PREZENTAREA TURISMULUI MONTAN DIN ROMANIA

ANDRONACHE ANDREEA DIANAM.O.T.S IIValea Jiului este principala poarta de intrare in Parcul National Retezat si accesul in muntii Parang, Retezat si Valcan.Valea Jiului este o regiune turistica accesibila pentru toate buzunarele. Arealul turistic Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperita. Datorita locatiei geografice si a contextului socio-economic, regiunile montane si fondul frostier nu au suferit in aceeasi masura efectele transformarilor antropice precum majoritatea statiunilor turistice europene. Prin contrast, aici se mai pot descoperi inca pesteri, se pot face drumetii netulburate de zgomotoasele convoaie mecanizate populate de amatorii de picnic, se pot explora trasee montane virgine si se pot descoperi stanci pentru catarat "necucerite" inca. Asta ca sa nu mai vorbim despre bogatia faunei: intreaga zona este "innobilata" de prezenta ursului brun, caprei negre, mistretului si lupului.Resursele naturale Zacaminte de carbuni : Huila in bazinul Petrosani (la Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Barbateni, Livezeni); Carbune brut in bazinul Tebea; Zacaminte de fier : Muntii Poiana Rusca (Ghelari, Teliuc si Vadu Dobrii) si Muntii Zarand (Ciungani - Cazanesti); Minereuri auro-argintifere: Muntii Metalici (Musariu, Gura Barza, Brad, Certej, Sacaramb); Pirite cuprifere: Deva Minereuri complexe neferoase: Muntii Metaliferi (Baita, Sacaramb, Hondol, Magura-Toplita), Muntii Poiana Ruscai (Muncelu Mic) si Muntii Zarand (Ciungani, Cazanesti, Almas Saliste); Bauxita: Ohaba-Ponor; Bentonita talc: Lelese, Cerisor Dolomita: Teliuc, Zlati Gips : Calanu Mic Nisipuri cuartoase: Baru, Uricani Calcar: Craciunesti, Ardeu, Roscani, Lapugiu, Zlasti, Banita Travertin Carpinis, Bampotoc, Geoagiu Marmura: Alunis si Luncani Bioxid de carbon: Ocolisu Mare Ape minerale si termale: Boholt, Bacaia, Geoagiu, Vata si Calan Andezit si andezite dacice

Pestera Dlma cu Brazi

Pestera Dalma cu Brazi este situata in muntii Retezat, pe versantul stang al Scocului Mare, la cca. 1200 m altitudine absoluta, in dreptul confluentei Scocului Mare si Paraul Jidanului cu Jiul de Vest. Din dreptul acestei confluente o poteca abia vizibila urca pieptis prin padurea deasa, apoi prin desisuri de arbusti amestecati cu arbori izolati. Intrarea triunghiulara a pesterii, desi relativ mare (3 x 2 m), este bine mascata si se gaseste greu, fiind strajuita de un palc de brazi falnici, care au dat si denumirea acestei pesteri. Accesul catre pestera se face din localitatea Campul lui Neag. Urcusul istovitor este pe deplin rspltit de frumusetea acestei pesteri.Este o pestera uscata, orizontala, formata dintr-o galerie principala si o ramificatie, totalizand 226 m lungime. Galeria principala este larga de 3-5m si inalta de 3-10m. Se indreapta spre nord, pana la o sala a carei podea este acoperita in perioadele umede cu un lac de cca 1 m adancime.Sectoarele posesoare de atractii turistice apar in partea terminala, unde spatiul se largeste in Sala Bazinului Mare, numita astfel din cauza lacului temporar cantonat intr-o depresiune a planseului. In marginea lui se insira grupuri de speleoteme din clasa stalagmitelor si scurgerilor calcitice. Acest tronson al sterii se incheie in Fundatura cu Argila, respectiv intr-o fisura impenetrabila. O stalagmita in forma de teancuri de farfurii poate fi admirat n sala mare a peterii. O alta galerie ascendenta, frumos si variat amentata cu stalactite, stalagmite, gururi, pleaca spre o salita mica unde resturi scheletice ale fostului ei locatar Ursus Spelaeus au fost incastrate in calcit. Un alt lac temporar, numit de aceasta data Bazinul Mic, pote fi admirat aici.Galeria are o continuare ingusta care la un moment dat devine impenetrabila omului. Speleotemele de aici sunt demne de toata admiratia si justifica renumele pesterii care are galerii in lungime totala de doar cateva sute de metri. Prezenta in acest loc a osemintelor de Ursus spelaeus dovedeste ca morfologia galeriei s-a schimbat mult in ultimele mii de ani, de cand marele carnivor a calcat pentru ultima data aici. Dispozitia in plan a galeriilor ne indreptateste sa presupunem ca Sala Bazinului Mare a reprezentat punctul de confluenta a doua ape: prima, venind pe La Stramtoare, prin galeria laterala, dinspre versant, cealalta reprezentand un izvor din profunzimea masivului. Cele doua ape mergeau apoi spre sud, iesind prin actualul portal.Pestera este frumoas, cu morfologie variabila, fiind relativ usor de parcurs. Principala dificultate in vizitarea acestei pesteri o constituie gasirea intrarii, in rest, exceptand portiunea ngusta La Stramtoare, ea poate fi parcursa comod. n perioadele umede sunt necesare cizme lungi pentru traversarea Bazinului Mare. Durata normala a vizitei este de 2 ore. Se recomanda surse duble de lumina.

