sticla ca material de ambalaj

8/17/2019 Sticla CA Material de Ambalaj

http://slidepdf.com/reader/full/sticla-ca-material-de-ambalaj 1/8

Sticla – material de ambalaj

Sticla – material plastic anorganic amorf, transparent, casant, insolubil în apă,rezistent la acţiunea acizilor şi bazelor, dar fragil la şoc termic sau mecanic şiimpermeabil la gaze, lichide şi arome. Se obţine prin topirea la temperatură ridicată

(1500 !" a materiilor prime bogate în siliciu (nisip sau cuarţ" împreună cu !a!#$,%a&!#$ şi 'g(!#$"& şi materiale auiliare, care sunt oizi ai metalelor) 'g, *l, +b, n,-a, -, , /e, !r, %i, topire urmată de răcire pnă la stare rigidă.

Se mai adaugă) alumina *l&#$ măreşte rezistenţa mecanică a sticlei2 afânători produc eliminarea gazelor de la topire2 sticlă rebut pro3enită din fabricaţiile anterioarecare uşurează topirea atunci cnd este adăugată la amestec, a3nd a3anta4uleconomisirii de materii prime2 decoloranţi folosiţi în cazul obţinerii sticlei incoloredeoarece materialele utilizate la obţinerea sticlei nu sunt prea pure2 opacificatori şicoloranţi care modifică aspectul şi culoarea sticlei.

Sticla este utilizată ca material de ambala4 datorită avantajelor sale)

insolubilă în apă şi rezistentă la acţiunea acizilor şi bazelor2 inertă chimic în contact cu produsele alimentare2 impermeabilă la gaze, lichide, 3apori, arome, microorganismeambala4ul să fie închis etanş pentru ca produsul să fie prote4at2 ieftină2 transparentăpermite 3izualizarea produsului, se poate stabili dacă dozarea este corectă, modificarea culorii şi calităţii produsului2 uşor igienizabilă2 este rigidăîşi păstrează forma, nu contribuie la deteriorarea produsului2 poate fi obţinută în formă, dimensiuni şi culori 3ariate.

Sticla prezintă următoarele dezavantaje)

transparentăla produsele sensibile, lumina poate contribui la modificarea calităţii acestora2 casantăare rezistenţă mecanică limitată, nu rezistă la socuri, 3ibraţii, lo3iri2 fragilitatecrapă sub acţiunea şocurilor termice, t 6 $0$5 !2 au o greutate relati3 mare şi necesită condiţii speciale de manipulare, transport2 depozitare dificilănecesită un spaţiu mare de depozitare.

Tipuri de sticlă

În fucţie de compoziţia chimică eistă următoarele tipuri de sticlă)- sticla silicică conţinut ridicat de Si#& are punctul de topire foarte ridicat (17&$

!". 8tilizată pentru aplicaţii speciale, incluznd unele sticle de laborator2- sticla calco–sodică folosită pentru recipientelor care nu necesită rezietenţă

termică. *re un conţinut mai ridicat în !a!#$, o elasticitate mărită şi este maipuţin fragilă2

- sticla boro–silicică se obţine prin adăugare de oid boric2- sticla slico–calco–sodică are rezistenţă chimică mai mică şi este folosită

pentru confecţionarea de pahare şi flacoane de sticlă.



- sticla alumino–silicică conţine aluminiu în cantitate mică şi este mai rezistentădin punct de 3edere chimic. +entru obţinerea sticlei colorate se adugă diferite cantităţi de oizi) /e# (oid

feroferic"conferă sticlei o culoare albastră şi o culoare galbenă cnd este sub formă de/e&#$. 9n realitate cele două forme se găsesc împreună, culoarea sticlei 3ariind de laalbastru la 3erde şi la galben, culoarea 3erde putnd fi 3erdealbăstruie sau 3erde

gălbuie. Se mai foloseşte şi 'n#& care imprimă sticlei culoarea galben întunecat.

