strategia de dezvoltare comuna agigea

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI AGIGEA

PRIMĂRIA COMUNEI AGIGEA 2008‐2018


1

CUPRINS

1. CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ 1.1. Evoluţia istorică a dezvoltării rurale în Europa 1.2. Situaţia actuală 1.3. Pilonul 1: Organizaţii comune de piaţă 1.4. Pilonul 2: Dezvoltarea rurală 1.5. Actori instituţionali ai politicii agricole

2. CONTEXTUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ 2.1. Succintă prezentare generală a ţării 2.2. Descrierea generală a spaţiului rural 2.3. Contextul macroeconomic al dezvoltării rurale 2.4. Documente strategice şi operaţionale, prin care se stabilesc priorităţile de

dezvoltare rurală ale României 2.4.1. Programul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013 2.4.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2.4.3. Programele Operaţionale (PO) 2.4.4. Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală

3. IMPLEMENTAREA POLITICILOR NAŢIONALE ŞI EUROPENE ÎN CONTEXTUL REGIONAL ŞI JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE A COMUNITĂŢILOR RURALE 3.1. Contextul regional de dezvoltare rurală

4. POLITICA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-EST 4.1. Prezentarea generală a Regiunii

4.1.1. Cadrul geografic şi istoric 4.1.2. Organizare administrativă

5. CONTEXTUL JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ 5.1. Coordonate generale ale judeţului 5.2. Relieful 5.3. Populaţia 5.4. Clima 5.5. Strategia 5.6. Obiectivul general 5.7. Obiectivele calitative 5.8. Obiectivele principale 5.9. Diversificarea şi extinderea bazei industriale 5.10. Valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea mediului rural 5.11. Dezvoltarea turismului şi modernizarea serviciilor adiacente 5.12. Dezvoltarea potenţialului de resurse umane 5.13. Gospodărire unitară, raţională şi complexă a apelor


2

5.14. Infrastructura tehnică de circulaţie şi transport 5.15. Turismul 5.16. Reţeaua de localităţi 5.17. Locuinţe 5.18. Reţeaua de dotări publice

6. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE A COMUNEI AGIGEA 6.1. Coordonate generale 6.2. Istoric 6.3. Coordonate geografice 6.4. Relieful, caracteristici geologice 6.5. Hidrografia 6.6. Solurile 6.7. Rezervaţii naturale 6.8. Clima 6.9. Suprafaţa şi potenţialul natural al comunei 6.10. Populaţia - elemente demografice şi sociale 6.11. Forţa de muncă – domenii de activitate 6.12. Sănătate şi asistenţă socială 6.13. Infrastructura

6.13.1. Infrastructura de transport 6.13.2. Alimentare cu apă şi canalizare 6.13.3. Mediu – managementul deşeurilor 6.13.4. Alimentarea cu energie electrică 6.13.5. Energia termică 6.13.6. Reţeaua de telecomunicaţii 6.13.7. Infrastructura educaţională 6.13.8. Cultură, culte, obiective istorice

6.14. Economia 6.15. Serviciul administraţie publică locală 6.16. Compartiment audit 6.17. Serviciul financiar, contabilitate, taxe şi impozite 6.18. Serviciul urbanism, tehnic-investiţii 6.19. Siguranţa cetăţeanului 6.20. Transportul local

7. ANALIZA SWOT 8. VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICO–SOCIALĂ A LOCALITĂŢII 9. PLANUL DE MĂSURI ŞI ACŢIUNI 10. PORTOFOLIUL DE PROIECTE


3

1. CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ

1.1 Evoluţia istorică a dezvoltării rurale în Europa

Începând cu anul 1973, are loc o perioadă de conştientizare a dimensiunii teritoriale a sărăciei (80% din săracii lumii trăiesc în mediul rural). Actorii internaţionali introduc în discursul public dimensiunea rural – urban, pliindu-şi diversele problematici globale pe acest „calapod”. Tonul noilor abordări a fost dat de unele agenţii ale Naţiunilor Unite care au constatat acutizarea problematicilor în mediul rural şi au atenţionat asupra necesităţii abordării diferite, specifice, integrate şi multisectoriale a acestuia.

Demersurile ulterioare la nivel global au fost destul de greoaie şi intermitente. În urma multor cercetări şi studii consecutive şi în cadrul multor dezbateri regionale sau globale, s-a ajuns la elaborarea unui set conceptual închegat în ceea ce priveşte abordarea politicilor de dezvoltare a mediului rural. Concepte prioritare, cum ar fi cel de dezvoltare economică, socială sau umană au fost treptat suprapuse, intersectate sau nuanţate. După creşteri successive pe diverse dimensiuni a fost elaborat un concept mai „acoperitor” decât toate celelalte, şi anume, cel de dezvoltare durabilă. Conceptul de dezvoltare sustenabilă promovat de forurile Naţiunilor Unite se referă, în principal, la: 1. dezvoltare economică echitabilă şi echilibrată; 2. un nivel ridicat al angajării, al coeziunii sociale şi al includerii; 3. asumarea responsabilităţii pentru folosirea resurselor naturale şi a protecţiei mediului; 4. politici coerente, deschise şi transparente; 5. cooperare internaţională pentru promovarea dezvoltării sustenabile la nivel global. Dezvoltarea rurală în Europa a fost implicit cuprinsă în Politicile Agricole Comune (PAC) (Common Agricultural Policy).

1.2 Situaţia actuală Trei noi provocări cruciale pentru agricultura UE se ridică în domeniul schimbărilor climatice, al managementului resurselor de apă şi bioenergiei. Din acestea trei, schimbările climaterice reprezintă pilonul de susţinere al celorlalte două, influenţând evoluţii în alte două zone. În procesul de diminuare a efectelor schimbărilor climatice, agricultura UE a contribuit mai mult decât alte sectoare la restricţionarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru s-a realizat în principal prin îmbunătăţirea metodologiei de producţie (de ex. folosirea mai eficientă a îngrăşămintelor, folosirea redusă a bălegarului etc) şi diminuarea numărului de vite. Pe viitor însă, sectorului agricol i se va cere să îşi aducă o şi mai mare contribuţie, ca parte integrantă a strategiei globale UE privind diminuarea emisiilor.


4

Agricultura UE este însă în mare măsură supusă schimbărilor climatice. Mare parte a îngrijorărilor se leagă de incertitudini privind cantitatea de precipitaţii, fenomene climatice extreme, nivelul temperaturilor, resursele de apă disponibile şi condiţiile de sol. În consecinţă, se impune necesitatea unor ajustări menite să permită îmbunătăţirea practicilor de adaptare. Recenta Cartă Verde referitoare la adaptarea la schimbările climaterice cere UE să contribuie şi pe mai departe la diminuarea efectelor schimbării climei. Foaia de parcurs a UE privind sectorul energetic, regenerabilă, a stabilit obiective obligatorii privind cota de bio-combustibili (10%) şi energii regenerabile (20%) din totalul consumului de combustibil şi energie până în anul 2020. Aceste obiective ţintă sunt strâns legate de scopul diminuării schimbărilor climatice şi probabil vor avea un impact important asupra agriculturii UE. În acelaşi timp, principalul scop al agriculturii europene va continua să fie producţia alimentară şi de nutreţuri. Aşa cum s-a prevăzut deja în cadrul Comunicatului Comisiei privind cantităţile mici de apă şi seceta (iunie 2007), HC (controlul de sănătate) oferă posibilitatea analizării modului de includere pe viitor a problemelor privind managementul resurselor acvatice în categoria instrumentelor relevante ale PAC. Este esenţial ca agricultura UE să aibă un management durabil al resurselor de apă, în lipsa acestuia presiunile exercitatea asupra atât a cantităţii, cât şi a calităţii apei folosite în agricultură va creşte considerabil.

1.3 Pilonul 1: Organizaţii Comune de Piaţă În Tratatul de la Roma sunt definite obiectivele PAC. Pentru realizarea acestora s-a constituit un sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia, comerţul şi prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de orgfanizaţii comune de piaţă. Circa 90% din produsele agricole fac parte dintr-o organizaţie comună de piaţă. Pieţele produselor agricole au mecanism general funcţionare bazat pe un sistem complex de reglementare a preţurilor de comercializare a produselor. În fiecare an, Consiliul stabileşte trei niveluri de preţ ale produselor care intră în incidenţa PAC: preţul indicativ, preţul de intervenţie şi preţul prag.

1.4 Pilonul 2: Dezvoltarea Rurală După elaborarea de către Comisie a documentului strategic Agenda 2000 componenta de dezvoltare rurală a devenit al doilea pilon al PAC. În Regulamentul Consiliului nr. 1257/17 obiectivele politicii de dezvoltare rurală sunt:

- Ameliorarea exploataţiilor agricole, - Garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole, - Asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor, - Protecţia mediului, - Dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de


5

locuri de muncă, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole şi a întări substanţa economică şi socială a zonelor rurale, - Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea şanselor egale. Principiile care stau la baza dezvoltării rurale sunt: - Principiul multifuncţionalităţii agriculturii, - Principiul abordării multisectoriale, - Principiul flexibilităţii financiare, - Principiul transparenţei în elaborarea programelor de dezvoltare rurală. Măsurile de politică de dezvoltare rurală sunt: măsurile însoţitoare şi cele de

modernizare şi diversificare a exploataţiilor agricole. 1.5 Actori instituţionali ai politicii agricole Politica agricolă comună este constituită în jurul a doi piloni: organizaţiile

comune de piaţă şi dezvolatrea rurală. În elaborarea şi gestioanarea măsurilor de politică agricolă s-au implicat următoarele instituţii: Consiliul UE pentru Agricultură şi Pescuit, Parlamentul European şi Comisia Europeană. Consiliul are puterea legislativă. Atribuţiile Comisiei Europene sunt următoarele: iniţiativa legislativă şi implementarea Politicii Agricole Comune. Comisia este asistată de Comitete, care sunt de trei feluri: comitete pentru managementul organizaţiilor comune de piaţă, comitete de reglementare şi comitete consultative.

2. CONTEXTUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ

2.1 Succintă prezentare generală a ţării Relieful

Natura a fost foarte generoasă cu România, ţară a cărui relief nu este doar variat dar şi armonios distribuit. Relieful este aranjat în trei mari etaje, bine diferenţiate: cel mai înalt reprezentat de Munţii Carpaţi, cel de mijloc de Subcarpaţi şi dealuri şi podişuri, şi cel mai jos reprezentat de câmpii, de văile râurilor şi de Delta Dunării. Principala caracteristică a reliefului românesc este dispunerea sa în forma de amfiteatru.

Munţii se întind în formă de arc în partea centrală acoperind 31% din suprafaţa ţării, dealurile şi podişurile care pornesc în continuare ocupă 36%, iar câmpiile, ce se întind în sudul şi în vestul ţării, aproximativ 33%.


6

Râuri şi Lacuri

Râurile

Reţeaua de râuri are formă radială, 98% dintre râuri izvorând din Munţii Carpaţi şi varsându-se, direct sau prin intermediul altor râuri, în Dunăre. Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsă în Marea Neagră prin trei braţe (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formează o deltă. Principalele râuri sunt: Mureş (761 km pe teritoriul României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomiţa (417 km), Someş (376 km pe teritoriul României), Argeş (350 km).

Lacurile

Există în jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafaţă ce depăşeşte 1 km pătrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim 425 km pătraţi, Sinoe 171 km pătraţi) şi lacurile formate de-a lungul malurilor Dunării (Oltenia 22 km pătraţi, Brateş 21 km pătraţi). Lacurile glaciare se întâlnesc în Munţii Carpaţi (Lacul Bucura, cu o suprafaţă de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). În afară de acestea mai există lacuri facute de om, importante pentru puterea energetică pe care o înmagazinează, cele mai importante fiind cele de pe Dunăre la Porţile de Fier II (40.000 ha) şi Porţile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decât

la Portile de Fier II), dar şi cel de Stânca-Costeşti (5,900 ha) pe Prut şi de la Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).

Apele cele mai importante ale României sunt:

Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni şi ca debit(după Volga), având 2860 de kilometri, dintre care 1050 km se află în România. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii km pătraţi. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră. Sectorul inferior, de la Baziaş la vărsare, are 1075 km, dintre care 144 km sunt parcurşi printr-un defileu, cu o porţiune numită ,,Cazane''. Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.


7

Clima

Clima României este temperat-continentală, cu precipitaţii relativ reduse şi cu diferenţe mari între anotimpuri.

Vara este un anotimp călduros, care durează de la sfârşitul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud şi Vest. În sudul României există peste 25 de zile "tropicale" (cu temperaturi peste 300, chiar 350 C) şi peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 250-300 C). Temperatura maximă absolută din România este de +44.50 grade C, şi s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, la data de 10.08.1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantităţi mari de precipitaţii. De notat că în zonele montane din Nord şi Centru vara este un anotimp temperat, cu puţine zile tropicale sau de vară, şi cu nopţi răcoroase.

Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziţie, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a doua parte a lunii octombrie vin primele îngheţuri, iar în noiembrie primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul ţării.

Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -200 C sau chiar sub (recordul este de -38,5, la Bod, lângă Braşov, înregistrat la data de 25.01.1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitaţii cât şi datorită creşterilor frecvente de temperatură. În Sud şi Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topeşte şi reface de câteva ori în decursul unei ierni.

Primăvara este un alt anotimp de tranziţie, relativ scurt. Temperatura creşte cu repeziciune, îngheţurile dispărând în luna aprilie.

Temperatura medie anuală variază de la 110 C în lunca Dunării, la 60 C în Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 260 C şi 180 C tot în funcţie de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 00 C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la – 60 C (în depresiuni).

Precipitaţiile sunt moderate. De la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitaţiile cresc, depăşind pe alocuri 1000 mm pe an. La altitudini mai mari de 1800 m, precipitatiile au o valoare de 1000-1200 mm/an. Media anuală a precipitaţiilor, urmând scăderea treptată a influenţelor oceanice şi mediteraneene, scade uşor de la vest la est. Media anuală a precipitaţiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele


8

montane (1.000 - 1.400 mm/an) şi progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind 500 mm/an, iar în Dobrogea şi Delta Dunării coborând până la 400 mm/an.

Vegetaţia

Pădurile, care în antichitate şi evul mediu acopereau aproape întreaga suprafaţă a României (exceptând sud-estul ţării), au facut loc treptat terenurilor agricole. În zilele noastre pădurile ocupă 26,2% (6. 366.000 ha) din suprafaţa ţării, constând în păduri de fag (în jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), păduri de conifere (1,9 milioane ha). Se mai întâlnesc şi alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Păşunile alpine acoperă arii extinse la altitudini ce depăşesc 1.800 m şi sunt folosite în principal pentru creşterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafaţa totală) sunt afectate în mod vizibil (au devenit aride) de poluarea cu compuşi sulfurici sau cu alţi compuşi proveniţi din emisiile industriale.

Fauna

Fauna României a fost şi este încă una din cele mai bogate şi variate din Europa, conţinând specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagră, ursul brun, cerbul carpatin, lupul, râsul, jderul, cocoşul de munte sunt specii ce populează munţii, iepurii, vulpile, mistreţii, căprioarele, potârnichile, pitpalacii sunt intâlniţi pe dealuri şi în zona de câmpie. Delta Dunării cu o arie de 5.050 km pătraţi (din care 4,340 km pătraţi pe teritoriul României) ramâne sanctuarul păsărilor sălbatice şi a peştilor (crap, ştiucă, şalău, somn, etc.). Sturionii (de la care se obţine caviarul) pot fi găsiţi pe cursul inferior al Dunării iar delfinii, heringii, căluţii de mare, chefalii în Marea Neagră.

Pescuitul intensiv şi creşterea poluării (la care s-a adăugat şi braconajul în ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peşte în ultimele două decenii. Extinderea zonelor populate a redus libertatea de mişcare a animalelor şi resursele de vânatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani. Protecţia mediului

Preocupările pentru protecţia mediului natural s-au facut resimţite încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a făcut tranziţia de la atitudinea de admirare pasivă a frumuseţilor naturii la cea activă de acţionare pentru protecţia ei şi de prevenire a exploatării abuzive a bogăţiilor naturale. Prima lege pentru protecţia mediului (Legea pentru Protecţia Monumentelor Naturii) a fost adoptată în 1930 şi, un an mai târziu, a luat fiinţă Comisia penru Protecţia Monumentelor Naturii care funcţionează şi


9

astăzi sub patronajul Academiei României.

Aceasta lege a fost urmată de multe alte reglementări, dar Legea de protecţie a mediului a fost efectiv adoptată abia în 1973. În prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in România, acoperind o suprafaţă totală de 1.200.000 ha. În afară de acestea există trei rezervaţii ale biosferei, 14 parcuri naţionale şi 362 rezervaţii naturale. Parcul Naţional Retezat (care a luat fiinţă în 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinţă în 1990) şi Delta Dunării (rezervaţie înfiinţată în 1938) au fost incluse de UNESCO în cadrul rezervaţiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate.

Populaţia

La 1 ianuarie 1998 România avea o populaţie de 22.526.096 ( aproape de cea din Venezuela sau din Malaiesia), situându-se pe locul 43 în lume şi pe locul 13 în Europa din acest punct de vedere. În mediul urban trăiesc 12.387.000 locuitori ceea ce înseamnă un procent de 55,0% din populaţia totală a ţării, iar în cel rural 10.139.000 locuitori, adică 45,0%. Populaţia pe sexe: bărbaţi 11.027.000 (49%) şi femei 11.499.000 (51%). 24 de oraşe au peste 100.000 de mii de locuitori; în ele trăiesc 7.007.000 locuitori, care reprezintă 56% din populaţia urbană. Principalele oraşe în raport cu numărul de locuitori sunt: Bucureşti (2,032,000), Iaşi (349,000), Constanţa (344,000), Cluj-Napoca (333,000), Galaţi (332,000), Timişoara (327,000), Braşov (316,000), Craiova (314,000), Ploieşti (253,000) şi Brăila (234,000). Creşterea populaţiei (după anii de recensământ): 8.600.000 (1859); 12.923.600 (1912); 14.280.729 (1930); 15.872.624 (1948); 17.489.450 (1956); 19.103.163 (1966); 21.559.910 (1977), 22.810.035 (1992). Numărul maxim de locuitori a fost atins în 1989 - 23.151.564. Astăzi în jur de 8 milioane de români traiesc în afara graniţelor ţării.

Densitatea (1998): 94.5 loc/km pătrat, aproape aceeaşi cu cea din Austria sau din Slovenia, pe locul 74 în lume şi 26 în Europa.

Rata natalităţii: 10,5 %, rata mortalităţii 13,2%, sporul natural: - 2,7%, sporul natural negativ a fost înregistrat încă din 1992 şi a avut ca rezultat diminuarea populaţiei ţării. Se înregistrează 6,5 căsătorii şi 1,54 divorţuri în medie la mia de locuitori. (date din 1997)

Speranţa de viaţă (1994-1996): 69,05 ani, 65.30 ani pentru barbaţi şi 73.09 ani pentru femei, 69.84 ani în zona urbană, 67.99 ani în cea rurală.

Structura pe vârste (1 ianuarie 1998): 0-14 ani – 19.2%, 15-59 ani – 62.3%, 60 ani


10

şi peste – 18.3%.

Structura etnică. În conformitate cu recensământul din data de 7 ianuarie 1992 populaţia României era 22.810.035 din care 20.408.542 (89,4%) români şi 2.401.493 (10,6%) minorităţi etnice. Din totalul de minorităţi etnice 1.624.959 (7,1% din totalul populaţiei României) maghiari; 401.087 (1,7%) romi; 119.462 (0,5%) germani; 65.764 (0,3%) ucrainieni; 8.955 (0,04%) evrei.

Emigrarea. Între 1990 si 1996 un număr de 255.034 de cetăţeni români au emigrat, dintre care 99.715 etnici germani. În 1990, 96.929 persoane au emigrat şi în 1996 - 21.526. În aceeaşi perioadă 27948 persoane s-au repatriat.

Capitala Bucureşti municipiu având populaţia de 2.032.000 (1998). Situat în sudul ţării, în Câmpia Româna (altitudine 85 m), oraşul datează din secolul al 14-lea şi este atestat pentru prima dată în 1459 ca resedinţă a domnitorului Vlad Tepeş. Capitala Valahiei între secolele 17 şi 19 şi a Romaniei din anul 1862. Aeroporturi si Porturi

Aeroporturi: Cel mai important aeroport international este Bucureşti-Otopeni (deschis în 1970), situat la 18 km de Bucureşti (el a preluat zborurile externe de la vechiul aeroport civil de la Băneasa). 15 oraşe au aeroporturi: Constanţa - Mihail Kogălniceanu, Timişoara, Arad, Sibiu, Suceava (toate şi pentru trafic international), Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Tulcea.

Porturi: Cel mai mare port românesc şi de asemenea cel mai mare port la Marea Neagră, cu un trafic de peste 80 milioane de tone pe an şi care poate primi vapoare de peste 150.000 dwt este Constanţa (ridicat pe locul vechii cetăţi Tomis, fondată de greci în secolul al VI-lea î.H.). Alte porturi la Marea Neagră sunt Mangalia ( vechea colonie greacă Callatis, datând tot din secolul al VI-lea î.H.) şi Sulina. Principalele porturi la Dunăre, multe din ele datând încă din vremea romană, sunt: Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavoda. Trei porturi - Brăila, Galaţi şi Tulcea - sunt atât porturi fluviale cât şi porturi maritime, putând primi nave de peste 7500 dwt şi cu un pescaj de 7 m.

Canalul Dunăre-Marea Neagră: Construit între 1975 şi 1984, canalul leagă Dunărea (la sud de oraşul Cernavoda) cu Marea Neagră (la Agigea, la sud de Constanţa) şi scurtează drumul spre Constanţa cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat în ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o lăţime între 110 şi


11

140 de metri şi o adâncime între 7 şi 8,5 metri, şi poate primi nave cu un pescaj de pâna la 5,5 metri. Odată cu deschiderea pentru trafic în 1992 a canalului Main Dunăre de pe teritoriul Germaniei a fost realizată legatura directă între Marea Neagră şi Marea Nordului (între porturile Constanţa şi Rotterdam).

2.2 Descrierea generală a spaţiului rural Spaţiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare

diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere şi componentele sale. Pentru a înţelege complexitatea acestui concept este necesară definirea principalelor noţiuni specifice şi componentele sale, cum ar fi:

- Ruralul cuprinde toate activităţile care se desfăşoară în afara urbanului şi cuprinde trei componente esenţiale: comunităţile administrative constituite din membrii relativ puţin numeroşi şi care au relaţii mutuale; dispersarea pronunţată a populaţiei şi a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii şi silviculturii. - Spaţiul rural este o noţiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esenţă se ajunge aproape la aceleaşi concluzii. După anumite păreri, se consideră că spaţiul rural poate fi definit în funcţie

de noţiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este urban. Această definire generală creează, adesea, confuzii între noţiunea de rural şi noţiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realităţii. Spaţiul rural din Romania este format în prezent din suprafaţa administrativă a celor 2688 de comune existente în teritoriul ţării, care reunesc populaţia rurală a ţării, conform Legii 2/1968 de organizare administrativ-teritorială. Comunele sunt formate din unu sau mai multe sate, existând în total 12751 de sate în spaţiul rural. Din punct de vedere administrativ teritorial există 42 de judeţe, care reprezintă unităţile administrative de bază. Prin Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în Romania, au fost infiinţate opt regiuni de dezvoltare la nivelul României. Pentru o mai bună înţelegere a analizei diagnostic a spaţiului rural românesc, comparaţiile se vor face la nivelul regiunilor. Trebuie menţionat ca pe teritoriul administrativ al unor oraşe şi municipii - care, conform legii de organizare administrativă a teritoriului ţării, este considerat urban - se află încă 341 de localităţi care au caracteristici rurale, numite chiar sate, dar ele intră numai din punct de vedere administrativ, în componenţa spaţiului urban. Spaţiul rural este constituit din toate comunele din România şi este definit în articolul 5 al Legii 2/1968: comuna este unitatea administrativ teritorială ce cuprinde populaţia rurală unită prin interese comune şi tradiţii. O comună este formată din unul sau mai multe sate după condiţii economice, sociale, culturale, geografice şi demografice. Organizarea comunei asigură dezvoltarea economică, administrativă culturală şi socială a localităţilor rurale". Suprafaţa spaţiului rural, astfel delimitat, însumează 212,7 mii kmp, reprezentând peste 89% din suprafaţa ţării. Populaţia


12

care trăieşte pe acest teritoriu numără 10,14 milioane locuitori (la 1.01.1999) şi reprezintă 45% din populaţia ţării, rezultând o densitate relativ slabă, de sub 48 locuitori/kmp. Spaţiul rural - ca suprafaţă şi populaţie - nu are o pondere la fel de mare în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Cel mai întins spaţiu rural este în regiunea Nord-Est (94,0% din suprafaţa), iar cea mai numeroasă populaţie rurală este în regiunea Sud (55,7% din populaţie). Un caz particular îl reprezintă regiunea Bucureşti, în cuprinsul căreia se găseşte şi municipiul Bucureşti, capitala României. Aceasta cocentrează 88,8% din întreaga populaţie a regiunii. Populaţia rurală din jurul Capitalei nu reprezintă decât 11,2% din populaţia regiunii . Comuna este unitatea administrativă de bază pe teritoriul căreia se implementează politica rurală. Autorităţile comunale sunt partenerii locali ai autorităţilor judeţene şi regionale în realizarea politicii rurale. Numărul partenerilor locali variază de la 267 comune in cazul regiunii Vest, la 481 în cazul regiunii Sud. Excepţie face regiunea Bucureşti, care are numai 38 de comune. Populaţia medie a unei comune este de 3780 locuitori, dar există o mare varietate a comunelor din Romania sub aspectul dimensiunilor demografice. O comună este formată din mai multe sate. În medie, revin 4,7 sate pe o comună. Peste jumatate din comune (55,4%) sunt formate din 1- 4 sate, iar 6,2% din comune au mai mult de 10 sate. Satele prezintă o mare diversitate sub aspectul numărului de locuitori. Dimensiunea satelor variază, de la cele care au doar câţiva locuitori, pâna la sate cu peste 7000-9000 locuitori. Predomină însă satele cu puţini locuitori, numărul mediu de locuitori ai unui sat fiind de cca. 800. Componenţa satelor după numărul de locuitori şi a comunelor după numărul de sate şi de locuitori influenţează în mod semnificativ gradul de asigurare a populaţiei cu echipamente şi servicii publice. Comunele cu număr mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul echipării edilitare şi au avut, în ultimele decenii, descreşterile cele mai mari de populaţie .

2.3. Contextul macroeconomic al dezvoltării rurale În profil regional, nivelul general de dezvoltare economică, prezintă o variabilitate

relativ ridicată. Urmare a decapitalizării persistente a agenţilor economici, fenomenul de destructurare asimetrică din economia agroalimentară a produs, practic, o aşa-numită dublă ‘fractură’: pe de o parte, între producţia vegetală şi cea animală, în interiorul agriculturii; pe de altă parte, între producţia agricolă şi industria alimentară.

