DOCUMENT CADRU DE PROGRAMARE AL POLITICILOR DE DEZVOLTARE DURABILA IN COMUNA PECHEA,JUDETUL GALATI

Strategia de dezvoltare locală

a Comunei Pechea pentru

perioada 2014-2020

Necesitate Strategia trasează orientările

generale ale dezvoltării viitoare a comunei Pechea,

asigurând valorificarea resurselor materiale,

financiare, informaţionale şi umane de care dispune.

Obiectivul strategiei este acela de a oferi CONSILIULUI LOCAL şi

PRIMĂRIEI un instrument metodologic şi legal pe baza căreia

acesta să poată structura şi planifica implementarea pachetului de

programe şi proiecte pe termen mediu 2014-2020.

Beneficiarii strategiei sunt

locuitorii comunei, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice, societatea

civilă şi mediul privat.

Cuprins

PARTEA I: ANALIZA CONTEXTULUI EUROPEAN 1.Prezentare generală a Uniunii Europene 1.1.Scurt istoric 1.2.Influenţa crizei economice asupra Uniunii Europene 1.3.Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene 2.Strategii naţionale de dezvoltare 2.1.Programe naţionale pentru 2007–2013 2.2.Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă 3.Regiunea de dezvoltare Sud - Est 3.1.Prezentare generală a regiunii 3.2.Obiective strategice de dezvoltare 4.Direcţii de dezvoltare ale judeţului Galaţi 4.1.Prezentare generală a judeţului Galaţi 4.2.Direcţii strategice de dezvoltare 5.Dezvoltarea durabilă în contextual actual 5.1.Conceptul de dezvoltare durabilă 5.2.Acţiuni pentru dezvoltare durabilă 2014–2020 5.3.Iniţiative pentru creştere durabilă

PARTEA a-II- a: ANALIZA SOCIO ECONOMICĂ A COMUNEI PECHEA 1. Localizare 2. Scurt istoric 3. Date administrative 4. Relief 5. Reţeaua hidrografică 6. Clima 7. Flora şi fauna 8. Geologia 9. Relaţii în teritoriu – principalele categorii de folosinţă

10. Date demografice 11. Infrastructura 12. Învăţământ, sănătate, sport 13. Cultura şi culte 14. Agricultura 15. Mediul economic 16. Protecţia mediului 17.Administraţie publică locală 18.Asistenţă socială

PARTEA a-III-A: OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE 1. Obiective generale 2. Obiective specifice 3. Evaluarea implementării obiectivelor

PARTEA A-IV-a: PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ 1. Consideraţii generale 2. Principii şi condiţii 3. Întărirea capacităţii instituţionale a primăriei 4. Strategii de dezvoltare - scenarii 5. Analiza SWOT

PARTEA a-V-a: DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ŞI MODUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

1.Analiza domeniilor de interes 2.Proiecte propuse

INTRODUCERE

"Dezvoltarea Durabilă este dezvoltarea care asigură necesităţile prezente fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi

satisface propriile necesităţi."

(Raportul Comisiei Brundtland 1987)

Strategia de dezvoltare a comunei Pechea pentru perioada 2014 - 2020, a fost realizată pe o perioadă de 7 ani, care se suprapune pe următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene. Aceasta urmăreşte dezvoltarea durabilă prin valorificarea potenţialului local pentru a fi în concordanţă cu obiectivul general al Planului Naţional de Dezvoltare 2014-2020. Acesta vizează „reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”

Prezentul document este realizat la solicitarea reprezentanţilor Primariei Pechea din judeţul Galaţi şi reflectă atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatea de dezvoltare a Administraţiei Locale pe următorii 7 ani. Opinia locuitorilor a fost cunoscută utilizând metodele de cercetare formală cu cele două ramuri: cantitativă şi calitativă. Astfel în ceea ce priveşte cercetarea calitativă, operatorii au utilizat interviuri în profunzime, iar cercetarea cantitativă a fost realizată prin utilizarea anchetelor.

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

Odata cu intrarea României în Uniunea Europeana va fi necesar să ajungem la un nivel de trai similar celorlalte ţări integrate, prin atingerea unui produs intern brut de 55%. Pentru atingerea acestui obiectiv, România va beneficia în continuare, în perioada 2014 - 2020 de finanţări pe diverse domenii.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Pechea reprezintă instrumentul de lucru al administraţiei publice locale şi este agreat de întreaga comunitate locală. Astfel se va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor. Totodata prin acest mijloc se vor evita abaterile datorate urgenţelor, avantajelor şi dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente. În aceste condiţii, toţi factorii interesaţi de progresul economico-social al oraşului vor beneficia de acest ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indica atât direcţiile de dezvoltare specifice, cât şi acţiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice locale. Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acţiuni pentru că se dorea ca la final strategia de dezvoltare locală să fie în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei Pechea.

PARTEA I : ANALIZA CONTEXTULUI EUROPEAN

1. Prezentare generală a Uniunii Europene 1.1 Scurt istoric

Uniunea Europeană este o organizaţie a ţărilor europene dedicată creşterii, integrării economice şi întărirea cooperarii între state. Uniunea Europeană are sediul în Bruxelles, Belgia. Uniunea Europeană a fost înfiinţaţă oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recentă organizaţie de cooperare europeană care a început cu Comunitatea Europeană de Cărbune şi Otel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeană în 1967. Membrii acestei organizaţii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania. În 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit şi Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeană în Uniunea Europeană. În 1994 Austria, Suedia şi Finlanda au intrat şi ele astfel numărul total de membri a ajuns la 15. Uniunea Europeană are mai multe obiective. În special ea munceşte pentru a promova şi extinde cooperarea între membri în unele regiuni, inclusiv în probleme economice, sociale, de comerţ, politică externă, securitate şi probleme judiciare. Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice şi Monetare (UEM), care a stabilit o singură monedă pentru membrii UE. În afară de UEM, progresul spre aceste obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europene de a-şi atinge obiectivele a fost limitată de neînţelegeri între statele membre, probleme economice şi politicile externe şi presiunea din partea noilor democraţii est europene de a deveni membre.

Crearea Uniunii Europene La sfârşitul anilor ’80, schimbările politice au făcut ca, în Comunitatea Europeană să crească cooperarea şi integrarea. Odată cu prăbuşirea comunismului în Europa de Est, statele ex-comuniste au cerut Comunitaţii Europene sprijin politic şi economic. CE a hotărât să ajute multe din aceste ţări dar să nu le primească imediat ca membre. O excepţie a constituit-o Germania de Est care a fost integrată automat o dată cu reunificarea Germaniei. Datorită acestor schimbări rapide Germania de Vest şi Franţa au cerut o conferinţă intraguvernamentală pentru a căuta o mai mare unitate. O conferinţa intraguvernamentală este o întâlnire între membri, prin care se începe procesul schimbării tratatelor Comunităţii Europene. O altă astfel de şedinţă a avut loc în 1989 pentru a pregăti un program şi o structură pentru Uniunea Monetară, prin care membrii ar trebui să adopte o singură monedă. Primul Ministru britanic Margaret Thatcher s-a opus acestei unităţi, dar în 1990 John Major a devenit prim ministru şi a adoptat o poziţie mai tolerantă în legatură cu Unitatea Europeană. Aceste conferinţe au început munca la o serie de înţelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene. Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeană şi a avut intenţia de a

extinde integrarea politică, economică şi socială dintre statele membre. După discuţii lungi a fost acceptat de către Consiliul European la Maastricht, Olanda, în decembrie 1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economică şi Monetară (UEM). Sub UEM membrii UE trebuie să adopte o singură monedă până în 1999. Tratatul Maastricht deasemenea impunea nişte criterii stricte pe care statele membre trebuiau să le îndeplinească înainte de a intra in UEM. Deasemenea tratatul a creat noi structuri proiectate pentru a crea politici de securitate străine mai integrate şi pentru a încuraja o cooperare mai mare între guverne în ceea ce priveşte chestiuni judiciare şi legate de poliţie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii Europene mai multă autoritate în anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu şi sănătate. Noul tratat a stârnit multe opoziţii şi îngrijorare din partea cetăţenilor UE. Mulţi oameni erau îngrijoraţi din pricina UEM care ar înlocui monedele naţionale cu o singură monedă europeană. Marea Britanie a refuzat să accepte o parte din elementele tratatului şi astfel ea nu va face parte din UEM şi nu va participa la Capitolul Social, un articol din Tratatul Maastricht care subliniază obiective în politica socială şi cea legată de angajaţi. Alegătorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, în timp ce alegătorii francezi au fost în favoarea Tratatului printr-o mică majoritate. Germania a fost o provocare deoarece poziţia de membru în UE încalcă Constituţia. Într-o şedinţă de urgenţă a Consiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale Tratatului. Din pricina acestor întârzieri UE n-a fost inaugurată oficial decât abia în noiembrie. Reacţiile populare împotriva unor aspecte şi consecinţe ale Tratatului Maastricht a dus la o altă conferinţă intraguvernamentală care a început în martie 1996. Această conferinţă a produs Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht şi alte documente de bază ale UE. Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor să coopereze în crearea de slujbe pe tot teritoriul Europei, protejarea mediului, îmbunătăţirea sănătaţii publice şi respectarea drepturilor consumatorilor. În plus, Tratatul oferea îndepartarea barierelor de a călători şi imigra între statele membre cu excepţia Marii Britanii, Irlandei şi Danermarcei. Deasemenea Tratatul dădea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. Tratatul a fost semnat de membrii UE la 2 octombrie 1997.

Uniunea Europeană a devenit azi, una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi, potenţial, una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea între statele membre şi între regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore. La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9% faţă de 5%, cât este în S.U.A. şi Japonia.

De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici în Uniunea Europeană faţă de cele înregistrate de aceste ţări. Disparităţile regionale au crescut în mod semnificativ, o dată cu integrarea celor 12 noi state membre în mai 2004 şi ianuarie 2007. Astfel, 10% din populaţia de la nivelul Uniunii Europene, care trăieşte în regiunile cele mai dinamice, generează de opt ori mai multe venituri în termeni de Produs Intern Brut (PIB) decât 10% din populaţia care trăieşte în zonele cel mai puţin dezvoltate.

În acest context, este evident că se impune ca dezideratele legate de realizarea coeziunii economice şi sociale, sprijinirea, dezvoltării rurale sau asigurarea unei dezvoltări durabile, care au condus la crearea UE şi care s-au dezvoltat pe parcurs, să fie concretizate.

1.2 Influenţa crizei economice asupra Uniunii Europene Criza economică de la nivel global a avut consecinţe şi asupra Uniunii Europene în ansamblu. A fost afectată atât economia uniunii cât şi economiile ţărilor membre. Astfel criza economică:

a evidenţiat deficienţe structurale în economia Europei; a anulat progresele precedente; a identificat evidente probleme fundamentale şi soluţii neviabile pe

termen lung; a demonstrat interdependenţa economiilor europene; a subliniat necesitatea coordonării politicilor economice la nivelul UE

în vederea rezolvării de probleme, promovării creşterii economice şi creării de locuri de muncă.

În timpul crizei economice, statele membre au ajuns la concluzia că este necesară o noua guvernanţă economică. Cei trei piloni ai noii guvernanţe economice, sunt:

Consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atentă din partea UE şi include:

priorităţile politice şi obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020;

angajamentele suplimentare pe care şi le-au asumat statele membre participante la Pactul euro plus;

consolidarea supravegherii de către UE a politicilor economice şi fiscale, ca parte a Pactului de Stabilitate şi Creştere, dar şi prin intermediul noilor instrumente menite să stopeze dezechilibrele macroeconomice;

adoptarea unei noi metode de lucru numită „semestrul european” care permite discutarea priorităţilor economice şi bugetare în aceeaşi perioadă a fiecarui an.

Asigurarea stabilităţii zonei euro şi include: mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre, ca reacţie a UE la criza

datoriei suverane; înlocuirea lor în 2013 de un mecanism permanent, respectiv

Mecanismul European de Stabilitate (MES); aplicarea unor programe de reformă şi consolidare fiscală, elaborate în

strânsă colaborare cu FMI.

Remedierea sectorului financiar

În vederea prevenirii apariţiei problemelor şi asigurării că actorii din sectorul financiar sunt supuşi unor monitorizări stricte, UE a elaborat reglementări şi a creat agenţii specifice, întreprinzându-se şi alte acţiuni, cu scopul de garantare pentru băncile europene a existenţei de suficiente rezerve de capital, necesare pentru a face faţă socurilor din sistem, astfel sistemul bancar păstrându-şi funcţionalitatea în domeniul oferirii de credite întreprinderilor şi persoanelor fizice.”

1.3 Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene Obiectivele cheie ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene:

Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul negativ asupra mediului;

Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminării de orice fel;

Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităţii pentru asigurarea unor standarde de viaţă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bine plătite;

Îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea instituţiilor democratice în slujba păcii, securităţii şi libertăţii, a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile pretutindeni în lume.

Principiile Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene:

Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului; Solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii; Cultivarea unei societăţi deschise şi democratice; Informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional; Implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali; Coerenţa politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi

global; Integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluări de

impact şi consultarea factorilor interesaţi; Utilizarea cunoştinţelor moderne pentru asigurarea eficienţei economice şi

investiţionale; Aplicarea principiului precauţiunii în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte; Aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”.

2.Strategii naţionale de dezvoltare 2.1.Programe naţionale pentru perioada 2007–2013

Prin intermediul celor două politici, cea de Coeziune şi cea Agricolă, România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, a avut şi are posibilităţii de dezvoltare fără precedent.

Pentru a putea beneficia de fondurile alocate prin intermediul politicilor Uniunii Europene, România, la fel ca toate celelalte state membre, are obligativitatea

elaborării unor documente strategice naţionale de dezvoltare, care să demonstreze modalitatea în care se contribuie la îndeplinirea obiectivelor europene. Programele au fost elaborate avându-se în vedere corelarea acestora cu obiectivele strategiilor europene :

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013; Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013; Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 - 2013; Programul Naţional pentru Pescuit 2007-2013; Programele Operaţionale.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu şi sursele financiare pentru sprijinirea acestor investiţii, în cadrul cărora o pondere importantă (43%) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune. În această primă etapă de sprijinire a României prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, Instrumentele Structurale interven prin Programele Operaţionale multianuale care acoperă perioada din 2007 până în 2013. În ceea ce priveşte Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi pornind de la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale, au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare:

Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere,

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport,

Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului,

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative,

Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol,

Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă este strategia prin care se

implementează instrumentele structurale în România. Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie în documente strategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector în parte şi pentru promovarea dezvoltării regionale. Acestea reprezintă angajamentul comun al Uniunii Europene şi al României pentru soluţionarea aspectelor identificate în Planul Naţional de Dezvoltare şi în planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelor prioritare şi dezvoltarea teritorială. Totodată, fiecare Program Operaţional integrează în strategie teme orizontale cheie care să reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene, în special cea cu privire la protecţia mediului şi promovarea egalităţii de şanse. Elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare, a planurilor de dezvoltare regională, a Cadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a realizat cu respectarea principiului parteneriatului, prin consultări şi prin implicarea unei game largi de actori din domeniul socioeconomic. Parteneriatul are rolul de a furniza expertiză de specialitate pentru a îmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relevanţa Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate în implementarea programului.

Cele 4 priorităţi tematice ale CSNR sunt: 1.Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene; 2.Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti; 3.Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman; 4.Construcţia unei capacităţi administrative eficiente.

Conform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, pentru perioada de programare 2007- 2013, România a elaborat 7 Programe Operaţionale în cadrul Obiectivului „Convergenţă”:

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;

Programul Operaţional Sectorial de Mediu;

Programul Operaţional Sectorial de Transport;

Programul Operaţional Regional;

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative;

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică; De asemenea, România a colaborat cu alte state europene la elaborarea a 8

Programe Operaţionale în cadrul Obiectivului „Cooperare teritorială europeană”:

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria;

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia;

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Moldova;

Programul de Cooperare Transfrontalieră Marea Neagră;

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România;

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina;

Programul de Cooperare Interregională;

Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei;

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competivităţii Economice PND Prioritatea 1: Creşterea competivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. CSNR Prioritate tematică – creşterea pe termen lung a competivităţii economice româneşti Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competivităţii Economice Obiectiv general: Creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti, în conformitate cu principiile durabile şi reducerea decalajelor comparative cu productivitatea medie a UE.

o Obiectiv specific 1: Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv românesc în conformitate cu cerinţele de mediu;

o Obiectiv specific 2 : Constituirea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea durabilă a întreprinderilor;

o Obiectiv specific 3 : Creşterea capacităţii C&D, stimularea cooperarii între instituţiile de CDI şi întreprinderi şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;

o Obiectiv specific 4 : Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (întreprinderi, cetăţeni);

o Obiectiv specific 5 : Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice;

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane PND

Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative CSNR Prioritate tematică : Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Obiectiv general: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competivităţii pe piaţa muncii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă a 1.650.000 de persoane. Acest obiectiv reprezintă echivalentul a aproximativ 18% din totalul populaţiei ocupate în 2006.

o Obiectiv specific 1: Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire a capitalului uman;

o Obiectiv specific 2: Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie; o Obiectiv specific 3: Promovarea culturii antreprenoriale; o Obiectiv specific 4: Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii; o Obiectiv specific 5: Dezvoltarea unei pieţe de muncă corespunzătoare,

flexibilă şi modernă; o Obiectiv specific 6: Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor

inactive, inclusive în zonele rurale; o Obiectiv specific 7: Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare; o Obiectiv specific 8: Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a

grupurilor vulnerabile;

Programul Operaţional Sectorial de Transport PND

Prioritatea 2: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport CSNR

Prioritate tematică: Infrastructura de bază Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS T) Obiectiv global al Programului Operaţional Sectorial – Transport (POST) este de a promova un sistem de transport durabil în România, care va facilita transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru persoane şi mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel naţional, european, între şi în cadrul regiunilor din România.

o Obiectiv specific 1: Promovarea în România a transporturilor internaţionale şi de transit pentru persoane şi mărfuri, asigurând conexiuni eficiente pentru

portul Constanţa, precum şi transportul de transit dinspre Uniunea Europeană către sud, prin modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, aplicând măsurile necesare pentru protecţia mediului;

o Obiectiv specific 2: Promovarea transportului eficient al persoanelor şi mărfurilor între regiunile din România, precum şi transferul din ţinuturile mai îndepărtate către axele prioritare de transport, prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor TEN-T şi naţionale, conform principiilor de dezvoltare durabilă;

o Obiectiv specific 3: Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat pe moduri, bazat pe avantajul competitiv al fiecărui mod de transport, încurajând dezvoltarea transportului feroviar, naval şi inter-modal;

o Obiectiv specific 4: Sprijinirea dezvoltării durabile a transporturilor prin minimizarea efectelor adverse ale activităţii de transport asupra mediului şi prin creşterea siguranţei traficului şi a sanătăţii publice.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu PND Prioritatea 3 : Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului CSNR Prioritate tematică : Infrasctructura de bază Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS MEDIU) Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

o Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă sau apă uzată;

o Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone populate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015;

o Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015;

o Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000;

o Obiectiv specific 5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Programul Operaţional Regional PND Prioritatea 6 : Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

CSNR Dimensiunea teritorială Programul Operaţional Regional (POR) Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

o Obiectiv specific 1: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea unei stimulări, unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor;

o Obiectiv specific 2: Îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare;

o Obiectiv specific 3: Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor; o Obiectiv specific 4: Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru

afaceri; o Obiectiv specific 5: Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor.

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative PND

Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative CSNR Capacitatea administrativă Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) Obiectiv general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.

o Obiectiv specific 1: Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici publice ;

o Obiectiv specific 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare.

PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ 2007-2013(PNDR)

PNDR reprezintă documentul strategic al României prin care se urmăreşte

atingerea atât a obiectivelor comunitare, cât şi a celor naţionale în ceea ce priveşte nevoile de dezvoltare specifice spaţiului rural românesc.

PNDR vizează o serie de obiective care sprijină creşterea competivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală.

Pornind de la prevederile Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, PNDR 2007–2013 a fost structurat pe 4 axe prioritare, fiecare dintre acestea conţinând măsuri.

Finanţarea măsurilor prevăzute prin PNDR 2007–2013 se realizează exclusiv prin intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Rurală la care se adaugă cofinanţarea provenind de la bugetul de stat, pe baza principiului adiţionalităţii.

În vederea unei derulări eficiente a programului, ţinând cont şi de capacitatea administrativ existenă, anumite măsuri din PNDR vor fi implementate începând cu 2010. Etapizarea propusă, ţine cont atât de complementaritatea unor măsuri, cât şi de necesitatea pregătirii sistemului de implementare, înainte de punerea în aplicare. Programul Naţional Strategic este centrat pe trei aspecte cheie:

Faciliatea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi silviculturii, precum şi a industriilor procesătoare aferente, pentru a le face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică ş i convergenţa veniturilor din spatial rural (acolo unde este posibl), în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone;

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României, prin promovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere;

Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzator din punct de vedere social şi economic.

Acest lucru necesită o abordare complexă, care să asigure o complementaritate între PNDR – inclusiv coordonarea şi coerenţa strânsă între axele 1, 2 si 3 – şi alte POS-uri (Dezvoltare Regională, Dezvoltare Umană, Mediu, etc) şi programe naţionale (de ex. programele de pensii şi asistenţă socială, programul naţional de înregistrare a terenurilor). Pentru a aborda primul aspect cheie, PNDR trebuie să se concentreze în principal pe modul de abordare şi atenuare a dezavantajelor structurale din sectorul agricol şi cel forestier, în vederea modernizării, consolidării şi restructurării, care să permită atingerea unui nivel ridicat de competivitate şi durabilitate din perspectiva protecţiei mediului. Acest lucru va oferi un mecanism puternic de conservare a vieţii din spaţiul rural, lărgind gama de locuri de muncă viabile atât în cadrul fermei cât şi în afara ei contribuind astfel la atingerea obiectivului de convergenţă a veniturilor în paralel cu păstrarea texturii sociale. Apoi, se are în vedere sprijinirea iniţiativelor asociative ale agricultorilor, pentru a se evita intensitatea excesivă a capitalului şi costurile fixe ridicate, permiţându-se, totodata, captarea economiilor la scară, alături de utilizarea eficientă a resurselor insuficiente de capital şi a fondurilor acordate de UE. Pentru a aborda cel de-al doilea aspect cheie, PNDR se va axa pe îmbunătăţirea echilibrului dintre dezvoltarea economică a zonelor rurale şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, prin menţinerea şi cresterea atractivităţii zonelor rurale – ca elemente de bază în diversificarea exploataţiilor şi identificarea unor activităţi economice alternative. Pentru a realiza acest lucru, este prevazută sprijinirea, în continuare, a agriculturii din zonele defavorizate, abordându-se astfel problema abandonului terenurilor; de asemenea, agricultorii vor fi sprijiniţi pentru a introduce/aplica în continuare practice agricole care nu afectează mediul. O atenţie

deosebită va fi acordată ajutorului oferit agricultorilor şi silvicultorilor pentru ca aceştia să poată gestiona dezavantajele şi obligaţiile care decurg din implementarea reţelei Natura 2000. Pentru a aborda cel de-al treilea aspect cheie, ar fi necesar ca PNDR să aibă în vedere nevoile a două mari categorii din zonele rurale: populaţia trecută de vârsta pensionării şi populaţia activă, dar angajată cu timp de ocupare parţial sau şomeră. În ceea ce priveşte prima categorie, PNDR, completat prin programele naţionale, va juca un rol important în facilitatea transferului de terenuri între generaţii, pe baza dinamicii pieţei, de la agricultorii vârstnici, care în prezent deţin 31% din totalul suprafeţelor, la agricultorii mai tineri. Pentru cea de-a doua categorie, PNDR, în special prin axele 3 şi 4, va juca un rol important în facilitarea diversificării economiei rurale non-agricole şi dezvoltarea sectorului agricol cu timp de ocupare parţial. Protecţia mediului este o problemă a tuturor, pe de o parte a dezvoltării societăţii, iar pe de altă parte a redresării, conservării şi ocrotirii mediului. Pentru a rezolva într-un mod cât mai eficient această problemă, s-a trecut la elaborarea unor strategii în domeniu, precum şi a unor planuri de acţiune, la nivel internaţional, european, naţional, regional şi local. O strategie privind protecţia mediului trebuie să definească liniile generale, principiile, direcţiile, obiectivele şi criteriile de identificare a acţiunilor care să conducă la o dezvoltare economică şi socială durabilă şi care să ţină seama de problematica privind mediul. Planul de acţiune trebuie să conţină obiective şi sarcini concretizate şi cuantificate în timp, spaţiu şi în privinţa costurilor. Fără ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Strategia protecţiei mediului se regăseşte prin urmare, prin coordonatele sale esenţiale, în Strategia pentru dezvoltare durabilă. În România, protecţia mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor naţionale, în anul 1990, când a fost înfiinţat pentru prima dată fostul Minister al Mediului; în 1992 a fost elaborat primul document oficial ce stabileşte obiectivele naţionale în domeniu - „Strategia Naţională de Protecţia Mediului”, reactualizată în 1996 şi în 2002. Strategia este structurată în două părţi:

trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea economică şi calitatea factorilor de mediu;

strategia propriu-zisă, adică principiile generale de protecţie a mediului, priorităţile, obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung.

Încă din 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naţionale cu cea comunitară în ceea ce priveşte principiile, priorităţile şi obiectivele . Astfel, principiile urmărite sunt:

o conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor; o dezvoltarea durabilă; o prevenirea poluării; o conservarea biodiversităţii; o conservarea moştenirii culturale şi istorice; o principiul „poluatorul plăteşte”; o stimularea activităţii de redresare a mediului (prin acordarea de

subvenţii, credite cu dobândă mică, etc.).

În ceea ce priveşte priorităţile identificate, acestea reflectă nu numai nevoile naţionale, dar şi tendinţele şi iniţiativele existente pe plan global, ele fiind:

o Menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii; Scopul acestui capitol este de a realiza o trecere în revistă a politicii de mediu în România şi nu o analiză a acesteia. Pentru detalii în această direcţie recomandăm studiile de impact realizate de Institutul European din România în anul 2002 (pentru mediu, există un studiu original şi 7 studii ad-hoc), documentul a fost elaborat cu ajutorul Băncii Mondiale :

menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii; apărarea împotriva calamităţilor şi accidentelor naturale; raportul maxim cost-beneficiu; respectarea programelor şi convenţiilor internaţionale privind protecţia

mediului. Referitor la obiectivele stabilite, acestea sunt împărţite în obiective pe termen scurt (până în anul 2000), mediu (până în anul 2005) şi lung (până în anul 2020). Strategiile din 1992 şi 1996 sunt documentele pe baza cărora a fost structurată politica naţională de mediu până în anul 1999, când a fost adoptat Programul Naţional de Aderare la UE. Începând cu anul 1999 şi continuând anual, până în 2003, strategia naţională de mediu este completată de o serie de documente adiţionale, cum ar fi -- „Raportul privind starea mediului în România”, care corespunde primei părţi a „Strategiei de Protecţia Mediului” şi o completează, printr-o analiză detaliată a calităţii principalilor factori de mediu: calitatea atmosferei, calitatea precipitaţiilor atmosferice, starea apelor de suprafaţă şi subterane, starea solurilor, starea pădurilor, gestionarea deşeurilor, situaţia poluării sonore, etc. Strategiei Naţionale de Protecţia Mediului i se adaugă, în anul 2002, „Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor”, ce răspunde unei nevoi presante în acest domeniu şi care a fost pentru prima dată adresată în anul 2000; acest lucru s-a făcut prin transpunerea Directivei Cadru privind deşeurile - no. 75/442/EEC, preluată în legislaţia legislaţia română prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată şi completată în 2001 prin Legea 426/2001. Etapele de dezvoltare a strategiei constau în:

analiza situaţiei existente; identificarea problemelor; stabilirea obiectivelor strategice; evaluarea opţiunilor de atingere a obiectivelor şi elaborarea unui „Plan

Naţional de Gestionare a Deşeurilor”. Acest plan, elaborat de un grup de lucru format din reprezentanţi ai industriei,

ministerelor implicate, ONG-urilor şi ICIM , cuprinde două părţi distincte: acţiuni cu caracter general: identifică tipurile de acţiuni necesare implementării strategiei, precum şi entităţile responsabile, termenele de realizare, costurile estimate şi posibilele surse de finanţare; proiecte cu caracter concret: se adresează unor obiective la nivel local, propuse din teritoriu.

Planul se ajustează în funcţie de propunerile incluse în planurile regionale, locale şi sectoriale şi propune măsuri pentru următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri municipale, deşeuri de producţie, deşeuri periculoase şi deşeuri reglementate prin

acte legislative specifice. În prezent, Planul se află în proces de reactualizare, un proiect fiind deja transmis spre consultare factorilor implicati (ministere, asociaţii patronale şi profesionale, reprezentanţi ai societăţii civile - ONG-uri). Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborată pentru perioada 2003 - 2013, urmând a fi revizuită periodic în conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului. Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) se aprobă prin Hotărâre de Guvern şi se revizuieşte periodic.

Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modifcări şi completări prin Legea 426/2001. Pentru scopul prezentei strategii, toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt clasificate, în mod formal, în:

deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;

deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi deşeuri de productie nepericuloase şi deşeuri de productie periculoase;

deşeuri generate din activităţi medicale: sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare, organe anatomo-patologice, deşeurile provenite de la secţiile de boli infecţioase, etc. şi alte deşeuri exclusiv cele menţionate mai sus, care intră în categoria deşeuri asimilabile.

Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia. În anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii generale:

conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor; dezvoltarea durabilă; evitarea poluării prin măsuri preventive; conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a

sistemelor deteriorate; conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;

principiul “poluatorul plăteşte”; stimularea activităţii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt: menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii; menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a

sistemelor ecologice naturale; apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor; respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale

programelor internaţionale privind protecţia mediului; maximizarea raportului beneficiu / cost; integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen mediu până în anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sunt cuprinse pe lângă obiectivele stabilite în strategie şi ţintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri precum şi măsurile pentru atingerea acestora. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare - 233 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen scurt şi 53 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de proiecte referitoare la gestiunea deseurilor. Deşi relativ bine dezvoltat din punct de vedere instituţional, sistemul educaţional din România a fost direct afectat, în ultimii ani, atât de menţinerea unei subfinanţări cronice (procentul de 4% din PIB prevăzut pentru învăţământ nefiind atins niciodată, după Revoluţie, cheltuielile publice pentru educaţie variind între 3 şi 3,6% din PIB), cât şi de efectul unor fenomene sociale de dezorganizare, care au influenţat toate domeniile vieţii sociale din societatea românească. Consecinţele subfinanţării se regăsesc în calitatea scăzută a procesului de învăţământ, în dotarea precară şi renovarea şcolilor, în nivelul scăzut de salarizare al cadrelor didactice, în unele cazuri, mai ales în mediul rural, problema fondurilor fiind una dintre cele mai acute. Ca atare, efectele acestor disfuncţii sunt, în special, legate de erodarea semnificaţiei participării şcolare şi, de asemenea, de polarizarea accesului la educaţie, pe fondul inegalităţilor sociale existente. Diferitele aspecte legate de axele polarizării accesului la educaţie reflectă necesitatea însoţirii măsurilor de adaptare instituţională la standardele europene din domeniul educaţiei de măsuri specifice, destinate reducerii inegalităţii de şanse educaţionale. Instituţia şcolii trebuie să reducă decalajul existent în prezent între pregătirea pe care aceasta o oferă şi cerinţele societăţii româneşti în schimbare. De asemenea, pentru ca semnificaţia şi valorizarea socială a şcolii să crească, este necesar ca şcoala să ofere, în egală măsură, o pregătire nediferenţiată a generaţiei tinere pentru participarea socială activă, destinată evitării sărăciei şi excluziuniisociale. La nivelul politicilor educaţionale europene, atât statele-membre ale Uniunii Europene cât şi România identifică accesul la educaţie ca un drept fundamental. Acesta reprezintă atât un mod esenţial de prevenire a riscului de sărăcie şi excluziune socială cât şi o modalitate importantă de sprijinire a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. În Raportul din anul 2001 al Comisiei Europene, privind

incluziunea socială se subliniază faptul că persoanele cu un risc extrem de ridicat de sărăcie şi excluziune socială sunt în această situaţie datorită lipsei abilităţilor şi calificării profesionale, precum şi a oportunităţilor reduse existente în comunităţile sau zonele în care aceştia trăiesc. Cu alte cuvinte, între sărăcie şi educaţie există o relaţie de inter-cauzalitate, situaţia socioeconomică precară a unei familii reducând şansele educaţionale ale copiilor provenind din această familie, iar lipsa unei instruiri şcolare şi, ulterior, profesionale reducând, la rândul lor, şansele de integrare socială a individului, în viitor şi crescând şansele de cădere în sărăcie.

2.2 Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă În anul 2008, a fost elaborată Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 având ca motto ideea “Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos”, document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr.824 din 8 decembrie 2008. Strategia recomandă mecanisme specifice la nivelul autorităţilor centrale, locale dar şi la nivelul societăţii civile, sub egida Academiei Române, pentru monitorizarea implementării obiectivelor stabilite. Documente programatice şi strategii sectoriale elaborate pre-şi post-aderare ca bază de referinţă pentru Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030:

- Tratatul de Aderare România - Uniunea Europeană; - Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND); - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR); - Programul Naţional de Reformă; - Programul de Convergenţă; - Strategie post-aderare a României; - Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.”

Strategia de Dezvoltare Durabila (SDD): teme, domenii, obiective EU, obiective România

a. Provocări cruciale 1. Schimbările climatice şi energia curată “Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului.” “Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu

efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.” “Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.” “Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performanţele medii ale UE privind indicatorii energetici şi de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanţă cu acordurile internaţionale şi comunitare existente şi implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.” 2. Transport durabil „Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea că sistemele de transport să satisfaca nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.” „Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene.” „Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport.” “Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi parametrii de bază ai sustenabilităţii în activitatea de transporturi.” 3. Producţie şi consum durabile “Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum şi producţie sustenabile.” “Orizont 2013. Obiectiv naţional: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unui model de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE.” “Orizont 2020. Obiectiv naţional:

Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adaugată şi apropierea de indicii medii de performanţă ai UE privind sustenabilitatea consumului şi producţiei.” “Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de ţările membre UE din punctul de vedere al producţiei şi consumului durabil.” 4. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale “Obiectiv general SDD/UE: Imbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.” “Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conform conceptului de dezvoltare durabilă şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”. „Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.” „Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de performanţele de mediu ale celorlalte state membre UE din acel an.” 5. Sănătatea publică „Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii.” „Orizont 2013. Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de sănătate a populaţiei şi creşterea performanţei sistemului de sănătate.” „Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile publice ale României.” “Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea deplină la nivelul mediu de performanţă, inclusiv sub aspectul finanţării serviciilor de sănătate, al celorlalte state membre ale UE.” 6. Incluziunea demografică şi migraţia

“Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile.” “Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalităţii de şanse şi diversităţii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice şi migraţiei.” “Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii.” “Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privinţa coeziunii sociale şi calităţii serviciilor sociale.” 7. Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile “Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global şi asigurarea punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltării durabile şi angajamentele sale în această privinţă.” “Orizont 2013. Obiectiv naţional: Implementarea instrumentelor legislative şi instituţionale aferente statutului României de ţara donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, conform obligaţiilor de stat membru al UE; stabilirea priorităţilor şi modalităţilor de acţiune, şi alocarea în acest scop a circa 0,25% din venitul naţional brut (VNB) în 2013 şi 0,33% în 2015, cu ţinta intermediară de 0,17% din VNB în 2010.” “Orizont 2020. Obiectiv naţional: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei şi resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul naţional brut.” “Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea completă a României la politicile Uniunii Europene în domeniul cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocărilor bugetare ca procent din venitul naţional brut.”

b. Teme inter-şi trans-sectoriale

1. Educaţie şi formare profesională

”Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă. ”Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010.” “Orizont 2030. Obiectiv naţional: Situarea sistemului de învăţare şi formare profesională din România la nivelul performanţelor superioare din UE; apropierea semnificativă de nivelul mediu al UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite în mediul rural şi pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilităţi.” 2. Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea “Orizont 2013. Obiectiv naţional general: Atingerea mediei UE la indicatorii de bază ce descriu structura şi performanţa sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare.” “Orizont 2020. Obiectiv naţional general: Încadrarea cercetării româneşti în fluxul principal al evoluţiilor ştiinţifice şi tehnologice din UE; generalizarea activităţilor inovative; apariţia unor centre de excelenţă cu impact internaţional.” “Orizont 2030. Obiectiv naţional general: Statornicirea principalelor elemente ale societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere; contribuţii esentiale alecercetării româneşti la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltării durabile, elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale de analiză, studii şi cercetări, a unor studii şi scenarii pentru dezvoltare şi respectiv dezvoltare durabilă pe întreg orizontul de timp al secolului 21. În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabilă pentru perioada 2007-2013, la nivel naţional, regional, judeţean şi local.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care are în subordine Autoritatea de Management pentru implementarea şi absorţia fondurilor europene din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a elaborat Strategia pentru perioada 2014 – 2020. Conform draftului publicat pe site-ul ministerului, PNDR 2014 – 2020 reprezintă o oportunitate reală pentru a aborda punctele slabe pe baza consolidării punctelor tari ale sectorului şi pe baza progresului realizat prin PNDR 2007 – 2013.

Au fost înregistrate îmbunătăţiri semnificative în perioada 2007 – 2013 în special cu privire la o mai bună integrare a producătorilor şi procesatorilor în lanţul agro-alimentar, reînnoirea generaţiilor de fermieri, aplicarea de practici şi realizarea de investiţii în favoarea mediului, economii locale diversificate şi infrastructura locală.

PNDR 2014 – 2020 va aborda în mod strategic următoarele priorităţi:

schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea; managementul resurselor naturale; dezvoltarea rurală, locală echilibrată.

Cele 3 priorităţi enunţate sunt corelate cu obiectivele strategice definite la nivel naţional cu Politica Agricolă Comună şi cu Strategia Europa 2020.

Nevoile specifice identificate prin analiza SWOT şi prin procesul de consultare a părţilor interesate, vor fi abordate prin acţiuni realizate în cadrul celor 6 priorităţi ale FEADR. Sprijinul va fi redirecţionat către acţiunile cu cel mai mare impact asupra îndeplinirii obiectivelor.

Schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea Principalele nevoi identificate în cadrul sectorului agro-alimentar din România vizează întocmai schimbarea structurală şi competitivitatea. Nevoile structurale se referă în primul rând la restructurarea fermelor mici şi mijlocii, cu scopul creşterii nivelului de viabilitate şi de orientare către piaţă, dat fiind ponderea mare de ferme mici şi fermieri în vârsta. Creşterea competitivităţii agriculturii, silviculturii şi sectorului alimentar este esenţială pentru îmbunătăţirea performanţei şi vitalităţiii zonelor rurale şi pentru crearea de locuri de muncă şi prin urmare, reprezintă elementul central al strategiei. Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este:

- Accelerarea procesului de restructurare a fermelor mici şi mijlocii şi transformarea acestora în exploataţii viabile economic şi îmbunătăţirea performanţei economice a fermelor şi a sectorului de procesare, pentru integrarea pe piaţă a produselor de calitate şi pentru subtituirea importului.

Au fost selectate un numar de 11 nevoi specifice legate de competitivitate: Furnizarea de servicii de formare profesională de calitate pentru

fermieri; Servicii de consiliere şi consultanţă agricolă adaptate la cerinţele reale

ale pieţei; Adaptarea activităţilor de cercetare la nevoile fermierilor şi deţinătorilor

de păduri şi facilitarea accesului acestora la rezultatele activităţilor de cercetare şi inovare;

Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici şi mijlocii, în ferme orientate către piaţă;

Continuarea modernizării sectorului de procesare; Facilitarea reinţieririi generaţiilor în exploataţiile agricole; Înfiinţarea şi sprijinirea grupurilor şi organizaţiilor de producători şi a

cooperativelor; Dezvoltarea infrastructurii pentru funcţionarea eficientă a pieţei de

desfacere a produselor agricole şi agro-alimentare pentru stimularea lanţurilor scurte de aprovizionare;

Dezvoltarea şi promovarea de produse alimentare de calitate; Managementul riscului prin redresarea potenţialului de producţie în

urma impactului dezastrelor naturale sau de altă natură;

Crearea de instrumente financiare adecvate pentru fermierii şi propietarii de păduri şi pentru stimularea mediului de afaceri din zona rurală.

Managementul resurselor naturale România are un mediu natural foarte diversificat, caracterizat de resurse abundente şi de un potenţial pentru producţia de energie regenerabilă şi pentru o eficienţă sporită a utilizării resurselor. Una dintre nevoile presante evidenţiate din analiza SWOT este aceea de a îmbunătăţi protecţia mediului şi de a face trecerea la practici mai durabile în agricultură, silvicultură şi în general în zonele rurale. Obiectivul general identificat pentru acest domeniu este:

- Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului natural prin asigurarea unui maganement durabil al resurselor naturale şi prin combaterea schimbărilor climatice.

Următoarele nevoi specifice legate de managementul resurselor naturale au fost selectate în cadrul acestei strategii:

Furnizarea de servicii de formare profesională de calitate pentru fermieri, formatori şi informare;

Servicii de consiliere şi consultanţă agricolă adaptate la cerinţele reale ale pieţei;

Adaptarea activităţilor de cercetare la nevoile fermierilor şi deţinătorilor de pământ şi facilitarea accesului acestora la rezultatele activităţilor de cercetare şi inovare;

Menţinerea biodiversităţii şi a valorii de mediu a suprafeţelor agricole cu înaltă valoare naturală şi a sistemelor agricole;

Promovarea unui management sustenabil al pădurilor, îmbunătăţirea accesibilităţii pădurilor şi accesul la tehnologii prietenoase cu mediul în sectorul forestier;

Creşterea suprafeţelor forestiere; Menţinerea calităţii resurselor de apă; Protecţia resurselor de sol în special în zonele cele mai vulnerabile la

eroziune şi la alte procese de degradare, inclusiv în zonele defavorizate;

Adaptarea infrastructurii agricole pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice;

Menţinerea nivelului redus de emisii de gaze cu efect de seră din sectorul agricol şi din spaţiul rural şi sprijinirea trecerii către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Dezvoltarea teritorială echilibrată Zonele rurale joacă un important rol socio-economic în România, deoarece au o pondere mare în suprafaţa totală a teritoriului şi asigură locuri de muncă, producţie alimentară şi spaţii de locuit. Deşi aceste zone sunt caracterizate de existenţa unor resurse umane şi naturale semnificative, analiza SWOT a identificat o serie de provocări şi

problematici principale legate de dezvoltarea acestora: migrare din cauza lipsei de oportunităţi şi acces la servicii de calitate; activităţi de instruire şi de dezvoltare a aptitudinilor; infrastructura locală subdezvoltată şi acces limitat la finanţare, care limitează activitatea economică şi număr mare de persoane expuse riscului de sărăcie. Obiectivul general idenficat pentru acest domeniu strategic este:

- Diversificara activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale.

Prin urmare, au fost selectate următoarele nevoi specifice legate de dezvoltarea teritorială echilibrată:

Servicii de consiliere şi consultanţă agricole adaptate la cerinţele reale ale pieţei;

Reducerea gradului de sărăcie şi a riscului de excluziune socială; Dezvoltarea infrastructurii de bază şi a serviciilor în zonele rurale; Crearea de locuri de muncă în mediul rural; Conservarea moştenirii rurale şi a tradiţiilor locale; Stimularea şi consolidarea dezvoltării locale prin abordarea LEADER; Facilitarea schimbului de informaţii, cunoştinţe şi experienţe între

actualii implicaţi în dezvoltarea locală; Modernizarea sistemului de învăţământ agricol.

În concluzie anul 2013, impune elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare Durabilă, pentru perioada programatică 2014-2020, care au în vedere schimbările generate de statulul României de ţară membră a Uniunii Europene precum şi de efectele crizei economice mondiale, asupra situaţiei europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale.

3.Regiunea de dezvoltare sud est 3.1.Prezentarea generală a regiunii

Regiunea Sud Est aparţine provinciei fizico-geografice a Europei răsăritene, sub-provincia ponto-danubiană şi are graniţe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea, precum şi Marea Neagră. Această regiune cuprinde aproape toate formele de relief: Lunca Dunării, Câmpia Bărăganului în centru şi Câmpia Covurlui în nord, Podişul Dobrogei în est şi sud. În partea de nord a podişului Dobrogei se află Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor de Curbură și a Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km). Între Regiunea Sud Est, Republica Moldova şi Ucraina nu există autostrăzi, iar drumurile locale se află într-o stare foarte proastă, datorită lipsei de resurse din partea autorităţilor locale şi creşterii densităţii traficului pe reţeaua de drumuri, reţea care a fost proiectată în urmă cu mai multe decenii. Traficul transfrontalier este foarte redus acolo unde nu există puncte de traversare rutieră. Având în vedere un număr de indicatori de analiză, respectiv caracteristicile fizico-geografice, demografice, economice şi de producţie, infrastructură, locuinţele şi modul de locuire, echiparea tehnică a locuinţelor, problemele sociale şi ecologice, au fost identificate mai multe zone care prezintă caracteristici asemănătoare: Zona

Câmpiei Bărăganului, Dobrogea de Nord, Delta Dunării, Dobrogea de Sud Est, Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest, Moldova de Sud, Zona Subcarpaţilor de Curbură. Una din zonele în care predomină factorii favorizanţi ai dezvoltării este Dobrogea de Sud Est. Pe de altă parte, sunt zonele Deltei Dunării, Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest, Câmpia Bărăganului, zona Subcarpaţilor de Curbură şi a Moldovei de Sud, care în pofida potenţialului ridicat de dezvoltare, rămân totuşi nedezvoltate. Regiunea dispune de numeroase staţiuni balneoclimaterice aşezate în vecinătatea unor lacuri cu proprietăţi curative (Lacul Sărat în judeţul Brăila, Balta Albă în judeţul Buzău). O atracţie specială a regiunii sunt sit-urile cultural-istorice şi arheologice precum şi mănăstiri cu valoare etnografică specială. O altă particularitate a regiunii este prezenţa celor mai renumite podgorii şi centre de producţie a vinului din România, acestea găsindu-se în toate judeţele regiunii. Regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata – Monteoru, Paclele, Oprişenesti, Ianca), gaze naturale în judeţele Brăila şi Buzău şi, de asemenea, în platforma continentală a Mării Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul în Munţii Măcinului, piatra de var în Podişul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc, cuarţ, granit, marmură şi varietăţi de piatră de var, caolin, baritină din dealurile Tulcei, depozitele de loess, sarea în Buzău. O categorie aparte a bogăţiilor de subsol o constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (Brăila, Buzău, Constanţa). Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative de minerale şi hidrocarburi, exploatate cu echipamente de foraj marin, produse în România. Rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase mai sunt şi in judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi. Singurul depozit de petrol la suprafaţă din Europa se află în zonele Berca şi Monteoru din judeţul Buzău. Caracterizată în perioada 2000-2007 de un trend de creştere a PIB-ului pozitiv, regiunea nu a egalat totuşi nivele de dinamism ale economiei naţionale (+314,66% faţă de +328,79% înregistrat la nivelul întregii ţări), PIB-ul regional pe cap de locuitor rămânând sub media naţională. Judeţul cel mai performant este Constanţa, care în 2007 a depăşit cu 17% PIB/locuitor înregistrat la nivel naţional, fiind aproape dublu faţă de cel din judeţul Vrancea. Judeţul Tulcea a cunoscut o creştere şi mai susţinută (+382%), menţinând un PIB/locuitor sub media regională. Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional a reprezentat, în 2006, 32,51% din media UE27, regiunea poziţionându-se între ultimele 10 regiuni din UE conform acestui parametru. Regiunea Sud Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea. Localităţile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 oraşe şi 355 comune având 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanţa cu o populaţie (1 iulie 2008) de 302.242 locuitori, urmat de Galaţi 291.608 locuitori, Brăila 212.981 locuitori, Buzău 132.368 locuitori, Focşani 98.646 locuitori şi Tulcea cu 91.286 locuitori. Dată fiind distanţa mică între Brăila şi Galaţi (32 km.), aceste două oraşe au un potenţial însemnat pentru a evolua către un pol economic integrat pe termen mediu. Totuşi, distanţa de călătorie pe căile ferate între aceste două oraşe este de circa o oră. Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere cu modificări ulterioare (HG 1149/2008), Constanţa a fost desemnată ca „pol naţional de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi

naţională”, în timp ce Brăila şi Galaţi au fost desemnate ca „poli de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiţii din POR axa prioritară 1”. În Regiunea Sud Est sunt 13 oraşe cu mai puţin de 10.000 locuitori, 16 oraşe cu populaţia între 10.000 şi 49.999 locuitori (oraşe mici), 3 oraşe cu populaţia între 50.000 şi 199.999 locuitori (oraşe mijlocii) şi 3 oraşe cu populaţia peste 200.000 locuitori (oraşe mari). Dintre cele 16 oraşe mici, doar 5 au peste 20.000 de locuitori, acestea fiind Rm. Sărat, Mangalia, Medgidia, Năvodari şi Tecuci. În cadrul regiunii se regăsesc 6 comune cu peste 10.000 locuitori, aşa cum a fost precizat anterior, şi 13 oraşe cu mai puţin de 10.000 locuitori.

3.2 Obiective strategice de dezvoltare

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud Est va putea fi realizată pe deplin doar printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici sectoriale cât mai apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate reprezintă principalul instrument de realizare a acestui model de programare. Nevoia de a urma metoda integrării teritoriale reiese cu precădere din consultările şi dezbaterile cu reprezentanţii parteneriatului economic, social şi administrativ de la nivel judeţean. La acest nivel există o conştientizare a importanţei instrumentelor operaţionale care permit realizarea unor iniţiative comune capabile să valorifice cât mai bine resursele şi potenţialul comunităţilor şi a teritoriilor. În acelaşi timp, proiectele integrate reprezintă modalitatea cea mai adecvată pentru promovarea conceptului dezvoltării “de jos în sus”, concept pe care Regiunea de Dezvoltare Sud Est doreşte să îl promoveze cu prioritate. Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente şi strâns legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului şi care necesită o abordare unitară a etapelor de implementare. Această definiţie subliniază două aspecte:

conceptul de programare integrată, trăsătura fundamentală a activităţilor co-finanţate prin Fondurile Structurale;

regiunea ca punct principal de referinţă văzut nu doar ca destinatar al iniţiativelor şi acţiunilor de dezvoltare, ci şi din punct de vedere al valorificării potenţialului existent.

Proiectele integrate sunt incluse în Strategia Regională prin linii de intervenţie (teritoriale, sectoriale şi de filieră) şi prin metode de programare (concertare, cooperare între actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte vor fi realizate atât prin concentrare, cât si la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un obiectiv de dezvoltare este comun mai multor zone, chiar şi neînvecinate: proiectul integrat extins uneşte astfel mai multe realităţi locale, sub forma unor filiere de producţie, circuite, itinerarii, reţele sectoriale sau tematice. Regiunea Sud Est – o regiune atractivă, un spaţiu economic stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare faţă de alte regiuni au fost reduse. Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud Est este acela de a promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât aceasta să devină o regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu

valorificarea patrimoniului de mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi creşterea semnificativă a PIB-ului regional până în 2020, până la 90% din media naţională. Strategia este formulată prin integrarea problemelor teritoriale cu cele sectoriale, precum şi ţinând seama de sustenabilitatea tuturor acţiunilor propuse într-un context menit să asigure şanse egale şi incluziunea socială. Într-un context de globalizare şi trecere de la societatea agricolă şi industrială la societatea post-industrială, obiectivele de dezvoltare ale Regiunii Sud Est urmăresc un echilibru delicat între preocupările de egalitate şi cele de competitivitate economică. Acest lucru va fi realizat printr-o serie de activităţi care se adresează esenţialmente infrastructurilor şi serviciilor necesare pentru dezvoltarea durabilă economică şi socială. Problemele asociate cu accesibilitatea, mobilitatea şi mediul sunt de o importanţă vitală pentru dezvoltarea eco-durabilă a regiunii şi pentru bunăstarea populaţiei. Acesta este motivul pentru care investiţiile publice trebuie să continue să se concentreze asupra transportului şi infrastructurii de mediu.

Obiective Specifice Obiectiv specific 1: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice şi sociale intra şi inter-regionale prin stimularea dezvoltării întreprinderilor şi productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative, crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi a serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, sprijinirea creşterii economice a sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, consolidarea reţelei de aşezări urbane, precum şi prin promovarea turistică a regiunii. Obiectiv specific 2: Îmbunătăţirea accesibilităţii, mobilităţii şi conectivităţii în regiune, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi bazat pe principiile durabilităţii, inovării şi securităţii, capabil să asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a regiuni la sistemele teritoriale învecinate pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor. Obiectiv specific 3: Crearea condiţiilor pentru o regiune eficientă în utilizarea resurselor, prin creşterea eficienţei energetice şi exploatarea potenţialului regional pentru producţia de energie din surse regenerabile, asigurând protecţia deplină a mediului înconjurător. Obiectiv specific 4: Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor rurale altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor mediului, naturale (patrimoniu piscicol, silvic,

biodiversitatea etc.), a patrimoniului cultural (tradiţii şi experienţe profesionale), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări. Obiectiv specific 5: Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă asigurând condiţiile pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă de a se adapta permanent nevoilor angajatorilor, şi pentru crearea de locuri de muncă de calitate prin calificarea lucrătorilor. Obiectiv specific 6: Creşterea ratei participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi de formare profesională asigurând o calitate crescută a serviciilor de educaţie şi de formare profesională, adaptate la noile cerinţe ale pieţei muncii, precum şi o infrastructură şi dotări îmbunătăţite. Obiectiv specific 7: Creşterea nivelului incluziunii sociale prin creşterea calităţii serviciilor sociale şi de sănătate, sport şi cultură, susţinerea activităţilor specifice economiei sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii şi dotărilor. Obiectiv specific 8: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural în habitatul urban şi rural prin crearea/modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii. Obiectiv specific 9: Creşterea atractivităţii şi competitivităţii zonelor urbane promovând dezvoltarea economică durabilă şi incluziunea socială. Obiectiv specific 10: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivelul regional şi local.

Obiectivele de dezvoltare au conturat următoarele priorităţi regionale, care sunt prezentate într-o secvenţă ne-ierarhizată:

- crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional; - dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional; - promovarea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor renovabile; - modernizarea economiei rurale; - dezvoltarea unei forţe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieţei

muncii în scopul menţinerii şi creării de locuri de muncă de calitate; - imbunătăţirea performanţei sistemului de educaţie şi formare; - promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale,

serviciilor de sănătate, precum şi prin sport şi cultură;

- conservarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi promovarea politicii de mediu;

- dezvoltare urbană durabilă integrată; - imbunătăţirea capacităţii administrative.

4.Direcţii de dezvoltare ale judeţului Galaţi 4.1.Prezentare generală a judeţului Galaţi Judeţul Galaţi este aşezat în Sud-Estul ţării între 45°25' şi 46°10' latitudine nordică, 27°20' şi 28°10' longitudine estică. În partea de nord se mărgineste cu judeţul Vaslui, la est, Prutul formează graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea. Judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră, la confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale. Judeţul Galaţi ocupă o poziţie apropiată faţă de două principale artere de transport din Europa de Est, aşa numitele Coridoarele Helsinki sau Coridoare Pan-Europene. Astfel, judeţul este traversat de Coridorul VII Pan European, ce corespunde traseului Fluviului Dunărea (Nuremberg - Viena - Budapesta - Bratislava - Belgrad - Drobeta Turnu Severin - Vidin/Calafat - Giurgiu/Ruse – Galaţi - Marea Neagră). Acest coridor se completează cu Canalul Rhin-Main şi reprezintă principala arteră de infrastructură fluvială a Uniunii Europene. În acelasi timp, judeţul se află în apropierea Coridorului IX Pan European, ce asigură infrastructura rutieră şi feroviară a Europei pe relaţia Nord - Sud, pornind de la Marea Baltică (Lituania) şi Golful Finic Sankt Petersburg, în direcţia Moscova - Kiev - Chisinău - România - Bulgaria - Grecia. Acest coridor trece la aproximativ 115 km distanţă de municipiul Galaţi, prin judeţul vecin - Vrancea. În ceea ce priveşte localizarea judeţului Galaţi pe teritoriul României, se poate spune că acesta beneficiază de o poziţie strategică la graniţa de Sud Est a ţării. Acest lucru oferă judeţului multiple posibilităţi de colaborare cu sudul Republicii Moldova şi Ucraina. Galaţi se va constitui ca o poartă de legătură între Europa de Est ţi teritoriul Uniunii Europene. Mai mult, o cooperare în domeniu vamal şi al controlului frontierelor poate fi benefică, alături de definirea şi adoptarea unor măsuri comune pentru combaterea criminalităţii la frontieră. Vecinătatea judeţului Galaţi cu judeţele Vaslui, Vrancea, Brăila şi Tulcea constituie o oportunitate pentru a pune bazele unei colaborări cu aceste judeţe pe toate planurile: economic, social, cultural, de mediu. Poate fi menţionat în acest context realizarea unui proiect de anvergură agro–alimentar, ce va transforma oraşul Tecuci într-un centru important de dezvoltare a industriei alimentare prin depozitarea şi apoi transportul produselor alimentare la nivelul întregii regiuni de dezvoltare. Distanţa dintre judeţul Galati şi capitala Bucuresti poate fi şi mai mult redusă din punct de vedere temporal prin construirea unui drum expres Galati – Bucuresti. Acest drum va constitui o variantă rapidă de transport între cele două oraşe, cu posibilitatea ulterioară de a fi transformat în autostradă. Alte drumuri expres sunt necesare pentru a lega municipiul Galaţi de oraşele Târgu Bujor – Bereşti – Bârlad - Tecuci.

Vecinătatea geografică a judeţului faţă de punctele vamale Giurgiuleşti, Oancea şi Ismail, care fac legătura cu Republica Moldova şi Ucraina reprezintă un factor determinant în expansiunea relaţiilor comerciale ale României cu aceste ţări. Stimularea relaţiilor comerciale între jucătorii anterior mentionaţi, prin acţiuni de ordin bugetar şi financiar - bancar, de eliminare a unor obstacole de ordin tarifar, fiscal şi valutar vor contribui decisiv la dezvoltarea judeţului Galaţi şi vor avea un efect multiplicator ca nivelul întregii Regiuni de Dezvoltare Sud - Est şi implicit la nivel naţional. Promovarea exporturilor şi relaţiilor comerciale va avea un efect pozitiv asupra balanţei comerciale a României, diminuând deficitele de această natură. Judeţul Galaţi va concura pentru calitatea de centru al acestei euroregiuni alături de Odesa. Printre proiectele necesare a fi implementate în sensul poziţionării ca pol de dezvoltare al acestei regiuni pot fi menţionate promovarea unor măsuri comune privind certificarea mărfurilor, dezvoltarea pieţelor de desfacere a produselor, asigurarea condiţiilor care să faciliteze dezvoltarea activităţii vamale. Menţinând analiza la nivelul aşezării geografice a judeţului Galaţi, putem aminti proximitatea acestuia faţă de trei mari ape curgătoare (Dunărea, Siret, Prut) şi faţă de Marea Neagră. În vederea valorificării acestor atuuri ale judeţului ar fi necesare proiecte care să aibă drept finalitatea, îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe râurile Siret, Prut, fluvial Dunărea, cu îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe canalul Dunăre – Marea Neagră, precum şi implementarea unor sisteme informatice pentru eficientizarea transportului naval şi evitarea riscurilor poluărilor accidentale. În acest context, există necesitatea realizării de lucrări de consolidare a malurilor în vederea evitării riscurilor produse de eroziunea acestora, dar şi a inundaţiilor. Din punct de vedere rutier, judeţul Galaţi poate deveni un important nod de tranzit sau de comunicaţii de impact internaţional pe traseul Marea Baltică – Marea Neagră. În acest sens pot fi planificate şi implementate două proiecte de infrastructură, şi anume construirea unui pod peste Dunăre cu ieşire la un drum expres spre municipiul Constanţa şi un drum expres Galaţi – Tecuci cu ieşire la drumul european E581, spre Tişiţa. Un alt element important poate fi în acest context şi conectarea judeţului cu Regiunea Centru, prin construirea unor drumuri expres spre Braşov şi implicit către autostrada Transilvania. Judeţul Galaţi are o suprafaţă de 4.466,32 kmp, valoare ce reprezintă 1,87% din suprafaţa României. Suprafaţa judeţului Galaţi este semnificativ mai mică faţă de majoritatea celorlalte judeţe. Acesta ocupă poziţia 34 dintr-un total de 41 de judeţe ordonate descrescător după suprafaţa geografică ocupată. La 1 iulie 2009 în judeţ existau:

2 municipii - Galaţi şi Tecuci; 2 oraşe - Bereşti şi Târgu Bujor; 61 de commune; 180 de sate (din care 2 sate aparţinând de municipii şi orase).

Suprafaţa mică a judeţului, alături de numărul mare de localităţi oferă Galaţiului posibilitatea unei colaborări interne eficiente. Pot fi organizate în acest context, manifestări culturale şi educaţionale care să unească locuitorii tuturor localităţilor judeţului sau poate fi posibilă structurarea acestuia pe zone. Spectacole, competiţii sportive sau de altă natură, concursuri ce pot avea ca teme protecţia mediului şi măsuri

pentru combaterea poluării, pot constitui veritabile mecanisme de stimulare a dezvoltării sociale a judeţului, favorizând coeziunea şi cooperarea socială. Judeţul are o bogată retea hidrografică care cuprinde:

ape de suprafaţă – Dunărea (22 km), Siretul (150 km) - cu afluenţii săi Bârladul şi Bârlădeţul, Prut (124 km) - cu afluenţii Horincea şi Elanul. Aceste râuri străbat teritoriul judeţului în cursul lor inferior, ceea ce face ca ele să aibă un debit mai mare. Media anuală a debitului de apă variază de la 6.460 mc/s pentru Dunăre, la 72 mc/s pentru râul Prut şi la circa 7 mc/s pentru râul Bârlad. Râul Chineja cu afluenţii săi Covurlui, Slivna şi Bujoru drenează partea de Est a judeţului şi se varsă în lacul Brateş, acesta fiind şi cel mai important lac al judeţului;

ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice şi straturi de mare adâncime în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul judeţului Galaţi: Dunăre, Prut şi Bârlad.

