelor practici din domeniu; -alte măsuri specifice care să conducă la îndeplinirea obiectivelor.



2. Modernizare, reabilitare sediu administrativ Primăria Măgirești

Obiective: -îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală. Activități -realizarea documentațiilor tehnico-economice; -realizarea procedurilor de achiziții pentru servicii și lucrări; -lucrări de modernizare și reabilitare sediu administrativ primăria Măgirești; -achiziționarea și punerea în funcțiune a unor dotări specifice.



3. Dezvoltarea, modernizarea și diversificarea serviciilor publice

Obiective: -îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală. Activități:




77

-cursuri pentru angajații compartimentelor de specialitate pentru îmbunătățirea activității; -participarea la conferințe și seminarii; -schimburi de experiență etc.

Fonduri Europene

4. Achiziționarea de utilaje, echipamente pentru serviciile publice locale

Obiective: -îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală, respectiv achizitionarea de utilaje și echipamente pentru serviciul public de administrare a domeniului public. Activități: -achiziționarea de echipamente specializate pentru activtiățile de întreținere al domeniului public.



5. Achiziție echipamente-accesorii pentru dezvoltarea Serviciului Public de Dezvoltare Tehnic, Administrativ in Comuna Măgirești, jud Bacău

Obiective: -îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală, respectiv achiziționarea de utilaje și echipamente pentru serviciul public de administrare a domeniului public. Activități: -achiziționarea de echipamente specializate pentru activitățile de întreținere al domeniului public.



6. Lucrări de cadastru și Carte funciară în comuna Măgirești

Obiective: -extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea Funciară. Activități: -înregistrări gratuite a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară; -eliberarea certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietate şi, după caz, a dezbaterilor succesorale.



7. Constituirea birourilor specializate în elaborarea şi gestionarea proiectelor

Obiective: Bugetul local / Bugetul de Stat/



78

-îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală. Activități: -dotări cu echipamente, mobilier, it; -participarea la conferințe și seminarii; -schimburi de experiență etc.

Fonduri Europene

8. Implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii

Obiective: -îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală. Activități: -participarea la conferințe și seminarii; -schimburi de experiență etc.



OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 10 - DEZVOLTAREA COOPERĂRII ȘI ASOCIERII

1. Inițierea unui parteneriat între ONG și Autoritatea Publică Locală pentru rezolvarea problemelor sanitare și sociale

Obiective: -creșterea gradului de cooperare; -consolidarea relațiilor public-private prin parteneriate și susținerea activității ONG-urilor. Activități: -inițierea unui parteneriat între ONG și Autoritatea Publică Locală pentru rezolvarea problemelor sanitare și sociale.



2. Schimburi culturale și acțiuni de colaborare cu alte localități

Obiective: -creșterea gradului de cooperare; -îmbunătățirea procesului administrativ local ; Activități: -inițierea demersurilor de înfrățire cu localități; -schimburi de experiență pe diverse teme cu localități din alte state.



3. Centru comunitar/de resurse/multifuncțional Obiective: -susținerea cooperării și asocierea;




79

-consolidarea relațiilor public-private prin parteneriate și susținerea activității ONG-urilor. Activități: -construire/reabilitare/amenajare/dotare clădire – centru comunitar sau de resurse pentru servicii medicale /incubator de afaceri/ONG-uri, în funcție de necesitățile locale care vor fi indetificate.

Fonduri Europene


80

5.3 Potentiale surse de finanțare

Finanțările nerambursabile sunt destinate sprijinirii dezvoltării locale unde nu există resurse financiare suficiente accesibile în mod curent sau din domenii în care există în mod tradițional o nevoie de resurse financiare mai mare decât disponibilitățile (de exemplu, infrastructură, activități cu caracter social etc).

Astfel pot fi acordate finanțări pentru infrastructură, educație, cultură, protecția mediului, cercetare, religie, sănătate, servicii sociale, cooperare internațională, drepturi civile și cetățenești, digitalizare, dezvoltare economică și socială etc.

Pentru finanțarea investițiilor propuse în cadrul acestei strategii, pentru perioada 2021 – 2027, identificăm următoarele tipuri de finanțări:

a) Fonduri Structurale și de Coeziune care contribuie la realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune UE;

b) Fonduri de la bugetele naționale

c) Alte finanțări nerambursabile care pot proveni de la o varietate de finanțatori (inclusiv de la Uniunea Europeană):

- Guvernul României;

- guvernele sau ambasadele unor state străine;

- instituții financiare internaționale (de ex.: BERD, Banca Mondială etc.);

- fundații sau alte organizații naționale sau internaționale ;

- companii;

- bănci active în România.

