statuia lui mihail kogălniceanu din piatra neamţ

of 19/19
MUZEUL NAŢIONAL Vol. XXIX 2017 FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGĂLNICEANU DIN URBEA PIATRA FORMES DE MÉMOIRE. LA STATUE DE MIHAIL KOGĂLNICEANU DE LA VILLE DE PIATRA Mihaela-Cristina Verzea Résumé La commémoration du 200 ème anniversaire de la naissance de Mihail Kogălniceanu nous offre l’occasion d’évoquer ses liaisons avec la région du Neamţ. En guise de reconnaissance envers le principal collaborateur du prince Al. I. Cuza, les habitants de la ville de Piatra Neamţ font ériger une statue de lui en 1913, l'œuvre du sculpteur polonais Wladimir Hegel. L’histoire de ce monument public est tissée avec la présentation des transformations édilitaires de la ville bordée par la rivière Bistriţa. En même temps sont présentées les activités en qualité d’avocat et homme d’affaires de Mihail Kogălniceanu à Tg. Neamţ. Mots clés: Mihail Kogălniceanu, Wladimir Hegel, la famille Leon et Lucia Bogdan, la Monastère Neamț, la fabrique du feutre de Blebea. Omagierea în spaţiul public nemţean a marelui om de stat, la început de secol XX, prin ridicarea unui monument, poate părea un act de absolută normalitate într-o societate care evoluase şi în privinţa cosmetizării structurii urbane. De la apariţia primei statui de for public, reprezentându-l pe spătarul Mihail Cantacuzino, operă a sculptorului Karl Storck, trecuse aproape jumătate de veac, perioadă în care cinstirea memoriei unor personalităţi marcante ale istoriei României devenea posibilă graţie prefacerilor politice majore. În mod cert, statutul de ţară independentă, ridicarea României la rangul de Regat, stabilitatea socio- economică au ajutat artele plastice să se manifeste plenar în sprijinul promovării istoriei naţionale. Deşi monumentele de for public au fost amplasate cu precădere în oraşele mari, Bucureşti, Iaşi, până la intrarea României în Primul Război Mondial şi comunele urbane îşi înfrumuseţează aspectul. Dacă Nicolae Bălcescu a fost considerat, la mijlocul secolului al XIX-lea, „personalitatea emblematică cu cea mai mare înrâurire asupra creaţiei artistice” 1 , apreciem că Mihail Kogălniceanu a inspirat arta monumentală a sfârşitului de secol Director adjunct al Complexului Muzeal Județean Neamț, Piatra Neamț; doctor în istorie, [email protected] 1 Doina Pungă, Repere istorice în memoria artei româneşti - Revoluţia de la 1848, în Muzeul Naţional, XX, Bucureşti, 2008, p. 125-147.

Post on 16-Oct-2021

3 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Statuia lui Mihail Koglniceanu din Piatra NeamFORME ALE MEMORIEI.
KOGLNICEANU DE LA VILLE DE PIATRA
Mihaela-Cristina Verzea
La commémoration du 200ème anniversaire de la naissance de Mihail
Koglniceanu nous offre l’occasion d’évoquer ses liaisons avec la région du
Neam. En guise de reconnaissance envers le principal collaborateur du prince Al.
I. Cuza, les habitants de la ville de Piatra Neam font ériger une statue de lui en
1913, l'œuvre du sculpteur polonais Wladimir Hegel. L’histoire de ce monument
public est tissée avec la présentation des transformations édilitaires de la ville
bordée par la rivière Bistria. En même temps sont présentées les activités en
qualité d’avocat et homme d’affaires de Mihail Koglniceanu à Tg. Neam.
Mots clés: Mihail Koglniceanu, Wladimir Hegel, la famille Leon et Lucia
Bogdan, la Monastère Neam, la fabrique du feutre de Blebea.
Omagierea în spaiul public nemean a marelui om de stat, la început de
secol XX, prin ridicarea unui monument, poate prea un act de absolut
normalitate într-o societate care evoluase i în privina cosmetizrii structurii
urbane. De la apariia primei statui de for public, reprezentându-l pe sptarul
Mihail Cantacuzino, oper a sculptorului Karl Storck, trecuse aproape jumtate de
veac, perioad în care cinstirea memoriei unor personaliti marcante ale istoriei
României devenea posibil graie prefacerilor politice majore. În mod cert, statutul
de ar independent, ridicarea României la rangul de Regat, stabilitatea socio-
economic au ajutat artele plastice s se manifeste plenar în sprijinul promovrii
istoriei naionale. Dei monumentele de for public au fost amplasate cu precdere
în oraele mari, Bucureti, Iai, pân la intrarea României în Primul Rzboi
Mondial i comunele urbane îi înfrumuseeaz aspectul.
Dac Nicolae Blcescu a fost considerat, la mijlocul secolului al XIX-lea,
„personalitatea emblematic cu cea mai mare înrâurire asupra creaiei artistice”1,
apreciem c Mihail Koglniceanu a inspirat arta monumental a sfâritului de secol
Director adjunct al Complexului Muzeal Judeean Neam, Piatra Neam; doctor în istorie,
[email protected] 1 Doina Pung, Repere istorice în memoria artei româneti - Revoluia de la 1848, în
Muzeul Naional, XX, Bucureti, 2008, p. 125-147.
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
86
XIX i a primei jumti de secol XX. În decurs de patru decenii, au fost dezvelite
cinci monumente reprezentându-l pe cel care a fost caracterizat de Octavian Goga
ca având o personalitate care „se aterne dominatoare de-a curmeziul veacului al
XIX-lea”: la Galai, în 1893, la Bacu, în anul 1896, la iniiativa lui V.A. Urechia,
la Iai, în anul 1911, oper a sculptorului italian Raffaello Romanelli, la Piatra-
Neam, 1913, autor Wladimir Hegel, i la Bucureti, în anul 1935, creaie a
sculptorului Oscar Han.