Totalul resurselor de apă teoretice este de 1.932,7 milioane mc de apă, surse de apǎ de suprafaţǎ tehnic utilizabile - 183 milioane mc; surse de apǎ subteranǎ – 22,9 milioane mc. Pe teritoriul judeţului este localizat sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui, care are prizele de alimentare la râurile Siret, Dunăre şi Prut. Acesta are o importanţă deosebită pentru agricultura judeţului Galaţi, întrucât asigură distribuţia apei de irigaţii pe o suprafaţă de 115.438ha. În judeţul Galaţi clima este temperat continentală, cu unele variaţii interne datorate reliefului şi orientării văilor. Părţile de sud şi centrale, prezintă mai mult de 90% caracteristici climatice de câmpie, în timp ce partea de nord a judeţului este într-o regiune deluroasă. Ambele regiuni de câmpie şi deal se caracterizează prin veri calde şi uscate şi ierni cu viscole puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald şi umed de la Sud şi Sud-Vest, care generează topirea zăpezii. Cele trei râuri Siret, Prut şi Dunăre şi bazinele din jurul lor afectează în general, prin introducerea climei specifice ce modifică regimul de valori şi principalele elemente meteorologice: clima este relativ mai umedă şi cu temperaturi mai scăzute în timpul verii şi mai puţin rece în timpul iernii. Judeţul are o temperatură medie anuală de 10,5°C, dar în unele părţi din regiunea de nord temperatura medie anuală coboară până la 8-9°C. Timp de aproximativ 210 de zile pe an se înregistrează temperaturi de peste 10°C. Extremele climatice sunt mai curând caracterizate prin ierni reci cu vânturi puternice, decât prin veri calde şi uscate. În timpul iernii, masele de aer rece vin de la Nord şi Nord-Est şi provoacă o scădere a temperaturii de până la 0,2 - 3°C. În ianuarie, temperatura lunară este cuprinsă între -3 si 4°C. Media lunară a temperaturii înregistrate în luna iulie este de 21,7°C. (Sursa: A.N.M.) Luând în considerare poziţionarea de-a lungul exteriorului arcului Carpatic, judeţul Galaţi acoperă întrepătrunderile geo-fizice ale provinciilor estice, sudice şi centrale, fapt ce se reflectă în condiţiile climaterice, solului, vegetaţiei şi structurii geologice.

Judeţul prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în partea nordică unde se ajunge până la altitudinea de 310 m, şi mai slabă în partea sudică coborând până la 10 şi chiar 5 m altitudine absolută. Judeţul Galaţi se înscrie într-un relief predominant de câmpie (69%), aparţinând unor subunităţi ale Câmpiei Române (Câmpia Covurlui, Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Tecucelului), cu o extindere mare în partea central - sudică şi vestică. Zonele de Nord şi de Nord-Vest sunt ocupate în proporţie de 31% de prelungirile Podişului Moldovenesc (Podişul Covurlui în Nord şi Colinele Tutovei în Nord-Vest). Colinele Tutovei se întind de o parte şi de altă a Berheciului Inferior, partea dinspre vest mai este cunoscută şi sub numele de Piemontul Nicoreştilor. Vegetaţia este în mare parte specifică pajiştilor stepice cu graminee şi diverse ierburi xerofile, determinate de condiţiile de climă şi de substratul litologic alcătuit din loess, care ocupă cea mai mare suprafaţă, ca şi din nisipuri cum sunt cele de pe Valea Bârladului şi Valea Siretului. În prezent vegetaţia naturală e înlocuită în cea mai mare parte de culturi. Local se mai întâlnesc petice mici de pajişti degradate alcătuite din firuţă (Poa bulbosa), peliniţă (Artemisia austiaca), păiuş (Festuca valeisiaca) şi asociaţii vegetale derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum. În podişul Covurlui şi chiar Câmpia Covurlui se întâlneste şi vegetaţie lemnoasă de silvostepă reprezentată de Quercus pendunculiflora şi Quercus pubescens. Flora judeţului Galaţi cuprinde 1.442 de specii şi 305 subspecii, aparţinând la 502 genuri şi 108 familii de plante superioare; dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt subspontane. Ariile naturale protejate din judeţul Galaţi sunt:

-arii naturale protejate de interes judeţean instituite prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr.46/1994 privind instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente, pe teritoriul judeţului Galaţi:

Grădina Botanică Galaţi; Grădina Publică Galaţi; Faleza Dunării; Parc CFR Galaţi; Parc Mihai Eminescu; Parc Turn TV.

-arii naturale protejate de tip rezervaţie naturală de pe teritoriul judeţului Galaţi declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate:

Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana – Roşcani; Locul fosilifer Tirighina Barboşi; Locul fosilifer Rateş; Pădurea Fundeanu; Pădurea Tălăşmani; Pădurea Buciumeni; Ostrovul Prut;

Balta Potcoava; Balta Tălăbasca; Locul fosilifer Bereşti; Lunca Joasă a Prutului (Maţa-Rădeanu); Balta Pochina; Balta Vlăscuţa; Pădurea Pogăneşti.

În anul 2004, prin Hotărârea Guvernului 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, în Galaţi a fost declarat Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior” sit-uri de importanţă comunitară declarate, la nivelul judeţului Galaţi, prin Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România:

1. Dunele de nisip de la Hanul Conachi; 2. Lunca Joasă a Prutului; 3. Pădurea Balta-Munteni; 4. Pădurea Breana-Roşcani; 5. Pădurea Gârboavele; 6. Pădurea Merişor - Cotul Zătunului; 7. Pădurea Mogoş-Mâţele; 8. Pădurea Pogăneşti; 9. Pădurea Tălăşmani; 10. Pădurea Torceşti; 11. Râul Prut.

Fauna include toate speciile de animale care trăiesc în libertate, inclusiv cele care au fost reproduse artificial într-o anumită regiune, formând o populaţie de animale care se înmulţeste de sine stătător. Din cele 24 de specii de mamifere identificate din fauna judeţului, 21 au nevoie de măsuri de ocrotire, dintre care 79,17% sunt protejate la nivel judeţean, prin Legea nr. 462/2001; 41,46% sunt incluse în Cartea Roşie, 66,67% sunt listate în anexele Convenţiei de la Berna. Printre speciile de mamifere protejate se numără pisica sălbatică, vidra, dihorul de stepă, popândăul. Din cele 230 specii de păsări, întâlnite în judeţul Galaţi, 46 fac obiectul Cărţii Roşii, înscriindu-se în prevederile legilor sau convenţiilor interne şi internaţionale. Dintre acestea 65,65% sunt protejate la nivel judeţean prin Legea nr. 462/2001; 20% se regăsesc în Cartea Roşie; 95,65% sunt incluse în anexele Convenţiei de la Berna. Printre speciile protejate se numără corcodelul de iarnă, buhaiul de baltă, egreta mare, ţigănuşul, lebăda de iarnă, cormoranul mic, barza neagră. De asemenea 38,46% din cele 13 specii de reptile, 57,14% din cele 14 specii de amfibieni şi 11,43% din cele 35 specii de ihtiofaună, identificate din fauna judeţului, sunt incluse în Cartea Roşie a României. Pot fi menţionate broasca de pământ, şarpele rău, ţestoasa de baltă. Ariile de protecţie specială avifaunistică declarate, la nivelul judeţului Galaţi, prin Hotărârea Guvernului 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România:

1. Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumusiţa; 2. Lunca Siretului Inferior.

Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai puţine fiind formate pe argile şi pe marne. Textura variază de la o grupă la alta. La cele mai multe predomină textura nisipoasă şi mai puţin cea argiloasă. Ph-ul are valori cuprinse între 6-8 fiind slab acid pe nisipuri, alcalin la Gohor şi neutru în rest. Spre nordul judeţului predomină cernoziomurile levigate, în zonele înalte din partea central - nordică a judeţului apar solurile cenuşii (rezultate din degradarea progresivă intensă a cernoziomurilor levigate), iar în perimetrul de la Hanul Conachi se întâlnesc solurile nisipoase sau cele nesolidificate. Din suprafaţa agricolă a judeţului Galati, 289.328 ha reprezintă teren arabil, iar tipul de sol care predomină este cernoziomul cambic şi cernoziomul pretabil la arabil fără restricţii. Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosinţă ca arabil cu restricţia de ordin natural (textură nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile aluviale şi coluviale), terenuri cu eroziuni puternice (erodisoluri). Resursele judeţului sunt reprezentate de hidrocarburi (ţitei şi gaze naturale) exploatate la Schela, Berheci şi Brateş. La Galaţi, Tecuci şi Braniştea se exploatează argile, nisipuri şi pietrişuri, importante pentru industria materialelor de construcţie. Judeţul Galaţi are o economie dinamică şi diversă, existând cel puţin şase sectoare cu contribuţii importante în constituirea produsului intern brut judeţean. Agricultura constituie una din componentele principale ale peisajului geografic din judeţul Galaţi, fiind totodată una din cele mai vechi activităţi economice ale populaţiei. Industria şi serviciile sunt concentrate în centrele urbane, în cadrul judeţului existând unităţi industriale tradiţionale, cum sunt industria metalurgică, industria construcţiilor navale şi platforme de foraj marin, industria confecţiilor şi cea alimentară. Prezentarea detaliată a agriculturii şi pisciculturii, două sectoare importante ale economiei judeţului Galaţi, este realizată în cadrul subcapitolului destinat spaţiului rural. În anul 2009, pe fondul crizei economice ritmul de înregistrare al firmelor a scăzut, iar numărul de radieri aproape că s-a triplat comparativ cu 2008. Din totalul societăţilor cu activitate suspendată, peste 90% sunt organizate ca SRL, fapt ce demonstrează că afacerile mici din judeţ au avut mult de suferit cel mai mult în urma înrăutăţirii crizei economice. Agricultura este un sector important al economiei judeţului Galaţi, având cea mai mare contributie la produsul intern brut al judeţului. Benefice în acest context, sunt măsurile de sprijinire a agriculturii, precum identificarea şi încurajarea cultivării de specii de plante cu necesar redus de apă (la nivelul zonei Bereşti), încurajarea amenajării de livezi şi dezvoltarea industriei vinicole (la nivelul zonei agricole Târgu Bujor). Toate acest proiecte specifice pot fi completate de o serie de subvenţii sau ajutoare pentru agricultori, sau înfiinţarea unor asociaţii sau organizaţii pentru ajutorul şi consilierea acestora în vederea creşterii productivităţii culturilor. Mai mult, pot fi create centre de colectare şi/sau prelucrare a producţiilor agricole, identificarea pieţelor de desfacere profitabile pentru producţia rezultată din agricultură precum şi înfiinţarea de GAL-uri. La nivelul industriei şi serviciilor, este necesară înscrierea judeţului în trenduri economice actuale, prin impulsionarea noilor tehnologii. Promovarea tehnologiilor noi poate continua prin dezvoltarea parcului Industrial deja existent în municipiul Galaţi. Crearea unui parc de inovare tehnologică ar fi de bun augur. Aceste structuri vor avea afecte multiplicatoare la nivelul altor domenii, precum cel socio-economic (prin crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii economice a judeţului datorată

implementării noilor tehnologii în procesele de fabricaţie), educaţional şi de cercetare (realizarea de proiecte de cercetare în cadrul unui parteneriat între mediul universitar şi cel de afaceri), de mediu (prin prestarea de servicii sau realizarea de activităţi nepoluante). În vederea sprijinirii sectoarelor cu tradiţie în judeţul Galaţi precum cel al industriei metalurgice, construcţiei navale, producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă, industriei alimentare şi a băuturilor, sunt imperative crearea unor parteneriate economice cu ţările vecine (R. Moldova şi Ucraina), retehnologizarea unităţilor de producţie existente, precum şi identificarea pieţelor de desfacere sau de export a producţiei obţinute. Accesul judeţului la principalele coridoare de comunicaţie europeană face posibilă realizarea ultimelor două măsuri menţionate în fraza anterioară. Pentru transformarea punctelor slabe ale judeţului ca mediu economic în puncte forte ale acestuia, sunt necesare măsuri complexe care vizează o varietate de domenii, precum:

infrastructură (reabilitarea infrastructurii rutiere, feroviare şi fluviale şi crearea de noi rute de comunicaţii);

dezvoltarea economică (încurajarea înfiinţării de noi afaceri, sprijinirea mediului de afaceri existent, identificarea de colaborări ale judeţului Galaţi cu judeţele vecine şi ţările vecine Moldova (deşi este cea mai săracă ţară din Europa, vizitele oficialilor europeni din decembrie 2010 indică un interes crescut al Europei pentru această zonă;

Aceştia au promis fonduri şi liber acces în UE – aceste aspecte pot transforma Republica Moldova într-o piaţă emergentă, de interes pentru agenţii economici din Galaţi) şi Ucraina, identificarea de noi pieţe de desfacere şi de noi surse de aprovizionare, identificarea sectoarelor economice cu potenţial mare de dezvoltare. Din partea autorităţilor locale s-ar impune obţinerea de finanţări în vederea implementării proiectelor de sprijinire a mediului de afaceri, implementarea corectă, coerentă şi la timp a măsurilor de impulsionare a mediului economic, reducerea taxelor şi impozitelor în funcţie de necesitatea mediului economic şi de situaţia lui actuală, căutarea de investitori pentru proiectele economice care se doresc a fi implementate, crearea de parteneriate cu alte judeţe din ţară, precum şi cu ţări membre UE. Conform afirmaţiilor agenţilor economici din judeţul Galaţi, forţa de muncă existentă este suficient de bine pregătită pentru actualele domenii de activitate. Acest fapt poate fi folosit ca şi punct forte în crearea unei strategii de atragere a investitorilor în judeţ. În plus, mai pot fi evidenţiate următoarele aspecte: preţul redus al forţei de muncă, accesul usor la piaţa de aprovizionare cu materii prime, existenţa terenurilor de achiziţionat sau închiriat pentru dezvoltarea afacerilor, existenţa unui sistem bancar bine dezvoltat precum şi accesul usor la firme de consultanţă. Pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, pe lângă legăturile externe ale judeţului, îmbunătăţiri mai sunt necesare şi în interiorul judeţului. Este vorba despre lucrări de reabilitate a drumurilor în interiorul judeţului, extinderea şi reabiltarea şoselei de centură a municipiului Galaţi, construcţia de parcări atât subterane cât şi supraterane, precum şi implementarea unor sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creşterii fluenţei şi asigurarea circulaţiei în municipiul Galaţi.

Existenţa la momentul actual a căilor ferate cu ecartament larg şi îngust reprezintă o oportunitate de atragere a investitorilor, se impune totuşi reabilitarea acestei infrastructuri. Accesul dificil la pieţele de desfacere poate fi îmbunătăţit prin crearea de parteneriate la nivelul autorităţilor locale pentru sprijinirea cooperării economice transfrontaliere dar şi în interiorul României. Statutul actual al oraşului ca şi port important la Dunăre, poate fi exploatat prin intensificarea relaţiilor comerciale cu ţărie UE, care au şi ele acces la acest fluviu. Referitor la problema preţurilor terenurilor şi chiriilor din judeţ, depăsirea acesteia poate fi realizată prin acordarea de stimulente pentru întreprinderile noi înfiinţate în vederea acoperirii cheltuielilor cu chiria. O altă direcţie de abordare poate consta în înfiinţarea unor incubatoare de afaceri, care pot oferi firmelor noi condiţii excelente de desfăşurare a activităţii la preţuri accesibile. Regiunea de Sud-Est este considerată de către agenţii economici din Galaţi ca fiind cea mai atractivă din punct de vedere economic. Pentru valorificarea acestui aspect, ar putea fi realizate o serie de parteneriate de natură economică între autorităţile locale din judeţele care aparţin acestei regiuni de dezvoltare. Crearea unor investiţii comune de natură economică ar putea constitui un sprijin pentru mediul de afaceri al judeţului Galaţi. Identificarea surselor de aprovizionare cât si a pietelor de desfacere în celelalte regiuni de dezvoltare ale României va beneficia de existenta unei infrastructuri mai dezvoltate decât cea din regiunea de Sud Est dar si de un grad mai ridicat de dezvoltare economică si social aflate sub influenţe occidentale benefice. Trendul ascendent al indicatorilor economici este în prezent afectat de criza financiară înregistrată la nivel naţional şi mondial. Din acest motiv, măsurile care vor fi întreprinse la nivel local sau chiar regional trebuie să vizeze proiecte de relansare a economiei prin sprijinirea mediului de afaceri. În plus, situaţia anterioară a judeţului din punct de vedere economic evidenţiază potenţialul economic de dezvoltare al acestui judeţ. Industria este cea mai dezvoltată ramură economică a judeţului Galaţi, însă situaţia sa actuală este destul de delicată datorită crizei economice. În acest caz, sunt necesare o serie de măsuri pentru dezvoltarea industriilor cu potenţial la nivelul judeţului precum: industria alimentară şi industria uşoară. Prin prisma numărului de agenţi economici existenţi în judeţ, se poate spune că, Galaţi beneficiază de o reţea de firme destul de dezvoltată. Pentru menţinerea acestei situaţii şi depăşirea problemelor de natură economică cu care se confruntă unele companii, ar putea fi implementate o serie de programe pentru relansarea activităţii firmelor aflate în dificultate. Acordarea de stimulente, avantaje sau scutiri de taxe pot ajuta. Din analiza mediului de afaceri gălăţean reiese faptul că cele mai afectate societăţi de criza financiară sunt cele mici. Sunt necesare în cadrul acestei conjuncturi economice măsuri pentru sprijinirea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, precum:

facilitarea accesului acestora la fondurile europene prin scăderea pragurilor de eligibilitate;

amânarea la plată a obliga’iilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criză;

sprijinirea acestora în vederea recuperării datoriilor de la instituţiile sau autorităţile locale, unde este cazul.

Dezvoltarea sectorului privat oferă judeţului Galaţi oportunităţi reale de dezvoltare durabilă şi creştere a calităţii vieţii locuitorilor săi. În acelaşi timp, dezvoltarea afacerilor private susţine echilibrul dintre funcţiile complementare ale statului şi sectorul privat, echilibru diferit în raport cu specificul şi nivelul de dezvoltare al fiecărei economii. Mai poate fi menţionat proiectul de transformare a zonei Tecuci într-un centru ce colectare, sortare şi redistribuire a producţiei agricole la nivel judeţean cât şi provenind din judeţele învecinate. Acest proiect presupune crearea unei platforme şi a unei infrastructuri menite să realizeze aceste activităţi. Ca şi efecte aşteptate ale proiectului pot fi menţionate valorificarea eficientă a producţiei agricole, creşterea gradului de cooperare comercială între judeţele care formează regiunea de Sud-Est, creşterea cooperării economice şi comerciale între regiunea de Sud – Est şi celelalte regiuni de dezvoltare ale ţării, efectul pozitiv asupra contextului economic judeţean prin crearea de noi locuri de muncă, valorificarea şi revitalizarea unor zone care nu sunt în prezent utilizate, adăugarea de plus valoare producţiei agricole. Producţia industrială a beneficiat de un interes crescut din partea autorităţilor în perioada conducerii centralizate, până în 2008 înregistrând restrângeri ale activităţii şi chiar închiderea unor sectoare. Noua tendinţă constă în sprijinirea dezvoltării noilor tehnologii, tehnologii de vârf (energie neconvenţională, IT, bioenergie, industrii inovative). Mai mult, comerţul cu ridicata deţine o pondere importantă în mediul economic al judeţului. Stimularea acestuia poate fi realizată prin exploatarea poziţiei strategice a judeţului ca şi graniţă a Uniunii Europene (comparativ cu Odesa care este situată în spaţiul CSI), proximitatea faţă de Marea Neagră şi importante rute de acces rutier, prin activităţi de intermediere comercială, bursiere, cooperare comercială. Măsurile menite să relanseze economia judeţului, ar trebui direcţionate în principal către întreprinderile private, datorită faptului că numărul ridicat al acestora relevă existenţa unei initiaţive private semnificative la nivelul judeţului Galaţi, fapt ce oferă perspectiva dezvoltării de durată a economiei locale. Păstrarea relativ constantă a numărului de salariaţi în domeniul hotelurilor şi restaurantelor indică menţinerea acestuia la parametri constanţi de performanţă economică. Făcând parte din sectorul terţiar al economiei, serviciile în domeniul hotelier sunt o componentă importantă a economiei locale, fiind sprijinită de existenţa Dunării ca obiectiv turistic dar şi de peisajele deosebite ale judeţului. Dezvoltarea acestei categorii trebuie realizată în colaborare cu dezvoltarea sectorului turistic, sectorul hotelier şi al restaurantelor fiind complementar celui turistic şi venind în sprijinirea acestuia din urmă. Trebuie realizată în acest sens o îmbunătăţire a infrastructurii de cazare şi de alimentaţie existente şi crearea de noi structuri de cazare, pentru a oferi servicii cu un nivel de calitate cerut de standardele europene. Înfiinţarea unui aeroport la nivelul judeţului Galaţi reprezintă o oportunitate pentru investitori, acesta putând asigura atât un flux constant de călători cât şi de mărfuri în şi din zonă. Agricultura constituie una din componentele principale ale economiei judeţului Galaţi, fiind totodată una din cele mai vechi activităţi economice ale populaţiei. Condiţiile naturale favorabile ale judeţului oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe,

care constituie o ramură importantă în economia judeţului participând semnificativ la realizarea produsului intern brut. Fondul funciar agricol reprezintă 80,30% din suprafaţa totală a judeţului. Poziţia natural-geografică a judeţului şi condiţiile climaterice au permis ca succesiunea introducerii culturilor de câmp şi a creşterii animalelor în practica agriculturii să se integreze şi să se dezvolte intensiv. Judeţul Galaţi dispune de un cadru natural propice pentru dezvoltarea agriculturii, aceasta fiind o ramură importantă a economiei judeţului. În majoritatea localităţilor, agricultura se află încă la stadiul de agricultură de subzistenţă, prin exploataţii agricole şi surplusuri de producţie mici. Rentabilizarea activităţilor zootehnice este în mare măsură dependentă de gradul de prelucrare pe plan local a produselor animaliere în unităţi industriale de capacitate mică şi mijlocie. Pentru depăsirea acestor deficienţe ale agriculturii locale, ar trebui eliminate în primul rând problemele birocratice care întârzie şi îngreunează procesul de comasare a terenurilor care ar trebui să rezolve problemele actuale. Resursele umane reduse datorită migraţiei populaţiei tinere din mediul rural în cel urban pot fi compensate prin creşterea gradului de tehnologizare a activităţilor din agricultură. Ca o nouă tendinţă în agricultură, poate fi susţinută producţia vegetală, care cunoaşte un proces de dezvoltare lent, dar are un potenţial mare de dezvoltare pe termen lung. Caracterul preponderent cerealier al structurii de producţie reprezintă un aspect negativ al agriculturii judeţene. Ponderea suprafeţelor ocupate de cereale în toate zonele este ridicată, chiar dacă în unele zone acestea nu dispun de condiţii agro-pedoclimatice favorabile pentru cultivare. Este necesară în acest caz redirecţionarea agriculturii către culturile prielnice în acest mediu natural precum şi crearea şi dezvoltarea unei pieţe interne de desfacere a producţiei obţinute din agricultură. Creşterea animalelor în cadrul judeţului reprezintă o ramură de bază a agriculturii, această activitate deţinând un procent semnificativ din valoarea totală a producţiei agricole din judeţ, având la bază o îndelungată tradiţie şi o importantă economică deosebită. Acesta rezidă în principal din valorificarea superioară a resurselor vegetale şi a unor subproduse rezultate de pe urma industrializării. Acest potenţial ridicat de dezvoltare a sectorului de creştere a animalelor poate fi valorificat prin creşterea exporturilor pentru produsele obţinute. Alte măsuri pentru sprijinirea agriculturii sunt retehnologizarea parcului de tractoare şi maşini agricole precum şi utilizarea de îngrăşăminte naturale pentru a nu afecta calitatea solurilor folosite pentru cultivare. Judeţul Galaţi beneficiază de un număr mare de amenajări piscicole, care pot constitui puncte de atracţie pentru organizarea unor competiţii sportive, pe lângă posibilitatea de valorificare a producţiei piscicole şi direcţionarea acesteia către export. Patrimoniul cultural bogat poate constitui un punct de atracţie pentru turişti (în special cei străini), dacă este exploatat în mod corespunzător. Pot fi organizate în acest sens diverse târguri ale meşterilor populari pentru prezentarea obiceiurilor şi tradiţiilor zonei, şi nu în ultimul rând promovarea acestor tradiţii la nivelul ţărilor vecine. Procesul de comercializare a acestor produse ar trebuie să fie continuu şi să asigure vizibilitatea constantă a culturii tradiţionale a judeţului.

În plus, pentru a asigura perenitatea acestor tradiţii şi obiceiuri, sunt necesare o serie de iniţiative în direcţia organizării unor programe de instruire a tinerilor în practicarea meşteşugurilor tradiţionale. Datorită poziţionării sale geografice, judeţul Galaţi se bucură de o mare varietate de peisaje, la care se adaugă o serie de monumente ale naturii. Pentru creşterea numărului de turişti se recomandă dezvoltarea unor strategii care să vizeze promovarea zonelor turistice din judeţ, precum şi impresionantele resurse recreative de care dispune regiunea. De asemenea, se impune implementarea unor proiecte de identificare şi creare de trasee turistice intrajudeţene.

Turismul economic

În prezent, la nivelul judeţului Galaţi există numeroase şi variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice. Pentru dezvoltarea judeţului se propune implementarea unor programe de promovare a acestor obiective turistice, de creare a unor marcaje şi semnalizări a monumentelor. Prin urmare, se va avea în vedere realizarea şi implementarea unui plan de marketing în turism la nivelul municipiului Galaţi, ajutând la configurarea unui brand la nivel de judeţ. Pentru atragerea turiştilor se vor avea în vedere şi promovarea manifestărilor folclorice specifice zonei, precum sărbătorile anuale:

Sărbătoarea teiului (în pădurea Buciumeni); Sărbătoarea bujorului (ce are loc în prima duminică a lunii mai în

pădurea Roşcani, unde creşte bujorul sălbatic – monument al naturii);

Sărbătoarea salcâmului (în pădurea Conachi). De asemenea, dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice, monumentele de arhitectură etc.) învechită şi insuficienţă, lipsa spaţiilor de parcare, puncte de informare şi promovare a obiectivului turistic cultural, lipsa amenajărilor în punctele de belvedere, lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.

Turismul de afaceri În ceea ce priveşte turismul de afaceri, judeţul Galaţi oferă o largă perspectivă de dezvoltare a acestui tip de turism, având în vedere puternica industrie siderurgică şi navală. De asemenea, infrastructura pentru turismul de afaceri este dezvoltată, turiştii beneficiind de săli de training şi săli complet echipate şi dotate, de capacitate diferită, precum şi o sală multifuncţională care poate găzdui diverse tipuri de evenimente corporate: recepţii, cocktailuri, conferinţe, lansări, aniversări. Se propune astfel promovarea acestor servicii în rândul companiilor din judeţ şi nu numai, prin oferirea unor pachete turistice promoţionale (cazare+acces gratuit la sala de conferinţe), crearea unor pachete de fidelizare a potenţialilor clienţi.

Turismul rural, agroturismul şi silvoturismul

Primul aspect ce trebuie îmbunătăţit pentru ca turismul rural, agroturismul şi silvoturismul să se dezvolte se referă la infrastructura drumurilor şi a unităţilor de cazare, prin îmbunătăţirea şi modernizarea pensiunilor, la nivelul standardelor europene. De asemenea, este necesară implementarea unor planuri de promovare a agropensiunilor din judeţul Galaţi (în special prin intermediul Internetului).

Turismul de croazieră Turismul de croazieră are şi trebuie să aibă o importanţă deosebită pentru judeţul Galaţi, având în vedere potenţialul imens de care dispune în această direcţie. Dezvoltarea unui nou tip de activitate va aduce nu numai un plus de imagine şi unicitate judeţului ci şi o creştere în domeniul economic prin oferirea unui serviciu singular în ţară. Pentru aceasta, este esenţial să se realizeze o corelaţie a strategiilor turistice (referindu-ne le turismul de croazieră) cu strategiile de infrastructură ale judeţului Galaţi. Pentru a putea obţine acordul operatorilor străini ca navele de croazieră să acosteze în portul judeţului, devine iminentă modernizarea falezei Dunării. Mai mult decât atât, este important ca judeţul Galaţi să fie modernizat şi reabilitat din punct de vedere turistic.

Activităti de agrement Judeţul Galaţi dispune de o varietate de zone de agrement, între care Faleza din Galaţi, Rezervaţia Paleontologică Tecuci, Parcul Central Pazvante din Tecuci, Plaja Brateş, Plaja Valurile Dunării, Complexul de agrement Priza Dunării, Parcul Eminescu, Lacul Vânători, Pădurea Gârboavele, Grădina Botanică, Parcul C.F.R. Estetica actuală a multora dintre aceste obiective nu se ridică la standardele cerute de turiştii români şi străini, devenind astfel urgentă reabilitarea şi modernizarea punctelor de agrement. Alte aspecte necesare sunt modernizarea şi reamenajarea spaţiilor verzi şi a punctelor turistice din judeţ.

În ceea ce priveşte configuraţia demografică a judeţului Galaţi din ultimii ani, aceasta urmează un trend descendent, cauză a mediului economic din regiune şi din ţară. Schimbarea comportamentului cuplurilor, creşterea mortalităţii şi migraţia externă sunt, de asemenea, rezultate ale instabilităţii economice care conduce spre scăderea nivelului de trai al populaţiei şi spre reorientarea acesteia din punctul de vedere al consumului, locului de muncă sau chiar şi cel al creşterii unui copil. În această direcţie, se presupune dezvoltarea unei strategii sociale care să încurajeze întemeierea de familii cu mai mult de un copil (la nivelul judeţului Galaţi natalitatea cunoaşte o dinamică negativă).

Mai mult decât atât, pentru soluţionarea problemei migraţiei forţei de muncă spre exterior din judeţul Galaţi este necesară implementarea unor programe de calificare şi recalificare pentru şomerii existenţi, dar şi proiecte vizând dezvoltarea industriei navale, a pisciculturii în Lunca Prutului, acestea constituind posibilităţi de creştere economică şi de creare a noi locuri de muncă în zonă.

Deşi la nivel de judeţ mortalitatea înregistrează o scădere lentă, la nivelul mediului rural sunt înregistrate valori mai mari decât în cel urban, fiind necesar un program de motivare a medicilor specialişti de a profesa în mediul rural prin crearea sau modernizarea şi reabilitarea spitalelor şi dispensarelor din comune şi prin crearea unui mediu de lucru stimulant pentru medici (oferirea de locuinţe de serviciu pentru cei care locuiesc în afara comunei în care profesează şi a unei prime de instalare motivante şi stimulante).

