statutul
TRANSCRIPT
S T A T U T U LComunei LECHINŢA
Art.1.- In conformitate cu prevederile art.38(1) litera “b” si art.46(1) din Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala si a Ordonantei nr.53 din 16 august 2002 privind Statutul cadru al comunei Lechinţa, aprobata prin Legea nr.96 din 26.03.2003, Consiliul local al comunei Lechinţa elaboreaza si aproba Statutul.
Art.2. – Statutul cuprinde urmatoarele norme:a) – Comuna Lechinţa este situata in partea de nord a Romaniei, intre paralelele 46
grade 47’ si 43 grade 37’ latitudine nordica si intre meridianele 23 grade 37’ si 25 grade 37’ longitudine estica fiind incadrata de comunele la nord comunele Şieu Măgheruş şi Şieu Odorhei la est comuna Galaţii Bistriţai , la sud comuna Sînmihaiu de Cîmpie , la vest comuna Matei şi Nuşeni având între aceste limite o suprafaţă de 13.326 ha.. Comuna este compusa din urmatoarele sate componente: Lechinţa reşedinţa de comună,Vermeş, Sîngeorzu Nou, Bungard, Tigău, Sîniacob şi Chiraleş distanţate faţa de centrul de comuna dupa cum urmează: Vermeş este unit cu Lechinţa prin construitea noului cartier de locuinţe – Strada Trandafirilor - , Sîngeorzu Nou 9 km, Bungard 11 km, Tigău 7 km, Sîniacob 7 km şi Chiraleş 9 km.
- suprafata intravilanului comunei este de 9.036.000 mp dupa cum urmeaza :Lechinţa 3.122.000 mp, Vermeş 933.000 mp, Sîngeorzu Nou 1.519.000 mp, Bungard 460.000 mp, Chiraleş 1.262.000 , mp.Ţigău 1.128.000 mp, şi Sîniacob 612.000 mp. si a teritoriului comunei este de 133.26 kmp .
- Comuna Lechinţa este persoana juridica de drept public avand un patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
- Comuna este strabatuta de la sud-vest la nord-vest de pâraul Valea Lechinţei, care se varsă în râul Şieu pe raza satului Chiraleş. In partea estică a comunei curge şi se varsă în valea Lechinţei pârâul Valea Dipşei care formeaza limita geografica dintre Campia Transilvaniei si zona subcarpatica interna din nord-estul bazinului transilvan, In relief predomina suprafetele monoclinale de pe axul diafirului si mai putin relieful fragmentat caracteristic Campiei Transilvaniei.
- Administrativ teritoriul comunei este asezat in partea de sud – vest a judetuluiBistrita-Nasaud fiind starbatut de două drumuri judetene care leaga resedinta judetului – municipiul Bistrita de judetul Mures. Comuna mai este strabatuta si de calea ferata normală pe traseul Bistriţa – Luduş , precum si o cale ferată îngustă Lechinţa – Tîrgu Mureş via Teaca, Band dar pe care în prezent nu mai circulă trenul fiind dezafectată.
Suprafata comunei are o forma alungita pe directia nord- vest si este de 133,26 km².- Satele Vermeş, Sîngeorzu Nou sunt legate de satul de resedinta printr-un drum
judetean (DJ 172 E) modernizat (asfaltat) . Satul Bungard in schimb mult mai izolat nefiind legat de resedinta decat printr-un drum comunal (DC 16) pietruit cu bune conditii de circulatie, Satul Chirale este legat de localitatea de reşedinţă a comunei prin drumuzl Judeţean (DJ 151), Satul Tigău parţial ( 6 km.) prin acelaşi D.J. 151 după care prin D.C. nr. 27-A, satul Sîniacob parţial (7 Km ) după care prin D.C. 27 A
- 2 -.
- Fata de resedinta judetului este situata la o distanta de 28 km iar fata de oraşul Beclean unde este Judecătoria, Parchetul, şi Cartea Funciară la care comuna Lechinţa este arondată la o distanţă de 27 km.
Din punct de vedere climatic se situeaza intr-un sector cu clima continental moderata, caracterizata prin ierni nu prea friguroase si veri relativ racoroase cu precipitatii care satisfac cerintele plantelor de cultura. Pozitia geografica a comunei favorizeaza dezvoltarea unei activitati agricole complexe: cultura cerealelor si legumicultura pe terenurile de şes şi pante mai domoale, cresterea animalelor pe dealurile mai inalte, precum si pomicultura şi viticultura pe versantii cu expozitie sudica si sud-estica.
Amplasarea comunei in zona de deal – câmpie , relieful si climatul favorabil, au conditionat popularea si aparitia unor localitati inca din cele mai vechi timpuri.
Descoperirile arheologice facute pe acest teritoriu ne permit sa afirmăm ca tinutul a fost locuit din vechime. S-au gasit topoare din piatra gaurite si ceramica din epoca neolitica
Cadrul natural şi bogatele resurse existente în zona comunei Lechinţa au oferit condiţii prielnice oamenilor pentru viaţă, câte au întemeiat aşezări stabile pe aceste meleaguri, încă din cele mai vechi timpuri.
