Scoala Postliceala Sanitara

Referat

Stil de viata sanatos

Introducere

„Sănătatea nu este totul”, a spus cineva, „însă, fără sănătate,totul este nimic”. Iar filozoful german Schopenhauer afirma: „Nouăzecimi din fericirea noastră se bazează pe sănătate”. Şi fiindcă toţioamenii vor să fie fericiţi, nu ne mirăm de ce se vorbeşte atât dedes despre sănătate.Este adevărat că, până la o anumită vârstă, sănătatea pare să fieceva de la sine înţeles, la care majoritatea oamenilor n-au timp săse gândească, de parcă sănătatea ar fi un cont inepuizabil în bancă,de miliarde. Aşa se face că, în vâltoarea multiplelor preocupări, ceimai mulţi nici nu se gândesc că ar avea rost să facă ceva pentrusănătatea moştenită fără vreun efort special, de la părinţi, şi pe caresperă s-o transmită urmaşilor lor. Nu-şi dau seama cât de mult putem face în favoarea sau în defavoarea sănătăţii şi nici nu se gândesc laconsecinţele care, mai devreme sau mai târziu, vor apărea negreşit.

Câte tinere ştiu că prin modul lor de viaţă – alimentaţie, fumat,consumul de cafea, alcool sau droguri – determină starea de sănătatea copiilor lor, contribuind astfel, într-un mod hotărâtor, la fericireasau la nefericirea acestora pentru toată viaţa?Câţi ştiu că principala problemă pentru cele mai periculoaseboli din zilele noastre este lipsa de activitate fizică?Câţi dintre cei care se mândresc cu pofta lor de mâncare ştiu căfiecare al doilea cancer se datorează alimentaţiei?

Vesnic tanar

Alimentaţia sănătoasă, evitarea fumatului şi a alcoolului,precum şi activitatea fizică, pentru a nu aminti decât câţiva factori,ar putea prelungi viaţa cu 10 până la 20 de ani.Înainte de toate, e nevoie de o anumită atitudine. Cum vedeţipaharul? Pe jumătate gol sau pe jumătate plin? Optimismul, bucuria,

ce pot izvorî chiar şi din lucrurile cele mai neînsemnate cu care amfost binecuvântaţi, constituie izvorul numărul unu al tinereţii. Manifestaţiiubire nu numai faţă de cei din casa dumneavoastră, ci faţă de toţisemenii. Zâmbiţi mereu şi nu fiţi zgârciţi în cuvinte de apreciere,chiar şi faţă de şoferul troleibuzului.A doua măsură pentru a rămâne tânăr ţine de alimentaţie. Îmivine greu să repet că mâncarea multă îmbătrâneşte, chiar dacă e totalvegetariană. Cine are grijă să nu încarce mereu organismul – cusosuri, grăsimi, carne, brânzeturi, unt, smântână, frişcă şi dulciuri –adună ani buni în contul vieţii.În al treilea rând, cine doreşte să rămână tânăr trebuie să fieatent cu radicalii liberi. Aceştia sunt compuşi de oxigen, cu oagresivitate foarte mare, care iau naştere în cantităţi mari în decursulmetabolismului, după expunerea la diferite toxice, de exemplufumul de tutun, unele medicamente şi toxine, razele ultravioletesau inflamaţii. Radicalii liberi atacă celulele sănătoase, lezândţesuturile şi organele.A patra măsură care ne măreşte şansele de a rămâne biologictineri este activitatea fizică regulată. Pe lângă efectele favorabileasupra aparatului cardiovascular, exerciţiul fizic întăreşte musculaturaşi scheletul, prevenind osteoporoza şi bolile articulare degenerative.Cine doreşte să-şi păstreze aspectul tineresc are nevoie de somnsuficient şi de oxigen. În consecinţă, pentru majoritatea femeilor, îngrijirea tegumentelor constituie punctul principal în programul decombatere a îmbătrânirii, iar activitatea fizică şi alimentaţia suntlăsate pe un plan secundar. Ar fi bine ca ordinea priorităţilor să fieschimbată. Alimentaţia sănătoasă şi sportul pot face mai mult pentrutegumente decât toate cremele şi loţiunile, oricât de scumpe.Expunerea prelungită la soare îmbătrâneşte pielea, crescândriscul cancerului cutanat. Acelaşi efect îl au solariile pentru bronzare,care sunt la modă, chiar dacă se spune că, prin filtrele existente,ultravioletele B sunt oprite. Cine doreşte să aibă o faţă plăcută nuva recurge la ele, va evita arsurile de soare şi, ştiind că fumatulreduce circulaţia sanguină a tegumentelor, nu va fuma niciodată.În sfârşit, să nu uităm că, în fond, nu medicul răspunde de

