stefan zeidenitz, ben barkow - ghidul xenofobului. germanii

c o l e c ] i e c o o r d o n a t \ d e D a n a M o r o i u

bonton

user

Stamp

http://www.nemira.ro/bonton/ghidul-xenofobilor-germanii--1298

BENJAMIN NICHOLAUS OLIVER XAVER BARKOW este ger-man din vechea gard\. N\scut la Berlin `n 1956, [i-a irosittinere]ea militând pentru construirea unui zid de-a curme -zi[ul ora[ului, `ntrucât nu suferea modul `n care sociali[tii`[i atârnau rufele la uscat.

Odat\ rezolvat\ problema, s-a mutat la Hamburg, dar,constatând cât\ ordine domne[te, s-a `ndreptat rapid spreLondra, mul]umit. Ceea ce a descoperit acolo l-a ̀ ngrozit [il-a fascinat atât de profund, ̀ ncât e pu]in probabil c\ va maipleca vreodat\. Dup\ o adolescen]\ furtunoas\ [i ap\sat\de Angst, a studiat [ti in]e umaniste (`n speran]a de[art\ c\se va lipi ceva de el).

De[i sufer\ cronic de Kreislaufstörung, pe care niciun tra- tament homeopat nu a reu[it s\ o vindece pân\ ̀ n prezent,continu\ s\ lupte, `n speran]a c\, ̀ ntr-o bun\ zi, va ̀ n]elegede ce nimeni nu-l `n]elege; [i atunci ̀ [i va scoate Seele de laamanet, se va retrage `n mun]i [i va `ncepe, `n sfâr[it, pro-iectul lui preferat, Wagner, versiunea musical.

STEFAN ZEIDENITZ este descendent al unei vechi familiiger mane de anglofili, care din p\cate a ratat cea din urm\barc\ saxon\ cu destina]ia Britania cu aproximativ o miecinci sute de ani.

A compensat acest e[ec prin abordarea studi ilor extremorientale [i promovarea culturii japoneze `n Anglia, a cul-turii engleze `n Germania [i a culturii germane `n Japonia.~n consecin]\, sim]ul s\u de orientare este u[or dezorientat.

Ca un adev\rat german, ̀ n Anglia [i-a dat seama de su-perioritatea lui indiscutabil\, dar asta `nc\ nu i-a afectattemperamentul teuton. Persevereaz\ `ns\.

NEMIRA

Traducere din limba englez\MIHAI MOROIU


user

Stamp


Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCUIlustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiZEIDENITZ, STEFAN

Ghidul xenofobului - Germanii / Stefan Zeidenitz, Ben Barkow ; trad.: Mihai Moroiu. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2009

ISBN 978-606-92087-4-8

I. Barkow, BenII. Moroiu, Mihai (trad.)

821.111-4=135.1

Stefan Zeidenitz, Ben BarkowTHE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE GERMANS

© Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Dana MOROIUTehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de Graficprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-4-8

GER

M A N I I

Germania reunificat\ are 82,4 milioane de locuitori – `ncompara]ie cu 5 milioane danezi, 7,5 milioane elve]ieni, 8 mili oane austrieci, 10 milioane cehi, 10 milioane belgi -eni, 15 milioane olandezi, 38 de milioane polonezi, 62 demilioane englezi, 64 de milioane francezi [i 306 milioane americani.

Germania este aproape de trei ori mai mare decât Anglia,iar suprafa]a ei intr\ o dat\ [i jum\tate `n cea a Fran]ei.

7Gh i d u l x e n o f o b u l u i . G e r m a n i i

N a ] i o n a l i s m [ i i d e n t i t a t e

A FI PREVENIT SAU ~N CAZUL CEL MAI… DE CÂRNAT1

Considera]i, potrivit tradi]iei, o na]iune de

robo]i cu capul p\trat, a c\ror limb\ aduce

aminte de zgomotul de canalizare, ale c\ror

ma[ini le bat pe toate celelalte [i a c\ror echip\

de fotbal câ[tig\ aproape toate meciurile, s-ar

zice c\ germanii sunt invulnerabili.

Dar `n spatele fa]adei descoperi o na]iune in-

contestabil nesigur\ de sine: nu [tie unde se

g\se[te, `ncotro se `ndreapt\, nu [tie nici m\car

cum de a ajuns acolo. ~n c\utarea refugiului din

fa]a incertitudinilor lume[ti, se bizuie pe de o

1 ~n orig., joc de cuvinte, Wurst Case Scenario, wurst („câr-nat“ `n germ.) `n loc de worst („cel mai r\u“) (n. tr.).

parte pe ordine [i pe sistem, pe stat [i pe Banca

Central\ European\; pe de alta, se retrage ̀ n apre-

hensiune sufleteasc\, Angst1, `n psihanaliz\ [i `n

cultur\ sofisticat\.