În rândurile ce urmeaz vom creiona povestea statuii lui Mihail Koglniceanu,
inaugurat în oraul dintre munii Cernegura, Cozla i Pietricica, în ziua de 19 mai
1913, propunându-ne s evideniem resorturile istorice care au contribuit la
finalizarea acestui ludabil proiect cultural.
În anul în care se împlineau dou decenii de la dispariia lui Mihail
Koglniceanu, la 10 noiembrie 1911, primarul oraului Piatra, Dimitrie Corbu,
primea o adres din partea prefectului judeului Neam, Leon Bogdan, cu urmtorul
coninut: „Domnule, Un comitet de meseriai a luat iniiativa de a ridica un bust în
bronz, Marelui brbat de stat, Mihail Koglniceanu, în una din pieele acestui ora.
Având în vedere scopul urmrit, am distinsa onoare a înainta dou liste, rugându-
v s binevoii a interveni i D-voastr pe lâng persoanele caritabile spre a dona în
acest scop orice sum vor binevoi iar subsemnatul de mai înainte v roag s
primii mulumiri pentru binevoitorul Dvs. concurs, spre svârirea acestei mree
opere. Lista, împreun cu numele strânse, vei binevoi a le trimite la adresa D-lui
Gheorghe I. Albu, eful de birou al prefecturii care e i casierul Comitetului”2.
Semnatarul documentului mai sus redat, reprezentantul puterii centrale în
inutul Neamului, nu era nimeni altul decât ginerele lui Mihail Koglniceanu.
Leon Bogdan (1850-1917) se cstorise cu Lucia Koglniceanu, al optulea copil al
cuplului Mihail Koglniceanu - Ecaterina Jora, la începutul anilor ’80 ai secolului
al XIX-lea. Era fiul vornicului Manolache Bogdan (proprietarul unei mari aezri
la Iai i al moiilor: Gâdini, cu pri din Poenari – inutul Roman, Bogdneti –
inutul Bacu, pri din Foreti – inutul Roman, Neguleti-Mastacni – inutul
Neam, un teren în târgul Roman, Ruseni i Biceni – inutul Botoani, Gorosti
– inutul Vaslui, Poiana cu Cetate – inutul Iai) i al Anici Ghica, venit din
Muntenia (aceasta cumpr moia Dobreni din Judeul Neam). A motenit casa
printeasc de pe Lascr Catargi din Iai (astzi sediu al Institutului de Istorie „A.
D. Xenopol”), moiile Dobreni i Budetii Ghici, precum i domeniul Neguletii
Mastacn „peste care se întindeau pduri imense”3. „Singura lui pasiune erau caii i
echipagiile lui elegante i strlucitoare; parc îl vd i acum când venea la Piatra,
mânând singur frumoii lui cai de ras, înhmai la diferite vehicule de o strlucire
2 Serviciul Judeean Neam al Arhivelor Naionale (S.J.N.A.N.), fond Primria Piatra-
Neam, dosarul nr. 54/1912, f.1. 3 Mihai Dim. Sturdza, Familiile boiereti din Moldova i ara Româneasc. Enciclopedie
istoric, genealogic i biografic, volumul I, Simetria, 2004, p. 601, 603.
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
87
i frumusee impecabile. Apoi la moia sa Dobreni4, sttea mai toat ziua în
grajdurile cailor si adorai, pe cari, îi cerceta i îngrijea cu mult ateniune. A fost
unul din întemeietorii Jockey-Clubului din Iai, de aceea caii lui luau parte la
alegerile organizate de acea societate”, nota Dimitrie Hogea, primar al oraului
Piatra-Neam în perioada primului rzboi mondial, în lucrarea sa monografic5.
Membru al Partidului Conservator, prieten apropiat al lui Lascr Catargiu,
Leon Bogdan a sprijinit aripa junimist a conservatorilor, condus de Petre P.
Carp. Preedinte al Organizaiei Judeene Neam a Partidului Conservator, a fost
ales în anul 1905 deputat la Colegiul I al Camerei Deputailor, alturi de Emil
Costinescu, iar la alegerile din 1914 a fost ales senator, funcie pe care o va deine
pân la moartea sa, în ianuarie 1917. A fost prefect al judeului Neam în perioada
1911-1913, ani care au coincis, credem deloc întâmpltor, cu perioada în care s-a
ridicat statuia ilustrului om de stat, Mihail Koglniceanu, socrul su.
Lucia, copilul adorat cel mai mult de Mihail Koglniceanu pentru inteligena
sa, se afla la a treia cstorie. Din prima csnicie cu A. Vârnav Liteanu, avusese
patru copii (Lucia, cstorit cu C. Crupenschi, Ecaterina, cstorit cu colonelul
Boerescu Mihai, i Gheorghe), iar din cea de a doua, cu Gheorghe Beldiman, doi
biei: Paul, ofier, i Gheorghe6. Ana i Manuela vor fi copiii cuplului Leon
Bogdan - Lucia Koglniceanu. Familia Bogdan a locuit la Piatra-Neam, iar dup
moartea lui Leon Bogdan, fiica lui Koglniceanu s-a retras pe moia de la Dobreni.