În acelaşi timp, analiza structurii sectoriale a valorii adăugate brute relevă faptul că, practic, în toate regiunile, ponderile sectorului primar (agricultura plus silvicultura şi piscicultura) sunt inferioare celor din sectorul secundar (industrie plus construcţii), de aşa natură încât raporturile dintre cotele sectoriale ale VAB sunt exclusiv subunitare. Aceste aspecte reflectă nivelul foarte scăzut de productivitate a muncii agricole, datorat slabei înzestrari tehnice, a farâmiţării suprafeţelor agricole, a managementului inexistent în exploataţiile private. România, cu 14,8 milioane hectare teren agricol, ceea ce reprezintă 62,2% din totalul


13

suprafeţei ţării, este al doilea mare producător agricol după Polonia în cadrul ţărilor Central şi Est-Europene. Odată integrată, ocupă locul şapte, după suprafaţa în UE-27, după Franţa, Spania, Polonia, Germania, Italia şi Marea Britanie. Raportând suprafaţa agricolă la numărul de locuitor, în România revin fiecărui locuitor 0,41 ha, ceea ce este o valoare superioară multor ţări europene şi aproape dublă faţă de media europeană care este de doar 0,241 ha/locuitor. Cu toate acestea, agricultura României prezintă multe aspecte care ridică mari probleme în perspectiva menţionată. După aplicarea Legii fondului funciar, la sfârşitul anului 1991, 80% din terenul agricol a intrat în proprietate privată. Agricultura privată este însă, caracterizată printr-o farâmiţare excesivă a terenurilor. Mai mult de trei sferturi din pamântul aflat în proprietate privată revine la 3,9 milioane de gospodării. De asemenea, trebuie avută în vedere şi preponderenţa muncii manuale în agricultura, generată în principal de lipsa resurselor financiare, ceea ce duce la o subutilizare cronică a forţei de muncă. În acest context, mai mult de jumătate din populaţia ocupată, aproximativ 50,5%, se încadrează în categoria celor cu durata medie a săptămânii de lucru sub 40 ore şi aproximativ 22,7% sub 20 ore. Cea mai mare parte din populaţia ocupată în agricultură o reprezintă lucrătorii familiali în gospodăriile proprii, statut socio-profesional caracterizat printr-un grad ridicat de fragilitate a veniturilor şi o dimensiune derizorie a acestora, la care se adaugă şi un randamentul scăzut al producţiei agricole datorat, în special gradului redus de dezvoltare al serviciilor pentru agricultură (irigaţii, mecanizare, credite agricole, etc). Asumarea procesului de integrare europeană înseamnă, în fond, asumarea unei etape de “modernizare forţată”, de transformări abrupte (dacă ne raportăm la dimensiuni istorice) la nivelul societăţii româneşti, realizate prin concursul “forţei externe” exercitată de Uniunea Europeană printr-un set complex de elemente stimulative şi de constrângere. Atât prin gradul de cuprindere a setului complex de determinări politice şi economice ale procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, prin raportarea la fenomenele pe fondul cărora are loc acest proces, cât şi prin analiza condiţionărilor şi variabilelor externe şi interne procesului de integrare europenă, lucrarea urmăreşte deopotrivă o analiză a drumului parcurs de România până în prezent, în pregătirea agriculturii pentru integrare şi o perspectivă asupra provocărilor viitoare pe care le implică traseul către o Uniune Europeană, aflată şi ea în evoluţie. Interferenţa influenţelor înzestrării cu resurse şi a performanţelor atinse în utilizarea acestora se regăseşte în nivelurile şi dinamicile productivităţilor parţiale ale principalilor factori (pamântul, munca, etc.), decalajele regionale ale acestora fiind o reflectare a diversităţii condiţiilor în care trebuiesc aplicate politici agricole prin care să se amelioreze starea economică a spaţiului rural.


14

2.4. Documente strategice şi operaţionale, prin care se stabilesc priorităţile de dezvoltare rurală ale României

2.4.1. Programul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013

Obiectivul global al Planului Naţional de Dezvoltare vizează reducerea cât mai

rapidă a disparităţilor de dezvolatare socio-economică între Romănia şi Statele Membre ale Uniunii Europene. Creşterea economică reprezintă cheia succesului transformării României, aducând: un nivel de trai superior; investiţii în sectorul productiv; infrastructură şi servicii publice de calitate (inclusiv pentru creşterea coeziunii şi incluziunii); investiţii pentru creşterea gradului de ocupare şi a oportunităţilor capitalului uman. România îşi propune să devină o economie generatoare de valoare adăugată ridicată care să aducă beneficii substanţiale investitorilor şi angajaţilor. Motorul acestei evoluţii îl reprezintă creşterea productivităţii prin investiţii în capitalul productiv, în echipamente şi tehnologie, precum şi în capitalul uman.

Automatizarea industriei, mecanizarea agriculturii, optimizarea unităţilor de producţie, retehnologizarea şi modernizarea echipamentelor, asimilarea tehnologiilor informaţiei şi utilizarea unor tehnici moderne de management al afacerilor vor sprijini şi facilita creşterea productivităţii economice şi vor duce la obţinerea unor randamente mai bune în sectorul agricol.

O mai mare eficienţă în ceea ce priveşte consumul de energie va susţine creşterea productivităţii în România. Acestui domeniu i se va acorda o importanţă deosebită în activităţile de cercetare şi inovare, în conformitate cu necesităţile operaţionale ale companiilor.

România va promova politici de piaţă active pentru creşterea adaptabilităţii şi flexibilităţii forţei sale de muncă şi va investi în servicii pentru dezvoltarea capacităţii productive a acesteia. Se urmăreşte astfel obţinerea unei rate de participare cât mai ridicate pe piaţa muncii, ca fundament al unei economii competitive.

România va promova tranziţia către o economie a cunoaşterii şi va căuta să ocupe o poziţie cât mai înaltă pe scara valorii adăugate.

Se recunoaşte rolul pe care sectorul IMM îl are în crearea unei economii inovatoare, prospere şi generatoare de valoare adăugată. Acest sector reprezintă un motor fundamental de creştere economică, având capacitatea de a propulsa economia către potenţialul său real de dezvoltare. Eforturile vor viza atât capacitatea de a concura cu succes pe pieţele internaţionale, cât şi aceea de a răspunde mai bine cererii interne.

România va promova un mediu favorabil cercetării-dezvoltării şi valorificării economice a rezultatelor acestor activităţi, precum şi transferul tehnologic, în vederea creşterii competitivităţii economice. În acest context, obiectivul este de a majora la 3% din PIB cheltuielile de cercetare - dezvoltare până în anul 2015.


15

România va realiza investiţii în dezvoltarea infrastructurii, conform unei strategii bine definite, având ca scop creşterea mobilităţii persoanelor, bunurilor, serviciilor şi ideilor şi sporirea atractivităţii României, inclusiv ca locaţie de afaceri.

Racordarea la coridoarele pan-europene de transport şi crearea unor sisteme moderne de transport rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian, promovarea inter-modalităţii şi creşterea siguranţei traficului constituie premise ale unei astfel de evoluţii. Pe lângă rolul pe care îl au în creşterea mobilităţii, investiţiile în infrastructura de transport vor contribui la dezvoltarea unor „coridoare de oportunitate” şi a unor poli de creştere, precum şi la formarea de clustere economice.

România va accelera procesul de creare a unor sisteme publice şi private de administrare şi management pentru susţinerea dezvoltării unei economii moderne. Se vor spori eforturile pentru eliminarea barierelor administrative şi de altă natură care influenţează negativ dezvoltarea economică şi socială. Acest proces va spori transparenţa mediului de afaceri şi atractivitatea pentru investitori. Va fi promovat un mediu corect şi nediscriminatoriu, bazat pe achiziţii publice transparente şi o administrare eficientă a investiţiilor publice şi a sistemelor de reglementare.

Dezvoltarea ţării trebuie să aibă un caracter durabil din punct de vedere economic, social şi al protecţiei mediului. România va utiliza într-un mod eficient şi responsabil resursele sale naturale şi va întreprinde acţiuni în vederea eficientizării consumului energetic, reducerii cantităţii de deşeuri produse şi dezvoltării managementului acestora, îmbunătăţirii prevenirii şi controlului poluării, precum şi pentru dezvoltarea proceselor şi sistemelor în domeniul agriculturii şi pisciculturii.

Viziunea strategică a PND se corelează cu obiectivele pe termen lung ale dezvoltării teritoriale a României, configurate de Conceptul strategic de dezvoltare spaţială a României şi reintegrare în structurile spaţiale ale Uniunii Europene (orizont 2025) şi care urmăresc orientarea eforturilor naţionale pentru o Românie capabilă să îşi definească şi să îşi asume dezvoltarea viitoare şi rolul pe care îl poate juca în UE şi la nivel internaţional, pe baza utilizării, dezvoltării şi consolidării potenţialului propriu. Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice:

• Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti; • Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază; • Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru

perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

• Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;


16

• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; • Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; • Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi

întărirea capacităţii administrative; • Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; • Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

PRIORITĂŢILE NAŢIONALE DE DEZVOLTARE:

• Creşterea competitivităţii economiceşi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

•Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; •Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului; •Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi

întărirea capacităţii administrative; •Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; •Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. •

2.4.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă Scopul principal al Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este

de a întări concentrarea strategică a politicilor economice, de coeziune socială şi regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaborează politici de dezvoltare economică şi de creare de noi locuri de muncă. CSNR işi are rădăcinile în Planul Naţional de Dezvoltare (PND), care a fost elaborat sub forma unui instrument care să ghideze abordarea surselor de finanţare naţionale, comunitare şi de alt tip la care România are acces. Acesta justifică şi prioritizează investiţiile publice din cadrul politicii europene economice şi de coeziune socială şi defineşte planificarea strategică şi programarea financiară multi-anuale ale României. CSNR demonstrează felul în care România intenţionează să includă în strategiile sale conceptele de dezvoltare durabilă a mediului înconjurător şi de egalitate de şanse pentru combaterea excluziunii sociale. CSNR prezintă aranjamentele de implementare a Instrumentelor Structurale. Documentul a fost elaborat în parteneriat cu actori principali şi, totodată, a fost organizată o sesiune de consultări publice, pentru a obţine şi alte opinii. România este a doua ţară ca mărime (cu o populaţie de 21,7 milioane) între noile state membre şi ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană şi va fi al şaptelea stat ca mărime între ţările membre. Din punct de vedere economic, România se află mult în urma majorităţii statelor membre, datoriă politicilor din trecut. In 2004, PIB pe cap de locuitor a fost de 31% din media UE 25 şi 50% din media noilor state


17

membre. Performanţele macro-economice ale României din ultima vreme au fost ceva mai bune (o creştere medie anuală a PIB de 5,7% în ultimii 5 ani), în ciuda înrăutăţirii situaţiei economice la nivel global. Creşterea PIB se datorează investiţiilor fixe şi consumului privat, alimentate de o creştere semnificativă a volumului de credite acordate sectorului privat. În octombrie 2004, datorită progreselor semnificative înregistrate în implementarea reformelor economice, Uniunea Europeană i-a conferit României statutul de economie de piaţă funcţională. Corupţia – ca şi percepţia asupra corupţiei – rămâne unul dintre principalii factori care încetinesc dezvoltarea economică a României. Structura industrială a României s-a schimbat substanţial după1990. Industria producătoare a înregistrat un declin constant, reflectat într-o scădere masivă a ocupării, în special în industria oţelului, în industria chimică şi industria producătoare de maşini. Agricultura este de asemenea în declin, lucru ce a creat probleme majore în economia rurală. Există decalaje majore şi care continuă să crească, atât între regiuni cât şi între mediul urban şi cel rural. În 2005, rata înregistrată a şomajului conform BIM a fost relativ mică, de 7,2% (pentru grupa de vârstă 15+), dar cifrele oficiale ascund probleme sociale şi structurale mult mai grave, reflectate în special de ponderea mare a agriculturii de subzistenţă. Politica fiscală a Guvernului României se bazează pe reorientarea impozitelor în scopul încurajării dezvoltării economice şi sociale şi reducerii inflaţiei. Până în prezent, economia a avut capacitatea de a valorifica rapid oportunităţile. Investiţiile străine directe au fost atrase de salariile sensibil mai mici din România, de creşterea productivităţii (deşi de la nivel de bază foarte redus) şi de mărimea pieţei. Poziţia geografică a României reprezintă de asemenea un factor pozitiv. Este nevoie de intervenţii structurale majore, pe termen lung, în următoarele domenii: - Dezvoltarea infrastructurii – calitatea slabă şi ineficienţa sistemului de furnizare a apei potabile, a sistemului de canalizare şi de management al deşeurilor, precum şi a sistemului de transport rutier, feroviar, aerian şi naval, ca şi lipsa inter-conectivităţii, constituie frâne în calea dezvoltării. Toate acestea sunt dublate de un nivel scăzut al cunoştinţelor legate de mediul înconjurător, utilizarea neglijentă a resurselor de energie şi un mediu natural defectuos administrat. - Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele şi tehnologia învechită, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un mediu de afaceri dificil şi lipsa unei infrastructuri adecvate de sprijin pentru afaceri, accesul slab la finanţare şi investiţiile insuficiente în cercetare-dezvoltare şi ITC, toate împiedică dezvoltarea sectorului de afaceri. - Capitalul uman - calificările existente nu răspund nevoilor unei economii moderne hi-tech, se pune un accent foarte slab pe educaţie, pe învăţământul continuu şi instruirea profesională, iar sistemul de învăţământ nu răspunde nevoilor mediului de afaceri. Lipsa egalităţii de şanse duce la excluderea socială a categoriilor


18

vulnerabile, reprezentate de femei, persoane cu dizabilităţii şi etnia romă. Personalul din invăţământ insuficient calificat, precum şi lipsa spaţiilor şi echipamentelor de învăţământ şi instruire profesională adecvate, sporesc şi mai mult problema. - Capacitatea administrativă – Serviciile publice sunt slabe şi nesatisfăcătoare pentru clienţi. Percepţia asupra serviciilor furnizate de administraţie este că acestea sunt neatractive şi nu răspund nevoilor beneficiarilor finali / cetăţenilor. De asemenea, există temeri cu privire la incidenţa actelor de corupţie. Pentru gestionarea fondurilor UE, este nevoie de un management consolidat, pentru ca acestea să fie folosite eficient, în scopul dezvoltării economice şi sociale. - Dimensiunea teritorială - Ca urmare a restructurării industriei, au apărut foarte rapid diferenţe între regiuni, iar aceste decalaje continuă să crească. Disparităţile între mediul urban şi mediul rural sunt de asemenea mari şi în continuă creştere. Acest fenomen este şi mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al regiunii Bucureşti – Ilfov cu restul ţării. ISD se localizează de obicei în regiunile favorizate, acestea reprezentând unul din factorii determinanţi ai decalajelor de dezvoltare între regiuni. Zonele rurale depind excesiv de agricultură. În aceste zone, infrastructura şi serviciile de sprijin pentru afaceri sunt extrem de slab-dezvoltate sau chiar inexistente. Zonele urbane se confruntă cu probleme legate de infrastructură (datorită investiţiilor insuficiente), dezvoltare economică locală şi mediu social.

2.4.3. Programele Operaţionale (PO)

Programele Operaţionale (PO) sunt documentele prin care se realizează implementarea acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale. Au fost elaborate şapte Programe Operaţionale (PO), în cadrul Obiectivului „Convergenţă”. Proiectele celor şapte Programe Operaţionale au fost elaborate de către Autorităţile de Management responsabile (ministerele de linie), în coordonarea Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, în cadrul grupurilor de lucru inter-instituţionale şi parteneriale. Ele au fost transmise oficial spre negociere Comisiei Europene în perioada ianuarie-februarie 2007, iar în perioada februarie-iunie 2007 programele au fost supuse consultării inter-servicii în cadrul Comisiei Europene şi discuţiilor tehnice. Aprobarea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă de către Comisia Europeană, pre-condiţie pentru aprobarea PO, a avut loc în data de 25 iunie 2007. Ca urmare a finalizării negocierilor şi a aprobării CSNR, toate Programele Operaţionale au fost aprobate de Comisia Europeană. Versiunile finale ale PO aprobate pot fi descărcate de pe link-urile de mai jos.


19

1. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice CE finanţează:

- extinderea capacităţii de producţie; - modernizarea întreprinderii; - sprijin financiar pentru accesul instituţiilor publice şi IMM-urilor la internet şi servicii conexe, precum şi pentru achiziţionarea de hardware şi software; - extinderea şi modernizarea reţelelor de transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, în scopul reducerii pierderilor. CINE poate obţine finanţare: - IMM-urile şi întreprinderile mari; - autorităţile locale; - operatorii economici din sectorul energetic; - furnizorii de reţele de comunicaţii electronice.

2. Programul Operaţional Sectorial Transport CE finanţează:

- modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător; - modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile; - promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal; - sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane. CINE poate obţine finanţare: - administraţiile infrastructurii naţionale de transport (CN ADNR SA, CN Căi Ferate CFR SA); - administraţiile porturilor şi aeroporturilor; - Ministerul Transporturilor; - alţi beneficiari.

3. Programul Operaţional Sectorial Mediu CE finanţează: - proiectele care vizează construirea sau reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile; - proiectele de extindere sau reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare; - proiectele de construcţie sau reabilitare a staţiilor de epurare; - proiectele de achiziţionare a vehiculelor de transport al deşeurilor; - proiecte de construire a unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase


20

(medicale, provenite din echipamente tehnice etc); - proiecte de reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii; - proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor; - proiecte care susţin biodiversitatea; - proiecte de infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor acestora; - proiecte de elaborare a unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor şi inclusiv proiectele de informare publică şi de instruire în domeniul reducerii riscurilor; - proiecte de reabilitare a zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune. CINE poate obţine finanţare: - autorităţile publice centrale, regionale şi locale; - companiile regionale de apă; - administraţiile ariilor protejate; - Administraţia Naţională “Apele Române”; - organizaţii non-guvernamentale.

4. Programul Operaţional Regional CE finanţează: - reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, educaţională, de sănătate; - dezvoltarea structurii de sprijinire de afaceri (parcuri industriale, logistice, de afaceri, etc); - reabilitarea siturilor industriale neutilizate şi pregătirea acestora pentru noi activităţi şi sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice şi a iniţiativelor antreprenoriale din domeniu, sprijinirea dezvoltării oraşelor cu potenţial de creştere economică. CINE poate obţine finanţare: - întreprinderi mici şi mijlocii; - autorităţile publice locale; - unităţile sanitare şi de asistenţă socială; - organizaţiile neguvernamentale; - comunitatea locală.

5. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative CE finanţează:

-studii şi cercetări privind experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte state membre; -studierea şi dezvoltarea aspectelor privind reforma avansată, precum şi managementul cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative în administraţie; -managementul reformei, inclusiv furnizarea de echipament pentru reformarea structurilor de management; -asistenţă tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituţională; -asistenţă tehnică pentru planurile de formare profesională; - training-ul şi asistenţa tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici;


21

-studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităţilor de monitorizare şi evaluare. CINE poate obţine finanţare: - administraţia centrală şi locală; - instituţiile de învăţământ superior în parteneriat cu autorităţile publice locale; - organizaţiile neguvernamentale.

6. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane CE finanţează: - organizarea de seminarii pentru instruirea angajaţilor în vederea adaptabilităţii la tehnologii avansate; - pregătirea de campanii de conştientizare cu privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor şi de programe ce au ca scop transformarea muncii nedeclarate în muncă legală; - implementarea de programe şi noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale, precum şi pentru demararea unei afaceri; - dezvoltarea şi promovarea abilităţilor manageriale moderne, în special pentru IMM-uri. CINE poate obţine finanţare: - şcoli, universităţi, centre de cercetare; - furnizori acreditaţi de formare profesională; - camerele de comerţ şi industrie; - sindicatele şi patronatele; - IMM-urile.

7. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică CE finanţează: - asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea pentru următorea perioadă de programare a instrumentelor structurale; - asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale pentru comunicare în linie cu Strategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale. CINE poate obţine finanţare: - Autorităţile de Managament responsabile de gestionarea Programelor Operaţionale; - Organismele Intermediare; - Autoritatea de Certificare şi Plată; - Autoritatea de Audit.


22

2.4.4. Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală

Acest plan este unic şi acoperă întregul teritoriu al României . Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial ş iau un rol social vital. Populaţia rurală nu este distribuită uniform. Restructurarea agriculturii şi revitalizarea economiei rurale pot constitui pârghii importante de dezvoltare.

Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, în timp ce diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problemă care trebuie rezolvată.

Veniturile rurale sunt relativ scăzute, iar discrepanţa faţă de zonele rurale este din ce în ce mai mare. Incidenţa sărăciei este considerabil mai mere în zonele rurale şi în rândul angajaţilor din agricultură.

Disponibilitatea creditelor la nivel naţional a luat amploare în ultimii patru-cinci ani, inclusiv în zonele rurale.

În anul 1994 a fost înfiinţat Fondul de Garantare a Creditului Rural, pentru a facilita accesul la credit în zonele rurale.

Suprafeţe mari ale fondului funciar românesc pot fi utilizate pentru practicarea agriculturii. Pădurile acoperă o suprafaţă mare, dar se situează încă sub potenţial. Aproape toată suprafaţa agricolă şi peste o treime din fondul forestier au fost privatizate. Distribuţia exploataţiilor agricole are un pronunţat caracter dual. Fermele mici sunt reprezentate în principal de exploataţiile individuale. Proprietatea este principalul mod de deţinere al unui teren agricol.

Ca ramură a economiei naţionale, agricultura înregistrează un declin. Deficitul din ce în ce mai mare al balanţei comerciale agroalimentare reflectă scăderea competitivităţii, acesta fiind determinat în mare parte de o industrie alimentară neperformantă.

Piaţa biocombustibililor, aflată în plină dezvoltare, are potenţialul de a modifica structura actuală a culturilor agricole.

Valorificarea surselor de energie regenerabilă reprezintă un obiectiv major în cadrul politicii UE.

Efectivele de animale au scăzut drastic pe parcursul perioadei de tranziţie. În ultimii ani, performanţa în agricultură pare să fie din ce în ce mai instabilă. Infrastructura de irigaţii existentă şi accesul la aceasta trebuie îmbunătăţite,

pentru a combate riscurile determinate de modificările climaterice. Procesul de privatizare a terenurilor agricole, a generat în agricultura

României dezavantaje structurale ca: suprafaţă de teren mare şi multe exploataţii mici; suprafaţă de teren mare în proprietatea prea multor agricultori care se apropie de vârsta de pensionare, în special în cadrul exploataţiilor mici. Majoritatea acestor exploataţii nu sunt nici măcar considerate ferme. Exploataţiile de suszistenţă diminuează performanţa sectorului agricol în general. Exploataţiile de subzistenţă joacă un rol socio-economic esenţial, deoarece asigură mijlocul de trai al categoriilor


23

vulnerabile ale populaţiei. Segmentul fermelor de subzistenţă sugerează nevoia unor intervenţii bine direcţionate. Fermele comerciale mari utlizează resurse în mod eficient, deşi mai există încă discrepanţe din punct de vedere al competitivităţii, discrepanţe care trebuie reduse.

Parcul de maşini agricole este deficitar. Este nevoie de o piaţă funciară mai activă, pentru a aface posibilă

restructurarea exploataţiilor. Terenurile nu pot fi angajate ca garanţii pentru băncile comerciale, limitându-

se aftfel accesul la credite. Serviciile de consultanţă sunt slab dezvoltate şi pregătite pentru a răspunde

nevoilor agricultorilor. Pădurile din România sunt printre cele mai bune din Europa, având un istoric

de gospodărire foarte bun. Cele private sunt exploataţii mici şi fragmentare astfel fiind îngreunată atingerea potenţialului economic într-o manieră durabilă. S-a constatat o slabă accesibilitate a pădurilor. Sectorul de prelucrare a lemnului are un potenţial destul de ridicat, dar întâmpină constrângeri din punct de vedere legislativ. Pădurile din România reprezintă o sursă de bunuri de natură socială, cât şi avantaje cu privire la protecţia mediului.

România este caracterizată printrul nivel ridicat al biodiversităţii, însă modificările actuale de peisaj scot în evidenţă ameninţări serioase. Dintre statele membre UE, România dispune de cea mai mare biodivesitate biogeografică, care se află într-o stare relativ bună de conservare. O mare parte a teritoriului este acoperită de o reţea comunitară de arii protejate Natura 2000.

România dispune de soluri de bună calitate, însă fenomene ca eroziunea solului, seceta, etc. Afectează foarte mult fertilitatea solului.

Resursele de apă dulce ale României sunt reduse faţă de media europeană şi nu sunt repartizate uniform.

Agricultura ecologică are potenţialul de a contribui semnificativ la protejarea resurselor de apă şi sol conservarea biodiversităţii şi la lupta împotriva schimbărilor climaterice, oferind astfel bunuri publice şi deservind în acelaşi timp o piaţă europeană aflată în ascensiune.

România are emisii scăzute de gaze cu efect de seră. Atât agricultura cât şi fondul forestier pot juca un rol important în lupta cu schimbările climaterice, puternic resimţite în ultimii ani mai ales prin inundaţii şi prin temperaturi ridicate şi secete prelungite. Aceste fenomene afectează atât productivitatea agricolă şi forestieră cât şi valoroase habitate şi ecosisteme.

O componentă importantă a vieţii satului este cultura, domeniu care poate contribui în mod specific la creşterea gradului de atractivitate a satului pentru populaţia tânără.

Zonele rurale din România sunt afectate de lipsa infrastructurii, care afectează atât dezvoltarea economică, cât şi calitatea vieţii. Cele mai importante


24

nevoi sunt legate de: drumuri, accesarea serviciilor medicale şi educaţionale, alimentarea cu apă potabilă, reţeaua publică de canalizare, gestionarea deşeurilor, conectarea la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică, serviciile de alimentare cu energie termică sunt limitate în spaţiul rural, accesul la internet este foarte limitat.

Programul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală este centrat pe trei aspecte cheie:

• Facilitarea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi siviculturii, precum şi a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi convergenţa veniturilor din spaţiul rural, în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone.

• Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediuluidin zonele rurale are României, prin promovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere.

• Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social şi economic.

Obiectivele generale sunt împărţite în obiective strategice, care reflectă, atât

situaţia economică locală şi regională a zonelor rurale cât şi viitoarele provocări. Planul Naţional Startegic prevede o abordare complexă a interconexiunii

dintre agricultură şi dezvoltare rurală. Dezvoltarea rurală trece dincolo de dezvoltarea secorului agroalimentar şi implică promovarea funcţiilor agriculturii care nu au tangenţă cu produsele, utilizarea alternativă, multifuncţională a terenurilor pentru sivicultură sau alte activităţi economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în general. Astfel este recunoscută nevoia unei ample restructurări a sectorului agroalimentar, care necesită investiţii prin acţiuni axate pe protecţia mediului şi gospodărirea terenurilor agricole şi forestiere., dar şi pe dezvoltarea sectorului economic rural non-agricol.

Totodată este reliefată necesitatea sprijinului pentru restructurarea agriculturii şi dezvoltarea fermelor, într-o manieră echilibrată, prin respectarea obiectivelor PAC de realizare a decuplării şi orientării către piaţă a fermierilor. Astfel fermierii trebuie sprijiniţi în vederea îmbunătăţirii nivelului calitativ şi cantitativ, respectând normele de mediu şi normele privind competitivitatea în agricultură impuse de Uniunea Europeană.

Axa 1 cuprinde trei priorităţi strategice: resurse umane, competitivitatea exploataţiilor, modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agroalimentare şi forestiere. Unul din obiectivele strategice centrale vizează creşterea competitivităţii exploataţiilor comerciale şi de semi-subzistenţă şi a


25

asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă, astfel încât să poată deveni entităţi comerciale viabile. Totodată se remarcă nevoia de restructurare şi modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole şi forestiere.

Asocierea producătorilor agricoli pentru realizarea investiţiilor din cadrul acţiunilor de modernizare a exploataţiilor agricole va juca un rol decisivîn diminuarea caracterului dual al agriculturii şi creşterea competitivităţii sectorului.

Un alt obiectiv strategic este îmbunătăţirea abilităţilor fermierilor şi a altor persoane implicateîn activitatea agricolă şi forestieră, pentru a stimula managementul exploataţiilor agricole şi forestiere, care se poate realiza prin acţiuni de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe şi furnizarea de servicii de consultanţă şi consultare agricolă.

Axa doi prezintă trei priorităţi strategice: evitarea abandonului activităţilor agricole în zonele defavorizate, conservarea şi îmbunătăţirea resurselor naturale şi a biodiveristăţii, atenuarea efectelor schimbărilor climaterice.

Axa trei subliniază o serie de aspecte referitoare la zonele rurele: dependenţa economică de agricultură, creşterea şomajului având drept cauză problemele structurale/tendinţele de creştere a competitivităţii exploataţiilor, lipsa diversificării activităţilor în întreprinderi, orientarea către sectorul primar, lipsa valorii adăugate, nivelul redus al veniturilor, nivelul scăzut al gradului de ocupare în rândul femeilor, instabilitatea socială determinată de migraţie, potenţialul neexploatat al turismului rural, infrastructura deficitară la toate nivelurile mediului rural, patrimoniul rural neprotejat, neglijarea moştenirii culturale şi nivelul scăzut al calităţii vieţii.

Acţiunea de renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază, îmbunătăţirea calităţii mediului social, economic şi natural din zonele rurale şi conservarea patrimonioului natural, cultural şi arhitectural. Este necesară promovarea activităţilor non-agricole care pot conduce la creşterea veniturilor rurale, generarea locurilor de muncă şi reducerea disparităţilor dintre zona rurală şi cea urbană, stimularea şi susţinerea diversificării activităţilor rurale, prin dobândirea de noi competenţe caracteristice spiritului antreprenorial, de noi abilităţi şi prin lărgirea gamei de servicii pentru populaţia rurală, precum şi la atingerea unui echilibru teritorial, social şi economic stabil în spaţiul rural.