În funcţie de culoare, sticla se clasifică în următoarele tipuri) sticla incoloră (sticla albă"se utilizează pentru confecţionarea borcanelor pentruconser3e de legume şi fructe2 buteliilor din sticlă pentru apă minerală, sucuri, băuturirăcoritoare, alcool medicinal, băuturi spirtoase2 fiolelor şi damigenelor2 sticla semialbă (albastrugalben"butelii albastre pentru apă minerală şi buteliigalbene pentru 3in alb2 sticla verde deschis şi verde închis destinată confecţionarii de butelii pentruşampanie, 3in, bere2 sticla galben închis (chihlimbar"se utilizează pentru confecţionarea de butelii pentrubere, 3in roşu2

sticla brună destinată confecţionarii de butelii pentru bere.

1. -utelii de sticla!apacitatea buteliilor de sticla. -uteliile de sticla sunt recipiente cu sectiune trans3ersalaa corpului cilindrica sau de alta forma, cu capacitatea de &510 000 ml (S:*S 5;<5=>7<". +entru produse alimentare se utilizeaza butelii din sticla calcosodica (tabelul 1" cucapacitate intre 100 si & 000 ml (S:*S 115?;;;" pre3azute cu accesorii (tabelul &" deinchidere, marcare si sigilare (S:*S 5;<5=?;>". :abelul $ prezinta caracteristicilebuteliilor de bere care se fabrica in doua 3ariante (S:*S 5>70?0") forma @uro si forma!aramel, a3and culoare 3erde sau bruna. -uteliile pentru bauturi racoritoare (S:*S

10><0?1" se eecuta in doua capacitati) &50 ml si 1000 ml (tabelul < ".:abelul 1

:ip, destinatie !apacitate nominala, ml

100 1&5 &50 $$0 $50 500 700 750 1000 &000

1 & $ < 5 > 7 ; ? 10 11

@uro 8z general A

%a3ille A A

%o3issima A

/ormatobisnuit

A

Sos picant A

Sirop A

Sucuri, bauturiracoritoare, *pa minerala

A A

Bapte si deri3ate alelaptelui

A A A



prin eticheta de gat

!apisontermocontractibil

*ccesoriu din folie termoretractibila2 fiare printermocontractare

!apison metalic *ccesoriu din metale moi, obtinut prin etrudare2 fiareprin roluire

:abelul $ !aracteristicile buteliilor pentru bere

/orma !apacitatea , ml 'asa, g

nominala reala

@uro 500 500 G 7 la 50 mmde planul gurii

$;0

!aramel $$0 $$0 G 7 la <5 mmde planul gurii

&75

:abelul < !aracteristicile buteliilor pentru bauturi racoritoare

!apacitatea , ml 'asa, g Cezistenta la presiuneinterioara

nominala reala

&50 &70 $;0

1000 10<0 G &0 &75 'in . 10 bar +entru o capacitate data, dimensiunile buteliilor influenteaza asupra perpendicularitatii sistabilitatii lor. # butelie anormala in ceea ce pri3este perpendicularitatea nu arestabilitate suficienta si produce o functionare anormala la masinile de imbuteliat si inchis.+erpendicularitatea se eprima prin de3ierea aei buteliei fata de aa 3erticala2 de3iereaeste diametrul cercului descris de aa buteliei pe planul orizontal aflat la inaltimea ei,atunci cand butelia se roteste in 4urul aei 3erticale cu $>0H!. *ceasta de3iere depindede inaltimea buteliei. Ee eemplu, pentru butelia cu inaltimea de &$0 mm, de3iereaadmisa este de < mm.Stabilitatea buteliei influenteaza asupra 3itezei admise pentru transportoarele cu placicare leaga utila4ele sectiei de imbuteliere si deci asupra producti3itatii sectiei.!oeficientul de stabilitate este raportul dintre inaltime si diametrul buteliei2 pentru a a3eao stabilitate buna, acest coeficient nu trebuie sa depaseasca $,0$,&.Cezistenta buteliilor. In continuare se prezinta rezistenta la socuri mecanice, socuritermice si presiune interna.Socurile mecanice apar pe intregul traseu de transport, la alimentare si la scoaterea dinmasina de spalat, la inchidere, la manipulare in depozit etc.Socul termic ce apare la spalarea buteliilor atinge maimum $5H!.+resiunea interna apare la pasteurizarea buteliilor inchise umplute cu bauturi cu continutde dioid de carbon sau a buteliilor umplute cu sucuri de fructe. 'etoda de pasteurizare