Nimic din aceast\ stare de anxietate nu tre-

buie luat ̀ n derâdere; umorul este o categorie dis-

tinct\, care trebuie privit\ cu toat\ seriozitatea.

Pentru germani, via]a este alc\tuit\ din dou\

jum\t\]i: cea public\ [i cea privat\. Sfera public\

sau oficial\, a joburilor, a afacerilor [i a biro-

cra]iei difer\ radical de cea privat\, a familiei, a

prietenilor, a micilor pasiuni [i a vacan]elor.

Ceea ce i se potrive[te uneia este total incom-

patibil celeilalte. ~n public, decen]a [i lipsa de

haz sunt la ordinea zilei. ~n particular, abund\

excentricitatea `n costum de trening.

Ca str\in, vei `ntâlni, aproape prin defini]ie,

mai `ntâi Germania public\, dincolo de care s-ar

putea s\ nu mai vezi nimic. Ceea ce explic\ `ntru

câtva reputa]ia pe care [i-au f\cut-o `n str\i n\ -

tate. {iruri nesfâr[ite de cârna]i plutind pe toren]i

de bere. Ca s\ nu mai vorbim despre compe-

ten]a `n domeniul bancar. {i despre organizare.

S T E F A N Z E I D E N I T Z , B E N B A R K OW8

1 Team\, anxietate (n. tr.).

Acum, când consolidarea german\ a devenit

o realitate, pân\ [i cei care nu sunt xenofobi se

tem de viitor. Germanii, la rândul lor, nu se spe-

rie `ntr-atât de str\ini, cât de orice ]ar\ str\in\

care `[i face o impresie proast\ despre ei. For]a

industrial\ [i financiar\ a Germaniei poate trezi

agitata con[tiin]\ na]ional\. Nu cumva devenim

arogan]i? Nu cumva ne sl\be[te toleran]a? Nu

cumva ne-am `nscris pe panta alunecoas\ care

ar putea s\ ne `ntoarc\ `n zilele rele, de de-

mult? Nu exist\ r\spunsuri ferme la toate aces-

tea, dar germanii, nevroticii Europei, le caut\

cu `ndârjire.

Experien]a i-a `nv\]at `ns\ c\ nu exist\ niciun

viitor `n afara comunit\]ii na]iunilor. Nicio alt\

]ar\ nu dezvolt\ un sentiment mai acut al impor -

tan]ei pe care o are buna ̀ n]elegere cu celelalte po-

poare. Toleran]a nu e doar o virtute, ci o datorie.

C U M ~ I V | D A L } I I P E E I

Sentimentele trezite de germani altor na -

]iuni oscileaz\ `ntre admira]ie [i team\. Se

consider\ c\ ar fi eficien]i, obseda]i de propria

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . G e r m a n i i 9

persoan\ [i despotici, f\r\ egal la finan]e [i la

fabricarea de bunuri.

Britanicii ar putea tr\i cu impresia c\ germanii

nu sunt suficient de rezerva]i [i de hot\râ]i,

tr\s\turi care ]in de buna-cuviin]\. Dar au apre-

ciat `ntotdeauna foarte mult inteligen]a [i meti-

culozitatea german\, imaginându-[i, cumva, c\,

dintre to]i europenii, germanii s-ar asem\ na cel

mai mult cu ei. Aceast\ stranie iluzie provine, pro-

babil, din faptul c\ atâ]ia germani s-au urcat pe

tronul britanic sau l-au manevrat din culise. ~n rea-

litate, germanii se deosebesc radical de britanici,

neexistând diferen]\ mai mare `ntre dou\ na]iuni.

S\ lu\m cel mai evident exemplu: identitatea

na]ional\ britanic\ s-a `ntemeiat undeva, `n pe-

rioada invaziei romane [i, `n pofida unor ezit\ri

`ntâmpl\toare, de atunci nimeni nu a mai sim]it

nevoia s\-[i pun\ `ntreb\ri. Germania, pe de alt\

parte, a devenit na]iune `n anii 1870, când a fost

cucerit\ din interior, de Bismarck, Cancelarul de

Fier al Prusiei. Mai to]i germanii pun ̀ n continuare

mare pre] pe loialitatea regional\ [i, chiar [i ̀ n pre-

zent, calitatea de a fi german este plasat\ pe un

biet loc trei, ei declarându-se, spre exemplu, `n

pri mul rând [vabi [i `n al doilea, europeni.