Obiectivul strategic al axei patru este reprezentat de îmbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea potenţialului endogen al spaţiului rural, care vor sprijini procesul de dezvoltare rurală în România.

Strategia naţională de dezvoltare rurală va fi implementată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), fiind sprijinită prin FEADR şi printr-o serie de programe naţionale complementare, care au ca obiect dezvoltarea rurală. Aceste programe vor completa PNDR în conformitate cu articolul 88 al Regulamentului CE nr. 1698/2005.

Viziunea strategică este în acord cu obiecteivele UE de reducere a


26

disparităţilor de dezvoltare între regiunile UE şi, în aceeaşi manieră, a diferenţelor dintre zonele rurale şi urbane. Planul Naţional Strategic asigură îndeplinirea Liniilor Directoare Strategice pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, punându-se accentul pe obiectivele de dezvoltare durabilă de la Goteborg şi strategia de la Lisabona privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Strategia Lisabona are drept obiectiv contribuţia la redresarea competitivităţii europene, prin creşterea potenţialului economic pe baza unei productivităţi sporite şi consolidării coeziunii sociale, prin accentuarea cu precădere a cunoaşterii, inovaţiei şi a dezvoltării capitalului uman şi fizic.

Politica de dezvoltare rurală a României co-finanţată de Uniunea Europeană se va integra în această strategie. Prin sprijinirea investiţiilor în modernizare şi inovaţie, va fi îmbunătăţită productivitatea sectoarelor primar şi de prelucrare. Prin încurajarea sprijinului alocat înfiinţării de micro-întreprinderi şi servicii, condiţionarea coeziunii sociale a PND va fi consolidată prin creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Prin sprijinirea schimbărilor structurale în zonele rurale, agenţii economici care activează în sectorul primar, secundar sau terţiar vor beneficia de o dezvoltare a competenţelor umane prin politica de investiţii şi instruire. Strategia va asigura crearea de locuri de muncă, cu precădere în sectorul de prelucrare, precum şi în alte activităţi economice alternative, care vor contribui la dezvoltarea durabilă a zonei rurale.

Politica de dezvoltare rurală va sprijini creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, pe baza unei competitivităţi sporite, valorificării resurselor umane şi dezvoltării durabile , aşa cum s-a stabilit la Lisabona în 2000, la Goteborg în 2001 şi aşa cum s-a confirmat la Consiliul European de la Bruxelles din martie 2005.

Strategia de dezvoltare rurală a României şi obiectivele generale ale acesteia sunt în conformitate cu obiectivele de la Goteborg, în special prin faptul că sprijină, activităţile din zonele defavorizate, încurajează investiţiile în sisteme durabile de management al fermei şi în sectorul de prelucrare.

Planul Naţional Strategic stabileşte obiectivele de dezvoltare rurală conform necesităţilor şi oportunităţilor de dezvoltare şi are în vedere programele implementate la nivel naţional, asigurând complementaritatea acestora cu acţiunile prevăzute în strategie.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale cooperează cu autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) şi cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, în baza mai multor comitete şi parteneriate pentru coordonarea PNS/PNDR şi a programelor operaţionale privind fondurile structurale. ACIS este instituţia care asigură coordonarea Programelor Operaţionale şi concordanţa lor cu PNDR şi PO pentru Pescuit.

Coordonarea inter-instituţională realizată în faza de pregătire a PNS şi PNDR a fost asigurată prin Comitetul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală (CNSDR) constituit în temeiul Memorandumului din 17 martie 2005. Comitetul Naţional


27

Strategic pentru Dezvoltare Rurală (CNSDR) este prezidat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cuprinde şi reprezentanţi ai altor ministere şi agenţii, reprezentanţii ONG din domenii conexe dezvoltării rurale, reprezentanţi ai instituţiilor educaţionale superioare şi de cercetare din următoarele domenii: agricultură, sivicultură, dezvoltare rurală.

Reţeaua Română de Dezvoltare Rurală face parte din Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală şi sprijină diseminarea informaţiilor şi experienţei la nivel comunitar. În cadrul axei LEADER, Reţeaua Naţională Rurală asigură asistenţa tehnică pentru cooperarea transnaţională şi naţională şi schimburi de experienţă.

Măsurile Planului Naţional Strategic iau în considerare Liniile Directoare Strategice comunitare ce fac referire la mediul rural.

3. IMPLEMENTAREA POLITICILOR NAŢIONALE ŞI EUROPENE ÎN CONTEXTUL REGIONAL ŞI JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE A COMUNITĂŢILOR

RURALE

3.1 Contextul regional de dezvoltare rurală

Uniunea Europeană dispune de o politică de dezvoltare rurală activă, deoarece astfel pot fi atinse obiective valoroase pentru mediul rural şi pentru cei care trăiesc şi muncesc acolo.

Zonele rurale ale UE sunt o parte esenţială din imaginea şi identitatea Uniunii. În baza unei definiţii standard, peste 91% din suprafaţa Uniunii Europene are un caracter rural şi constituie căminul a peste 56% din populaţia UE. Mai mult decât atât, impresionanta varietate şi frumuseţe a peisajelor conferă UE caracterului său unic – de la munţi la stepă, de la mari păduri la câmpuri întinse.

Multe din zonele rurale româneşti se confruntă cu probleme semnificative. Câteva dintre întreprinderile active în sectorul creşterii animalelor şi în cel forestier încă mai trebuie să depună eforturi pentru a deveni competitive. Venitul mediu pe cap de locuitor este mai scăzut în zonele rurale decât în cele urbane, competenţele sunt în număr mai mic, iar sectorul serviciilor este mai slab dezvoltat. Totodată, gospodărirea mediului rural implică costuri financiare. Mediul rural din Europa reprezintă o mare bogăţie, furnizând materii prime esenţiale. Valoarea locurilor de odihnă şi de recreere pe care le oferă, remarcabile prin frumuseţea lor reprezintă un teren de luptă împotriva schimbărilor climaterice.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează soluţionarea problemelor cu care se confruntă zonele noastre rurale şi exploatarea potenţialului acestora.

În baza Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului, politica pentru dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 se concentrază pe trei teme (axe tematice):


28

• Ameliorarea competitivităţii sectorului agricol şi forestier; • Ameliorarea mediului şi zonelor rurale; • Ameliorarea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării

economiei rurale. Pentru o abordare echilibrată a politicii, statele membre şi regiunile au

obligaţia de a aloca finanţarea disponibilă pentru dezvoltarea rurală în funcţie de aceste trei axe tematice. O parte din finanţare trebuie să sprijine proiecte bazate pe experienţa dobândită prin iniţiativele comunitare Leader. În domeniul dezvoltării rurale „abordarea Leader” implică proiecte extrem de individualizate, elaborate şi puse în practică de parteneriate locale, în vederea soluţionării problemelor locale specifice. Această abordare se doreşte să contribuie la:

• Identificarea domeniilor în care utilizarea sprijinului UE pentru dezvoltare rurală reprezintă o mai mare valoare adăugată pentru Uniune;

• Stabilirea legăturii cu principalele priorităţi ale UE (cele incuse în Agendele de la Lisabona şi Goteborg;

• Asigurarea coerenţei cu alte politici ale UE, în special cu cele care vizează coeziunea economică şi mediul;

• Punerea în aplicare a noii politici agricole comune, orientate către piaţă, şi, drept urmare, a restructurării necesare în vechile şi noile state membre.

4. POLITICA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-EST 4.1.Prezentarea generală a Regiunii

4.1.1. Cadrul geografic şi istoric Regiunea Sud-Est este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998,

este situată în partea de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Bucureşti - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre.


29

Harta 1. Regiunile

de dezvoltare din

România(www.adr sudest.ro) Ca şi celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcţiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională şi absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană. Judeţele care fac parte din această regiune de dezvoltare sunt: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea. Centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, este municipiul Brăila. Regiunea Sud-Est aparţine provinciei fizico-geografice a Europei răsăritene, subprovincia ponto-danubiană şi are graniţe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea, precum şi Marea Neagră. Această regiune cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului în centru şi câmpia Covurluiului în nord, podişul Dobrogei în est şi sud. În partea de nord a podişului Dobrogei se află Munţii Măcinului iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor de Curbură şi a Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km).

4.1.2. Organizare administrativă Caracteristici ale regiunii Sud-Est

Judeţele României

NUTS-I Macroregiunea 2 NUTS-II (regiuni) Nord-Est Sud-Est

Judeţe

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

Suprafaţă 35.762 km²

Populaţie - 2002 - Densitate

Locul 3 2.848.219 79,64/km²


30

NUTS-III (judeţe)

• Bacău • Botoşani • Iaşi • Neamţ • Suceava • Vaslui

• Brăila • Buzău • Constanţa • Galaţi • Tulcea • Vrancea

Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea după cum se prezintă pe harta.

La nivelul fiecărui judeţ structurile autorităţii locale sunt reprezentate de consilii judeţene, consilii locale, municipale, orăşeneşti şi comunale.

Localităţile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 oraşe şi 354 comune având 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanţa cu o populaţie (la 1 iulie 2005) de 306.332 locuitori, urmat de Galaţi cu 298.366 locuitori, Brăila cu 218.744 locuitori, Buzău cu 136.624 locuitori, Focşani cu 101.083 locuitori şi Tulcea cu 92.874 locuitori.

Această structurare este prezentată în tabelul de mai jos.

Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Sud-Est la 31 decembrie 2005 Regiunea

de dezvoltare

Judeţul

Suprafaţa totală (km2)

Numărul oraşelor şi

municipiilor

Din care municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

Sud-Est 35.762 35 11 354 1.447 Brăila 4.766 4 1 40 140 Buzău 6.103 5 2 82 475

Constanţa 7.071 12 3 58 188 Galaţi 4.466 4 2 60 180 Tulcea 8.499 5 1 46 133

Vrancea 4.857 5 2 68 331 Sursa: Anuarul statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006

Regiunea Sud - Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală a ţării. Ca urmare a suprafeţei pe care o ocupă, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României.


31

Clasificarea județelor în funcție de suprafață (km2)

4.766

4.857

8.4994.66

7.071

6.103

B răila 13%

Vrancea 14 %

Tulcea 24 %

Galați 12 %

C ons tanța 20 %

Buz ău 17 %

Sursa : Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006

Caracteristici demografice Relieful regiunii Sud-Est este foarte variat, prezentând aproape toate formele

de relief : Delta Dunării, câmpia Bărăganului, podişul Dobrogei, Munţii Măcinului, în partea de nord-vest regiunea cuprinde şi o parte din Carpaţii de Curbură iar la est este marginită de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km).

Populaţia totală din regiunea Sud-Est este de 2.846.379 locuitori la data de 1 iulie 2005, însemnând 13,16 % din populaţia ţării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe ţară care este de 90,7 loc/kmp.

Gradul de urbanizare este de 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa.

Densitatea populaţiei cea mai mare este întâlnită în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp) iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp).


32

Sursa : Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est va putea fi realizată pe deplin doar printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici sectoriale cât mai apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate reprezintă principalul instrument de realizare a acestui model de programare.

Nevoia de a urma metoda integrării teritoriale reiese cu precădere din consultările şi dezbaterile cu reprezentanţii parteneriatului economic, social şi administrativ de la nivel judeţean. La acest nivel există o conştientizare a importanţei instrumentelor operaţionale care permit realizarea unor iniţiative comune capabile să valorifice cât mai bine resursele şi potenţialul comunităţilor şi a teritoriilor.

În acelaşi timp, proiectele integrate reprezintă modalitatea cea mai adecvată pentru promovarea conceptului dezvoltării “de jos în sus”, concept pe care Regiunea de Dezvoltare Sud-Est doreşte să îl promoveze cu prioritate.

Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente şi strâns legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului şi care necesită o abordare unitară a etapelor de implementare. Această definiţie subliniază două aspecte: - conceptul de integrare a programării, tăsătura fundamentala a activităţilor co-finanţate prin Fondurile Structurale; - Regiunea ca punct principal de referinţă, văzut nu doar ca destinatar al iniţiativelor şi acţiunilor de dezvoltare, ci şi din punct de vedere al valorificării potenţialului existent.

Proiectele integrate sunt incluse în Strategia Regională prin linii de intervenţie


33

(teritoriale, sectoriale şi de filieră) şi prin metode de programare (concertare, cooperare între actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte sunt realizate sub două forme: - atât prin concentrare, acolo unde resursele imobile sunt în stare să atragă importante resurse mobile; - cât şi sub forma extinsă, la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un obiectiv de dezvoltare este comun mai multor zone, chiar şi neînvecinate: proiectul integrat extins uneşte astfel mai multe realităţi locale, sub forma unor filiere de producţie, circuite, itinerarii, reţele sectoriale sau tematice.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a

creşte semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est

Creşterea atractivităţii regiunii prin devoltarea accesibilităţii, prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii;

Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa şi accelerarea procedurilor administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative;

Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional;

Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor


34

verzi din zonele urbane); Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea

infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi creşterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate;

Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi susţinerea cercetării- inovării;

Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări;

Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă (infrastructura urbană, transport şi mobilitatea populaţiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane.

Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate a regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-regionale. Criterii generale de prioritizare: - timpul de implementare (realizare) a proiectului; - gradul de integrare şi sinergia proiectului cu alte proiecte; - impactul regional al proiectului; - gradul de maturitate al proiectului; - masa critică a proiectului; - nivelul de contribuţie proprie al aplicantului; - capacitatea financiară şi administrativă a beneficiarului de a realiza proiectul; - capacitatea de gestionare a beneficiarului în faza de ex-post a proiectului; - numărul de locuri de muncă directe care se creează în urma proiectului; - contribuţia la realizarea obiectivelor politicii de mediu; - gradul de inovare al proiectului; - rolul parteneriatului instituţional în promovarea şi implementarea proiectului; - contribuţia proiectului la creşterea investiţiilor, cu precădere a investiţiilor străine


35

directe; Pe lângă criteriile generale de prioritizare ale proiectelor prezentate anterior, în

procesul de prioritizare a proiectelor vor fi luate în considerare o serie de criterii specifice fiecărei linii de intervenţie prioritare.

ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD – EST

Puncte tari Prezenţa coridoarelor de transport paneuropene

Trei coridoare de transport pan-europene: IV(Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucureşti-Constanţa-Istambul-Salonic), VII (Dunărea, cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre-Marea Neagră), IX (Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chişinău-Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis), care fac legătura cu ţările învecinate şi Europa Centrală asigurând accesul rapid la canalele internaţionale de distribuţie;

Prezenţa unor porturi şi aeroporturi de nivel şi capacitate internaţională;

Portul Constanţa - al patrulea port maritim în Europa şi cel mai mare la Marea Neagră; Porturile maritime: Mangalia şi Midia; Porturile fluvial-maritime: Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina, care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime. Aeroportul internaţional “M. Kogălniceanu” Constanţa, aeroportul naţional Tulcea şi aeroporturile utilitare de la Tuzla şi Buzău.

Poziţia strategică a Regiunii

Poziţia strategică a Regiunii în spaţiul Mării Negre şi în raport cu graniţele est-europene (Ucraina şi Moldova), respectiv cele sudice (Bulgaria), oferă un potenţial înalt de dezvoltare pentru transporturi, sectorul productiv, IMM-uri, turism, forţa de muncă, societatea informaţională etc.

Sectorul turismului bine dezvoltat în Regiunea SE

Resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării, staţiuni balneo-climaterice renumite în ţară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja), pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane şi în Delta Dunării). Turismul cultural este prezent în Regiune, în special prin mănăstirile din nordul Dobrogei şi din munţii Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale), zone de vânătoare şi pescuit.


36

Capacitatea ridicată de cazare în staţiunile de pe malul Mării Negre şi prezenţa turistică ridicată;

Peste 47% din capacitatea de cazare turistică a României se regăseşte în staţiunile de pe malul Mării Negre;

Sectorul IMM bine dezvoltat comparativ cu alte regiuni

Prezenţa unui număr mare de IMM-uri în regiune – 12,4% la nivel naţional (locul III din cele 8 regiuni de dezvoltare), care au dus la realizarea de districte economice şi dezvoltarea acestora în clustere în domeniile sticlăriei, textile, vinificaţie, prelucrarea lemnului şi high-tech;

Industrie diversificată la nivel regional

Prezenţa unei industrii diversificate: industria petrochimică (Năvodari); industria metalurgică (Galaţi şi Tulcea); industria constructoare de maşini (Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci); industria construcţiilor navale (Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia); industria materialelor de construcţie (Medgidia); industria confecţiilor (Brăila, Buzău, Constanţa, Focşani, Galaţi, Tulcea); industria alimentară prezentă în majoritatea oraşelor;

Forţa de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă

Nivel de instruire ridicat al populaţiei ocupate – 9,9% persoane cu studii superioare (locul IV).

Puncte slabe Veniturile mici ale populaţiei din regiune

PIB-ul regional pe locuitor este mai mic decât media naţională – locul 6 între regiuni (29413,1 miliarde ROL) şi cu mult sub media din Uniunea Europeană;

Nivelul redus de eficienţă şi siguranţă a traficului a reţelelor de transport;

Calitatea slabă a drumurilor, doar 19,4% fiind modernizate, regiunea situându-se pe ultimul loc la acest capitol. Densitatea drumurilor în regiune este de 30,4 km pe 100 km2, sub media naţională de 33,1 km. Densitatea relativ scăzută a liniilor de cale ferată regionale de 48,9 km la 1000 km2 – locul IV la nivel naţional şi a celor electrificate, regiunea situându-se pe locul V (477 km);

Rata şomajului ridicată Rata şomajului relativ mare de 6,4% în 2005; Caracterul sezonier al turismului de litoral

Preponderenţa turismului estival şi concentrarea acestuia pe perioade scurte de timp (cca 3 luni pe an);


37

Absenţa unor politici şi programe coerente de dezvoltare a turismului

Slaba ofertă de pachete turistice complete, de itinerarii turistice organizate şi dezvoltare a serviciilor extra-hoteliere conexe; slabă promovare la nivel naţional şi internaţional a ofertei turistice din Regiune;

Infrastructura de turism este slab dezvoltata sau învechită

Oferta de agrement este saracă şi dotată cu echipamente şi instalaţii învechite; baza de cazare este în mare parte învechită şi nu corespunde standardelor actuale de calitate; clădirile şi infrastructură din centrele istorice din oraşele regiunii sunt degradate şi necesită renovări semnificative;

Dezvoltarea insuficientă a infrastructurilor de serviciilor publice, utilităţi în oraşe şi management necorespunzător al deşeurilor

Regiunea se situează pe locul VI la nivel naţional în ceea ce priveşte procentul localităţilor în care se distribuie gaze naturale (6,9 % din total pe ţară) şi pe locul VIII în ceea ce priveşte lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (6,6 % din total pe ţară); Aria de acoperire cu servicii de salubrizare în anul 2004 era de 51%, din total locuitori în Regiunea Sud-Est; Absenţa zonelor de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale care să corespundă standardelor europene;.

Număr redus al investiţiilor străine şi repartizarea lor neuniformă pe teritoriul Regiunii

Investiţiile străine directe în regiune la 31 decembrie 2004 au constituit 1752 mil. EUR, ceea ce repezintă 11% din ISD la nivel naţional. Cu toate că regiunea se situează pe locul II la nivel naţional după regiunea Bucureşti-Ilfov, nivelul investiţiilor este mai mic comparativ cu alte state din Europa Centrală;

Nivel redus de dezvoltare a sectorului IMM

Numărul IMM-urilor în 2005 era mult sub media UE25; activitate scăzută a IMM-urilor în sectorul productiv şi al serviciilor prin concentrarea acestora pe comerţ (53,23% în comerţ);

Emigraţia forţei de muncă În ultimii ani s-a înregistrat o rată înaltă de emigrare a forţei de muncă;

Declin demografic semnificativ

Natalitatea slabă şi emigrarea au condus la un declin demografic şi o îmbătrânire a populaţiei, proces care continuă şi în prezent. În 1992 populaţia regiunii era de 2.963.177 locuitori iar în 2005 era de 2.846.379 locuitori;

Fragmentarea terenurilor agricole

Împărţirea terenului agricol în proprietăţi mici conduce la diminuarea mecanizării şi la o productivitate redusă în agricultură;


38

Cheltuielile pe cercetare, dezvoltare şi inovare foarte mici

Cheltuielile pe cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel regional au constituit doar 3,12% din cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare, regiunea situându-se pe ultimul loc. La nivel naţional astfel de cheltuieli au constituit doar 0,4% din PIB (2004);

Dotarea tehnică medicală insuficientă şi insuficienţa personalului medicosanitar în special în mediul rural;

În anul 2005 se înregistrează un număr de 5,5 paturi /1000 locuitori, regiunea ocupând locul VI la nivel naţional. Numărul de medici în regiune reprezenta în anul 2005 doar 8,9% din numărul total al medicilor la nivel naţional (înregistrând o uşoară scădere faţă de 2004), din acest punct de vedere regiunea situându-se pe ultimul loc. Ca număr de spitale, regiunea ocupă locul VI la nivel naţional, cu doar 47 de spitale (11,1 % din totalul la nivel naţional);

O slabă capacitate financiară a autorităţilor locale

Capacitatea financiară redusă a autorităţilor locale poate constitui un impediment în accesarea fondurilor UE;

Nivel redus al educaţiei şi formării profesionale

Număr redus de centre de formare profesională iniţială şi continuă, iar parteneriatul între unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică este abia la început. Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii şi a dotărilor în sectorul serviciilor sociale şi de educaţie.

Oportunităţi


39

- Potenţial ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial şi maritim (Dunărea şi Marea Neagră); - Transferul traficului de mărfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferata, maritim/fluvial şi aerian; - Interes crescut la nivel internaţional pentru conservarea biodiversităţii şi promovarea turismului durabil; - Creşterea cererii de servicii destinate persoanelor şi firmelor etc.; - Creşterea numărului de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic şi inovare; - Creşterea cererii de specialişti prin adaptarea învăţământului şi a instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii şi drept rezultat reducerea şomajului; - Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel îmbunătăţirea ofertei acestora; - Oportunitatea existenţei Programelor Naţionale şi Europene pentru susţinerea dezvoltării/ inovării, cercetării şi transferului de tehnologie; - Creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă (biomasa agricolă şi forestieră, hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, etc) care duc la creşterea economică şi introducerea de noi tehnologii; - Existenţa unui potenţial productiv ridicat în agricultură şi piscicultură - locul II la nivel naţional ca suprafaţă agricolă şi cel mai important potenţial piscicol la nivel naţional; - Tendinţa accelerată de concentrare a terenurilor agricole în ferme deţinute de investitori străini.

Ameninţări - Fenomenul globalizării/integrării care poate marginaliza anumite sectoare ale economiei din Regiune şi chiar să ducă la dispariţia acestora (ex. industria textilă, industria uşoară, prelucrarea produselor alimentare etc.); - Accentuarea procesului de dezindustrializare; - Riscul migrării masive a populaţiei din mediul rural către cel urban şi creşterea şomajului după integrarea României la UE, datorită capacităţii reduse a gospodăriilor ţărăneşti dar şi a fermelor de a concura cu produsele comunitare; riscul deprofesionalizării; - Riscul delocalizării unor sectoare industriale către locaţii externe (de ex. Republica Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse; - Riscul nerealizării reformei administrative în scopul descentralizării financiare şi administrative; - Concurenţa zonelor turistice din regiune cu o ofertă turistică similară din alte regiuni sau ţări invecinate; - Risc mare de producere a calamităţilor naturale (inundaţii, alunecări de teren, erodarea zonei costiere, zona seismică).


40

CONTEXTUL JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ

Sursa: www.primariaonline.ro

4.2. Coordonate generale ale judeţului Judeţul Constanţa, al doilea judeţ ca suprafaţă din regiune Sud-Est, este

situat în zona de sud-est a ţării şi este delimitat astfel: la nord are se învecinează cu judeţul Tulcea, la est, pe toată lungimea sa are ca vecin Marea Neagră, la sud se învecinează cu Bulgaria, la vest se învecinează cu judeţul Călăraşi şi judeţul Ialomiţa.

Judeţul Constanţa aparţine vechii provincii Dobrogea, situată pe ţărmul vestic al Pontus Exinus (Marea Neagră).

Această provincie îşi are originea în vremurile Greciei Antice, aşezările din Dobrogea numărându-se printre cele mai vechi aşezări din România:

• Tomis - astăzi Constanţa - a sărbătorit în anul 1991 2.500 de ani de existenţă şi 2.250 de ani de la prima atestare documentară,

• Callatis - astăzi Mangalia – are peste 2.000 de ani de existeţă, fiind întemeiat în sec. VI î.H.

• Histria – cel mai vechi oraş atestat de pe actualul teritoriu al României. A fost


41

întemeiată de colonişti greci din Milet în jurul anului 657 î.H. (după istoricul Eusebius) sau 630 î.H. (după Skymnos) şi distrusă prin secolul al VII-lea dH. de invaziile avaro-slave.

• Axiopolis - astăzi Cernavodă. Viaţa în această zonă s-a desfăţurat de-a lungul anilor într-o strânsă relaţie

cu istoria românilor, Constanţa fiind un nod de comunicare important, făcând legătura între est şi vest, pământ aflat la interscţia civilizaţiilor.

Oraşul Tomis (Constanţa de astăzi) aminteşte de asemenea şi de marele poet latin Publius Ovidius Naso care a fost trimis de către împăratul roman Augustus în exil. Datorită stabilităţii de la începutul perioadei byzantine, oraşul Tomis s-a dezvoltat social, economic şi cultural.

După anul 1877 oraşul Constanţa şi întregul ţinut dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut o reală dezvoltare.

4.3. Relieful In judeţul Constanţa predomină relieful de podiş cu altitudine redusă, cu valori

sub 200 m, doar în nordul judeţului altitudinea atingând pe alocuri 250 m. Podişul Casimcea ocupă partea de nord a judeţului, iar în partea de sud se

întinde Podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie înaltă, având un aspect calcaros. Litoralul Mării Negre este format la nord din cordoane de nisip care separă lacurile de mare, iar în partea sudică se remarcă o faleză abruptă formată din calcare şi loess cu înălţimi de 15-30 m.

5.3. Populaţia judeţului Constanţa este de 716.576 de locuitori conform

Anuarului Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006, plasând Constanţa pe locul al patrulea din Romania din acest punct de vedere. Cu 106 locuitori /kmp, judeţul Constanţa se situează peste media ţării de 93,5 locuitori / kmp.

Structura populaţiei are următorul aspect: 73,6 % populaţie urbană, 41,3 % populaţie activă; 31 % din populaţia activă lucrează în sectorul privat.

Structura etnică a populaţiei se prezintă astfel: 91,7 % români, 3,2 % turci, 3,2% tătari, 0,8 % ruşi-lipoveni, 1,1 % alte nationalităţi, iar sub aspectul apartenenţei religioase populaţia este preponderent ortodoxă 91,8 %, musulmană 6,5 %, romano-catolică 0,9%, alte religii 1,5%.


42

Sursa: www.jandarmeriaconstanta.ro

Structura apartenenței religioase a populației județului

Ortodoxă 91.8%

Musulmană 6.5%

Romano‐catolică 0.9%

Alte religii 1.5%

Sursa: www.jandarmeriaconstanta.ro

5.4. Clima Judeţul Constanţa are un climat temperat- continental, cu o temperatură

medie anuală cuprinsă între 0-10 grade spre nord judeţului şi de peste 11 grade în sud.

5.5. Strategia Consiliului Judeţean Constanţa, bazată pe respectarea normelor legale în vigoare, în special a prevederilor Legii 215/2001, are în vedere continuarea şi amplificarea procesului de reformă administrativă, dezvoltarea socio-economică şi culturală a judeţului.

De aceea, Consiliul Judeţean, prin consultarea Consiliilor locale, stabileşte coordonatele majore de dezvoltare durabilă a judeţului, urmare firească a realizărilor


43

de până acum şi a consolidării parteneriatului cu cetăţenii judeţului nostru.

5.6. Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman în folosirea resurselor existente şi a identificării altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a localităţilor judeţului, în sensul asigurării unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional, economico-social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.

5.7. Obiectivele calitative se referă la : • ridicarea standardului de viaţă ; • crearea de noi locuri de muncă ; • îmbunătăţirea calităţii mediului ; • regenerarea ambientului ; • îndeplinirea criteriilor existente la nivelul ţărilor europene dezvoltate.