Materialele arheologice din şcolile generale, colecţionate precum şi cele expuse la Muzeul Judeţean Bistriţa, datate în timp de către specialiştii de la Muzeul de Istorie din Cluj – Napoca, precum şi documente scrise despre localităţile comunei Lechinţa, dovedesc o intensă viaţă economico – socială încă din neolitic.
Localitatea Lechinţa : cel mai vechi document atestând comunitatea săsească dinLechinţa datează din anul 1335 când listele conscripţiei papale înregistrează un ,, Johannes Plebaus de Lekenche’’. Localitatea făcea parte în aceeastă perioadă din comitatul Dăbâca, moşia fiind împărţită între mai mulţi proprietari.
Un privilegiu acordat în anul 1361 negustorilor clujeni aminteşte de târgul Lechinţa, localitatea întreţinând o activă viaţă economică, în care acţionau mai mulţi meşteşugarişi negustori.
În anul 1439, regina Elisabeta a donat moşiile Lechinţa, Sîngeorzu, Tonciu şi Vermeşul voivodului Transilvaliei Dezso de Losoncz . In anul 1453 satul făcea parte din posesiunile lui Iancu de Hunedoara.
În anul 1472, Matei Corvin acordă dreptul de patronat al consiliului oraşului Bistriţa asupra Bisericii din Lechinţa.
Între 1554 şi 1565, în Lechinţa a activat ca paroh Christian Pomariu, umanist şi promotor al luterenismului în Transilvania, cel care în calitate de notar a organizat Arhivele oreşelor Bistriţa , Cluj şi Braşov.
În 1581, în urma înţelegerii dintre judele Bistriţei şi locuitorii din Lechinţa, s-a permis acestora din urmă practicarea următoarelor profesiuni de breaslă : croitoria, cizmăria, fierăria, ţesătoria, lăcătuşeria şi rotăritul cu obligaţia de a respecta statutele breslelor din oraş.
În anul 1634 , din cauza epidemiei de ciună, şi-au pierdut viaţa 200 de oameni în Lechinţa. În 1642 se înregistrau doar 8 gospodării, pentru ca la 1695 să existe 22 de gospodării şi 10 familii de locuitori temporari.
La 1800 se înregistrau în Lechinţa 3 târguri anuale.Conscripţia din 1733 înregistra la Lechinţa 24 de familii greco – catolice, lipsite însă de
biserică. Abia în 1897 a fost strămutată Biserica de lemn donată de comunitatea greco – catolică din Bistriţa.
- 3 –
Din punct de vedere demografic, localitatea a cunoscut o evoluţie ascendentă : - în 1786 erau 976 de suflete, 1850 se înregistrau 1584 locuitori, în anul 1900 se consemnau 376 de case cu 1989
locuitori, după primul război mondial se găseau 2355. Exodul populaţiei germene din 1944 duce la scăderea populaţiei după al doilea război mondial, în 1948, cu toată colonizarea atrasă, înregistrându-se doar 1944 locuitori, iar în 1966 erau 2321 persoane.
Localitatea Bungard : a cunoscut într-o etapă timpurie a evoluţiei ei o perioadă de locuire săsească, de unde şi denumirea Szasz – Bongard, Bungardul Săsesc, Baunigarten.
Prima menţiune documentară datează din anul 1331. Între 1333 – 1334 în registrele de dare papală apare un ,,Sacerdos de Pomeria’’.
În 1428 Bungardul apare ca sat iobăgesc. Un preot ortodox apare într-un document din anul 1661. Conscripţia lui Klein din 1733 înregistrează satul ca aşezare româneascâ cu 37 de familii şi un preot unit.
Biserica din lemn a fost construită conform inscripţiei în 1711. La 1900 satul cuprinde 111 case cu un număr de 456 de suflete, iar în preajma primului război mondial erau 104 case cu 473 locuitori din care 362 români, 23 maghiari, 7 saşi, 81 izraeliţi, armeni,ţigani.
Localitatea Chiraleş : s-a aflat din punct de vedere administrativ în comitatul Dăbâca. În ,,Chresta Hungarorum’’ se aminteşte lupta dintre regele Solomon şi pecenegii la 1068 desfăşurată la Chiraleş. De la această ştire şi până la primul act păstrat a trecut mai bine de două veacuri. În 1295 în actele episcopiei din Alba Iulia se aminteşte locul Kyrielje. Registrele de dijme papale consemnează în 1332 pe Albertus de Kyrelis cu o dare de doi grosi.
În 1456 regele Ladislau a donat moşia Chiraleşti domeniului Unguraşului. Conscripţia domeniului Unguraşului din 1553 înregistrează la Chiraleşti o moară cu 3 pietre. La 1589 Sigismund Bathori donează satul săsesc Chiraleşti lui Szabo Bohizs.
Războaiele şi ciuma din 1601 – 1603 au dus la decimarea populaţiei.În anul 1692 Chiraleştiul intră în stăpânirea familiei Bethlem.O biserică din lemn este ridicată în 1750 de către comunitatea greco – catolică din localitate.În 1808 groful Layoş Bethlem a ridicat pe dealul Cserhalom un castel în stil neoclasic,
amenajând în jur o grădină în care erau amplasate statui , chioşcuri, fântâni şi o replică în miniatură a turnului Eifel.
