St.comportam-studiaza principiile comportamentului uman si cauta modalitati prin care ar putea fi indreptate diferitele defecte comportamentale.Obiective: studiul functiilor psihice (afectiva, cognitive, motivationala, modalit de comunicare)Semiologia psihiatrica- parte a psihiatriei ce se ocupa cu studiul simptomatologiei bolilor psihice. Examinarea psihiatrica se face pe functii si sfere psihiceAnamneza psihiatrica: 1) prezentarea bolnavului: nume, varsta , locuinta; 2)acuzele descries cu cuivintele bolnavului 3)istoricul bolii actuale: debut, fact declansatori,, leg interpersonal, loc de minca, relatiile de la locul de munca, tratam urmate; 4) anamneza familial: parinti, frati, surori; 5)Ruta vietii longitudinal: dezv. Psihomotorie, ruta scolara, ruta profesionala, casatorie, parteneriat, obiceiuri(fumat, drog, alcool), religia; 6)antecedente psihiatrice 7)antecedente somatic (boli); 8)starea prezenta la internare; 9) probleme leg de criminalitate, acte medico-legale; 10) personalitate premorbida 11)heteroanamnezaAnamneza statusului mental: 1)aspect generale leg de tinuta, privire, mimica, comportam, mers; 2)limbaj: ritm, coerenta , spontaneitate 3)gandire 4)afectivitate 5)perceptia 6) fctii cognitive 7)constiinta bolii (dace e constient ca are o boala psihica)

Semiologia senzatiei si a perceptieiSenzatia-act psihic de realiz a imaginii singular a unor insusiri , obiecte si fenomenele lumii intregiPerceptia- process psihic ce reflecta obiectele si fenomenele prin imaginea lor de ansambluModif senzatiei si a perceptiei: modificari cantitative: 1)Hiperestezia- perceptia exagerata a stimulilor din mediu sau din propriul corp care apare prin scaderea pragului sensorial 2)Hipoestezia- opusul hiperesteziei; 3) Anestezia- in traumatisme craniocerebrale, isterie etc. Modificari cantitative: 1)Iluziile- perceptia deformata a obiectelor si fenomenelor: forma fiziologica:-in conditii de emotii, distant mare,micade la obiectele percepute. –forma patologica: a)exteroceptive (vizuale, auditive, gustative, olfactie) b)interoceptive (tulb ale imaginii propriului corp) 2) Halucinatiile- adevarate- bolnavul nu are atitudine critica fata de ele. Halucinatiile pot fi: psihice: nu au proiectie spatial(ex. Aude voci) sau propriu-zise: au proiectie spatial, se caract prin claritate, durata, complexitate.

Semiologia atentiei (functia prosexica)Atentia- orienteaza si conecteaza activit psihica spre un grup limitat de ob si fenom. E indispensabila procesului de cunoastere. Tulburari ale atentiei: 1) hiperprosexia- cresterea atentie (in pericol imminent, cantit crescuta de cofeina, nevroze); 2) hipoprosexia- opusul hiperprosexiei (in consum de droguri, oboseala, dupa mese); 3) aprosexia- abolirea atentiei.

Semiologia gandirii Tulburari ale ideatiei, ritmului, fluxului si coerentei:1)Accelerarea ritmului ideativ (fuga de idei): insotit de logoree; asociatiile ideative sunt la intamplare, superficiale. Tahipsihie(accelerarea globala a vietii psihice): incoerenta gandirii, exprimarea ideilor e lipsita de sens-> “salata de cuvinte”. 2)incetinirea ritmului ideativ- exprimare prin bradilalie (exprimare in ritm lent), urmata de bradipsihie (scaderea globala a fctiilor psihice), faring mental (oprirea fluxului ideativ dupa o incetinire prealabila a fluxului ideativ). 3)anideatie- disparita fluxului ideative (in demente profunde, intoxicatii severe ale SNC). Tulb de continut ale gandirii:

1)Ideea dominant- idée inedita care se poate detasa de celelalteidei, se impune gandirii pacientului2)Idea prevalent- ocupa o pozitie dominant in timpul constiintei, orienteaza si deiferentiaza gandirea bolnavului, iar celelalte idei in loc sa se opuna, graviteaza in jurul ei si o sustin.3)Idea obsedanta- se opune constiintei , e in dezacord cu aceasta , spre deoseb de idea prevalent, pacientul lupta pt a o inlatura.4)Idea deliranta- exprimare limpede, pe un fond de constiinta clara, e in opozitie evident cu realitatea pe care o exprima deformat iar comportamentul individului e schimbat in fct de continutul acestei idei. Ex de idei delirante:-idei delirante expansive)de marire si bogati b)de inventive (pacientul se crede inventatorul unor dispositive de interes major), c)de reforma (crede ca are rol important in politica), d)de filiatie (crede ca e descendentul unei familii regale), e)erotomanice (crede ca e iubit de o vedeta), f)mistice(crede ca e purtatorul unei misiuni de ordin spiritual). –idei delirante depressive (de autoacuzare si prejudiciu): a) hipocondrice b)de negatie c)inutilitate d) autolitice(suicide). –idei paranoide: a) de persecutie(se crede urmarit de politie), b)de revendicare (se crede victim unor neindreptatiri), c) de toxicare, d)de gelozie

Tulb ale comunicarii verbaleLimbajul-Tulb de forma ale limbajului oral:- schimbari in intensity , inaltimea vocii (in psihoze); -cresterea intensitatii timbrului vocii (in intoxicatii moderate cu cofeina, alcool); -diminuarea vocii (melancolie, depresie); - vorbire ezitanta(in emotii); - vb declamatoare (in manie); - vb manierata (schizofrenie)-Hiperactivit verbal: logoreea- accentuare a activit verbale, cresterea ritmului vorbirii datorita cresterii accelerarii ritmului ideativ (hipomanie)-Hipoactivit verbal: forma simpla- la pers emotive. Bradifemie –incetinire a ritmului verbal, comunicare monotona. Mutism- scaderea activit verbale pana la disparitie. Exista mutism selective- fata de anumite persoane si mutism relative- comunica prin mimica, scris. Musitatie- vb in soapta, greu inteligibila (schizofrenie)Incoerenta- determ de incoerenta ideativa, blocaj verbalStereotipie verbal- repeat cuvinte, fraze (in schizofrenie)Ecolalia- repeat cuv interlocutorului (se poate asocial cu ecomimie)-tulb de continut ale limbajului: 1)paralogism- cuv obisnuit, folosit in sens diferit de bolnav 2) neologism- cuv nou inventat de bolnav; 3)agramatism – in fraza bolnavul folos numai verb si substantive

Imaginatia Imaginatia- fct psihica de prelucrare, transformare si sintetizare a reprezentarilor si ideilor cu scopul fauririi a noi imag si idei. 1)imag neintentionata/pasiva= visul; 2) intentionata/active= imaginative creatoare.Tulb ale imaginatiei: 1)diminuarea imag- in stare depresiva, dementi; 2)exaltarea imaginative- intox usoare cu alcool, droguri, stari delirante; 3)mitomanie- exaltarea imaginative fara scop anume, fara un beneficiu; 4)simulatie- falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate (sind Munchausen) 5)metasimulatia- dupa un episode real de boala, bolnavul fiind refacut pretinde k inca e bolnav. 6)suprasimulatia- boala exista, dar bolnavul amplifica simptomele 7)disimulatia- ascunderea simptomatologiei

AfectivitateaAfectivitatea- fct psihicacare inglobeaza starile affective elementare

Emotia- stare tipica si particular ace expr rasunetul afectiv al rap dintre ob, fenom si fiintele lumii. Poate fii: pozitiva-placere, bucurie; negative- tristete, frica.Sentimentele: trairi emotionale complexePasiunile: caract printr-o amplit mai mare a trairilor, au character mai stabil; pot fi: positive- arta, stiinta; negative- terorista, egoista;Tulb catitative ale afectivitatii:1)hipertimia-csadere a tensiunii affective si a elanului menyal pana la apatie si indiferenta; 2)hipertimia pozitiva(euphoria)- incarcatura afectiva pozitiva, exagerata a dispozitiei, stare de bine genera; 3)apatia- lipsa de interes fata de ambianta, propria persoana.