sănătatea noastră, ci noi. O serie de boli se pot vindeca, dacă suntdescoperite la timp. Cine se prezintă la medic în mod regulat, cândîncă se simte perfect sănătos, poate evita o serie de surprizeneplăcute şi poate adăuga ani buni la viaţă. Controlul tensiuniiarteriale, al grăsimilor, al colesterolului şi al zahărului din sânge,examinarea sânilor, căutarea hemoragiilor oculte în scaun şicontroalele regulate la ginecolog, urolog, gastroenterolog şicardiolog aparţin măsurilor de prelungire a vieţii.

Batranetea fericita

Profesor dr. Ursula Lehr, de la Centrul German de Studiu alÎmbătrânirii, de la Universitatea Heidelberg, susţine că îmbătrânireasănătoasă se sprijină pe patru piloni:1. Crearea de condiţii optime de dezvoltare în copilărie. Ce păcatcă, dintr-o iubire greşit înţeleasă, părinţii şi bunicii îi obişnuiesc pecopii cu nenumărate alimente nesănătoase – să amintim doarvarietatea infinită a dulciurilor! Iar a fuma şi a consuma băuturi alcoolice în prezenţa copiilor este o adevărată crimă.2. Al doilea pilon pentru o îmbătrânire sănătoasă constă înprevenirea bolilor şi în împiedicarea apariţiei fenomenelor degenerativeşi de uzură.3. Al treilea pilon constă în tratarea corectă a bolilor şi în remitereacât mai bună nu numai a tulburărilor organice, ci şi a celor psihice,survenite după unele evenimente triste, de exemplu: pierdereapartenerului de viaţă, pensionarea sau intrarea într-un cămin debătrâni.4. Al patrulea pilon pentru o îmbătrânire sănătoasă constă îndezvoltarea capacităţii de a rezolva şi de a depăşi crizele din viaţă,precum şi în crearea unei dispoziţii de a accepta unele situaţiiinevitabile, fiind dispus a trăi cu ele.

Ce determina stilul de viata sanatos?

Desigur, în primul rând preluăm, într-o măsură mai mare saumai mică, obiceiurile părinţilor – obiceiuri cu care am fost obişnuiţidin fragedă copilărie. Aşadar, influenţa părinţilor e incontestabilă.Dar stilul de viaţă e influenţat şi de educaţia din afara familiei,de societatea în mijlocul căreia trăim.Interesant însă că cei care provin din familii în care se fuma şise consuma alcool fumează şi beau într-o proporţie mai mare decâtcei cu părinţi abstinenţi, chiar dacă au aceeaşi educaţie şi trăiesc înacelaşi mediu social.Nu putem trece sub tăcere nici faptul că mulţi copii din familiiabstinente, datorită influenţelor celor din jur, devin sclavii fumatuluişi ai alcoolului.Chiar dacă ne găsim într-o societate secularizată, stilul de viaţăe influenţat şi de un alt factor, şi anume de credinţa religioasă.Poate că unii nu sunt convinşi că religia te ajută şi în problemelede sănătate şi că un stil de viaţă marcat de o anumită convingerereligioasă poate duce la o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă.Stilul de viata sanatos influenteaza sanatatea si longevitateaFactorii care influenţează sănătatea noastră se pot împărţi înpatru grupe:* factori biologici: înzestrarea sau predispoziţia genetică,vârsta, diferite infecţii, alergii;*factori de mediu: ocupaţia, aerul, apa, mijloacele de circulaţie,statutul social;* stilul de viaţă: alimentaţia, sedentarismul, stresul, drogurile,medicamentele;*sistemul de organizare a societăţii: asigurările de boală,măsurile profilactice, cheltuielile legate de îngrijirea sănătăţii;Singurul domeniu care ţine de voinţa noastră este acela al stilului