Politica de coeziune finanțează investiții care să contribuie la îndeplinirea celor 5 obiective principale stabilite pentru perioada 2021 – 2027, astfel:

1. Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;

2. Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice

3. Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;

4. Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate;

5. Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

Analizând obectivele specifice ale Politicii de coeziune, observăm interesul crescut asupra digitalizării și al economiei circulare.


81

POLITICA DE COEZIUNE, element de noutate pentru perioada 2021 – 2027

Plecând de la propunerea Comisiei din 2 mai 2018 privind următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, anexa D a Raportului de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice, prezintă punctele de vedere preliminare ale serviciilor Comisiei cu privire la domeniile de investiții prioritare și la condițiile-cadru pentru aplicarea eficace a politicii de coeziune în perioada 2021-2027. Aceste domenii de investiții prioritare au fost stabilite în contextul mai amplu al blocajelor în materie de investiții, al nevoilor de investiții și al disparităților regionale analizate în raport. Această anexă constituie baza unui dialog între România și serviciile Comisiei în vederea programării fondurilor politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european Plus).

Implementarea POR, în viitoarea perioadă de programare, se va face descentralizat, prin 8 programe regionale, gestionate la nivelul agențiilor de dezvoltare regională.

Coordonarea unitară a managementului acestui proces va fi asigurată de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației nu va mai avea autoritatea de management pentru POR, din anul 2021. În schimb, ar urma să fie 8 autorități de management la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare. Practic, actualele Agenții de Dezvoltare Regională (ADR).care în prezent au doar rol de organism intermediar, cu numai câteva atribuții delegate de Ministerul Lucrărilor Publice, ar urma să devină autorități de management ele însele.

Aceste 8 noi autorități de management ale viitoarelor Programe Operaționale Regionale mai mici vor întocmi ghidurile solicitantului pentru diversele linii de finanțare pe care le vor deschide și vor decide prioritățile de investiții care vor fi bugetate.

În noul exercițiu financiar din perioada 2021-2027, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ar urma să fie abandonat din punct de vedere conceptual, ca urmare a apariției unui nou concept al Politicii Agricole Comune (PAC), și anume Planul Strategic Național.

Planul Strategic Național pentru perioada 2021 – 2027 cuprinde nouă obiective clare cu accent pe măsuri care să combată schimbările climatice, să protejeze mediul și biodiversitate, să creeze zone rurale mai dimamice.

Cele nouă obiective ale viitoarei Politici Agicole Comune pentru perioada 2021 – 2027 vizează: 1. Reechilibrarea lanțului alimentar 2. Combaterea schimbărilor climatice 3. Managementul durabil al resurselor 4. Conservarea peisajelor și a biodiversității 5. Sprijinirea reînoirii generaționale 6. Dezvoltarea zonelor rurale 7. Siguranța alimentară și bunăstarea animalelor 8. Venituri echitabile pentru fermieri 9. Creșterea competitivității

Bugetul politicii agricole comune:

Pentru exercițiul financiar 2021 – 2027, pentru România este propusă suma de 20,5 miliarde Euro din care 13,3 miliarde este destinată plăților directe, respectiv 65% din buget, 363 mil. Euro alocate către


82

măsurile de sprijinire a pieței (FEGA) reprezentând 2% din buget, iar 6,7 miliarde de Euro vor fi alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR), adică 33% din bugetul alocat. În cele 33 de procente alocate Fondului European de Dezvoltare Rurală - FEADR sunt cuprinse atât investiții ale mediului privat cât și investițiile Unităților administrativ teritoriale locale, respectiv investiții publice.

De menționat este și faptul că din bugetul alocat FEADR, doar 5% va fi destinat măsurilor LEADER!

Atenția sporită către obiectivul 2 ”Combaterea schimbărilor de mediu și climă” este confirmată încă odată de alocarea financiară propusă, respectiv, din bugetul aprobat pentru FEADR , 35% este adresat intervenții lor adresate obiectivelor specifice de mediu și climă.