5.8. Obiectivele principale vizează : • revigorarea şi stabilitatea socio-economică ; • modernizarea şi dezvoltarea serviciilor publice ; • valorificarea potenţialului turistic ; • atingerea parametrilor minimali de funcţionalitate socială şi economică a

localităţilor judeţului Constanţa, în special în mediul rural.

Având în vedere evaluarea situaţiei economico – sociale a judeţului Constanţa, potenţialul economic şi criteriul determinant al concordanţei cu cerinţele integrării europene şi euroatlantice, au fost identificate următoarele priorităţi :

5.9. Diversificarea şi extinderea bazei industriale • Investiţii productive în vederea creării şi menţinerii locurilor de muncă permanente: • reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea obiectivelor şi clădirilor care concură la producerea de valori şi bunuri materiale; • reabilitarea infrastructurii fizice; • dezvoltarea de parcuri industriale; • atragerea IMM-urilor în sfera producţiei prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii , în zonele defavorizate economic; • dezvoltarea IMM-urilor în vederea creării de activităţi industrial complementare sau alte sectoare ale producţiei materiale care să asigure dezvoltarea economică.

5.10. Valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea mediului rural • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii din mediul rural în vederea atragerii IMM-urilor în activităţi productive bazate pe valorificarea resurselor


44

locale. • Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producţie, în scopul preluării şi realizării de produse agroalimentare care să asigure consumul intern şi posibilităţi de export. • Investiţii în infrastructura sectorului prelucrativ manufacturier.

5.11. Dezvoltarea turismului şi modernizarea serviciilor adiacente • Reabilitarea zonelor, monumentelor, clădirilor de interes turistic şi modernizarea infrastructurii. • Susţinerea iniţiativei private în crearea şi dezvoltarea de unităţi turistice, cu servicii la standarde internaţionale. • Amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic, etnografic, cultural şi peisagistic deosebit, în scopul dezvoltării turismului. • Atragerea unui număr sporit de turişti prin acţiuni promoţionale în ţară şi în străinătate.

5.12. Dezvoltarea potenţialului de resurse umane • Calificarea şi recalificarea forţei de muncă angajate în sfera economică. • Training pentru personalul cuprins în sfera serviciilor. • Programe de formare şi orientare profesională pentru tineri şi şomeri. Pentru atingerea parametrilor minimali de dezvoltare economico - socială a localităţilor judeţului Constanţa măsurile importante care se impugn implementate sunt:

5.13. Gospodărire unitară, raţională şi complexă a apelor • îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a localităţilor; • reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă din localităţile rurale; • îmbunătăţirea echipării reţelelor din localităţi cu instalaţii de canalizare şi staţii de epurare.

5.14. Infrastructura tehnică de circulaţie şi transport

Reţeaua de căi rutiere: Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe reţeaua de drumuri publice locale

(judeţene şi comunale); Consolidări, refaceri şi înlocuiri de poduri; Pasaje denivelate pe drumuri la intersecţia cu calea ferată; Ameliorarea/îmbunătăţirea legăturilor auto în/şi spre zonele lipsite de reţea

feroviară.


45

5.15. Turismul • Adaptarea formelor de turism la oferta turistică specifică potenţialului din fiecare zonă a judeţului; • Dezvoltarea ofertei turistice; • Punerea în valoare şi introducerea de trasee turistice noi, pentru valorificarea peisajului cultural constănţean; • Oferta pentru turismul de afaceri şi reuniuni cu caracter ştiinţific.

5.16. Reţeaua de localităţi • Dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a tuturor localităţilor; • Ameliorarea infrastructurii rutiere şi a legăturilor de transport cu principalele localităţi din vecinătate.

5.17. Locuinţe • Stimularea construcţiei de locuinţe sociale, în vederea asigurării pentru fiecare familie a unei locuinţe; • Renovarea fondului de locuinţe sociale existent.

5.18. Reţeaua de dotări publice • Modernizarea şi consolidarea unităţilor de învăţământ; • Modernizarea reţelei de unităţi de asistenţă socială; • Reabilitarea reţelei de unităţi culturale. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse se va avea în vedere dezvoltarea capacităţii instituţionale de absorbţie a fondurilor de pre-aderare, comunitare şi guvernamentale, continuându-se politica de accesare a fondurilor structural ale Uniunii Europene.

Ca obiective specifice, Consiliul Judeţean Constanţa îşi propune prin intermediul DIRECŢIEI DE INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI COORDONARE: • Acordarea de consultanţă în vederea redactării cererilor de finanţare şi a implementării proiectelor din cadrul programelor de pre-aderare, programelor comunitare si programelor guvernamentale; • Implementarea proiectelor cu finanţare externă; • Atragerea de fonduri prin programele de pre-aderare PHARE, ISPA si SAPARD, prin programele comunitare (FP6, Leonardo da Vinci – faza II, Socrates, Youth/Tineret, Cultura 2000) si programele guvernamentale prin: • Colaborarea cu institutiile finanţatoare în vederea promovării proiectelor propuse de Consiliul Judeţean Constanţa, de unităţile aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Constanţa, de consiliile locale şi comunităţile rurale sărace din judeţul Constanţa; • Elaborarea analizelor economice şi sociale pentru fundamentarea strategiei de dezvoltare a judeţului Constanţa în perioada 2005-2008;


46

• Pregătirea portofoliului de proiecte necesar elaborării Programului Operaţional Regional, pentru perioada 2007-2013, ce va sta la baza finanţărilor din Fondul European de Dezvoltare Regională.

6. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE A COMUNEI AGIGEA

6.1. Coordonate generale Comuna Agigea este o unitate teritorial-administrativă, din România,

Regiunea Sud-Est, situată în sud-estul judeţului Constanţa, la malul Mării Negre, pe drumul naţional DN 39 la 8 km de municipiul Constanţa (situat în nordul comunei) şi la 3 km de staiunea Eforie Nord (situată la sud de comuna Agigea).

Sursa:

www.primaria-agigea.ro

Vecinătăţile comunei Agigea sunt: • Municipiul Constanţa la nord; • Marea Neagră la est; • Oraşul Eforie la sud; • Comuna Cumpăna şi comuna Topraisar la vest.


47

Comuna are în componenţă următoarele sate: • Agigea; • Lazu;

6.2 . Istoric

Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre şi a lacurilor care o însoţesc au identificat aşezarea greco-romana de la Agigea, cu o populaţie impresionant de densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, ţiglă, pietre de construcţie, fragmente de unelte din fier descoperite pe aceste meleaguri. Asezarea localităţii Agigea este foarte probabil databilă între secolul al II-lea î.H. şi secolul al III-lea d.H. În veacurile care au urmat, informaţiile despre Agigea dispar cu desăvârşire din documente, fiind probabil distruse. Documentele de dată recentă, datează începutul comunei în anul 1870, deşi este mai mult ca sigur că există înaintea acestei date. În a doua jumatate a secolului al XIX-lea se semnalează în Agigea o creştere numerică a populaţiei, îndeosebi păstori, veniţi din jurul Sibiului, din părţile Brăilei, Ialomiţei, iar mai târziu din Oltenia şi Moldova care trăiesc alături de tătarii colonizaţi de Poartă în Dobrogea. 1887 – ia fiinta prima şcoală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învăţământ religios musulman. 1902 – tot lângă Geamie se infiinţează o clasă de băieţi, cu predare în limba romană pentru populaţia românească. 1925 – începe construcţia actualului local al şcolii prin contribuţia sătenilor. 1927 – se inaugurează noua şcoala primară elementară în limba română. 1962 – se măreşte actualul local de şcoală, iar şcoala tătară se contopeşte cu cea românească cuprinzand elevi ai claselor V – VI. 1964 – ciclul gimnazial se extinde şi cu clasele a VII-a si a VIII-a. 1996 – şcoala se botează cu numele profesorului universitar Ion Borcea, fondatorul Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea Aşa cum se specifică în monografia comunei Agigea, monografie care se găseşte la DIRECŢIA JUDEŢEANĂ CONSTANŢA A ARHIVELOR NAŢIONALE, comuna Agigea a luat fiinţă în anul 1870 şi a avut aceeaşi denumire de la înfiinţare şi până în prezent şi aparţinea de plasa Constanţa, judeţul Constanţa. În componenţa comunei Agigea intra şi satul Lazu, care se numea Lazmahale şi este atestat că a fost înfiinţat în secolul al XVI-lea.


48

Dintre primarii care s-au aflat în fruntea acestei comune sunt menţionaţi: • 1935 – Iulie Popeea • 1938 – Constantin Ionescu–având ocupaţia de agricultor înainte de a fi

numit în funcţia de primar • 1943 – Diaconescu Ion - având funcţia de căpitan înainte de a fi numit în

funcţia de primar • 1944 – Constantin Sofană • 1944 – Nicolae Nedelcu • 1945 – Aurel Chiriac.

6.3 Coordonate geografice Comuna Agigea se află amplasată la sud de municipiul Constanţa pe platoul

podişului dobrogean. 6.4 Relieful, caracteristici geologice Relieful este specific platoului podisului dobrogean, fiind uşor vălurit. Depozitele întâlnite sunt constituite din calcare, argile şi marne sarmatice,

slab înclinate, acoperite de o cuvertură de loess cu grosime variabilă. 6.5 Hidrografia Reţeaua hidrografică este tributară canalului navigabil Rhin-Main-Dunare. Lacul Agigea - este situat în arealul comunei Agigea. Are o suprafaţă de 31

hectare şi o adâncime maximă de 70 cm. Apa sărată şi nămolul sapropelic au recomandat înfiinţarea staţiunii balneoclimaterice Agigea.

6.6 Solurile Solurile cele mai răspândite sunt solurile balane (dobrogene), diferitele tipuri

de cernoziomuri, şi soluri slab evoluate (îndeosebi litosoluri). Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri de soluri este condiţionată de

factorii climaterici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea şi panta terenului. Repartiţia a unităţilor teritoriale de soluri respectă configuraţia pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri.

Toate solurile s-au format sub acţiunea dominantă a unui singur proces pedogenetic: biacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat diferit în funcţie de roca parentalăasupra căreia a acţionat (loess, calcare, coluvii şi aluviuni) şi nivelul pânzei pedofreatice.

Astfel de depozite groase de loess s-au format molisoluri: soluri balane vermice. Solurile balane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau închise se caracterizează prin loessuri cu textura mai grosieră (lutonisipoasă sau


49

nisipolutoasă), conţinut mai ridicat de carbonaţi de la suprafaţă şi conţinut mai scăzut de humus datorită mineralizării intense. De aceea, ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile.

Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solificarea a fost încetinită sau chiar oprită datorită eroziunii pluvionivale şi eoliene, ducând la apariţia solurilor balane erodate şi a rogosolurilor.

6.7 Rezervaţii naturale Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă

staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. În cadrul rezervaţiei există şi o faună interesantă reprezentată de broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera), raritate în fauna României, dar şi Mantis religiosa, Ameles, Saga etc.

6.8 Clima Sub aspectul agroclimatic comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă

„caldă-secetoasă”. Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a

cerealelor, plantelor tehnice şi industriale dar şi a culturilor de viţă de vie sau culturilor fructifere.

6.9 Suprafaţa şi potenţialul natural al comunei Specificul agricol al zonei este conferit de cele 4.113 ha. de teren arabil, 80

ha. de păşune şi 2 ha de vii şi livezi, însumând o suprafaţă agricolă totală de 4.245 ha. Forma de proprietate a suprafeţei cultivate este de 100% privată.

Existenţa în teritoriu a societăţilor agricole cu pondere mare în economia zonei, precum şi dezvoltarea comerţului cu produse agricole, impun înfiinţarea unei burse agricole. Se preconizează alocarea unei suprafeţe de cca. 6 ha. situată pe malul drept al Canalului Dunăre – Marea Neagră, în vecinătatea Administrației Canalelor Navigabile, în vederea construirii sediului acestei burse.

6.10 Populaţia - elemente demografice şi sociale Populaţia comunei Agigea este de 5.485 locuitori, fiind distribuită în cele 2

sate componente astfel :


50

• Satul Agigea cu o populaţie de 5341 de locuitori, • Satul Lazu cu o populaţie de 1260 de locuitori.

Din totalul de 6601 de locuitori, numărul femeilor şi numărul bărbaţilor din comuna sensibil egal, diferenţa fiind foarte mică.

Structura pe vârste a populaţiei comunei evidenţiază că populaţia tânără (0-14 ani) este numeric mai mare decât populaţia vârstnică (60 de ani şi peste). Ponderea mare o are populaţia între 15 şi 59 de ani.

Tabel Populaţia pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă Populaţie % 0 – 4 ani 335 5.00 5 – 9 ani 368 5,59 10 – 14 ani 589 8,93 15 – 19 ani 525 7,96 20 – 24 ani 480 7,27 25 – 29 ani 512 7,76 30 – 34 ani 659 9,99 35 – 39 ani 415 6,28 40 – 44 ani 521 7,90 45 – 49 ani 512 7,75 50 – 54 ani 449 6,80 55 – 59 ani 350 5,30 60 – 64 ani 336 5,10 65 – 69 ani 236 3,59 70 – 74 ani 158 2,40 75 ani şi peste 156 2,38

TOTAL 6601 100.00 Tabel Raportul între populaţia activă, populaţia ocupată şi şomeri Populaţia % TOTAL Populaţie activă 2640 100

Masculin 1690 64% Feminin 950 36%

TOTAL Populaţie ocupată

2234 100

Masculin 1430 64%


51

Feminin 804 36% TOTAL Şomeri 406 100

Masculin 263 64,7% Feminin 143 35,3%

Sectoarele cu o rată ridicată a ocupării sunt reprezentate de:

• Agricultură: 9,82%; • Industrie prelucrătoare: 14,81 %; • Construcţii: 9,93%; • Comerţ: 11,43%; • Hoteluri şi restaurante: 3,50 % • Transport: 20,85 %; • Administraţie publică: 7,98 %; • Învăţământ: 2,87 %; • Sănătate şi asistenţă socială: 10,16%.

Sectoare de activitate Populaţie % din total Agricultură, vânătoare, silvicultură, exploate forestieră

171 3,11

din care feminin 55 1 Industrie prelucrătoare 258 4,7

din care feminin 99 1,8 Construcţii 173 3,15

din care feminin 12 0,21 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

199 3,63

din care feminin 95 1,73 Transport, depozitare poştă şi telecomunicaţii

363 6,62

din care feminin 51 0,93 Administraţie publică şi apărare

139 2,5

din care feminin 44 0,8 Învăţământ 50 0,91

din care feminin 41 0,74


52

Sănătate şi asistenţă socială

177 3,22

din care feminin 149 2,71 TOTAL 1530 100

din care feminin 546 9,95 În ultimul deceniu şomerii beneficiari de ajutor de stat au suferit o reducere

globală de 52% pentru un total de 166 persoane. Grupele sociale cele mai afectate de această reducere sunt persoanele cu un grad scăzut de instruire (primar, gimnazial şi profesional), înregistrând o diminuare de 65%, în timp ce pentru persoanele cu instruire superioară, sprijinul public a crescut cu 5% în favoarea absolvenţilor de liceu şi cu 11% în favoarea absolvenţilor de universitate.

6.11 Forţa de muncă – domenii de activitate Din totalul de 5485 locuitori (an 2007), 39 % reprezintă populaţie activă şi 61

% populaţie inactivă. Populaţia activă ocupată reprezintă 81 % din totalul populaţiei active, iar

populaţia activă neocupată este de 19 % din totalul populaţiei active. Populaţia inactivă reprezintă 61% din totalul populaţiei comunei, având

următoarea configuraţie: Elevi, studenti – 37% Pensionari – 22% Ale situaţii – 41%.

Se poate constata că populaţia activă este inferioară populaţiei inactive, pentru anii următori se estimează creşterea numărului populaţiei active asigurate, poate cu un plus la populaţia activă, datorită ponderii mai mari a vârstelor tinere în raport cu cele vârstnice.

Populaţia comunei Agigea nu se caracterizează printr-o mare diversitate etnică şi religioasă. Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, arată că populaţia comunei, structurată pe etnie şi religie, este reprezentată conform graficului alăturat.


53

Repartiţia pe etnii a populaţiei

Români

Turco-tătari Maghiari

Români Turco-tătari Maghiari

6.12 Sănătate şi asistenţă socială

Starea de sănătate a locuitorilor comunei este monitorizată în cadrul a 2

cabinete de medicină individuală în care-şi desfăşoară activitatea, 3 medici de familie şi 3 asistenţi medicali. De asemenea, pe raza comunei există un cabinet stomatologic şi o farmacie.

Asistenţa socială este organizată la nivelul primăriei în cadrul unui compartiment unde îşi desfăşoară activitatea o asistentă socială şi o comisie pentru efectuarea de anchete sociale.

La data elaborării acestei strategii, în evidenţa compartimentului de protecţie socială figurează un număr de 15 asistenţi.

Conform Legii nr.416/2001, există 9 dosare evaluate, pentru care se plătesc ajutoare pentru venitul minim garantat.

6.13 Infrastructura 6.13.1 Infrastructura de transport Accesibilitatea la căile de transport reprezintă un indicator foarte important în

aprecierea posibilităţilor de dezvoltare economico-socială a localităţilor rurale. Accesul direct la o infrastructură rutieră corespunzătoare, asigură premisele

dezvoltării unor activităţi economice, facilitează accesul populaţiei la locurile de muncă, satisfacerea anumitor servicii . Dacă ani de-a rândul comuna Agigea a fost răvăşită de lucrările la canalul Dunăre – Marea Neagră, acum existenţa acestei „Magistrale Albastre” oferă şansa participării ei la comerţul intern şi internaţional. Astfel, fiind situată la capatul estic al traseului navigabil Rhin-Main-Dunare, în vecinătatea portului Constanţa şi a Zonei Libere Constanţa Sud, Agigea îşi coordonează rolul de pivot între Europa centrală şi de vest şi ţările din bazinul Mării Negre, din Orientul Apropiat şi Mijlociu.


54

Totodată Agigea este străbătuta de căi de comunicaţie terestre (şoselele naţionale Constanţa – Mangalia (D.N. 39) şi Constanţa – Negru Vodă (D.N. 38) şi căi ferate) care leagă zonele puternic industrializate ale judeţului şi căi de comunicaţie fluviale şi maritime. Pe aceeaşi direcţie este proiectată şi autostrada europeană Bucureşti – Istanbul.

Transportul în comun se realizează cu ajutorul firmelor de maxi-taxi, cu o frecvenţă de plecări-sosiri de 4 ori. Acestea facilitează legătura cu municipiul Constanţa şi staţiunile de pe litoralul Mării Negre.

6.13.2. Alimentare cu apă şi canalizare În prezent, localitatea Agigea dispune de un sistem centralizat de alimenatre

cu apă, integrat în „sistemul interconectat Litoral”. Schema tehnologică a sistemului de alimentare cu apă a localităţii Agigea este

următoarea: Sursa subterană Medgidia, situată de-a lungul malului stâng al canalului

Dunăre – Marea Neagră, între linia CFR Constanţa-Bucureşti şi drumul tehnologic al canalului, are 11 puţuri forate la adâncimi cuprinse între 350 – 450 m şi o capacitate de 51.840 mc/zi. Din cele 11 puţuri, două sunt neechipate (P8 şi P12), unul are pompă căzută în foraj (P2), iar restul de 8 sunt echipate cu electropompe tip Grundfos şi Litoral, cu puteri cuprinse între 75-160 kw, debite între 180-300 mc/h şi înălţimi de pompare între 75-90 mCA. Din cele 8 puţuri funcţionează, prin rotaţie, 1 puţ în perioada de extrasezon şi 2 puţuri în perioada sezonului de vară.

Reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Agigea are o lungime de 10.7 km. Alimentarea cu apă a localităţii se face din complexul de înmagazinare – pompare Constanţa Sud, prin conductele Dn 800 mm oţel şi Dn 500 mm oţel, care transportă apa până la complexul de înmagazinare pompare Eforie Nord. Localitatea Agigea poate primi apă şi din complexul Eforie Nord, prin conducta Dn 350 mm azbociment. Clorinarea apei se face în complexele Constanţa Sud şi Eforie Nord.

Tratarea apei cu clor gazos se face atât în cadrul sursei Medgidia, cât şi în cadrul complexelor Constanţa Sud, respectiv Eforie Nord. Apele uzate aferente localităţii Agigea sunt epurate la staţia de epurare Eforie Sud. Aceasta este în curs de reabilitare.

Sistemul de canalizare este de tip divizor, lungimea reţelei este de 4,5 km, diametrele sunt cuprinse între 200 mm şi 400 mm. Există o staţie pompare cu o capacitate Q=166,66 l/s, echipată şi reabilitată prin ISPA 2006. Lungimea reţelei de conducte de refulare este de 3 km.

Apele uzate sunt evacuate prin pompare la SE Eforie Sud.


55

6.13.3. Mediu – managementul deşeurilor Deşeurile sunt colectate de către Serviciul de Gospodărire Comunală din

cadrul Primăriei Comunei Agigea şi sunt transportate la Depozitul ecologic de la Costineşti – SC IRIDEX SRL.

Primăria Comunei Agigea dispune de o autoutilitară de ultimă generaţie, care corespunde normelor în vigoare şi care compactează foarte mult deşeurile colectate, acestea fiind transportate direct la Costineşti. În perioada imediat următoare se are în vedere achiziţionarea celei de-a doua autoutilitare pentru colectarea deşeurilor şi astfel se va realiza un management eficient al deşeurilor.

Pe termen lung se va realiza colectarea selectivă a deşeurilor atât stradal cât şi de către cetăţeni. Aceştia vor fi instruiţi pentru a conştientiza importanţa acestei acţiuni şi astfel vor beneficia de un mediu mai curat şi mai puţin poluat, nemaifiind necesară actuala rampă de gunoi, care va fi închisă în termenul prevăzut de către Uniunea Europeană (16 iunie 2009).

6.13.4. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a localităţilor comunei Agigea se face din

sistemul energetic naţional, prin reţele electice de distribuţie. Comuna este traversată de la nord la sud de o reţea electrică aeriană de

înaltă tensiune LEA 400 KVA şi o reţea de medie tensiune LEA 20 KV care alimentează 7 PT – posturi de transformare ce fac trecerea de la medie la joasă tensiune (0,4KV).

Reţeaua de 0,4 KV este destinată pentru iluminatul public, consum în locuinţe particulare şi social – culturale, alimentarea cu energie a diverselor societăţi comerciale.

6.13.5. Energia termică Energia termică se asigură în sistem de încălzire local, cu combustibil solid (lemne sau cărbuni). În comuna Agigea nu există reţea de gaze de joasă presiune.

6.13.6. Reţeaua de telecomunicaţii Serviciile de telecomunicaţii se asigură printr-o reţea telefonică cu fibră optică

cu centrală digitală. Din punct de vedere al telefoniei mobile, teritoriul comunei este acoperit de

antenele principalelor companii : Vodafone, Orange, Zapp şi Cosmote. 6.13.7. Infrastructura educaţională

Activitatea educaţională poate asigura şcolarizarea în cadrul unei grădiniţei „RIŢA-GĂRGĂRIŢA” şi 2 şcoli: Şcoala cu clasele I-VIII ”Ion Borcea” cu 18 clase şi un efectiv de 410 elevi şi şcoala Lazu cu clasele I-IV cu un efectiv de 17 elevi.


56

Personalul didactic angatat pentru a asigura activitatea educaţională este în număr de 27 de cadre. Informare privind efecticul cadrelor didactice Personal didactic angajat Ciclul primar Ciclul gimnazial Cadre didactice titulare 6 11Cadre didactice suplinitoare

3 7

TOTAL 9 18Sursa: Raport anual , an şcolar 2008-2009, şcoala cu clasele I-VIII ”Ion Borcea”

Grădiniţa de copii din comuna Agigea a fost construită şi dată în folosinţă în

anul 1973. Această clădire este amplasată pe Str.Nicolae Iorga, având o pozitionare relativ centrală pentru comunitate. Gradiniţa a fost personalizată în anul 2002, fiind recunoscută în prezent sub denumirea Grădiniţa „RIŢA-GĂRGĂRIŢA”. Ea funcţionează în regim de program normal, fiind frecventată de aproximativ 130 de copii preşcolari repartizaţi în 6 grupe, conduse de educatoare titulare cu o înaltă pregatire pedagogică. Clădirea este alcătuită din 3 săli destinate desfăşurării activităţii pedagogice şi este dotată cu mobilier nou modular şi multifuncţional. Ea este încălzită pe perioada rece a anului cu ajutorul unei microcentrale proprii. Procesul instructiv-educativ se desfăşoară planificat, folosind un material didactic diversificat, bogat şi o bună dotare cu necesar audio-vizual. Pentru desfăşurarea activităţilor sportive există un teren de sport în localitatea Lazu. În cadrul Şcolii Ion Borcea Agigea este înfiinţat un laborator de informatică care este dotat cu un număr de 24 computere.

6.13.8. Cultură, culte, obiective istorice În comuna Agigea există un cămin cultural şi o bibliotecă comunlă. Biblioteca comunală Agigea a fost înfiinţată în anul 1990, după revoluţie. Ea

are în dotare 7000 de volume de cărţi şi sunt înscrişi 600 de cititori de la cel mai mic până la cel mai vârstnic.

Căminul cultural este reprezentat de o clădire veche, aflată într-o stare deplorabilă, care necesită demolare şi construirea unei noi clădiri cu această destinaţie, pentru a desfăşura activităţi culturale, organizare festivaluri.

Până în anul 1989 în localitatea Agigea nu a existat biserică ca lacăş de


57

închinare aparţinând, din punct de vedere administrativ-bisericesc, de parohia Eforie Nord.

La cererea credincioşilor, în anul 1990, Primăria Agigea, îşi dă acordul de principiu pentru zidirea unei biserici punând la dispoziţie un teren în suprafaţă de 1.800 mp.

Sfinţirea locului unde urma să fie construită biserica cu hramul SF. MARE MUCENIC DIMITRIE a fost săvârşită de I.P.S. Arhiepiscop LUCIAN al TOMISULUI în data de 1 iulie 1990.

Strategia de dezvoltare a comunei Agigea detaliază etapele de dezvoltare ale

comunei Agigea, precum şi modul în care se va îmbunătăţii calitatea vieţii cetăţenilor comunei pe perioada următorilor 10-15 ani. Strategia de dezvoltare a comunei urmăreşte îmbunătăţira condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor comunei, precum şi crearea unor condiţii propice de dezvoltare a mediului de afaceri concurenţial.

6.14 Economia

Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie în Zona Liberă Agigea, transport de mărfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie de panificaţie, comerţ, servicii turistice etc. O activitate importantă desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea este şi agricultura (cultivarea pământului şi creşterea animalelor). Se cultivă grîu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc şi se cresc vaci de lapte şi oi. Agigea este cunoscută în întreaga ţară şi datorită existenţei aici, pe malul mării a unei instituţii medicale de prestigiu ce poartă numele fondatorului ei, prof. Univ. Dr. Vasile Climescu, ce functioneaza aici din anii interbelici. Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile Cliemescu este specializat in tratarea aparatului locomotor (reumatism si tuberculoza osteoarticulara). Prin Înaltul Decret Regal nr. 810 a fost înfiinţată Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea, iar profesorul Ioan Borcea a fost nominalizat ca director al staţiunii. Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, între Marea Neagră şi lacurile Techirghiol şi Agigea – Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă) General Ionescu şi cam la 10 km de oraşul Constanţa, Staţiunea Zoologică, izolată de litoral face azi impresia unei adevărate oaze: numeroase plantaţii de pomi alcătuiesc o insulă verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride. Între scopurile urmărite de această staţiune se rânduieşte mai întâi recoltarea şi cunoaşterea faunei şi florei din apele româneşti ale Mării Negre. Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf, ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetaţie caracteristică.