„Rmas singur, se instalase la Dobreni, dar nu renunase la politic. Cât a trit
Leon Bogdan, ef cu numele, ea a condus organizaia conservatoare din Neam; ea
a fost prefect când partidul era la putere i cap de list când era în opoziie. Toat
lumea se supunea autoritii ei, recunoscut în tot judeul. Lichidarea Partidului
Conservator a fost pentru dânsa o grea lovitur. (...) Aceast fat motenise toat
inteligena i tot farmecul lui [n.n. Mihail Koglniceanu]. <<Pcat c Lucie nu e
biat, repeta melancolic, btrânul>>”7. În aceeai perioad, Lucia Bogdan a fost
vizitat de regina Maria i principesa Elisabeta (23 septembrie 1917). Suverana
evoc întâlnirea cu „btrâna doamn Bogdan, una din cele mai de seam
personaliti ale oraului Piatra, care totdeauna dorise s vin s-o vd în conacul ei
btrânesc, aezat afar din ora”. Conacul de la Dobreni8 „e fr îndoial o locuin
4 „Conacul su de la Dobreni a servit, în vremea rzboiului, ca loc de refugiu i de larg
ospitalitate pentru muli oameni ai rii”, în „Apostolul”, nr. 8-10 din iulie-septembrie 1938. 5 Dimitrie Hogea, Din trecutul oraului Piatra-Neam. Amintiri, Institutul de Arte Grafice
„Record” Piatra-Neam, 1936, p. 198-199. 6 Laura Guanu, Lucia Koglniceanu, în revista „Biblos”, 11-12, p. 8-9. 7 Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine, amintiri din vremea celor de ieri, Editura
Albastros, Bucureti, 1991, p. 175. 8 Pe domeniul de la Dobreni, în apropierea conacului, a fost amplasat biserica ctitorit de
Leon i Lucia Bogdan, la cerina mitropolitului Moldovei Iosif Naniescu. Biserica ridicat
de cei doi a fost sfinit în anul 1880 chiar de mitropolit. Biserica este construit din
piatr, pe cea mai înalt colin din comun, în stil bizantin sub form de cruce. Catapeteasma
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
88
încânttoare i am fost primit cu vdit bucurie i însufleire; mi s-a oferit un ceai
cât se poate de bun i aa de îmbelugat încât prea mai mult un prânz (...). Dup o
animat conversaie, plin de bunvoie i un schimb curtenitor de vorbe plcute,
prsirm pe buna btrân i plecarm, încercai cu tot ce se putuse aduna din
grdinile, buctria i ferma ei”9.
Calitile Luciei Koglniceanu, fermitatea, tenacitatea, farmecul, toate
motenite de la tatl su, au avut un rol important în ridicarea, la Piatra-Neam, a
monumentului de for public închinat celui care a creat România modern. Aceast
urbe mic, aezat pe Valea Bistriei, ce avea o populaie de aproximativ 17.400
suflete10, era reedin a judeului, aici aflându-se prefectura, revizoratul colar,
„tribunalul de întâia instan”. În ora funcionau la început de secol XX trei coli
primare de biei11, cu o populaie colar de 663 elevi, trei coli primare de fete,
cu 505 eleve, gimnaziul real Petru Rare, cu peste 300 de elevi, trei pensioane
private de fete, o coal de muzic bisericeasc („psaltichie”)12, un spital cu 50 de
paturi, dou farmacii, un birou telegrafo-potal, patru librrii, o judectorie de ocol,
Banca Creditului Agricol, cinci case (proprieti particulare) de economii, o
casierie de jude13.
Revenind la statuia lui Mihail Koglniceanu, aceasta a fost amplasat pe
strada Petru Rare, strad de categoria I, ce pornea de la Palatul comunal (primria),
„pe la Biserica Sf.-ii Trei Ierarhi, cale judeean pân la hotarul Comunei spre
Roman, având lungimea de 2350 metri”. Treptat, regulamentele pentru înfrumusearea
oraului14 au schimbat aspectul comunei urbane caracterizat de regina Maria ca
fiind „orelul frumos de la gura Vii Bistria”. Dac în a doua jumtate a secolului
XIX „strada Petru-Rare nu era de cât un drum natural, de ar, fr scurgere, iar
de-a lungul ei, curgea gârla morilor din susul Cuejdiului, care strbtând oraul se
vrsa în Cuejdiu la podul Vrjitoarei, mai jos de [podul, n.n.] Sculy15”, „cel dintâi
este din lemn de tei cu ornamente sculptate i îmbrcate în foi de aur, icoanele fiind
realizate de pictorul Constantin Stahi, originar din Dobreni. 9 Maria, Regina României, Povestea vieii mele, volumul III, Editura Eminescu, Bucureti, 1991,
p. 238. 10 C. V. Andrie, Dare de sam despre administraia comunei Peatra, Judeul Neam,
Imprimeria Judeului Neamu, 1901, p. 10. 11 Cele mai importante coli erau coala primar Nr. 1 de biei Lascr Catargiu, cea mai
veche, fondat în anul 1841 de „ilustrul brbat de stat Lascr Catargiu”, care îndeplinea în
acea perioad funcia de ispravnic al judeului i coala primar nr. 2 de biei „Mihail
Koglniceanu”, înfiinat în anul 1860. 12 coala fusese înfiinat în anul 1869 de Consiliul General al Judeului. 13 Ibidem, p. 13-14; Constantin D. Gheorgiu, Dicionar geografic al Judeului Neam,
Tipografia i Fonderia de Litere Thoma Basilescu, Bucureti, 1895, p.300. 14 S.J.N.A.N., fond Primria Piatra-Neam, dosarul nr. 72/1909, f. 12-35. 15 Leon Sculy Logothetides (n. 1853, Piatra-Neam – d. aprilie 1912, Iai) a fost primul
decan al Facultii de Medicin din Iai; întemeietor al colii ieene de chirurgie, deputat.