de viaţă: ce şi cât mâncăm, viaţa activă sau sedentară, consum dealcool, cafea, tutun sau alte droguri.Iată cei 7 factori de sănătate, găsiţi de Belloc şi Breslow, de care ţine longevitatea:*Zilnic, 7 sau 8 ore de somn.*Să nu se mănânce nimic între mese (doar un fruct ,o leguma)*Masa de dimineaţă să fie luată cu regularitate.*Menţinerea greutăţii corporale în limite normale.*Activitatea fizică efectuată în mod regulat.*Abţinerea de la alcool sau, cel puţin, un consum moderat.* Abţinerea de la fumat.

Fără îndoială, stilul de viaţă poate grăbi sau poate încetiniprocesele de îmbătrânire. Oricât ar părea de curios, dacă mâncăm în fiecare dimineaţă, contribuim la prelungirea vieţii. Mulţi găsesc numeroase motive pentru a nu mânca nimic dimineaţa.Unul dintre motivele invocate cel mai frecvent e lipsa senzaţieide foame. Unii sunt chiar fericiţi pentru faptul că măcar dimineaţa nu le e foame, fără să-şi dea seama că lipsa aceasta a senzaţiei defoame se datorează mesei de seară, care a fost abundentă sau luatăla o oră prea târzie şi neurmată de vreo activitate fizică. Inapetenţamatinală poate fi rezolvată printr-o cină frugală sau, şi mai bine,renunţând pentru o săptămână la masa de seară.Un alt motiv pentru a nu mânca dimineaţa este dorinţa de a nucâştiga în greutate, de a evita kilogramele în plus. Credinţa căevitarea micului dejun contribuie la pierderea în greutate este unmit. Adevărul e că o masă consistentă de dimineaţă face partedintr-un program eficient de reducere a greutăţii corporale.

Şi ce-ar trebui să conţină masa de dimineaţă?

În primul rând, trebuie să fie bogată în glucide sau în hidraţi decarbon, pentru a furniza glucoza, combustibilul prin excelenţă al

creierului şi al întregului organism.Însă pentru a fi eliberată treptat, pe o durată mai lungă, glucozaNU trebuie să provină din zahăr, miere sau alte dulciuri, ci dinproduse cerealiere integrale, vegetale şi fructe.De exemplu, legume fierte în aburi, cu orez nedecorticat saupâine integrală, eventual cu iaurt din lapte de soia sau cu o cremăfăcută cu mixerul din seminţe, nuci sau alune.O altă posibilitate ar fi: pâine integrală cu nuci şi mere, fulgi deovăz cu lapte de soia, nuci şi fructe proaspete ori uscate sau cartoficopţi în câteva minute la microunde cu tofu, avocado, măsline şisalată de roşii sau cu alte salate.Printr-o justă folosire a voinţei, stilul de viaţă poate fi schimbat,deoarece puterea de a decide, de a face alegeri şi de a urma caleaaleasă fac parte din natura umană. Şi pentru a lua hotărârile necesaretrebuie să fim, în prealabil, informaţi.Vestea cea mai bună pe care v-o putem transmite este că eposibilă nu numai prevenirea bolilor, ci, în multe cazuri, şirecâştigarea sănătăţii pierdute...O observaţie la îndemâna oricui: oamenii îşi îngrijesc mai bineautomobilul decât propriul organism.