În 1848 şi apoi în 1857 castelul şi aşezarea au fost devastate de incendii.La 1880 se termină construcţia căii ferate Bistriţa – Luduş.În locul vechii bisericii degradate s-a ridicat în 1907 – 1908 noua biserică evanghelică.După datele oferite de recensăminte, se poate constata că la 1553 erau 26 de sesii adică vreo
150 locuitori. În urma dezastrelor provocate de trupele Basta, din 35 de gospodării mai rămân doar 6. În 1721 erau în Chiraleş 240 de locuitori.
La 1900 se înregistrau 1089 locuitori. Recensământul din 1970 consemna un număr de 708 locuitori. În perioada interbelică populaţia etnică arată astfel : 44,8 % saşi, 43,1 % români, 7,5 % ţigani, 3,7 % unguri, 0,8 % evrei.
Localitatea Sîniacob : prima menţiune documentară a satului datează din anul 1332, când în registrele de dijme papale este menţionat preotul Bernardus.
Un incendiu a distrus satul în 1862 când au fost mistuite de flăcări toate casele inclusiv biserica.
Biserica evanghelică a fost ridicată în 1870 – 1879 cu sprijinul Asociaţiei Gustav Adolf, de către meşterul Adleff din Bistriţa.
La începutul secoilului al XVIII lea localitatea avea 251 locuitori pentru ca la sfârşitul aceluiaşi secol să atingă 484 locuitori. La 1900 în sat trăiau 142 de români, 284 saşi şi 27 evrei. În 1944 populaţia săsească s-a retras odată cu frontul, puţini revenind ulterior în localitate.
- 4 -
Localitatea Sîngeorzu Nou : localitatea este amintită documentar în 1317 în socotelile lui Rufin de Cirinic, unde preotul din localitate apare cu o dare papală de 10 mărci de argint.
În 1332 este amintit preotul Johannes de Sîngeorz.Sat de colonizare săsească, Sîngeorzu a făcut parte din districtul săsesc al Bistriţei, chiar
dacă în anumite perioade moşia a făcut obiectul unor donaţii către diverşi nobili. Un document din 1488 aminteşte o dijmă bisericească de 13 mărci de arginţi.
În 1523 satul era scutit de dări pe timp de 3 ani, fapt care arată situaţia dificilă prin care trecea localitatea.
Un incendiu de proporţii a distrus în anul 1552 cea mai mare parte a satului. Bistriţenii donează pentru reconstrucţie un ajutor de 12 galbeni de aur. În anul 1641 în sat erau 12 gospodării.
În anul 1781 turnul bisericii, casa parohială şi încă 60 de case au fost mistuite de un incendiu .În 1733 se înregistrau în localitate 14 familii de români. La 1900 erau 1200 de saşi, 75 români
şi 8 evrei. După al doilea război mondial comunitatea germană s-a dispersat, cei care s-au întors au găsit casele ocupate de către familiile colonizate , încât în 1953 se consemnau nu mai puţin de 8 familii adăpostite în casa parohială.
Localitatea Ţigău : cea mai timpurie ştire documentară despre acest sat ne este transmisă prin actul de donaţie prin care, la 1243 Bela al 4- lea acordă moşia Ţigău ( Czegotelko) greavilor Hermann şi Lenting.
În 1332 registrele dijmelor papale înregistrează pe ,, Paulus Sacerdos de Chegey’’ cu o dare de 18 dinari.
În 1433 moşia a intrat în posesia lui Gyorgyfolvi Henke Balasz şi Forrai Imre , în anul 1436 mai apare şi Zalahazi Istvan şi Bakoy Zigismund .
Un document din 1505 aminteşte că nobilul Thoma Zalai care deţinea pe moşia Ţigău o casă de piatră şi o curie nobiliară .
La 1700 satul cuprindea 14 familii iobăgeşti şi 7 săraci, care locuiau în 14 case ; în 1721 erau 14 iobagi, 6 jeleri, 7 vagabonzi şi 2 nobili.
Conscripţia din 1750 înregistra 24 familii de iobagi cu 14 sesii care trăiau în 20 de case , o văduvă de iobag cu sesie întreagă şi casă, 17 familii de jeleri în 14,75 sesii în 17 case, 14 săraci pe 14 sesii şi 12 case, 9 vagabonzi şi 7 văduve fără sesii şi 5 ţigani care nu au nimic.
În 1857 erau în sat 448 locuitori în 90 de case, din care 177 greco – catolici, 7 ortodocşi, 242 reformaţi,22 evrei şi 1 romano – catolic.
La şfârşitul secolului al XIX –lea satul cuprindea 96 gospodării în care vieţuiau 180 români, 304 maghiari, 1 sas şi 14 evrei.
După primul război mondial se înregistrează 169 români şi 411 maghiari, iar recensământul din 1930 consemna 115 români şi 380 maghiari. Ultimul recensământ constată o comunitate formată din 386 maghiari şi 70 români.
