WALIACE D. WATTLES

$tiinfaa deueni

rWrEDlruR4

EercA*ctdu,

de

B(lGAT

coLEcTrA

ffi.

Thaducerea: Clara Toma

COLECTAComori (re)Descoperite

Coperta ;i tehnoredactare: Magda Cipraru

Copyright Editura Sens,Ascend ent, 2ot7,pentru prezenta versiune in limba romAni

www.ascendent.simplesite.com

e-mail: sensascendent@gmail.com

Descrierea Ctp a Bibliotecii Nafionalea Rominiei

WATTLES, WALLACE Dftiinfa ge a deveni bogat / Wallace D. Wattles .trad.: ctara roma. - auiuregtiiieni il;;;l"ri2A17 , ,,,, r ,, ., ,:

,,':ISB N 978-6o 6-945,41: -2-1

l. Toma, Clara (trad.)159.9

Cuvdntul editorului.......,..,,.........3

Prefald.....

Dreptul de a fi bogat ...................5

Existd o gtiinld a imbogdlirii .......8

Este oportunitateamonopolizatil? ..........,............... . I 3

Primul principiu al qtiinleide a deveni bogat ....,....r............ 18

Cregterea vielu .... ... .. .............,...24

Cum ili parvin bog5.!iile.............3 IRecunoqtinfa ............ -. ..............37

Gdndirea intr-un anumit mod...41

Cum si-fi foloseqti voin!a..........46

Utilizarea ulterioarS. a voinlei .... 52

A acliona irtr-un i{numit Mod...58

Acliunea eficientd. ..,......,...........64

Implicarea in afacerea,potrivitd. . 69

Impresia de creqtere ..................7 4

Omul care avanseazd . ...............78

Cdteva precaulii qi concluzii......83

Rezumatul qtiinleide a deveni bogat .....88

CuvAnt de incheiere ..................93

Cuvintul editoruluiEvoludm, fie cd vrem sau nu, fie cd ne ddm

seoma sau nu, A;a cum respirdm. Dincolo de oriceconvingeri religioase sau spirituale, acesta este unadevdr incontestabil privitor Ia fiinla umand _ vialainseamnd acumulare de expeiienge, invdfare,creStere. Nu este un act decizional ci este un procesce se auto-impune fiecdruia dintre noi, in egaldmdsurd. Ceea ce diferd este modul, ritmul, tiipul,locul, coniunctura, anturaiu! in care evoludm, diferdgradul de conStientiza.re a acestui proces Si gradut deasumare.

- Vialainsd1i este o spiraldin continud miTcare,in sens ascendent.

Prin cdrlile pe care Ie scriu Si/sau Ie editez cdt siprin cursurile pe care le susfin saiu doar Ie organizez,imi propun sd contribui la cdldtoria minunatd a celorcare aleg sd o realizeze, cdldtoria cdtre Sine.

...O cdldtorie cdtre punctul cel mai inalt Simai Luminos al Fiinlei fiecdruia dintre noi, in care nepot fi prelioase cdlduze cursurile Si cdrfile...in SensAscendent.

Sper ca acestd carte miculd ca dimensiunedar mare ca valoare, sd i;i ghideze cititorii spre aceatnlelegere a unora din cele mai importante legi ;iprincipii ale existenlei, infelegere 5i aplicare ce vapermite fiecdrui om sd i;i creeze o viald ay cum ilidoregte, ara cum o gdnde;te.

Lecturd pldcutd 5i utild !ClaraToma, Editor

Prefafi

ACEASTA carte este pragmaticd ;i nu filozoficd;un manual practic, nu un tratat despre anumiteteorii. Este destinat bdrbalilor 5i femeilor a cdrorprincipald necesitate sunt banii; care vor intdi sd se

imbogdleascd { numai dupa aceea sd filozofeze.Este destinatd aceloro care, pdnd acum, nu au gdsit

timpul, mijloacele sau ocazia sd aprofundeze studiulmetafizicii, insd care i$ doresc rezultatele Ei care suntdispuSi sd considere concluziile Stiinlei drept bazd

pentru acliune, fdrd a se implica in toate procesele

prin care aufost oblinute aceste concluzii.