Propunerea financiară a Cadrului Financiar Multianual de alocare pentru România, pentru perioada 2021 - 2027 este de 30,60 miliarde euro, în creștere cu 8% față de perioada 2014 - 2020, conform propunerii Comisiei Europene, distribuită la nivel de fond astfel:

➢ 57% către Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR)

➢ 27% către Fondul Social European

➢ 15% către Fondul de Coeziune

➢ 1% către Cooperarea teritorială europeană (ETC )

În cadrul politicii de coeziune Ministerul Fondurilor Europene

propune pentru perioada 2021 – 2027, nouă tipuri de programe, Programul Operațional Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării:

1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) 2. Programul Operațional Transport (POT) 3. Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare (POCID) 4. Programul Naţional de Sănătate (multifond) (PNS) 5. Programul Operațional Capital Uman (POCU) 6. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 7. Programul Operațional de Dezvoltare Teritoriala Integrată (multifond) (PODTI)


83

8. Programele Operaţionale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR) 9. Programul Operațional Asistenţă Tehnică (multifond) (POAT)

În ceea ce privește responsabilitatea gestionării acestor programe, Agențiile pentru Dezvoltare Regională vor fi Autorități de Management pentru cele opt Programe Operațional Regionale, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor va fi Autoritate de Management pentru Programul Operațional Transport, iar Ministerul Fondurilor Europene va fi Autoritate de Management pentru celelalte șapte Programe Operaționale menționate mai sus.

Pentru cele 9 programe din cadrul politicii de coeziune, în perioada 2021 – 2027 vor fi finanțate următoarele axe prioritare:

1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă: Axa Prioritară 1. Tranzitie energetică bazată pe eficiență energetică, emisii reduse, sisteme inteligente de energie, rețele și soluții de stocare Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulara Axa Prioritară 3 - Protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, asigurarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate Axa Prioritară 4 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

2. Programul Operațional Transport (POT) Axa Prioritară 1. Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport rutier Axa Prioritară 2. Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială Axa prioritară 3. Îmbunatățirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport pe calea ferată Axa prioritară 4. Îmbunătățirea mobilității naționale, durabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice prin creșterea calității serviciilor de transport pe calea ferată Axa prioritară 5. Îmbunătățirea conectivității prin creșterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în regiunea București-Ilfov Axa prioritară 6. Îmbunătățirea conectivității și mobilității urbane, durabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice prin creșterea calității serviciilor de transport pe calea ferată Axa prioritară 7: Dezvoltarea unui Sistem de transport multimodal Axa prioritară 8: Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor Axa prioritară 9: Creșterea gradului de siguranță și securitate pe rețeaua rutieră de transport Axa prioritară 10: Asistență tehnică

3. Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare (POCID)

Axa Prioritară 1. Creșterea competitivității economice prin cercetare și inovare Axa Prioritară 2. Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri de CDI Axa prioritară 3. Creșterea competitivității economice prin digitalizare Axa prioritară 4. Dezvoltarea infrastructurii Broadband Axa prioritară 5. Instrumente financiare Axa prioritară 6. Creșterea capacității administrative

4. Programul Naţional de Sănătate (multifond) (PNS) Axa Prioritară 1. Continuarea investițiilor în spitale regionale Axa Prioritară 2. Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu Axa prioritară 3. Servicii de recuperare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii Axa prioritară 4. Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii


84

A. Investiții prioritare în infrastructură

B. Investiții în structurile relevante în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi de gestionare a alertelor naţionale şi internaţionale la nivel central şi local din domeniul sănătății publice

C. Modernizarea sistemului național de transfuzii, inclusiv a infrastrucurii de testare a sângelui și/sau procesare a plasmei Axa prioritară 5. Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical Axa prioritară 6. Informatizarea sistemului medical Axa prioritară 7 . Măsuri FSE care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizare metode moderne de investigare, intervenție, tratament

1. Programul Operațional Capital Uman (POCU)

Axa Prioritară 1. Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii Axa Prioritară 2. Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională Axa prioritară 3. Creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și formare profesională Axa prioritară 4. Adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic Axa prioritară 5. Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic Axa prioritară 6. Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți

Axa prioritară 7.Antreprenoriat și economie social Axa prioritară 8. Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței muncii Axa prioritară 9. Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității (prioritate comună Educație/Ocupare)

2. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD)

Axa Prioritară 1.Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii (intervenții adresate grupurilor de acțiune locală) – OP 4 Axa Prioritară 2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității – OP 5 Axa prioritară 3. Comunităti marginalizate Axa prioritară 4. Reducerea disparitătilor între copiii în risc de săracie și/sau excluziune socială și ceilalți copii Axa prioritară 5. Servicii pentru persoane vârstnice Axa prioritară 6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilități Axa prioritară 7. Sprijin pentru grupuri vulnerabile Axa prioritară 8. Ajutorarea persoanelor defavorizate

3. Programul Operațional de Dezvoltare Teritoriala Integrată (multifond) (PODTI)

4. Programele Operaţionale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR)

Axa Prioritară 1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice Axa Prioritară 2. O regiune cu orașe Smart Axa prioritară 3. O regiune cu orașe prietenoase cu mediul Axa prioritară 4. Dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizate Axa prioritară 5. O regiune accesibilă Axa prioritară 6. O regiune educată Axa prioritară 7. O regiune atractivă


85

Axa prioritară 8. Asistență tehnică 5. Programul Operațional Asistenţă Tehnică (multifond) (POAT)

Surse de finanțare din bugetele naționale

➢ PROGRAMELE FINANȚATE PRIN COMPANIA NATIONALĂ DE INVESTIȚII S.A.