Localitatea Vermeş : Satul a făcut parte din comitatul Dăbâca , fiind întemeiat de un grup de colonişti sosiţi în a doua jumătate a secolului al XIII lea din Saxonia .
Prima ştire documentară datează din anul 1332, când în registrele de dijme papale este amintit preotul Iacob din Vermeş.
Localitatea aparţinea, alături de alte sate din zonă de decanatul de Chiraleşti, iar administrativ era situată în comitatul Dăbâca, fiind între proprietăţile reginei care le dăruieşte unor nobili. În 1439 satul este donat voivodului Transilvaniei, la 1526 era acordat lui Franz Apafi, la 1527 donaţia este transferată către Paul Podowynya, iar ulterior lui Francisc Apafi.
În 1557 un incendiu devastează satul. În urma războaielor şi a ciumei din 1602 – 1604, satul este pustiit încât în 1624 şi 1633 principele scuteşte localitatea de dări. Cu toate acestea, în 1642 satul este înregistrat ca deşert de locuitori, iar în 1695 din 8 case înregistrate 4 erau pustii.
- 5 -
În 1733 conscripţia înregistra o localitate cu populaţie mixtă, din care 13 familii de români. După înfiinţarea Regimentului românesc de graniţă, românii din Vermeş au fost strămutaţi în Ragla.
În i854 un incendiu a distrus 73 de case , biserica şi şcoala.La începutul secolului XX în localitate se înregistrau un număr de 179 de case cu 818
locuitori.Pe teritoriul comunei Lechinţa există dovezi grăitoare că, după înfrângerea Daciei băştinaşii
nu au fost expulzaţi sau nimiciţi, cum tendenţios au sugerat şi susţinut unii istorici străini, fiind întemeiată o nouă aşezare daco – romană în perimetrul satului Bungard. Însă popoarele migratoare care nu au ocolit Câmpia Transilvaniei, au perturbat viaţa economico – socială a băştinaşilor , iar convieţuirea temporară cu aceştia este atestată arheologic.
Dezvoltarea economico – socială precum şi diferenţierea socială în rândul obştilor săteşti au dus la dezvoltarea în această perioadă a unor formaţiuni statale atestate în documentele vremii ( voivodatul lui Gelu , amintit în Cronica lui Anonimus). După cum este cunoscut , începând cu a doua jumătate a secolului al XI –lea nobilimea maghiară cu regii arpadieni în frunte, au început cotropirea Transilvaniei, ocupând treptat pământurile cele mai bune din nordul şi estul Transilvaniei. Câmpia Transilvaliei a fost ocolită însă, datorită terenului intens fragmentat şi a lipsei unor resurse mai importante, rămânând tot timpul o arie în care s-au păstrat vechile relaţi social – economice, politice, culturale şi instituţiile româneşti.
Relieful : ca rezultat al interacţiunii dintre factorii interni şi externi ai pământului, relieful comunei lechinţa se caracterizează printr-un complex de dealuri, cu altitudini cuprinse între 450 – 550 m, despărţite de văile pârâielor Lechinţa şi Dipşa, realizând două suprafeţe de nivelare : 1. nivelul de sub 300 – 350 m, reprezentat de interfluvii , dispuse perpendicular pe axa văilor principale, aceste suprafeţe făcând domeniul culturilor agricole din comună. 2.- nivelul de 400 – 500 m este cel mai bine evidenţiat pe interfluviile înguste, de regulă asimetrice ce străjuiesc cursurile Lechinţei şi Dipşei.
Pe cursul comunei distingem trei tipuri de relief :- sculpturalo – structural ( rezultat al acţiunii dintre structură şi formă, + acţiunea distructivă a
agenţilor externi pe pantele sudice şi sud – vestice ale dealurilor Caprelor, Iepurelui, Lampaş, Ştiolna şi Fizeş, pe care există alunecări de teren deosebit de variate.
- sculptural ( se întâlneşte pe tot restul versanţilor şi culmile interfluviale) - de acumulare care este foarte tânăr ( de origine pleistorian – cuaternar).
Clima: Comuna Lechinţa se află într-o zonă de climat temperat – continentală moderată, cu influienţe preponderent din partea vestică, ceea ce face ca amplitudinile termice diurne şi anuale să fie mai scăzute decât în estul ţării la aceeaşi altitudine.
Iarna există o circulaţie a maselor de aer polar – maritim sau polar – arctic din partea nord – vestică, care pătrund în podişul Transilvaliei prin sectorul de mai jos al Podişului Someşan, determinând precipitaţii uneori destul de abundente sub formă de ploaie cât şi de ninsoare.
In timpul verii se resimt influienţele maselor de aer temperat – maritim din sud vestul continentului Europa, ca urmare a intensificării activităţii anticiclonului Azorelor.
Teritoriul comunei este cuprins între izoterma de 8,2 grade Celsius la nord şi izoterma de 8,5 grade , s-a afirmat că temperatura medie anuală este de 8,3 grade Celsius.
Ceaţa şi bruma sunt şi ele caracteristice acestei zone. De asemenea vânturile au un caracter destul de variat, în ceea ce priveşte direcţia, intensitatea şi frecvenţa lor de manifestare. In timpul verii şi primăverii vânturile sunt mai intense, acest fenomen fiind numit de către localnici ,,Clujan’’.