Semiologia vointeiVointa- stare psihicaprin care se ralizeaza trecerea constienta de la o idée sau un rationament la o activitate sau la inhibitia activitati. 1)tipul I: vointa active(de suport)-determinat de tenacitate, rol mobilizant 2)tipul II: vointa pasiva (inhibitorie)-are rol de a impiedica anumite acte aggressiveTulb ale vointei= disbulii. Pot fii cantitative:1)hipobulia- scaderea fortei bolutionale, scaderea capacity de a actiona (in toxicomanie, dupa traumatisme crabio cerebrale, oligofrenii) 2)hiperbulii- exagerarea fortei bolutionale 3)abulia- lipsa vointei(in depresii grave, schizofrenie, demente)Calitative: 1)disabulia- dificultate de a trece la actiuni sau de a sfarsi o actiune inceputa 2)impulsivitate-scaderea vointei passive, dezechilibru intre tendinta impulsive si control voluntar. Pe plan comportam se traduce prin acte cu character antisocial inadoptate(in stari anxioase, betia patologica) 3)raptus: o izbucnire de mare acuitate clinica traduse prin acte de atac sau autoaparare.Tipuri: a)raptu melancholic- apare la pacienti depresivi- acte autolitice- se omoara; b) raptus schizophrenic- se prod sub imperiul halucinatiilor c) raptus maniacal: la incitatii din mediu

Memoria Memoria= fct psihica cu ajutorul careia se realiz fixarea, pastrarea si evocarea sau recunoasterea experientei noastre trecute. Proc de pastrare si fixare/evocare depinde de integritatea morfo-fct a SNC. Memoria e infl de starea sihica generala, afectivitate, gandire, atentie, vointa.In fct de interventia gandirii logice, memoria e de 2 feluri: logica si mecanica. In fct de interventia vointei, memoria poate fi voluntara si involuntara. In fct de modalit psiho-senzoriala, mem poate fi vizuala, auditiva, motorize.Reactualizarea memoriei se face sub forma de recunoastere in prezenta obiectului déjà invatat/cunoscut sau cu forma de evocare. Memoria are 2 depozite: 1)scurta durata (prin care trec tranzitoriu toate evenim pe care le traim. Ea tine de la cateva min la max 20h). 2)de lunga durata(unde sunt stocate evenim importante. Dureaza pe parcursul intregii vieti ).Tulb ale fct mnezice: Cantitative 1) hipomnezia – se manifesta prin scaderea memoriei, situatie in care fixarea si evocarea se face greoi, dificil. Apare in stari de oboseala, traumatisme, cranio-cerebrale, depresie la varstnici. 2) Hipermnezia – posobbilitatea exagerata a fixarii in memories au a stocarii evenimentelor, amintirilor care devin multe, tumulatoare, fara o legatura directa cu tema principal a gandirii. Hipermnezia poate fii: partiala – in delirul sistematizat pacientul retine toate evenimentele legate de continutul ideii delirante, mecanica – la oligofrenii, viziunea paramaniaca, trecerea prina fatza ochilor a celor mai importante evenimente din viata sa, sau dintr-unv anumit moment. 3) Amnezia –