58

Împrejmuită şi ferită de influenţa factorului biologic (antropozoogen), ea şi-a păstrat aspectul de dună populată de o floră şi o faună specifică şi a reţinut atenţia multor naturalişti, încă de la început. Colonizarea acestor dune de vegetaţie este influenţată de înalţimea şi expoziţia lor, de mărimea granulelor de nisip, de conţinutul în săruri şi în humus. În anul 1939, această zonă este declarată Rezervaţie Naturală, fiind unica Rezervaţie de Dune Nisipoase de pe litoralul românesc. Pe baza cercetărilor botanice efectuate în cadrul rezervaţiei au fost identificate peste 120 de specii de plante caracteristice litoralului mediteranean, dar şi celui atlantic şi caspic, multe dintre ele de un mare interes ştiinţific. Printre rarităţile floristice se întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de nisip, volbura, cârcelul etc. Fauna este reprezentată prin: broaşte ţestoase de uscat, călugăriţe şi diferite insecte de nisip. După 1989, mai exact în ziua de 28 iunie 1990, staţiunea a revenit în patrimoniul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a primit numele ilustrului ei fondator, profesorul Ioan Borcea (1879-1936). Activitatea didactică de aici a fost mult mai dezvoltată, staţiunea fiind un loc mult mai râvnit pentru practica studenţilor biologi, ecologi, biochimişti, geografi, geologi, geochimişti, piscicultori etc. În laboratoarele staţiunii au fost efectuate numeroase lucrări de licenţă şi de doctorat. Direcţia Silvică Constanţa dispune, la Agigea, de o întinsă pepinieră, o adevărată bază producătoare de frumuseţi peisagistice. Întinsă pe o supafaţă de 48,2 hectare, pepiniera este specializată, în principal, în producerea de puieţi forestieri şi ornamentali (80%) pentru: perdele forestiere, acoperirea terenurilor degradate, realizarea plantaţii integrale), precum şi puieţi pentru noii proprietari de păduri. Aici poţi găsi, de asemenea, specii permanent verzi (conifere), adaptate zonei de stepă dobrogeană cu influenţe marine, şi anume: ienupăr de Virginia, tuja cu diversele sale varietăţi – pinul negru, douglas, bradul alb, molidul etc. Din categoria foioase cu frunze persistente ar putea fi enumerate: buxus, evonimus japonica, berberis julianae, costoneaster dameri, lanciera pileata etc. Specii de foiase cu frunze căzătoare, pentru gardurile vii şi arborii de alei. În cadrul pepinierei a fost realizată o colecţie deosebită de trandafiri Rosalium Splendidum, ce cuprinde 32 de soiuri, iar în producţie de serie 68 de soiuri. Trandafirii au varietăţi şi nuanţe coloristice de la alb la violet, forme şi dimensiuni variate, trandafiri căţărători dispuşi în bucheţele mici, trandafiri copăcei de diverse culori: alb, galben, roz sau roşu, a căror perioadă de înflorire începe din luna mai şi ţine până în octombrie.


59

Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea Pe teritoriul comunei Agigea se află două obiective de importanţă naţională: Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea şi Administraţia Canalelor Navigabile – Agigea. Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră în apropiere de Zona Liberă. În zona de acces al navelor, pe Canal, se acceptă nave cu o capacitate maximă de 5 000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafaţă de 19 hectare şi cuprinde spaţii de depozitare acoperite şi descoperite, deservite rutier şi feroviar; incinta 2 cu o suprafaţă de 10,3 hectare, pentru activităţi industriale şi de producţie; incinta 3, Terminalul de Containere. Beneficiind de existenţa infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar şi rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin această zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de Ferry-boat (transport CF) şi terminal Ro-Ro (transport auto). Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a fost determinată şi de creşterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport, în cadrul spaţiului politic şi economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a includerii României în zona de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre. Realizarea coridorului logistic trans-european Marea Neagră – Marea Nordului (pe ruta Constanţa – Rotterdam) prin Canalul Rhin – Main – Dunăre, inaugurat pe 25 spetembrie 1992, coridor de o deosebită importanţă europeană din punct de vedere economic, geografic, comercial, turistic, strategic şi politic, are ca efecte directe integrarea europeană a zonelor traversate şi dezvoltarea puctului terminal sud – estic, deci a Portului Constanţa. În Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea pot fi desfăşurate o serie de activităţi cum ar fi: manipularea, depozitarea, sortarea, ambalarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, expertizarea, transportul şi expediţii interne şi internaţionale, operaţiuni de bursă, financiar – bancare, precum şi magazine de desfacere şi comercializare a produselor en gros sau en detail. Poziţia Zonei Libere creează posibilităţi de creştere a volumului de mărfuri tranzitate pe Canalul Dunăre – Marea Neagră.

60

PRIMAR VICEPRIMAR

COMPARTIMENT AUDIT

1

SERVICIUL FINANCIAR, CONTABILITATE, TAXE ŞI

IMPOZITE

1+12

SECRETAR 1

COMPARTIMENT BUGET‐CONTABILITATE

5

COMPARTIMENTUL URBANISM, DISCIPLINA ÎN CONSTRUCȚII,

AMENAJAREA TERITORIULUI, CADASTRU IMOBILIAR, RELAȚII CU ASOCIAȚIILE DE

LOCATARI

6

CONSILIUL LOCAL AGIGEA

Anexa nr.1 la Hotărârea Consiliului Local nr.9/06.02.2009

APARATUL PERMANENT DE LUCRU AL CONSILIULUI LOCAL

1

SERVICIUL URBANISM, TEHNIC INVESTITII

1 +18

BIROUL TAXE ŞI IMPOZITE

1 + 6

SERVICIUL ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ

1 + 22

BIROUL ACHIZIȚII – LICITAȚII PUBLICE,PROGRAME DE DEZVOLTARE, INVESTIȚII, LUCRĂRI PUBLICE, INFORMATICĂ ŞI

RELAȚII INTERNAȚIONALE

1 + 6

COMPARTIMENTUL ADMINISTRARE DOMENIUL PUBLIC ŞI PRIVAT,

PROTECȚIA MEDIULUI, CADASTRU FUNCIAR, FOND FUNCIAR ŞI LEGILE

PROPRIETĂȚII

6

SERVICIUL DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ

1 + 39

COMPARTIMENT SALUBRIZARE

9

COMPARTIMENT ÎNTREȚINERE

DOMENIUL PUBLIC‐ PRIVAT ŞI ILUMINAT

PUBLIC

25

SERVICIUL POLIȚIA COMUNITARĂ

1+26

SERVICIUL CORP CONTROL, ADMINISTRATIV, DESERVIRE,

PROTOCOL

1 + 7

COMPARTIMENT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, P.S.I. ŞI

PROTECȚIE CIVILĂ

3

COMPARTIMENT JURIDIC CONTENCIOS

4

COMPARTIMENT STARE CIVILĂ

2

COMPARTIMENT RESURSE UMANE,

SALARIZARE

3

COMPARTIMENT ASISTENȚĂ SOCIALĂ,

AUTORITATE TUTELARĂ, ASISTENȚI PERSONALI

3

COMPARTIMENT CENTRUL DE INFORMARE ŞI CONSILIERE A

CETĂȚENILOR, RELAȚII CU MASS‐MEDIA ŞI ARHIVĂ

4

COMPARTIMENT PROGRAME EUROPENE

4

CONSILIER PERSONAL

1ADMINISTRATOR PUBLIC

1

BIROU ORDINE PUBLICĂ, INTERVENȚII ŞI INSTRUIRE

1 + 16

COMPARTIMENT PAZĂ BUNURI ŞI VALORI

9

COMPARTIMENT APROVIZIONARE, DEPOZITARE ŞI

TRANSPORT LOCAL DE CĂLĂTORI

5

BIBLIOTECA COMUNALĂ

2

Funcții de demnitate publică : 2 Total funcționari publici: 89 Total personal contractual: 49 TOTAL GENERAL : 140 Asistenți personali: 20


61

6.15. Serviciul administraţie publică locală

Distincţia dintre administraţia publică centrală şi cea locală are la bază utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au în vedere competenţa teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia publică şi natura interesului pe care îl promovează. Prin urmare, administraţia publică centrală îşi exercită competenţa teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Însă dacă privim dintr-o altă perspectivă, organele ce compun administraţia publică centrală dispun fie de o competenţă materială generală, precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe când autorităţiile locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Desigur mai e şi promovarea interesului, care poate fi general-naţional, evident de către administraţia centrală, sau al localităţii respective, de către administraţia publică locală. ATRIBUŢII: Cu privire la activitatea de promovare, avizare, înregistrare şi distribuire a dispoziţiilor primarului: - primeşte de la compartimentele funcţionale şi ţine evidenţa dispoziţiilor primarului, într-un registru special; - multiplică şi distribuie dispoziţiile primarului pentru ducerea la îndeplinire , către compartimentele funcţionale şi persoanele interesate; - comunică prefectului, în termenul prevăzut de lege, dispoziţiile primarului, în vederea exercitării controlului de legalitate ; - întocmeşte referate şi redactează dispoziţii ale primarului; - urmăreşte ducerea la îndeplinire a acestora; - ţine la zi baza de date privind dispoziţiile primarului; - urmăreşte coroborarea dispoziţiilor primarului cu actele normative cu putere juridică superioară. Privitor la organizarea alegerilor locale, generale şi consultarea prin referendum a populaţiei: - coordonează lucrările pentru alegerile locale, camerei deputaţilor, senatului şi preşedintelui; - face propuneri privind delimitarea secţiilor de votare ; - face propuneri privind stabilirea locurilor de afişaj electoral, a celor pentru organizarea adunărilor publice şi a sediilor secţiilor de votare ; - asigură efectuarea copiilor de pe listele electorale permanente pe secţii de votare, pentru scrutinurile stabilite şi le predă preşedinţilor acestora; - asigură condiţiile necesare consultării de către cetăţeni a listelor electorale;


62

- întocmeşte lista cu persoanele propuse a fi desemnate preşedinţi sau locţiitori la secţiile de votare şi o înaintează preşedintelui tribunalului; - transmite informaţii solicitate de formaţiunile de evidenţă a populaţiei; - ţine evidenţa persoanelor acre au pierdut drepturile electorale şi procedează în conformitate cu legea; - ţine la zi baza de date (program ) privind listele electorale permanente, puse la dispoziţie de Inspectoratul de poliţie şi le actualizează permanent. Cu privire la evidenţa ştampilelor, sigiliilor şi parafelor : - urmăreşte îndeplinirea regulamentului privind folosirea sigiliilor, ştampilelor şi parafelor din cadrul Consiliului local şi eventual modificarea acestuia; - ţine evidenţa , într-un registru specific, a ştampilelor, sigiliilor şi parafelor ; - predă şi preia de la compartimentele funcţionale ştampilele, parafele şi sigiliile pe bază de proces verbal; - păstrează ştampilele, sigiliile şi parafele scoase din uz şi procedează la distrugerea acestora în baza unui proces verbal, aprobat de conducerea primăriei; - întocmeşte registrul unic de documente, parafează şi numerotează fiecare registru înscris în acesta. In domeniul arhivei: - propune constituirea prin dispoziţia primarului a comisiei de selecţionare a documentelor ce urmează a fi predate la arhivă; - întocmeşte nomenclatorul arhivistic ,indicativul termenelor de păstrare a documentelor şi propune emiterea dispoziţiei primarului pentru aprobarea acestuia cu confirmarea Arhivelor naţionale ale statului; - întocmeşte liste de inventar pe compartimente , ani şi termene de păstrare; - preia de la compartimentele funcţionale, pe bază de inventar, conform nomenclatorului arhivistic, unităţile arhivistice, legate şi opisate; - asigură ordonarea, depozitarea selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor din arhivă; - răspunde de selecţionarea şi scoaterea din arhivă a documentelor care nu mai au valoare practică şi ştiinţifică şi în baza prevederilor legii Arhivelor naţionale, procedează la distrugerea sau valorificarea acestora; - eliberează copii, certificate , extrase şi adeverinţe de pe documentele din arhivă la solicitarea celor interesaţi; - depune la arhivele statului copii de pe listele de inventar ale documentelor cu termen de păstrarea permanent şi a celor scoase din evidenţă; - asigură evidenţa, păstrarea şi conservarea documentelor secrete de uz intern şi sesizează imediat primarul despre cazurile de pierdere , alterare ori distrugere a acestora; - procedează la reconstituirea documentelor distruse; - ia măsuri cu privire la predarea materialelor selectate la arhivele statului.


63

În ceea ce priveşte activitatea de reglementare şi informare documentară: - înregistrează, distribuie, urmăreşte rezolvarea în termen şi expediază corespondenţa; - colecţionează actele normative ce se aplică în administraţia locală pe domenii de activitate ; - ţine evidenţa publicaţiilor, lucrărilor de specialitate şi a celorlalte materiale date spre păstrare într-un registru special şi pe bază de fişă; - distribuie în baza unui registru compartimentelor interesate, publicaţiile la care este abonată primăria ; - îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative sau încredinţate de conducerea executivă şi deliberativă. În ceea ce priveşte activitatea juridică: - întocmeşte şi ţine la zi evidenţa legislaţiei în vigoare pe domenii de activitate; - asigură procurarea prin abonament a principalelor publicaţii şi a unor lucrări de specialitate necesare; - asigură afişarea citaţiilor primite de la instanţele de judecată; Serviciul juridic-contencios şi coordonarea consiliilor locale îndeplineşte în condiţiile legii următoarele atribuţii principale: -în baza mandatului încredinţat de către primar, reprezintă Primăria Comunei Agigea în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a notarilor publici, precum şi în raporturile cu alte persoane fizice şi juridice de drept public sau privat; -întocmeşte proiectele acţiunilor în justiţie care se înaintează în instanţă împreună cu documentaţia necesară, propune exercitarea căilor de atac ordinare şi extraordinare şi redactează documentele necesare, propune orice alte măsuri prevăzute de lege pentru soluţionarea cauzelor în care este parte primăria comunei; -ţine evidenţa tuturor cauzelor aflate în curs de judecată urmărind finalizarea cu celeritate a acestora prin asigurarea reprezentării în faţa instanţelor; -propune măsuri pentru realizarea creanţelor unde primăria are calitatea de creditor pentru obţinerea titlurilor executorii precum şi pentru sprijinirea executării acestora; -comunică hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile şi compartimentelor implicate din cadrul aparatului propriu al primarului; -iniţiază sau, după caz, redactează proiecte de dispoziţii, hotărâri, regulamente şi alte acte cu caracter normativ şi individual; -analizează şi avizează, pentru legalitate, contractele ce urmează a fi încheiate de către primărie; -analizează şi avizează pentru legalitate autorizaţiile de construcţie ce urmează a fi eliberate; -asigură asistenţă juridică compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al primarului;


64

-acordă, la cerere şi în baza rezoluţiei primarului, sprijin şi consultanţă juridică autorităţilor administraţiei publice locale, comunale şi orăşeneşti; -asigură existenţa unui fond de documentare de specialitate reprezentând biblioteca juridică a prmăriei, precum şi actualizarea continuă a acesteia; -primeşte, analizează şi soluţionează în termen legal corespondenţa specifică; -monitorizează şi informează asupra modului de aplicare şi îndeplinire de către serviciile publice de interes local a legilor, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a celorlalte acte normative emise de la organele centrale ale administraţiei publice, a hotărârilor Consiliului Local şi iniţiază măsuri în acest sens; -propune, în colaborare cu celelalte compartimente, autorităţilor locale măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor dintre aparatul propriu al acestora şi cetăţeni, pentru implementarea unor metode şi sisteme de informare pe probleme de administraţie publică; -contribuie la întocmirea materialelor ce urmează a fi dezbătute în şedinţele consiliului local (rapoarte, referate, expuneri de motive, avize, procese-verbale, proiecte de hotărâri); -redactează reglementările ce trebuie aprobate de consiliul local, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic ca şi toate instrumentele de prezentare ce însoţesc proiectele de hotărâri; -ţine evidenţa adreselor primăriilor din judeţ, în vederea colaborării cu compartimentele similare ale acestora pentru soluţionarea unitară a unor probleme de interes general; -redactează rapoartele primarului cu privire la starea şi activitatea administraţiei locale şi a atribuţiilor proprii ce revin primarului; -îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege, prin alte acte normative, dispoziţii ale primarului. În ceea ce priveşte activitatea de resurse umane: 1. Efectuează operaţiunile privind încadrarea , redistribuirea, detaşarea, transferarea, pensionarea sau încetarea contractului individual de muncă, respectiv a raportului de serviciu pentru personalul din cadrul Primăriei ; 2. Asigură crearea bazei de date privind evidenţa personalului, atât a funcţionarilor publici, cît şi a personalului contractual; 3. Întocmeşte, la sfârşitul anului în curs, planificarea concediilor de odihnă pentru anul următor, în colaborare cu celelalte compartimente, birouri, servicii şi urmăreşte efectuarea acestora, conform planificării ; 4.Coordonează activităţiile specifice de resurse umane desfăşurate la nivelul întregii Primarii.. 5. Efectuează activitatea de consiliere în probleme de resurse umane cu serviciile publice.


65

În ceea ce priveşte activitatea de stare civilă: - înregistrează actele şi faptele de stare civilă, conform Legii nr.119/1996, cu privire la actele de stare civilă; - pastrează, gestionează şi eliberează actele şi certificatele de stare civilă; - pastrează registrele de stare civilă, şi evidenţa registrelor de stare civilă de la primărie; - transcrie şi întocmeşte ulterior actele de stare civilă; efectuează menţiunile referitoare la schimbările intervenite în starea civilă a persoanelor; - transmite menţiuni la alte primării, care au intervenit în situaţia persoanelor (căsătorii, decese); - comunică lunar buletinele de identitate şi livretele militare ale decedaţilor; - eliberează, la cerere, extrase pentru uzul organelor de stat din registrele de stare civilă; - face propuneri pentru acordarea dispensei de vârsta în vederea casatoriei în conditiile legii. În ceea ce priveşte activitatea de asistenţă socială: 1. Atribuţii de autoritate tutelară. 2. Evidenţa delicvenţilor sau a persoanelor predispuse la comiterea de infracţiuni, precum şi a majorilor lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau care necesită ocrotire (persoane cu handicap , bătrâni , familii cu mulţi copii). 3. Efectuează studii cu privire la situaţia socială a familiilor la nivelul comunei pentru persoanele defavorizate. 4. Întocmeşte strategii şi programe privind organizarea şi desfăşurarea asistenţei sociale pentru toate categoriile sociale. În ceea ce priveşte activitatea compartimentului programe europene:

• fundamentează prognoze şi programe de dezvoltare econmico-socială a localităţii şi crează baza de date în acest sens;

• promovează metodologii specifice de planificare a dezvoltării economico-sociale a localităţii, cu implicarea factorilor locali;

• identifică programe de finanţare şi întocmeşte cereri de finanţare pentru programe de interes comunitar;

• elaborează studii şi proiecte pentru realizarea programelor de dezvoltare; • monitorizează proiectele implementate; • asigură legatura dintre primărie şi agenţii economici locali cu capital de stat

sau privat şi facilitează schimbul de informaţii cu aceştia;


66

• asigura stabilirea de contacte şi cooperari interne şi externe; • desfăşoară activităţi de informare, consultanţă şi publicitate în domeniul

dezvoltării economico-sociale locale; • sprijină dezvoltarea activităţilor de prestări servicii locale, desfăşurarea unor

activităţi pe baza liberei initiative şi înfiinţarea de întreprinderi mici; • sprijină desfăşurarea activităţilor promoţionale la nivel local; • informează primarul cu privire la propunerile avansate de orice persoană fizică

sau juridică interesată de colaborari cu autoritatea publică locală; • întocmeşte şi prezintă, la solicitarea primarului sau a Consiliului local, rapoarte

cu privire la exercitarea atribuţiilor proprii şi stadiul implementarii proiectelor; • preia si rezolvă corespondenţa privind integrarea europeană, propunând

măsuri pentru realizarea sarcinilor ce revin autorităţii locale în acest sens; • informeaza primarul despre sursele de finanţare de pe internet ce pot

prezentă interes pentru comunitatea locala; • ţine legătura cu organizaţiile neguvernamentale locale, pentru realizarea de

programe comune, în folosul comunităţii; • creează pagini pe internet referitoare la unitatea administrativ-teritoriala; • participă, împreuna cu celelalte birouri si compartimente, la iniţierea de

proiecte privind alinierea legislaţiei la cerinţele europene (aquis comunitar).

6.16. Compartiment audit Compartimentul de audit public intern este organizat şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern şi are următoarele atribuţii principale: -elaborează norme proprii privind exercitarea activităţii de audit public intern, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI); -elaborează proiectul planului anual de audit public intern; -elaborează Carta auditului intern, document constitutiv al funcţiei de audit, prin care se fixează drepturile şi obligaţiile auditorilor interni; -elaborează şi realizează programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii auditului; -elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern; -compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele: a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare; b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al


67

comunei; d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al comunei; e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora; f) alocarea creditelor bugetare; g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia; h) sistemul de luare a deciziilor; i) sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; j) sistemele informatice. -efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate; -informează UCAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul instituţiei publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora. -raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit. -în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat primarului; -îndeplineşte şi alte sarcini dispuse de primar în legătură cu atribuţiile compartimentului de audit public intern.

6.17. Serviciul Financiar, Contabilitate Taxe şi Impozite

Serviciul Financiar este organizat cu respectarea prevederilor Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată şi duce la îndeplinire următoarele atribuţii principale: -organizează şi conduce evidenţa contabilă a sumelor primite din bugetul propriu drept alimentare cu mijloace băneşti pentru executarea cheltuielilor proprii, conduce evidenţa alimentării cu mijloace băneşti a ordonatorului principal de credite; -organizează şi conduce evidenţa contabilă pentru lucrările decontabile la Legea nr. 118/1997 şi întocmeşte documentele de plată către organele bancare şi documentele contabile pe baza facturilor şi situaţiilor de lucrări prezentate atât la cheltuieli curente cât şi la cheltuieli capitale; -execută controlul financiar preventiv pentru plăţile efectuate din bugetul propriu, în conformitate cu dispoziţia preşedintelui de organizare a acestui control; -asigură respectarea normelor metodologice proprii ale Primăriei Comunei Agigea privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare; -întocmeşte documentele de plată către organele bancare (trezorerie) şi documentele contabile pentru ordonatori secundari de credite şi urmăreşte extrasele


68

de cont asigurând încadrarea corectă a cheltuielilor conform clasificaţiei bugetare; -ţine evidenţa separată pe conturi a activităţii derulate conform metodologiei impuse de trezorerie, separat pe fiecare activitate bugetară şi plată; -întocmeşte documentele de plată către organele bancare (trezorerie) şi documentele contabile, în conformitate cu reglementările în vigoare şi urmăreşte primirea la timp a extraselor de cont şi verificarea acestora cu documentele lor însoţitoare, asigurând încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare a cheltuielilor pentru bugetul propriu; -asigură întocmirea conturilor de execuţie lunare şi a dărilor de seamă contabile trimestriale şi anuale privind executarea planului de cheltuieli bugetare şi din mijloace extrabugetare; -efectuează încasările şi plăţile în numerar şi asigură evidenţa operativă a acestora; -exercită controlul zilnic asupra operaţiunilor efectuate prin casierie şi asigură încasarea la timp a creanţelor, lichidarea obligaţiunilor de plată, luând măsurile necesare pentru stabilirea răspunderilor, atunci când este cazul; - efectuează controlul periodic al magaziilor, informând ordonatorul principal de credite în cazuri de abateri de la disciplina financiară şi propune luarea de măsuri corespunzătoare pentru recuperarea pagubelor; - efectuează la timp operaţiunile de inventariere a valorilor materiale, băneşti şi a decontărilor din bugetul propriu; - analizează cererile şi documentaţiile privind alimentarea cu mijloace băneşti a conturilor de disponibil ale ordonatorilor secundari de credite pentru cheltuielile curente şi de capital, inclusiv pentru construcţiile de locuinţe din fondul locativ de stat, urmărind respectarea legalităţii, necesităţii, eficienţei, economicităţii şi oportunităţii în limitele aprobate prin buget şi în raport cu îndeplinirea acţiunilor şi sarcinilor de plan şi a utilizării mijloacelor financiare acordate anterior şi virează în conturile de disponibil ale acestora sumele aprobate în limita prevederilor şi potrivit destinaţiei stabilite; -îndeplineşte şi alte sarcini dispuse de primar în legătură cu atribuţiile specifice serviciului financiar – contabilitate; - analizează şi propune variante privind nivelul cheltuielilor si evoluţia acestora la bugetul local al comunei; -elaborează si supune spre aprobare programul calendaristic de desfăşurare a lucrărilor privind proiectul de buget propriu si a bugetelor instituţiilor ce se finanţează din bugetul primăriei comunei; -îndrumă si coordonează acţiunea de elaborare a proiectului bugetului propriu si proiectele bugetelor următoarelor instituţii publice de interes local; -analizează proiectele de buget ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul propriu al comunei;


69

-elaborează variante privind proiecţia veniturilor şi a cheltuielilor pe următorii trei ani, precum si programul local de investiţii publice, detaliat pe obiective si ani de execuţie, atât pentru bugetul propriu cât si pentru instituţiile publice de sub autoritatea consiliului local; -analizează şi elaborează variante ale bugetelor: fondurilor externe nerambursabile, a împrumuturilor interne şi externe şi a fondurilor evidenţiate în afara bugetului local; -întocmeşte proiectul de hotărâre privind bugetul propriu al comunei şi al instituţiilor publice subordonate; -propune repartizarea pe trimestre a sumelor si cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si a veniturilor proprii pe întregul buget; -verifică şi analizează legalitatea propunerilor de rectificare a bugetului propriu şi a bugetelor componente; -verifică şi analizează legalitatea şi întocmeşte documentaţia privitoare la: a) utilizarea fondului de rezervă la dispoziţia primăriei, precum şi majorarea acestuia, în condiţiile legii; b) utilizarea veniturilor proprii peste cele planificate, în condiţiile legii; c) utilizarea fondului de rulment în condiţiile legii; - verifică, analizează şi întocmeşte proiecte de hotărâre pe care le supune dezbaterii consiliului judeţean privind: a) contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local precum şi refinanţarea datoriei publice locale; b) utilizarea până la lichidarea soldului fondului de tezaur constituit la nivelul consiliului local pentru realizarea de investiţii publice de interes local; -analizează legalitatea împreună cu compartimentele de specialitate din cadrul Serviciului tehnic, a propunerilor de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiective de investiţii a căror finanţare se asigură din bugetul propriu, în vederea cuprinderii acestora în proiectul bugetului respectiv; -centralizează, analizează şi prezintă conducerii, trimestrial şi anual, execuţia bugetară a unităţii administrativ-teritoriale; -centralizează şi întocmeşte valoric, lista obiectivelor de investiţii la nivelul comunei, trimestrial şi anual; -întocmeşte documentaţia necesară deschiderii finanţării obiectivelor de investiţii; -iniţiază acţiuni de implementare a finanţării bugetare pe baza de programe care se întocmesc de către instituţiile şi serviciile publice de interes local, în scopul finanţării unor acţiuni, obiective sau proiecte; -analizează şi propune ordonatorului principal de credite avizarea bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare; -stabileşte, constată, controlează şi urmăreşte încasarea impozitelor, taxelor şi altor venituri locale care se cuvin bugetului propriu al comunei;


70

-soluţionează obiecţiunile, contestaţiile şi plângerile formulate la actele de control şi de impunere; -execută creanţele bugetare; -îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de primar.