Este de ageptat ca cititorul sd aibdincredereinspecificdrile fundamentale, in aceeaqi mdsurd in care

ar privi specificdrile unnei legi a acliunii electrice dacd

ar fi formulate de personalita+i ca Marconi sau Edison

qi, ludnd specificaliile ca atare, acestea se vor dovediadevdrate acliondnd asupra lor fdrd vreo urmd de

teamd sau ezitare. Fiecare bdrbat sau femeie care faceasta cu siguranld se va imbogdfi; pentru cd qtiinlaaplicatd aici este o $iinfd exactd, iar egecul este

imposibil. Totuqi, in beneficiul acelora care doresc

sd investigheze teoriile filozofice pentru a asigura

astfel o bazd logicd pentru credintd, voi citain cele ce

urmeazd cdteva autoritdli in domeniu.Teoria monistd a universului, teoria conform

cdreia intregul le cuprinde pe Toate, iar Toate

reprezintd un intreg; cd o Substanld se manifestd

ca o multitudine de elemente asemdndtoare din

cadrul lumii moteriale - este de origine hindusd 5i in

ultimii doud sute de ani qi-a impus treptat prezenla

in gdndirea lumii occidentale. Ea reprezintd o piatrdde temelie pentru toate filozofile orientale, ca Si

pentru filozofia lui Descartes, Spinoza,Schopenhauer, Hegel Si Emerson.

Cititorului care intenlioneazd sd

Leibnitz,

cerceteze

Autorul

fundamentutfilozofic al acestei teorii i se recomanddsd citeascd pentru sine lucrdrile lui Hegel Si Emerson.in scrierea acestei cdrti dm socrificat orlce intenlie de aclarifica { de a simptifica stilul, pentru ca toatd iumeasd poatdinfelege. planul de acliune din cadrul acesteiIucrdri a fost dedus din concluziite filozofiei; a fosttestatin intregime ;i se bazeazd pe testul suprem alexperimentului practic; funclioneazd. in cazut in caredorili sd aflali cum om ajuns ld dceste concluzii, citiliIucrdrile autorilor menlionafi mai sus; dacd dorili sid

culege[i fructele filozofiei lorin practicd, citili aceastacarte Ei acliona[i in conformitate.

Dreptuldeafibogat

INDIFERENT ce s-ar putea spune inflavoarea sdrS.ciei, este o realitate faptul cinimeni nu poate duce o via{6 complet6 qide succes dacd nu este bogat. Nici un omnu poate atinge un maxim de talent saudezvoltare sufleteascS. dacd nu are o bazd"materiald, stabil5.; deoarece pentru a-Sideschide sufletul qi pentru a-qi dezvoltatalentul trebuie s6 dispunS, de multe lucruri,pe care nu le poate avea dacd" nu dispune debanii necesari pentru a le cumpira.

Un om se dezvoltd din punct de vederemental, spiritual sau fizic prin utilizareaanumitor lucruri, iar societatea este astfelorganizatS. inc6.t omul trebuie s5. aib5. banipentru a intra in posesia acestor lucruri;aqadar, baza oricS.rei avansd.ri a omuluitrebuie s5" fie qtiin{a de a deveni bogat.

Obiectul oricS"rei forme de via{n ilconstituie dezvoltarea gi orice form5. de via(dare dreptul inalineabil de a atinge maximulde dezvoltare de care este capabild,.

Dreptul omului la via{d reprezintddreptul sd.u de a avea acces in mod iiber qit5"ri restriclii la toate lucrurile care ar puteafi necesare pentru cel mai inalt stadiu aldezvoltdrii sale mentale, spirituale qi fizice;sau, cu alte cuvinte, dreptul sd"u de a fi bogat.

in aceastd lucrare nu voi face referire labogn{ii intr-un mod figurativ; a fi cu adevdratbogat nu inseamnS. a n satisfb.cut saumul{umit cu pu{in. Nici un om nu ar trebuisd fie satisfb.cut cu pu{in dacd este capabil sdfac6. uz qi sd. se bucure de mai mult. ScopulNaturii este avansarea gi dezvoltareaviefiigi orice om ar trebui si-dispuni de tot6eea ce ar putea si contribuie la puterea,

eleganta, frumusglea Ei bogifiile vietii; eun pdcat sd. se mul{umdascd-cri mai puiin. -