Factorul uman in alegerea si consumul de alimente

Cultura este, poate, factorul care influenţează cel mai multpreferinţele şi alegerea hranei. Azi se observă că şi în cadrul unor unităţi culturale mai mari există subgrupe care manifestă normele şi comportamentele lor proprii. Cel mai bun exemplu este acela al adolescenţilor şi al adulţilor tineri, care şi-au însuşit normele difuzate de McDonald’s. Natura oferă hrana, iar oamenii au creat obiceiuri ca, de exemplu, de mai multe ori pe zi să servească ceai sau cafea cu dulciuri sau alte produse cu o densitate energetic mare, în loc de morcovi, salată verde sau floricele. Pentru mulţi ar fi greu de imaginat o masă festivă fără carne. Iar

însuşirea acestor obiceiuri are loc deja în fragedă copilărie, determinând un anumit mod de alimentaţie, care va fi considerat ca normal şi sănătos pentru tot restul vieţii.Gospodinele să încerce reducerea treptată a cantităţii de ulei care se adaugă de obicei alimentelor. Se va vedea că volumul de hrană consumat va rămâne acelaşi, însă aportul de calorii va fi mult mai mic. Iar cele care vor ajunge să gătească fără nici un pic de grăsime vor observa că spălatul vaselor va devein aproape o plăcere, pe lângă economia de detergenţi.

Alimentaţia și sistemul imunitar

Sistemul imunitar e alcătuit din două compartimente funcţionale:Primul e acela al imunităţii înnăscute, cu care venim în lume şicare reprezintă apărarea de bază împotriva bolilor. Al doilea este compartimentul imunităţii dobândite, ce poartădenumirea şi de imunitate specifică, pentru că fabrică o anumităsubstanţă cu acţiune specifică împotriva fiecărui virus. În realitate, sistemul imunitar e mult mai complex, dar acum am dori să subliniem doar faptul că este influenţat de factorii de mediu, şi, prin stilul nostru de viaţă, îl putem ajuta să-şi îndeplinească multiplele funcţii, dar foarte uşor îl putem şi frâna, trecând de partea duşmanilor noştri. Studii efectuate în numeroase ţări arată că produsele cerealeleintegrale, legumele, zarzavaturile şi fructele scad frecvenţa bolilorcanceroase.Numeroasele reclame, pornind din interese pur comerciale, încearcă să convingă populaţia de foloasele suplimentării cu antioxidanţi şi cu vitamine sub forma tabletelor. Aşa ceva e cu totul inutil, uneori putând fi chiar dăunător. Nici o pilulă nu poate oferi ceea ce a aşezat Creatorul în fructe, zarzavaturi, legume şi cereale. În afara vitaminelor, mai există o serie întreagă de substanţebioactive, cel puţin la fel de importante pentru sănătatea noastră.Lumea plantelor furnizează un număr impresionant de substanţe

active, aşa-numitele substanţe vegetale secundare, care, printer altele, au o puternică acţiune anticancerigenă.Iată câteva exemple:Licopenul din roşii, cu o puternică acţiune anticancerigenă, înspecial împotriva neoplasmului de prostată. Efectul protector începecu 6 mg/zi. O roşie mijlocie conţine 3 mg. Se pare că licopenul dinroşiile fierte e şi mai bine utilizat. Un pahar de suc de roşii conţineîntre 15 şi 30 mg.Glucosinatele, din ridichi, varză, conopidă, năsturel, ajutăsistemul imunitar în combaterea infecţiilor şi a cancerului.Fitoestrogenele, din soia, cereale, seminţe de in şi toatesoiurile de varză şi de conopidă, inclusiv broccoli, au o acţiuneprotectoare împotriva neoplaziilor în care există şi o componentăhormonală, ca în cancerele de sân, uter şi prostată, dar şi în celde colon.Fitosterinele, care se găsesc în seminţele de floarea-soarelui,nuci, alune, susan, scad riscul cancerului de intestin gros.Flavonoidele, care se găsesc în coaja fructelor şi a zarzavaturilorde culoare roşie, galbenă şi violet, în cireşe, vişine, fragi, căpşuni,mure, afine, mere, varză şi sfeclă roşie, cartofi, ardei şi ceapă,favorizează lupta împotriva infecţiilor şi a tumorilor.Fenolii, care se găsesc în tărâţele cerealelor şi în nuci, împiedicădezvoltarea bacteriilor şi a virusurilor, au o acţiune antioxidantă şiun efect protector împotriva infarctului miocardic.