De asemenea, pentru a stimula scăderea mortalităţii, o altă direcţie de urmat este implementarea unui program social de sănătate în cadrul căruia familiile să beneficieze de controale medicale regulate gratuite pentru a preveni eventuale boli şi afecţiuni.

La nivelul evoluţiei structurii vârstelor populaţiei din judeţul Galaţi, datele relevă un proces de îmbătrânire gradual şi echilibrat, în rândul persoanelor din mediile de vârstă 45-49 ani şi 15-19 ani, înregistrându-se o migraţie a populaţiei (spre locuri de muncă din străinătate sau spre urmarea studiilor universitare în alte oraşe din ţară). În acest sens, este necesară implementarea programelor de calificare profesională menţionate mai sus şi construirea unui parc tehnologic şi a unui campus studenţesc care vor pune în valoare mediul academic din judeţele regiunii, motivând astfel tinerii absolvenţi să urmeze studii superioare într-un cadru modern şi profesionist în proximitatea domiciliului care le va oferi ulterior oportunitatea de a ocupa locuri de muncă.

Bolile cerebro-vasculare ocupă locul fruntaş în judeţul Galaţi, ca şi cauze ale decesurilor în regiune, acestea fiind urmate de afecţiuni de tipul tumorilor şi bolilor aparatului digestiv.

Acest aspect poate fi atenuat prin implementarea unui program de consultări medicale gratuite pe organele afectate la nivelul populaţiei expuse la acest tip de îmbolnăviri.

La nivelul populaţiei din mediul rural se înregistrează o reducere constantă datorată migraţiei demografice spre mediul urban, motivele fiind condiţiile de viaţă şi de muncă oferite de centrele urbane. Pentru a motiva tinerii să se stabilească în mediul rural se poate apela la stimulente financiare, dar şi la stimularea economică a zonei rurale prin oferirea condiţiilor potenţialilor investitori să îşi deschidă afaceri aici (modernizarea reţelelor de canalizare din zonă, a reţelelor de energie electrică, staţiilor de epurare, a sistemelor de iluminat, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii rutiere, alimentarea cu gaze, construirea de trotuare, modernizarea construcţiilor, a clădirilor din patrimoniu şi a spaţiilor de agrement din judeţ).

La nivelul judeţului Galaţi rata infractionalităţii este mai redusă decât în celelalte zone ale ţării, aspect ce poate fi întărit prin programe sociale de conştientizare a populaţiei şi de responsabilizare a localităţilor din jurul judeţului pentru a extinde această caracteristică şi la nivelul oraşelor din jur. Având în vedere că în toate municipiile şi oraşele judeţului Galaţi există reţea de distribuţie a apei potabile, o direcţie de urmat ar fi cea a generalizării acestui aspect şi a extinderii acestei reţele în întregul mediu rural. În ceea ce priveşte calitatea acestei ape potabile, locuitorii din mediul urban sunt de părere că aceasta „lasă de dorit”, fiind necesară identificarea cauzei acestei nemultumiri prin intermediul unor specialişti hidrologi şi prin intervenţii de modernizare în reţeaua de distribuţie a apei din zonă. Şi în

mediul rural calitatea apei nu este cea mai potrivită, întrucât se utilizează apa din fântâni, care sunt de cele mai multe ori, contaminate cu agenţi nocivi.

Având în vedere că în mediul urban din judeţul Galaţi există instalaţii de canalizare publice, o direcţie de urmat ar fi cea a generalizării acestui aspect şi a extinderii acestor instalaţii si în întregul mediu rural. Modernizarea reţelei ar fi necesară în Târgu Bujor unde modul de funcţionare a reţelei de canalizare prezintă deficienţe. Proiectul ISPA şi aplicaţia la nivelul judeţului pentru POS Mediu şi Serviciul Regional Apă Galaţi vor contribui semnficativ la rezolvarea unor probleme din acest sector.

Procentul populaţiei (în principal din mediul rural - în afara comunelor Drăgănesti, Iveşti, Jorăşti, Nămoloasa, Nicoreşti şi Umbrăreşti) care nu beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor şi de administrare este foarte ridicat, fiind necesară achiziţia unor utilaje pentru salubrizare în aceste zone şi implementarea unui sistem de colectare şi administrare a deşeurilor în zonele care duc lipsă.

În Bereşti şi Târgu Bujor nu există companii specializate de colectare a deşeurilor sau de management a acestora. Problema va fi rezolvată prin implementarea proiectului POS Mediu şi înfiinşarea ADI ECOSERV Galaţi.

Este necesară crearea unor staţii de tratare mecanico-biologică, staţii de compostare sau staţii mecanice de tratare în judeţul Galaţi, în momentul de faţă acest tip de activităţi neputând fi desfăşurate (astfel de staţii nu există, fiind în desfăşurare un singur proiect pe această temă).

Depozitele de deşeuri naturale din Galaţi nu sunt conforme cu cerinţele legale din domeniu (de protecţia mediului), aceste centre urmând a fi închise. În prezent sunt derulate proiecte de deschidere a doua depozite în judeţul Galaţi (unul în Galati şi altul în Tecuci), însă acestea sunt insuficiente pentru cantitatea de deşeuri care trebuie gestionate la nivelul întregului judeţ, ceea ce înseamnă că este necesară deschiderea a noi alte depozite de acest gen.

În ceea ce priveşte curăţenia, locuitorii din mediul urban prezintă un grad mediu de satisfacţie, in timp ce, cei din mediul rural sunt nemultumiţi. În aceste condiţii este necesară intensificarea activităţilor de curăţenie, inclusiv prin proiecte care să prevadă implicarea populaţiei.

Fondul de locuinţe se confruntă cu o serie de probleme: calitatea scăzută a condiţiilor de locuit pentru o parte a populaţiei, supra-aglomerarea spaţiilor de locuit, calitatea precară a materialelor de construcţie, accesul precar la utilităţi. Pentru a remedia aceste probleme se poate apela la proiecte referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit – modernizarea faţadelor blocurilor (locuitorii judeţului Galaţi sunt nemultumiţi de estetica de ansamblu a clădirilor şi spaţiilor din zona de reşedinţă), crearea unor noi spaţii de locuit (blocuri noi - clădirile vechi de locuit cunosc un grad ridicat de uzură), modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi.

Ritmul scăzut al construcţiei de noi locuinţe pe toată perioada tranziţiei situează România pe o poziţie inferioară ţărilor UE, impunându-se conceperea unui sistem de ajutor financiar pentru familiile tinere care doresc să îşi construiască o locuinţă nouă.

În mediul urban este importantă soluţionarea aspectelor „refacerea faţadelor blocurilor de locuinţe” şi „modernizarea aspectului blocurilor şi clădirilor” prin proiecte care să vizeze urgentarea acestui aspect. Este necesară crearea de parcuri, locuri de joacă, terenuri de sport, săli de sport şi spaţii deschise atât în mediul rural, cât şi urban.

Este necesară crearea de centre comerciale în oraşul Bereşti pentru a spori activitatea economică din regiune şi pentru a întâmpina nevoile identificate la nivelul locuitorilor privitor la acest aspect. În celelalte zone urbane, precum şi în mediul rural nu sunt necesare astfel de intervenţii.

În ceea ce priveşte poluarea fonică, se constată o nemulţumire legată de acest aspect în rândul locuitorilor din municipiile Galaţi şi Tecuci. Pentru soluţionarea acestor probleme se impune izolarea fonică a clădirilor situate în apropierea nodurilor de trafic din oraşe.

Preţurile utilităţilor în mediul urban sunt considerate prea mari la momentul actual (pe timp de criză financiară), aspect ce se poate atenua prin oferirea de subvenţii de la stat pentru cazuri sociale.

În prezent, în judeţul Galaţi funcţionează Consiliul Judeţului Galaţi, 2 consilii locale municipale, 2 consilii locale orăşenesti şi 61 consilii locale comunale. Consiliile locale şi consiliul judeţului sunt autorităţi deliberative, iar primarii sunt autorităţi executive.

Administraţiile publice sunt principalii actori în susţinerea activităţilor economico-sociale, însă majoritatea primăriilor din judeţ au clădirile administrative degradate, echipamentele acestora sunt învechite, gradul de implementare a soluţiilor de e-guvernare este redus. Este necesară refacerea infrastructurii APL-urilor accesarea de fonduri în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane, implementarea de standarde de calitate.

Un punct tare care trebuie menţionat este existenţa în Galaţi a singurului parc de software din ţară, fiind o initiaţivă comună a Guvernului României şi a autorităţilor locale (îşi propune să contribuie la dezvoltarea sectorului industrial al tehnologiilor de vârf, la facilitarea transferului de tehnologie, precum şi la crearea unei alternative viabile pe piaţa muncii din Regiunea de Sud-Est. Acest aspect facilitează atragerea de fonduri pentru dezvoltarea societăţii informaţionale în zonă, parcul de software reprezentând un excelent punct de plecare.

Societatea informaţională este un punct strategic de dezvoltare care trebuie exploatat prin atragerea de fonduri în învăţământ şi cercetare, stimularea potenţialului inovativ şi tehnico-ştiinţific al personalului academic, universitar, al cercetătorilor şi al studenţilor, transferul tehnologic de rezultate ale cercetării la agenţii economici interesaţi în producţia de software şi servicii conexe cu valoare concurenţială şi valorificarea acestora pe piaţa internă sau externă,· stimularea agenţilor economici pentru participarea activă a sectorului privat la dezvoltarea şi valorificarea cercetării şi inovării, prin realizarea unor produse comerciale de înaltă tehnicitate,· atragerea companiilor străine pentru a investi în activităţi de transfer tehnologic,· dezvoltarea potenţialului ştiinţific, tehnologic şi economic la nivel regional.

Deşi populaţia se declară mulţumită de sistemul educaţional, acesta necesită o abordare strategică şi îmbunătăţiri semnificative, având în vedere că de la an la an se manifestă o tendinţă de scădere a populaţiei şcolare, fapt ce duce la reducerea unităţilor de învăţământ, respectiv a personalului didactic. Pentru a realiza o strategie de dezvoltare a judeţului Galaţi din acest punct de vedere, se impune crearea unor proiecte de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa educaţiei şcolare pentru viitorul unui copil şi evitarea abandonului şcolar.

De asemenea, crearea de noi unităţi educaţionale şi reabilitarea celor existente reprezintă o prioritate a dezvoltării sistemului educaţional din judeţul Galaţi. Astfel, copiii vor fi mai atraşi de şcoală dacă vor învăţa în condiţii optime, în săli de clasă prevăzute cu mobilier nou şi modern, cu săli de informatică dotate cu computere performante, săli de sport complet echipate.

În ceea ce priveşte sistemul de învăţământ preşcolar, la nivelul judeţului Galaţi se observă un fenomen de creştere a numărului de grădiniţe de la an la an. Referitor la problema scăderii numărului de cadre didactice, pentru a atrage cât mai mulţi profesori să îşi desfăşoare activitatea în şcolile din judeţul Galaţi se poate opta pentru construcţia de locuinţe puse la dispoziţia acestora. Astfel, ei nu vor mai fi nevoiţi să parcurgă distanţe mari zilnic, de la domiciliul personal la şcoală şi invers. De asemenea, organizarea unor programe de calificare profesională ar fi benefice, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, asigurându-le un nivel înalt de educaţie.

O altă tendinţă înregistrată la nivelul judeţului Galaţi este aceea de creştere a numărului de licee economice, simultan cu reducerea numărului de licee cu profil tehnic. În acest scop, se recomandă crearea unor programe de promovare a liceelor cu profil tehnic viitorilor liceeni.

Obiectivul acestor programe este de informare cu privire la meseriile ce pot fi obţinute în urma absolvirii unui liceu cu profil tehnic, care ar fi facultăţile la care se pot înscrie după terminarea liceului, ce perspective le oferă un astfel de liceu.

Un alt aspect ce trebuie îmbunătăţit în ceea ce priveşte sistemul educaţional al judeţului Galaţi este numărul redus de şcoli de arte şi meserii (doar două în întregul judeţ). Acestea devin tot mai puţin atractive pentru elevi, prin urmare, se impune implementarea unor proiecte care să le prezinte elevilor avantajele oferite de astfel de şcoli.

Din perspectiva învăţământului superior, judeţul Galaţi se bucură o creştere a numărului de facultăţi şi a celui de studenţi înscrişi. Existenţa a două universităţi, Universitatea „Dunărea de Jos” şi Universitatea „Danubius” oferă tinerilor studenţi o varietate de domenii de interes, menite să valorifice superior calităţile individuale şi cele mai înalte cunoştinte în domeniile studiate. Aceste instituţii organizează studii postuniversitare şi masterat cu durata de 1-2 ani. Pentru a pune în valoare acest aspect referitor la învăţământul superior este esenţial implementarea unor programe de atragere a viitorilor studenţi să urmeze studiile facultăţilor din municipiul Galaţi. Aceste campanii de informare şi prezentare a universităţilor vor avea loc atât la nivel local, cât şi la nivelul judeţelor vecine, precum Vrancea, Tulcea, respectiv Brăila. De asemenea, se recomandă organizarea unor evenimente, proiecte, concursuri la nivel de facultăţi, pentru a evidenţia nivelul educaţional înalt de care vor beneficia viitorii studenţi.

Cu privire la instituţiile de învăţământ primar şi gimnazial pentru copiii cu deficiente, judeţul Galaţi dispune de 4 astfel de instituţii, un număr suficient raportat la totalul copiilor cu deficienţe. Sub aspectul repartizării teritoriale se observă o deficienţă a grădiniţelor şi şcolilor generale localizate în mediul rural. Pentru a îmbunătăţi această situaţie se propune implementarea unor programe care să vizeze extinderea reţelei unităţilor de învăţământ (grădiniţe, şcoli) din mediul rural.

În ceea ce priveşte baza materială a învăţământului, statisticile arată un număr redus de laboratoare, săli de gimnastică, respectiv ateliere şcolare. Prin urmare, este recomandat înfiinţarea unor astfel de săli la nivelul fiecărei şcoli, pentru ca elevii să

desfăşoare cursurile la un înalt nivel educaţional, la standarde europene. Ţinând cont de faptul că municipiul Galaţi prezintă o reţea de şcoli, licee şi facultăţi foarte bine dezvoltate, se impune concentrarea interesului prin prisma extinderii reţelei de unităţi de învăţământ în celelalte oraşe ale judeţului Galaţi, cum ar fi Târgu Bujor, respectiv Bereşti.

Din perspectiva sistemului educaţional rural, strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi trebuie să cuprindă măsuri de extindere a reţelei de grădiniţe şi şcoli, precum şi dotarea lor cu echipamente în comunele Independenţa, Iveşti, Oancea, Şendreni. În plus, se impune organizarea de cursuri de calificare profesională cadrelor didactice din comunele Iveşti, Lieşti, Buciumeni, Drăguşeni, Munteni. O altă prioritate constă în modernizarea şi reabilitarea clădirilor/spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea grădiniţele, şcolile, liceele din comunele: Iveşti, Buciumeni, Jorăşti, Costache Negri, Ghidigeni, Gohor, Cerţeşti, Fundeni, Drăgăneşti, Şendreni, Vârlezi.

În ceea ce priveşte numărul bibliotecilor existente la nivelul judeţului Galaţi, se observă o reducere uşoară în 2008 faţă de anul 2003. Prin urmare, pentru îmbunătăţirea acestui aspect se propune înfiinţarea de noi biblioteci, în special cele de tip şcolar şi public. De asemenea, se recomandă modernizarea şi dotarea acestor biblioteci cu calculatoare performante, acces la internet, realizarea unor prezentări de documentare ştiinţifice, deschiderea unor cafenele şi ceainării în incinta bibliotecii, organizarea de lansări de carte, toate aceste aspecte contribuind semnificativ la creşterea interesului public pentru biblioteci. Biblioteca VA Urechia functionează deja după acest model, astfel că bibliotecile din judeţ au un model pe care le pot replica. Potrivit statisticilor, în judeţul Galaţi există un singur cinematograf. Această situaţie dramatică se impune a fi remediată prin construirea unor noi cinematografe, atât în municipiul Galaţi, cât şi în Tecuci, Târgu-Bujor, respectiv Bereşti. Aceste cinematografe vor fi dotate şi echipate conform standardelor europene (sistem audio-video de ultimă generaţie, ecran tip 3D, mobilier nou, filme atractive, recent apărute pe marile ecrane etc.). Prin urmare, locuitorii judeţului se vor bucura de existenţa unor modalităţi diferite de petrecere a timpului liber, nu numai participând la spectacole muzicale de stradă sau de operetă. În plus, pentru creşterea nivelului vieţii culturale a oraşelor şi municipiilor din judeţul Galaţi se propune organizarea a cât mai multe spectacole şi concerte cu actori şi formaţii muzicale de renume din România şi nu numai.

Pentru a îmbunătăţi această situaţie se impune înfiinţarea unor rute directe ale mijloacelor de transport din municipiu către instituţiile culturale. Referitor la situaţia infrastructurii culturale la nivel de judeţ, se observă necesitatea reabilitării şi modernizării clădirilor de patrimoniu, cu excepţia celor din comunele Bălăşeşti, Cerţeşti, Griviţa, Iveşti, Nicoreşti şi Poiana, clădirile de aici fiind în stare bună, potrivit locuitorilor.

Sub aspectul domeniului medical, la nivelul judeţului Galaţi se poate observa o tendinţă de scădere a numărului de policlinici şi dispensare medicale în sistemul public. Din acest motiv, se impune ca strategia de dezvoltare a judeţului să cuprindă proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii de sănătate publică. De asemenea, spitalele trebuie să fie modernizate şi complet dotate cu echipamente medicale performante, care să permită medicilor să le ofere pacienţilor diagnosticul şi tratamentul optim. Acest obiectiv este vizat şi prin construirea unui Spital

Regional, complet echipat şi dotat, care să ofere pacienţilor servicii medicale de un înalt nivel calitativ.

O altă problemă cu care se confruntă în prezent judeţul Galaţi este scăderea semnificativă a personalului medical din sectorul public, crescând cel din sectorul privat. Pentru păstrarea resurselor umane implicate în actul medical şi atragerea de noi specialişti se recomandă crearea de locuinţe de servici, facilitând astfel accesul către spital a medicilor care au rezidenţa în alt judeţ. Contractele de colaborare cu doctorii specialişti din Bordeaux care organizează programe de perfecţionare a medicilor din sectorul majoritar de stat reprezintă o practică care poate fi replicată la o scară cât mai largă.

Este important de precizat că, în momentul de faţă, judeţul Galaţi are implementat un Master Plan de reducere semnificativă a poluării pe componentele apă şi deşeuri, iar pe viitor se recomandă dezvoltarea şi celorlalte componente ale planului. Master planurile pe deşeuri şi apă uzată, precum şi proiectele ISPA au ca scop principal reducerea gradului de poluare a judeţului Galaţi. Reducerea poluării nu va avea un efect pozitiv doar asupra populaţiei judeţului Galaţi, ci va contribui îmbunătăţirea imaginii judeţului şi va influenţa pozitiv promovarea acestuia la nivel naţional şi internaţional.

Managementul deşeurilor trebuie corelat cu standardele internaţionale impuse în acest sector, iar printre proiectele necesare în acest sens se numără colectarea selectivă a deşeurilor sau construcţia unor gropi ecologice de gunoi.

La nivelul judeţului Galaţi, impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului se manifestă în special prin soluri afectate de reziduuri zootehnice, majoritatea localităţilor din judeţ fiind lipsite de platforme comunale betonate, necesare compostării acestor reziduuri, în conformitate cu prevederile legale. Deşeurile zootehnice sunt amestecate cu deşeuri menajere şi împrăştiate la întâmplare pe teren. Pentru a îmbunătăţi acest aspect al poluării, se recomandă dezvoltarea de proiecte care să vizeze implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor şi îngrăşămintelor în agricultură.

Un punct tare al judeţului Galaţi este agricultura ecologică, practicată de o serie de fermieri din judeţ. Crearea unor programe de promovare a acestui tip de agricultură şi a procedeelor moderne pe care le presupune ar îmbunătăţi semnificativ calitatea solului, apei şi aerului.

În ceea ce priveşte impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului, judeţul Galaţi se confruntă cu problema critică a solurilor afectate de reziduuri zootehnice. Din acest motiv, se impune implementarea unor proiecte prin care să se construiască platforme comunale betonate, necesare compostării acestor reziduuri. De asemenea, se observă o creştere cantitativă de utilizare a îngrăşămintelor chimice, în defavoarea celor naturale. Acest fenomen poate fi stopat prin crearea unor programe de conştientizare a daunelor pe care îngrăşămintele chimice le aduce mediului natural.

Referitor la calitatea solului, este important de menţionat că în centrul şi nordul judeţului solurile nu sunt recomandate pentru activităţi agricole, de aceea pentru exploatarea zonelor se recomandă dezvoltarea de proiecte eoliene. Acest lucru este susţinut şi de poziţia foarte bună din perspectiva curenţilor de aer, fiind al doilea judeţ ca potenţial, după zona Dobrogea.

Din punct de vedere al poluării industriale, se impune monitorizarea permanentă a marilor poluatori industriali. Pentru încadrarea în Directiva Comisiei Europene privind controlul prevenirii integrate a poluării şi utilizarea celor mai bune şi disponibile tehnologii specifice proceselor siderurgice, în cadrul combinatului s-au realizat sau sunt în curs de realizare modernizări tehnologice, inclusiv cu lucrări conexe, precum:

investiţii pentru protecţia aerului;

investiţii pentru protecţia apei;

investiţii pentru protecţia solului şi apelor subterane. Un aspect negativ întâlnit la nivelul judeţului Galaţi este gradul ridicat de poluare determinat de companiile ce activează în industria construcţiilor şi reparaţiilor de nave. Pentru ameliorarea acestei probleme se impune implementarea unor proiecte care să vizeze dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor.

Referitor la poluarea cauzată de companiile din industria extractivă care au ca obiect de activitate exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale, măsurile ce se recomandă a fi luate sunt: consolidarea deversoarelor construite pentru reţinerea hidrocarburilor (în cazul unor deversări accidentale sau fenomene meteorologice de tipul precipitaţiilor abundente), lucrări de reparaţii/înlocuire a conductelor cu grad avansat de coroziune, lucrări de reecologizare a solului după foraj sau în urma contaminărilor accidentale prin împrăştiere material absorbant, ecopertarea şi transportul stratului afectat la batalul ecologic de depozitare şi înlocuirea cu sol fertil, lucrări de întreţinere şi curăţare a careurilor, beciurilor de la sondele de extracţie, depozitelor şi rezervoarelor.

Pentru societăţile care au ca obiect de activitate exploatarea agregatelor şi resurselor minerale (argilă, nisip, pietriş etc.), direcţiile viitoare de urmat pentru dezvoltarea judeţului Galaţi fiind:

o trasarea taluzurilor generale rezultate în urma exploatării zăcămintelor în vederea consolidării acestora;

o înierbarea platformelor existente rezultate în urma exploatării; o executarea de perdele de vegetaţie arboricolă; o refacerea suprafeţelor de teren afectate de excavaţiile efectuate

prin transportul, depozitarea şi nivelarea materialului levigabil rezultat de la decolmatarea bazinelor decantoare şi a canalelor de aducţiune a apei.

Altă industrie care are un impact negativ asupra mediului este cea alimentară, nocivă prin emisiile de noxe în atmosferă, prin evacuare de ape uzate tehnologice cu încărcătură organică mare, producerea de deşeuri solide specifice acestor tipuri de activităţi. Măsurile şi direcţiile propuse prin programele de conformare includ lucrări de întreţinere şi reparaţii la reţelele de canalizare şi instalaţiile de epurare, utilizarea agenţilor frigorifici cologici, lucrări de retehnologizare. Scopul vizat prin implementarea acestor programe este micşorarea riscului de poluări accidentale, gestionarea substanţelor toxice şi periculoase în condiţii de siguranţă pentru mediu.

Din punct de vedere al protecţiei mediului la nivelul judeţului Galaţi, un punct tare din acest punct de vedere îl reprezintă programele prin care s-au impus agenţilor economici să dezvolte măsuri referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor rezultate şi valorificarea lor prin unităţi specializate, amenajarea de spaţii verzi şi a unei perdele

vegetale de protecţie la limita incintelor de producţie. Efectele acestor măsuri s-au concretizat prin reducerea cantităţilor de deşeuri solide şi a emisiilor de pulberi în atmosferă şi redarea în circuitul natural a unor suprafeţe de teren. În plus, pentru eliminarea riscurilor de accidente cauzate prin scurgerea de hidrocarburi în apele Dunării şi în acvatoriile portuare, în timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare, transbordare, manipulare şi transportare a produselor petroliere şi petrochimice, cât şi manevre de aprovizionare cu combustibil la nave se recomandă dezvoltarea unor proiecte care să aibă în vedere asigurarea cu utilaje şi echipamente pentru protecţia mediului înconjurător şi depoluarea în cazul poluării accidentale.

4.2 Direcţii strategice de dezvoltare

Judeţul Galaţi – zonă competitivă economico – socială în vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi dezvoltarea atractivităţii la nivel global

Obiectivul general al strategiei este reprezentat de către dezvoltarea durabilă a judeţului Galaţi prin valorificarea potenţialului existent, diversificarea şi extinderea activităţii economico-sociale în vederea creşterii standardului de viată al locuitorilor până în anul 2015. În acest context, obiectivele strategice formulate la nivelul anului 2015 se definesc astfel:

Obiectivul strategic 1: Dezvoltare economică;

Obiectivul strategic 2: Creşterea capacităţii administrative;

Obiectivul strategic 3: Amenajarea teritoriului-dezvoltare urbană şi rurală;

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea/Modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională. Sprijin pentru dezvoltarea culturală;

Obiectivul strategic 5: Dezvoltarea/Modernizarea sistemului sanitar şi de asistenţă socială;

Obiectivul strategic 6: Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit.

Obiectivele specifice sunt defalcate pe fiecare dintre obiectivele strategice:

01.Dezvoltarea economică 1. Agricultură şi Piscicultură; 2. Dezvoltarea şi promovarea activităţilor economico - sociale; 3. Dezvoltarea turismului.

02.Cresterea capacitătii administrative 1. Crearea/dezvoltarea/modernizarea serviciilor publice oferite de administraţia publică locală;

03.Amenajarea teritoriului - Dezvoltare urbană şi rurală 1. Modernizarea căilor de comunicaţii şi conectarea judeţului Galaţi la principalele rute de transport naţional şi internaţional;

2. Dezvoltarea infrastructurii edilitare; 3. Construcţia/reabilitarea/modernizarea mediului de locuire;

04.Dezvoltarea/Modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională. Sprijin pentru dezvoltarea culturală

1. Modernizarea infrastructurii sistemului de învăţământ din judeţul Galaţi; 2. Dezvoltarea resurselor umane; 3. Promovarea culturală a judeţului Galaţi;

05. Dezvoltarea/modernizarea sistemului sanitar şi de asistenţă socială 1. Dezvoltarea/modernizarea şi diversificarea serviciilor medicale şi sociale oferite în judeţul Galaţi de interes regional;

06. Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit 1. Conservarea mediului natural din judeţul Galaţi; 2. Protecţia şi dezvoltarea durabilă a mediului construit din judeţul Galaţi.

5.Dezvoltarea durabilă în contextul actual 5.1.Conceptul de dezvoltare durabilă

„Conceptul de dezvoltare durabilă”, a luat naştere din necesitatea găsirii raspunsurilor la întrebări precum:

Cum putem concilia progresul economic şi social fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei?

Cum putem repartiza bogăţia între ţările dezvoltate şi cele mai putin dezvoltate?

Cum putem asigura un trai decent unui număr însemnat de milioane oameni aflaţi în pericol, în regiunile în care planeta suferă în urma exploatărilor excesive a resurselor naturale?

Cum putem acţiona în vederea asigurări generaţiilor viitoare unui biosistem sănătos?

Scurt istoric al dezvoltării durabile 1972, are loc Conferinţa Naţiunilor Unite, la Stockholm , 113 naţiuni discută problemele

poluării, distrugerii resurselor, deteriorării mediului, pericolul dispariţiilor unor specii, nevoia creşterii nivelului de trai al oamenilor; se subliniază legatura indisolubilă între calitatea vieţii şi calitatea mediului pentru generaţiile actuale şi viitoare. 1986, Comisia Mondială de Mediu şi Dezvoltare, infiinţată de Naţiunile Unite are ca scop

studierea dinamicii deteriorării mediului şi oferirea de soluţii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societăţii umane; sunt identificate două probleme majore:

dezvoltarea nu înseamnă doar profituri mai mari şi standarde înalte de trai pentru un mic procent din populaţie, ci creşterea nivelului de trai al tuturor;

dezvoltarea nu ar trebui să implice distrugerea sau folosirea nesăbuită resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambient.

1992, Summitul de la Rio “Conferinţa Secolului” 120 naţiuni, au avut ca scop stabilirea unei noi strategii a dezvoltării economice, industriale şi sociale în lume, fiind acceptată ideea că dezvoltarea durabilă reprezintă "o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat". S-a obţinut consensul pentru un plan de dezvoltare durabilă numit Agenda 21 şi două seturi de principii, Declaraţia de la Rio cu privire la mediu şi dezvoltare şi principiile pădurii. 1997, Includerea conceptului de “dezvoltare durabilă” în Tratatul de la Maastricht, ca obiectiv politic al UE. 2001, Consiliul European de la Goteborg:

adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă (SDD); propunerea Setului de Indicatori de Dezvoltare Durabilă, cu scopul

monitorizării SSD (în iunie 2006 aceasta a fost revizuită şi adoptă un nou model de guvernare).”

2002, Summitul de la Johannesburg: Se studiază progresul făcut spre dezvoltarea

durabilă şi se reafirma angajamentul ţărilor participante. Aspecte discutate:

reducerea numărului locuitorilor planetei care nu au acces la rezerve de apă potabilă, de la peste 1 miliard la 500 milioane până în anul 2015;

înjumătăţirea numărului celor ce nu au condiţii de salubritate corespunzătoare la 1,2 miliarde;

creşterea folosirii surselor durabile de energie. Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi

metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice, ecologice şi elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabilă - DD - conceptul de dezvoltare economico-socială recomandat tuturor ţărilor de către ONU, prin care se caută armonizarea a trei componente fundamentale: Resursele umane, Creşterea economică, Echitatea între generaţii.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv strategic internaţional adaptat la specificul fiecărei ţări.

Dezvoltarea durabilă, este un concept de evoluţie a societăţii care permite folosirea pe termen lung a mediului astfel ca, dezvoltarea socio-economică să rămână posibilă concomitent cu menţinerea calităţii mediului la un nivel acceptabil.

