ŞTIINŢELE OCULTE DESPRE MAGIE, MINUNI ŞI

MIRACOLE Eusebe Salverte

Omul este credul pentru că este veridic în mod natural. Acţionând asupra pasiunilor sale, prin credulitatea sa, oameni superiori l-au silit la o supunere religioasă. Poveştile despre minunile care îi conduceau în acest scop nu sunt toate inventate. Este util şi interesant în acelaşi timp să studiem faptele pe care le conţin aceste povestiri şi cauzele din care derivă faptele. *Misterele din temple *Distincţia dintre minuni şi miracole *Medicina ocultă *Minunile taumaturgilor *Legenda Şarpelui *Despre dragoni şi despre şerpi monstruoşi *Acţiunea mirosurilor asupra moralului omului *Secrete pentru a te proteja de foc *Droguri şi băuturi preparate *Substanţe veninoase şi otrăvuri *Boli trimise prin răzbunare divină *Boli prezise în mod natural *Morţi miraculoase

Preţul cărţii : 55 lei cu TVA inclus

C U P R I N S

CAPITOLUL I Omul este creAcţionând asupsuperiori l-au sminunile care inventate. Este faptele pe care derivă faptele .. CAPITOLUL IIDistincţia dintpovestirile minunate credibile: 1. numărul şi concordanţa povestirilor şi încrederea pe care o merită observatorii şi martorii; 2. posibilitatea de a face ca miraculosul să dispară ajungând la unele dintre cauzele principale care ar fi putut transforma un fa

CAPITOLUL IIEnumerarea ş

dul pentru că este veridic în mod natural. ra pasiunilor sale, prin credulitatea sa, oameni ilit la o supunere religioasă. Poveştile despre îi conducea în acest scop nu sunt toate util şi interesant în acelaşi timp să studiem le conţin aceste povestiri şi cauzele din care

...........................................................................

3

re minuni şi miracole. Motive care fac

pt natural într-unul fabulos .............................. 7

I i discutarea acestor cauze. Aparenţe

1

dezamăgitoare şfenomen sau a traduse greşit. Eale reprezentărilor emblematice. Apologii şi alegorii adoptate ca fiind fapte reale .....................................................................

13

CAPITOLUL IV Fenomene realeintervenţiei Divignora că era vpentru că fusesînlăturat ideea periculos să cofenomene folosîn acest punct, despre operele m 44 CAPITOLUL V Magie. Antichi itatea credinţei în magie. Operele sale au răului. Nu s-a răsturnarea ordchiar şi când duşmane ..........

CAPITOLUL VLuptă de ab torecunoscut ca aAceastă ştiinţă extrase: 1. din c înşişi au spus despre magie; 3. geniile invocate de către magicieni au desemnat agenţi fizici sau chimici care erau folosiţi la operaţiunile ştii ţei oculte, sau oameni care cultivau această ştiinţă; 4. magia caldeenilor includea toate ştiinţele oculte .......

75

CAPITOLUL VIIErori amestecatatât din impostusacră. Imposturşarlatanismul, esau mai puţin ajungeau la reimpostură penasemenea îndemobservaţii exacte, dar foarte simple ........................................... 87 CAPITOLUL V Garanţii ale hieroglife, idiolimbaj enigmatpe care le obţinereligia jurământ

i jocuri ale Naturii. Exagerarea detaliilor unui duratei sale. Expresii nepotrivite, rău înţelese, xpresii figurate: stil poetic. Explicaţii eronate

, dar rare, prezentate ca fiind minuni datorate inităţii şi prezentate cu succes din cauză că se orba despre un fenomen local sau periodic;

e uitat un fapt natural care, în principiu, ar fi de miraculos; adesea pentru că ar fi fost

nvingi o mulţime sedusă. Observarea acestor ea cunoştinţele ştiinţifice ale preoţilor. Veridici scriitorii antici sunt la fel şi în ceea ce afirmă

agice ...............................................................

tatea şi universalfost atribuite atât principiului binelui cât şi al mai crezut, în Antichitate, că ar constitui

inii naturale. Nu i se mai contesta realitatea, erau produse de către sectanţii unei religii ...........................................................................

67

I ilitate între taumaturgi; învingă rul era vând ştiinţa de la Dumnezeu cel Atotputernic. avea drept bază fizica experimentală. Dovezi onduita taumaturgilor; 2. din ceea ce ei

n

e cu nişte cunoştinţe pozitive; ele s-au născut ri voite cât şi din misterul care învăluia ştiinţa ile, promisiunile exagerate ale taumaturgilor; scamotajul; trucuri de îndemânare mai mult grosiere; folosirea sorţii şi uşurinţa cu care zultat. Oracole: se alăturau în echivoc, în tru a asigura succesul, mijloace naturale,

ânării ventrilocilor, vertijurilor; şi în sfârşit

III misterului care învăluia ştiinţele oculte; muri şi scrieri sacre necunoscute profanilor; ic al evocărilor; revelaţii graduale, parţiale şi au un număr mic de preoţi în plenitudinea lor; ului; minciuna legată de natura procedeelor şi

2

întinderii operemâinile taumatuo practică lipsităfie înţelese; 2. idorinţa de a-i gh nacestora proced mod ostentativ, fac să geamă în rândul mulţimilor greşelile cele mai grosiere ...............................................................................