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
89
primar care a început facerea trotuarelor, a fost Mihai Adamescu. În 1888 a luat
msuri pentru alinierea stradelor i a fcut primele trotuare din beton, pe strada
Petru-Rare, din care se mai vd astzi puine urme. În urma lui a venit energicul
gospodar Constantin Iscescu, care în anii 1892-1895, fiind ajutor de primar – sub
primariatul btrânului Manolache Albu – a început în stil mai mare alinierea
stradelor i facerea trotuarelor din crmizi de bazalt, pe mai multe strzi, care mai
dureaz i astzi. Dânsul a fost acela care a drâmat cele mai multe dugheni din
strada Cuza-Vod, precum i întreaga Ulia Veche, astzi Elena Doamna,
deschizând câteva piee mai mici, a aliniat strada ipotelor foast Sf. Gheorghe,
fcând toate zidriile din dosul grdinei publice pân la Baia Evreiasc, a drâmat
apoi toate locuinele i magherniele din partea de jos a Cuejdiului, aliniind i
construind noui strade: M. Koglniceanu, V. Conta, Todira, Cuejdiului i
înfiinând piaa nou comunal de la Cuejdiu. În fine s’a fcut atunci prima mare
transformare a oraului, în mai toate direciile. Tot sub primariatul lui Manolache
Albu i prin sîrguina lui Const. Iscescu, s’a început i executat digul mare de zid
pe malul drept al Cuejdiului de la Oborul de vite pân la podul Sculy, pentru
aprarea oraului de furioasele inundaii ale acestui pârâu (...). Dup svârirea
însemnatelor lucrri edilitare de ctr administraia comunal conservatoare din
1892-1895 (...) a urmat marea epoc constructiv a neuitatului primar Nicu Albu
din anii 1901-1904. Sub vrednicia i priceputa conducere a acestui om energic,
oraul (...) a intrat într-o nou faz de propire: aliniere i deschidere de strade
noui, printre care au fost: bulevardul Ferdinand pe lâng Cuejdiu, aleea cu plantaii
din strada tefan cel Mare care duce la cimitir, stradele Const. V. Andrie, Zânelor
i altele. A refcut i transformat localul Primriei i acela al cazarmei de pompieri,
a înfiinat pepiniera i sera de flori a comunei. A fcut apoi primul blocaj de piatr
la Bistria contra inundaiilor. Dânsul a conceput marile opere edilitare: lumina
electric, alimentarea cu ap potabil a oraului, prelungirea calei ferate i
aducerea grii în ora, cu facerea digului C.F.R. pe malul stâng al Bistriei – lucrri
cari s’au realizat mai târziu sub primariatul d-lui Nicu Ioaniu i al meu. Dar cea
mai însemnat oper realizat de el, ca primar, a fost consolidarea muntelui Cozla,
i ridicarea minunatului parc care îi poart numele (....)”16. Descrierea îi aparine
primarului Dimitrie Hogea, un fin i competent observator al prefacerilor edilitare
suferite de urbea Piatra-Neam la cumpna dintre cele dou secole.
Corespondena purtat de preedintele Comitetului pentru ridicarea statuii
lui Mihail Koglniceanu i primarul comunei, Dimitrie Corbu, în perioada
decembrie 1911 – mai 1913, ne aduce în faa ochilor povestea monumentului
„literatorului distins, istoricului frunta, marelui orator i înc i mai marelui om de
Podul Sculy, sau Podul lui Sculy, de peste pârâul Cuejdi, se afla în vecintatea proprietii
familiei de origine greac Logothetides, „un vast teren cu vie i grdin”. În anul 1935, pe
aceast proprietate, s-a construit Spitalul Judeean Dr. Costinescu. 16 Dimitrie Hogea, op.cit., p. 32-37.
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
90
stat”, de la idee la facere. Astfel, prin adresa Comitetului din 7 mai 1912 se comunica
Primriei angajarea „profesorului sculptor Hegel din Bucureti pentru a lucra
statuia în bronz, marelui om de stat Mihail Koglniceanu în mrime de 2m 60cm i
cum aceast statuie în curând urmeaz a fi terminat, am onoarea a v ruga s
binevoii a interveni pe lâng Onor Consiliu spre a aproba s fie aezat în locul
stâlpului electric din faa Hotelului Regal, loc care credem c ar fi cel mai nimerit
pentru acest scop. Totodat, avându-se în vedere c prin subscripie i ajutoare de
la autoritile publice urmeaz a cheltui peste 18.000 lei cu aceast statuie, e foarte
greu s suportm i cheltuielile pentru facerea piedestalului, în care scop v rugm
s intervenii pentru a se aproba ca soclul (piedestalul) s fie fcut pe spezele
comunei, în care caz s binevoii a dispune începerea lucrrii”17. Rspunsul la
aceast solicitare a fost formulat de arhitectul comunei Eugen A. Albu, eful
Serviciului Tehnic al Primriei urbei Piatra, în data de 8 iulie 1912: „Punându-m
în coresponden cu Dl sculptor W. Hegel din Bucureti, Dsa mi-a trimis desenul
dup care urmeaz a se construi soclul statuii marelui om de stat (...). Totodat am
luat oferta Dlui V. Puschiazis care se oblig a furniza piatr aleas din cariera Cut
(Dumbrava Roie), de o singur culoare i dup dimensiunile cerute pe preul de lei
8.000 pe 100 m3. Vom avea nevoie în total de 600 m3 de piatr cioplit plus
fundaiunile de beton împreun cu spatul, zidria din interiorul soclului de piatr
brut, scrile din jurul monumentului, etc., astfel încât întreaga lucrare împreun cu
materialul va costa aproximativ 200.000 lei”18. Motivând c piatra din cariera Cut
nu era de cea mai bun calitate, Consiliul Comunal respinge, în edina din 12 iulie
1912, propunerea arhitectului comunei. Reacia iniiatorilor proiectului de ridicare
a monumentului nu a întârziat s apar i, astfel, primarului Dimitrie Corbu îi era
înaintat urmtorul referat: „(...) subsemnatul [ing. Alexandru Stan, n.n.] în calitate
de preedinte al comitetului de aciune instituit pentru ridicarea acestei statui am
onoarea a face urmtoarea întâmpinare. Oameni care au specialitatea în
cunoaterea diferitelor cariere de piatr din ar, încredineaz c piatra din cariera
satului Cut-Vântori este una dintre cele mai tari i mai frumoas ca aspect piatr
ce posedm; iar aceste fapte ce sunt cunoscute desigur oricrui domn consilier,
dovedesc cu prisosin c prerea acelor specialiti este întemeiat. Dintre aceste
fapte este destul s citez pe urmtoarele: 1) Pentru a-i cldi palate care s ocupe
loc de frunte între marile cldiri din Bucureti, doi dintre marii bogtai, proprietari
17 S.J.N.A.N., fond Primria Piatra-Neam, dosarul nr. 54/1912, f. 3; Vicenzo Puschiazis la
care face referire Eugen A. Albu era sculptor de origine italian; a realizat monumente ale
eroilor, obeliscuri, socluri pentru statui, pietre funerare, colonade; a fost colaborator al antre-
prenorului Carol Zani, cel care a ridicat Palatul Regal de pe Domeniul Coroanei Bicaz; a
prelucrat piatra brut pentru poduri, apeducte, viaducte, fântâni, biserici; a contribuit la ridicarea
Teatrului Gheorghe Mcrscu din Piatra-Neam - a se vedea pe larg, Constantin Prangati,
Dicionarul oamenilor de seam din judeul Neam, Editura Crigarux, 1999, p. 205-206. 18 Ibidem, f. 4.