incapaciatea de memorare de origine organic de obicai, legat de alterarea structurii neuronale, secundar toxicelor, infectiilor, atrofiilor centrale. E de 2 feluri: anterograda – dupa eveniment traumatic , infectios; si retrograde, inainte de eveniment traumatic, infectios. La acelasi individ, amnezia antero+retro=lacuna mnesica – apare in sindromul Korsacoff – etiologie toxica etilica ( alcoholism cronic )Calitative – paramnezii : sunt amintiri deformate, false. Iluzii mnestice (amintiri deformate), halucinatii mnestice (amintiri false, nu au legatura cu evenimentele din viata individului.)Tipuri de amnezii: 1) Confabulatiile – evocarile unor evenimente care bolnavul nu lea trait, sau lea trait dar le plaseasa eronate temporospatial, deformandule. Bolnavul amesteca evenim reale cu cele imaginare din vis. Confabulatiile sunt de 3 feluri: a)onirice- se aseamana cu cele din viseb) fantastice- nu au leg cu realit c) mnestice- bolnavul dezorientat temporospatial, in rap cu ceilalti afirma lucruri ireale pe care le-ar fi trait candva.2) paramnezia asociativa- bolnavul are senzatia ca cele traite de el nu sunt o expresie a lui proprie, sustinand ca ele se aseamana unui eveniment despre care l-a citit, l-a vazut l-a auzit. 3) Ecmezia – posibilitatea retrairi active in present a unor evenimente din trecut sau chiar a unor pesronalitati trecute. Apare in demente, schizofrenie, tulburari de personalitate.4) Anecforia (lapsus) – individual reproduce anumite evenimente pe care le cunoaste dar l-ea uitat, iar repoducerea lor se realizeaza cu punct de sprijin din anturaj. 5) Criptomnezia – insusirea unor materiale stiintifice, artistice pe care bolnavul le cunoaste dar la un moment dat sustine ca el e autorul.

Alcoolism Alcoolismul – nu descrie o tulburare spsihica specifica. Tulburarile se clasifica in trei grupe1)Tulburari legate de efectul direct ale alcoolului asupra creierului (intoxicatie acuta de alcool). 2) Tulburari legate de comportament care se asociaza cu alcoolul (abuzul si dependenta de alcool). 3) Tulburari cu efecte persistente (ajunge pana la dementa indusa de alcool).Farmacocinetica alcoolului: alcoolul se absoarbe la nivelul intestinului subtire, e rapid absorbit, e solubil in apa, se distribute in intregul corp, varful concentratiei plasmatice se atinge intre 30-50 minute. Consumul de alimente scade absorbtia. Enzima alcool dehidrogeneaza transforma alcoolul in aldehida acetica care se transforma in acid acetic. Paciantii care folosesc alcool excesiv pe perioada lunga au aceste enzime hiperactivate – metabolizare rapida. Datorita efectului sedative al alcoolului, face din acesta o substanta folosita frecvent de anumite personae pentru a-si trata insomnia, teama, nelinistea. Utilizarea indelungata poate duce la depresie. Sevrajul poate duce la anxietate. Multi bolnavi psiotici utilizeaza alcool atunci cand medicamentele antipsihotice nu reduc simptomele psihotice. La pacienti bipolari poate declansa un episod maniacal. La pacianti cu tulburari de personalitate exista posibilitate mai mare de a dezvolta o patologie legata de consumul de alcool,Intoxicatii alcoolice acute 1)betia acuta (ebrietas vulgaris) prezinta manifestari in functie de cantitatea de alcool ingerata, particularitatea individului, tipul si calitatea alcoolului. Kohn stabileste definittii diferitelor grade de betie in functie de nivelul alcoolemiei. Intre 0.1-0.3g/mie nu apar modificari; intre 0.3-1/1000 impregnatie usoara alcoolica; intre 1.5-2g/1000 ebrietate marcata; 2-2.4g/1000 apare o betie propriu zisa; 3.2g/1000 betie completa, perceptie sensitive profunda alterata; coma apare la 4g/1000. a) Faza de excitatie – accelerare usoara a proceselor psihice cu senzatia de a rezolva orice problema. b) Faza de depresie – pacientii se plang de singuratate, sunt