Omul care posedd tot ce doreqte pentrua trdi toatd. via[b pe care este cipa'bii-;_;trliasc5 este un o-m bogat Si nici un omcare nu are mul(i bani nu fioate avea totce-qi doreqte.-Viaia a avansat in us"merreamdsurd qi a devenit atAt de complexe il;;qi .cel mai neinsemnat barbai siu cea maineirsemnatd femeie are nevoie d; . b;gt$considerabld pentru a trdi intr_o manierdapropiatS. de desiv6.rqire. in moa n"t"raf,fiecare persoand. *ea

"a awiil-d. tot ceea

qe ?r pulea fi capabild sd devind; a".a"iddorin{d de a reaiira posibiliiifi -inndscuteeste inerentd, naturii umane; ,rL ,r" putem1b{ine s5. dorim afi tot

". p,rt"* n weodatd..

Suq:.gsuJ in via[i inseanini si aevii;;;;9e ltl. tloregti; poti deveni ceea ce itiooreqti nutnai prin utilizarea anr,rnitorlucruri, pe care ie pofi fotosiin mod libernumai atunci cind diryii Aesiut-ae Uoaal

iilip-?#.:Jrffii;ff *$:;"'"tl*'HaI cunoagterii.

Nu e nimic rd.u in a_(i dori si. teI:Pgit".$u. D-orin{a d9 b-ogatii 9"L ai r"piqonnla de a duce o via{d. mai bogatd, m'aiplind., mai abun{gqta ii @";ie- oorintaeste demnd. de toatd laud'a. Omul care nu_qi,*l"gt o FaF mai abunaenia esle anormal,rn aceea$i mdsurd. in care qi omul care nuwea sd aibd, destui bani peirtru a cumpd.ratot ce-qi doreqte este anorinal.

Existd trei motive pentru care trdim;trdim pentru corp, trd.im ientru *irrt , trdimpentru suilet. Nici unul dintre aceste treimotive nu este mai bun sau mai importantd.ecal celelalte; toate imphce

"-""."ii dorintd9i nici _unul din cele i"ei _-"o"i-,-i'f"jJsau su{Iet - nu poate exista p'e aeptn

daci oricare dintre celelalte suferi ointrerupere in eristenfa deplini sau inexpresie. Nu este drept Ei nici nobil a triinumai pentru suflet, negind mintea saucorpul gi este gregiti existen{a pentruintelect prin negarea corpului sau asulletului

Cunoaqtem cu to{ii consecin{eledetestabile ale vietu pentru corp, prinnegarea deopotrivd a min{ii gi a sufletuluiEi in{elegem ci via{a adevdratS. reprezintS.e4presia completd. a tot ceea ce omul poates5. intreprindS" prin corp, minte sau suflet.Indiferent ce ar putea spune, nici un om nupoate fi cu adevdrat fericit sau satisfhcut incazul in care corpul sdu nu trS.ieqte completin toate func{iile sale qi dacd" acelaqi lucrunu se aplicd" qi min{ii qi sufletului sd.u.Oriunde existS. o posibilitate nee4primatd.,sau o funclie neindeplinitd., existd odorin{d nesatisfi.cutd. Dorin{a inseamniposibilitate in ciutarea expresiei, saufunc{ie in cd.utarea indeplinirii. Omul nupoate trdi pe deplin I5r5. mAncare bund,haine confortabile qi un addpost cdldurosEi fbrd posibilitatea de a se elibera dinmunca excesivd.. Odihna qi recreerea sunt deasemenea necesare vietu sale fizice.

Nu poate trdi pe deplin din punct devedere mental firn cdrfi qi timp pentru a lestudia, fird. posibilitatea de a cS.ld.tori qi dea observa, sau fird companie din punct devedere intelectual.

Pentru a trei pe deplin din punctde vedere mental trebuie sd beneficiezede recreeri intelectuale gi trebuie s5. fieinconjurat de toate obiectele de artd qifrumuse{e pe care le poate folosi sau aprecia.