6.18 Serviciul Urbanism, Tehnic Investiţii

Serviciul Urbanism, Tehnic Investiţii este compartimentul de specialitate al primarului care asigură îndeplinirea atribuţiilor ce revin acestuia în următoarele domenii de activitate: - urbanism, disciplina în construcţii, amenajarea teritoriului, cadastru imobiliar, relaşii cu asociaţiile de locatari; - pregătire documentaţii, licitaţii, contracte de achiziţii publice şi contracte de concesionare lucrări publice şi de servicii; - lucrări publice, investiţii; - administrarea domeniului public şi privat al comunei; Serviciul urbanism, tehnic investiţii îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale : -elaborează Programul anual al achiziţiilor publice pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte compartimente de specialitate ale Primăriei Comunei Agigea, program pe care-l supune aprobării Consiliului Local; -realizează punerea în corespondenţă cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV), a produselor, serviciilor şi lucrărilor ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică; -întocmeşte notele justificative şi le supune aprobării conducerii în cazul aplicării unei proceduri care constituie excepţie de la regula de atribuire şi anume în cazul dialogului competitiv , negocierea şi cererea de oferte, pe baza referatelor de necesitate şi a notei de calcul privind valoarea estimată elaborate şi transmise de către fiecare compartiment de specialitate ; -înştiinţează Instituţia Prefectului asupra procedurii care urmează a fi derulată conform prevederilor legale în vigoare; -redactează şi înaintează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire în conformitate cu prevederile legale, spre publicare în SEAP, Monitorul Oficial al României partea VI-a Achiziţii publice şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz; -elaborează calendarul procedurii de atribuire necesar pentru planificarea procesului de achiziţii publice, evitarea suprapunerilor şi întârzierilor şi monitorizarea internă a procesului de achiziţii ţinând seama de termenele legale prevăzute pentru publicare anunţuri, depunere candidaturi/oferte, duratele previzionate pentru examinarea şi


71

evaluarea candidaturilor/ofertelor precum şi de orice alte termene care pot influenţa procedura; -elaborează sau coordonează elaborarea documentaţiei de atribuire/selectare/preselectare în colaborare cu compartimentele interesate în achiziţionarea de produse, servicii sau lucrări; -pune la dispoziţia oricărui operator economic care solicită, documentaţia de atribuire/selectare/preselectare; -răspunde în mod clar, complet şi fără ambiguităţi la solicitările de clarificări, răspunsurile însoţite de întrebările aferente transmiţându-se către toţi operatorii economici care au obţinut documentaţia de atribuire; -participă cu membri în comisiile de evaluare a ofertelor; -informează ofertanţii privind rezultatele procedurii de achiziţie; -redactează contractele de achiziţie publică; -elaborează împreună cu compartimentul juridic şi transmite la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor punctul de vedere al autorităţii contractante în cazul existenţei unei contestaţii; -duce la îndeplinire măsurile impuse Autorităţii contractante de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor; -întocmeşte şi păstrează dosarul de achiziţie publică care cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul procedurii de atribuire, respectiv toate documentele necesare pentru derularea procedurii; -pune la dispoziţia oricărei autorităţi publice interesate, spre consultare, dosarul de achiziţie publică, dacă acest lucru este solicitat, cu condiţia ca nici o informaţie să nu fie dezvăluită dacă dezvăluirea ei ar fi contrară legii; -împreună cu compartimentul lucrări publice, investiţii şi biroul de administrarea domeniului public şi privat al judeţului întocmeşte documentaţii tehnice pentru reparaţii curente la bunurile din patrimoniul consiliului local; -asigură întocmirea proiectelor de contract pentru proiectare şi execuţie şi după avizarea de către consilierul juridic le înaintează spre semnare conducerii judeţului; -prezintă spre aprobare consiliului local documentaţiile tehnico-economice; -urmăreşte obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire conform legislaţiei în vigoare; -asigură derularea investiţiilor cu finanţare de la bugetul de stat si bugetul local ; -asigură derularea investiţiilor cu finanţare din fondurile UE; -urmăreşte întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru realizarea programelor de reabilitare a sistemelor de alimentare cu energie termică; -urmăreşte realizarea înfiinţării distribuţiilor de gaze naturale; -asigură soluţionarea şi redactarea în termen a scrisorilor şi petiţiilor care au fost repartizate prin rezoluţie;


72

-asigură editarea pe calculator a lucrărilor întocmite în cadrul direcţiei tehnice; -exercită atribuţiile de beneficiar pentru obiectivele de investiţii de la lansarea temei de proiectare până la recepţionarea acestora; -participă la recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală a obiectivelor de investiţii; -întocmeşte cartea tehnică a obiectivelor de investiţii şi o completează în perioada de exploatare; -propune spre aprobarea Consiliului local documentaţiile tehnico – economice; -împreună cu serviciul de atribuire a contractelor de achiziţii publice întocmeşte teme de proiectare pentru obiectivele Consiliului local; - elaborează documentaţii tehnice la nivel de devize estimative pentru stabilirea volumului de cheltuieli necesare pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii curente la clădirile aflate în administrarea consiliului local -participă la activitatea de expertizare şi consolidare a construcţiilor din patrimoniul şi din administrarea instituţiilor şi agenţilor economici de sub autoritatea consiliului local, avariate de cutremurele de pământ; -coordonează activitatea de informare şi documentare tehnică a instituţiilor de sub autoritatea consiliului local; -participă la întocmirea documentaţiilor şi urmăreşte execuţia obiectivelor cu finanţare externă; -urmăreşte prin salariaţii din cadrul compartimentului atestaţi ca inspectori de şantier, cantitatea şi calitatea lucrărilor executate şi răspunde conform legii pentru sumele acceptate la plată; -asigură urmărirea executării lucrărilor de pietruiri drumuri comunale din pământ şi alimentarea cu apă a satelor, finanţate conform H.G. 577/1997; -urmăreşte modul de punere în operă şi folosire eficientă a fondurilor alocate pentru repararea şcolilor; -în cazul producerii unor calamităţi naturale pe teritoriul comunei, participă la constatarea acestora şi face propuneri de expertizare şi consolidarea obiectivelor afectate; - asigură gestionarea şi administrarea informaţiilor şi documentelor cu privire la patrimoniul din domeniul public şi privat al comunei Agigea; -întocmeşte evidenţa patrimoniului public şi privat; -inventariază anual patrimoniul public şi privat al comunei; -întocmeşte şi urmăreşte promovarea hotărârilor de Guvern privind patrimoniul public al comunei; -administrează şi exploatează instalaţiile şi utilităţile de la imobilele aflate în administrarea Consiliului Local Agigea; -coordonează activitatea de reparaţii curente şi accidentale ale imobilelor din administrarea Consiliului Local Agigea;


73

-coordonează activitatea şi întocmeşte documentaţia necesară de dare în administrare a imobilelor din administrarea Consiliului Local Agigea; -participă la acţiunea anuală de valorificare şi casare a bunurilor din domeniul public şi privat al comunei; -întocmeşte, în condiţiile legii, documentaţia necesară şi face propuneri pentru închirierea sau concesionarea bunurilor ce aparţin domeniului public sau privat al comunei; -întocmeşte documentaţia necesară şi face propuneri pentru cumpărarea şi/ sau vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat prin licitaţie publică, în condiţiile legii; -avizează şi supune aprobării documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului conform competenţelor stabilite de lege; -urmăreşte respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului în proiectarea şi realizarea noilor obiective de investiţii; -urmăreşte ca la amplasarea noilor obiective de investiţii, cât şi prin aplicarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului să se asigure conservarea frumuseţilor naturii, protecţia terenurilor agricole, apelor, aerului, pădurilor, a monumentelor şi zonelor turistice şi de arhitectură a întregului mediu ambiant; -urmăreşte folosirea raţională a terenurilor pentru construcţii; -întocmeşte şi eliberează certificate de urbanism şi autorizaţii de construire / desfiinţare potrivit competenţelor prevăzute în Legea nr. 50/1991, republicată, modificată şi completată cu O.U.G. nr. 122/2004; -participă la recepţiile efectuate la terminarea lucrărilor de construire pentru persoanele fizice beneficiare de autorizaţii de construire emise de primar; -elaborează documentaţii de urbanism pentru amplasarea de locuinţe la sate (lotizări – concesionare terenuri pentru construcţia de locuinţe); -ţine evidenţa fondului geotehnic şi topografic; -îndeplineşte şi alte atribuţii încredinţate de primar.

6.19. Serviciul Corp Control, Administrativ, Deservire Protocol

Corpul de Control al Primarului este subordonat direct primarului, ca ordonator principal de credite şi are în principal următoarele atribuţiuni: - Întocmeste lista sarcinilor periodice de control şi o transmite spre aprobare primarului, după care se trece la realizarea acestora. - Efectuează controlul gestionar de fond la toate direcţiile, serviciile şi unităţile bugetare finantate de la bugetul local şi prezintă rapoarte cu constatările făcute direct primarului, pentru a decide. - Propune măsuri de stabilire a răspunderii materiale şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare, potrivit legislaţiei muncii.


74

- Prezintă la cererea primarului, rapoarte şi informări privind constatările făcute şi măsurile luate. - Controlează legalitatea, necesitatea şi oportunitatea angajării fondurilor financiare, precum şi decontarea acestora de către beneficiarii acestor fonduri. - Urmareşte respectarea legalităţii în stabilirea impozitelor şi taxelor şi destinaţia dată fondurilor încasate. - Împreuna cu celelalte compartimente ia masuri pentu recuperarea debitelor provenite din chirii, taxe, redevenţe. - Controleaza modul de aplicare a sistemului de salarizare precum şi legalitatea plăţilor făcute cu personalul sau în legatura cu acesta. - Verifică legalitatea documentaţiilor de licitaţii, închirieri, concesionari şi a contractelor încheiate cu beneficiarii sau câstigătorii licitaţiilor. - Verifică existenţa certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire, contractul de închiriere/concesionare pentru construcţii sau amplasamente cu caracter provizoriu şi dacă la baza eliberării acestor acte au stat documentele legale impuse ( avize legale, planuri si proiecte autorizate, regimul juridic al terenului sau dovada titlului asupra terenului, etc). - Întocmeşte procese-verbale de constatare a contravenţiilor conform legislaţiei şi actelor normative în vigoare specifice disciplinei în construcţii. - Verifică dacă comercianţii efectuează acte de comerţ cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi dacă desfăşoară activităţi comerciale în locurile şi cu respectarea obiectului activităţii lor comerciale, înscrise în autorizaţia de funcţionare sau actul de înfiinţare, ori a condiţiilor cuprinse în licenţe şi brevete. - Verifică corelarea între preţurile practicate pe piaţă şi cele ale comercianţilor care vând cu amănuntul, pentru a putea constata dacă preţurile practicate nu sunt rezultatul unei întelegeri între comercianţi pentru impunerea unor preţuri superioare. - Controlează provenienţa produselor din reţeaua comercială, modul de depozitare a produselor în scopul evităriii formării stocurilor şi revânzării ulterioare, verifică actele de înregistrare a mărfurilor, interzice punerea în vânzarea a mărfurilor depreciate calitativ, propune organelor competente retragerea autorizaţiei de funcţionare a agentului economic. - Verifică legalitatea plăţilor şi deconturilor efectuate prin contabilitatea şi casieria Primariei şi dispune de măsuri de intrare în legalitate, atunci când este cazul, verifică modul de valorificare a inventarelor si a casărilor. - Controlează legalitatea execuţiei bugetului local, sesizând primarul şi Consiliul local despre eventualele neajunsuri constatate. - Fundamentează propunerile de cheltuieli din bugetul local necesare asigurarii functionalităţii compartimentului şi realizarii atribuţiilor acestuia.


75

6.20. Siguranţa cetăţeanului • Prin HCL 19/2006 a fost înfiinţată poliţia Comunitară a Comunei Agigea sub

formă de srviciu public de interes local, fără a avea personalitate juridică, în subordinea directă a Primarului, iar prin HCL 24/2007, a fost aprobată organigrama, ştatul de funcţii, ştatul de personal şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Poliţiei Comunitare.

• Din data de 11.03.2008, acest serviciu a devenit funcţional. Atribuţii pe linie de ordine şi siguranţă publică: • Asigură ordinra şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de

pază şi ordine publică; • Constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru

încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice; • Participă la asigurarea măsurilor de ordine, cu ocazia adunărilor publice,

mitingurilor, manifestărilor cultural-artistice şi sportive organizate la nivel local; • Intervine, împreună cu organele abilitate, la solicitarea cetăţenilor, pentru

aplanarea stărilor conflictuale, prinderea unor făptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora;

• Acţionează împreună cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protecţia civilă şi alte autorităţi prevăzute de lege şi activităţi de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

• Verifică şi soluţionează, în limitele legii, sesizările asociaţiilor de proprietari sau locatari privind săvârşirea unor fapte prin care se încalcă normele legale, altele decât cele cu caracter penal;

• Sprijină Poliţia Română în activităţile de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi sau executării pedepselor, precum şi a persoanelor dispărute;

• În localităţile de frontieră sprijină unităţile Poliţiei de Frontieră Române în activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale;

Atribuţii pe linia pazei bunurilor şi valorilor: • asigură paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat stabilite de

consiliul local, conform planurilor de pază şi ordine publică; • asigură supravegherea parcărilor auto, a unităţilor şcolare, a zonelor

comerciale şi de agrement, a pieţelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de pază şi ordine publică;

• pe linia disciplinei rutiere şi sistematizării circulaţiei


76

• participă, după caz, la asigurarea fluenţei traficului rutier, cu ocazia efectuării unor lucrări de modernizare şi reparaţii ale arterelor de circulaţie;

• pe linia protecţiei mediului • previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia localităţilor • constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru

încălcarea prevederilor legale referitoare la curăţenia localităţilor, protecţia mediului înconjurător,

• controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă, sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii stării de curăţenie a localităţii.

Atribuţii pe linie de protecţia mediului: • previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia localităţilor • constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru

încălcarea prevederilor legale referitoare la curăţenia localităţilor, protecţia mediului înconjurător,

• controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă, sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii stării de curăţenie a localităţii;

Atribuţii pe linie de urbanism şi disciplina în construcţii: • participă la acţiunile de dezafectare a construcţiilor efectuate fără autorizaţie

pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale sau pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii/instituţii publice de interes local;

• verifică respectarea normelor legale privind panotajul publicitar şi alte înscrisuri;

• verifică respectarea normelor legale privind construcţiile şi împrejmuirile degradate;

Atribuţii pe linie de comerţ: • constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru

încălcarea prevederilor legale referitoare la comerţul stradal; ATRIBUŢIILE Comisiei de Ordine şi linişte publică: • aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, Regulamentul de

organizare şi funcţionare al Poliţiei Comunitare;


77

• stabileşte, în condiţiile legii, criterii specifice pentru evaluarea activităţii Poliţiei Comunitare;

• asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru funcţionarea Poliţiei Comunitare;

• analizează şi controlează activitatea Poliţiei Comunitare, în condiţiile legii şi stabileşte măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestui serviciu.

ORGANIZAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII Activitatea seviciului Poliţiei Comunitare se desfăşoară în baza legii 371/2004 actualizată şi a HG 2295/2004, a programului de activităţi �espec întocmit de Şeful Serviciului şi a programului �espec de pregătire întocmit de instructor, precum şi a ordinelor şi dispoziţiilor Primarului. Indicii principali de activitate stabiliţi pentru Poliţia Comunitară sunt:

• Planificarea zilnică şi săptămânală a serviciilor agenţilor comunitari; • Evidenţierea, în rapoartele zilnice, a activităţilor prestate şi a rezultatelor

obţinute; • Popularizarea legislaţiei în cadrul membrilor comunităţii; • Stabilirea zonelor cu infracţionalitate mărită; • Prevenirea şi păstrarea liniştii şi ordinii publice; • Identificarea zonelor în care este interzisă depozitarea deşeurilor de orice fel şi

sancţionarea contravenţională a persoanelor ce nu respectă reglementările HCL 19/2006;

• Echiparea efectivelor cu ţinuta regulamentară şi mijloace de auto-apărare, conform Legii 371/2004;

• Pregătirea şi instruirea efectivelor, având în vedere că vin din alte domenii de activitate;

• Colaborarea şi cooperarea cu alte compartimente din Primărie, cu postul local de poliţie, cu poliţiile comunitare din localităţile limitrofe, dar şi cu alte instituţii de importanţă public;

• Centralizarea datelor în analize riguroase şi obiective, conform cu situaţia din teren, analize efectuate lunar, trimestrial şi anual, putând fi observate în acest mod problemele care apar, modul de acţiune şi rezolvarea anumitor situaţii.

Propuneri pentru îmbunătăţirea Serviciului Poliţiei Comunitare: • Asigură ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin Planul de

Ordine şi siguranţă publică al unităţii administrativ-teritoriale; • Asigură ordinea publică, la cerere, în incinta unităţilor de învăţământ publice şi

a unităţilor sanitare publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;


78

• Participă la asigurarea măsurilor de ordine cu ocazia manifestărilor publice, organizate de autorităţile administraţiei publice locale;

• Intervine la solicitarea cetăţenilor pentru aplanarea stărilor conflictuale, rezolvarea unor cazuri sociale şi a altor situaţii;

• Constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea normelor legale privind convieţuirea socială, stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;

• Acţionează împreună cu Poliţia Română, Jandarmeria Română, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi alte structuri, autorităţi şi instituţii publice prevăzute de lege la activităţi de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale, etc.

• Verifică şi soluţionează sesizările asociaţiilor de proprietari privind săvârşirea unor fapte prin care se încalcă normele legale privind convieţuirea socială, altele decât cele cu caracter penal;

• Acţionează pentru identificarea cerşetorilor, a copiilor lipsiţi de ocrotirea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, a persoanelor fără adăpost şi ia măsuri pentru soluţionarea problemelor acestora, împreună cu serviciile publice de asistenţă socială, în condiţiile legii;

• Ia măsuri pentru respectarea legislaţiei privind câinii periculoşi, câinii fără stăpân şi câinii de companie, pază şi apartament;

• Asigură însoţirea şi protecţia personalului din aparatul de specialitate al primarului, din instituţii sau servicii publice de interes local la efectuarea unor controale sau acţiuni specifice.

Atribuţii propuse pe linia pazei bunurilor şi valorilor:

• Asigură paza obiectivelor şi bunurilor aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi/sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii / instituţii publice de interes local, precum şi alte asemenea obiective de interes local;

• Asigură supravegherea unităţilor publice de învăţământ, a unităţilor sanitare publice, a parcărilor auto aflate pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale, a zonelor comerciale şi de agrement, a parcurilor, pieţelor, cimitirelor şi a altor locuri aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi / sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii / instituţii publice de interes local, stabilite prin Planurile privind asigurarea pazei, ordinii şi liniştii publice la nivelul unutăţii administrativ-teritoriale.


79

Atribuţii propuse pe linia disciplinei rutiere şi sistematizării circulaţiei: • Constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale în

zona pietonală şi zona rezidenţială; • Constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale

privind oprirea, sancţionarea şi parcarea autovehiculelor; • Constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor rutiere de

către pietoni, biciclişti şi căruţaşi; • Dirijează circulaţia rutieră, asigură siguranţa traficului rutier cu ocazia lucrărilor

de modernizare şi reabilitare a arterelor de circulaţie şi acordă asistenţă în zonele unde se aplică marcaje rutiere, în acest scop, constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale participanţilor la trafic care nu respectă semnalele şi indicaţiile specifice;

• Verifică integritatea mijloacelor de semnalizare rutieră şi sesizează nereguli privind funcţionarea semafoarelor, starea indicatoarelor şi marcajelor rutiere;

• Participă la acţiuni comune cu administartorul drumului pentru înlăturarea efectelor fenomenelor naturale (calamităţi, inundaţii, ninsori abundente, viscol şi altele asemenea);

• Verifică executarea lucrărilor de reparaţii a părţii carosabile şi aplică sancţiuni contravenţionale în cazul nerespectării condiţiilor impuse în autorizaţia de construire;

• Sprijină Poliţia Rutieră în asigurarea măsurilor de circulaţie ocazionate de adunări publice, mitinguri de amploare, transporturi speciale, agabaritice;

• Asigură paza locului accidentelor de circulaţie soldate cu victime şi ia primele măsuri ce se impun în aceste situaţii (conservare urme, identificarea martorilor, transportul victimelor, la cea mai apropiată unitate sanitară);

Atribuţii propuse pe linie de protecţia mediului: • Controlează condiţiile de depozitare a deşeurilor menajere, industriale şi de

orice fel; • Constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale

privind protecţia mediului; • Sesizează autorităţilor şi instituţiilor publice competente cazurile de

nerespectare a normelor legale privind nivelul de zgomot şi poluare; • Participă la acţiunile de combatere a zoonozelor deosebit de gave; • Sesizează serviciile de ecarisaj despre existenţa câinilor fără stăpân; • Identifică bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al comunei al

unităţii administrativ teritoriale sau pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii / instituţii publice de interes local şi aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;

• Verifică igienizarea zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă;


80

• Verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor de acces, a rigolelor, îndepărtarea zăpezii şi gheţii de pe căile de acces, dezinsecţia şi deratizarea imobilelor şi a locurilor de depozitare a reziduurilor menajere şi industriale, a albiilor cursurilor de apă, etc.

• Verifică şi soluţionează, potrivit competenţelor specifice ale autorităţilor administraţiei publice locale, sesizările cetăţenilor privind nerespectarea normelor de protecţia mediului.

ATRIBUŢII pe linie de urbanism şi disciplină în construcţii: • efectuează controale pentru depistarea construcţiilor şi organizărilor de şantier

fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia; • verifică sesizările şi reclamaţiile cetăţenilor referitoare la disciplina în

construcţii; • participă la acţiunile de dezafectare a construcţiilor efectuate fără autorizaţie

pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale sau pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii/instituţii publice de interes local;

• sesizează instanţele de judecată şi organele de urmărire penală cu privire la continuarea construcţiilor fără autorizaţie faţă de care s-a dispus sistarea execuţiei lucrărilor sau pentru lucrări ce se edifică în zona de protecţie a monumentelor istorice fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia;

• participă la recepţia lucrărilor de construcţie în zona de competenţă; • verifică respectarea normelor legale privind panotajul publicitar şi alte

înscrisuri; • verifică respectarea normelor legale privind construcţiile şi împrejmuirile

degradate; • constată contravenţiile prevăzute de dispoziţiile legale care reglementează

disciplina în construcţii, potrivit competenţelor specifice ale autorităţilor administraţiei publice locale, şi înaintează procesele-verbale de constatare organelor abilitate de lege să aplice sancţiunile contravenţionale.

ATRIBUŢII pe linie de comerţ: • asigură desfăşurarea comerţului stradal şi a activităţilor comerciale în condiţiile şi locurile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale;

• verifică activitatea desfăşurată de către operatori economici, persoane fizice şi juridice autorizate şi producătorii particulari în pieţele agro-alimentare, târguri şi oboare, precum şi respectarea prevederilor legale de către administratorii pieţelor agro-alimentare;


81

• verifică existenţa la locul de desfăşurare a activităţii comerciale a autorizaţiilor, aprobărilor, documentelor de provenienţă a mărfii, a buletinelor de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor şi altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;

• sprijină autorităţile de control sanitare, sanitar-veterinare şi pentru protecţia consumatorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice ale acestora;

• verifică respectarea obligaţiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afişarea preţurilor, a categoriei de calitate a produselor şi serviciilor, respectarea standardelor de calitate, exactitatea cântarelor şi a măsurătorilor produselor comercializate;

• verifică condiţiile de comercializare a obiectelor cu caracter religios; • verifică respectarea normelor legale privind reclama şi comercializarea

produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice; • verifică respectarea normelor legale privind afişajul; • verifică respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare al

agenţilor economici; • verifică şi soluţionează, în condiţiile legii, reclamaţiile primite în legătură cu

actele şi faptele de comerţ; • constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea

regulilor de comerţ stabilite prin legi şi acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

6.21. Compartiment Situaţii de Urgenţă

Atribuţii: • Întocmeşte planurile operative de pregătire şi planificare a activităţilor de

protecţie civilă; • Elaborează planul de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă pe tipuri de riscuri şi planul de evacuare în caz de inundaţii, dezastre sau război;

• Desfăşoară activităţi de prevenire informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi a situaţiilor de urgenţă;

• Urmăreşte întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare – alarmare în situaţii de protecţie civilă;

• Duce la îndeplinire Hotărârile Consiliului Local pe linie de protecţie civilă şi situaţii de urgenţă;

• Întreţine, depozitează, conservă şi gestionează tehnica şi aparatura din dotare; • Centralizează şi transmite operativ I.J.S.U. date şi informaţii privind apariţia şi

evoluţia stărilor potenţiale generatoare de situaţii de urgenţă;


82

• Desfăşoară alte acţiuni de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă la toate tipurile de riscuri;

• Colaborează cu toate structurile locale, zonale sau naţionale din domeniul situaţiilor de urgenţă pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut şi desfăşurarea unor intervenţii operative şi eficiente;

• Organizează, planifică, îndrumă şi controlează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor în cadrul instituţiilor;

• Îndeplineşte şi alte atribuţii ce aparţin Administraţiei Publice Locale în aplicarea întocmai a legilor în vigoare şi a dispoziţiilor conducerii instituţiei.

6.22. Serviciul Public de Gospodărire Comunală

Activităţile pe care Serviciul Public de Gospodărire Comunală trebuie să le presteze sunt diverse şi are ca principală sarcină îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor de pe raza Comunei Agigea.

Principala activitatea desfăşurată este salubrizarea. În acest sens, s-a demarat procedura de licenţiere a Serviciului de Salubrizare, ca parte a Servicului Public de Gospodărire Comunală.

Salubrizarea reprezintă: • Colectarea deşeurilor de tip municipal reprezintă o activitate cu caracter

permanent şi continuu, fiind îndeplinită prin folosirea unei autospeciale cu capacitatea de 13 m3 (8 tone).

• Curăţenia stradală reprezintă activitatea de măturare a străzilor, toaletarea spaţiilor verzi, colectarea deşeurilor.

Deszăpezirea se efectuază prin dotarea autospecialei de gunoi cu un plug pentru

îndepărtarea zăpezii. Alte activităţi ale Serviciului Public de Gospodărire Comunală: • Iluminatul public – identificarea deficienţelor şi corectarea acestora; • Administrarea domeniului public şi privat al Primăriei: curăţenia stradală,

întreţinerea parcului de lângă biserică, întreţinerea şi curăţarea zonelor adiacente Şcolii Agigea, Şcolii Lazu, Bisericii Agigea / Lazu, Cimitirului ortodox, etc.

Se urmăreşte în principal dezvoltarea următoarelor principii:

• Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei; • Promovarea calităţii şi eficienţei serviciului.


83

Principalele obiective ale Serviciului Public de Gospodărire Comunală sunt:

• Aplicarea directivelor europene în acest domeniu; • Protecţia mediului înconjurător; • Economisirea şi conservarea resurselor naturale; • Respectarea Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor; • Creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea

deşeurilor comunale, de servicii de calitate corespunzătoare la tarife acceptabile;

• Înfiinţarea punctelor de precolectare selectivă a deşeurilor comunale; • Colectare selectivă a deşeurilor stradale; • Retehnologizarea parcului de utilaje şi mijloace de transport specifice efectuării

serviciului public de gospodărire comunală. Compartimentul de transport public local va funcţiona în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală, conform Legii nr. 92/2007 şi a Legii nr. 51/2002. Un sistem efectiv şi stabil de transport public local este acela care îndeplineşte cerinţele utilizatorilor săi şi care este suportabil, confortabil şi avantajos pentru plătitorii de taxe. Serviciul de transport public local trebuie să asigure deplasarea călătorilor în condiţii de siguranţă şi confort, precum şi să satisfacă cu prioritate nevoile de deplasare ale populaţiei. Priorităţile pentru perioada care urmează sunt:

• Achiziţionarea unor mijloace de transport cu grad ridicat de confort şi totodată ecologice;

• Modernizarea staţiilor şi dotarea lor cu instrumente de informare a călătorilor; În vederea accelerării dezvoltării serviciului de transport public local trebuie realizat un studiu de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun. Strategia pe termen mediu şi lung pentru înfiinţarea şi funcţionarea compartimentului de transport public local trebuie să ţină seama de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială şi de cerinţele de transport public local, evoluţia acestora, precum şi de folosirea mijloacelor de transport cu consumuri energetice reduse şi emisii minime de noxe.

7 ANALIZA SWOT

Fundamentarea dezvoltării pe termen mediu şi lung a comunităţii nu poate fi

concepută în afara unor strategii coerente, elaborate pornind de la potenţialul şi resursele existente şi ţinând cont de oportunităţile, dar şi de ameninţările care se prefigurează.


84

Analiza diagnostic de tip SWOT a economiei localităţii Agigea este concepută ca o suită de comentarii concentrate asupra principalilor factori ce influenţează dezvoltarea acestui teritoriu, în vederea atingerii unor importante obiective strategice ale următorilor cinci ani. Acest tip de analiză ilustrează stările interne distinctive de forţă sau slăbiciune în raport cu unele oportunităţi sau ameninţări externe.

Se poate preciza faptul că elemente ale punctelor forte, printr-o valorificare adecvată, se transformă în oportunităţi, iar unele elemente ale punctelor slabe, prin cronicizare, devin ameninţări.

Conţinutul analizei respectă obiectivele caracteristice unei astfel de abordări, fiind detaliate astfel:

nivelul, structura şi dinamica activităţilor; sectoare şi activităţi semnificative în evoluţia prezentă şi viitoare a comunei; influenţa principalilor factori; impactul oportunităţilor şi al ameninţărilor externe; evaluarea atuurilor şi deficienţelor; unele explicaţii ale succeselor sau insucceselor în plan economic.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (riscuri). Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii. Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale comunei. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale. În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care trebuie să stea la baza elaborarii strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:


85

Implicaţii sociale atât ale punctelor forte, cât şi ale punctelor slabe determină semnificativ dezvoltarea economică ulterioară a localităţii.