Compania Natională de Investiții S.A.funcționează în baza Ordonanței nr 25/2001 privind inființarea Companiei Nationale de Investiții CNI S.A cu modificările și completările ulterioare.

Finanțator: Guvernul României

Program de finanțare: Programul național de construcții de interes public sau social

Obiectivul programului: Construirea, reabilitarea, modernizarea, dotarea și extinderea unui obiectiv, finalizarea unui obiectiv demarat anterior de beneficiar

Solicitanți eligibili: Autoritățile administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, alte instituții publice și instituții de interes public și persoane juridice recunoscute ca fiind de utilitate publică în condițiile legii, alte entități ce funcționează în baza unor legi speciale, inclusiv persoane fizice și juridice în cazul Subprogramului ”Lucrări în primă urgență”

Activități eligibile: Construirea, reabilitarea, modernizarea, dotarea și extinderea unui obiectiv, finalizarea unui obiectiv demarat anterior de beneficiar:

1. Subprogramul ”Săli de sport”

2. Subprogramul ”Bazine de înot”

3. Subprogramul ”Complexuri sportive”

4. Subprogramul ”Așezăminte culturale”

5. Subprogramul ”Unități și instituții de învățământ de stat”

6. Subprogramul ”Patinoare artificiale”

7. Subprogramul ”Unități sanitare”

8. Subprogramul ”Săli de cinema”

9. Subprogramul ”Lucrări în primă urgență”

10. Subprogramul ”Reabilitare blocuri de locuințe situate în localități din zone defavorizate”

11. Subprogramul ”Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”

12. Subprogramul ”Fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă”

13. Subprogramul ”Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor”

➢ PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ - PNDL

Reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice. Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin


86

dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă.

Finanțator: Guvernul României

Programe de finanțare și solicitanți eligibili:

✓ Programul privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997;

✓ Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural - Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2007, cu modificările ulterioare;

✓ Programele multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor - Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare pentru programul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c);

Programul Reabilitare şi modernizare - 10.000 km drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local - Hotărârea Guvernului nr. 530/2010.

Obiectivul programului: obiectivul prioritar ale PNDL este finalizarea tuturor obiectivelor finanțate prin alte programe închise în prezent precum și sprijinirea autorităților publice locale în prioritizarea finanțărilor astfel încât România, în integralitatea ei, să devină un spațiu construit eficient, în care toți locuitorii să aibe acces egal la resurse, să beneficieze de creșterea calității vieții și să se faciliteze dezvoltarea comunităților funcție de potențialul acestora și de strategiile de dezvoltare durabilă, pe principii de competitivitate și coeziune teritorială. Programul este dedicat realizării unor obiective de investiții de infrastructură de dimensiuni reduse ca volum care nu îndeplinesc criterii de eligibilitate pe programe cu finanțare europeană sau la care este imperios necesară finalizarea acestora pentru respectarea unor angajamente asumate de România în cadrul Uniunii Europene.

Activități eligibile: Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice:

✓ sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei; ✓ sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; ✓ unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv: grădiniţe, şcoli generale primare şi gimnaziale, licee,

grupuri şcolare, colegii naţionale, şcoli profesionale, şcoli postliceale, unităţi de învăţământ special de stat;

✓ unităţi sanitare; ✓ drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri

judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor; ✓ poduri, podeţe sau punţi pietonale; ✓ obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre; ✓ platforme de gunoi; ✓ pieţe publice, comerciale, târguri, oboare; ✓ modernizarea bazelor sportive; ✓ sediile instituţiilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a instituţiilor publice din

subordinea acestora; ✓ infrastructura turistică dezvoltată de autorităţile publice locale ca instrument de punere în valoare a

potenţialului turistic local, pentru obiectivele de investiţii aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.


87

Finanţare

Programul se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul MLPDA, din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare şi din alte surse legal constituite.

În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, în baza analizei interne de specialitate a propunerilor de finanțare ale autorităților locale, MLPDA întocmeşte şi aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, lista finală cu obiectivele de investiţii care se finanţează, listă care se publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Pentru transferul sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul MLPDA, cu destinaţia finanţării cheltuielilor eligibile prevăzute în contractele anuale de finanţare:

Unităţile administrativ-teritoriale pot solicita lunar, în scris Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în funcţie de necesităţi, transferul sumelor alocate cu destinaţia finanţării cheltuielilor eligibile prevăzute în contractele anuale de finanţare, în termen de 30 de zile de la efectuarea transferurilor de sume.