- 6 -
Populaţia comunei:
1.- Total locuitori : 6.036 din care : bărbaţi 2.901, femei 32352.- Populaţia pe nationalitati : - români – 4473- maghiari – 546- rromi - 1011- germani - 13- ucraineni 4- alte naţionalităţi - 5
3.- Populaţia după religie : - ortodoxă - 5162
- romano catolici 14 - greco catolici 30 - reformată 415 - penticostală 257
- baptistă 84 - alte categorii 82
4.- Numărul de gospodării : 1.793Denumirea localităţii de reşedinţă LECHINŢAIn conformitate cu prevederile Legii nr. 215 / 2001 privind administraţia publică locală cu
modificările şi completările ulterioare : Administraţia publică locală în unităţile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiile :
- 1.-autonomie locală- 2.-descentralizarea serviciilor publice- 3.-eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale- 4.- legalităţii şi consultării cetăţenilor în problemele de interes local
Autonomia locala – priveste organizarea si functionarea administratiei publice locale si se
intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si gestiona, in numele si in interesul colectivitatiilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Prin colectivitatea locala se intelege totalitatea locuitorilor din comuna Lechinţa .
Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pa baza si in limitele prevazute de lege.
a) – autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomialocala in comuna sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative si primarul ca autoritati executive.
Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de lege (art.21(1) dinLegea nr.215/2001, privind administratia publica locala).
Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comuna in conditiile legii.
Atributiile Consiliului local(art. 38 (1) din Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala)
ATRIBUTIILE CONSILIULUI LOCAL(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate
problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.
- 7 -
(2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale:a) alege din randul consilierilor viceprimarul, dupa caz; stabileste, in limitele
normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;b) aproba statutul comunei Lechinţa , precum si regulamentul de organizare si
functionare a consiliului;c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legii;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizarea rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul defunctii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
f) administraeza domeniul public si domeniul privat al comunei Lechinţa;g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a comunei, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietateprivata a comunei Lechinţa, dupa caz in conditiile legii;
i) infinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de intereslocal; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie cu respectarea criteriilor generale stabilite de lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local, numeste si elibereaza din functie in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local;exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la sociatatile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotaraste asupra priovatizarii acestor societatii comerciale; numeste si elibereaza din functie, in conditiilr legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare ateritoriului si urbanism ale comunei Lechinţa, stabilind mijloace materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologoce periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru constituirea, intretinerea si moderni-zarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatie de interes local;
- 8 -
m) aproba in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economicepentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare,necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport. Apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, in localitatiule cu medici sau cu personal sanitar un numar
insuficient, acordarea de stimulente in natura si bani, precum si alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportivesi de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitateagardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, inscopul,cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asiguraprotectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri dedistractie, baza sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si deobiective de interes public local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlulde cetatean de onoare al comunei Lechinţa ;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridiceromane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei Lechinţa cu unitati administrativ teritoriale similare din alte tari;
y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promavarii unor interese comune;
- 9 –
z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii.
(3) Consiliul local exercita si alte atributii stabilite de lege.
Atributiile primarului
.- (1) Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza.
(2)Primerul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii. .- (1) Primarul reprezinta comuna Lechinţa în reletiile cu alte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.
(2) Semnul dinstinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei.(3) Esarfa va fi purtata in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la
celebrarea casatoriilor..- Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a
prevederiilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin
pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;
b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in careapreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire laproblemele de interes deosebit. Pa baza hotararii consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate este necesar, informari privind stareaeconomica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;
e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de inchidere a exercitiului bugetar si lesupune spre aprobare consiliului local;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si
comunica de indata consiliului local cele constatate;h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiina obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei,gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii;
j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelorcontractuale;
k) ia masuri prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;
- 10 –
l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altormanifestari publice ce contravin ordinelor de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse invanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, inconditiile legii;
o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spreaprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;
p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei,
instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;r) exercita control asupra activitatiilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de
distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestoras) conduce serviciile publice locale; asigura funcţionarea serviciilor de stare civila si de
autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;ş) indeplineste functia de ofiter de stare civila;t)emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;ţ)propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de
functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;
u)numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu despecialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local;
v)răspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public sidomeniului privat al comunei; x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel,pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei Lechinţa, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
(2) Primarul indeplinesta si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative,precum si de insarcinarile date de consiliul local.
In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative din actele normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege, primarul actioneaza si ca reprezentant al statului in comuna Lechinţa.
In aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, in conbditiile legii, concursul sefiilor serviciilor publice descentralizateale ministerelor. Si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ teritoriale daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.
Primarul delega viceprimarului prin dispozitie emisa in cel mult 30 de zile de la validare exercitarea atributiilor ce ii revin potrivit art.68 alin.(1) lit. j), m), p), r), v), x), si y).
Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit legii.
- 11 -
Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al ststului, potrivit art 69, cu exceptia celor de ofiter de stare civila, precum si cele prevazute la art.68 dil Legea nr.215/2001 alin.(1) lit. a), f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.