neintelesi. Apar tulburari de vorbire, articularea cuvintelor, tulb de echilibru neuro-vegetative-tremor, tahicardie, si cresterea tensiunii arteriale. c) Faza stuporoasa – faza de somn profound dupa care urmeaza amnesia partiala sau totala a episodului. Stare de discomfort : cefalee, polidipsie, gretul.2)Betia patologica - o tulburare care confera o iresponsabilitate pentru actele comise si presupune exist unei afectiuni psihice sau neurologice anterioare. Este o discordanta intre cantitatea de aclool ingerata si tulburariile psihice care apar. Chiar la cantit mici de alcool paciantul prezinta : stare confuzionala, dezorientare temporostapiala, apar iluzii, halucinatii, sub forma unor animatii mici, insecte, iar in plan ideativ apar idei delirante de urmarire , persecutie, considera ca prietenii sunt dusmani, se ajunge pana la omor. Betia patologica tine de la secunde la ore si e urmata de somn profound si amnezie lacunara.3)Dipsomania - consum episodic paroxitic de alcool. Se caracterizeaza printr-o pornire ireversibila, impulsive de alcool, dupa o perioada variabila (6 luni – 1 an ) de abstinenta totala. a) Faza prodromala – e insotita de insomnie anxietate, iritabilitate. Faza dureaza de la zile la 2-3 saptamani. b) Faza de stare instalata printr-un episode de poriomanie – comsuum exagerat de alcool , si se instaleaza o stare de ebrietate care poate dura de la zile la saptamani si e urmat de un somn profound, prelungit, care inseamna terminarea episodului, Alcoolism cronic – consecinta a comsumului indelungat de alcool treptat duce la intoxicatie cronica cu consecinte grave, vitale, psihice si sociale. Se caraterizeaza prin pierderea consumului cu tendinta de crestere progresiva a cantit de alcool cu imposibilitatea de a opri consumul. In consumul cronic se disting : 1. Dependenta psihica – necesita cresterea dozelor in vederea obtinerii unor senzatii subiective de comfort si scaderea anxietatii. 2. Depedenta fizica – aparitia sindromului de sevraj. Jellinek a clasificat alcoolismul in: 1) alcoolism de tip alpha – faza simptomatica care dureaza luni, ani , si prezinta 1. pacientul foloseste alcool pentru effect euforiant. 2. pacientul foloseste alcool constant. 2) tip beta – pacientul bea pe ascuns, apare sentimental de culpabilitate. 3) tip gama – faza de pierdere a controlului in privinta consumului de alcool. Apar manifestari antisociale. 4) tip delta – alcoolism cronic. 5) tip epsilon – echivalentul dipsomaniei,Comlicatiile alcoolismului : ciroze, pancreatita, accidente vasculare cereblare, dementa alcoolica, boala coronariara, infarct, nefropatii alcoolice, atrofie de nerv optic.Comlicatii psihotice : la un moment dat individual prezinta tulburari disarmonice de personalitate , se comit inselatorii, furt, pentru procurarea baniilor pentru bautura.

Dementa.Examinarea pacientilor cu dementa in stadiu incipient cere o abilitate deosebita din partea clinicianului. Apartinatorul cere ajutor pt ca pacientul is pierde memoria(primul semn). Modif de personalitate. Apar difficult de adaptare la mediul socio professional. Nusi recunoaste familia. Semnul; capului intors( cere aprobarea apartinatorului). Prima data pierde memoria recenta – evenim petrecute recent, progresiv uita si evenim indepartate. Limbaj ezitant, pacientul gaseste greu cuvintele lucru ce duce la anxietate. Exista un grad de oboseala a pacientului pe care il acuza in timpul examinarii. De la inceput se cer relatii despre relatiile anterioare (scolarizare, performante, tulb ant de comportam, accidfente, traumatisme).Dementa- sindrom caracterizat de o afectare permanenta a fctiilor intelectuale. 1)-presupune un declin al memoriei in proportie care interfera cu activitatile vietii zilnice. Viata lui dep de alte perosane. 2)- un declin al gandirii planificate, organizarea lucrurilor de zi cu zi. 3) declin