Suntem ceea ce mâncăm

“ Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes. “ (Diderot)

În cursul vieţii, un om consumă 40 până la 50 de tone dealimente. Deci, nu e de mirare că obiceiurile alimentare sunt decisivepentru sănătatea noastră.Se pare că drumul spre o sănătate mai bună ocoleşte restaurantele

fast-food, de tipul McDonald’s, raioanele cu carne, brânzeturi şidulciuri, conducându-ne înapoi, spre hrana dată iniţial omenirii:boabele de aur ale cerealelor, vegetalele şi fructele. Concepţia căbolile civilizaţiei apusene sunt legate de stilul de viaţă şi că ele potfi prevenite reprezintă cea mai importantă descoperire medicală asecolului XX.Pentru a schimba un obicei, trebuie să dorim schimbarea.Obiceiurile vechi sunt comode şi, pentru a scăpa din braţele lor, enevoie de o dorinţă puternică.Dar dorinţa singură nu poate schimba vechile obiceiuri alestilului de viaţă. Trebuie să ştim ce să schimbăm şi să înţelegem dece. Apoi trebuie un efort conştient pentru a pune în practică noulmod de a trăi, care, cu timpul, va deveni ceva automat. „Alege ceeste mai bun”, a spus Pitagora, „şi obişnuinţa îl va face plăcut şiuşor.”

O dieta sanatoasa pentru toata viata

Principii:

1. Nu mai luati aminte la eticheteO alegere corecta pe baza etichetelor este aproape imposibila, daca nu stii sa "descifrezi" terminologia specifica.Orice cifra este relativa, iar producatorii din industria alimentara sunt foarte selectivi in legatura cu informatiile pe care aleg sa le noteze pe ambalaj.

2. Mananca de trei ori pe zi si In general, e vorba despre o masa principala, o gustare sau o masa de tip pranz si un mic dejun. E posibil sa aveti nevoie de doua gustari mai mici, cum ar fi un fruct, un sandvis mic sau o bucata de prajitura, intre doua mese mici, in functie de ritmul organismului.

3. Alegeti proteine sarace in grasimiPeste, crustacee, carne rosie slaba, pui, vanat, oua, toate acestea furnizeaza necesarul de proteine al corpului fara un continut daunator de grasimi.

4. Obisnuiti-va sa gatiti cu putina grasimePuteti folosi unt, ulei de masline, de alune sau de susan pentru a da gust mancarii, insa incercati sa folositi cat mai putin.

5. Mancati cat mai putine produse dulciPrea mult zahar intrerupe echilibrul energetic natural si poate produce dureri de cap. In cantitati mari, zaharul rafinat duce la schimbari bruste ale starii de spirit, hipoglicemie sau diabet.

6. Beti intre doi si trei litri de apa pe ziApa ajuta fibrele din alimentatie sa se umfle si sa-si indeplineasca sarcinile in interiorul sistemului digestiv. Ajuta la metabolizarea altor nutrienti din mancare, mentine sanatatea pielii si parului si previne deshidratarea.

7. Incercati sa nu beti mai mult de trei cesti de cafea, ceai sau colaToate aceste bauturi contin cafeina, care inhiba absorbtia vitaminelor si mineralelor, determina corpul sa excrete nutrienti vitali si interfereaza cu mecanismul energetic al corpului.

8. Incearca sa mananci in mod regulat si sa nu ai stomacul gol mai mult de cinci-sase oreAsta ajuta stomacul sa functioneze eficient. Mancatul regulat stabilizeaza aprovizionarea cu enzime digestive, protejeaza stomacul de excesul de secretii acide si ii permite sa metabolizeze mancarea in mod eficient, echilibrand nivelul energiei si starea de spirit.

9. Consuma moderat alcoolUnele vinuri, cum ar fi cele rosii, tinere, contin vitamine si minerale antioxidante care reduc riscul de cancer si boli de inima. Berea si sampania au si ele nutrienti benefici. Bautul poate fi o parte foarte placuta a vietii, insa in exces poate produce probleme ficatului, starii de spirit si nivelului energiei.

10. Propune-ti sa mananci cinci portii de fructe si legume proaspete pe ziAsta ii ofera organismului o buna sursa de vitamine, minerale si fibre necesare pentru lupta impotriva bolilor. In plus, nivelul energetic este la cote stabile.