In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostiinta publiuca sau dupa ce au fost communicate persoanelor interesate, dupa caz.
Consiliul local al comunei Lechinţa este format din 15 consilieri dupa cum urmeaza:
Nr.Crt. Numele si
prenumeleFunctia
Unitatea –administrativ teritoriala
Formatiunea din care face parte Obs.
1. Săsărman Ilie Consilier CL Lechinţa PSD2. Boroş Marcela Consilier CL Lechinţa PSD3. Cicedea George Consilier CL Lechinţa PSD4. Filipaş Cornel Consilier CL Lechinţa PSD5. Ursan Iuliu Consilier CL Lechinţa PNL6. Văcar Emil – Miluţ Consilier CL Lechinţa PNL7. Moraru Marian Consilier CL Lechinţa PNL8. Suciu Andrei Consilier CL Lechinţa PD
9. Moldovan Maria Consilier CL Lechinţa PD10. Gherman Alexandru
– DanielConsilier CL Lechinţa PD
11. Lăcătuş Emil Consilier CL Lechinţa PRSD12. Lăcătuş Petre Consilier CL Lechinţa PRSD13. Vereş Alexandru Consilier CL Lechinţa UDMR14 Tătar Vasile-Marcel Consilier CL Lechinţa PUR15 Rostaş Petre Consilier CL Lechinţa PNG
Sediul Consiliului Local al comunei Lechinţa este in satul de resedinta si se afla lpe strada Independenţei la nr. nr.509.
Anul constituirii primului Consiliu Local a fost 1992 si anul constituirii actualului Consiliu Local 2004. b) - In cadrul comunei Lechinţa functioneaza urmatoarele institutii sociale si culturale
dupa cum urmeaza :Reteaua de invatamant cuprinde un numar de 7 gradinite din care una cu
program prelungit în Lechinţa care asigura pregatirea in procent de 95 % a copiilor de varsta prescolara si un numar de 5 scoli generale şi Grupul Şcolar Lechinţa unde funcţionează învăţământ primar, gimnazial liceal şi profesional.
Unitatile de invatamant sunt deservite de 69 cadre didactice in majoritatecu pregatire de specialitate, care asigura educarea si instruirea in cele mai bune cinditii a tuturor copiilor de varsta scolara. Dotarea cu mobilier si material didactic este buna astfel incat in comuna Lechinţa sa se poata desfasura un invatamant de cea mai buna calitate.
1. Date generale- unităţi şcolare …………………...…13- populaţie şcolară………………..1134- copii în grădiniţe…………………..282- elevi……………………………...…862- personal didactic…………………....69
- 12 -
2. Forme de învăţământa) preşcolar : - grădiniţe de copii …………………7- copii înscrişi ………………….. 272- personal didactic…………………12b) primar şi gimnazial :- şcoli……………………….6- elevi………………761- personal didactic ………47c) liceal : - licee……………….1- elevi ………50- personal didactic …………….8d) profesional: - şcoli……………….1- elevi……………51- personal didactic…………7
AGRICULTURA SI SILVICULTURA Agricultura este ramura de baza a economiei comunei, avand conditii generale prielnice pentru dezvoltarea viitoare. Comuna fiind asezata pe vaile Lechinţei şi Dipşei dispune de
suficiente terenuri orizontale sau cu panta domoala, de fertilitate mijlocie, precum si de conditii naturale favorabile participarii unei agriculturi diversificate. In cadrul terenului agricol de 10.049 ha arabilul detine suprafata de 4.415 ha, adica 44 % din suprafata agricola. Cele mai extinse suprafete sint raspandite in zona de lunca si pe terasele văii Lechinţei şi a Dipşei precum si pe versantele mai domoale ale vailor sus amintite, cea ce face ca terenul sa se preteze la mecanizare in procent de 70 %.