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
91
prin judeele Prahova i Muscel, unde sunt de asemenea cariere de piatr, i-au
adus totui piatra din cariera Cutu-Vântori ceea ce nici mai ieftin nici mai uor nu
le-a venit, i desigur nu s-ar fi fcut dac piatra aceasta nu ar fi superioar celei din
carierele ce aveau mai aproape din Bucureti, i unul dintre ei chiar pe proprietatea
sa. 2) Un monument de trinicie secular, cum este biserica19 ce s-a ridicat în satul
Cut-Vântori, s-a construit din piatra scoas, <<pe neales>> din aceeai carier i
numai cine n-a vzut acea biseric, poate tgdui frumuseea aspectului pietrei.
Singure aceste dou fapte ar fi de ajuns socotesc s drâme credina c, piatra din
cariera Cut-Vântori nu ar fi suficient de bun pentru a se face din ea soclul statuii
lui Mihail Koglniceanu (...). Dac onorabilul Consiliu Comunal dorete - cum nu
m îndoiesc – s vad înfptuit statuia, s vad înzestrat oraul Piatra cu chipul în
bronz al primului sfetnic i inspirator la fapte mari al Marelui Domn Alexandru I.
Cuza, îl rog respectuos a reveni asupra votului din 12 iulie (...). Nu hrzii Dle
Primar, înfptuirii statuii lui Mihail Koglniceanu, dureroasa trgneal ce a fost
dat s-o aib înfptuirea statuii lui Vod Cuza la Iai”20.
Intervenia arhitectului Eugen A. Albu i referatul anterior menionat au
determinat Consiliul Comunal s reevalueze situaia, soluia aprovizionrii cu
piatr din cariera de la Cut-Vntori fiind acceptat la data 4 august 1912. Proiectul
s-a derulat firesc, i astfel, un an mai târziu, la 17 aprilie 1913, sculptorul polonez
W. Hegel anuna expedierea statuii din Berlin21. Autoritate artistic a timpului,
autorul statuii lui Mihail Koglniceanu din Piatra-Neam motenise talentul tatlui
su, Konstanty Hegel, profesor la coala de Belle Arte din Varovia. Creator al
numeroase monumente publice22 i funerare, W. Hegel, considerat ca fiind unul
dintre cei mai de seam reprezentani ai neoclasicismului românesc în sculptur, s-a
stabilit la Bucureti la îndemnul crturarului V. A. Urechia23, fost ministru al
Cultelor i Instruciunii Publice în guvernul lui Mihail Koglniceanu, în anul 1885,
dup ce studiase sculptura la Berlin i Paris. Profesor la coala de Arte i Meserii
(din 1891), apoi la Academia de Belle Arte (1898), Wladimir Hegel a format
19 În anul 1912, biserica „Sf. Voievozi” se afla în construcie. Sfinirea lcaului de cult s-a
petrecut pe 15 septembrie 1919, în prezena mitropolitului Moldovei, Pimen Georgescu. 20 S.J.N.A.N., fond Primria Piatra-Neam, dosarul nr. 54/1912, f. 5-6; povestea statuii lui
Alexandru Ioan Cuza, realizat de sculptorul Raffaello Romanelli este binecunoscut.
Înfiinat în anul 1904, comitetul de iniiativ pentru ridicare statuii principelui Unirii a
reuit finalizarea proiectului, cu mari dificulti, de-abia în mai 1912. 21 Ibidem, f. 8. 22 Dintre operele sale amintim statuile lui C. A. Rosetti, Dinicu Golescu, Monumentul Eroilor
Pomperi (Bucureti), Vasile Alecsandri, Miron Costin (Iai), lucrri de referin în arta
monumental româneasc. 23 V. A. Urechia s-a nscut în anul 1834 la Piatra-Neam.
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
92
sculptori precum George Vasilescu, Filip Marin, Dimitrie Paciurea, cel mai de
seam elev al su fiind Constantin Brâncui24.
Ajuns în bune condiii la Piatra Neam, statuia lui Mihail Koglniceanu a
fost inaugurat în data de 19 mai 1913, în prezena autoritilor locale, civile i
militare, i a reprezentanilor Majestii Sale Regelui Carol I, ai Alteei Sale Regale
Principele Motenitor i ai guvernului Titu Maiorescu.