Dezvoltarea durabilă presupune corelarea a patru idei fundamentale, aparent independente, dar care se află într-o strânsă condiţionare:

o îndeplinirea cerinţelor prezente şi viitoare - care stabilesc scopul durabilităţii;

o îndeplinirea nevoilor - care defineşte scopul dezvoltării (dezvoltarea care răspunde necesităţilor prezentului fără a compromite capacitatea de a satisface necesităţile generaţiilor viitoare);

o menţinerea compatibilităţii dintre dimensiunea populaţiei şi capacitatea productivă a eco-sistemului - care recunoaşte că există limite şi cerinţe pentru echilibru;

o implementarea unui proces al schimbării - care confirmă că definirea cerinţelor şi nevoilor pentru dobândirea echilibrului durabil se va schimba odată cu situaţiile, condiţiile şi timpul.

Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabilă s-a instituit în ultimul deceniu al secolului 20 prin:

o înfiinţarea de comisii pentru dezvoltare durabilă la nivelul guvernelor, organizaţiilor neguvernamentale, Băncii Mondiale, Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al Energiei;

o elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale de analize, studii şi cercetări, a unor studii şi scenarii pentru dezvoltare şi respectiv dezvoltare durabilă pe întreg orizontul de timp al secolului 21.

Obiective Europa 2020: Ocuparea forţei de muncă: rata de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani. Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare. Schimbări climatice şi energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%, creşterea cu 20% a eficienţei energetice. Educatie: reducerea abandonului şcolar la sub 10%, creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30-34 de ani. Sărăcie şi excluziune socială: reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale. Priorităţi Europa 2020: Crestere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare presupune îmbunătăţirea prestaţiei în urmatoarele domenii:

cercetare şi inovare: îmbunătăţirea condiţiilor pentru creşterea investiţiilor de stat şi private în vederea generării de locuri de muncă prin crearea de noi produse şi servicii;

educaţie: încurajarea şi susţinerea procesului de învăţare şi formare de-a lungul vieţii în vederea îmbunătăţirii competenţelor;

societatea digitală: utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.

5.2 Acţiuni pentru dezvoltare durabilă 2014 – 2020

Acţiunile acestei priorităţi vizează: - eliberarea potenţialului inovator al Europei; - ameliorarea rezultatelor în domeniul educaţiei; - valorificarea avantajelor economice şi sociale ale societăţii digitale.

Creşterea inteligentă va fi stimulată prin trei iniţiative:

a. O “Uniune a inovării” prin care se propune: reorientarea politicii în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării către domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea eficientă a energiei şi a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populaţiei etc.); consolidarea verigilor din lanţul inovării, de la cercetarea fundamentală la comercializare.

Astfel, Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

definitivarea spaţiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare;

îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor să inoveze, crearea unui brevet european unic şi a unei instanţe specializate în materie de brevete;

lansarea de parteneriate europene în domeniul inovării între UE şi nivelurile naţionale, în vederea accelerării dezvoltării şi utilizării;

consolidarea şi dezvoltarea rolului instrumentelor UE de susţinere a inovării (fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurală, programul-cadru de cercetare-dezvoltare, etc.);

promovarea parteneriatelor în materie de cunoaştere şi consolidarea legăturilor între educaţie, întreprinderi, cercetare şi inovare.”

b. „Tineretul în mişcare” prin care se propune:

consolidarea performanţei şi atractivităţii internaţionale a instituţiilor de învăţământ superior din Europa;

sporirea nivelului general de calitate la toate formele de educaţie şi formare în UE;

combinarea excelenţei cu echitatea, prin promovarea mobilităţii studenţilor şi a celor care urmează un curs de formare;

îmbunătăţirea situaţiei încadrării în muncă a tinerilor. Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

integrarea şi consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universităţilor, cele destinate cercetătorilor şi corelarea lor cu programele naţionale;

impulsionarea agendei de modernizare a învăţământului superior la nivelul programelor şcolare, al guvernanţei şi al finanţării;

identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii profesionişti;

promovarea recunoaşterii învăţării non-formale şi informale;

lansarea unui cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor.” c.„O agendă digitală pentru Europa” prin care se propune crearea unei pieţe digitale unice, bazată pe internet rapid şi ultrarapid şi pe aplicaţii interoperabile:

până în 2013: acces universal la internet în bandă largă;

până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puţin 30Mbps);

până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuinţele din Europa.”

Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

oferirea cadrului juridic stabil, pentru stimularea investiţiilor în infrastructura pentru internet de mare viteză, deschisă şi competitivă, precum şi în serviciile conexe;

dezvoltarea unei politici eficiente în domeniu;

facilitarea utilizării fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende.

d.Creşterea inteligentă este necesară în vederea recuperării decalajelor între creşterea economică a UE şi creşterea economică a celor doi mari competitori pe piaţa mondială respectiv SUA şi Japonia. Aspecte de corectat în domeniul inovării:

nivelul mai redus al investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare; utilizarea insuficientă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor; accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societăţii şi ponderea mai

redusă în UE a firmelor high-tech. Aspecte de corectat în domeniul educaţiei:

un sfert dintre elevi au competenţe slabe de citire, unul din şapte tineri abandonează studiile şi formarea prea devreme;

50% dintre tineri ating un nivel mediu de calificare, insuficient pentru cerinţele noi de pe piaţa muncii;

în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, doar 1 persoană din 3 are o diplomă universitară, comparativ cu 40% în SUA şi peste 50% în Japonia;

conform “indicelui Shanghai” în clasamentul mondial al primelor 20 de universităţi, sunt listate doar două universităţi europene.

Aspecte de corectat în domeniul societăţii digitale: din valoarea de 2.000 miliarde € reprezentată de piaţa globală pentru

tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, firmele europene reprezintă doar 25%;

rămânerea Europei în urma SUA şi Japoniei în ceea ce priveşte internetul de mare viteză, afectează capacitatea acesteia de inovare în special în zonele rurale, diseminarea online a cunoştinţelor şi distribuţia online de bunuri şi servicii.

5.3 Initiaţive pentru creştere durabilă

Creşterea durabilă înseamnă promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive, ceea ce presupune dezvoltarea de noi procese şi tehnologii (inclusiv cele ecologice) care:

să accelereze dezvoltarea de reţele inteligente, ce folosesc TIC; să exploateze reţelele de la scara UE;

să consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri; să conştientizeze consumatorii în ceea ce priveşte meritele

utilizării eficiente a resurselor; să scadă emisia de dioxid de carbon; să prevină degradarea mediului, pierderea biodiversităţii, utilizarea

nedurabilă a resurselor.” Creşterea durabilă va sta la baza coeziunii economice, sociale şi teritoriale prin

derularea de acţiuni în următoarele domenii: competitivitate:

menţinerea avantajului faţă de SUA şi China, pe piaţa tehnologiilor ecologice;

eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor; productivitate crescută pentru contracararea presiunii tot mai mari de

pe pieţele de export şi pentru un număr tot mai mare de materii prime. combaterea schimbărilor climatice:

reducerea emisiilor de dioxid de carbon mult mai rapid în decada care urmează;

exploatarea completă a potenţialului noilor tehnologii, precum posibilităţile de captare şi stocare a dioxidului de carbon, care vor genera reducerea emisiilor, realizarea de economii şi creştere economică;

consolidarea capacităţii de rezistenţă a economiilor UE în faţa riscurilor climatice, precum şi capacitatea de prevenire a dezastrelor şi de reacţie la acestea.”

energie curată şi eficientă:

scăderea importurilor UE de petrol şi gaze cu 60 de miliarde € până în 2020;

creşterea PIB-ul cu 0,6%-0,8%; crearea a peste 600.000 locuri de muncă prin utilizarea energiei

regenerabile în 20% din energia folosită în UE; crearea a peste 400.000 locuri de muncă prin atingerea obiectivului

de 20% privind eficienţa energetică. Creşterea durabilă va fi stimulată prin doua iniţiative: 1. „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” prin care se propune:

sprijinirea tranziţiei către o economie eficientă în ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi cu emisii reduse de dioxid de carbon;

decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, de consumul de energie;

reducerea emisiilor de CO2; creşterea competitivităţii şi promovarea securităţii energetice.”

Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

mobilizarea instrumentelor financiare ale UE precum fondurile pentru dezvoltare rurală, fondurile structurale şi altele în cadrul unei strategii solide de finanţare (UE, publică naţională, privată);

consolidarea cadrului de utilizare a instrumentelor de piaţă precum certificate de emisii, încurajarea utilizării extinse a achiziţiilor publice ecologice, etc;

prezentarea de propuneri pentru modernizarea şi decarbonizarea sectorului transporturilor;

implementarea de proiecte strategice în vederea eliminării blocajelor în secţiunile transfrontaliere şi nodurile intermodale (oraşe, porturi, platforme logistice);

finalizarea pieţei interne a energiei, derularea acţiunilor din cadrul planului privind tehnologiile energetice strategice (SET);

promovarea proiectelor de infrastructură de importanţă strategică pentru UE în zona baltică, în Balcani, în regiunea mediteraneană şi în Eurasia;

adoptarea şi implementarea unui plan de acţiune privind eficienţa energetică, promovarea unui program în domeniul utilizării eficiente a resurselor (sprijinind IMM-urile şi gospodăriile) prin utilizarea fondurilor structurale şi a altor tipuri de fonduri;

stabilirea viziunii privind modificările structurale şi tehnologice necesare pentru a face tranziţia către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficienţa din punctul de vedere al utilizării resurselor şi rezistenţa la schimbările climatice până în 2050.”

La nivel naţional, statele membre vor trebui:

să elimine treptat subvenţiile dăunatoare mediului (excepţii în cazul persoanelor defavorizate);

să dezvolte instrumente de piaţă, precum stimulente fiscale şi achiziţii publice menite să adapteze metodele de producţie şi de consum;

să dezvolte infrastructuri energetice şi de transport inteligente, modernizate şi complet interconectate, să utilizeze pe deplin TIC;

să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul reţelei centrale a UE;

să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate şi din congestiile reţelelor;

să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanţă energetică în construcţii şi instrumente de piaţă precum impozitarea, subvenţiile şi achiziţiile publice pentru a reduce consumul de energie şi de resurse;

să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în construcţia de clădiri publice eficiente din punct de vedere energetic şi într-o reciclare mai eficientă;

să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie şi care ar putea creşte eficienţa în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.”

2.„O politică industrială adaptată erei globalizării” prin care se propune:

colaborea strânsă între CE şi întreprinderi, sindicate, mediul academic, ONG-uri, organizaţii de consumatori;

elaborarea unui cadru pentru o politică industrială modernă, care să sprijine spiritual antreprenorial, să ghideze şi să ajute industria;

promovarea competitivităţii sectorului industriei primare, al producţiei şi al serviciilor din Europa.

Comisia Europeană va depune eforturi pentru: stabilirea politicii industriale apte să menţină şi să dezvolte o

baza industrială puternică, competitivă, diversificată în Europa, să sprijine tranziţia sectoarelor de producţie către o utilizare mai eficientă a energiei şi a resurselor;

dezvoltarea abordării orizontale a politicii industriale, care să combine diverse instrumente de politică precum reglementarea „inteligentă”, modernizarea achiziţiilor publice, normele în materie de concurenţă, stabilirea de standarde;

îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, inclusiv prin reducerea costurilor de tranzacţie aferente desfaşurării unei activităţi economice în Europa, prin promovarea clusterelor şi prin îmbunătăţirea accesului convenabil la finanţare;

restructurarea sectoarelor aflate în dificultate prin orientarea lor către activităţi de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapidă a competenţelor către sectoarele şi pieţele cu un ritm alert de creştere;

promovarea tehnologiilor şi a metodelor de producţie care reduc utilizarea resurselor naturale şi sporesc investiţiile în patrimoniul natural al UE;

promovarea internaţionalizării IMM-urilor; asigurarea faptului că reţelele de transport şi de logistică permit

industriei din toată Uniunea să beneficieze de acces efectiv pe piaţa unică, pe piaţa internaţională;

dezvoltarea unei politici spaţiale care să pună la dispoziţie instrumentele necesare depăşirii unor provocări-cheie la nivel mondial;

sporirea competitivităţii sectorului turismului în Europa; revizuirea reglementarilor în vederea sprijinirii tranziţiei

sectoarelor, serviciilor şi producţiei către o utilizare mai eficientă a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficientă;

reînnoirea strategiei UE de promovare a responsabilităţii sociale a întreprinderilor, ca element-cheie în asigurarea încrederii pe termen lung a angajaţilor şi a consumatorilor.”

La nivel naţional, statele membre vor trebui: să îmbunătăţească mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile

inovatoare, inclusiv prin achiziţii publice menite să sprijine iniţiativele care încurajează inovarea;

să amelioreze condiţiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală;

să reducă sarcina administrativă a societăţilor şi să amelioreze calitatea legislaţiei în domeniul afacerilor;

să colaboreze cu părțile interesate din diverse sectoare în vederea identificarii blocajelor, elaborării de analize comune cu privire la modalităţi de menţinere a unei baze industriale şi de cunoaştere solide, de a plasa UE în poziţie de lider în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă la nivel mondial.”

Creşterea durabilă este necesară în vederea susţinerii UE pentru a prospera într-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate, pentru prevenirea degradării mediului, pierderea biodiversităţii şi utilizarea nedurabilă a resurselor. Creşterea favorabilă incluziunii înseamnă promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială şi care presupune:

- asigurarea autonomiei cetăţenilor prin rate ridicate ale ocupării forţei de muncă;

- investirea în dezvoltarea competenţelor; - combaterea sărăciei; - modernizarea pieţelor muncii şi a sistemelor de formare şi de

protecţie socială; - consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor

creşterii economice în toate regiunile UE inclusiv în cele ultraperiferice;

- asigurarea accesului şi oportunităţilor pentru toţi cetăţenii pe tot parcursul vieţii;

- creşterea participării forţei de muncă prin asigurarea de politici de promovare a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Se va acţiona în vederea rezolvării problemelor din următoarele domenii: - ocuparea forţei de muncă:

schimbările demografice au generat scăderea numărului de persoane active;

în UE, doar două treimi din populaţia activă are loc de muncă, în comparaţie cu peste 70% în SUA şi în Japonia;

rata ocupării forţei de muncă este scăzută în special în rândul femeilor şi al lucrătorilor în vârstă;

rata somajului de peste 21% în rândul tinerilor;

risc ridicat de pierdere a terenului pe piaţa muncii a persoanelor neintegrate în câmpul muncii sau care au legături slabe cu acesta.

- competenţele:

aproximativ 80 de milioane de persoane au competenţe reduse sau de bază;

oportunităţile oferite prin învăţarea de-a lungul vieţii, aparţin în special persoanelor mai instruite;

până în 2020, 16 milioane de locuri de muncă vor necesita nivel înalt de calificare, în timp ce numărul locurilor de muncă pentru care se vor cere competenţe reduse va scădea cu 12 milioane;

pentru menţinerea vieţii active îndelungate, este necesară dobândirea şi dezvoltarea de noi competenţe pe tot parcursul vieţii.

- combaterea sărăciei:

80 de milioane de persoane erau ameninţate de sărăcie, înainte de apariţia crizei economice;

19 milioane dintre acestea sunt copii;

8% dintre persoanele care au un loc de muncă nu câştigă suficient pentru a ieşi din sărăcie, cei mai afectaţi fiind şomerii.

Creşterea favorabilă a incluziunii va fi stimulată prin două iniţiative: 1.„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” prin care se propune:

crearea condiţiilor necesare modernizării pieţelor muncii pentru a creşte nivelurile de ocupare a forţei de muncă şi pentru a asigura sustenabilitatea modelelor sociale europene;

promovarea autonomiei cetăţenilor prin dobândirea de noi competenţe care vor permite forţei de muncă actuale şi viitoare, adaptarea la noile condiţii şi la eventualele schimbări de carieră;

reducerea somajului; sporirea productivităţii muncii.”

Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

definirea şi punerea în aplicare a celei de a doua etape a agendei de flexicuritate, în vederea identificării modalităţilor de îmbunatăţireşi gestionare a tranziţiilor economice, de combatere a şomajului,de creştere a ratelor de activitate;

adaptarea cadrului legislativ, în conformitate cu principiile reglementării „inteligente”, la evoluţia modelelor de organizare a muncii, la noile riscuri la adresa sănătăţii şi securităţii muncii;

facilitarea şi promovarea mobilităţii lucrătorilor în interiorul UE şi asigurarea unei corespondenţe mai bune între cererea şi oferta de locuri de muncă, prin intermediul sprijinului financiar acordat din fondurile structurale, în special din Fondul Social European (FSE);

consolidarea capacităţii partenerilor sociali, valorificarea potenţialului de soluţionare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la nivel naţional/regional, la nivel sectorial şi la nivelul întreprinderilor);

impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educaţie şi formare în care să fie implicate toate părţile interesate;

asigurarea dobândirii competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a integrării pe piaţa muncii, precum şi a recunoaşterii acestora pe tot parcursul educaţiei generale, profesionale, superioare şi din viaţa adultă.

La nivel naţional, statele membre vor trebui:

să puna în aplicare măsurile naţionale de flexicuritate, să reducă segmentarea pieţei muncii, să faciliteze tranziţiile şi reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa privată;

să analizeze, să monitorizeze eficienţa sistemelor fiscale şi de asigurări sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii;

să promoveze noi forme de reconciliere a vieţii profesionale cu cea privată, politici de îmbătrânire activă, să sporeasca egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi;

să promoveze, să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social;

să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului European al calificărilor, prin instituirea unor cadre naţionale ale calificărilor;

să asigure dobândirea competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a integrării pe piaţa muncii, recunoaş terea acestora pe tot parcursul educaţiei generale, profesionale, superioare şi din viaţa adultă, inclusiv în cadrul învăţării non-formale şi informale;

să dezvolte parteneriate între mediul educaţiei/formării şi cel al muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare.

2.„O platformă europeană de combatere a sărăciei” prin care se propune:

asigurarea coeziunii economice, socială, teritoriale, ca o continuare a anului în curs, care reprezintă “Anul european de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale”;

sensibilizarea opiniei publice pentru recunoaşterea drepturilor fundamentale ale persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială.

Comisia Europeană va depune eforturi pentru: elaborarea unei platforme de cooperare, de schimb de bune practici,

în vederea încurajării actorilor din sectorul public şi privat de a reduce excluziunea socială prin acţiuni concrete, inclusiv prin acordarea finanţării din fondurile structurale, în special din FSE;

elaborarea şi implementarea de programe care vizează promovarea inovării sociale în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, dezvoltarea unei noi agende pentru integrarea migranţilor;

evaluarea caracterului adecvat şi a sustenabilităţii sistemelor de protecţie socială şi de pensii şi identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a accesului la sistemele de sănătate.

La nivel naţional, statele membre vor trebui:

să promoveze responsabilitatea colectivă şi individuală pe care o împart în domeniul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale;

să definească şi să pună în aplicare măsuri care vizează grupurile cu un grad de risc ridicat precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, minorităţile, romii, persoanele cu handicap şi personale fără adăpost;

să îşi dezvolte sistemele de securitate socială şi de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al ajutorului pentru venit şi al accesului la asistenţă medicală.

Creşterea favorabilă incluziunii este necesara în vederea:

oferirii populaţiei acces la centre de îngrijire a copiilor şi la centre destinate altor persoane aflate în întreţinere;

punerii în aplicare a principiilor privind flexicuritatea; oferirii cetăţenilor posibilitatea de a dobândi noi competenţe care să

le permită adaptarea la noile condiţii şi la eventualele schimbări de carieră;

combaterea sărăciei şi excluziunii sociale; reducerea inegalităţilor în materie de sănătate; îmbunatăţirea capacităţii de a face faţă fenomenului de

îmbătrânire activă.

PARTEA a II-a : ANALIZA SOCIO – ECONOMICĂ A

COMUNEI PECHEA

1.Localizare

Comuna Pechea intra în categoria comunelor mari, fiind situată în partea de sud a

judeţului Galaţi, la 37km nord-vest de municipiul Galaţi, iar teritoriul administrativ al

comunei are următoarele vecinatăţi:

la nord – comunele Rediu şi Costache Negri;

la sud – comunele Slobozia Conachi şi Cuza Voda;

la est – comuna Smârdan;

la vest – comunele Lieşti şi Griviţa.

Teritoriul comunei Pechea este strabătut pe direcţia N – S de drumurile judeţene

DJ255 şi DJ251, ce asigură legăturile cu oraşele Galaţi, Tecuci şi Târgu Bujor.

2.Scurt istoric Comuna Pechea din județul Galați a apărut pe harta tării relativ recent, doar trei secole marcându-i vârsta deși nu au fost descoperite încă documentele care „zac undeva în praful istoriei, acoperite de fapte”, după cum preciza un învățător pensionar, trecut de 80 de ani, Nicu Petrache.

Pârâul Suhurlui, care o strabate de la nord la sud, a fost „sufletul” ce a dat viață acestor meleaguri. De o parte si de alta a lui au aparut primele asezari omenești dar pentru a evita inundațiile provocate de revărsările apelor au început să ocupe treptat versanții dealurilor din apropiere. Primele date despre existența acestei localități le gasim într-un act al recensământului de prin anul 1774 din Moldova, unde figurau peste 100 de familii, destul de mult dacă ținem cont de perioada respectivă. Datorită faptului că dealurile argiloase din jur sunt sărace în ape de suprafaţă, pânza freatică aflându-se la peste 10 metri adâncime, oamenii au dezvoltat vatra satului în lunca pârâului, deşi au fost perma-nent ameninţaţi de inundaţii.

Dumnezeu a răsplătit curajul oamenilor cu o reţea bogată de apă potabilă iar drumeţii se opreau deseori aici şi duceau apoi mai departe vestea despre bunătatea apei.De la această faimă se trage şi denumirea actuală a comunei Pechea, „pecha” însemnând în limba turcă „bun”, deci „apă bună” dacă încercăm să extindem sensul cuvântului.

Oamenii au exploatat această bogăţie şi au construit fântâni largi, pietruite de unde se aprovizionau cu apă convoaiele de negustori care străbăteau valea Suhurluiului, de la Galaţi, spre Tecuci, Bârlad, nordul Moldovei. Acest lucru a constituit un mare avantaj şi pe măsură ce s-a intensificat comerţul cu mărfuri din zona de nord spre Galaţi, localitatea Pechea a devenit mai înfloritoare. Hanul şi staţia de poştă erau locuri de popas iar diligenţele cu călători opreau pentru răgaz şi schimbarea cailor. Denumirea de „Valea grajdurilor” s-a păstrat până astăzi în memoria oamenilor, marcând locul unde se aflau grajdurile cu caii de poştă. Procesul de aglomerare al localităţii a continuat şi în scurt timp Pechea a devenit una dintre cele mal mari aşezări din zonă. Cu toate că locuitorii ei nu se pot mândri cu denumiri date de domni şi nu sunt urmaşi de feţe alese ale vremii, pot susţine cu fruntea sus că au ţinut pasul cu timpul, ridicând comuna lor la nivelul celor mai înfloritoare din ţară.

Interesant este de remarcat procesul de aglomerare din vatra satului, multe familii provenind din zonele de munte. De altfel, în actele ce privesc recensământul din anul 1832, sunt prezentate cu apelativele „mocan”, „crişan”, „ungurean”, „muntean”, până în zilele noastre menţinându-se nume ca: Ungureanu, Munteanu, Crişan etc.

Cercetând puţinele documente ale vremii, deducem, cu uşurinţă faptul că primii locuitori au avut condiţia de oameni liberi, fiecare posedând anumite loturi de pământ. Această perioadă a fost însă de scurtă durată deoarece marii boieri i-au deposedat de pământ, micile loturi intrând în componenţa moşiilor. Pentru a cultiva pământul, boierii au colonizat ţăranii, acordându-le locuri de casă şi câte o bucată de teren agricol în câmp, obligându-i totodată să le dea în schimb dijmă şi să facă multe treburi la moşie.

Până prin anul 1800, serdarul Ghiţă Cerchez, deţinea moşia Pechea în suprafaţă de 13.850 ha dar el a fost nevoit să-i vândă tot, prinţului Dimitrie Moruzzi, care avea în stăpânire şi alte moşii în comunele învecinate. Dar, prinţul Moruzzi şi familia lui nu au reuşit să ţină pasul cu vremea şi prin anul 1887, întreaga moşie era înstrăinată, suprafeţe mari de pământ fiind cumpărate de boierii Mareş, Boiu, Dumbravă, Ghica, Dumitriu şi mulţi alţii, în loturi mai mici de până la 100 de hectare.

Marii moşieri au exploatat aceste întinse suprafeţe de teren cu ajutorul arendaşilor care, pentru a-şi rotunji veniturile îi obligau pe ţărani la multe munci neplătite (transportul cu căruţele, clăcile, dijmele), provocându-le mari suferinţe. Din această cauză au avut loc frământări sociale iar boierii au apelat în nenumărate rânduri la autorităţi pentru a-i sili pe oameni la ascultare şi supunere.Clăcaşii din Pechea nu s-au lăsat însă intimidaţi şi au continuat lupta mai îndârjit, unindu-se cu vecinii lor din comunele învecinate astfel că în anul 1830, documentele vremii amintesc de o adevărată răscoală în satele din valea Suhurluiului.

Valul de nemulţumiri a crescut şi în anul 1834, satele din sudul Moldovei erau din nou în „clocot”, iar autorităţile vremii bănuiau că tot răul porneşte de la cei din Pechea care păreau a fi cei mai înverşunaţi. De aceea i se cerea cu insistenţă boierului Moruzi, care stăpânea moşia, să poarte discuţii cu oamenii şi să-i liniştească într-un fel, „povăţuindu-i” că numai astfel vor avea ceva de câştigat, pentru că pechenii erau cei mai „îndărătnici”, după spusele lui Lupu Bals, trimisul stăpânirii. Nemulţumirile au continuat însă şi prin anul 1842, prinţul Moruzzi a cerut stăpânirii strămutarea unor ţărani care s-au dovedit a fi „răzvrătitori şi tulburători ai liniştii celorlalţi locuitori”.

Astfel ţăranii Radu Dimitrie şi Niţă Constantin au fost forţaţi şi trimişi cu familiile în satul Todireşti din apropierea laşilor. Altă nemulţumire i-a ridicat din nou pe ţărani la

luptă în anul 1859 când fii de ţărani erau luaţi la oaste, folosindu-se ca metodă, aşa-zisa „tragere la sorţi”, de fapt o metodă prin care erau ocoliţi fiii de moşieri. „Deie soldaţi cei ce au moşii! Deie boierii! De ce să deie ţăranii oameni la oaste? Ei n-au nimic de apărat în această ţară!” erau strigătele de ameninţare ale clăcaşiior. La Cudalbi, ţăranii din peste 40 de sate din împrejurimi s-au adunat şi a fost nevoie de prezenţa iui Mihail Kogălniceanu, primul ministru a acelei vremi, pentru a-i linişti!

Anul 1864 avea să le împlinească un vis al lor şi, prin Legea agrară, 237 de ciăcaşi au fost împroprietăriţi. Dar bucuria lor a fost de scurtă durată pentru că, loturile de pământ primite se aflau la mari distanţe de casă şi unii dintre ei au fost nevoiţi să renunţe în favoarea boierilor sau să le vândă ţăranilor mai înstăriţi, mulţi dintre ei rămânând din nou fără pământ.

Pentru ca aceşti „pălmaşi” să nu mai fie mereu „sămânţă” de revoltă, în anul 1879, alţi 574 de ţărani din Pechea şi din comunele megieşe au fost împroprietăriţi. Neavând însă vite şi utilajele necesare pentru a lucra pământul mulţi dintre ei se împrumutau de la boieri şi astfel, în scurtă vreme, pierdeau din nou pământul în favoarea boierului, pentru că nu-şi puteau achita datoriile şi ajungeau din nou, mai săraci de cum au fost.

Raporturile dintre proprietari, respectiv arendaşi şi ţărani, au fost reglementate de autorităţile vremii prin aşa-zisa „Lege de învoieli agricole”, unde practic li se dădea mână liberă moşierilor să-i forţeze pe ţărani la muncă. Astfel ţăranii erau de cele mai multe ori siliţi la muncă de către călăraşi sau jandarmi, chipurile pentru a-şi ţine „învoielile cu boierii”, „învoieli” făcute de cele mai multe ori iarna, când ţăranul, era nevoit să accepte condiţiile umilitoare puse de boier, în schimbul unor produse date în avans, pentru a nu muri, practic, de foame. Muncile agricole erau făcute cu mijloace rudimentare şi ca atare recoltele erau mici. De aceea ţăranilor le revenea o cantitate neîndestulătoare de produse; cele mai afectate fiind familiile cu mulţi copii.

De fapt, o gospodărie ţărănească cuprindea la acea vreme o încăpere neîmprejmuită, în interiorul căreia se găseau: un pat fixat de patru ţăruşi, o ladă la căpătâi, în care se ţineau hainele de sărbătoare şi câteva lucruri de preţ, peste care se aşeza în unele case, zestrea fetelor de măritat, iar pe jos erau aşternute rogojini sau saci. Rareori îşi permitea bietul ţăran să aibă mai multe încăperi sau un şopron mai acătării pentru animale. 0 statistică din acea vreme „verificată” de comunişti ne prezintă comuna Pechea în anul 1905 astfel: din totalul de 559 gospodării, 341 aveau o singură încăpere, 184 o cameră şi o tindă şi 34 aveau mai multe camere construite, de regulă, din nuiele şi lut, învelite cu stuf. Sărăcia dar mai ales umilirea zilnică din partea boierilor, arendaşilor, vătafilor şi acelora puşi să strângă dările i-au îndemnat pe ţărani să iasă la luptă, la început izolaţi, apoi din ce în ce mai uniţi şi organizaţi. Totul a culminat în luna martie a anului 1907, cu Marea Răscoală ce a cuprins apoi întreaga ţară.

Ţăranii din Pechea s-au adunat în jurul Primăriei cu sutele şi au încercat prin forţă să intre în interior şi să distrugă actele care îi obligau la diferite „învoieli” agricole. Doar intervenţia energică a jandarmilor şi promisiunea prefectului Atanasiu, adus în ultimă instanţă la Pechea, care le-a propus să accepte înţelegerea cu noul proprietar Mareş, a mai potolit spiritele. A doua zi s-a hotărât ca o delegaţie de ţărani să meargă la

prefectura de judeţ (judeţul Covurlui, pe atunci) şi să încheie noi contracte agrare, în avantajul ţăranilor.

Tactica aceasta a fost păgubitoare pentru pecheni pentru că, odată dispersaţi, nu mai aveau forţa necesară să-şi impună punctele de vedere, iar unii dintre capii răsculaţilor au fost arestaţi noaptea şi duşi în locuri neştiute de localnici. Deşi am ajuns cu firul evenimentelor până în anul 1907, se cuvine să menţionez, în ordine cronologică, participarea ţăranilor din Pechea la Războiul de Independenţă din anul 1877, la primul război mondial din anii 1914-1918, al doilea război mondial din anii 1939-1945, precum şi la evenimentele din decembrie 1989.