Francezii ̀ i privesc pe germani cu ne`ncredere

[i cu oarecare aversiune, `ncercând s\-i ]in\ la

res pect printr-o strâns\ prietenie. Italienii sunt

con sterna]i de capacitatea germanilor de a re-

zolva totul f\r\ s\ mituiasc\ pe nimeni, dar `i

consider\ complet lipsi]i de stil.

Pentru austrieci, germanii buni sunt cei afla]i

cât mai departe, preferabil dincolo de Atlantic,

sau chiar [i mai departe. Recunoscând c\ exist\

o afinitate cultural\ `ntre Viena [i Berlin, con si-

der\ c\ nu exist\ nicio leg\tur\ cu vecinii lor

apropia]i, bavarezii.

Elve]ienii apreciaz\ c\ germanii au, ̀ n general,

o atitudine corect\, dar ar fi preferabil s\ se mai

str\duiasc\ (`n Elve]ia ai putea fi amendat pen-

tru c\ ]i-ai pus gunoiul `ntr-un sac de plastic de

culoare nepotrivit\, `n Germania, `n schimb, e[ti

penalizat doar dac\ nu folose[ti un sac de plastic).

C U M ~ I V | D E I P E A L } I I

Germanii ̀ i ador\, ̀ n general, pe britanici, sufe-

rind `n trecut din cauza iubirii lor ne`mp\rt\[ite.

Marea Britanie era modelul absolut, prin realiz\rile


ei uimitoare `n domeniul politic, social, indus-

trial [i tehnologic. Germanii `i consider\ pe en-

glezi foarte simpatici [i ̀ n bun\ m\sur\ inofensivi.

Aproape ca ni[te germani.

~i admir\ pe americani pentru pragmatismul

lor comod (negerman) [i `i antipatizeaz\ pentru

superficialitate (negerman\). Pentru germani,

Statele Unite sunt directorul [colii na]iunilor,

motiv pentru care le acord\ respectul cuvenit,

dar nu mereu [i afec]iune. Germanii cred cu t\rie

`n autoritate. „Dac\ [tii s\ ascul]i, `nseamn\ c\

[tii s\ fii st\pân“, spune una dintre zicalele lor.

~ntre germani [i italieni exist\ o strâns\ `n]e -

legere, ei având `n comun numeroase eveni-

mente istorice. Urmare a r\zboaielor, a invaziilor

[i a altor forme de turism, au dezvoltat o priete-

nie profund\ [i durabil\. Comorile de art\ ita-

liene, mâncarea [i plajele sunt apreciate f\r\

rezerve. Italia [i Germania mai sunt legate [i de

faptul c\ [i-au dobândit statutul na]ional `n se-

colul al XIX-lea [i `nc\ nu sunt pe deplin con-

vinse c\ a fost un lucru bun.

Francezii sunt admira]i pentru civiliza]ia so-

fisticat\ [i deplân[i pentru cultura lor inferioar\.

Galicii au spirit mai `nalt, dar germanii au suflet


mai profund. ~n ciuda acestui fapt, francofilia este

foarte r\spândit\ printre germani, mai ales ̀ n rân-

dul celor de lâng\ grani]a comun\.

Ca un copil vis\tor, privind peste gard, ger-

manii invidiaz\ na]iunile mediteraneene pentru

atitudinea lor mai relaxat\, mo[tenirea cultu-

ral\ [i clima cald\. Dar numai atunci când sunt

`n concediu.

Singurul popor c\ruia germanii sunt dispu[i

s\-i recunoasc\ superioritatea incontestabil\ `n

ceea ce prive[te virtu]ile teutonice sunt elve ]i -

enii. Niciun german nu le va contesta supre ma -

]ia când este vorba despre ordine, punctualitate,

h\rnicie, cur\]enie [i meticulozitate. {i poate de

aceea nu s-au aflat niciodat\ ̀ n r\zboi cu elve]ienii.

C U M S E V | D E I P E E I

~n general vorbind, germanii se consider\

oameni mode[ti [i destul de obi[nui]i. D\-le

bere, Wurst, pu]in\ Gemütlichkeit (tihn\) [i un

alt german cu care s\ poat\ face politic\ sau s\

se plâng\ de problemele vie]ii [i se vor declara

mul]umi]i. Nu sunt lacomi, nu se a[teapt\ s\


primeasc\ nimic dac\ nu dau [i ei ceva `n

schimb, [i-[i pl\tesc facturile la timp. Un Volk

simplu, cinstit.