in butelie consta in mentinerea buteliilor umplute si capsulate la temperaturi cuprinseintre 5; si 70H!, timp de aproimati3 o 4umatate de ora. Intimpul pasteurizarii in spatiulgol din gatul sticlei se dega4a !#& care se dilata din cauza incalzirii. *stfel, in sticlaapare o presiune interioara care, potri3it ecuatiei Dan der Jaals pentru gaze reale)(p K a = D& " L ( Db" 6 C:este )

p 6 C:=(Db" a=D&in care )p este presiunea , in +aC constanta gazului ( !#&" , in M=(Fmol F" 2: temperatura absoluta a gazului, in D 3olumul gazului, in m$ = Fmol.Ein relatia lui p rezulta ca presiunea interioara depinde de temperatura, golul eistentdeasupra lichidului imbuteliat, capacitatea sticlei, gradul de saturatie al lichidului cu gaz(bere".+resiunea interna depinde de acesti factori astfel)presiunea creste proportional cu temperatura, daca 3olumul golului din gatul sticleiramane constant2

presiunea scade daca temperatura ramane constanta iar 3olumul gazului creste(continutul de lichid din sticla scade"2pentru acelasi 3olum al golului presiunea creste daca gradul de saturatie creste.In cele aratate mai inainte nu sa luat in considerare dilatarea lichidului, deoarececresterea de presiune datorita dilatarii lichidului este negli4abila, in comparatie cucresterea presiunii datorita dilatarii gazului din gatul sticlei.!aron stabileste pentru presiunea interna o relatie 3alabila in domeniul de temperaturide pasteurizare cuprins intre >& si >;H!)+ 6 ?,;1 L 10< L ( t * " = ( - t " N+aO,in care) t este temperatura (intre >& si >;H!", in H!2 * constanta ce depinde decapacitatea buteliei (tabelul 5"2- constanta ce depinde de golul eistent deasupra lichidului si de gradul de saturatie

cu !#& a berii (tabelul >".:abelul 5 Dalorile constantei *

Dolumul total al buteliei $<5 5&0 >70 775 10<0

!onstanta * 0 5 10 1$ &0

:abelul > Dalorile constantei -

Dolumul golului eistentdeasupra lichidului (inP din3olumul total al

buteliei "

& &,5 $ $,5 < <,5 5

Saturatie slaba 7; ;< ;? ?$ ?> ?; ??

Saturatie normala 75,5 77,5 ;0,5 ;<,5 ;?,5 ?5,5 10&,5

Inchiderea buteliilor In continuare se prezinta diferite moduri de inchidere a buteliilor.Inchiderea buteliilor cu dop de pluta. Eopurile de pluta sunt usoare, elastice si au ocompresibilitate remarcabila. Se utilizeaza la inchiderea buteliilor de sticla umplute cu



3in. Eopurile utilizate in acest scop au forma cilindrica, inchiderea cu dopuri de plutaeste inlocuita din ce in ce mai mult cu alte sisteme de inchidere. In afara de dopuri dinpluta se mai confectioneaza inele de garnitura pentru unele tipuri de capsule metalice.Eopurile de pluta se utilizeaza in general pentru buteliile al caror gat au profilul din fig.<.7.Inchiderea buteliilor cu capsule metalice (coroana". Sticlele destinate inchiderii cu

capsule metalice (tip coroana" trebuie sa aiba profilul prezentat in fig. <.;, a si b (S:*S<;;7;>". !apsulele sunt confectionate din tabla decapata lacuita, tabla cositorita sautabla de aluminiu cu grosimea de 0,&70,$$ mm. Se poate face litografierea eterioara.In interiorul capsulei (fig. <.;, c", care are inaltimea de >,$7,1 mm se gaseste ogarnitura cu diametrul de &>,7 G 0,& mm care, atunci cand este confectionata din plutaaglomerata, are grosimea de $ G 0,$ mm, iar cand este confectionata din pluta aregrosimea de &,5 G0,1 mm. +entru conser3ari de lunga durata, discul de pluta trebuie safie pre3azut cu o rondela de acetat de celuloza, policlorura de 3inii, polietilena saualuminiu, numita spot. +luta poate fi inlocuita cu materiale plastice2 in interiorul capsuleise toarna solutie de copolimer, care este uscata apoi in cuptor. +entru aceasta seutilizeaza capsule cu inaltimea de 5,>>,< mm.Inchiderea buteliilor cu capsule de rupere din aluminiu. !apsulele de rupere din aluminiu