In războiul pentru independenţa României din anul 1877-1878 şi locuitorii comunei Pechea şi-au adus o importantă contribuţie, atât prin dările oferite armatei, cât şi prin participarea efectivă la lupte; patru dintre fiii satului dându-şi chiar viaţa. Şi astăzi stă mărtuie statuia amplasată în faţa căminului cultural din centrul localităţii, sub vulturul de bronz cu aripile desfăcute putând lesne a fi citite numele eroilor: Crişan Mihai, llie Ionita, Irimia Alecu şi Toader Vasile.

3.Date administrative

Comuna Pechea are în componenţa sa 2 sate şi anume:

Pechea;

Lupele.

A)Pechea

Reşedinţa comunei este aşezată la intersecţia drumurilor judeţene DJ251 şi DJ255,

precum şi a drumului comunal DC31 care o leagă de satul Lupele.

Localitatea s-a dezvoltat pe o vatră de formă alungită cu tendinţe de extinderi

tentaculare de-a lungul căilor de comunicaţie principale, cu o structură afânată cu loturi

mari şi terenuri libere în vatră. Ea se contopeste în partea de sud cu satul Cuza Vodă

(comuna Slobozia Conachi) care la rândul său se uneşte cu resedinţa de comună Slobozia

Conachi şi cu Izvoarele formând astfel un lanţ de aşezări de circa 13km lungime.

Teritoriul comunei Pechea este străbătut de râul Suhurlui, a cărui vale este

nereguralizată.

Satul Pechea cuprinde 7 trupuri:

Satul propriu-zis care în ultimii ani s-a dezvoltat în special în partea de

vest, deoarece spre est, satul se învecinează cu o suprafaţa

împădurită de circa 100ha, iar la sud este limitat de comuna vecină;

Sectorul zootehnic se află în partea de nord a comunei;

Zona cu destinaţie specială se află tot în partea de nord a satului;

Staţia de epurare aflată spre sudul localităţii;

Fosta fermă de păsări;

Agromec;

Romcereal.

B)Lupele

Lupele, cel de al doilea sat component se află aşezat la limita de N-E a comunei

fiind străbătut de pârâul Lozova şi având legatură cu Pechea prin drumul comunal DC31

de-a lungul căruia s-a şi dezvoltat.

Satul este compus dintr-un singur trup, este de dimensiuni mici şi conţine 24 de

gospodării.

În teritoriul administrativ al comunei Pechea se mai găsesc şi 4 incinte ale staţiilor de

pompare ce deservesc sistemul de irigaţii.

4.Relief

Suprafaţa aferentă comunei Pechea se încadrează geografic în Câmpia Covurluiului ce este o subunitate a Podişului Covurlui. Teritoriul comunei are un relief variat, aflându-se la interferenţa dealului cu câmpia, găsindu-se trei zone caracteristice ale reliefului, zona de luncă, zona de câmpiei înalte şi zona de trecere de la luncă la câmpie.

Această zona este o câmpie tabulară de origine fluvio-lacustră, nefragmentată, acoperită cu depozite loessoide dominând regiunile vecine mai joase cu terasele sale de 80-90m şi 50-60m altitudine şi Dealurile Vulpii, Memeşului, Bârgăului care au o orientare N-S.

5.Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică a comunei Pechea este alcătuită din râuri ce fac parte din bazinul hidrografic al Siretului. Aceste râuri străbat câte 1 localitate pe direcţia N-S astfel:

Suhurlui (Pechea) străbate în zona ei mediană localitatea Pechea. Cursul lui nu este regularizat şi provoacă inundaţii;

Văile Imbrului şi Grajdului sunt văi neamenajate, cu scurgeri torenţiale care produc inundarea zonelor joase ale comunei Pechea;

Valea Lozovei strabate satul Lupele, pe directia N-S si are de asemenea cursul neregularizat;

Râul Geru aflat la limita de vest a comunei.

Pe teritoriul comunei se găseşte şi acumularea Potârnichea, cu o suprafaţă de 12ha având folosinţă piscicolă.

Conform unor foraje executate anterior, nivelul apei subterane în localitatea Pechea a fost măsurat la adâncimi cuprinse între 1.5m în luncă şi 18.5m în zona înaltă. În prezent, în fântânile săteşti nivelul apei subterane atinge adâncimi cuprinse între 1.60m şi 15.4m.

În localitatea Lupele forajele anterioare arată un nivel al apei subterane de 1.5m până la 15.5m, iar nivelul prezent măsurat în fântânile săteşti este de 1.5m.

Apa subterană prezintă un grad avansat de mineralizare.

6.Clima Teritoriul comunei Pechea se înscrie în sectorul cu climă continentală, mai precis o

climă continentală de câmpie. Verile sunt dominate de timpul senin, uscat şi călduros iar

iernile sunt geroase cu vânt rece şi uscat.

Principalele caracteristici ale climei în această zonă sunt:

Radiaţia globală – 125kcal/cm2/an;

Durata de strălucire a soarelui – 2.150 ore/an;

Temperatura medie anuală – 10.50C;

Temperatura medie a lunii ianuarie - -3.10C;

Temperatura medie a lunii iulie – 22.60C;

Precipitaţii medii anuale – 426mm;

Zile de ninsoare – 41zile/an;

Viteza medie a vântului – 4m/s.

7.Flora şi fauna Vegetația naturala este specifică zonei de stepa cu coline arse de soare in timpul verii, batute de crivațul aspru in timpul iernii. Vegetația variaza in funcție de formele de relief.Pe vale se intalnește o vegetație specifică malurilor apelor curgătoare: salcia alburie, pipirigul, cucuta de apă, crinul de baltă etc. Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată si variată încrengătură de insecte: lăcuste, cosași, greieri, călugărițe, vrabia de casă, prepelița, graurul, cioara, coțofana, cucul, fazan, popândăul, hrânciogul, șoarecele de câmp etc.In păduri se intâlnesc vulpea, porcul mistreț, căprioara.

8.Geologia

Din punct de vedere geologic teritoriul comunei Pechea face parte din cadrul unităţii structurale Platforma Scitică, constituind o regiune rigidă alcătuită din roci cristaline şi roci sedimentare vechi. Peste soclu se află roci sedimentare, care cuprind intervalul stratigrafic Jurasic mediu – Cuaternal. Din punct de vedere morfologic, zona comunei Pechea cuprinde 3 unitati si anume:

Campia inalta;

Zona de trecere spre campia inalta;

Zona de lunca. Stratificatia si conditiile geotehnice se prezinta astfel:

In zona de lunca se gasesc pamanturi aluvionare fine, argile prafoase si prafuri argiloase cafenii-negricioase, plastic consistent cu grosimi de 1.8 – 6.5m sub care urmeaza nisipuri fine-argiloase, cenusii-galbui pana la adancimi de 8 – 14m;

Zona de trecere dintre lunca si campia inalta este caracterizata in general prin presenta unui strat de argila prafoasa nisipoasa, cu grosimi intre 3 – 5m, sub care urmeaza un strat de nisip prafos-argilos galbui;

Pe campia inalta se gaseste un depozit loessoid alcatuit din prafuri argiloase-nisipoase galbui, cu intercalatii cafenii (soluri fosile), cu grosimi de 12.5 – 25m.

Comuna Pechea face parte din zona seismica “B” caruia ii corespunde coeficientul seismic Ks=0.25 si perioada de colt Tc=1.5s.

9.Relaţii în teritoriu – principalele categorii de folosinţă

Suprafaţa administrativă a comunei (conform datelor furnizate de Primăria Comunei

Pechea) este de 10.890ha, cu o populaţie la nivelul anului 2011 (date obţinute de la INS)

de 10.152 locuitori, căreia ii corespunde o densitate a populaţiei de 93.22 loc/km2.

Cu toate că se află la o distanţă relativ apropiată de Municipiul Galaţi şi există o axă

importantă de comunicaţie rutieră, relaţiile în teritoriu ale comunei Pechea nu sunt facilitate.

Bilanţul teritorial se prezintă conform tabelului următor (date furnizate de Primăria

Comunei Pechea):

Principalele categorii de folosinţă Suprafaţă (ha) %

Total suprafaţă, din care: 11614 100.0

AGRICOL, din care: 10982 94.55

arabil 9601 87.42

păşuni 671 6.10

vii, livezi 710 6.48

NEAGRICOL, din care: 632 5.45

Total suprafata, din care:

95%

5%

AGRICOL

NEAGRICOL

Suprafata agricola, din care:

88%

6%6%

arabil

pasuni, fanete

vii, livezi

păduri 240 37.97

căi de comunicaţie 220 34.81

curti, constructii, neproductiv 172 27.22

10.Date demografice

Populaţia comunei Pechea, conform datelor obţinute de la Institutul Naţional de Statistică la ultimul recensământ din anul 2011 este de 10.152 locuitori, din care :

masculin – 5.164;

feminin – 4.988.

Populaţia stabilă total :

ambele – 10.152;

masculin – 5.164;

feminin – 4.988.

Sub 5 ani:

ambele – 480;

masculine – 249;

feminin – 231.

5 – 9 ani :

ambele – 634;

masculin – 324;

feminin – 310.

10 – 14 ani :

ambele – 830;

masculin – 423;

feminin – 407.

15 – 19 ani :

ambele – 797;

masculin – 423;

feminin – 374.

Suprafata neagricola, din care:

38%

35%

27% paduri

cai de comunicatie

curti, constructii,

neproductiv

20 – 24 ani :

ambele – 622;

masculin – 323;

feminin – 299.

25 – 29 ani :

ambele – 471;

masculin – 245;

feminin – 226.

30 – 34 ani :

ambele – 783;

masculin – 398;

feminin – 385.

35 – 39 ani :

ambele – 945;

masculin – 508;

feminin – 437.

40 – 44 ani :

ambele – 848;

masculin – 481;

feminin – 367.

45 – 49 ani :

ambele – 424;

masculin – 263;

feminin – 161.

50 – 54 ani :

ambele – 566;

masculin – 302;

feminin – 264.

55 – 59 ani :

ambele – 634;

masculin – 330;

feminin – 304.

60 – 64 ani :

ambele – 499;

masculin – 232;

feminin – 267.

65 – 69 ani :

ambele – 448;

masculin – 200;

feminin – 248.

70 – 74 ani :

ambele – 439;

masculin – 191;

feminin – 248.

75 – 79 ani :

ambele – 404;

masculin – 150;

feminin – 254.

80 – 84 ani :

ambele – 227;

masculin – 86;

feminin – 141.

85 ani si peste :

ambele – 101;

masculin – 36;

feminin – 65.

Populaţie stabilă

Sub 18 ani

19 – 34 ani

35 – 54 ani

55 – 74 ani

Peste 74 Ani

Total

Masculin 1.419 966 1.554 953 272 5.164

Feminin 1.322 910 1.229 1.067 460 4.988

Total 2.741 1.876 2.783 2.020 732 10.152

Populaţia stabilă dupa religie :

populaţia stabilă total – 10.152;

ortodoxă – 9.736;

penticostali – 3;

adventisti de ziua a 7-a - 60

informaţie nedisponibilă – 353.

Populaţia stabilă dupa etnie :

populaţia stabilă total – 10.152;

români – 9.779;

romi – 18;

alta etnie - 4

informaţie nedisponibilă – 351.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Nu

mar

locu

ito

ri

ani ani ani ani

Sub 18

ani

19 – 34 35 – 54 55 – 74 Peste 74

Categorii de varsta

Populatia stabila pe sexe

Feminin

Masculin

8

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

Nu

mar

locu

ito

ri

ortodoxa penticostali adventisti de

ziua a saptea

informatie

nedisponibila

Religie

Populatie stabila dupa religie

Populaţia stabilă limba materna:

populatie stabila total – 10.152;

romana – 9.787;

romani – 11;

alta limba materna – 3;

informatie nedisponibila – 351.

11.Infrastructura

Infrastructura de transport

Pe teritoriul comunei Pechea există numai drumuri judeţene şi comunale.

Pechea este situată la intersecţia dintre DJ255, DJ251 şi DJ43A. DJ251 face legătura

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000N

um

ar

loc

uit

ori

romani rromi alta etnie informatie

disponibila

Etnie

Populatie stabila dupa etnie

0

2000

4000

6000

8000

10000

Nr.

locu

ito

ri

1

Limba materna

Populatia stabila dupa limba materna

romana

romani

alta limba

informatie

disponibila

între municipiul Tecuci şi municipiul Galaţi. Pe teritoriul administrativ al comunei

Pechea, starea de viabilitate a drumurilor judeţene este satisfăcătoare.

DC31 şi DC43 sunt în stare proastă, circulându-se cu restricţie de viteză datorită

îmbrăcăminţilor în stare proastă, a rampelor mari şi a curbelor cu raze insuficiente.

Toate aceste drumuri locale nu asigură

siguranţa traficului, datorită îmbrăcăminţilor rutiere.

Comuna Pechea dispune conform datelor din

inventarul comunei şi de drumuri de exploatare

agricole, care sunt din pământ cu numeroase gropi şi

denivelări.

Din punct de vedere al transportului feroviar,

comuna Pechea nu are legătură directă cu calea ferată, cea mai apropiată cale ferată

fiind calea ferată care face legătura dintre Tecuci şi Galaţi.

Infrastructura edilitară

Alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale şi a dotărilor socio-culturale din

comuna Pechea se realizează parţial din sistemul public de alimentare cu apă potabilă

care se bazează pe exploatarea apei subterane de adâncime, parţial din fântâni

individuale şi publice, săpate la adâncimi reduse şi care exploatează stratul de apă

freatică.

Sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă beneficiază de o sursă

subterană alcătuită din trei puţuri forate la adâncimea de 150m care sunt amplasate în

partea de nord a satului Pechea, pe malul drept al râului Suhurlui.

Pe teritoriul comunei Pechea există aproximativ 650 fântâni de alimentare cu

apă, bazate pe exploatarea apei subterane de adâncime.

Comuna Pechea beneficiază în prezent de un sistem centralizat de canalizare a

apelor uzate orăşeneşti care totalizează circa 4km de reţea colectoare. Apele uzate

preluate sunt conduse către o staţie de epurare care este amplasată în partea de sud a

localităţii Pechea, în urma expunerii fiind evacuate în râul Suhurlui.

Gospodăriile individuale neracordate la sistemul de canalizare evacuează apele

uzate în haznale de tip rural.

Apele pluviale din zonele de locuinţe ale comunei sunt dirijate către pârâurile

care străbat satele, prin rigole şi şanţuri de scurgere amplasate pe marginea străzilor.

La data elaborării strategiei de dezvoltare comuna Pechea beneficiază de un

proiect de investiţie din fonduri europene (POS MEDIU) prin care va fi asigurată

alimentarea în sistem centralizat cu apă potabilă şi sistemul de canalizare şi staţiei de

epurare cu un grad de acoperire de peste 98%. Serviciul de alimentare cu apă şi

canalizare a fost delegat către Operatorul Regional – SC APĂ CANAL SA Galaţi.

Alimentarea cu energie electrică

Comuna Pechea este alimentată cu energie electrică din staţia de transformare

Schela (110/20KV – 2x25 MVA) prin intermediul axului de tensiune de distribuţie

Schela-Pechea.

Staţia Pechea, ce este racordată la linia de repartiţie de 110KV Smârdan –

Schela – T.Vladimirescu – Pechea, este alimentată din staţia Smârdan şi este

amplasată în partea nordică a comunei.

Din staţia Pechea pleacă 3 axe de distribuţie pe medie de tensiune LEA 20KV:

spre Rediu, Schela şi Slobozia Conachi.

Consumatorii casnici sunt alimentaţi din axa de tensiune Schela – Pechea prin

intermediul posturilor de transformare aeriene, racordate radial la axa.

Iluminatul public intravilan

Reţelele de iluminat public din comuna Pechea sunt de tip aerian, nivelurile de

iluminare nu respectă valorile normelor în vigoare, creând astfel disconfort.

Telecomunicaţii

Comuna Pechea este deservită de o centrală telefonică automată digitală,

beneficiaza de retea pentru telefonie mobile si este asigurat accesul la internet.

Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Pechea nu dispune de o reţea de distribuţie de gaze naturale. Cele mai

apropiate conducte de transport de gaze se afla în municipiul Galaţi şi în municipiul

Tecuci.

Înfiinţarea unei distribuţii de gaze in sistem centralizat constituie unul din

obiectivele administratiei publice locale.

12.Învăţământ, sănătate, sport Populaţia comunei Pechea beneficiază de 8 unităţi de învăţământ şi anume 5 şcoli cu clasele I-VIII şi 3 grădiniţe. Sediile acestor instituţii de învăţământ sunt renovate şi dispun de dotările minimale necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ. În cadrul şcolii există şi o bibliotecă.

Şcoala şi grădiniţa dispun conform datelor obţinute de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi de 360 copii ce isi desfasoara activitatea in cele 3 gradinite si un numar de 1707 elevi ce isi desfasoara activitatea in cele 5 scoli.

În comună există un dispensar medical, în incinta căruia se află şi un cabinet medical. La nivelul comunei îşi desfăşoară activitatea 1 medic de familie, 1 asistent şi 1 stomatolog care face naveta din Municipiul Galaţi. De asemenea comuna Pechea mai dispune şi de 1 punct farmaceutic.

Comuna dispune de un teren de fotbal cât de cât amenajat, având şi o echipă de fotbal care îşi desfăşoară activitatea în campionatul sătesc. De asemenea mai există un teren de sport care deserveşte şcoala din comună.

13. Cultură şi culte Comuna Pechea beneficiază de un Cămin Cultural în stare de funcţionare, dar care necesită atât lucrări de reabilitare cât şi dotări pentru desfăşurarea în condiţii optime a actului de cultură. În cadrul Căminului Cultural există Biblioteca Comunală unde au acces pentru a împrumuta cărţi toţi

locuitorii comunei. Langa Caminul Cultural se afla un parc. În comuna Pechea toţi locuitorii sunt de religie ortodoxă, iar pe raza comunei exista 4 biserici:

Biserica Pechea I – ”Sfânta Maria”

Biserica Pechea II ”Sfinții Împărați Constantin si Elena” Biserica Pechea III ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Biserica Pechea IV ” Sfântul Pantelimon”

14.Agricultura Comuna Pechea este, ca majoritatea comunelor din judeţul Galaţi, o comuna preponderent agricola astfel conform bilanţului teritorial terenul agricol în suprafaţă de 10982ha reprezintă 94.55% din suprafaţa administrativ teritorială a comunei. Din această suprafaţă terenul arabil reprezintă 87.42% adica 9.601ha, restul suprafeţei fiind ocupat de păşuni, vii, livezi şi păduri. În ceea ce priveşte structura culturilor agricole, aceasta este judicious alcătuită după criterii agrotehnice şi economice (rentabilitatea şi asigurarea securităţii alimentare a locuitorilor). Conform datelor obţinute de la Primărie, situaţia culturilor se prezintă astfel:

Grâu – 1.880ha; Orzoaica – 601ha; Porumb – 4554ha; Floarea soarelui – 1884ha; Rapiţă – 142ha; Fasole – 15ha; Sfeclă de zahăr – 14ha; Legume – 78ha; Pepeni – 14ha; Plante nutreţi – 224ha; Mazăre – 163ha.

Efectivele de animale prezente în comuna la nivelul anului 2013 se regăsesc în

mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate după cum urmează:

TIP DE ANIMALE NUMĂR DE CAPETE

BOVINE 252

PORCINE 10044

CABALINE 2505

OVINE SI CAPRINE 196

PĂSĂRI 934

15.Mediul economic După cum am subliniat în subcapitolul anterior comuna Pechea este o comună preponderent agricolă. Funcţia agricolă a comunei se materializează în producţia vegetală, producţia animalieră, elemente de activităţi adiacente precum prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere, preponderente mai ales în sectorul privat. În sprijinul activităţii agricole acţionează şi resortul economic de valorificare pe piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute.

Situatia culturilor

20%

6%

48%

20%1%0%0%1%0%2%2%

grauorzoaicaporumbfloarea soareluirapitafasolesfecla de zaharlegumepepeniplante nutretimazare

Efectivele de animale

2%

72%

18%1%7%

Bovine

porcine

Cabaline

Ovine si caprine

Pasari

Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea o serie de persoane juridice în diverse domenii de activitate. Principalele persoane juridice cu capital privat care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei Pechea sunt:

SC FURIOSO SRL – panificaţie; SC MARCEL PROD SRL – mobilă; SC BICOMI SRL – materiale de construcţie; SC NECFARM SRL – agricultură.

16. Protecţia mediului Comuna Pechea cu o activitate economică preponderent agricolă nu este de natură să influenţeze calitatea mediului. Calitatea globală a mediului înconjurător a comunei Pechea este apreciată ca fiind bună. Alcatuită atât din elemente naturale cât şi provenind din desfăşurarea activităţilor umane, mediul înconjurător este dificil de caracterizat, datorită multiplelor sale atribute cât şi relaţiilor complexe dintre acestea, definite ca impacturi. Variabilele ce prezintă caracteristici ale mediului sunt definite ca atribute, iar modificările atributelor furnizează indicatori ai schimbării mediului. La nivelul comunei există un contract de preluare a deşeurilor cu o firmă specializată şi autorizată. Precum in toate zonele rurale din judetul Galati, si in comuna Pechea principal problema de poluare a mediului o constituie fosele septice existente la nivelul gospodariilor umane.

17. Administraţia publică locală Din punct de vedere a administraţiei publice locale comuna Pechea este organizată în conformitate cu legea administraţiei publice locale – comună de gradul III - astfel organigrama comunei conţine:

Primar; Consiliu local; Vice-primar; Secretar; Serviciile de specialitate ale Primăriei.

Compartimentele şi serviciile specifice organizării administrative în cadrul primăriei sunt:

Serviciul comunitar pentru cadastru și agricultură; Serviciu de asistenţă socială şi stare civilă; Birou Financiar Contabil și Încasări Venituri; Compartiment juridic si resurse umane; Compartiment specializat achiziţii publice;

Serviciul Public Comunitar de Evidența Persoanelor (SPCLEP) Pechea;

Serviciu public voluntar pentru situaţii de urgenţă; Compartiment cultură; Compartiment camin cultural; Compartiment biblioteca comunala; Compartiment administrativ; Compartiment piata; Compartiment Poliție Locală. Serviciul paza; Consilier personal primar; Administrator public.

18.Asistenţă socială În cadrul Primăriei Pechea funcţionează serviciul public de asistenţă socială care furnizează servicii primare privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului precum şi identificarea şi monitorizarea asistenţilor personali pentru persoanele cu handicap grav şi are ca scop prioritar susţinerea funcţionalităţii sociale a persoanei în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

Principiile care stau la baza furnizării acestui serviciu social sunt: respectarea drepturilor şi a demnităţii omului; asigurarea autodeterminării şi a intimităţii persoanelor beneficiare; asigurarea dreptului de a alege; abordarea individualizată şi centrarea pe persoane; participarea persoanelor beneficiare; cooperarea şi parteneriatul; recunoaşterea valorii fiecărei persoane; abordarea comprehensivă, globală şi integrată; orientarea pe rezultate; îmbunătăţirea continuă a calităţii; combaterea abuzului asupra persoanelor beneficiare, în cadrul

instituţiilor. Atribuţiile serviciului social sunt:

asigură furnizarea serviciului social în interesul beneficiarului şi în baza contractului încheiat cu aceştia;

asigură furnizarea serviciului social cu titlu permanent, fără găzduire;

întocmeşte proiecte şi programe proprii care să asigure creşterea calităţii activităţii, potrivit politicilor şi strategiilor naţionale, judeţene şi locale;

organizează activităţi de socializare în vederea relaţionării beneficiarilor cu mediul exterior instituţiilor;

acordă sprijin şi asistenţă în vederea prevenirii situaţiilor care pun în pericol siguranţa beneficiarilor;

dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaţii, instituţii şi orice forme organizate ale societăţii civile, în condiţiile legii, în vederea diversificării serviciilor sociale furnizate;

asigură îndeplinirea măsurilor de aducere la cunoştinţa beneficiarilor a prevederilor din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare;

elaborează carta drepturilor, specifică tipurilor de beneficiari cărora li se adresează; instituie măsuri de prevenire şi combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri.

În funcţie de complexitatea problematicii sociale şi a serviciilor sociale acordate de instituţiile publice de asistenţă socială, autorităţile administraţiei publice locale care asigură administrarea şi finanţarea acestora organizează consilii consultative compuse din reprezentaţi ai beneficiarilor şi ai partenerilor sociali, în condiţiile regulamentu lui-cadru.

Conducătorul serviciului public răspunde de buna funcţionare şi administrare a acestuia şi îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

propune autorităţii administraţiei publice locale care asigură administrarea şi finanţarea instituţiei aprobarea structurii organizatorice şi a numărului de personal;

elaborează rapoartele generale privind activitatea serviciului, stadiul implementării obiectivelor şi întocmeşte informări pe care le prezintă autorităţii administraţiei publice locale care asigură administrarea şi finanţarea sau, după caz, consiliului consultativ;

elaborează şi implementează proiecte care au ca scop îmbunătăţirea activităţii de asistenţă socială în instituţie;

propune participarea personalului la programe de instruire şi perfecţionare;

colaborează cu formele organizate ale societăţii civile la acţiuni care vizează ameliorarea asistenţei sociale a grupurilor vulnerabile;

întocmeşte raportul anual de activitate; asigură respectarea prevederilor legale din domeniul furnizării

serviciilor sociale; îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege în sarcina sa.

Beneficiarii serviciului social furnizat au următoarele drepturi: să li se respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, fără

discriminare pe bază de rasă, sex, religie, opinie sau orice altă circumstanţă personală ori socială;

să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea serviciilor sociale, respectiv la luarea deciziilor privind intervenţia socială care li se aplică;

să li se asigure păstrarea confidenţialităţii asupra informaţiilor furnizate şi primite;

să li se asigure continuitatea serviciului social furnizat, atât timp cât se menţin condiţiile care au generat situaţia de dificultate;

să fie protejaţi de lege atât ei, cât şi bunurile lor atunci când nu au capacitate de decizie;

să li se garanteze demnitatea, intimitatea şi respectarea vieţii intime;

să participe la evaluarea serviciilor sociale primite; să li se respecte toate drepturile speciale în cazul minorilor şi a

persoanelor cu handicap. Beneficiarii serviciului social furnizat au următoarele obligaţii:

să furnizeze informaţii concrete cu privire la identitate, situaţie familială, socială, medicală şi economică;

să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale; să contribuie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la plata

serviciilor sociale furnizate, în funcţie de tipul serviciului şi de situaţia lor materială;

să comunice orice modificare intervenită în legătură cu situaţia lor personală.

Situatia asistatilor la nivelul comunei Pechea, conform datelor furnizate de Primarie se prezinta astfel:

ASISTAŢI NUMĂR DE DOSARE

VENITUL MINIM GARANTAT (V.M.G.) ALOCAȚIA PENTRU SUSȚINEREA

FAMILIEI

107

ALOCAȚIA PENTRU SUSȚINEREA FAMILIEI

293

ASISTENȚI PERSONALI PENTRU PERSOANE CU HANDICAP GRAV

33

TITULARI DE AJUTOR PENTU ÎNCĂLZIREA LOCUINȚEI

608

19. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă

Comitetului comunal pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU), îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament aprobat de către Consiliul Local al comunei întocmit potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr.21/2004 (publicată în M.Of.Nr.361 din 26.04.2004), privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ale Hotărârii Guvernului României Nr.1491/2004, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă (publicată în M.Of.Nr.884 din 28.09.2004).

Regulamentul de organizare şi funcţionare al CLSU cuprinde ansamblul

măsurilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă care vizează acţiuni şi măsuri pentru:

avertizarea populaţiei, instituţiilor si agenţilor economici din zonele de pericol;

declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă;

punerea în aplicare a masurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc si, după caz, hotărârea evacuării din zona afectata sau parţial afectată;

intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;

acordarea de ajutoare de urgenţă; instituirea regimului stării de urgenţă, an condiţiile prevăzute de art.

93 din Constituţia României, republicată; solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice; alte măsuri prevăzute de lege.

Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu personalul CLSU şi Centrul Operativ cu Activitate Temporară (COAT) este investit cu exerciţiul autorităţii publice.

CLSU al comunei Pechea are în componenţă: Preşedintele CLSU - primarul; Vicepreşedintele CLSU – viceprimarul. Membrii - secretarul primariei, şefii ai serviciilor deconcentrate,

descentralizate şi de gospodărire comunală, conducătorii ai instituţiilor, regiilor autonome şi ai altor agenţi economici care, prin specificul activităţilor desfăşurate constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. Lista membrilor CLSU este actualizată în funcţie de schimbările intervenite şi de necesităţi.

Consultanţi: experţi şi specialişti din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale sau din instituţii şi unităţi din subordine, reprezentanţi ai unor instituţii şi servicii publice cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă sau potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor, regiilor autonome şi agenţiilor economici cooptaţi în CLSU. Cooptarea consultanţilor în CLSU se face la propunerea membrilor acestuia în baza funcţiilor de sprijin stabilite potrivit legii.

CLSU are următoarele atribuţii principale: informează CJSUGl prin Centrul Operational al Inspectoratului

Pentru Situatii de Urgenta ”General IEREMIA GRIGORESCU” al judetului Galaţi privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;

evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

informează CJSUGl şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate; îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de

organismele şi organele abilitate.

În gestionarea situaţiilor de urgenţă sau a celor potenţial generatoare CLSU îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

În perioada premergătoare unei situaţii de urgenţă :

Organizează aplicarea legislaţiei privind managementul situaţiilor de urgenţă, cu respectarea limitelor de autoritate şi a principiului autonomiei agenţilor economici, instituţiilor şi organelor locale ale administraţiei de stat;

Asigură şi urmăreşte, la nivel local , respectarea de către persoanele fizice şi juridice a legislaţiei în domeniu;

Iniţiază, elaborează şi fundamentează activităţi şi programe de prevenire şi protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, pe baza hotărârilor CJSUGl în vederea alocării de la buget a fondurilor necesare si urmăreşte utilizarea acestor fonduri;

Coordonează pregătirea populaţiei, privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în caz de situaţii de urgenţă, pe localitate , instituţii şi agenţi economici;

Asigură , la nivel local, planificarea şi desfăşurarea exerciţiilor de simulare privind gestionarea situaţiilor de urgenţă;

Propune necesarul de resurse materiale, umane şi financiare pentru acţiuni de prevenire, intervenţii şi refacere în situaţii de urgenţă;

Propune Consiliului Local nivelul fondului de rezervă bugetară, prevăzut la partea de cheltuieli a bugetului local , pentru finanţarea acţiunilor de intervenţie, recuperare şi reabilitare după producerea situaţiilor de urgenţă;

Analizează, periodic, modul de îndeplinire a acţiunilor de prevenire prevăzute în planurile proprii, măsurile privind pregătirea populaţiei şi a factorilor cu răspunderi şi atribuţii în caz de situaţii de urgenţă;

Analizează şi validează măsurile aprobate de preşedinte între şedinţe sau, le corectează ori modifică, după caz;

Stabileşte fluxurile informaţionale, sistemul de comunicaţii şi de înştiinţare - alarmare pentru alarmarea populaţiei, conducerea activităţilor de intervenţie, recuperare şi reabilitare si propune alocarea de catre Consiliul Local a resurselor financiare necesare realizării, menţinerii şi dezvoltării acestor sisteme;

Stabileste sistemul de raportare pe linia situaţiilor de urgenţă la nivel local, daca CJSUGl nu prevede altfel.