MLPDA virează sumele alocate şi aprobate prin ordin de plată direct în conturile beneficiarilor.

➢ PROGRAMELE DERULATE DE ADMINISTRAȚIA FONDULUI DE MEDIU

Administrația Fondului pentru Mediu este principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului, constituită conform principiilor europene „poluatorul plătește” și „responsabilitatea producătorului”

Administrația Fondului pentru Mediu funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului.

Programul privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public

Obiectivul programului: Creșterea eficienței energetice a sistemelor de iluminat public

Beneficiari eligibili: Unităţile administrativ teritoriale, organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu

Finanțator: Administrația Fondului pentru Mediu

Activități finanțate: modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat LED, precum şi achiziţionarea şi instalarea sistemelor de dimare/telegestiune care permit reglarea fluxului luminos la nivelul întregului obiect de investiţii

Mai multe informații: https://www.afm.ro/

Alternative de finanțare, altele decât fondurile structurale și de coeziune, în care autoritățile publice locale pot fi solicitanți eligibili sau parteneri.

Sursele de finanțare nerambursabilă pentru Autoritățile publice Locale nu se limitează doar la cele finanțate de Politica Agricolă Comună și de Politica de Coeziune, existând și alte surse de finanțare precum:

https://www.afm.ro/


88

➢ GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN (SEE) ȘI NORVEGIENE

Granturile Spațiului Economic European (SEE) și Norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din Estul și Sudul Europei și statele baltice.

Beneficiari eligibili: Organizațiile/entitățile din România sau din Statele Donatoare

Finanțator: Mecanismul Financiar SEE 2014-2021

Domenii finanțate:

- dezvoltare locală, reducerea sărăciei, incluziunea romilor, copii și tineri în situații de risc, drepturile omului;

- energie regenerabilă, eficiență energetică, securitate energetică; - dezvoltarea afacerilor, inovare și IMM; - sănătate publică; - cercetare; - patrimoniu cultural, antreprenoriat cultural și cooperare culturală ; - justiție, servicii corecționale, combaterea violenței domestice și de gen; - afaceri interne, cooperare polițienească și combaterea criminalității; - educație, burse, ucenicie și antreprenoriat pentru tineri; - dialog social și muncă decentă; - cetățenie activă – societate civilă; - mediu și schimbări climatice.

Mai multe informații: https://www.eeagrants.ro/apeluri

➢ EUROPA CREATIVĂ - Subprogramul Cultură

Programul-cadru al Comisiei Europene pentru sprijinirea sectoarelor culturii și audiovizualului.

Beneficiari eligibili: toți operatorii din sectoarele culturale și creative, însemnând organizații neguvernamentale, instituții publice și companii private cu activitate în domeniu.

Finanțator: programul Europa Creativă este gestionat de Comisia Europeană și de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură din Bruxelles, unde se trimit și se evaluează toate proiectele. La nivel național, Biroul Europa Creativă România oferă informații și asistență tehnică gratuite pentru operatorii care doresc să acceseze această finanțare.

Domenii finanțate: cultură și audiovizual

Mai multe informații: https://www.europa-creativa.eu/

➢ PROGRAMUL LIFE - instrument de finanțare al Uniunii Europene pentru mediul înconjurător și acțiuni în domeniul climei

Beneficiari eligibili: Autorități publice locale din România

Finanțator: Ministerul Mediului

Obiectivul programului: Obiectivul general al programului LIFE propus pentru perioada 2021-2027 este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu

https://www.europa-creativa.eu/


89

emisii scăzute de dioxid carbon și rezilientă la schimbările climatice – inclusiv prin tranziția către o energie curată, de a proteja mediul și de a mări nivelul de calitate al acestuia și de a opri și a inversa declinul biodiversității. Prin programul LIFE au fost cofinanțate, până în prezent, peste 4500 de proiecte.

Mai multe informații: http://lifeprogram.ro/

➢ PROGRAMUL ROSENC de Eficiență Energetică în Iluminat (PREEI)

Beneficiari eligibili: Autorități publice locale din România

Finanțator: Clusterul de Energii Sustenabile din România - ROSENC

Obiective: reducerea consumului de energie și a cheltuielilor anuale de întreținere cu iluminatul public stradal ale autorităților publice locale prin modernizarea și eficientizarea sistemelor de iluminat public stradal.

Obiectivul programului: Obiectivul general al programului este reducerea consumului de energie electrică și a costurilor anuale de întreținere cu iluminatul public stradal ale autorităților publice locale prin modernizarea și eficientizarea sistemelor de iluminat.