108

CAPITOLUL IX În ciuda rivalcivilizaţie menţEl este ferit pperfectibile. 1. magilor, răspânrevelaţie a maromanilor deterRoma pentru acare se convertemagice pe care În această ultimşcolile filosofilor teurgi ătăcitori şi mai ales a preoţilor egipteni. Putem să îi desemnăm pe cei dintâi, fără să ne înşelăm, societăţile secrete din Europa şi celorlalţi, vrăjitorii moderni ......................................................

126

CAPITOLUL XEnumerarea mifăceau pe tauma CAPITOLUL XMinuni operateîncercări în arta CAPITOLUL XAcustică: imitrăsunătoare; and CAPITOLUL XOptică: efectfantasmagorie; neagră; magicincredibile ....... CAPITOLUL XIV Hidrostatică: fântâna minunată a lui Andros; mormântul lui Bellus; statui care varsă lacrimi; lămpi perpetue. Chimie: lichide care îşi schimbă culoarea; sânge solidificat, care se lichefiază; lichide inflamabile; distilarea şi băuturile alcoolice cunoscute altăda

CAPITOLUL XSecrete pentru a

lor magice. Consecinţe ale misterului: 1. în rgilor, ştiinţa magică se degradează, redusă la de teorie şi ale cărei formule ajung să nu mai

gnoranţa limitelor care îi circumscriu puterea, ici secretele şi obiş uinţa de a atribui eficienţa eelor pe care ştiinţa le foloseşte în

ităţii dintre religii, spiritul formei fixe de ine misterul în temple şi în şcolile filosofice. entru multă vreme de influenţa civilizaţiei

comunicarea obişnuită a grecilor cu succesorii diţi în Asia după moartea lui Smerdis; prima giei; 2. sărăcirea Egiptului după cucerirea mină afluxul preoţilor de grade inferioare spre duce acolo secretele templelor; 3. politeiştii sc la creştinism aduc în sânul său cunoştinţele

le deţineau. ă epocă, subzistă rămăşiţele ştiinţei sacre: 1. în

şti; 2. în posesia preoţilor r

nunilor prin care practica ştiinţelor oculte îi turgi capabili să opereze ..................................

143

I de mecanică: podelele mişcătoare, automate; de a se ridica în aer ..........................................

147

II area zgomotului tunetului; orgi; cufere roizi şi capete vorbitoare; statuia lui Memnon

152

III e asemănătoare celor ale dioramei; apariţia zeilor şi ale umbrelor morţilor; camera ieni care îşi schimbă înfăţişarea; minuni ...........................................................................

158

tă, chiar şi în afara templelor .......................... 171

V se proteja de foc, folosite pentru a se efectua

3

minuni în iniţieşi pentru a ieşcunoscute în Asjos şi până în zica lemnul să nu CAPITOLUL XSecrete pentruExemple modetratamentelor bune; crocodili căror veninuri facultatea pe cadovedită de expaceastă facultatsimţurile reptile CAPITOLUL XVII Droguri şi băuturi preparate; unele narcotice, altele care te făceau să capeţi o imbecilitate trecătoare. Circe; Nepenthes. Iluzii delicioase, iluzii înspăimântătoare, revelaţii involuntare, curaj invincibil, produse de alimente sau băuturi. Bătrânii Muntelui nu-şi olii decât prin iluzii; ei îi protejau probastupefiante. ExeFolosirea lor, dafizică şi la imbe ......................................

202 CAPITOLUL X Acţiunea mirosurilor asupra oralului omului; acţiunea pomezilor: ungprevenţia sau dAsemenea vise torii a vrăjitorilor. Folosirea câtorva cunoştinţe misterioase, crimele pentru care pretinsele sortilegii le-au servit drept văl, rigoarea legilor redactate împot a vrăjitoriei, acestea sunt principalele cauImportanţa aces

CAPITOLUL XIX Acţiunea imaginaţiei; pregătită de către credinţa obişnuită pentru povestiri ă de accesoriile fizice, de muzică, prin obiteroare negândipropagă efecteleRătăciri ale imaşi de maceraţii.faţa rătăcirilor imagina

CAPITOLUL XX Medicina făcea ltă; ea nu a fost exersată mult timp decâspiritele răufăcă

rile şi în ceremoniile cultului; ele erau folosite i nevătămat din probele de foc; ele au fost ia şi în Italia şi puse în folosinţă în imperiul de lele noastre în Europa. Procedeu pentru a face ardă ..................................................................