Un emoionant discurs a fost rostit cu acest prilej de profesorul Panaite
Criv, în calitate de delegat al Corpului didactic din judeul Neam: „Iat un arbore
uria i falnic. El nu cunoate alt form de cretere decât aceia pe care i-a hrzit-
o natura. Cu cât trece vremea, cu atât rdcinile sale se adâncesc în straturile
pmântului i cu cât trece vremea cu atât ramurile sale se ridic spre isvorul de
lumin i se adâncesc în undele vibratoare ale aerului. Rdcini i ramuri slujesc
aceluiai scop: acumularea puterii de via a trunchiului spre a-i întri dinuirea lui
în timp (...). Aa este i un popor: Pstrai-i fondul de via cu care l-a druit
natura: Naionalitatea lui. Facei ca dreptatea s domneasc între clasele sale
sociale: Nu-i robii mulimea, cci poporul se pierde. Nu-i smulgei conductorii
cci poporul fr cluz devine robul streinului. Ocrotii-i mulimea; pstrai-i
conductorii i el va dobândi libertatea creterii fr fric de umbra aruncat de
neamurile vecine. Nimeni n-a îneles mai bine decât Koglniceanu tria acestui
adevr. Nimeni n-a lucrat mai mult decât el la triumful ideii de naionalitate;
nimeni n-a muncit mai mult la isbânda dezvoltrii sociale i nimeni, mai mult la
triumful libertii. Naionalitate, Dreptate social, Libertatea poporului românesc,
aceasta-i treimea la care i-a închinat viaa. Koglniceanu, cu acest crez al su, a
fost -, în adevr omul vremii i în spiritul vremii”25. Cuvintele dasclului nemean
evideniaz importana personajului istoric transpus în piatr de W. Hegel, Panaite
Criv având autoritatea moral i tiinific de a-l elogia pe marele om politic26.
Monumentul îl prezint pe Mihail Koglniceanu la Congresul de Pace de la
Berlin, într-o atitudine de protest, parc rostind coninutul notei circulare adresat
agenilor diplomatici români la 11 aprilie 1878, prin care condamna încheierea
Tratatului de Pace de ctre Marile Puteri: „fr participarea reprezentanilor
diplomaiei româneti, dispunând de noi i fr noi i împotriva noastr”. Pe o
plac de bronz, fixat pe soclul monumentului, este redat o scen inspirat de
ludabilele fapte svârite de Koglniceanu: un preot, în faa Bisericii, d citire
decretului de promulgare a legii reformei agrare, în faa unor rani, care, cu
24 Nicolae Mare, Wladimir Hegel, un sculptor român cu rdcini poloneze, în revista „Biblioteca
Bucuretilor”, sept. 2010 – Anul XIII, nr. 9, p. 4-5. 25 Panaite Criv, Mihail Koglniceanu, Tipografia Gheorghiu, Piatra-Neam, 1913, p. 5-6. 26 Panaite Criv (n. 21 februarie 1868, Piatra-Neam – d. 1948, Piatra-Neam) a fost profesor
al Liceului Petru Rare din oraul natal în perioada 1909-1933, prefect al judeului Neam
(1909-1910) i (1918-1919), deputat în Parlamentul României (1914-1918; 1931-1932) i
senator (1927-1928; 1933).
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
93
emoie, cu capetele plecate sau în genunchi, erau întiinai c deveneau stpâni pe
pmânturile lor.
Prezena familiei Bogdan la cârma judeului a uurat realizarea iniiativei
Comitetului creat în anul 1910, sub preedinia onorific a mitropolitului
Moldovei, Pimen, i iat, mai mult de un secol s-a scurs de la inaugurarea
monumentului închinat marelui om de stat27. inutul Neamului trebuia s gseasc
o form de cinstire a memoriei marelui Koglniceanu, nu doar pentru rolul
covâritor pe care acesta l-a avut în crearea României moderne, dar i pentru relaia
special pe care ilustrul om de stat a avut-o cu meleagurile lui Creang. Mihail
Koglniceanu s-a manifestat în domeniul afacerilor la Tg. Neam (Nemu28),
comun urban, reedin a plii de Sus-Mijlocul, aflat la doar 40 de km de
Piatra-Neam. A înfiinat fabrica de postav de la Blebea (cartier al oraului Tg.
Neam), a fost arenda al unor moii ale mnstirii Neamului i a deinut
antrepriza aprovizionrii târgului cu buturi alcoolice i pcur29. Fr a ne
propune detalierea acestor aspecte amintim c în februarie 1848, Mnstirea Neam
l-a desemnat vechil i „hotarnic obtesc la toate comisiile de împresurare ale
moiilor sale”, funcie la care va renuna în mai 185230. În acelai an, la 3 septembrie,
Mihail Koglniceanu cerea domnitorului Grigore Alexandru Ghica „acordarea unui
privilegiu prin care s i se asigure funcionarea nestânjenit i în exclusivitate pe
timp de 18 ani a unei fabrici de postav i încheierea unui contract aferent de
furnituri pentru armat”31. Fabrica de la Blebea, construit „în form de castel
cvadrat”, a avut în dotare maini din Prusia, personalul fiind format din meteri
germani, austrieci i cehi, dar i localnici, folosii în special „la tors i în atelierele
de apretare i de clcare a postavului”32. Grija lui Mihail Koglniceanu pentru
condiiile de trai ale angajailor s-a materializat prin asigurarea de locuine, loturi
de grdin, lemne de foc, asisten sanitar, precum i înfiinarea unei coli pentru
copiii lucrtorilor33. Situaia financiar a fabricii va deveni precar, Koglniceanu
vânzând-o în anul 1876 colonelului Eugen Alcaz. Valoarea acesteia era estimat la
27 Cirillo a compus un mar special pentru Mihail Koglniceanu, cu dedicaie pentru „Dna
Lucia Leon M. Bogdan (nscut Coglniceanu)”. 28 Denumirea apare în Constantin D. Gheorghiu, op.cit., p. 268. 29 Gavril Luca, Târgu Neam. Monografie, Editura „Constantin Matas”, Piatra Neam,
2008, p. 249. 30 Al. Zub, Mihail Koglniceanu. Biobibliografie, Editura Enciclopedic Român, Bucureti,
1972, XXXVIII. 31 Virgil Iancu, Mihail Koglniceanu. Contribuii la cunoaterea vieii, activitii i concepiilor
sale, Bucureti, 1963, p. 250. 32 Gavril Luca, op.cit., p. 22. 33 A se vedea pe larg – G. Zane, Mihail Koglniceanu întemeietorul marii industrii textile
din România, f.e., Bucureti, 1942.