Scopul final al acestui program este reducerea cheltuielilor anuale cu iluminatul public stradal, cu 50-70%.

Mai multe informații: www.rosenc.ro

➢ ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL

Este o instituţie publică autonomă, aflată în subordinea Ministerului Culturii, care operează la nivel național de peste 10 ani. Înființată în 2005 AFCN este principalul finanțator public al ofertei culturale din România care aplică un proces transparent de evaluare și selecție.

Beneficiari eligibili: asociațiile, fundațiile, instituțiile publice de cultură, persoanele fizice autorizate, societățile comerciale care derulează activități culturale.

Finanțator: Ministerul Culturii

Obiectivul programului: administrația are ca obiective generale, stabilite prin lege, gestionarea Fondului Cultural Național, finanțarea programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, organizate în țară și/sau în străinătate, precum și susținerea relațiilor culturale internaționale ale României.

Domenii finanțate: acțiuni culturale și editoriale.

Mai multe informații: www.afcn.ro

http://lifeprogram.ro/

http://www.rosenc.ro/

http://www.afcn.ro/


90

5.4 Implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de dezvoltare locală

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală

Identificarea, selectarea și dezvoltarea proiectelor strategice de la nivelul comunei (întocmirea fișelor de proiecte identificate, analiza și corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale și strategice, precum și cu dezvoltarea teritorială, impactul estimat al proiectelor) s-a realizat în vederea identificării celor mai bune soluții pentru atingerea obiectivelor și priorităților locale propuse.

Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă un document cu caracter normativ și prospectiv care cuprinde o analiză reală a comunei atât din punct de vedere al situației existente cât și din punct de vedere al oportunităților de dezvoltare.

Identificarea oportunităților de dezvoltare pentru Comuna Măgirești trebuie urmată de acțiuni concrete pentru implementarea acțiunilor, dar și de monitorizarea implementării.

Implementarea efectivă a strategiei de dezvoltare depinde în mod fundamental de capacitatea administrației locale, de a atrage fondurile necesare pentru a finanța acțiunile selectate și de a gestiona fondurile de la bugetul local.

Absorbția fondurilor disponibile depinde însă, alături de eligibilitatea acțiunilor, de capacitatea instituțională de a iniția proiecte și de a lucra în parteneriat pentru atingerea scopurilor strategice.

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală este un proces complex, care necesită un management și control adecvat, realizat de o structură organizatorică, un proces unitar de implementare și evaluare a rezultatelor obținute.

În vedere implementării Strategiei de Dezvoltare Locală se vor parcurge următorii pași:


91

Figura 1. Implementarea strategiei de dezvoltare locală

Monitorizarea Strategiei de Dezvoltare Locală

Monitorizarea evoluţiei implementării strategiei este în principiu o practică formală puţin cunoscută şi asumată în mediul instituţional public.

Monitorizarea strategiei va furniza informaţia necesară evaluării iar pentru a putea monitoriza implementarea strategiei şi pentru a aprecia performanţele ei în raport cu obiectivele stabilite, este necesară stabilirea unui set de indicatori.

Strategia va fi monitorizată prin intermediul unor rapoarte anuale întocmite de către comisia de monitorizare, care va evalua:

✓ stadiul în care se află diversele acţiuni programate în cadrul strategiei; ✓ revizuirea acţiunilor, acolo unde este cazul; ✓ timpul estimat până la îndeplinirea acţiunilor; ✓ alte aspecte.

Se vor monitoriza activitățile, rezultatele și resursele strategiei astfel:

Adoptarea strategiei

• de către Consiliul Local

Implementare strategiei

• prin realizareaacțiunilor, activitaților, masurilor și proiectelorconcrete de dezvoltare

Monitorizarea strategiei

• de către o echipăde monitorizare stabilită

Evaluarea implementării

Analiza impactului


92

Figura 1 Tipuri de monitorizare

Consiliul Local va trebui să aibă în vedere Strategia Integrată de Dezvoltare Locală atunci când

se aprobă diferite documentații de urbanism sau alte documente strategice, astfel încât să se asigure o

corelare între acestea.

Evaluarea strategiei și analiza impactului

Evaluarea este aprecierea activităţilor sau a rezultatelor implementării Strategiei, utilizând informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei şi eficienţei acesteia.

Evaluarea va fi realizată de către aceeasi echipă care realizează şi activitatea de monitorizarea Strategiei. Activitatea de evaluare se concretizează într-un raport de evaluare care va conţine situaţia indicatorilor de evaluare.

În urma monitorizării și evaluării Strategiei se poate recomanda revizuirea acesteia conform

noilor priorități identificate.