180

VI a acţiona asupra simţurilor animalelor. rne şi antice. Puterea armoniei; puterea

şi şerpi îmblânziţi reptile ale sunt distruse sau epuizate. Psylle antice: re o aveau de a vindeca muşcătura şerpilor, erienţele recente, frecvent repetate în Egipt;

e ţine de emanaţii mirositoare care afectează lor şi care nu sunt sezizate de simţirule omului

187

seduceau discipbil împotriva tulburărilor prin droguri mple numeroase de utilizare a acestor droguri. că devine obişnuită, conduce la insensibilitate cilitate .........................

VIII m

uentul magic opera adesea, în vise, ceea ce orinţa considera cu uşurinţă ca fiind realitate. oferă explicaţia întregii is

riva crimei absurdeze care au multiplicat numărul vrăjitorilor.

tei discuţii dovedite prin fapte recente ............. 218

minunate, secondatşnuinţa de a exalta facultăţile morale, printr-o tă, prin presentimente. Mişcările simpatetice imaginaţiei. Vindecări produse de imaginaţie. ginaţiei, tulburate de boli, de posturi, de veghi Remedii morale şi fizice, opuse cu succes în

ţiei .........................................................

234

parte din ştiinţa ocut de către preoţi; bolile erau trimise de către toare sau de către zeii iritaţi; vindecările au

4

fost miracole, oau atribuit unorşi şarlatanismulmincinoase. Aluate într-un vol ceptibil. Aparente învieri .... 250 CAPITOLUL XXI Substanţe venin ăror efect poate fi gradual. Morţi miraculoase. Otr probele judiciare. Boli trimise prin răzb

CAPITOLUL XSterilitatea pămtaumaturgii le alimbajul embleCulturi care se rvegetaţia. Atmo e şi nitrat de arsenic, folosite ca arme ofensive. Cutremure şi căderi de pietre prevăzute şi prezise ..........................................

277

CAPITOLUL X Meteorologie. Avânturilor; ea sefacultate de a favorabile. Cere CAPITOLUL XArta de a sustrindică existenţaElicius sau de Zde alte personaj u folosit de asta; aspectul provine de la Prometeu; el explică mitul lui Salmoneu; a fost cunoscut de către evrei: construirea templului din Ierusalim constituie o dovadă în acest sens. Zoroastru s-a f a aprinde focul sacru şi pentru a opera, în iniDacă l-au avut curme ale sale Miracole analoatotuşi o explicaţ

CAPITOLUL XSubstanţe fosfodezvoltată de abăuturile alcoolde sus: mai muca profanii careSângele lui Nesus era o fosfură de sulf; şi otrava pe care Medeea a folosit-o împotriva lui Creuse, un adevărat foc gregorian. Acest foc, regăsit în mai multe reprize, a fost pus în aplicare demult e nestins în Persia şi în Hindustan ............ .....................................

311

pere magice. Credulitatea şi spiritul de mister substanţe fără energie proprietăţi miraculoase a urmat acest gen de decepţie. Vindecări bstinenţe extraordinare. Substanţe nutritive um aproape imper

oase. Otrăvuri ale căvuri folosite în

unare divină. Boli prezise în mod natural ....... 265

XII ântului. Credinţa în mijloacele pe care

veau pentru a opera s-a născut mai ales din melor. Sterilitate produsă în mod natural. uinează una pe cealaltă; substanţe care distrug sferă devenită infectă. Pudră mirositoar

XIII rta de a prevedea ploaia, furtunile şi direcţia transformă în ochii oamenilor obişnuiţi într-o permite sau de a refuza ploaia şi vânturile monii magice pentru a opri căderea grindinii ..

286

XIV age fulgerul din nori. Medalii şi tradiţii care sa în Antichitate. Sub numele de cult Jupiter eus Cataibates, este cunoscut de către Numa şi e antice. Imitatorii de tunet s-a

olosit de el pentru ţierea sectanţilor săi, probe şi minuni.

aldeenii el s-a pierdul din mâinile lor. Câteva subzistau în India, în timpul lui Ctesias.

ge celor produse de această artă şi care merită ie diferită ..........................................................

294

XV rescente. Apariţia subită a flăcărilor. Căldură er şi de apă. Piroforul şi fosforul, naftalina şi ice, folosite în diferite miracole. Foc coborât lte cauze explică această minune. Moise face ating lucrurile sfinte să fie mistuiţi de foc.

: se foloseşte un foc d..................................