Le place s\ se considere romantici – nu dup\

tipicul mediteraneean, cu complimente me[ te -

[ugite [i ciupit de fund, ci dup\ modelul ge-

niului furtunos. ~n fiecare german se afl\ un

strop din Beethoven, pierdut, cu p\rul vâl voi

prin co drii, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfrun-

tând imposibilul pentru a exprima inexprima-

bilul. Iat\ Marele Suflet German, pentru care

este esen]ial s\ se manifeste pregnant ori de

câte ori vine vorba despre Art\, Sensibilitate [i

Adev\r. ~n definitiv, chiar dac\ nu sunt cu totul

inventatorii mi[c\rii romantice (de[i o cred cu

t\rie), germanii au `nzestrat-o, cel pu]in, cu nu-

meroase texte filozofice adecvat de `ntorto-

cheate [i pline de complica]ii.

Se apreciaz\ pe sine, considerându-se harnici,

meticulo[i, disciplina]i, temeinici [i metodici. {i

bine educa]i, pân\ `n profunzime. Contrar cre-

din]ei generale, germanii nu [tiu totul, ci doar

[tiu totul mai bine.


R E L A } I I S P E C I A L E

~nainte de anii nou\zeci, to]i vest-germanii

urm\reau cu pasiune ideea reunific\rii celor

dou\ Germanii. Cum s\ des\vâr[im, se `ntrebau

`n suflet [i `ntre ei, `mplinirea ca na]iune atât

timp cât marele Geist (spirit) german este divi-

zat de un zid din beton?

Cu to]ii erau de acord c\ reunificarea repre-

zint\ o necesitate istoric\. De partea cealalt\

(drüben), nu a existat niciodat\ un asemenea con-

sens, pentru c\ acolo cet\]enii [i-ar fi dorit bu-

nurile de larg consum ale vecinilor, având `ns\

`ndoieli despre via]a `ntr-o societate f\r\ anga-

jament ideologic. Acum, odat\ unificarea reali-

zat\, vest-germanii au [i ei `ndoielile lor.

To]i Wessies (fo[tii vest-germani) [tiu c\ to]i

Ossies (fo[tii est-germani) sunt lene[i [i se v\i -

c\resc. To]i Ossies [tiu c\ to]i Wessies sunt cinici

[i f\]arnici. {i a[a au fost mereu.

Costurile ciment\rii a dou\ na]iuni nu sunt

mici, mai ales când una dintre ele (folosind ter-

minologia agen]ilor imobiliari) „trebuie tratat\

cu aten]ie“ [i prezint\ multe „elemente de epoc\“

[i „tr\s\turi originale“. Pentru a face fa]\ situa]iei,


germanii au `nfiin]at Autoritatea de Proprietate

(Treuhand), care a devenit instantaneu cel mai

mare angajator din lume, ocupându-se de nou\

mii de firme, cu aproape dou\ milioane de hec-

tare de teren arabil [i o suprafa]\ comparabil\

de p\dure. Sarcina sa era s\ privatizeze cât mai

mult cu putin]\, iar restul s\ lichideze.

E inutil s\ mai spunem, dar activit\]ile des -

f\[urate de Treuhand au generat suspiciuni `n

rândul est-germanilor, care au avut senza]ia c\

bunurile lor economice fuseser\ scoase la mezat

la pre]uri de nimic, `n vreme ce ei erau trata]i ca

o popula]ie de mâna a doua. Tensiunea dintre

cele dou\ categorii de germani este palpabil\,

unii `ntrebându-se acum dac\, `n definitiv, reu-

nificarea a fost chiar o necesitate istoric\ [i dac\

nu cumva Zidul nu a fost coloana vertebral\ a

marelui Geist german, iar politicienii au fost prea

stupizi ca s\-[i dea seama.

Dup\ aproape dou\zeci de ani, reunificarea

[i-a pierdut din str\lucire. Majoritatea germani-

lor din Vest au sentimentul c\ Germania R\s\ -

ritean\ este o groap\ f\r\ fund, care le `nghite

banii. ~n acela[i timp, unii est-germani consi-

der\ stagnarea partea cea mai important\ a


produsului na]ional brut [i c\, departe de a se

afla `ntr-o faz\ de tranzi]ie, ]ara lor s-a `nscris

definitiv `n e[alonul secund.