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
94
501.187 lei34. În anul 1885, toate instalaiile de fabricare a postavului au fost
mutate la Buhui. Construirea cii ferate Bacu – Piatra Neam a constituit unul
dintre motivele mutrii fabricii, acolo unde colonelul Alcaz avea o proprietate.
Pierderea contractului avut cu armata, dar i ali factori, l-au determinat pe acesta
s închirieze fabrica i s vând instalaiile chiar în anul în care se stingea din via
fondatorul ei, Mihail Koglniceanu.
Evocarea în câteva rânduri a faptelor înaintailor notri se impunea, credem,
la ceas aniversar, la împlinirea a 200 de ani de la naterea lui Mihail Koglniceanu.
Vremea trece, vlstarele poporului nostru cresc i se înal, dar pe culmile
istoriei rmâne tot figura lui Koglniceanu. În sufletul su a circulat sufletul
neamului întreg; în ideile sale s-au rsfrânt aspiraiunile neamului; iar în faptele
sale s-a întrupat voina acestui neam.
În irul de o sut de ani, Koglniceanu este cea mai puternic reprezentare
a neamului românesc i va rmânea ca o pild venic a Românismului pentru
veacurile viitoare35.
Inspirat de A. D. Xenopol, N. Iorga, V. A. Urechia, finalul discursului lui
Panaite Criv rmâne, la trecerea a înc unui secol, la fel de actual.
Aezat în apropierea Bisericii Sf. Ioan Domnesc i a Turnului-Clopotni,
ctitorii ale voievodului tefan cel Mare, statuia ridicat prin subscripie public a
rmas doar câteva decenii pe locul decis de autoritile comunei în anul 1912.
Împrtind soarta mai multor monumente de for public care dup instaurarea
regimului totalitar au disprut din peisajul urban, i statuia lui Mihail Koglniceanu
de la Piatra-Neam a fost ridicat din centrul oraului i dus în depozitele Uzinei
Electrice, pentru a fi topit. Salvatorul creaiei sculptorului polonez a fost printele
Constantin Matas, întemeietorul muzeologiei pe meleaguri nemene, statuia
gsindu-i, începând cu anul 1974, un nou amplasament, în proximitatea Muzeului
de Istorie i Arheologie Piatra-Neam.
Anexa 1
Prin cari gios isclitul maioru Mihlachi Koglniceanu fac cunoscut prin
acest înscris ce-l dau Sfintei Monstiri Niamu i Scului, c având trebuin de
vechil pentru cutarea tuturor pricinilor de giudeci i alte interesuri ce au aceste
Monstiri Niamu i Scul cu tribunalurile cpitalii Éi i la inut i alte enstani
34 I. Saizu, C. Botez, Scurt istoric al aezrii Buhui pân la înfiinarea fabricii de postav
(1885), în Carpica, III, 1970, p. 99. 35 Panaite Criv, op.cit, p. 15. 36 S.J.N.A.N., fond Mnstirea Neam, dosar nr. 8/1852, f.7-8; reproducem în anexa 1 textul
contractului de vechil încheiat de Mihail Koglniceanu cu Mnstirea Neam la 31 octombrie
1847, dar i actul de renunare la aceast funcie; documente transcrise de Silviu Ceauu.
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
95
atât pentru acele iscate pân acum, cât i pentru acele ce în viitorimi s vor isca,
m-am alctuit cu Sfânta Mnstire, dându-mi i formili c vechil mi sunt condiiile
urmtoare:
1-ul. M îndatorescu a lucra potrivit formilor i legiuirilor statornicite în
acest prinipat în toate pricinile de orice cerire atingtoare de proesurile
pomenitelor monstiri i a strui pe temeiul documentelor pentru ocrotirea i
aprarea dreptilor cu toat struina i credina fr a tirbi întrucât de puân
enteresurile sfintelor monstiri, nici a m lenevi sau a nu îngriji de ele.
2-lea. Dac vreo fa din acele ce ar fi pricin cu aceste monstiri ar voi a
curma proesu prin vreun feliu de învoial, eu nu voi fi puternicit a svâri
asemene învoeli fr înscris în voirea i împuternicirea ce mi s-ar da din partea
sfintelor monstiri la cari voi fi datoriu a întiina mai înainte, atât despre toate
împregiurarile pricinei, cât i despre despre chipul învoeli ce l-ar prupune i
unindu-s monstirile atunce va trimiti un printe din sbor ca împreun cu mine
s lucrezi cele de cuviin sau c de-a dreptul m va împuternici sfânta monastire
de a svâri lucrarea.
3-lea. Tot soiul de documenturi ce mi s vor încredina mie de ctr
monstire cu anume opis de numrul i cuprinderilor i cu veletul m îndatorescu
eu nu numai a le pstra bine, da i a nu face vreo re întrebuinare prin sloboziri de
copii sau artarilor la feile împricinate cu sfintele monstiri, iar dup isprvirea
fiticrui pricini m îndatorescu a înapoi acele documneturi fr prelungiri,
împreun cu lucru ce s-ar câtiga în pricin.
4-lea. M îndatorescu a asculta i a urma poruncilor i povuirilor
mnstirii ce mi s vor trimiti spre apraria dreptilor atingtoare de averile lor
i a întiina regulat de msurile ci vor lua i de lucrrile ce vor face. Am a pstra
dilile cuprinztoare de lucruri feticrei pricini pentru regulri spre sfintele
monstiri.