Pentru a trdi pe deplin din punct devedere spiritual, omul trebuie s5. iubeascS;

iar sdrd.cia impiedicd. exprimarea iubirii.Cea mai mare fericire a omului oreprezintd. rdsplata prin beneflcii a acelorape care ii iubegte.: drag;ostea igi giseEte cea

Tii ,litr1latd. ei sp&rtane ;$;;"f. p;i;daruire. Omul care nu are nimlc de ddiuittg:gi poate indeplini rolul de so{ sau tatd., decetatean sau de om. prin folosirba lucrurilorT1l.ri"l. 9-ql poate oferi o via{d comptetdcorpului sdu, iqi poate dezvolta mintea ^si isipoate deschide sufletul. Aqadar a n UtgJ[este, un,aspect de o importantra supreilrepentru el.

Este un lucru foarte bun sd i(i doreqtisd fli bogat; dacd" eqti un bdrbat norm"alsau o femeie normald. nu po{i sd faci attfel.Este foarte bine sd acorzi^o 'aterrtri" sporitdgtiin{ei imbogd{irii, pentru

"t-;i; cel mainob-il Si necesar dintre toate studiile. Dacdneglijezi acest studiu, eqti superfi"i.t ir, ".".9e prlvgSte datoria pe care o ai fatd de tineinsu{i, fa{6 de Dumn-ezeu qi fa{d de umanitate;pe.ntl,, cd. nu po{i face un seiviciu mai marerur rJumnezeu sau umanitd{ii decAt prinatingerea celor mai bune rezultate in ceea cete priveqte.

Existi o qtiingi a imbogifirii

EXISTA o gtiin(i a imbositirii sieste o gtiin{d exacti-, ca qi atgiUia- sJuaritmetica. Existi anumiie l-egi ."".qy:I":""i procesul de a dobinaiioga{ii;ocara ce aceste legi sunt invd'ptE decitreorice om, acesl-q se va imb"l:ti;;;exactitate matematicd. -'

Posesia banilor sau a proprietifii este

l0

rezultatul intreprinderii lucrurilor intr-un anumit mod; aceia care acgioneazi inacest Anumit Mod, fie cu un scop definit,ffe accidental, se imbogigesc; in timp ceaceia care nu ac(ioneazi in acest AnumitMod, indiferent;at de mult se striduiesceau cit sunt de capabili, rimin siraci.

ExistS" o lege naturald conform cdreiairnumite cauze produc intotdeauna anumitet:fbcte corespunzhtoare gi, aqadar, oricelrarbat sau femeie care inva(d. sd ac[ionezerLr acest anumit mod se va imbogS{i cusiguran(5".

UrmS.toarele aspecte demonstreazS,veridicitatea aflrma{iei anterioare:

imbogS"(irea nu este o chestiune dernediu, pentru c5", dacd ar fi aqa, to(i oameniirlin anumite medii ar deveni boga{i; oameniirlintr-un oraq ar fi cu to[ii boga{i, in timp cenl{ii din alte oraqe ar fi cu to{ii sS"raci; saulocuitorii unui stat s-ar bucura de bog5"{ie,rr-r timp ce locuitorii statuiui invecinat arrimAne in s5.r5.cie.

Insd. peste tot vedem boga{i qi sdracitriind laolaltd, in acelaqi mediu gi deseorirrv6.nd aceeaqi meserie. Atunci cAnd doioameni se afl5. in aceeaqi localitate qi suntirnplica{i in aceeaqi afacere gi unul dintre eisc imbogS"{eqte in timp ce celd.lalt r6.mdnesirrac, se demonstreazd" faptul cd, imbogd.{irearru este, in primul rAnd, o chestiune dernediu. Unele medii pot fl mai favorabile dec6"trrltele, ins5. atunci cAnd doi oameni implica{irrr aceeaqi af,acere se aJl5" in acelaqi mediu,iirr unul se imbogS"{eqte in timp ce celdlaltcgueazd., aceastS" situa{ie indicS" faptul cd"r rnbogd{irea este rezultatul ac(iondrii intr-unAnumit Mod.

$i mai mult decdt atAt, abilitatea de arrrtreprinde lucrurile in acest anumit mod

ll

nu se datoreazd, numai talentului posedat,g=ent1u cd TqlU oameni foarte tatentagirimAn sdraci, in timp ce al{ii fird talent sLimbogd(esc.