În timpul producerii unei situaţii de urgenţă:

Aplică măsurile operative urgente de protecţie şi intervenţie stabilite pentru tipul de risc respectiv, cu respectarea nivelurilor de intervenţie prevăzute în documentele de interventie ;

Informează CJSUGl prin Centrul Operational al Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgentă ”General IEREMIA GRIGORESCU” al

judeţului Galaţi la tel.:112 , 981 , 982 , 460441, fax : 460645, despre situaţia produsă, măsurile întreprinse şi nevoile de sprijin;

Dispune înştiinţarea şi alarmarea autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici şi populaţiei ce pot fi afectate;

Integrează şi coordonează, prin COAT, acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor distructive din zona de competenţă;

Coordonează realizarea funcţiilor de sprijin de către serviciile publice deconcentrate responsabile (la municipii şi orase);

Stabileşte măsuri de urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale necesare desfăşurării activităţii economico – sociale, în zona afectată;

Organizează primirea şi întrebuinţarea în intervenţie a forţelor şi mijloacelor de intervenţie sosite din localităţile vecine, judeţene, naţionale sau din străinătate;

Organizează primirea şi distribuirea ajutoarelor sosite din ţară şi străinătate; hotărăşte şi avizează ajutoarele materiale şi băneşti date de stat pentru populaţie;

Hotărăşte asupra funcţionării unităţilor comerciale, de alimentaţie publică, şcolare precum şi a unităţilor de producţie de primă necesitate pentru populaţia din zona de dezastru;

În perioada intervenţie, refacere şi reabilitare: Asigură planificarea misiunilor şi resurselor până la terminarea

acţiunilor de intervenţie; Desemnează grupul pentru planificarea şi conducerea acţiunilor de

refacere şi reabilitare a zonei afectate; Desemnează echipe de specialişti pentru inventarierea,

expertizarea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse şi le asigură mijloacele necesare desfăşurării activităţilor;

Analizează, în şedinţe extraordinare, cauzele producerii situaţiilor de urgenţă, modul de acţiune a comitetului local, a forţelor şi mijloacelor de intervenţie, concluziile care s-au tras, lecţiile de învăţat şi stabileşte măsuri de îmbunătăţire a activităţilor de prevenire şi limitare a efectelor situaţiilor de urgenţă, de reducere a gradului de vulnerabilitate a comunităţilor faţă de riscul generator de situaţii de urgenţă;

Planifică şi asigură desfăşurarea activităţilor legate de condiţiile de viaţă ale sinistraţilor;

Coordonează şi verifică aplicarea măsurilor sanitare, sanitar-veterinare şi de impunere a legii;

Stabileşte şi sprijină activităţile de repartizare şi utilizare a ajutoarelor materiale şi băneşti acordate de stat, de organizaţii naţionale şi internaţionale; organizează distribuirea acestora;

Avizează documentaţiile privind acordarea fondurilor necesare pentru refacerea lucrărilor de infrastructură;

Reactualizează planurile de protecţie şi intervenţie specifice.

CENTRUL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARA (COAT)

COAT se costituie prin dispozitia primarului. COAT al CLSU este o structură tehnico-administrativă care se activează pe durata stării de alertă sau la ordinul Centrul Operational (CO) al Inspectoratului Pentru Situatii de Urgenta ”General IEREMIA GRIGORESCU” al judetului Galaţi (ISUJGl), precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în situaţii de urgenţă:

Spatiul de lucru al COAT Pechea se stabileşte în biroul secretarului comunei.

Organizarea, dotarea, funcţionarea, stările de pregătire şi fluxurile informaţionale ale COAT al comunei Pechea se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia, elaborat de CLSU , potrivit reglementărilor in vigoare;

Dotarile pentru COAT al comunei Pechea se asigura de catre Primaria comunei Pechea;

COAT coordonează funcţiile de sprijin (asigurate de instituţiile deconcentrate ale ministerelor stabilite prin lege) potrivit prevederilor legale şi regulamentele elaborate de ministerele responsabile (la municipii şi oraşe);

COAT asigură activitatea de secretariat tehnic permanent al CLSU;

COAT se constitue din personalul aparatului propriu al primăriei comunei Pechea, seful COAT fiind secretarul primariei .

La producerea situaţiilor de urgenţă , COAT se completează cu personal cu atribuţii pe linia asigurării funcţiilor de sprijin şi gestionării situaţiilor de urgenţă prin dispoziţie a primarului pe baza propunerilor membrilor CLSU;

Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu personalul COAT este investit cu exerciţiul autorităţii publice;

Pe timpul funcţionării COAT, îndeplineşte următoarele atribuţii principale: centralizează şi transmit operativ la CJSUGl prin Centrul

Operational al Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgentă ”General IEREMIA GRIGORESCU” al judeţului Galaţi, date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă în zona de competenţă administrativ teritorială şi învecinată;

monitorizează situaţiile de urgenţă produse pe raza localităţii şi informează, prin CO, CJSUGl despre evoluţia acestora;

urmăreşte aplicarea prezentului regulament şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;

asigură transmiterea operativă a hotărârilor şi dispoziţiilor de intervenţie forţelor şi mijloacelor proprii sau celor sosite în sprijin sau întărire;

asigură menţinerea legăturilor de comunicaţii cu CO al CJSUGl şi cu celelalte COAT implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă;

stabileşte şi centralizează necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi face propuneri sau înaintează solicitări CO pentru asigurarea acestora;

gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă; îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind

managementul situaţiilor de urgenţă, prevăzute de lege; COAT asigură secretariatul tehnic permanent ale CLSU şi îndeplineşte

următoarele atribuţii specifice: asigură convocarea CLSU şi transmiterea ordinii de zi; întocmeşte planul de alarmă şi asigură alarmarea CLSU la

producerea situaţiilor de urgenţă; primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţele CLSU şi le

prezintă preşedintelui şi membrilor acestuia; execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor; asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de

dispoziţii, pe care le prezintă spre aprobare; difuzează la componentele CJSUGl şi la autorităţile interesate şi

vizate documentele emise privind activitatea preventivă şi de intervenţie;

întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate;

întocmesc proiecte de comunicate de presă; urmăresc realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea

şedinţelor CLSU; gestionează documentele comitetelor CLSU; asigură punctul de contact cu CO al CJSU; îndeplinesc alte sarcini stabilite de CLSU sau de preşedintele

acestuia; Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă, deţinute de

COAT, se gestionează permanent de către persoane din cadrul aparatului propriu al autorităţilor respective.

PARTEA a III-a : OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE

1.Obiective generale Strategia de Dezvoltare Locală se adresează comunităţii locale, care şi-a arătat interesul pentru obiectivele prezentei strategii şi pe care le susţinem, aşa cum reiese din consultarea comunităţii. Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Pechea constau în:

Dezvoltarea infrastructurii de bază în toată comuna şi asigurarea accesului neîngradit al populaţiei şi consumatorilor industriali la această infrastructura (apă-canalizare, electricitate, transport, telefonie, internet, gaze naturale);

Protecţia mediului; Reducerea sărăciei; Regenerare rurală (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor

şi a resurselor de apă contaminate), precum şi reabilitarea rurală prin refacerea şi dezvoltarea centrului civic.

Dezvoltarea economică – prin amenajarea şi dotarea cu utilităţi a unor terenuri, situate în apropierea comunei şi acordarea unor facilităţi în vederea atragerii şi susţinerii agenţilor economici;

Dezvoltarea serviciilor publice. Ţinând cont de condiţiile specifice ale zonei, în subsidiar obiectivelor generale, administraţia locală îşi propune şi îşi asumă totodată responsabilitatea faţă de această zona rurală şi faţă de persoanele defavorizate.

Formularea strategiei porneşte de la următoarele premise:

Să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale locuitorilor (locuinţe şi locuri de muncă la standarde europene);

Să ridice standardul calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi a imaginii în general;

Să ofere oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;

Să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie creativ, participativ şi anticipativ.

În conformitate cu premisele de formulare a strategiei şi cu perspectivele de dezvoltare a comunei Pechea, conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acţiuni care vor conduce la creşterea economică, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă al comunităţii. Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziţiei geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activităţi economice/investiţii. În acest

sens, trebuie urmate doua puncte prioritare: creşterea gradului de atractivitate a comunei (prin îmbunătăţirea imaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare rurală) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investiţii în infrastructură, oferta de terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.) Având în vedere că o aşezare rurală nu este un sistem închis, iar realizarea celor şase obiective principale se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategică rurală, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii: Dezvoltare durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore

de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii economici;

Întărirea capacităţii instituţionale prin: management eficient, definirea şi restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii;

Crearea unei reţele de comunicaţii în scopul schimbului de informaţii cu municipalitatea sau alte comune cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în management rural sau management de proiect);

Realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat; Realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate

finanţa, prin accesarea de programe cu finanţare guvernamentală şi a programelor cu finanţare din fonduri structurale;

Integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare ale comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte;

Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane într-un ciclu natural;

Utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, respectiv emiterea de reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;

Caracterul durabil al arhitecturii, în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de construcţii, design-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor într-un areal, orientarea spaţială a acestora, “structuri verzi” în jurul clădirilor, microclimat;

Realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a recupera moştenirea culturală şi/sau tradiţiile întregii comunităţi locale;

Interzicerea multiplicării serviciilor publice, dacă acestea nu servesc unei nevoi locale;

Fixarea regulilor de utilizare ratională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială;

Analiza capacităţii tehnice de execuţie; Evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;

Evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obţinute;

Identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; Compatibilitatea între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii; Evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii administraţiei locale de a

asigura accesul acestora la locuinţă, locuri de muncă şi servicii publice de bază; Protecţia mediului; Realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori

realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;

Realizarea unor parteneriate cu instituţii publice locale/regionale, care să deserveasca atât locuitorii comunei Pechea cât şi pe cei din comunele învecinate;

Asigurarea publicării informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice, informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).

Realizarea unor parteneriate (asociaţii de dezvoltare intercomunitare), cu administraţiile locale din jur, în vederea accesării unor programe care să conducă la dezvoltarea întregii zone;

Obiective generale

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locale a comunei Pechea sunt: Asigurarea condiţilor pentru crearea unor activităţi rentabile în agricultură,

zootehnie şi alte ramuri ale economiei; Acoperirea terenurilor neproductive şi a terenurilor degradate prin plantarea

arborilor; Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din

Uniunea Europeana pe care România va trebui să le atingă în totalitate; Optimizarea sistemului de sănătate local; Asigurarea accesului neîngradit al populaţiei şi al consumatorilor economici la

infrastructură (apă, canalizare, distribuţie gaze, căi de transport, telefonie); Ajustarea la standardele europene a şcolilor şi grădiniţelor; Luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a înlăturării dezechilibrelor sociale şi

creşterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunităţi investiţionale. În concluzie obiectivul general este dezvoltarea durabilă şi echilibrată a comunei Pechea, prin integrarea aspectelor economice, sociale şi de mediu care vor contribui la valorificarea potenţialului comunei până în anul 2020. Pentru atingerea obiectivului general s-au stalibit 6 direcţii prioritare de dezvoltare:

Infrastructură şi utilităţi;

Economie şi turism;

Mediu;

Învăţământ, sport, cultură şi culte;

Sănătate şi asistenţă social;

Administraţie publică locală.

2.Obiective specifice

O dată identificate direcţiile prioritare de dezvoltare ale comune Pechea, s-a trecut la

definirea obiectivelor specifice.

a)Infrastructură şi utilităţi Transport

Modernizarea tuturor drumurilor comunale care prestează în folosul public nevoile curente ale locuitorilor şi activităţilor economice;

Corelarea sistemului de transport al persoanelor sau de mărfuri.

Utilităţi

Extinderea sistemului de alimentare cu apă, înfiinţarea sistemului centralizat de canalizare şi staţie de epurare;

Dotările lucrărilor de interes public extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spaţiului rural;

Restaurarea clădirilor din patrimoniu şi punerea în valoare a acestora; Respectarea regulilor de folosire durabilă a terenurilor din comună conform

planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţial.

b)Economie şi turism Sprijinirea şi promovarea unei industrii diversificate, mobile şi capabile să dea

posibilitatea de împlinire profesională şi materială a locuitorilor comunei Pechea; Economie productivă de venit la bugetul local; Constituirea unei industrii nepoluante şi durabile; Protejarea întreprinderilor mici care desfăşoară activităţi productive şi participă la

dezvoltarea zonei; Promovarea şi susţinerea unor tehnici eficiente de marketing pentru atragerea

capitalului privat în zonă; Implementarea proiectelor pentru dezvoltarea zonelor turistice, agrement şi de

petrecerea timpului liber. c)Mediu Prevenirea poluării şi păstrarea calităţii aerului; Informarea populaţiei asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate în

locuri neamenajate; Folosirea echilibrată a resurselor de apă şi prevenirea poluării; Susţinerea şi informarea practicilor de agricultură ecologică; Înlăturarea deşeurilor de pe cursurile de apă şi a domeniului public; Organizarea mecanismelor de colectare selectivă a deşeurilor;

Crearea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor; Acoperirea suprafeţelor degradate prin plantarea arborilor pentru prevenirea

degradării terenurilor; Implementarea unui sistem de producere a energiei electrice prin metode

alternative; Implementarea proiectelor de prevenire a riscurilor de calamităţi naturale.

d)Învăţământ, sport, cultură şi culte Accesul neîngrădit de implinire individuală prin educaţie; Accesul la un sistem educaţional perfomant, flexibil şi adaptat condiţiilor din

mediul rural; Organizarea unei baze materiale capabile să mulţumească nevoile legate de

actul educaţional; Orientarea şi sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale; Crearea şanselor pentru reformarea persoanelor adulte; Instruirea şi transmiterea practicilor tradiţionale generaţiilor viitoare; Accesul transparent la sursele de informare tradiţionale şi moderne; Structura spaţiilor destinate activităţilor socio-culturale în concordanţă cu

necesităţile şi mijloacele moderne; Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării şi susţinerii activităţilor sportive în

comună. e)Sănătate şi asistenţă socială Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală; Oferirea unor servicii medicale de calitate către cetăţenii comunei Pechea; Influenţarea în mod sistematizat şi organizat a populaţiei cu privire la accesarea

serviciilor de sănătate la o perioada regulată de timp pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă prin susţinerea şi promovarea modului de viaţă sănătos;

Susţinerea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi);

Întărirea legăturilor dintre Administraţia Publică Locală şi Societatea Civilă pentru rezolvarea problemelor de interes comunitar.

f)Administraţie publică locală Întărirea capacităţii instituţionale a administraţiei publice locale; Instruirea şi specializarea în permanenţă a personalului primăriei şi a celorlalte

instituţii publice; Organizarea de condiţii atractive pentru tineri, atât pentru cei din comună cât şi

pentru cei din exteriorul comunei pentru atragerea acestora în comună; Crearea de facilităţi şi condiţii pentru familile de tineri; Încurajarea înfiinţării a unor suficiente de locuri de muncă în domenii variate de

activitate pentru satisfacerea nevoilor de trai;

Crearea de posibilităţi pentru reconversia profesională în sectoarele importante de pe piaţa forţei de muncă;

Dotarea administraţiei publice locale cu utilaje pentru situaţii de urgenţă.

3.Evaluarea implementării obiectivelor Proiectul de planificare strategică a comunei Pechea trebuie să ia în considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor şi rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe elemente structurale serioase şi să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie să ţină seama de caracteristicile comunităţii locale şi să aibă un caracter permanent (care să includă şi monitorizare nu doar evaluări finale).

Poziţia evaluării în ciclul planificare-evaluare În ceea ce priveşte evaluarea nevoilor, pe măsură ce desfăşurăm o monitorizare a acestora apare necesitatea să acţionăm prin modificarea programului. Obţinem până la urmă un ciclu planificare-evaluare. În primă fază, cea de planificare, vorbim despre formularea unei probleme, conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale acţiunii şi a implicaţiilor lor, evaluarea alternativelor şi selectarea celei mai bune urmată imediat de implementarea acesteia. A doua fază se referă la formularea obiectivelor, scopurilor şi ipotezelor programului, conceptualizarea şi operaţionalizarea componentelor principale ale evaluării: programul, participanţii, condiţiile şi măsurătorile, designul evaluării, detalierea modului în care vor fi coordonate aceste componente, analiza informaţiei şi utilizarea rezultatelor. Astfel, se propune realizarea programelor operaţionale, precum şi a planurilor de acţiune pe baza evaluării nevoilor existente în fiecare domeniu.

Adoptarea programului se va face doar după efectuarea unei analize ex-ante, care poate impune la revizuirea programului. La acest nivel este necesară efectuarea unor analize cost-beneficiu sau cost-eficienţă (dupa caz). După implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de indicatori specifici fiecarui program. Pentru programele cu o desfăşurare mai îndelungată de timp se impune efectuarea unei analize intermediare, care să ne spună în ce măsură operaţiunile programului merg bine şi la timp, precum şi în ce masură sunt îndeplinite obiectivele programului. Pe baza acestei evaluări se pot impune modificări ale programului precum şi implementarea acestor modificări. La încheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare sumativă (orientată spre performanţa programului, valoarea sa pentru societate), care să ne spună în ce măsura programul poate sau trebuie sa fie continuat.

Etapele evaluării

Un program poate fi evaluat atunci când:

o Scopurile şi obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care ar putea să apară, informaţiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;

o Scopurile şi obiectivele programului sunt plauzibile; o Informaţiile necesare pot fi obţinute; o Beneficiarii evaluării au ajuns asupra unui acord asupra modului în care

vor fi utilizate rezultatele acesteia. Forma de evaluare recomandată este aceea participativă, în care sunt implicate toate părţile ce iau parte la program (beneficiarii programului, organizaţia care a implementat programul, partenerii şi finanţatorii programului). Avantajele acestei abordări sunt:

Accent pe participanţi; Gama largă de beneficiari care participă; Scopul este învăţarea; Design flexibil; Metode de apreciere rapidă; Participanţii din exterior vin în calitate de facilitatori.

Indicatori ai programelor

Indicatorii unui program pot fi definiţi drept orice valori care pot fi calculate sau măsurate şi care ne pot da informaţii despre gradul de succes al îndeplinirii obiectivelor unui program. Obiectivele sunt aşteptări exprimate în termeni cantitativi (de exemplu, se asteaptă o creştere economică anuală de 5%) iar indicatorii sunt măsuratori reale, sunt fapte (indicatorul creştere economică se măsoară la trecerea unui an de la anunţarea obiectivului; dacă este mai mare sau egal cu 5%, obiectivul a fost îndeplinit). Pot exista mai mulţi indicatori pentru fiecare obiectiv şi de aceea este foarte important ca indicatorii propuşi să fie cu adevărat cele mai bune măsuri ale îndeplinirii obiectivelor. Evaluarea programelor trebuie legată de efectele pe care şi le propune să le măsoare şi de obiectivele propuse. Indicatorii pot fi grupaţi în şapte mari categorii: beneficii sociale (BS), costuri sociale (CS), rezultate (R), beneficiile programului (BP), costurile programului (CP), outputuri (O) şi inputuri (I). Aceşti indicatori vor fi folosiţi în toate evaluările propuse şi trebuie incluşi (în măsura posibilităţilor) în monitorizarea programelor.

PARTEA a IV- a : PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ

1.Consideraţii generale Planul Local de Acţiune - ca instrument de planificare şi implementare - conţine un set de măsuri şi acţiuni concrete, structurate pe domenii specifice, ce urmează a se aplica gradual, în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare a comunei Pechea. Termenul de realizare a Planului Local de Acţiune corespunde termenului de 7 ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă.

2.Principii si conditii Planul Local de Acţiune se adresează comunităţii locale, drept pentru care măsurile, numărul acestora şi prioritizarea lor, precum şi mecanismele instituţionale de aplicare trebuie să ţină seama de interesele acestei comunităţi. În Planul Local de Acţiune orice măsură ce se concretizează într-un program, sub-program ori proiect va ţine cont de următoarele aspecte:

concordanţa între ţintele fixate în programe, sub-programe, proiecte cu obiectivele generale cuprinse în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă;

existenţa unor resurse financiare limitate, care determină modalitatea de finanţare şi mecanismele juridice pe care se întemeiază un program, sub-program sau proiect;

evitarea efectului de evicţiune, având în vedere resursele limitate; autoritatea publică locală va evalua permanent oportunitatea realizării unei investiţii, nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, ci şi cu cele viitoare, dar şi cu opţiunile populaţiei, astfel încât să încurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală, precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală;

gradul de cunoaştere publică şi susţinere a unui proiect, prin diseminarea informaţiei în rândul comunităţii locale, care presupune existenţa mecanismului de dezbateri şi consultări publice;

implicarea părţilor interesate în realizarea unui program, sub-program sau proiect;

norme de reglementare versus norme de autoreglementare. Autoritatea locală va avea în vedere că sunt situaţii în care organizaţiile non profit sau asociaţiile profesionale îşi pot fixa reguli pe baze voluntare, în situaţia realizării unui proiect fără intervenţia autorităţii publice prin reglementări. De aceea, este bine să se evite supra-reglementarea. Periodic, Planul Local de Acţiune va fi revizuit astfel încât ţintele fixate să ţină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât

revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că pe măsură ce se înaintează în timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică. Din acest motiv specialiştii recomandă ca Planul Local de Acţiune să fie revizuit odată la 2 ani, chiar dacă este proiectat pentru 7 ani.

3. Întărirea capacităţii instituţionale a primăriei Managementul resurselor umane

1. Creşterea nivelului de pregătire profesional:

identificarea necesităţilor şi oportunităţilor de training şi instruire;

corelarea necesităţilor cu potenţialul uman existent;

identificarea unui sistem de training permanent. 2. Utilizarea eficientă a resurselor umane:

identificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a personalului;

pregătirea realizată conform ROF-ului;

personalul să lucreze în domenii de activitate bine definite;

actualizarea permanentă a fişei postului. 3. Creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale:

conştientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat;

functionarea sistemului instituţional să fie transparent pentru fiecare angajat;

acordarea unor stimulente financiare în funcţie de eficienţa activităţii depuse. 4. Îmbunătăţirea politicilor de personal şi de conducere:

îmbunătăţirea colaborării dintre birourile, serviciile şi direcţiile primăriei;

reînnoirea politicilor de funcţionare a birourilor;

evaluarea trimestrială a tuturor angajaţilor din primărie. 5. Legislaţie şi regulamente:

realizarea compatibilităţii instituţionale cu UE;

armonizarea capacităţii instituţionale şi a structurilor de implementare pentru preluarea legislaţiei comunitare;

reglementări locale clare pentru ordine publică şi norme locale pentru regulile de convieţuire:

-Regulamentul de Organizare şi Functionare a aparatului propriu; -Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Direcţiei de Asistenţă

Socială;

-Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Direcţiei Confort Urban; -Regulamentul de Ordine Publică; -Regulamentul privind înfiinţarea şi funcţionarea oborului de animale; -Regulamentul de gestionare privind creşterea animalelor de companie şi

a câinilor comunitari;

Strategii, politici, planuri

Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean:

serviciul public în folosul cetăţeanului;

eliminarea blocajelor birocratice cu care se confruntă cetăţenii şi agenţii economici;

consolidarea şi lărgirea cadrului de participare a societăţii civile la procesul decizional;

elaborarea unei strategii de comunicare operativă cu cetăţenii;

fondarea unui sistem de management al calităţii.

Elaborarea unui sistem de monitorizare a calităţii serviciilor publice: funcţionarii publici din administraţia locală urmează anual cursuri de formare organizate de instituţii specializate, pe domenii specifice:

organizarea activităţii de urbanism şi amenajarea teritoriului;

impozite şi taxe locale;

concepte privind integrarea europeană şi dezvoltarea regională;

resurse umane în administraţia publică;

achiziţii publice;

protecţia socială în România;

managementul proiectelor cu finanţare UE.

Probleme financiare:

gestionarea cât mai eficientă a banului public;

ridicarea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor locale;

creşterea veniturilor prin proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă;

managementul informaţiilor;

corelarea şi integrarea bazelor de date din instituţie;

analiza nevoilor în domeniul software.

4. Strategii de dezvoltare – scenarii

Contextul internaţional ales pentru trasarea scenariilor de dezvoltare a comunei Pechea este definit de (1) aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi aplicarea modelelor europene de dezvoltare socială, economică şi de mediu, şi (2) opţiunea faţă de modelul de dezvoltare durabilă.

În ceea ce priveşte contextul naţional, s-a ţinut seama de scenariile de dezvoltare trasate de strategiile de dezvoltare durabilă pe termen lung, astfel:

scenariul “optimist” în domeniul social, respectiv reforme sociale bine articulate, politici active de dezvoltare socială, repunerea în drepturi, în ordinea fireasca, a actorilor sociali (inclusiv societatea civilă);

prognoze de dezvoltare economică: în ipoteza că se vor aplica politici pro-active de stimulare a ocupării forţei de muncă, de creştere a investiţiilor şi de accelerare a inovării, simulările realizate pun în evidenţă faptul că se pot atinge rate de creştere anuală medie a PIB-ului de peste 5%, cu condiţia menţinerii unei rate a investiţiilor care să nu scadă sub 25% din PIB;

necesitatea integrării politicilor de mediu în politicile economice şi sociale (politici economice, politici agricole, transporturi, dezvoltare regională, mediu urban, mediul rural, etc.).

Contextul local a fost absorbit prin intermediul informaţiilor oferite de analiza SWOT. Analiza SWOT confirmă o serie de avantaje competitive pentru comuna Pechea, pe care se bazează scenariile de dezvoltare, cum ar fi aspectele demografice: populaţia se află într-o uşoara creştere, echilibrată în ceea ce priveşte repartiţia pe sexe şi grupe de vârsta şi cu un spor pozitiv al populaţiei în ultimii ani, accesul la resurse naturale importante, accesul la cai de comunicaţie, politici locale de îmbunătăţire a calităţii vieţii în lucru şi cu surse de finanţare în curs de identificare, politici sociale locale de stimulare a reţinerii a tinerilor, sistem competitiv de învăţământ, mediu de afaceri dinamic în raport cu tendinţele regionale, identitate culturalo-istorică puternică. Problemele care trebuie ameliorate sau eliminate progresiv sunt de naturi diferite, de la lipsa diversificării economiei locale, egalitate de şanse redusă, localizarea pe terenuri dificile ca topografie şi morfologie, până la dependenţa socio-economică faţă de evoluţia agriculturii şi schimbărilor climatice. Protecţia factorilor de mediu este, de asemenea, un element de competitivitate locală datorită aplicării normelor europene care a modelat în ultimii ani preocupare şi constiinţa la nivel de instituţii, agenţi economici şi comunitate locală. Pentru comuna Pechea au fost identificate următoarele trei scenarii de dezvoltare locală:

A. SCENARIUL DEZVOLTĂRII INERŢIALE

Scenariul dezvoltării inerţiale este scenariul în care sunt preluate şi continuate tendinţele şi modelul de dezvoltare din ultimii 15 ani. Acest model subordonează dezvoltarea locală evoluţiei agriculturii, concentrând activitatea economică pe acest domeniu cu derivate în servicii, în agricultură şi zootehnie sau comerţ. Instituţia de administraţie publică locală va continua organizarea şi pregătirea resurselor umane necesare, pe de o parte, bunei desfăşurări interne a activităţii iar pe de altă parte, exploatarea într-o mai bună formă a rezervelor naturale în perioada 2014-2020. Acest lucru va genera o creştere importantă a numărului de resurse umane ocupate în sectoare de activitate diferite de cele existente acum, ca de exemplu cel al construcţiilor, dintre acesţia o parte însemnată se va stabili în comună, ca oportunitate de dezvoltare familială sau personală. Evoluţia favorabilă a exploataţiilor agricole

private din zonă va determina o presiune socială asupra micilor producători care încă mai practică agricultura de subzistenţă. Astfel organizarea acestora în societăţi sau asociaţii agricole, care să le promoveze produsele precum şi consilierea lor pentru a accesa fonduri nerambursabile ar putea genera crearea unei pături de mici întreprinzători cu o stabilitate mai mare la evoluţiile economice zonale. Ritmul transformărilor sociale, a sporirii egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi a integrării grupurilor defavorizate va rămâne lent, datorită păstrării structurii cererii de forţă de muncă actuale .

B. SCENARIUL DEZVOLTĂRII ALTERNATIVE Scenariul dezvoltării alternative este un scenariu care mizează exclusiv pe dezvoltarea bazată pe diversificarea sectoarelor şi activităţilor economice neconexate la evoluţia agriculturii. Resursele naturale şi istorice vor fi intens valorificate respectând principiile de sustenabilitate, declaşându-se astfel o orientare locală către producţie industrială şi industria alimentară, servicii conexe, comerţ, meşteşuguri tradiţionale, etc. Această orientare va diversifica cererea de forţă de muncă locală şi va crea o bază pentru egalizarea şanselor între femei şi bărbaţi; va determina apariţia sau introducerea de noi specializări profesionale. Posibilitatea aplicării acestui scenariu depinde de o serie de motive: aşezarea comunei la o distanţă mică faţă de polul urban Galaţi; existenţa unei infrastructuri dezvoltate; existenţa unei politici de atracţie a investitorilor prin facilităţi fiscale; implicarea autorităţilor locale pentru a facilita investitorilor un acces mai uşor la

infrastructura de bază (apă, drumuri, curent electric, internet). Concentrarea şi sprijinirea dezvoltării sectoarelor slab dezvoltate sau total inexistente, va consuma resursele locale pe termen mediu spre lung, dezavantajând sectoarele care generează în momentul de faţă cea mai mare cerere de forţă de muncă, care reprezintă baza principală de impozitare şi forţa motrice a comunei. Perioada de suprapunere între apariţia şi dezvoltarea sectoarelor alternative şi sectoarele existente (agricultură şi zootehnie) este totală, ceea ce va determina un dezechilibru de înţelegere şi de integrare comunitară, ulterior o scindare a comunităţii, cu repercusiuni în plan social şi economic, în sprijinirea politicilor locale de dezvoltare. Integrarea României în Uniunea Europeană, prin consecinţa de liberă circulaţie a bunurilor şi serviciilor va afecta piaţa locală şi prin urmare vor fi necesare măsuri de prevenire şi protecţie a sectoarelor emergente la nivel local.