5

CAPITOLUL XCompoziţii anaSamuel; de cătrHerodot; de cătIulian şi în SiriDelphi, pentru invenţiei pudreirecunoscută dinpoetic au părut altileriei. Preoţifulgerul împot r comparat cu armele noastre de foc. Diverse miracole explicate prin folosirea acestor arme. Pudra de tun a fost cunoscută în imperiul de jos ş până în secolul XII .........................

327

CAPITOLUL X Taumaturgii puaburului şi prcunoscută de călui Abaris era,proprie; şi busoimperiului. Altegalvanismului. Amuzamente al CAPITOLUL XConcluzie. Prinobiecţia extrasă din pierderea noţiunilor ştiinţifice a anticilor. Doar Democrit, printre ei, se ocupă de observaţii şi de fizica experimentală. a, ca şi noi, în operele magice, rezultate ale unei aplicaţii ştiinţifice ale legilor Naturii. Utilitamiracolelor antinoţiunile lor savpopor anterior.impostură; dar urmele lor, încsupunerea volunde fericirea pe c

NOTA A - MONSTRUOŞI CARE NUMĂR MARE DE POVESTIRI FABULOASE SAU ISTORICE I – Reptile ajunse la o dimensiune puţin obişnuită au dat naştere sau au a tfel de povestiri ...............

352

II – Altele au avut drept bazconsiderate în seIII – Şerpi morevărsarea apeloIV – Legenda ş astronomice în mitologie şi în istorie .............................................................

352

V – Aceeaşi legendă pătrunde în creştinism, mai ales la

XVI loage pudrei de tun. Mine practicate de e preoţii evrei din vremea lui Osias şi a lui re preoţii creştini, la Ierusalim, sub împăratul a sub califul Motassem; de către preoţii din a respinge perşii şi galezii. Antichitatea

; aparent originară din Hindustan, ea a fost totdeauna în China. Efectele sale descrise fabuloase. Armată tartară respinsă cu ajutorul i Indiei foloseau acelaşi mijloc pentru a lansa riva inamicilor lor. Fulgerul lui Jupite

i probabil

XVII teau opera încă minuni cu arma cu aer, forţa oprietăţile magneţilor. Busola a putut fi tre fenicieni, ca navigatori ai Feniciei. Săgeata poate, o busolă. Finlandezii au o busolă la este folosită în China, de la construirea mijloace de a opera miracole. Fenomenele Acţiunea oţetului asupra oxidului de calciu. e fizicii; picături de sticlă, etc ..........................

339

XVII cipii urmate în cursul discuţiei. Răspuns la

Acest filosof vede

tea studierii din acest punct de vedere a cilor. Taumaturgii nu legau prin nicio teorie ante: este un indice că le-au primit de la un

Primii taumaturgi nu pot fi acuzaţi de ar fi periculos să mergem în ziua de astăzi pe ercând să subjugăm poporul prin miracole; tară în faţa legilor este o consecinţă asigurată are legile le-o produc oamenilor ......................

349

DESPRE DRAGONI ŞI DESPRE ŞERPI FIGUREAZĂ ÎNTR-UN

creditat mai multe asă expresii figurate care au fost

nsul concret ..................................................... 352

nstruoşi, embleme ale ravagiilor produse de r ........................................................................

352

arpelui, transferată din tablourile

6

popoarele din O ......................................... 353 VI – Explicaţişarpele .............VII – Multiplicreale ................VIII – Variantevestigii ale legeIX – Această listoria este alterX – Obiecte fi regtabloul distruge ............................. 353 XI – Armoariile şi însemnele militare fac loc unor noi aplicaţii ale legendei astronomice ...........................................................

353

XII – Mitologie ntru a găsi în ea legenda şarpelui ............

XIII – Rezumat NOTA B – DESPovestiri şi insaceeaşi menţio nţate. Explicaţii puţin concludente, propuse de diferiţi autori. Conform lui Langles, sunetele proferate uneori de către statuie corespundeau ce leme ele însele ale celor şapte planete. Ostatuia lui MemMiracolul era prajunge la o solu

ccident .....................i alegorice ale emblemelor în care apărea ...........................................................................

353

itatea faptelor de acest gen adoptate ca fapte ...........................................................................

353

în circumstanţele şi datele povestirilor; noi ndei astronomice ..............................................

353

egendă este aplicată unor personaje celebre; ată pentru a o regăsi ........................................

353

zice şi monumente în care vulgarul ăseşte rii unui şarpe monstruos ......

anterioară, alterată pe.......................................................................... 353 .......................................................................... 353

PRE STATUIA LUI MEMNON cripţii care atestă vocalitatea statuii şi fac

nare a cuvintelor care au fost pronu

lor şapte vocale, embracol care ar fi putut fi pronunţat de către

non. Negare a sistemului domnului Letronne. obabil efectul excrocheriei. Imposibilitate de a ţie satisfăcătoare a problemei ...........................

354

7