Studiind oamenii care s-au imbogdfit,rperim c5" aceqtia reprezintd. o rfreOiedescoperim c5" aceqtia reprezintd. oin toate aspectele. fi.rd, a-avea talerin toate aspectele, a avea talente sau

lucruri gi unul se irirbogd{,^^lxl^t+ -'=-^. - -'_i:jyTl gjr u^nur se rmboge{eqte in timp cecelatatt rdmAne sdrac sau dd faliment.

abilite$ _ superioare altor oameni. Esteevident fa-ptul cd. ei nu se imbogd,[esc pentrucd posedd" anumite tatente sair hUitiidti c;c3Lre al{i gameni nu sunt inzestradi, ci pehtrug? qe intdmpli sd" ac{ioneze intr-un AnumitMod.

Imbogd{irea nu este un rezu\tat ateconomiei sau al ,,chibzuielii,'; foarte mul{ioameni avari sunt sd.raci, in Umt ce aceiacare cheltuiesc in mod liber se im6og6{."c.

imbogd(irea nu se datoreazd. nicirealizdrii unor lucruri de care altii nu suntcapabili; pentru cd doi oameni ii"pti""1i inlg"""Si lfacerg intreprind deseori^acel"eaqi

Din toate aceste situatii trebuie sdtragem concluzia cd" imbirgdtirea esterezultatul ac{iondrii intr-un anilniit Mod.

Dacd" imbogd(irea este rezultatulac{iond.rii intr-un Anumit Mod qi dacaanumite cauze produc intotdeauna inumiteelecte corespunzd.toare, atunci orice bdrbatsau femeie care poate ac[iona in acel mod sepolte impogd{i, iar intreaga problemd intrein domeniul qtiin(ei exactel

Se ridicd aici intrebarea dacd, acestAnumit Mod nu ar putea fi at6.t de dificil incainumai cA{iva oameni il urmeazd. Acest lucrunu poate fi adevd.rat, dupd. cum am vdzutpane actlm, in ceea ce lriveqte abilitateanaturald. Oamenii talenta(i se imUogatresc

I2 t3

qi cei netalenta[i se imbogS{esc; oameniistrS.lucitori din punct de vedere intelectualse imbogd.(esc gi oamenii foarte proEti seimbogi{esc; oamenii puternici din punct devedere fizic se imbogi{esc qi oamenii slabi qibolndvicioqi se imbogd{esc.

Este desigur esen{ial un anumit gradde abilitate pentru a gandi qi a tur(elege acestlucru; insd. in ceea ce priveqte abilitateanaturalS,, orice bS.rbat sau femeie care aredestuld minte pentru a citi qi a in{elege acestcuvinte se poate imbogS[i cu siguran{d..

De asemenea, eun vdzut cd" nu este ochestiune de mediu. Loca{ia conteazd, intr-oanumit5. mdsurd; nimeni nu merge in inimaSaharei aqteptdndu-se sd facd afaceri desucces.

imbogd.{irea implicd. necesitatea de astabili rela{ii cu oamenii qi de a se alla acolounde existS. oameni cu care sd. rela[ionezi gidacd, aceqti oameni inclind s5, ac{ionez.e inmodul in care i{i doreqti s5. ac{ioneze, cu atdtmai bine. Ins5. aici se opreqte rolul jucat demediu.

Dac5. oricine altcineva din oraqul td.u sepoate imbog6{i gi tu po{i face acelaqi lucruEi dac5. oricine altcineva din statul tdu sepoate imboga{i gi tu po{i face la fel. Din nou,nu se pune problema alegerii unui anumitdomeniu de afaceri sau a unei anumiteprofesii. Oamenii se imbog6.{esc indiferentde domeniul de afaceri si de profesie; in timpde vecinii lor angaja(i in aceeaqi activitaterdm6.n in sirdcie.

Este adevdrat cd vd. ve{i descurca celmai bine intr-o afacere care vi place Ei cucare ave(i afinite$ gi dac6. ave{i anumitetalente care sunt bine dezvoltate, v5. ve{idescurca cel mai bine intr-o afacere careimplicd exercitarea acestor talente.