În urma analizelor generale şi sectoriale, pentru perioade semnificative din evoluţia economico-socială a comunei Agigea, se pot sistematiza următoarele elemente ale analizei SWOT.

ANALIZA SWOT Aşezare geografica şi cadrul natural Puncte tari - teritoriu omogen - prezenţa bine structurată a satelor - rezervaţia naturală Puncte slabe - existenta unor zone amplasate in areale cu factori naturali de risc (inundaţii,

alunecări de teren) - zone cu soluri saraturate sau acide Oportunităţi - oportunităţi de finanţare pentru îmbunătăţirea infrastructurii de bază Ameninţări - urbanizarea populaţiei rurale cu implicaţii directe în pierderea patrimoniului

cultural immaterial ce va afecta cadrul natural.


86

Populaţia şi resursele umane Puncte tari - repartizare omogena a populaţiei - populaţie calificată în diferite domenii de activitate - oameni harnici şi gospodari ce îşi ocupă majoritatea timpului în agricultură şi

zootehnie Puncte slabe - sărăcia populaţiei - lipsa ofertei locurilor de muncă - rata natalităţii mică - grad mare de îmbătrânire a populaţiei - prezenţa unor poli de atracţie urbană - lipsa locurilor de muncă şi a activităţilor sociale în comun, implică fenomenul

de migratie spre marile orase, în special a tinerilor - standard de viaţă redus, gospodării de subzistenţă - stare financiara precară a familiilor cu mulţi copii - insuficienta informare a populaţiei cu privire la programele de calificare şi

reconversie existente în judeţ; - existenţa şomajului de lungă durată, care conduce la descalificarea şi

descurajarea foştilor angajaţi; - număr mare al persoanelor care nu au ocupaţie; Oportunităţi - atragerea de programe cu finanţare europeană pentru stimularea ocupării

forţei de muncă; - adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă; - existenţa unor reglementări ce acordă facilităţi angajatorilor care creează noi locuri de muncă pentru şomeri, tineri absolvenţi

etc; - expoatarea sanatoriului cu funcţiuni balneare şi terapeutice este o potenţială

sursă de locuri de muncă Ameninţări - declinul demografic şi îmbătrânirea populaţiei comunităţii; - creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu; - migrarea forţei de muncă; - amplificarea pregătirii teoretice a forţei de muncă în detrimentul aspectelor

aplicative. Infrastructura Puncte tari - dezvoltarea reţelei de operatori de transport particulari, în judeţ;


87

- existenţa căilor de comunicaţie terestre [şoselele naţionale Constanţa – Mangalia (D.N. 39) şi Constanţa – Negru Vodă (D.N. 38) şi căi ferate care leagă comuna de zonele puternic industrializate ale judeţului;

- comuna este străbătuta de căi de comunicaţie fluviale şi maritime; - reţea de drumuri comunale ce acoperă în mod relativ echilibrat teritoriul

comunei; - reţea de cablu TV; - reţea de electricitate de care dispun toate gospodăriilor; - reţea de iluminat public; - reţea de telefonie fixă şi mobilă; - eforturi ale aurorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind

protecţia mediului. Puncte slabe - insuficienta dezvoltare a utilităţilor de bază şi a serviciilor publice; - starea precară a drumurilor comunale; - lipsa reţelei de canalizare şi a staţiilor de epurare în comună; - infrastructura de transport relativ slab dezvoltată, faţă de exigenţele şi

cerinţele actuale concrete ale aderării la U.E.; - gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, - educaţia ecologică este superficială. Oportunităţi - accesarea fondurilor comunitare destinate dezvoltării infrastructurii rurale; - reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare la nivelul comunei; - realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale la nivelul comunei; - creşterea capacităţii anteprenoriale; - atragerea unor noi investitori în comună prin facilităţile pe care administraţia

locală le pune la dispoziţie; Ameninţări - lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea obiectivelor de investiţii

propuse; - lipsa informaţiei în legătură cu programele de finanţare europeană; - îmbătrânirea populaţiei care ar putea lucra în cadrul firmelor din comună; - migraţia forţei de muncă spre zone atractive din punct de vedere economic; - lipsa capitatului de susţinere a activităţilor economice - migraţia tinerilor cu potenţial, în zonele urbane. Economie Puncte tari - existenţa în localitate a agenţilor economici, care ajută la dezvolarea

localităţii şi la crearea de noi locuri de muncă;


88

- preocuparea administraţiei, pentru introducerea tehnologiilor noi şi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;

Puncte slabe - resurse financiare la nivel local, insuficiente pentru

susţinerea/promovarea unor investitii; - folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţă economică

scazută; - absenţa implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de

producţie şi a produselor; - lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; - informarea succintă cu privire la normele europene. Oportunităţi - oportunităţi de finanţare ale Uniunii Europene; - dezvoltarea cooperării locale; - dezvoltarea antreprenoriatului; - diversificarea activităţilor economice; - posibilitatea accesării creditelor cu dobândă subvenţionată pentru crearea de

noi locuri de muncă în mediul rural; - programe guvernamentale în derulare de susţinere a sectorului economic. - înfiinţarea de microferme zootehnice si spatii pentru colectarea laptelui Ameninţări - legislaţia în continuă schimbare; - oferte de creditare greu accesibile; - datorită infrastructurii sociale neadecvate, raportate la potenţialul comunei

investitorii au un interes scăzut pentru începerea afacerilor în comună; - nivelul scăzut al taxelor şi impozitelor locale; - receptivitate şi flexibilitate scazută a populatiei locale la cerinţele noi ale

pieţei care determină în timp decalaje economice mari. Învăţământ şi cultură Puncte tari - existenţa pe raza comunei a 3 unităţi de invăţământ ( 2 şcoli şi 1

grădiniţă); - management şcolar adecvat, atât în unităţile de învăţământ public, cât şi în unităţile de învăţământ particular; - existenţa unui cămin cultural si a unei biblioteci publice Puncte slabe - existenţa unei baze materiale satisfăcătoare perioadei actuale a procesului de învăţământ în majoritatea unităţilor şcolare; - existenţa în sate a unor clădiri şcolare afectate de uzură fizică avansată;


89

- gradul de acoperire relativ ridicat a posturilor didactice din şcoli cu cadre suplinitoare;

- procentajul relativ ridicat de elevi şcolarizaţi în învăţământul cu clase simultane;

- dezvoltarea relativ slabă a bazei materiale pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică.

Oportunităţi - organizarea de cursuri de formare şi reconversie profesională în comună; - accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesională a

persoanelor active din comună; - creşterea nivelului de pregătire profesională a forţei de muncă; - implementarea unor poiecte care să stimuleze implicare romilor în activităţi

aducătoare de venitui; - amenajarea şi dotarea unui centru de joacă şi recreere pentru copii; - modernizarea bazei sportive; - reabilitarea căminului cultural al comunei; - monitorizarea stării ocupaţionale a populaţiei. Ameninţări - îmbătrânirea populaţei din comună; - reducerea populaţiei şcolare datorată declinului natalităţii; - tendinţa de reducere a exigenţei în procesul de evaluare didactică; - buget încă insuficient alocat învăţământului public generând fenomene de

dotare materială la limita necesarului unităţilor sau recurgerea la finanţare paralelă prin aportul familiilor.

Sănătate Puncte tari - existenţa pe raza comunei a două cabinete medicale individuale de

medicină de familie şi a unei farmacii; - existenţa pe raza comunei a unui sanatoriului cu funcţiuni balneare şi

terapeutice - program zilnic al medicilor; - populaţia comunei este înscrisă la medicii din comună; - cabinetele dispun de personal calificat. Puncte slabe - slabă educaţie sanitară a comunităţii; - numărul crescut al persoanelor care lucrează fără forme legale, neputând

beneficia de servicii medicale gratuite; - preţurile ridicate la medicamente. Oportunităţi


90

- modernizarea clădirii dispensarului, pentru a oferi servicii medicale de calitate într-un spaţiu modern;

- evaluarea stări de sănătate a pacienţilor din comună, prin Programul naţional de evaluare a sănătăţii populaţiei;

- realizarea unor cursuri de igienă şi educaţiei sexuală pentru comunitate; - servicii de plening familial Ameninţări - imposibilitatea unor pacienţi de a plăti anumite servicii medicale; - slaba receptivitate a pacienţilor la programele naţionale de sănătate; - creşterea numărului bolnavilor cronici.

8 . VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICO – SOCIALĂ A LOCALITĂŢII

Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a comunei Agigea, prin crearea şi

susţinerea unui mediu economico - social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

Strategia este un instrument care arată calea de urmat în realizarea obiectivelor propuse, participarea cetăţenilor, a agenţilor economici fiind esenţială în realizarea acestora.

Caracteristicile comunei Agigea, infrastructura, mediul de afaceri, mediul, demografia, ponderea investiţiilor din ultimii ani au stat la baza funfdamentării prezentei strategii de dezvoltare.

Totodată, în elaborarea prezentei strategii s-a ţinut cont şi de programele operaţionale regionale, sectoriale şi de dezvoltare rurală precum şi îndatoririle României asumate prirn acceptarea condiţiillor impuse ţării noastre pe parcursul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Participarea activă a cetăţenilor, contribuţia constructivă a funcţionarilor publici, a agenţilor economici au avut un aport important în procesul de elaborare a strategiei.

Strategia de dezvoltare a comunei reprezintă o viziune asupra dezvoltării comunităţii pentru întreaga perioadă planificată şi stabileşte obiectivele prin care se va implementa această viziune.

Implementarea strategiei de dezvoltare se realizează prin intermediul planului de măsuri şi acţiuni.

Prin instituirea unui sistem de monitorizare a strategiei se poate realiza adaptarea acesteia la modificările care apar pe parcurs în urma implementării acţiunilor precum şi înglobarea prevederilor legislative care vor apărea sau vor surveni modificări pe parcursul întregii perioade de planificare.


91

Etapele procesului de elaborare a strategiei comunei Agigea. 1. S-a constituit echipa pentru elaborarea strategiei, la nivelul primăriei,

formată din persoane din cadrul autorităţii publice locale, angajaţi în compartimentele relaţii internaţionale, tehnic-investiţii şi informare cetăţeni. Această echipă s-a implicat în elaborarea strategiei prin folosirea informaţiilor deja deţinute dar şi prin faptul că a fost interfaţa dintre autoritatea publică locală şi celelalte instituţii, agenţi economici, cetăţeni şi organizaţii care au dorit să-şi aducă aportul la elaborarea acestui document.

2. Cercetarea în vederea întocmirii profilului socio-economic şi de mediu al comunei Agigea. În această etapă s-au implicat toate organizaţiile şi serviciile comunale, realizându-şi un plan propriu de elaborare a strategiei. Dificultăţi au fost întâmpinate cu privire la managementul documentelor, în prezent neexistând un program autorizat de management al documentelor şi acest fapt a întârziat procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a comunei.

3. Realizarea analizei SWOT, efectuarea sintezei problemelor locale care pot apărea şi pot încetini dezvoltarea durabilă.

4. Propunearea mai multor variante de dezvoltare şi aprobarea celei considerate a fi cea mai bună pentru dezvoltarea localităţii în următorii zece ani.

5. Aprobarea obiectivelor şi a direcţiilor de dezvoltare a localităţii. 6. Elaborarea planului de acţiuni, prin care se duce la îndeplinire realizarea

obiectivelor şi păstrarea direcţiilor de dezvoltare a localităţii. 7. Finalizarea strategiei de dezvoltare locală, aprobarea acesteia prin

hotărârea consiliului local, promovarea strategiei la nivel local, judeţean. Surse de poluare a mediului: Principala sursă de poluare o reprezintă traficul rutier. Dat fiind faptul că

centrul localităţilor Agigea şi Lazu este străbătut de DN 39, poluarea datorită emisiilor de gaze de eşapament este foarte ridicată şi mai ales pe timpul verii ,atunci când regiunea noastră înregistrează o triplare a numărului de persoane care tranzitează această zonă, precum şi că sunt persoane care generează un volum mai mare de deşeuri. Calitatea atmosferei este afectată şi de centrale termice ale persoanelor fizice şi juridice.

8. Direcţii strategice, obiective, măsuri Direcţia 1 : Dezvoltarea mediului economic şi a agriculturii, dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv.


92

Obiectivul 1 Sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat

şi crearea de oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini.

Îmbunătăţirea şi protejarea factorilor de mediu - apă, aer si sol; protejarea şi promovarea peisajului, a spatiilor deschise, biodiversitatii si ariilor naturale de pe teritoriul comunei.

Măsuri: crearea unor baze de date la nivel local, cu activele disponibile (terenuri care pot fi concesionate, imobile libere etc.) care ar putea trezi interesul întreprinzătorilor locali pentru desfăşurarea unei activităţi private şi realizarea unei comunicări eficiente a acestei oferte, disponibilitatea Consiliului Local de a pune la dispoziţie, în mod legal şi transparent, spaţii şi active neutilizate, pentru firme private în vederea dezvoltării activităţii IMM-urilor, creatoare de locuri de muncă;

Obiectivul 2

Protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de mediu

Îmbunătăţirea şi protejarea factorilor de mediu - apă, aer si sol; protejarea şi promovarea peisajului, a spatiilor deschise, biodiversitatii si ariilor naturale de pe teritoriul comunei.

• Măsuri: eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului. Obiectivul 3

Promovarea unei agriculturi performante şi revigorarea spaţiului rural Măsuri: - Stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de

cooperare şi asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne; - Organizarea de centre agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvarea

operativă a tuturor problemelor agricole: - mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate; - servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte - chimice, pesticide, acordarea asistenţei; - îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-

veterinare, baze furajere etc); - servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi

animale; Orientarea spre culturi ecologice

- Dezvoltarea capacităţii de îmbunătăţire a performanţei serviciilor în administraţia locală;


93

- Promovarea iniţiativelor locale prin încurajarea acţiunilor de tip „LEADER";

Obiectivul 4

Modernizarea infrastructurii locale - apă, canalizare, infrastructură IT şi de comunicaţii;

- Modernizarea drumurilor comunale; - Înfiinţarea serviciului de transport public local, crearea infrastructurii necesare funcţionării acestui serviciu public; - Alimentarea cu apă potabilă si introducere canalizare in toate satele comunei; - Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru realizarea proiectelor de modernizare a infrastructurii locale; - Racordarea tuturor locuinţelor la sistemul de alimentare cu gaze;

Direcţia 2 : Evidenţierea elementelor de identitate ale comunei Agigea şi punerea în valoare a resurselor istorice, culturale şi sportive

Obiectivul 1 Valorificarea potenţialului turistic local

Măsuri: Modernizarea sanatoriului cu funcţiuni balneare şi terapeutice din Agigea; Popularizarea tuturor manifestărilor de peste an prin pliante, reviste, internet

etc. Instituirea unui program de colaborare cu bătrânii satului, de identificare a unor obiecte de cult, costume populare, unelte agricole şi meşteşugăreşti vechi pentru pregătirea unor colecţii muzeale capabile să conserve peste ani identitatea culturală a comunei.

Construire monument al eroilor. Înfiinţarea unui sat de vacanţă în zona Lacului Agigea a unui sat de vacanţă

prin finanţare din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Direcţia 3 : Educaţie Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a procesului de învăţământ prin asigurarea unor condiţii foarte bune de susţinere a activităţilor. Obiectivul 1

Reabilitarea şi modernizarea unităţilor şcolare Măsuri: - Construirea unui sediu nou pentru o grădiniţă în satul Lazu şi una în

localitatea Agigea, reabilitarea şcolii clasele I - VIII din localitatea Agigea,


94

modernizarea bazelor sportive în toate unităţile de învăţamânt, amenajare de spaţii de joacă pentru grădiniţe.

Direcţia 4 : Reforma administraţiei publice Obiectivul 1

Relaţii mai bune între administraţia locală şi cetăţeni prin extinderea şi îmbunătăţirea tehnologiilor informaţiei

Măsuri: Introducerea în site-ul primăriei a următoarelor servicii: a) informaţii privind obţinerea de autorizaţii, adeverinţe, certificate b) urmărirea soluţionării reclamaţiilor.

Obiectivul 2

Formarea continuă a funcţionarilor şi personalului contractual din cadrul administraţiei publice locale.

Măsuri: participarea funcţionarilor publici la cel puţin un curs pe parcursul unui an.


95

9. PLANUL DE MĂSURI ŞI ACŢIUNI

1. Reabilitarea drumurilor comunale. Se intenţionează modernizarea drumurilor, creare alei pietonale, reabilitare şi

modernizare poduri şi podeţe. Realizarea acestei acţiuni se va realiza prin finanţare din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura 3.2.2. Obiectivul pe termen lung este asfaltarea tuturor străzilor din localitatea Agigea şi satul Lazu. În localitatea Agigea, obiectivul prioritar este acela de modernizare a străzilor deja asfaltate şi construirea de drumuri noi. Totodată, se are în vedere construirea variantei ocolitoare a localităţii Agigea, prin care se urmăreşte decongestionarea traficului în interiorul localităţii Agigea, reducerea nivelului de zgomot prin faptul că toate mijloacele de trasport de mare tonaj care traversează în prezent centrul localităţii Agigea vor fi îndrumate să folosească varianta ocolitoare pentru a ajunge la Portul Constanţa Sud-Agigea.

2. Reabilitarea iluminatului public în localităţile Agigea şi Lazu. Aşa cum este prevăzut în cadrul strategiei pentru utilităţi, obiectivul principal

este de reabilitare şi extindere a reţelei în proporţie de 100%. Finanţarea acestei acţiuni se urmăreşte a se obţine conform Ordinului Ministrului Economiei nr. 3722/2008, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 16/2009.

3. Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică. Obiectivul acestei acţiuni este de extindere a reţelei de alimentare cu energie

electrică în cartierele Tabără şi Eroilor în localitatea Agigea şi în cartierul Tineretului în satul Lazu.

4. Înfiinţarea compartimentului de transport public local acreditat, în subordinea directă a Serviciului Public de Gospodărire Comunală, conform legii nr. 92/2007 şi a legii nr. 51/2002.

Totodată transportul public local să efectueze şi transportul copiilor din cartierele Eroilor şi Tabără – Agigea şi cei din cartierul Tineretului – Lazu, la şi de la şcoală.

5. Colectarea selectivă a deşeurilor. Acest proiect se doreşte a fi finanţat prin POS Mediu, axa prioritară 2,

domeniul major de intervenţie 2.1. În cadrul acestui proiect se va efectua şi informarea populaţiei cu privire la

avantajele colectării selective şi modalităţile prin care se realizează protecţia mediului.


96

6. Reabilitarea şi modernizarea Şcolii „Ion Borcea” Agigea. Finanţarea acestei acţiuni se va realiza din fonduri europene, prin depunere

unui proiect în cadrul POR, axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.4. În cadrul acestui proiect se urmăreşte reabilitarea şcolii şi extinderea acesteia

prin construirea unei săli de sport şi a unor laboratoare. Totodată se urmăreşte şi dotarea acestora.

7. Construirea a două grădiniţe cu orar normal şi a unei grădiniţe cu orar prelungit. Grădiniţa cu orar prelungit va fi construită prin finanţare de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru care s-a obţinut deja avizul Ministerului. O altă grădiniţă, va fi construită în localitatea Agigea prin obţinerea de finanţare prin intermediul Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul Programuli Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura 3.2.2.

8. Construire cămin cultural în localitate Lazu. Prin Hotărâre de Consiliu Local s-a aprobat alocarea unei suprafeţe de

teren de 300 mp pentru construirea acestui obiectiv. Finanţarea acestei acţiuni se va realiza conform Legii 143/2007.

9. Înfiinţarea unui serviciu after-school în cadrul Centrului de Zi Agigea. Finanţarea pentru înfiinţarea acestui serviciu se va face din fonduri europene, prin intermediul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura 3.2.2.

10. Extindere reţea alimentare cu apă potabilă în următoarele cartiere: Tabără, Eroilor – localitatea Agigea, cartier Tineretului – sat Lazu. Finanţarea acestei acţiuni se va face din fonduri europene, prin intermediul POS Mediu, axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, domeniul major de intervenţie 1.1. „Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată”.

11. Construirea unei baze de agrement şi a unui sat de vacanţă în perimetrul Lacului Agigea.

Finanţarea acestei acţiuni se va face din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvioltare Rurală, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura 3.1.3. – „Încurajarea activităţilor turistice”.

12. Dezvoltare platforme logistice industriale. Realizarea acestei acţiuni se va efectua prin finanţare din fonduri europene, proiect în cadrul POR, axa prioritară 4 – „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”, domeniul major de intervenţie 4.1- «Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală».

13. Construire parc industrial, acţiune care se poate finanţa din fonduri europene prin POS CCE, axa prioritară 1 – „Un sistem inovativ şi eco-eficient de


97

producţie”, domeniul major de intervenţie 1.1. „Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor”.

14. Înfiinţare Centru de Informare European. Finanţarea acestei acţiuni se poate realiza prin PODCA, axa prioritară 2, domeniul major de intervenţie 2.2. „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor – Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv ISO şi EMAS.

15. Construirea a două dispensare medicale, unul în localitatea Agigea şi celălalt în localitatea Lazu. În localitatea Agigea se doreşte înfiinţarea unui dispensar cu regim de

permanenţă. Dotarea dispensarelor se poate realiza prin POR, axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 „Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate״.

16. Înfiinţarea reţelei de alimentare cu gaze de joasă presiune. 17. Reabilitarea / modernizarea sălilor de sport existente, construire sală

nouă de sport în localitatea Agigea. În localitatea Agigea ne propunem amenajarea bazei sportive omologarea terenului de fotbal. Construirea unei săli de sport în localitatea Agigea. În localitatea Lazu – construirea unui spaţiu de recreere în aer liber.

18. Amenajarea centrului civic cu parc şi monumentul eroilor – în localitatea Agigea.

19. Lăcaşe de cult. În comuna Agigea există următoarele biserici:

• Biserica cu hramul „Înălţarea Domnului” – localitatea Lazu; • Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” – localitatea.

În cartierul de Vest al localităţii Agigea sunt în derulare lucrări de construire pentru biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” 20. Amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii.

• În prezent, în localitatea Agigea nu există un spaţiu de joacă pentru copii amenajat la standarde europene. 21. Construire teren de sport în localitatea Agigea.

Amenajarea unui spaţiu unde să se desfăşoare activităţi sportive. 22. Amenajare piaţetă în localitatea Agigea.

Amenajarea centrului localităţii, în conformitate cu specificul zonei.


98

Matricea de corelare a acţiunilor cu obiectivele dezvoltării locale Nr. crt.

Acţiunea Asigurarea infrastructurii de bază

Îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi asigurarea unei valorificări durabile a resurselor naturale

Dezvoltarea unui mediu de afaceri local dinamic şi competitiv

Dezvoltarea resurselor umane, asigurarea unui grad înalt de incluziune socială şi reducerea disparităţilor sociale

Sporirea identităţii şi coeziunii locale

Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale de acţiune a autorităţilor locale

1. Asigurarea infrastructurii de bază în comuna Agigea

1.1 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport

Realizarea rutei ocolitoare a comunei Agigea

Construire străzi în localitatea Agigea

Construire străzi în cartierele noi din localităţile Agigea şi Lazu

Realizare sistem stradal, modernizare zonă centrală Agigea, amenajare şi construire trotuare

Managementul şi optimizarea traficului rutier

Amenajare faleză


99

Nr. crt.







1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de gospodărire comunală

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă

Construirea sistemului de alimentare cu apă în noile cartiere din Agigea şi Lazu

Reabilitarea sistemului existent de canalizare, extinderea acestuia în localitatea Agigea

Înfiinţarea sistemului de canalizare în

localitatea Lazu Introducerea sistemului de colectare

selectivă, înfiinţarea colectării stradale a deşeurilor

Achiziţionarea de autovehicule pentru

transportul şi colectarea deşeurilor Evaluarea soluţiei de racordare la sistemul

naţional de alimetare cu gaze naturale de joasă presiune


100

Nr. crt.







Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public, eficientizarea consumului de energie electrică

Înfiinţarea compartimentului de transport public călători, în cadrul serviciului public de gospodărire comunală

Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică în noile cartiere pentru tineri

Extindere cimitire ortodoxe Agigea şi Lazu Întreţinerea cimitirelor ortodox şi

musulman, înfiinţarea de case mortuare Achiziţionarea de maşini mortuare 1.3 Asigurarea fondului de locuinţe printr-o

dezvoltare durabilă


101

Nr. crt.







Îmbunătăţirea fondului de locuinţe existente prin reabilitarea termică şi consolidarea clădirilor multietajate

Asigurarea elementelor de îmbunătăţirea

calităţii vieţii populaţiei prin amenajarea de: pieţe agro-alimentare, spaţii de joacă, parcări, spaţii verzi,

2. Îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi asigurarea unei valorificări durabile a resurselor naturale

2.1 Îmbunătăţirea şi protejarea factorilor de mediu

Lucrări de regularizare a cursurilor de apă (decolmatare)

Dezvoltarea deprinderilor de protecţie a mediului

Construirea staţiei de epurare în localitatea Lazu

Asigurarea calităţii apei potabile


102

Închiderea depozitului neconform de deşeuri

Reducerea efectelelor secetei şi combaterea deşertificări prin măsuri complexe

2.2. Protejarea şi promovarea peisajului, spaţiilor deschise, biodiveristăţii şi ariilor naturale protejate

Amenajarea de spaţii verzi Elaborarea planului de management al

Lacului Agigea 3. Dezvoltarea unui mediu de afaceri local

şi competitiv 3.1 Dezvoltarea serviciilor şi a infrastructurii

de sprijin pentru afaceri Construire parc industrial Stimularea introducerii şi utilizării

tehnologiei informaţiilor şi comunicării Nr. crt.




Dezvoltarea resurselor umane, asigurarea unui grad înalt de incluziune socială şi reducerea disparităţilor




103

sociale 3.2 Diversificarea activităţilor economice Stimularea investiţiilor agro-turistice Înfiinţare bază sportivă în perimetrul

Lacului Agigea

Dezvoltarea infrastructurii de cazare şi a

secorului de alimentaţie publică pentru susţinerea activităţii de turism

Crearea de acţiuni / evenimente bazate pe specificul local

Acţiuni de sprijinire a sectorului de turism 3.3 Revitalizarea agriculturii Încurajarea activităţilor agricole şi

reducerea fenomenelor de degradare a solurilor datorită necultivării terenurilor agricole

Reactivarea sistemului de irigaţii în zonele de exploataţii agricole stabile

Nr. crt.


Îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi asigurarea


Dezvoltarea resurselor umane, asigurarea unui grad


Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale de acţiune a autorităţilor


104

unei valorificări durabile a resurselor naturale

înalt de incluziune socială şi reducerea disparităţilor sociale

locale

Mediatizarea informaţiilor privind standardele europene în domeniul agricol, ajutoarele europene în cadrul politicii agricole comune

Susţinerea sectorului agricol local prin sensibilizarea comunităţii faţă de efectele benefice ale consumului produselor locale

4. Dezvoltarea resurselor umane, asigurarea unui grad înalt de incluziune socială şi reducerea disparităţilor sociale

4.1 Îmbunătăţirea serviciului public de învăţământ

Construirea a două grădiniţe cu orar normal în localitatea Agigea

Construirea unei grădiniţe în localitatea Agigea, cartier Eroilor

Construire grădiniţă cu orar normal în localitatea Lazu

Reabilitarea şi extinderea şcolii cu clasele I-IV Lazu

Reabilitarea Şcolii nr. 2 Agigea


105

Nr. crt.







Echiparea şi reechiparea cu mobilier, dotare de laboratoare, servicii auxiliare, tehnica informaţiei a instituţiilor de învăţământ preşcolar şi şcolar

Continuarea reducerii abandonului şi absenteismului şcolar

4.2 Promovarea ocupării forţei de muncă şi a incluziunii sociale

Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale

Facilitarea accesului la educaţie a grupurilor vulnerabile

4.3 Combaterea marginalizării sociale Evaluarea dimensiunii de vulnerabilitate la

nivel local prin identificarea tuturor grupurilor defavorizate

Extinderea serviciilor sociale existente şi înfiinţarea de noi servicii sociale care să răspundă nevoii locale


106

5. Sporirea identităţii şi coeziunii

comunităţii locale 5.1 Facilitarea şi consolidarea relaţiilor

intracomunitare Nr. crt.