Evaluarea va fi realizată de către aceeaşi echipă care realizează şi activitatea de monitorizare a Strategiei. Activitatea de evaluare se concretizează într-un raport de evaluare care va conţine situaţia indicatorilor de evaluare. În urma monitorizării și evaluării Strategiei se poate recomanda revizuirea acesteia conform noilor priorități.

Procesul de evaluare va fi realizat în baza următoarelor criterii:

Monitorizare activitați

•Se verifică realizarea calendarului de activități (durata previzionată și durata realizării)

•Se verifică atingerea rezultatelor intermediare pe diferite intervale de timp

Monitorizare rezultate

•Se verifică progresul în atingerea indicatorilor prevăzuți

Monitorizare resurse

•Se vor monitoriza sursele de finanțare disponiblile și se vor identifica noi surse definanțare

•Se vor monitoriza cheltuielile realizate și încadrarea, măsura în care acestea respectăprocesul de planificare

•Se va monitoriza disponibilitatea resuselor umane pentru realizarea Strategiei


93

Figura 2 Criterii pentru evaluarea politicii

O evaluare a impactului strategiei se va face la sfârșitul perioadei de programare, respectiv în anul 2027, când se vor putea compara rezultatele înregistrate la sfârșitul perioadei față de perioada de bază, anul 2020. Evaluarea va aprecia, în egală măsură performanța – realizarea obiectivelor propuse și procesul – modul în care au fost atinse obiectivele strategice.

Abaterile constatate vor impune luarea unor măsuri de corecție agreate de comun acord prin contractele

de finanțare semnate între părți.

Indicatori ai implementării strategiei

Colectarea și prelucrarea informațiilor de încredere, cuantificate și actualizate regulat, agregate la nivelul

indicatorilor de dezvoltare durabilă, va permite măsurarea performanțelor în atingerea obiectivelor

stabilite prin prezenta strategie și raportarea corectă asupra rezultatelor.

Pentru realizarea evaluării corespunzătoare privind implementarea strategiei, se vor lua în considerare

următorii indicatori de evaluare:

Obiectivul strategic nr. 1 Dezvoltarea serviciilor de bază și îmbunătățirea accesibilității

concomitent cu creșterea siguranței de deplasare din comuna Măgirești

✓ Numărul gospodăriilor racordate la rețeaua de apă potabilă ; ✓ Numărul gospodăriilor racordate la rețeaua de canalizare menajeră; ✓ Asigurarea încălzirii locuinţei în perioadele reci; ✓ Gradul de mulţumire al populaţiei privind starea utilităţilor; ✓ Gradul de mulțumire al populației privind investițiile în infrastructura rutieră; ✓ Investiții realizate pentru modernizarea infrastructurii silvice.

•În ce măsură s au atins indicatorii preconizați la momentul elaborării?Efectivitate

•Care au fost factorii care au contribuit sau au afectatimplementarea proiectului?

•În ce măsură ipotezele formulate s au verificat?

•Ce alți factori de risc nu au fost luați în considerare?

Cauzalitate

•Raportarea rezultatelor obținute la resurse-productivitate?

Eficiență

•Vor continua rezultatele obținute să se mențină și să șimanifeste efectele pozitive și după încheierea perioadei de implementare?

Sustenabilitate

•Se verifică relevanța măsurătorilor din documentul depolitică pentru un proces viitor, ținând cont de modificările apărute în perioada de implementare?

Relevanță

•Care sunt consecințele neprevăzute (pozitive și negative)apărute pe perioada implementării?

•Cum pot fi valorificate sau eliminate acestea?

Rezultate secundare


94

Obiectivul strategic nr. 2 - Dezvoltarea echilibrată a economiei locale ✓ Evoluția numărului agenților economici din comună; ✓ Domeniile de activitate ale agenților economici; ✓ Gradul de diversificare al domeniilor de activitate ale operatorilor economici; ✓ Numărul unităților economice înmatriculate, lichidate/ dizolvate și radiate; ✓ Numărul de angajați ai agenților economici; ✓ Intenția agenților economici de a angaja personal; ✓ Intenția agenților economici de a concedia personal; ✓ Gradul de mulțumire al agenților economici cu privire la implicarea Primăriei în dezvoltarea mediului de

afaceri; ✓ Proiecte propuse de agenții economici pentru dezvoltarea mediului de afaceri; ✓ Sprijinul oferit din partea angajaților Primăriei în rezolvarea problemelor zilnice a agenților economici; ✓ Numărul parteneriatelor public-privat între agenții economici și Primărie.