_ De asemenea, vd. ve{i descurca cel maibine intr-o afacere potrivitf pl"t ,lo""fitateain,care vd.alta{i: o lelaterie;i;;;;" -ai binernrr-un climat cald decAt in Groeilanda si opescd.rie de somon va avea ,rr, *.r"""" iiJmare in nord-vest decd.t in Florida, unde nuexistd somon.

Insd dincolo de aceste limite generale,imbogS.(irea nu . depinde de --

irfiph"*"uintr-un anumit domdniu de-afaceri, ci deinv5"{area actiond.rii intr_un anumit Mod.r.lj"ca sunte{i implica(i momentan intr_oaracere si - oricine altcineva din localitatea

voastrS" se imbogd"{eqte in acela$i domeniu defli:-"_r!-*,ti1"p cevoi nu yd imboga{i{i, acestrucru se datoreazd. fap.tului cd nir abtrionatriin acelaqi Mod ca qi cditalqi.

Nimeni nu este impiedicat sd seinpoge{gascd. din cauza tiisei- Ae capital.Este adevdrat, p9 mdsurd -. L"rr*t"f"tri""pltg gre$terea devin-e mai uqoara qi milrapidd,; insdacela care detin"

""1iii"f ""i;;;j;bogat.gi nu ?re nevoie sa ia-if cinsideraremodalitatea de a deveni bogat. frOif"..rf

"aiqr fl de sd.rac, dacd incepi sa-ictionezi intr_unAnumit Mod vei incep6 sa ti imboga{iqti givei incepe-sd. acumulezi capital. Acumulareaoe. caprtal este o parte a procesului deimbogd{ire gi este o parte u r"iu[titului careln mod invariabil urmeazd intreprinderiilucrurilor intr-un Anumit Mod.-Ai putea flcel mai sdrac om de p" "orrUr"rrt, ingfodai

l1^.d,1tglii: ai putea sb nu ai ;i;i prieteni.::"t^1T]ll:lld., nici resurse; insd, dacd incepisa actronezi ln acest mod, cu siguranp vbiincepe sd" tg imbogd"{eEti, p."t ,, Ea anumitecauze produc cu siguranfd. anumite efectecorespunzS,toare. Dacd nu detii capital. il notiacumula; dacd. eqti irnplicat intr_u'n ao;;;l;g: ga9en nepptrivit,- poti alege unul adecvat;oaca te alli intr_o loca{ie nepotrivitd, po{i

t4

ajunge in loca{ia corespunzd"toare Ei po{i faceacest lucru incepd"nd in afacerea curentd qiin loca(ia prezentd" s5" ac(ionezi in Acel Modcare aduce succesul.

Este oportunitateamonopolizat5?

Niciun om nu rd"mAne sd.rac pentru cda fost privat de oportunitate; pentru cd al{iiau monopolizat averea gi au ingrS.dit-o. Po(ifi impiedicat sd intri in afaceri in anumitedomenii, ins5. existd. alte canale care rimAndeschise. itri va fi probabil diflcil sd. ob{iicontrolul asupra marilor sisteme feroviare;:rcest domeniu este monopolizat in mare+-md"surd". Ins5" electricitatea in domeniulleroviar este inc5" la inceput gi oferd un orizontlarg pentru intreprinzdtori qi in numai c6.{ivaani transportul qi traficul aerian vor deveni omare industrie, iar in toate ramurile sale sevor crea locuri de munc5, pentru sute de miide oameni, poate chiar milioane. De ce s5"nu te orientezi asupra transportului aeriandec6"t s5, intri in competi(ie cu J.J Hill qi al{iipentru a avea o qansd. in domeniul feroviarpebazd" de aburi?

Este adev5.rat c5. dac6. eqti un munci-(.or angajat la un trust producS.tor de o{el ailbarte pu{ine Qanse de a deveni proprietarullabricii in care lucrezi: ins5. este de aseme-rrea adevdrat c5" dac5" incepi s5. ac{ionezi in-lr-un Anumit Mod, po{i in cur6.nd s5. renun[ila slujba in cadrul trustului producS.tor deo(el; po{i cumpdra o fermd" de zece pand lapatruzeci de pogoane qi po{i intra in afacerit:a producd"tor de alimente. ExistS" in prez-cnt mari oportunitS,{i pentru oamenii care

15