C. SCENARIUL DEZVOLTĂRII COMPUSE Scenariul dezvoltării compuse este un scenariu care combină cele două scenarii anterioare, inerţial şi alternativ, în scopul valorificării tuturor elementelor pozitive caracteristice comunei Pechea şi resurse naturale şi umane cu potenţial important de dezvoltare. Acest scenariu propune promovarea şi sprijinirea dezvoltării conexate: agricultură şi zootehnie, în acelaşi timp pregătind comunitatea pentru reţinerea resurselor umane implicate, prin diversificare economică şi un grad sporit de cuprindere a forţei de muncă. Faţă de perioada planificată, acţiunile se vor concentra iniţial pe

sprijinirea eforturilor în dezvoltarea agricolă şi zootehnică a zonei, urmând ca resursele să fie direcţionate treptat către diversificare şi valorificarea durabilă a resurselor locale, astfel încât la expirarea perioadei de planificare comuna Pechea să ofere locuri de muncă în sectoare economice mai puţin explorate în ultimul deceniu, cu oferte importante pentru grupurile dezavantajate locale, pregătite profesional la nivelul cererii. Dezvoltarea treptată a noilor sectoare va permite atenuarea şocului datorat deschiderii graniţelor, şoc care se simte prepoderent în primii doi ani de la aderare. Populaţia de agenţi economici stabili va creşte şi se va diversifica, la fel ca şi baza de impozitare locală. Abordarea compusă va conduce la apariţia de noi subiecte de mediu, legate de noile sectoare, precum şi la noi presiuni de ordin social, datorită cuprinderii sporite a forţei de muncă. Comune pentru toate cele trei scenarii de dezvoltare sunt următoarele presupuneri care determină baza locală de referinţă pentru scenarii şi care sunt în concordanţă cu voinţa politică locală: proiectele locale, sursele de finanţare identificate sau în curs de identificare şi strategiile naţionale de îmbunănăţire a calităţii vieţii: Condiţiile de locuit se vor îmbunătăţi; Terenurile disponibile pentru dezvoltare sunt de dimensiuni mici în vatra

comunei, aflate în domeniul public sau privat al Primăriei Pechea sau în proprietate privată. Terenuri de dimensiuni medii/mari de găsesc în zonele limitrofe comunei;

Sistemele de apă-canal vor acoperi la standarde bune şi foarte bune, zonele de locuit integral şi zonele propuse pentru dezvoltarea investiţiilor din trunchiul principal al comunei, trunchiurile izolate continuând să fie asigurate la standarde prin soluţii specific,

Spaţiile verzi, spaţiile deschise şi zonele de recreere se vor extinde; Finanţarea dezvoltării locale din bugetul local va rămâne ridicată şi constantă

prin raport cu veniturile la bugetul local; Nivelul şi ritmul de creştere economică, a produsului intern brut şi al altor

indicatori care exprimă creşterea calităţii vieţii în comuna Pechea vor urmări modelul de creştere la nivel judeţean şi regional.

Scenariul de referinţă recomandat este scenariul C – Scenariul dezvoltării compuse.

5. Analiza SWOT Strategia de dezvoltare a comunei Pechea nu se poate realiza fără o atentă analiză SWOT. Primaria comunei Pechea, trebuie să îşi însuşească şi să promoveze o viziune strategic în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă dezorganizată, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se pot consuma iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru închegat şi când există o coordonare la nivel strategic. Procesul de planificare strategică (PPS) are ca scop definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunei pe o perioada de 7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra

dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic. Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice locale, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunei. Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice

pentru identificarea priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea raspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al comunei şi mediul extern general şi specific. Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (ameninţări). Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare a comunei Pechea, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile şi pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2014-2020. Punctele tari şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării,

performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice. Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor aparea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale comunei. Amenintarile pot fi concrete sau potenţiale. Întrebări cheie care îndruma analiza strategică:

CE PUTEM FACE?

(Punctele forte si punctele slabe)

CE AM PUTEA FACE

(Oportunitati si amenintari)

STRATEGIE

CE TREBUIE SA NE PREOCUPE?

CUM PUTEM IMPLINI ASTEPTAR ILE

LOCITORILOR COMUNEI?

CE RESURSE SI POTENTIAL

VREM SA DEZVOLTAM?

CE OPORTUNITATI PUTEM

FRUCTIFICA?

CE VREM SA FACEM?

(Valorile comunei si locuitorilor ei)

CE SE ASTEAPTA CEILALTI SA FACEM? (Dorintele locuitorilor comunei)

Rafinare ulterioara

STRATEGIE

În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:

Viaţa economică a comunei Pechea, trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie şi comerţ. Autoritatea publică locală va trebui să investească pentru redresarea vieţii economice a comunei, trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece aceasta produce cele mai mari efecte benefice. Infrastructura necesită îmbunătăţiri continuu, de aceea investiţiile trebuie făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii:

siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor; raportul valoarea investiţie/efecte economico-financiare produse; raportul valoare investiţie/numărul beneficiarilor.

Un alt punct important pentru creşterea atractivităţii comunei il constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le ofera sau pe care ar putea sa le ofere comuna Pechea, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit. Complementar acest lucru va creşte şi atractivitatea turistică a comunei.

Analiza SWOT Resurse umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Populaţia comunei în număr de 10.152 persoane, din care 2261 până în 18 ani şi 1171 peste 70 ani; -Populaţia activă 6720 persoane; -Ospitalitate recunoscută a locuitorilor; -Rată redusă a infractionalităţii; -Forţă de muncă relativ ieftină;

-Îmbătrânirea populaţiei; -Număr relativ mare al persoanelor în vârstă; -Inexistenţa unui centru de asistenţă şi informare rurală; -Adaptarea lentă a populaţiei mature şi vârstnice la schimbările şi provocările lumii

COMUNA PECHEA

1.Dezvoltare economica

Creare locuri de munca

Programe de formare

profesionala

2. Dezvoltare

infrastructura

Competitivitate

Confort social

3.Cresterea

atractivitatii

Cultural

Agrement

-Un număr de tineri cu studii liceale şi superioare; -Disponibilitate de angajare în diferite meserii; -Dorinţa populaţiei de a avea locuri de muncă pe teritoriul comunei.

actuale; -Migrarea persoanelor cu pregătire superioară în special spre mediul urban şi străinătate; -Capacitate financiară relativ scăzută a locuitorilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

-Dezvoltare personală şi pregătire profesională ridicată ţinând cont de relativa apropierea faţă de municipiul Galaţi; -Existenţa unor reglementări care stipulează acordarea de facilităţi a angajatorilor care creează noi locuri de muncă; -Creşterea nivelului de calificare prin participare la programe de pregătire profesională derulate în cadrul proiectelor finanţate prin POS DRU; -Modificarea mentalităţii persoanelor disponibilizate, prin abordarea de atitudini active pe piaţa muncii (căutarea unui loc de muncă, reconversie profesională); -Implicarea autorităţii locale în problemele comunităţii în vederea identificării de soluţii financiare şi materiale.

-Menţinerea tendinţelor de migrare către centrele urbane în special a populaţiei tinere; -Accentuarea procesului de îmbătrânire în mediul rural; -Creşterea somajului în rândul absolvenţilor de liceu; -Creşterea ponderii muncii la negru cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă; -Estomparea tradiţiilor locale odată cu trecerea timpului.

Analiza SWOT

Agricultura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Tradiţie în domeniul agriculturii; -Resursă calificată de muncă în domeniul agricol; -Potenţial de dezvoltare în domeniul zootehnic; -Existenţa suprafeţelor de teren în folosinţă; -Potenţial semnificativ pentru agricultura ecologică; -Existenţa micilor producători agricoli, şi asociaţiilor agricole specializate.

-Infrastructura nedezvoltată; -Locuitorii care exploatează terenurile dispun de resurse financiare limitate; -Lipsa certificării calităţii produselor locale în conformitate cu standardele Uniunii Europene; -Lipsa formelor asociative ale agricultorilor; -Activităţile de creştere a animalelor în gospodării sunt în scădere; -Lipsa unui centru de însămânţare artificial a animalelor; -Inexistenţa unui plan de dezvoltare economică care să cuprindă domeniul agricol.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

-Utilizarea programelor de finanţare -Randamente scăzute în agricultură;

alocate de către UE; -Asocierea unităţii administrative teritoriale în cadrul unui Grup de Acţiune Locală; -Colaborarea cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extra bugetare; -Interesul investitorilor în dezvoltarea durabilă a zonei; -Existenţa proiectelor şi programelor de mediu; -Poziţie geografică avantajoasă faţă de Municipiul Galaţi; -Cooperarea între producători agricoli locali şi agenţi economici activi în domeniul industriei alimentare; -Cadrul legislativ propice pentru stimularea tinerilor calificaţi de a se stabili în mediul rural; -Tendinţa diversificării serviciilor în domeniul agricol; -Posibilitatea înfiinţării de culturi cu valoare ridicată.

-Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei; -Depopularea satelor; -Legislaţie instabilă în domeniul agricol; -Migrarea tineretului cu studii superioare şi lipsa de interes pentru agricultură; -Preţuri ridicate pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole; -Lipsa unor facilităţi privind acordarea unor credite cu dobândă redusă, a garanţiilor şi a perioadelor de graţie.

Analiza SWOT Infrastructura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Existenţa unei bune infrastructuri de transport; -Existenţa unei infrastructuri a drumurilor interioare; -Infrastructura de comunicaţie IT, telefonie fixă şi mobilă ; -Existenţa reţelei de alimentare cu energie electrică; -Existenţa de dotări culturale, sportive şi medicale; -Existenţa sistemului centralizat de alimentare cu apă; -Înfiinţarea sistemului centralizat de canalizare şi staţie de epurare; -Distanţă relativ mică faţă de municipiul Galaţi.

-Starea precară a drumurilor interioare şi mai ales a celor de exploatare agricole; -Poduri şi podeţe într.-o stare avansată de degradare; -Inexistenţa unui sistem de preluare a apelor pluviale; -Număr redus de acces la proprietăţi; -Sistem de iluminat public depăşit ; -Lipsa trotuarelor pentru pietoni; -Lipsa unui sistem video de supraveghere stradală şi a instituţiilor publice.

OPORTUNITATI AMENINTARI

-Existenta programelor de infrastructura finantate din fondurile UE;

-Riscul abandonarii si degradarii fondului vechi construit prin migrarea temporara a

-Posibilitatea atragerii de fonduri in vederea dezvoltarii infrastructurii care sa asigure prerevenirea pe inundatii si calamitati natural; -Deschiderea administratiei publice locale pentru implementarea de proiecte; -Posibilitatea reabilitarii si modernizarii atat a drumurilor interioare cat si a drumurilor de exploatare;.

populatiei in alte zone ; -Aparitia de disfunctionalitati in implementarea proiectelor de infrastructura; -Costul ridicat a documentatiilor preliminare poate impiedica accesarea fondurilor europene. -Birocratia excesiva in procesul de elaborare si implementare de proiecte;

Analiza SWOT

Economic

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Existenta unei infrastructuri convenabile de comunicatii si IT ; -Amplasare teritoriala favorabila fata de municipiul resedinta de judet; -Existenta fortei de munca disponibila in comuna; -Diversitatea domeniilor economice reprezentate de catre micii agenti economici.

-Forta de munca nespecializata; -Capacitatea redusa a administratiei pentru sustinerea proiectelor de investitie in resursa umana si a celor de dezvoltare locala; -Interes scazut al agentilor economici locali pentru formarea profesionala a angajatilor; -Numarul redus al investitorilor straini; -Inexistenta unei strategii in ceea ce priveste stimularea infiintarii de IMM-uri -Promovarea insuficienta a produselor locale; -Lipsa de motivare a locuitorilor comunei de a se angaja; -Scaderea constanta a cerererii si oferte de servicii in plan local; -Inexistenta pietei de materii prime si a celei de desfacere a produselor pe raza comunei; -Lipsa unei piete agroalimentare en-gros; -Lipsa unui agent economic local specializat in strategii de marketing care sa acorde consultant in domeniu pentru agentii economici.

OPORTUNITATI AMENINTARI

-Programe finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune pentru calificare, recalificare, specializare in diverse meserii; -Oportunitati de finantare a agentilor economici locali;

-Legislatie in continua schimbare; -Politica nefavorabila pentru dezvoltarea afacerilor; -Caracterul preponderant agricol al zonei;

-Oportunitati de finantare in cadrul grupului de actiune local; -Cofinantarea din resurse guvernamentale a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rurale si a activitatilor generatoare de venit; -Diversificarea activitatilor economice in special in sectorul serviciilor; -Promovarea si stimularea formelor asociative. -Utilizarea tehnologiilor noi in toate domeniile posibilitatea infiintarii unei baze de agrement.

-Riscul de inundatii in zona; -Criza economica mondiala; -Adaptabilitate scazuta la schimbare atat a mediului privat cat si a fortei de munca; capacitate redusa de sustinere financiara; -Existenta agriculturii de subzistenta; -Conditiile UE dificil de indeplinit de catre agentii economici autohtoni ; -Insuficienta pregatire in vederea accesarii si implementarii proiectelor europene.

Analiza SWOT

Educatie, cultura, social 5.1 Educatie

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Structura organizatorica a scolii este corespunzatoare la nivelul comunei; -Existenta unui management responsabil cu implicare directa ; -Comunicare formala si informala buna; -Monitorizarea activitatii de formare este corespunzatoare si urmareste cunoasterea culturii organizationale a scolii; -Existenta personalului didactic specializat existenta unui numar suficient de elevi care sa asigure functionarea tuturor structurilor scolare; -Existenta relatiilor interpersonale; -Situatia generala la invatatura prezinta rezultate bune; -Putine tendinte de abandon scolar; -Spatii scolare adecvate atat in scoala cat si in gradinita; -Obiective propuse in conformitate cu nevoile de formare; -Existenta in scoala a Cercurilor scolare;

-Politica educationala slaba; -Imposibilitatea formarii la nivel liceal; -Familiile elevilor nu sunt implicate suficient in educatie; -Motivatia cadrelor didactice este relativ scazuta; -Stare materiala precara si nivel scazut de cultura si intruire a unor familii; -Accesul dificil din punct de vedere material la activitatile de perfectionare; -Inexistenta unui centru de tip after-school; -Fonduri insuficiente pentru premierea performantei scolare; -Manuale scolare insuficiente; -Material didactic insuficient.

OPORTUNITATI AMENINTARI

-O buna colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean; -Elevii si familiile acestora sunt pregatite pentru schimbarea modului de abordare a

-Incoerenta politicilor educationale la nivel educational; -Schimbarile prea dese de strategie in cadrul sistemului de invatamant;

procesului instructive-educativ; -Scoala ofera un grad ridicat de siguranta a elevilor; -Existenta retelei de internet. -Programe de finantare europene si guvernamentale pentru sustinerea si modernizarea procesului de invatamant;

-Motivarea morala si salariala nu ajuta cadrul didactic in activitate; -Programe scolare prea incarcate; -Scaderea nivelului de trai elevi, profesori, parinti; -Cresterea numarului de someri in randul parintilor; -Lipsa de experienta si de sprijin pentru elaborarea de proiecte de finantare; -Slaba motivatie a elevilor pentru invatatura; -Migratia copiilor de gradinita spre oras la grupe cu program prelungit; -Migrarea cadrelor didactice; -Impactul nociv si emotionant al unor emisiuni TV; -Existenta pe piata a unor jocuri foarte violente.

Analiza SWOT

5.2 Cultura, culte, activitati sportiv – recreative

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Existenta unui camin cultural; -Existenta a doua monumente in comuna; -Existenta unei biblioteci comunale; -Existenta a bisericilor ortodoxe cu cimitire aferente; -Existenta unui teren de fotbal ; -Existenta unui teatru de vara

-Lipsa unui camin cultural multifunctional cu dotarile aferente; -Participarea scazuta a populatiei la activitati culturale; -Posibilitati financiare reduse pentru promovarea obiectivelor de interes cultural; -Starea de degradare a teatrului de vara;; -Inexistenta unui teren de fotbal la standarde; -Inexistenta unui parc de agrement si a unei zone de joaca pentru copii ; -Participare nesemnificativa a populatiei la activitati care privesc propriile traditii si obiceiuri ; -Lipsa unei trupe de teatru pentru copii si tineret; -Lipsa unui club al persoanelor varstnice.

OPORTUNITATI AMENINTARI

-Stimularea creativitatii si initiativitatii locale prin revigorarea traditiilor cultural-artistice;

-Finantare insuficienta a activitatilor culturale; -Subfinantarea achizitiilor de carte;

-Existenta surselor de finantare pentru conservarea si modernizarea obiectivelor; -Programe de infratire cu alte localitati; -Dezvoltarea unor proiecte in domeniul cultural precum organizarea de festivaluri, expozitii, artisti populari, etc; -Constientizarea populatiei despre rolul si importanta culturii nationale si locale; -Parteneriate cu institutii culturale, judetene, nationale si europene in vederea cunoasterii si promovarii in domeniu;

-Calamitati naturale.

Analiza SWOT

5.3 Servicii sociale

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Pondere medie a populatiei cu nevoi de asistare; -Informare operativa cu privire la toate formele de ajutor de stat; -Administratia locala asigura serviciile minimale pentru protectie sociala. -Existenta in cadrul Primariei a serviciului de Asistenta Sociala;

-Personal insuficient in structurile de resort ale administratiei publice locale; -Inexistenta unui centru de tip after-school; -Inexistenta unui centru de zi pentru persone varstnice; -Perceptia gresita a scopului asistentei sociale din partea populatiei; -Inexistenta unor servicii speciale adresate persoanelor varstnice; -Lipsa spiritului civic si de voluntariat.

OPORTUNITATI AMENINTARI

-Construirea si dotarea unui centru de zi pentru batrani; -Construirea si dotarea unui centru de tip after-school pentru copii; -Existenta la nivel national a programelor de asistenta sociala; -Posibilitatea infiintarii unui magazin de tip economat.

-Migratia continua a persoanelor active a condus la aparitia fenomenului in care copii sunt in grija rudelor; -Costurile ridicate genereaza dificultati in dotarea diverselor obiective de asistenta sociala; -Sistemul de ajutor social nu incurajeaza reintegrarea activa.

Analiza SWOT

Sanatate

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Existenta si buna functionare a cabinetelor individuale de medicina de familie care acopera toata populatia comunei; -Profesionalismul medicilor de familie;

-Lipsa unui centru medical dotat cu aparatura care sa permita efectuarea analizelor medicale; -Dotarea insuficienta a cabinetului

-Existenta unei farmacii. medical; -Neinsusirea normelor de educatie sanitara pentru o mare parte din populatie; -Slaba comunicare in toate domeniile de prevenire; -Lipsa unui centru de recuperare.

OPORTUNITATI AMENINTARI

Fonduri europene pentru construirea centrelor medicale Proiecte de finantare pentru mediul privat

Costurile ridicate ale serviciilor medicale Legislatia in domeniu in continua schimbare

Analiza SWOT

Mediu

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Asezarea geografica a comunei in apropierea paraului Suhurlui; -Potential pentru practicarea agriculturii ecologice durabile; -Oportunitati de valorificare a energiei alternative; -Diverse atractii naturale; -Acces la surse de apa; -Existenta sistemului centralizat de alimentare cu apa si canalizare si statie de epurare;

-Inexistenta sistemului de preluare a apelor pluviale; -Inexistenta unui sistem de colectare selective a deseurilor; -Eroziunea solului din cauza inundatiilor; -Lipsa preocuparilor privind compostarea deseurilor biodegradabile; -Lipsa infrastructurii de monitorizare permanenta a factorilor de mediu; -Lipsa modalitatilor de producere a energiei alternative; -Slaba constientizare a populatiei si a agentilor economici in problematica protectiei mediului; -Inexistenta dotarilor pentru situatii de urgenta; -Nexistenta unui plan de ecologizare local in parteneriat cu agentii economici.

OPORTUNITATI AMENINTARI

-Surse de finantare din fonduri europene; -Posibilitatea infiintari a unui sistem de preluare a apelor pluviale; -Proiecte nationale si europene pentru gestionarea deseurilor; -Linii de finantare pentru dotarea administratiei publice locale cu utilaje pentru situatii de urgenta; -Existenta unei strategii nationale de protectia mediului; -Includerea comunei in cadrul POS Mediu

-Fenomene meteo extreme care conduc la inundatii si calamitati naturale; -Existenta in apropierea comunei a paraului Suhurlui; -Reducerea investitiilor publice; -Orientarea programelor guvernamentale spre alte zone considerate prioritare.

pentru realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare; -Posibilitatea finantarii din bugetul local a unei instalatii de tip eolian care sa ofere independenta energetic institutiilor publice.

Analiza SWOT

Administratie locala

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Experienta in administratie a primarului, consiliului local si personalului de specialitate; -Implicarea activa in problemele societatii; -Existenta spatiului adecvat pentru buna desfasurare a activitatilor administrative; -Existenta logisticii minimale necesare in cadrul primariei; -Pregatirea continua a personalului primariei. -Experienta atat a Primarului cat si a aparatului de specialitate.

-Desele schimbări legislative; -Insuficienta comunicare între instituţiile publice de la diferite nivele; -Necorelarea normelor metodologice cu legile emise; -Interpretări eronate privind impozitele şi taxele.

OPORTUNITATI AMENINTARI

-Cursuri de calificare si pregatire pentru functionarii primariei; -Finantari europene pentru dezvoltarea capacitatii administrative; -Cresterea autonomiei locale; -Implementarea de proiecte pentru mediatizarea legislatiei; -Aplicarea principiului transparentei in activitatea institutiilor publice.

-Capacitate redusa de autofinantare; -Politici discriminatorii in alocarea resurselor financiare de la nivele superioare; -Convulsii sociale; -Neachitarea impozitelor si taxelor locale.

PARTEA a-V-a: DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ŞI MODUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

1.Analiza domeniilor de interes Comuna Pechea şi-a stabilit pentru perioada 2014 – 2020 un sistem de direcţii de dezvoltare şi obiective clare, care vor contribui la realizarea obiectivului general al strategiei. Direcţia : Infrastructură şi utilităţi

Obiective specifice : Îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii de drumuri rutiere în toată comuna; Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri de exploatare agricole; Asigurarea infrastructurii de apă pentru toată populaţia; Înfiinţarea sistemului de canalizare şi staţiei de epurare; Amenajarea de trotuare şi podeţe; Modernizarea iluminatului public în comună; Implementarea sistemului de alimentare cu energie electrică prin metode

alternative; Întreţinerea actualului sistem de alimentare cu apă.

Direcţia : Economie şi turism Obiective specifice: Asigurarea cadrului necesar pentru stimularea realizării de investiţii în comună; Amenajarea unei pieţe agroalimentare moderne; Creşterea numărului de agenţi economici privaţi; Asigurarea infrastructurii necesare pentru centrul civic din localitate; Implementarea proiectelor specifice vor avea ca rezultat scontat:

Creşterea numărului de investitori în comună; Îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei prin creşterea ratei de

ocupare; Dezvoltarea de activităţi non-agricole.

Realizarea unor locuri pentru petrecerea timpului liber şi spaţii de joacă pentru copii.

Direcţia : Mediu

Obiective specifice: Dezvoltarea durabilă a zonei asigurând în permanenţă protecţia mediului natural; Gestionarea eficientă a colectării deşeurilor; Asigurarea infrastructurii necesare pentru prevenirea calamităţilor naturale; Realizarea şi implementarea unui program de prevenire şi combatere a riscurilor

naturale; Asigurarea colectării şi preluării apelor pluviale;

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin crearea de spaţii verzi. Direcţia : Învăţământ, sport, cultură şi culte Obiective specifice: Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ la standarde europene; Dezvoltarea infrastructurii sportive şi petrecerea timpului liber; Creşterea interesului locuitorilor pentru patrimonial cultural; Asigurarea unei infrastructuri culturale la standarde europene; Susţinerea cultelor din comună.

Direcţia : Sănătate şi asistenţă socială

Obiective specifice: Asigurarea serviciilor de sănătate la standarde europene; Dezvoltarea infrastructurii de tip social şi apoi sprijinirea dezvoltării societăţii

civile în domeniul social; Implementarea proiectelor specifice vor afea ca efecte scontate:

asigurarea condiţiilor normale de viaţă pentru toate persoanele cu nevoi sociale;

dinamizarea sectorului social; încurajarea înfiinţării de ONG-uri care să implice mediatizarea şi

respectarea standardelor în domeniu; implementarea de proiecte specifice.

Direcţia : Administraţie publică locală

Obiective specifice : Dezvoltarea serviciilor publice; Asigurarea serviciilor publice în concordanţă cu legislaţia naţională şi europeană; Dezvoltarea capacităţii administrative; Dotarea administraţiei cu utilaje specifice pentru situaţii de urgenţă; Monitorizarea comunei pentru prevenirea şi combaterea infractionalităţii.

2.Proiecte propuse

Direcţia : Infrastructură şi utilităţi

Tip proiect Perioada de implementare

Surse de finanţare

Modernizarea infrastructurii de drumuri comunale

2014 – 2020

Fonduri Europene / Buget

naţional / Buget local

Modernizarea drumurilor de exploatare

2014 – 2020

Fonduri europene - PNDR

Construirea unui sistem de 2014 – 2020 POS MEDIU / Buget Local

preluare a apelor pluviale.

Amenajarea de trotuare publice

2014 – 2020

Buget naţional / Buget local

Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat

public

2014 – 2020

Buget naţional / Buget local

Înfiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu

gaze

2014 – 2020

Fonduri europene / Parteneriat public privat

Întreţinerea în permanenţă a infrastructurii rutiere

2014 – 2020 Buget local

Construirea de piste pentru biciclişti

2014 – 2020 Buget naţional / Buget local

Amenajarea unor parcuri cu spaţii de joacă pentru copii

2014 - 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Reabilitarea podurilor şi podeţelor existente

2014 - 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Asigurarea accesului la proprietăţi

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Direcţia : Economie şi turism

Tip proiect Perioada de implementare

Surse de finanţare

Sprijinirea mediului de afaceri prin înfiinţarea unei structuri de tip laborator de

afaceri

2014 – 2020

Fonduri europene – Programul operaţional

regional

Asigurarea accesului la programe de updatare

tehnologică sau retehnologizare conform

normelor UE

2014 – 2020

Fonduri europene –

Programul operaţional regional

Promovarea şi prezentarea pe site-ul primăriei a

firmelor mici

2014 – 2020 Fonduri europene – Programul operaţional regional / Buget local

Campanile de promovare a comunei Pechea

2014 – 2020 Buget local / Parteneriate public private

Promovarea tradiţiilor din zonă

2014 – 2020 Fonduri europene

Amenajarea une pieţe agroalimentare

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Promovarea cooperării locale, regionale, naţionale

şi internaţionale

2014 – 2020 Fonduri europene – POS CCE / Buget local / Alte

fonduri

Cooperare transfrontalieră 2014 – 2020 Programul operaţional de

pentru dezvoltarea mediului de afaceri

cooperare România – Ucraina – Republica

Moldova

Diversificare ofertei pentru petrecerea timpului liber

2014 – 2020 Buget naţional / Buget local

Creşterea capacităţii de autofinanţare prin crearea

de locuri de muncă

2014 – 2020 Parteneriat public privat / Fonduri europene

Amenajarea centrului civic din localitate

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Direcţia : Mediu

Tip proiect Perioada de implementare

Surse de finanţare

Salubrizare şi colectarea selectivă a deşeurilor

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Utilizarea energiei regenerabile prin

asigurarea energiei electrice cu ajutorul

energiei eoliene

2014 – 2020 Buget naţional / Buget local

Înfiinţarea unui sistem de colectare a apelor pluviale

2014 – 2020 Buget local

Realizarea unui plan de ecologizare a comunei

2014 – 2020 Parteneriat public privat / Buget local

Programe pentru reducerea poluării

2014 – 2020 Fonduri europene – POS CCE

Programe de conştientizare a populaţiei

2014 – 2020 Buget naţional

Dotarea cu utilaje necesare pentru situaţii de urgenţă

2014 – 2020 Buget naţional / Buget local

Construirea unui dig de apărare împotriva

inundaţiilor în nordul comunei

2014 – 2020

Fonduri europene / Buget

naţional

Ecologizarea cursurilor de apă – Pârâul Suhurlui.

2014 – 2020 Fonduri europene – POS Mediu / Buget naţional

Realizarea de spaţii verzi 2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Proiect pentru prevenirea riscurilor naturale

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Direcţia : Învăţământ, sport, cultură şi culte

Tip proiect Perioada de implementare

Surse de finanţare

Modernizarea şi dotarea căminului cultural

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Construirea unei baze sportive

2014 – 2020 Buget naţional / Buget local

Extinderea şcolii pentru amenajarea laboratoarelor

specifice

2014 – 2020

Buget naţional / Buget local

Dotarea cu material didactic a şcolilor

2014 – 2020 Buget naţional / Buget local

Modernizarea infrastructurii de IT

2014 – 2020 Fonduri europene – POS CCE

Conservarea şi punerea în valoare a culturii,

obiceiurilor şi tradiţiilor locale

2014 – 2020 Fonduri europene – programul operaţional

regional

Sprijinirea învăţământului vocaţional, profesional şi

tehnic

2014 – 2020 Fonduri europene – POS

DRU

Sprijinirea agenţilor economici care investesc în calitatea resurselor umane

2014 – 2020 Fonduri europene – POS

CCE

Promovarea de programe, de formare şi revonversie

profesională

2014 – 2020 Fonduri europene – POS DRU / POS CCE

Diversificarea profilelor de învăţământ cu adaptarea la

noile cerinţe

2014 – 2020 POS DRU

Promovarea potenţialului

cultural

2014 – 2020 Programul operaţional de cooperare România – Ucraina – Republica

Moldova

Reabilitarea Teatrului de Vară.

2014 - 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Construirea unui nou cimitir 2014 - 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Asigurarea costumelor populare tradiţionale şi a intrumentelor necesare

promovării tradiţiilor

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Direcţia : Sănătate şi asistenţă socială

Tip proiect Perioada de implementare

Surse de finanţare

Construirea unui cămin de zi pentru bătrâni

2014 – 2020 Fonduri europene – programul operaţional

regional

Înfiinţarea serviciului tip after-school

2014 – 2020 Fonduri europene / PNDR

Construirea şi dotarea unui centru medical

2014 – 2020 Fonduri europene – programul operaţional

regional

Implementarea de programe, de asistenţă

pentru persoanele defavorizate

2014 – 2020 Buget naţional

Sprijinirea tinerilor în vederea obţinerii unui loc

de muncă

2014 – 2020 POS DRU

Sprijinirea persoanelor interesate în dezvoltarea

unei mici afaceri

2014 – 2020 POS DRU

Sprijinul acordat implementării unor politici pro-active de combatere a

şomajului

2014 – 2020 POS DRU

Promovarea programelor de combatere a sărăciei

2014 – 2020 POS DRU

Dezvoltarea gamei de servicii pentru persoanele

cu handicap

2014 – 2020 POS DRU

Implementarea unei campanii împotriva violenţei

domestice

2014 – 2020 Buget national

Construirea unor case sociale

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Direcţia : Administraţie publică locală

Tip proiect Perioada de implementare

Surse de finanţare

Dezvoltarea capacităţii administrative

2014 – 2020 Fonduri europene / Program operational DCA

Perfecţionarea personalului primăriei

2014 – 2020 Buget naţional

Creşterea gradului de calificare a funcţionalilor

2014 – 2020 Program operaţional DCA

Creşterea gradului de comunicare digitală

2014 – 2020 Fonduri europene

Reabilitarea şi extinderea sediului Primăriei

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Achiziţionarea utilajelor pentru situaţii de urgenţă

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget naţional / Buget local

Implementarea sistemului de monitorizare video

2014 – 2020 Buget naţional / Buget local