De la Schimbare [i pân\ `n prezent, germanii

au tr\it `n Angst mai mult ca niciodat\, iar cerce-

tarea sufletului a c\p\tat propor]ii epice. A[a c\

s-au angajat [i mai puternic `n idealurile Comu-

nit\]ii Europene, care ofer\ stabilitate dezordi-

nii din interior. ~n secret, unii `[i doresc s\ nu se

fi implicat niciodat\ `n aceast\ aventur\ [i tân-

jesc dup\ zilele de demult, când via]a p\rea sim -

pl\ [i-]i cuno[teai foarte bine du[manii.

C U M L E - A R P L | C E A S | - I C O N S I D E R E A L } I I

Germanii `[i doresc cu ardoare s\ fie `n]ele[i

[i aprecia]i de ceilal]i, dar se mândresc `n tain\

c\ asta nu se va `ntâmpla niciodat\. La urma

urmei, cum ar putea cei din afar\ s\ `n]e leag\ un

popor atât de complex, de profund, de sensibil?

Ce pot s\ [tie despre lupta germanilor pentru

identitate [i despre spiritul german torturat, `n

c\utarea eliber\rii?


{i-ar dori s\ fie respecta]i pentru devotamen-

tul lor fa]\ de adev\r [i de cinste [i sunt surprin[i

c\ este uneori considerat lips\ de tact. Dar dac\

eu [tiu c\ nu e bine, nu e de datoria mea s\-]i

atrag aten]ia? Nu crezi c\ Adev\rul e mai im-

portant decât pref\c\toria? Ai prefera s\-]i spun

c\ m\ dau `n vânt dup\ c\ma[a sau dup\ haina

ta de sport oribil\? ~ns\ str\inii par s\ nu apre-

cieze asta.

Respingerea introspec]iei germane, pe motiv

c\ nu s-ar deosebi de contemplarea buricului,

este o dovad\ de superficialitate. Plângerile le-

gate de grosol\nia german\ arat\ totala lips\ de

`n]elegere. Germanii se consoleaz\ cu ideea c\

dedicarea unor cauze mai `nalte [i consecven]a

fa]\ de necesit\]ile eului interior `mping inevi-

tabil pe o cale gre[it\. Un bun german `[i poart\

Weltschmerz-ul (melancolia) la vedere [i nu se

simte deranjat când este gre[it `n]eles.

C a r a c t e r

I M P O R T A N } A D E A F I E R N S T H A F T 1

~n Germania, via]a e serioas\, la fel ca toate

celelalte lucruri. ~n afara Berlinului, nici m\car

umorul nu este considerat ceva de râs, iar dac\

]ii neap\rat s\ spui o glum\, trebuie s\ faci mai

`ntâi o cerere.

Germanii resping cu t\rie ceea ce este irele-

vant, frivol, accidental. Capacitatea de a face

descoperiri norocoase, din `ntâmplare, nu are

echivalent `n limba lor. Motivul: asemenea lu-

cruri nu sunt ernsthaft, serioase. Li se pare de ne-

conceput ([i de nedorit) ca o idee bun\ s\ vin\


1 Parafraz\ a titlului piesei lui G.B. Shaw, The Importanceof Being Earnest (n. tr.).

din senin sau din partea unei persoane lipsite de

calificarea adecvat\. ~n general vorbind, germa-

nii prefer\ s\ se lipseasc\ de o inven]ie inge-

nioas\, decât s\ recunoasc\ esen]a ̀ ntâmpl\ toare

[i haotic\ a creativit\]ii.

Via]a fiind ernsthaft, germanii respect\ re-

gulile. Schiller scria c\ „ascultarea este cea din-

tâi `ndatorire“, [i niciun german nu s-a `ndoit

vreodat\, `n perfect\ rezonan]\ cu sim]ul or-

dinii [i al datoriei care `i caracterizeaz\. Ger-

manii nu accept\ `n ruptul capului s\ `ncalce

vreo regul\, ceea ce le complic\ foarte mult

existen]a, deoarece, potrivit normelor, este in-

terzis tot ceea ce nu este permis, `n mod ex-

pres. Nu ai voie s\ fumezi, nu ai voie s\ calci

pe iarb\, numai dac\ faptul este confirmat de

un indicator.

Profesional, devotament fa]\ de seriozitate

`nseamn\ c\ nu se poate renun]a, la mijlocul

vie]ii, la o carier\ de contabil sau de inginer de

computere pentru cre[terea fluturilor ori pentru

aromaterapie. Altfel, se aplic\ eticheta de res-

pingere: u[uratic [i nestatornic.


stefan zeidenitz, ben barkow - ghidul xenofobului. germanii

Documents