Raionul Străşeni este situat în partea centrală a ţării, la 23 km de capitală şi se învecinează cu 6 raione şi municipiul Chişinău. La Vest se mărgineşte cu raionul Nisporeni, la Nord-Vest cu raionul Călăraşi, la Nord-Est cu raionul Orhei, la Est cu raionul Criuleni, la Sud-Est cu mun. Chişinău, la Sud cu raionul Ialoveni, iar la Sud-Vest cu raionul Hînceşti.

Suprafaţa raionului Străşeni este de 729,08 km2, reprezentînd 4,6 % din suprafaţa ţării, astfel aflaflîndu-se pe locul 23 din cele 32 de raioane ale republicii.

Străşeni e un toponim de origine polisemantică, după cum se atestă în legendele timpului,denumirea provenind de la cuvîntul „straşnic” şi ecoul acestor evenimente se materializează în denumirea unui cătun de codru.Sau în altă variantă, haiducii băgau groaza în boierii care circulau pe drumurile spre Chişinău(sec.XIX), deci locurile erau straşnice.O altă tratare a toponimului ar fi cea legată de ocupaţiile tradiţionale ale băştinaşilor. În părţile Străşenilor erau meşteri lemnari, care tocmeau nişte streşini de minune. În componenţa raionului intră 39 de localităţi, ce administrativ sunt împărţite în 27 de primării, după cum urmează: 2 oraşe ( Străşeni, Bucovăţ); 9 comune (Codreanca,Găleşti, Ghelăuza, Grebleşti, Lozova, Micăuţi, Micleuşeni, Pănăşeşti, Rădeni) şi 28 de sate ( Căpriana, Chiranca, Ciobanca, Cojuşna, Dolna, Drăguşeni, Făgureni, Găleştii Noi, Gornoe, Huzun, Lupa –Recea, Martineşti, Negreşti, Oneşti, Rassvet, Recea, Romaneşti, Roşcani, Saca, Scoreni, Sireţi, Stejăreni, Tătărăşti, Ţigăneşti, Voinova, Vorniceni, Zămcioji, Zubreşti) Populaţia stabilă a raionului Străşeni constituie 92,1 mii locuitori, dintre care: populaţia urbană – 22,1 mii locuitori, populaţia rurală – 70 mii locuitori. Densitatea populaţiei în raionul Străşeni este de 129,2 loc/ km 2 . Populaţia centrului raional or. Străşeni, împreună cu s. Făgureni, constituie 21,4 mii locuitori. Populaţia or. Bucovăţ, împreună cu s. Rassvet, constituie 1700 locuitori.Relieful raionului Străşeni este preponderent deluros, fragmentat şi pe alocuri accidentat, făcînd parte din zona centrală a Codrilor, astfel ocupînd o poziţie intermediară între silvostepa de nord şi stepa cîmpiei de sud. Solurile tipice ale raionului sunt cernoziomul şi solul brun de pădure. Principalele cursuri de apă sunt rîurile: Bîc, Ichel, Işnovăţ, Bîcovăţ, Răcătău şi Tocili. Pe teritoriul raionului sunt înregistrate şi monitorizate 351,6 de bazine acvatice, iar suprafaţa lor totală este de 351,6 ha.

Flora şi fauna raionului Străşeni, în comparaţie cu alte raioane ale ţării, este bogată şi diversă, iar acest fapt se datorează gradului înalt de împădurire şi suprafeţelor extinse ale ariilor naturale protejate de stat. Pădurile sunt formate din stejar, salcîm, tei, carpen, frasin, cireş ş.a. Vegetaţia forestieră din raionul Străşeni include total - 26730,06 ha, dintre care: Agenţia de Stat pentru Silvicultură ,,Moldsilva” – 23287,02 ha păduri masive; Primăriile – 3443,04 ha fîşii forestiere de protecţie; Proprietate privată – 5,66 ha; Fauna este reprezentată în felul următor: mamifere - iepurele, bursucul, veveriţa, vulpea, căprioara, mistreţul, pisica de pădure, cerbul pătat, lupul, etc; păsări – raţa sălbatică, gîsca sălbatică, fazanul, prepeliţa, lişiţa, şoimul, bufniţa, potîrnichea, etc. În teritoriul raionului sunt luaţi la evidenţă 304 agenţi economici cu impact diferit asupra mediului şi nici unul cu risc sporit. O categorie a apelor de suprafaţă o constituie bazinele acvatice în număr de 51, dintre care 13 – publice, 17 proprietate privată, 21- transmise în arendă . Din cele 83 sonde arteziene, permanent se exploatează 55, exploatate legal, în scopuri de producere şi menajere; utilizarea apei potabile în scopuri tehnice nu se efectuiază; este asigurată evidenţa primară a apelor captate conform formelor 11 şi 12; La moment în raion există 5 SEB. Permanent în raion activează 5 SEB – în or. Bucovăţ la gimnaziu şi blocul locativ, ce aparţine Primăriei Bucovăţ, în or. Străşeni – la întreprinderea textilă a SRL Eurotextile, grădiniţa din s.Dolna, Gimnaziul din s.Recea. Persoane fizice şi juridice care nu au acces la reţele de canalizare exploatează circa 250 haznale impermiabile tip metal sau beton – stare satisfăcătoare; La sistemul centralizat de evacuare a apelor uzate menajere şi de producere sînt conectate în jur de 40 % a populaţiei; restul 60% a populaţiei efectuează deversarea apelor uzate în haznale cu evacuarea ulterioară la SEB.

De autorizații de folosință a apei la moment dispun doar 21 utilizatori pentru exploatarea a 54 sonde arteziene, 17 agenți autorizaţii cu termen expirat, iar 8 nu au primit pînă la moment autorizații ; La moment dispun de autorizaţii valabile de emisii a poluanţilor în atmosferă 152 de agenţi economici, 3 autorizaţii cu termen expirat, care efectuiază lucrări de obţinere a autorizaţiilor noi; În raion sînt amplasate 27 rampe neautorizate de depozitare a DMS pe suprafaţa totală 28,19 ha; Raionul Strășeni dispune de 2 cariere cu zăcăminte minerale şi minereuri utile(calcar - SA Cariera Micăuți și argilă - SRL Pitarium, la moment conservată); În raion un singur agent economic desfăşoară activitatea de exploatare a unei sonde şi îmbuteliere a apelor minerale de masă – SRL ,,Apă Bună” s. Micăuți; Inspecţia Ecologică Strășeni asigură propagarea cunoştinţelor în domeniu protecţiei mediului. - participă la educaţia ecologică a societăţii civile; - prezintă surse de instruire a populaţiei; - orgnizează ore ecologice în instituţiile de învăţămînt.

2. Obiective cu risc major de mediu prezente în teritoriu

Pe parcursul anului 2015 au fost luați la evidență 345 agenţi economici cu impact moderat și mict asupra mediului și nici unul cu risc sporit.Printre agenţi economici cu risc moderat:

Baza de păstrare a gazului lichefiat - SRL Intreprinderea de Aprovizionare și Livrare a Gazelor din Strășeni cu volumul emisiilor de 88,3 tone/an;

113 întreprinderi cu emisii pînă la 50 t/an, dintre care pe parcursul anului 2014 au perfectat autorizațiile de emisii 41 agenți economici:

persoane juridice care deversează ape uzate de producere;( 17 SACG ;27 rampe neautorizate;

2 depozite de păstrare a preparatelor de uz fitosanitar);

Ceilalţi agenţi economici formează deşeuri de clasa IV de toxicitate;