1. – Fond funciar- suprafata totala a fondului funciar 13.326 ha din care :- arabil 4.415 ha- pasuni 3.746 ha - fanete 1.328 ha - vii 316 ha - livezi 244 ha
-paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera :- păduri total 1177 ha ;
- proprietate comunala 1116,88 ha - proprietatea populatiei 56,26 ha
- ape si balti – 157 ha - alte suprafeţe - 312 ha2. – Parcul de tractoare si masini agricole(agromecuri si particulari ) :- tractoare 75- semanatori 31- combine de recoltat cereale 20- combine de recoltat porumb -- suprafata agricola ce revine pentru un tractor = 58,87 ha 3. – Specialisti agricoli :- cu studii superioare 16;- cu studii medii 25 ;
- 13 –4. – Numarul animalelor :- bovine 1.955 - porcine 1.575 - ovine 3.375 - caprine 651 - cabaline 330 - pasari 19.656- familii de albine 1655. – Aplicarea Legilor fondului funciar :- nr. asociatiilor agricole 1- nr. SC agricole cu capital de stat 1
INDUSTRIA 1. – Numarul agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat din care :
- regii autonome -- societati comerciale 14
2. – Numarul agentilor economici cu capital privat 463. - Numarul agentilor economici pe principalele ramuri :
- combustibil- metalurgie feroasa si neferoasa -- combustibil de masini 1- chimice -
- materiale de constructie 3- exploatarea si prelucrarea lemnului 4- pielarie, blanarie, incaltaminte -- alimentara 12- alte ramuri 26
4. – Numarul mediu de salariaţi din care : 667- agricultură, silvicultură ………………………….98- comerţ cu ridicata şi amănuntul…………………72- industrie prelucrătoare……………………………41- administraţie publică………………………………41- învăţământ………………………………………….94- sănătate şi asistenţă socială………………………32- construcţii…………………………………………...16- energie electrică, termică, gaze şi apă ………….45- transporturi , telecomunicaţii…………………….39- industrie extractivă………………………………….2
INVESTITIILE
1. – Investitii de stat realizate pe ramuri de economie nationala în 2004 :TOTAL INVESTITII 1- industrie -- constructii -- agricultura -- silvicultura -- transporturi -- telecomunicatii -- gospodarire comunala si locativa -- invatamant , cultura si arta 1 sală de sport
- 14 –
- administratie -- alte ramuri -
2. – Locuinte date in folosinta pe surse de finantare :Total -din care:- din fondurile statului -- construite de populatie cu forte proprii – 7 locuinţe
TRANSPORTURILE SI TELECOMUNICATIILE In cenrtul de comuna exista o centrala telefonica digitala ce stabilesc legaturi rapide cu
toate localitatile din tara si strainatate. Cei 8 salariati de la Of asigura distribuirea presei si a corespondentei, plata pensiilor si alte servicii catre populatie. 1. - Drumuri publice Total (km) 85din care :
- drumuri judetene si comunale 56 din care :- modernizate…………………………..34
2. – Unitati PTTR 1- abonamente telefon 520
din care :- in mediul rural 520
3. – Serviciile publice existente in comuna cu precizarea obiectivului de activitate , eventual a razei de activitate teritoriala in care actioneaza , sunt :
I.Comertul interior , prestarile de servicii : Reteaua comerciala cuprinde toate dotarile destinate pentru o buna deservire a
populatiei cu diferite marfuri si produse. Volumul desfacerii marfurilor este destul de substantial, la care se mai adauga un mare volum de marfuri comercializate de tarani si diversi intreprinzatori particulari in targurile saptamanale organizate joia.4. –Unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica :
- de stat -- cooperatiste 4- particulare 16- magazine alimentare 2- magazine universale 6
5. unitati de alimentatie publica :- restaurante 1- bufete – baruri 16- cofetarii 1
6. chioscuri :- alimentare 6- nealimentare -- alimentatie publica 1
7. - Numarul unitatilor de prestari servicii de stat si particulare :- cu capital industrial -- in constructii 2- cazare turism -- frizerie , coafura 1- ocrotirea sanatatii 1
- 15 –
- transport -- gospodarire comunala si locativa 1
8. – Unitati de cazare turistica :Nu se poate vorbi de o activitate turistica organizata, desi caile de acces si unele
puncte de atractie ar putea conduce la acesta. Amintim dintre acestea : popasul de la Vermeş.- hoteluri -- hanuri -- cabane -- popasuri 1- case de odihna -- tabere de elevi -
GOSPODARIRE COMUNALA
1. – Apa potabila , nr. De sate aimentate cu apa 3- lungimea retelei …………………..15 km
2. – Gaze , nr. de sate in care se distribuie : 6- lungimea retele…………..….. 36 km
CANALIZARE PUBLICA
- sate cu instalatie de canal …………..1 în sistem local cu fose septice - lungimea retelei de canal……………560 ml.
STRAZI SI SPATII VERZI
- lungimea strazilor……………………..43,650 kmdin care modernizate…………………. 515,500 km- suprafata spatiilor verzi……………… 89.649 mp
COOPERATIVA DE CREDIT
- 1 unitate deservita de 3 persoane
C. E . C
- 1 unitate deservit de 1 persoana-Art.3. - Se stabilesc criteriile potrivit carora se poate acorda unei persoane cu o
contributie deosebita pe plan politic , economic , social si cultural sau altor persoane importante pentru localitate , titlul de “CETĂŢEAN DE ONOARE” , drepturile de care se bucura aceste persoane , precum si conditiile de predare sau retragere a acestei calitati .
Criteriile de atribuire a titlului sunt :- titluri stiintifice ;- merite deosebite pe linia culturii , invatamant , sanatate ;- contributii la redresarea pe plan national si international al localitatii , sprijin
material deosebit si moral al locuitorilor , etc.Art.4. – Cetatenii comunei au dreptul de a participa , prin modalitatile prevazute
de lege la viata politica , economica , sociala si cultural sportiva a comunei Lechinţa.- 16 -
Art.5. – Cetatenii comunei pot fi consultati prin referendum , cu privire la problemele de interes deosebit potrivit Legii nr.215/2001 , privind administratia publica locala (art.68, lit. “c”).
Consultarea cetatenilor se poate face si prin adunari cetatenesti populare-publice , conform legii susmentionate , organizate pe sate.
Art.6. – Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se face de catre primar sau Consiliul local conform art.68 lit.”c” siart.38(3) din Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala.