5-lea. Eu voi faci toati luri-aminti la obtetile publicaii prevzute în
buletine sau foi steti, i pentru orice obiect privitoriu, pe monstiri din-dat s
fac covincioas întâmpinari la locul ce trebuina ar cere, vestind i monstirile.
6-lea. M mai îndatorescu ca toate hârtiile ce s vor trimite de la
monstiri ctra orice enstan din capital s-au fa particular s le primesc i s
le dau struind pentru împlinirea ceririlor precum i când de ctre acestea ori alte
fee osbite s vor adresa la monstiri i mi s vor încredina sânt datoriu s le
ecspedescu la monstiri prin înlesnirile ce s vor putea.
7-lea. Pentru ostenelile i cheltuielile meli, sfânta monstire este datoare
a-mi plti regulat pe tot anu deplin câte 9000, adic noî mii lei pe an, pe cât
vremi m vor gsi purtând însrcinarea aceasta de vechil. Îns 4500, adic patru
mii cinci sute lei la Sfântul Dimitrie de când s începe i lucrarea alctuirei de
fa i 4500 la Sfântul Gheorghie, cari bani au a mi s trimite la Éi cu om din
partea monstirii de unde voi fi datoriu a trimite monstirii cuvinita chitan.
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
96
8-lea. Aceste mnstiri m sgurinscu pi mini c în toat vremea ce s
va socoti de trebuin vechil în capitala Éii i la inut s nu m va schimba dac
îmi voi pzi i eu îndatorirea mai sus cuprins fr cea mai mic abatere. Îns la
dimpotriv, când lucrrile meli nu ar rspunde la scopul i atiptarea monstirii
sau când vre-o neprevzut împregiurare ar îndemna la aceasta pe monstire, va
fi volnic monstirea a m deprta de la însrcinare fr s-mi rmân mie cel
mai mic cuvânt de pretenie asupra sfintei monstiri.
9-lea. Orice pricin s-ar întâmpla a s hotrî de la vri-un loc giudectorescu
cu jignirea dreptilor monstirii nu voi fi în dreptate i împuternicit spre a se pute
a pilari pricina mai departe.
10-lea. La doaî pricini ce au aciste monstiri, una pentru împresurarea
moâi Sboanilor, propietaoa acestor monstiri, despre Smionetii dumisale
visternicului Neculai Rost la inutul Romanului -alta la inutul Niamului, în
pârgu Niamului, în pricina cu târgoveii m îndatorscu a veni atât la starea
locului -a lucra împreun cu prinii cele de cuvin, cât i la locurile copetinte.
11-lea. Fiindc câtigul proesurilor atârn în mare parte de chipu cu care
s apr i s hotrscu la giudectoriile inutale, apoi sfintele monstiri va
îndatori pi vichilu cel are pe la inuturi de a s înlegi cu mini la pricinele cele
mai însmnate.
Deci spre statornica urmare a tuturor prescriselor de mai sus îndatoriri
am dat aceasta sfintelor monstiri supt isclitura cuvincioas, primind i eu
asmenea de la sfintele monstiri.
1847 octomvrie 31
<isclit> M(ihalachi) Koglniceanu
Cu mult fiasc plecciune, srut mâinile prea cuvioiei voastre printe
arhimandrit i stare Sfintelor Monstiri Neamu i Scul.
Spre a pune un capt la struinile de la mai multe persoane din Éi ci s
fac asupra me, prin aceast a me scrisoare ci am cinste a v trimite prin printele
Cmarau fac cunoscut prea cuvioiei voastre de la Sfântul Gheorghie viitoriu
m retrag din însrcinarea de obtescu vechil a Sfintelor Monstiri Neamu i
Scul, rmâind numai asupra mé îndatoririle de vichil pentru pricina cu târgoveii
de Neamu i alte îndatoriri personale prin contractul cu care moia Târgul
Neamul, Rucetii i Oglinnzii îmi este dat în possie pe termin de 10 ani.
Prin aceast desfacere de obtesc vechil a aceli Sfinte Monstiri,
ndjduiesc c prea cuvioia voastr i cu prinii acelui sobor v vei încredina
de dorina ce pururi am avut de a fi în totul credincios i plecat pre cuvioiei
voastre i Monstirei.
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
97
Srutându-v mâinile, am cinste a fi cu osbit cinstire al prea cuvioiei
voastre prea plecat slug i fiu duhovnicesc,
<isclit> M. Koglniceanu
1852 mai 18
Casa primarului Dimitrie Corbu, Piatra-Neam, 1910, colecia ing. Viorel Nicolau
Statuia lui M. Koglniceanu, Strada Petru Rare, anii ’20, S.J.N.A.N., fond N. Teodorescu
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
98
Fabrica de postav de la Blebea, fotograf Alexandru Antoniu, Albumul Judeului Neam,
1901, colecia Muzeului de Istorie i Arheologie Piatra-Neam (M.I.A.P.N.)
Mnstirea Neam, fotograf Alexandru Antoniu, Albumul Judeului Neam, 1901, colecia
Muzeului de Istorie i Arheologie Piatra-Neam (M.I.A.P.N.)
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
99
Fabrica de postav mutat de colonelul Alcaz la Buhui, fotograf Alexandru Antoniu,
Albumul Judeului Neam, 1901, colecia Muzeului de Istorie i Arheologie Piatra-Neam
(M.I.A.P.N.)
Statuia lui M. Koglniceanu, anii ’30, colecia ing. Viorel Nicolau
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
Statuia lui M. Koglniceanu, 1920, colecia ing. Viorel Nicolau
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
101
MIHAELA-CRISTINA VERZEA
102
Biserica Sf. Voievozi ctitorit de Leon i Lucia Bogdan, fotografie actual
Lucia Bogdan, nscut Koglniceanu
FORME ALE MEMORIEI. STATUIA LUI MIHAIL KOGLNICEANU DIN URBEA PIATRA
103