se pot aplica buteliilor cu diametrul de &>,7 G 0,& mm a3and profilul buteliilor cu capsulecoroana (fig. <.?, a". *ceste capsule au la partea cilindrica o limba de rupere folosita ladeschiderea buteliei.Ee asemenea, capsulele de rupere se pot aplica buteliilor cu diametrul gurii de <<,5 G0,$ mm, pentru lapte pasteurizat, si $; G 0,< mm pentru produse lactate (fig. <.?, b".!apsulele pentru aceste butelii nu au limba de rupere.!apsulele pentru buteliile cu diametrul gurii de &>,7 G 0,& mm pot fi fara garnitura sau cugarnitura de pluta, pluta aglomerata sau rondele de pluta acoperite cu spot din diferitemateriale plastice, cu scopul de a izola produsul imbuteliat de pluta2 pentru a puteaasigura inchiderea buteliei, dupa ruperea capsulei pana la consumarea totala a lichiduluiimbuteliat, garnitura plata este inlocuita cu diferite obturatoare din material plastic.!apsulele buteliilor de produse lactate nu au garnitura.

!apsulele de rupere se decupeaza din banda de aluminiu (aluminiumagneziu saualuminiumangan". -anda de aluminiu are grosimea de 0,050,0; mm pentrurecipientele cu produse lactate si 0,10,&& mm pentru celelalte lichide.Inchiderea buteliilor cu capsule DI!. !apsula DI! este confectionata din aluminiu saualia4 de aluminiu si este folosita la inchiderea buteliilor care contin lichide sub presiune(apa minerala gazoasa, bere etc.". @a are partea laterala neteda, fara pliuri ca la capsulacoroana. @tanseitatea este asigurata de o garnitura inelara din material cu aceeasicompozitie ca la cutiile metalice. Interiorul capsulei poate fi lasat neprote4at (capsulepentru buteliile de bere" sau poate fi lacuit sau dublat cu o pelicula de material plastic(polietilena, polipropilena, copolimeri pe baza de clorura de 3iniliden clorura de 3inii incare predomina clorura de 3iniliden". !apsularea se face la masinile de inchis carefolosesc capsulecoroana, cu conditia de a modifica si adapta capul de inchidere la

acest model particular de capsula. Eeschiderea buteliilor cu capsula DI! se facefolosind decapsulatoarele traditionale folosite la capsulacoroana. Se pot inchide cucapsule DI! buteliile al caror profil al gurii este adaptat pentru capsulecoroana(diametrul &>,7 G 0,& mm".Inchiderea buteliilor cu capsule filetate. !apsula filetata se utilizeaza in cazul imbutelieriilichidelor care nu se consuma integral dupa prima deschidere si care necesitareinchiderea pana la consumarea completa (coniac, rom etc.". *ceste capsule sunt dedoua tipuri) fie prefiletate, adica au filetul inainte de a fi utilizate, fie cu filetul format prinmulare pe gatul sticlei in timpul capsularii.



&;=$; ?,5 1?,7 &<,? G 0,& G0,$ &7,$ G 0,& G

0,$&7,> G0,15

G0,$&5 ;

&;=<< ?,5 1?,7 &<,? G 0,& G0,$ &7,$ G 0,& G

0,$&7,> G0,15

G0,$&5 ;

$0=$5 ?,515,7

&>,& G 0,& G0,$

&;,> G 0,& G0,$

&;,? G0,15G0,$

&>,$ ;

$0=<< ?,5 &1,7 &>,& G 0,& G0,$ &;,> G0,&

G0,$&;,? G0,15

G0,$&>,$ ;

$0=>0 ?,5 15,7 &>,& G 0,& G0,$ &;,> G 0,& G

0,$&;,? G0,15

G0,$&>,$ ;

$1,5=<< ?,5 &1,7 &7,? G 0,& G0,$ $0,$ G 0,& G

0,$$0,> G0,15

G0,$&; ;

$1,5=>0 ?,5 &1,7 &7,? G 0,& G0,$ $0,$ G 0,& G

0,$$0,> G0,15

G0,$&; ;

sticla ca material de ambalaj

Documents