Convocarea se face prin aducere la cunostiinta publica a scopului . a datei si locul unde urmeaza sa se tina adunarea.
Problemele ce urmeaza a se dezbate : legate de pasunat, taxa pasunat, introducerea gazului metan, paza de camp, legislatie, legile fondului funciar, taxe locale si speciale si Legea 50 in constructii –
Adunarea cetateneasca este valabil constituita in prezenta majoritatii reprezentantilor familiilor si adopta propuneri cu majoritatea celor prezenti.
Propunerile se consemneaza intr-un proces verbal si se inainteaza primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local in prima sedinta, in vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare si de finantare, daca este cazul.
Solutia adoptata de consiliul local se aduce la cunostinta publica prin grija secretaru- lui unităţii administrativ - teritoriale.
Art.7. Patrimoniul comunei este alcatuit din bunuri mobile si imobile aflate in proprietatea publica si in proprietatea privata a comunei Lechinţa , precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.
Bunurile care apartin comunei Lechinţa sunt supuse inventarierii anuale .Art. 8. – Bunurile aflate in proprietatea publica, si in proprietatea privata a comunei
Lechinţa pot fi date in administrare regiilor autoneme si institutiilor publice, pot fi concesionata ori inchiriate in conditiile legii sau pot fi atribuite in folosinta gratuita pe termen limitat persoanelor juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice
Consiliul local hotarăşte cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor aflate in proprietatea privata a comunei in conditiile legii. – vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, potrivit prevederilor legale.
Art.9. – Realizarea cooperarii sau asocierii cu prsoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti partreneri sociali, in vederea finalizarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, sau proiecte de interes public local, precum si de stabilire a unor relatii de pertanariat cu comuna similare din alte tari se vor efectua potrivit prevederilor legale.
Art.10.- Comuna Lechinţa nu coopereaza si nu este asociata cu alte comune din tarasau strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale in vederea promovarii unor interese comune.
Art.11. – Se stabilesc, in conditiile legii, insemnele specifice localitatiisi modalitatilor de utilizare a acestora.
Art.12. – Prin hotarare a consiliului local in conformitate cu legile in vigoare seatribuie si schimba denumirea strazilor, piete si obiective de interes public local.
Art.13.- Statutul a fost adoptat dupa procedura stabilita in Regulamentul defunctionare a Consiliului local prin Hotararea nr. 8 din 22 februarie 2005.
- 17 -
I N V E N T A R U Lbunurilor care apartin domeniul public al comunei Lechinţa TOTAL COMUNA LECHINŢA
Nr.crt Cod de clasificare
Denumirea imobilului Suprefeta
0 1 2 31. 1.6.2. Camine culturale = 6 Sc. = 1611 mp
Imobil unde functioneaza gradinitaNr. 2 Lechinta
Sc. = 274 mp
2. 1.6.4. Sediul primariei Sc. = 976 mpTeren aferent Sc. = 900 mp
3. 1.6.2.1. Dispensar Uman Sc. = 214 mp4. 1.6.6. Remiza PSI Sc. = 104 mp5. Depozite deseuri menajere Sc. = 600 mp6. 1.6.2. Monumentul eroilor = 2 Sc.= 159 mp7. 1.6.2. Terenuri de fotbal = 5 S = 50.000 mp8. 1.5.3. Targul de animale si piata S = 8073 mp
9. 2.21.2. Jgheaburi pe păşuni Buc. 7810. 1.3.17.2. Poduri si punti din beton S = 610 mp11. 1.3.7.1. Uliţe si drumuri de câmp S = 64 km12. 1.3.7.3. Trotuare S = 31.460 mp13. 6.4. Parcuri = 1 Lechinta S = 1660 mp14. 6.4. Păşuni comunale S = 1756 ha15 6.4 Spatii Verzi S = 89.649 mp16 1.3.12. Statie autobuz SC= 15 mp17 1.6.2. Baza Sportiva ,,Unirea,, Lechinta S= 14.924 mp18 1.6.2. Cladire Spital Lechinta SC= 966 mp 19 1.3.7.2. Parcare Lechinta S= 530 mp20 1.3.7.1. Drum Comunal DC 16 L = 13,1 km21 1.3.7.1. Drum Comunal DC 27/A L = 9,0 km22 1.3.7.1 Strazi cu imbracaminte din pământ
şi piatrăL = 26.215 ml
23 1.3.17.2. Podeţe din beton Buc.= 8724 1.3.17.1 Poduri şi punţi din lemn Sc = 8225. 6..24.3 Autospecială PSI Buc - 126. 1.8.11. Rezervor ănmagazinare apă Buc. - 127. 2.24.3.1. Sirenă electrică Protecşie civilă Buc. - 128. 6.1.3. Fond de carte Biblioteca comunală Volume – 9.272
- 18 -
29. 1.6.2. Sală de Sport Lechinţa Buc.- 1.30 1.8.6 Reţea apă stradală L= 6.740 ml31 1.6.2 Clădiri Şcoli total comună Nr. = 1032. 1.6.2 Clădiri Grădiniţe de copii Nr. = 4
Presedinte de sedinta, Văcar Emil - Miluţ