Înfiinţarea clubului pensionarilor Realizare bază sportivă Agigea Amenajare terenuri de sport în localităţile

Agigea şi Lazu Construire Casă de cultură şi centru

cultural Agigea Organizarea festivalului dunelor marine Identificarea de noi posibilităţi de

petrecere a timpului liber, valorificarea peisajului şi a spaţiilor deschise existente

Încurajarea participării la acţiuni

comunitare de îmbunătăţire a calităţii vieţii, protecţia mediului, de reducere a


107

izolării unor grupuri / cartiere 6. Îmbunătăţirea capacităţii administrative 6.1 Îmbunătăţirea managementului informaţiei Construire sediu nou primărie Introducerea unei platforme interoperabile

a bazelor de date locale Actualizarea site-ului primăriei Echiparea cu mobilier şi alte dotări a

birourilor serviciului poliţiei comunitare Finalizarea actualizării PUG Standardizarea activităţilor prin

implementarea ISO 9001 Înfiinţare Centru European de informare Instalare sistem de supraveghere video în

comuna Agigea 6.2 Realizarea de parteneriate strategice Acţiuni de colaborare cu alte autorităţi

locale, judeţene sau centrale Promovarea unor relaţii transfrontaliere şi

internaţionale


108

10. PORTOFOLIU DE PROIECTE

1. Comuna Agigea – comună europeană. • Prima înfiinţare a sistemului de canalizare în satul Lazu + staţie de epurare; • Extindere şi reabilitare reţea alimentare cu apă în satul Lazu; • Asfaltarea străzii Grigore Moisil – sat Lazu; • Construire grădiniţă în localitatea Agigea; • Înfiinţare serviciu after - school în cadrul Centrului de Zi Agigea; • Organizarea în localitatea Agigea a Festivalului Dunelor Marine.

2. Reabilitarea şi extinderea iluminatului public. • Reabilitarea şi extinderea reţelei de iluminat public de la 60% la 100%.

3. Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică. • Extinderea reţelei de alimentare cu enegie electrică în cartierele Tabără,

Eroilor – localitatea Agigea, cartier Tineretului. 4. Înfiinţarea compartimentului de transport public, în cadrul Serviciului

Public de Gospodărire Comunală. • Conform Legii 92/2007 şi Legii 51/2002 în cadrul administraţiilor publice

locale se poate înfiinţa compartimentul de transport public. 5. Colectarea selectivă a deşeurilor pe raza comunei Agigea.

• Achiziţionare europubele şi autospecială transport deşeuri. 6. Reabilitarea şi modernizarea Şcolii Ion Borcea Agigea.

• Extindere sală de sport şi laboratoare, reabilitarea construcţiei existente. 7. Construire cămin cultural în localitatea Lazu şi centru multicultural în

localitatea Agigea. • Acest proiect se va realiza conform Legii 143/2007. 8. Construirea unei baze de agrement şi a unui sat de vacanţă în

perimetrul Lacului Agigea. Acest proiect are ca principal obiectiv crearea unei structuri de primire turişti, a unui sat de vacanţă şi a baze sportive multifuncţionale. 9. Construire parc industrial. • Invenţii productive şi pregătirea pentru concurenţa de piaţă a întreprinderilor. 10. Construirea două dispensare, câte unul în fiecare localitate. 11. Dotarea dispensarelor medicale cu aparatură specifică.


109

• Prin acest proiect se urmăreşte dotarea corespunzătoare a cabinetelor medicale cu echipamente de ultimă generaţie, pentru o mai bună monitorizare a stării de sănătate a populaţiei. 12. Înfiinţare reţea alimentare cu gaze de joasă presiune. • Obiectivul acestui proiect este creşterea nivelului de trai al populaţiei, prin creşterea confortului locuinţelor. 13. Crearea unui Centru de Informare European. • Prin intermediul acestui centru se urmăreşte un mai bun management al documentelor şi o mai bună informare a populaţiei. Astfel deciziile administraţiei locale vor fi transparente şi toţi cei interesaţi pot avea acces la informaţiile de interes public şi vor putea urmări unde este şi în ce stadiu de soluţionare se află cererile depuse. 14. Amenajarea centrului civic cu parc şi monumentul eroilor în localitatea Agigea. • Cetăţenii comunei vor dispune de un spaţiu de recreere şi spaţiu verde

pentru relaxare. 15. Amenajare loc de joacă pentru copii în localitatea Agigea. • Copiii din localitate vor dispune de un spaţiu de recreere pentru petrecerea

timpului liber. 16. Construire teren de sport în localitatea Agigea.

• Amenajarea unui spaţiu pentru desfăşurare activităţi sportive în localitatea Agigea.

17. Amenajare piaţetă. • Amenajarea centrului localităţii Agigea, în concordanţă cu specificul zonei.


110

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială

Corelare si relevanta cu obiectivele POR/POS/PNDR/POCT etc.

Creşterea infrastructurii regiunii de Sud-Est

Corelare cu PDR – Planul de Dezvoltare Regională

Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (infrastructura socială -şcoli, spitale etc.) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate.

1.

Titlul proiectului

Comuna Agigea - comună europeană

2.

Obiectivul (scopul) proiectului

Obiectivul General al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din comuna Agigea prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de bază, infrastructurii sociale şi a infrastructurii educaţionale

3.

Domeniu ( transporturi, social, turism, economic, mediu etc. )

Program Operational Sectorial/Regional/PNDR/POCT

PNDR

Axă prioritară

Axa Prioritara 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Domeniu cheie de intervenţie

Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

4. Beneficiarul proiectului ( solicitantul finantarii)

PRIMĂRIA COMUNEI AGIGEA

Grupul ţintă (comunităţi locale, comunităţi de afaceri, segmente sociale etc.


111

6.

asupra carora implementarea proiectului va exercita efecte) • descrierea grupului/grupurilor

ţintă

Toţi locuitorii comunei Agigea

7.

Rezultate generale si efecte scontate • Principalele rezultate estimate

Reabilitarea infrastructurii rutiere. Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă. Reabilitarea reţelei de canalizare. Înfiinţarea unei grădiniţe noi în localitatea Agigea. Înfiinţarea serviciului after-school. Susţinerea festivalului Dunelor Marine – prilej de socializare între locuitorii comunei.

• Efecte scontate, după implementare

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale oferite locuitorilor comunei Agigea, îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.

8. Impactul estimat al proiectului la nivel Regional/zonal ( după caz )

Dezvoltarea unei infrastructuri sociale la nivel local. Creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin iniţierea de activităţi şi evenimente în scop recreativ.

9.

Buget estimativ si surse • Costuri totale ( din care costuri eligibile din FEDR FSE, FEADR etc.)

Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile

2 500 000.00 (euro) % (euro) % • Surse de finanţare (ponderi ) *

Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse

100 % % % % • Gradul de certitudine al finanţărilor ( ridicat, mediu, scăzut )

ridicat

10.

Principale aspecte de detaliu ale proiectului Necesitatea proiectului ( argumente / cum a fost identificat )

Infrastructura comunei Agigea trebuie reabilitată şi modernizată, serviciile sociale trebuie îmbunătăţite, este necesară îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Structuri responsabile pentru implementarea proiectului

Responsabil implementare: Primăria Comunei Agigea

Riscuri estimate în procesul de implementare

Întârzieri datorate proiectării. Întârzieri datorate achiziţiilor de contracte de lucrări. Amânarea termenului de finalizare datorită derulării lucrărilor.


112

1.

Titlul proiectului

Reabilitarea şi extinderea iluminatului public

2.


Obiectivul General al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din comuna Agigea prin reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public .

3.



Finanţare conform Ordinului Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3722/2009.



5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială Îmbunătăţirea serviciilor publice şi dezvoltarea infrastructurii de bază care deserveşte furnizarea acestora




P6 Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. Scopul acestei priorităţi de dezvoltare îl constituie stoparea adâncirii disparităţilor între regiunile ţării, în ce priveşte dezvoltarea şi diminuarea acestor disparităţi până la finele perioadei 2007-2013, prin crearea condiţiilor pentru stimularea creşterii mai accelerate a regiunilor rămase în urmă. Concretizarea acestei priorităţi are în vedere diminuarea impactului teritorial diferenţiat al proceselor de creştere economică, conduse de forţele pieţei.

Grupul ţintă (comunităţi locale, comunităţi de afaceri, segmente sociale etc. asupra carora implementarea proiectului va exercita efecte)


113

6.

• descrierea grupului/grupurilor ţintă


7.


Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat public.


Extinderea iluminatului public de la 60% la 100%.


Comuna Agigea va deveni o zonă mai accesibilă pe timpul nopţii, întreaga comună va fi iluminată în proporţie de 100%, ceea ce va îmbunătăţi condiţiile de deplasare pe timpul nopţii.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse

85 % 13% 2% % • Gradul de certitudine al finanţărilor ( ridicat, mediu, scăzut )

ridicat

1.

Titlul proiectului

Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică

2.


Obiectivul General al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din comuna Agigea prin reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică . Obiectivele programului de finanţare sunt de a facilita racordarea la reţelele de energie electrică pentru cât mai multe gospodării în vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi a potenţialului economic din zonele neelectrificate.

3. Domeniu ( transporturi, social, turism, economic, mediu etc. )


Finanţare prin „programul de Electrificare 2007-2009”.




114

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială Îmbunătăţirea serviciilor publice şi dezvoltarea infrastructurii de bază care deserveşte furnizarea acestora




P6 Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. Scopul acestei priorităţi de dezvoltare îl constituie stoparea adâncirii disparităţilor între regiunile ţării, în ce priveşte dezvoltarea şi diminuarea acestor disparităţi până la finele perioadei 2007-2013, prin crearea condiţiilor pentru stimularea creşterii mai accelerate a regiunilor rămase în urmă. Concretizarea acestei priorităţi are în vedere diminuarea impactului teritorial diferenţiat al proceselor de creştere economică, conduse de forţele pieţei.

6.

Grupul ţintă (comunităţi locale, comunităţi de afaceri, segmente sociale etc. asupra carora implementarea proiectului va exercita efecte) • descrierea grupului/grupurilor

ţintă


7.


Extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu energie electrică.


Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică la nivelul întregii comune, inclusiv în cartierele noi pentru tineri.


Diminuarea disparităţilor la nivel zonal, îmbunătăţirea calităţii vieţii.


115

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială Îmbunătăţirea serviciilor publice şi dezvoltarea

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse

85 % 13% 2% % • Gradul de certitudine al finanţărilor ( ridicat, mediu, scăzut )

ridicat

1.

Titlul proiectului

Colectarea selectivă a deşeurilor pe raza comunei Agigea

2.


Obiectivul General al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din comuna Agigea prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de bază, infrastructurii sociale şi a infrastructurii educaţionale

3.



POS Mediu

Axă prioritară

Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric


Domeniul major de intervenţie 2.1 deuzvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor




116

infrastructurii de bază care deserveşte furnizarea acestora




P3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului În vederea realizării unui management realist al deşeurilor de ambalaje, este necesar un sistem corespunzător pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

6.


ţintă


7.


Îmbunătăţirea calităţii mediului


Crearea unui sistem corespunzător pentru colectarea selectivă a deşeurilor.


Încadrarea în cerinţele Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile

600 000.00 (euro) % (euro) % • Surse de finanţare (ponderi ) *

Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse

80% 18% 2% % • Gradul de certitudine al finanţărilor ( ridicat, mediu, scăzut )

ridicat

1.

Titlul proiectului

Reabilitarea, modernizarea şi extinderea Şcolii „Ioan Borcea” - Agigea


117

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Dezvoltarea infrastructurii de educaţie la nivelul comunei Agigea.


Creşterea infrastructurii educaţionale a regiunii de Sud-Est.


Conform Planului de Dezvoltare Regională infrastructura şcolară lanivelul regiunii de sud-est s-a dezvoltat, doar localităţile rurale izolate sunt deficitare în această privinţă.

2.


Obiectivul General al proiectului este îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie, a dotării şcolilor, a structurilor de cazare pentru studenţi şi a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi a creşterii participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional.

3.



POR

Axă prioritară Axa prioritară 3: “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale


Domeniul major de intervenţie 3.4 “Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare continuă”.



6.


ţintă



118

7.


Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale


Crearea unei infrastructuri educaţionale care să creeze un mediu propice desfăşurării procesului instructiv-educativ.


Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de educaţie la nivel regional.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse

80% 18% 2% % • Gradul de certitudine al finanţărilor ( ridicat, mediu, scăzut )

ridicat

1.

Titlul proiectului

Construire centru multicultural în localitatea Agigea

2.


Obiectivul General al proiectului este construirea unei Case de Cultură pentru ca locuitorii comunei să socializeze şi să desfăşoare acţiuni artistice

3.



Finanţare conform Legii 143/2007




119

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Dezvoltarea infrastructurii sociale la nivelul comunei Agigea.


Creşterea infrastructurii educaţionale a regiunii de Sud-Est.


Conform Planului de Dezvoltare Regională infrastructura socială la nivelul regiunii de sud-est este slab dezvoltată.

6.


ţintă


7.


Îmbunătăţirea infrastructurii sociale.


Crearea unei infrastructuri sociale care să creeze un mediu propice desfăşurării de acţiuni de socializare.


Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale la nivel regional.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse

100 % % • Gradul de certitudine al finanţărilor ( ridicat, mediu, scăzut )

ridicat


120

1.

Titlul proiectului

Construirea unei baze de agrement şi a unui sat de vacanţă în perimetrul Lacului Agigea

2.


Obiectivul General al proiectului este amenajarea unui sat de vacanţă şi a unei structuri de primire turişti în perimetrul Lacului Agigea.

3.



PNDR

Axă prioritară Axa prioritară 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Domeniu cheie de intervenţie Măsura 3.1.3. – Încurajarea activităţii turistice



5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Dezvoltarea infrastructurii turistice la nivelul comunei Agigea.


Creşterea infrastructurii turistice a regiunii de Sud-Est.


P 4. Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu


121

6.


ţintă Toţi locuitorii comunei Agigea

7.


Îmbunătăţirea infrastructurii turistice


Crearea unei infrastructuri turistice în cadrul comunei Agigea


Dezvoltarea infrastructurii turistice la nivel regional.

9.


Total (lei ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile

400000.00 (lei) % (lei) % • Surse de finanţare (ponderi ) *

Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse

50 % 50 % % • Gradul de certitudine al finanţărilor ( ridicat, mediu, scăzut )

ridicat

1.

Titlul proiectului Construire parc industrial

2.


Obiectivul General al proiectului este amenajarea unui parc industrial în satul Lazu

3.

Domeniu ( transporturi, social, turism, economic, mediu etc.


POS CCE

Axă prioritară Axa prioritară 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie


Domeniul major de intervenţie 1.1. – Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri


122

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Dezvoltarea zonelor rurale prin diversificarea economiei rurale stimulând sectoarele economice alternative agriculturii.


Creşterea competitivităţii economice.


P7. Modernizarea economiei rurale



6.


ţintă


7.


Stimularea concurenţei agenţilor economici.


Înfiinţarea de noi locuri de muncă pentru locuitorii comunei.


Promovarea produselor româneşti pe piaţa naţională şi scăderea şomajului, prin crearea de noi locuri de muncă.

9.


Total (euro) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile

600 000.00 (lei) % (lei) % • Surse de finanţare (ponderi ) *

Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse


ridicat


123

1.

Titlul proiectului

Construire dispensar medical cu regim de permanenţă

2.


Obiectivul General al proiectului este construirea unui dispensar medical cu regim de permanenţă în comuna Agigea

3.



Finanţare din bugetul local



5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate la nivelul comunei Agigea.


Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate a regiunii de Sud-Est.


Conform Planului de Dezvoltare Regională infrastructura de sănătate la nivelul regiunii de sud-est este slab dezvoltată.

6.


ţintă Toţi locuitorii comunei Agigea

7.


Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate.


Crearea unei infrastructuri de sănătate care să permită prestarea unor servicii de sănătate în condiţii cât mai bune şi de bună calitate.


Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale la nivel regional.


124

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Dezvoltarea zonelor rurale prin îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite cetăţenilor .


Îmbunătăţirea serviciilor medicale.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse


ridicat

1.

Titlul proiectului

Dotarea unităţilor medicale cu aparatură specifică

2.


Obiectivul General al proiectului este dotarea dispensarelor medicale din comuna Agigea cu aparatură specifică, necesară desfăşurării unor servicii medicale de calitate

3.



POR

Axă prioritară Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale


Domeniul major de intervenţie 3.1 – Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate




125


P5. Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate

6.


ţintă


7.


Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate.


Crearea unei infrastructuri de sănătate care să permită prestarea unor servicii de sănătate în condiţii cât mai bune şi de bună calitate.


Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale la nivel regional.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse


ridicat

1.

Titlul proiectului

Înfiinţare reţea alimentare cu gaze de joasă presiune

2.


Obiectivul General al proiectului este prima înfiinţare a reţelei publice locale de alimentare cu gaz


126

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Dezvoltarea zonelor rurale prin înfiinţarea infrastructurii de alimentare cu gaze de joasă presiune.


Îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.


P4. Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental / şi promovarea politicii de mediu

3.



PNDR

Axă prioritară Axa prioritară 3 – Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale


Măsura 3.2.2. – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale



6.


ţintă


7.


Îmbunătăţirea infrastructurii de bază.


Crearea unei infrastructuri de alimentare cu gaze de joasă presiune pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.


Dezvoltarea infrastructurii de bază la nivel regional.


127

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile

1500000.00 (euro) % (euro) % • Surse de finanţare (ponderi ) *

Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse


ridicat

1.

Titlul proiectului

Crearea unui Centru European de Informare

2.


Obiectivul General al proiectului este crearea unui centru pentru informarea cetăţenilor, pentru un bun management al documentelor.

3.



PODCA

Axă prioritară Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare


Domeniu major de intervenţie 2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor




128

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Înfiinţarea unui sistem de management autorizat ISO 9001


Îmbunătăţirea sistemului de control al documentelor.


Se urmăreşte afilirea la Asociaţia Naţională a Centrelor de Informare pentru Cetăţeni

6.


ţintă

Administraţia publică locală.

7.


Transparenţă decizională, facilitarea accesului cetăţenilor la informaţiile cu caracter public.


Urmărirea documentaţiei înregistrate la Primăria Comunei Agigea şi verificarea stadiului acesteia.


Facilitarea accesului la informare.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse


ridicat


129

1.

Titlul proiectului

Amenajarea centrului civic cu parc şi monumentul eroilor

2.


Obiectivul General al proiectului este amenajarea unui spaţiu verde pentru recreere.

3.



Fondul de Mediu Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi



5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Înfiinţarea unui parc în intravilanul localităţii Agigea.


Îmbunătăţirea calităţii mediului.


P4 Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu

6.


ţintă

Locuitorii comunei Agigea

7.


Crearea unui spaţiu verde care să îmbunătăţească mediul natural.


Înfiinţarea unui parc, zonă de recreere în aer liber pentru locuitorii comunei Agigea.


Îmbunătăţirea calităţii mediului din regiunea de dezvoltare Sud - Est.


130

5.

Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale principalelor documente de programare, strategii regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială. Amenajarea unui spaţiu în aer liber, de recreere pentru copii.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse


ridicat

1.

Titlul proiectului

Amenajare spaţiu de joacă pentru copii, teren de sport şi piaţetă

2.


Obiectivul General al proiectului este crearea unui spaţiu de joacă pentru copii, spaţiu de relaxare în aer liber şi spaţiu pentru desfăşurare activităţi sportive.

3.



PNDR

Axă prioritară Axa prioritară 3 : Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale


Măsura 3.2.2.: Renovarea dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moşteririi rurale




131


Îmbunătăţirea calităţii vieţii.


P4 Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu

6.


ţintă

Copiii care locuiesc pe raza comunei Agigea.

7.


Crearea unui spaţiu de recreere în aer liber pentru copiii din localitate


Amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii, zonă de recreere în aer liber pentru locuitorii comunei Agigea.


Îmbunătăţirea calităţii vieţii din regiunea de dezvoltare Sud - Est.

9.


Total (euro ) *

Costuri eligibile

Costuri neeligibile


Fonduri europene

Buget national

Buget local

Alte surse

100 % • Gradul de certitudine al finanţărilor ( ridicat, mediu, scăzut )

ridicat


132

Planificare în timp Nr. crt.

Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1. Asigurarea infrastructurii de bază în comuna Agigea

1.1 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport

Realizarea rutei ocolitoare a comunei Agigea

Construire străzi în localitatea Agigea

Construire străzi în cartierele noi din localităţile Agigea şi Lazu

Realizare sistem stradal, modernizare zona centrală Agigea , amenajare şi construire trotuare

Reparaţii drumuri împietruite şi împietruiri drumuri de pământ , asfaltare străzi localităţile Lazu şi Agigea

Managementul şi optimizarea traficului rutier

Amenajare faleză

1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de gospodărire comunală

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă

Construirea sistemului de alimentare cu apă în noile cartiere din Agigea şi Lazu

Reabilitarea sistemului existent de canalizare, extinderea acestuia în localitatea Agigea


133

Nr. crt.

Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Înfiinţarea sistemului de canalizare în localitatea Lazu

Amenajare platformă betonată pentru depozitarea deşeurilor colectate

Introducerea sistemului de colectare selectivă, înfiinţarea punctelor fixe de colectare deşeurilor

Achiziţionarea de autovehicule pentru transportul şi colectarea deşeurilor

Evaluarea soluţiei de racordare la sistemul naţional de alimetare cu gaze naturale de joasă presiune

Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public, eficientizarea consumului de energie electrică

Înfiinţarea compartimentului de transport public călători, în cadrul serviciului public de gospodărire comunală

Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică în noile cartiere pentru tineri

Extindere cimitire ortodoxe Agigea şi Lazu

Întreţinerea cimitirelor ortodox şi musulman, înfiinţarea de case mortuare

Achiziţionarea de maşini mortuare

1.3 Asigurarea fondului de locuinţe printr-o dezvoltare durabilă

Îmbunătăţirea fondului de locuinţe existente prin reabilitarea termică şi consolidarea clădirilor multietajate


134

Nr. crt.

Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Asigurarea elementelor de îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin amenajarea de: pieţe agro-alimentare, spaţii de joacă, parcări, spaţii verzi,

2.0 Îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi asigurarea unei valorificări durabile a resurselor naturale

2.1 Îmbunătăţirea şi protejarea factorilor de mediu

Lucrări de regularizare a cursurilor de apă (decolmatare)

Dezvoltarea deprinderilor de protecţie a mediului

Construirea staţiei de epurare în localitatea Lazu

Asigurarea calităţii apei potabile Închiderea depozitului neconform de

deşeuri

Reducerea efectelelor secetei şi combaterea deşertificări prin măsuri complexe

2.2 Protejarea şi promovarea peisajului, spaţiilor deschise, biodiveristăţii şi ariilor naturale protejate

Amenajare parc central Agigea Amenajarea de spaţii verzi Elaborarea planului de management al

Lacului Agigea

3. Dezvoltarea unui mediu de afaceri local şi competitiv

3.1 Dezvoltarea serviciilor şi a infrastructurii de sprijin pentru afaceri


135

Nr. crt.

Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Construire parc industrial Stimularea introducerii şi utilizării

tehnologiei informaţiilor şi comunicării

3.2 Diversificarea activităţilor economice

Stimularea investiţiilor agro-turistice Înfiinţare bază sportivă în perimetrul

Lacului Agigea

Dezvoltarea infrastructurii de cazare şi a secorului de alimentaţie publică pentru susţinerea activităţii de turism

Crearea de acţiuni / evenimente bazate pe specificul local

Acţiuni de sprijinire a sectorului de turism

3.3 Revitalizarea agriculturii

Încurajarea activităţilor agricole şi reducerea fenomenelor de degradare a solurilor datorită necultivării terenurilor agricole

Reactivarea sistemului de irigaţii în zonele de exploataţii agricole stabile

Mediatizarea informaţiilor privind standardele europene în domeniul agricol, ajutoarele europene în cadrul politicii agricole comune

Susţinerea sectorului agricol local prin sensibilizarea comunităţii faţă de efectele benefice ale consumului produselor locale

4. Dezvoltarea resurselor umane, asigurarea unui grad înalt de incluziune socială şi reducerea disparităţilor sociale


136

Nr. crt.

Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

4.1 Îmbunătăţirea serviciului public de învăţământ

Construirea a două grădiniţe cu program normal în localitatea Agigea

Construirea unei grădiniţe în localitatea Agigea. Cartier Eroilor

Construire grădiniţă cu program normal în localitatea Lazu

Reabilitarea şi extinderea şcolii Ion Borcea din Agigea şi construirea unei săli de sport

Reabilitarea şi extinderea şcolii cu clasele I-IV din Lazu

Reabilitarea Şcolii nr. 2 Agigea Echiparea şi reechiparea cu mobilier,

dotare de laboratoare, servicii auxiliare, tehnica informaţiei a instituţiilor de învăţământ preşcolar şi şcolar

Continuarea reducerii abandonului şi absenteismului şcolar

4.2 Promovarea ocupării forţei de muncă şi a incluziunii sociale

Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale

Facilitarea accesului la educaţie a grupurilor vulnerabile

4.3 Combaterea marginalizării sociale Evaluarea dimensiunii de

vulnerabilitate la nivel local prin identificarea tuturor grupurilor defavorizate

Extinderea serviciilor sociale existente şi înfiinţarea de noi servicii sociale care să răspundă nevoii locale


137

Nr. crt.

Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

5. Sporirea identităţii şi coeziunii comunităţii locale

5.1 Facilitarea şi consolidarea relaţiilor intracomunitare

Înfiinţarea Clubului pensionarilor Reabilitare bază sportivă Agigea Amenajare terenuri de sport în

localităţile Agigea şi Lazu

Construire Casă de cultură şi centru cultural Agigea

Organizarea festivalului dunelor marine

Identificarea de noi posibilităţi de petrecere a timpului liber, valorificarea peisajului şi a spaţiilor deschise existente

Încurajarea participării la acţiuni comunitare de îmbunătăţire a calităţii vieţii, protecţia mediului, de reducere a izolării unor grupuri / cartiere

6. Îmbunătăţirea capacităţii administrative

6.1 Îmbunătăţirea managementului informaţiei

Construire sediu nou primărie Introducerea unei platforme

interoperabile a bazelor de date locale

Actualizarea site-ului primăriei Echiparea cu mobilier şi alte dotări a

birourilor serviciului poliţiei comunitare

Finalizarea actualizării PUG Standardizarea activităţilor prin

implementarea ISO 9001

Înfiinţare Centru European de informare


138

Nr. crt.

Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Instalare sistem de supraveghere video în comuna Agigea

6.2 Realizarea de parteneriate strategice Acţiuni de colaborare cu alte autorităţi

locale, judeţene sau centrale

Promovarea unor relaţii transfrontaliere şi internaţionale


139

Elaborarea şi adoptarea de standarde de calitate în vederea promovării unui management al performanţei la nivel local şi de asemenea şi

de sporire a transparenţei sarcinilor la nivel intrainstituţional

Introducerea acestor standarde de calitate ar permite o mai eficientă şi eficace funcţionare a Primăriei Comunei Agigea în activităţile sale, datorită unei detaliate clarificări a atribuţiilor diferitelor, servicii, birouri şi compartimente, şi a acţionării în sensul evitării suprapunerilor de sarcini între diferitele servicii, birouri. Aceasta ar avea efecte în sporirea eficienţei instituţiei şi în relaţiile cu cetăţenii, în îmbunătăţirea serviciilor publice furnizate cetăţenilor. Este de reţinut că, pentru implementarea acestor standarde, este nevoie de angajament real al funcţionarilor administraţiei locale în implementare.

Pentru a asigura o bună implementare a acestor standarde, propunem ca, în cadrul procesului de elaborare a acestor standarde, să fie realizată şi o vizită de studiu în cadrul unor instituţii care deja au adoptat standarde ISO. Atât în perioada premergătoare, cât şi în perioada elaborării şi a implementării, propunem realizarea periodică a unor sesiuni de training pentru funcţionarii publici, axate pe folosirea acestor standarde.

Realizarea acestei initiaţive ar putea fi susţinută financiar: de la bugetul local, prin furnizare directă; de la bugetul local, prin licitaţie publică; prin depunerea de proiecte în cadrul PO DCA– în urma depunerii de cerere de finanţare; din alte surse de finanţare, pentru care se pot depune cereri de finanţare.

strategia de dezvoltare comuna agigea

Documents