Obiectivul strategic nr. 3 – Reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea accesului la sistemul educațional și sprijin pentru formare și învățarea pe tot parcursul vieții

✓ Evoluția populaţiei şcolare; ✓ Gradul de promovabilitate; ✓ Rata abndonului școlar; ✓ Numărul persoanelor analfabete; ✓ Numărul unităților școlare reabilitate/modernizate; ✓ Numărul laboratoarelor școlare, raportate la numărul de elevi; ✓ Săli de gimnastică și terenuri de sport; ✓ Evoluția personalului didactic pe niveluri de educaţie; ✓ Gradul de mulţumire al populaţiei privind învăţământul şi educaţia; ✓ Opinia populaţiei asupra comunei ca loc de creştere şi educare a copiilor.

Obiectivul strategic nr. 4 - Dezvoltarea unei comunități locale prietenoase cu mediul

✓ Calitatea apei potabile din comună; ✓ Gradul de mulțumire al populației privind poluarea; ✓ Gradul de mulțumire al populației privind modul de colectare al deșeurilor; ✓ Gradul de colectare selectivă a deșeurilor; ✓ Evoluția surselor de poluare la nivelul comunei; ✓ Investițiile în energia verde/ regenerabilă; ✓ Reducerea gradului de poluare; ✓ Eficiența energetică ; ✓ Numărul/suprafața spațiilor degradate /terenuri neutilizate; ✓ Investițiile realizate asupra spațiilor degradate, inclusiv reintroducerea în circuitul rural al construcțiilor și

terenurilor neutilizate.

Obiectivul strategic nr. 5 - Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară

✓ Suprafaţa de teren agricol deţinută de populaţia comunei; ✓ Suprafaţa de teren agricol cultivată de populaţia comunei ✓ Principalele culturi agricole; ✓ Asociaţii Agricole pe raza comunei; ✓ Apartenenţa locuitorilor la una dintre Asociaţiile Agricole de pe teritoriul comunei;


95

✓ Numărul agenților economici care activează în sectorul agricol; ✓ Numărul fermelor de semi-subzistență; ✓ Gradul de asociere.

Obiectivul strategic nr. 6 - Dezvoltarea serviciilor sanitare și sociale

✓ Investiții realizate pentru modernizarea infrastructurii sanitare; ✓ Copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate; ✓ Persoane cu dizabilităţi; ✓ Număr copii asistați social; ✓ Număr adulți asistați social; ✓ Număr vârstnici asistați social; ✓ Persoane cu handicap; ✓ Număr copii cu handicap; ✓ Număr adulți cu handicap; ✓ Copii aflaţi în plasament familial; ✓ Familii cu risc social; ✓ Familii fără venit; ✓ Persoane cărora li se acordă venitul minim garantat; ✓ Ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne; ✓ Familii beneficiare de alocaţia de susţinere a familiei; ✓ Gradul de mulţumire al populaţiei privind sectorul medical; ✓ Sprijinul acordat de Primărie şi Autorităţile Publice Locale grupurilor defavorizate din comună; ✓ Infrastructură socială nou creeată sau modernizată.

Obiectivul strategic nr. 7 – Teritoriu local atractiv pentru turism, cultură și sport

✓ Patrimoniul cultural; ✓ Numărul evenimentelor culturale organizate în comună și numărul participanților; ✓ Infrastructura culturală; ✓ Gradul de mulţumire al populaţiei privind cultura şi divertismentul; ✓ Gradul de acces al populaţiei la manifestări culturale; ✓ Gradul de mulţumire al populaţiei privind modalităţile de petrecere a timpului liber; ✓ Gradul de mulţumire al populaţiei privind activităţile sportive şi de recreere; ✓ Gradul de mulţumire al populaţiei privind siguranţa publică; ✓ Gradul de mulţumire al populaţiei privind siguranţa copiilor şi tinerilor în spaţiile publice.

Obiectivul strategic nr. 8 – Dezvoltare tehnologică și digitalizare

✓ Tipul de servicii publice digitalizate; ✓ Numărul cetățenilor care utilizează soluțiile digitale ; ✓ Gradul de mulțumire al cetățenilor cu privire la serviciile electronice.

Obiectivul strategic nr. 9 – Creșterea capacității instituționale

✓ Investiții realizate pentru dezvoltarea capacităţiilor administrative și a serviciilor publice.


96

Obiectivul strategic nr. 10 - Dezvoltarea cooperării și asocierii

✓ Numărul parteneriatelor public-private; ✓ Aderarea UAT la noi asociații de dezvoltare comunitară integrată; ✓ Numărul schimburilor de experiență; ✓ Gradul de colaborare cu alte țări europene.

Emitent

Comuna Măgirești

strategia de dezvoltare locală...strategia de dezvoltare locală a comunei măgirești pentru...

Documents