incontrolul emotional sau in motivatie sau in schimb comp sociale (ex labilitate emotional, iritabilitate, apatie). Apatia apare cel mai des in dementa Alzheimer. Tulb de somn, cresterea, descresterea nevoii de somn cu frecv treziri nocturne, cosmaruri. Dintre modificarile comportame sexual amintim: crestera, scadera sau disparitia libidoului; schimbari in orientare sexual; se mai inatlnesc: agitatie, ratacire, depresie, tulb psihotice, tipete, violent, tulb comprtam.Examinare somatic:In primul rand trebuie cautate afectiuni cardiovasculare. Delimitarea dementei in’ antichitate se facea astfel: batrannii ajung la mintea copiilor.Dementa se clasif in: dementa primara, secundara, reversibila si ireversibila1)dementa primara: determinat de boli ale SNC, infectii, traumatisme, boli degenerative 2) dementa secundara: affect altor org. 3)dementa reversibila: demente secundare affect cerebrale operabile de cauza hormonala. Dementa Alzheimer: 50-70% din cazurile de dementa. Debut progresiv, boala prez o deteriorare in procesul de invatare si memorie.

Episodul maniacalClinic- dispozitie euforica, expansiva, comportam dezinhibat si dezordonat, limbaj caracterizat prin logoree care constit expresia ampla, psihotica a curgerii verbale., lipsa nevoii de somn, agitatie psihomotorie, energie excesiva;Pacientii- tinuta care iese in evid, care nu-s in concordant cu varsta; machiaj strident; mimica expresiva, vb in continuu, trecede la o tema la alta; sunt fooarte familiari, fac glume deocheate,, vb de parca ar cunoaste déjà doctoral; atentia- usor de distras; instinct sexual – sunt dezinhibati; se misca neincetat; strare de euforie nu e stabile-poate trece la furie, agresivitate; se implica in cheltuieli nejustificate, afaceri neprofitabile; incep si nu termina o activitate (polipragmazie); instinct alimentar crescut.Factori de prognostic agravant: a) prezenta de trasaturi premorbide de tip afectiv hipomaniacal b) disfunctionalit rolurilor profesionale c) debut tardiv al simptomatologiei d)sex masculine e)asocierea comportamentului toxicofilic.Variante clinice: 1)hipomania- euforie usoara, hiperactivism cu o buna dar putin durabila hipersociabilitate, comportam toxicofilic si sexual exacerbate. 2)mania confuziva-deficit prosexic, si incoerenta ideomotorie 3) mania deliranta- idei delirante, megalomanice, fuga de idei, halucinatii vizuale, hiperexcitatie motorize cu neglijarea totala a igienei. 4)mania supraacuta- ingustarea campului de constienta, potential agresiv, ridicat 5) tablouri defective mixte- asociaza depresia cu episodul maniacalA)perioada de cca 1 sapt de dispozitie euforica, expansiva, veselie, sarcasmB) in timpul acestei perturbari(de la A) trebuie sa apara 3 sau 4 din simptome: 1. Stima de sine exagerata 2. Scaderea nevoii de somn 3. Logoree 4. Lexical foloseste numai verbe si substantive 5. Fuga deidei 6. Distractibilitate 7. Capacity de judecata- considera ca stie tot 8. Implicare excesiva in activitati placute pt bolnav dar cu grad crescut de consecinte nedorite 9. dezinhibat sexual , alimentar 10. Sociofilie, disponibilitate crescuta de relationare, solicitant, prietenos, insistent 11. Trairea prezentului la maxim 12. Psihomotricitate accentuate-> furie maniacalC) A si B duc la o disfunctionalitate a domeniului socioprofesional

D)simptomatologia de la B nu se datoreaza consumului de alcool, drog, medicam, afectiuni medicale generale. Sunt multe boli care au simptomatologie ca episodul maniacal.