Pestera Dlma cu Brazi este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Retezat, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere. Intre cele peste 300 de pesteri cartografiate acum in zona, Dlma cu Brazi a fost printre putinele cunoscute si mentionate in lucrari mai vechi. In 1929, P. A. Chappuis si A. Winkler au colectat fauna subterana si au facut o prima schita a pesterii. Cercetarile de biospeologie au fost continuate de speologii din Bucuresti in 1957. In 1971, C. Goran realizeaza planul complet al cavitatii.

Analiza Swot

Puncte Tari

accesibilitate asigurat din municipiul Petroani pe DN 7, DJ 709F i telescaun atestarea zonei Parng-Petroani ca statiune turistic de interes naional cuprinderea proiectului Dezvoltarea domeniului schiabil n zona turistic Parng n programul guvernamental Schi n Romania atractivitate turistic, peisaje alpine de mare spectaculozitate existena resurselor naturale: muni, pduri, circuri i vi glaciare domeniu pentru drumeie montan, parapant, montain bike, aplpinism domeniu schiabil de larg extindere (altitudine 1150-2050m), existena unui telescaun, a prtiilor de schi dotate cu teleschiuri, a centrelor de nchiriat echipament sportiv prtii noi, instalaie de zpad artificial - realizate n cadrul proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil Parng structuri turistice existente (cabane, pensiuni, case de vacan) creterea investiiilor in construcia de hoteluri i moteluri; serviciului Salvamont potenial turistic exploatabil pe ntreaga perioad a unui an calendaristic n special n zona turistic Parng existena unei piee poteniale de consumatori de turism posibilitatea practicrii urmtoarelor forme de turism: turismul de recreere (de weekend) i odihn, incluznd drumeii i sejururi turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarn (schi alpin, schi fond, snow-boarding, sanie, alpinism etc) practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike atractivitate ridicat pentru turitii cu venituri medii i reduse fora de munc disponibil implicarea slab a populaiei in protejarea zonelor montane prin aciuni de ecologizare; insuficiena aciunilor concertate pentru promovarea turismului n zon lipsa serviciilor de sprijin a turismuluiUNITATEA ADM

Puncte slabe

alocarea insuficient din bugetul naional a fondurilor necesare dezvoltrii domeniului schiabil Parng conform prevederilor proiectului calitatea slab a facilitilor de cazare existente infrastructur slab sau inexistent deteriorarea calitii mediului, dublat de lipsa preocuprilor coordonate de asigurare a proteciei mediului natural implicarea slab a populaiei in protejarea zonelor montane prin aciuni de ecologizare; insuficiena aciunilor concertate pentru promovarea turismului n zon lipsa serviciilor de sprijin a turismului

Oportunitati dezvoltarea turismului prin implementarea proiectului Dezvoltarea domeniului schiabil n zona turistic Parng, mbuntirea infrastructurii i a condiiilor de cazare, cu posibilitatea atragerii de noi turiti reprofilarea forei de munc disponibilizate accesare programe de finanarepentru turism atragerea investiiilor n sectorul turistic prin creterea calitii ofertei de servicii de turism i agrement promovarea zonei i atragerea turitilor prin organizarea unor competitii sportive de nivel national in municipiul Petroani i n Zona turistic Parng

Amenintari nefinalizarea proiectului Dezvoltarea domeniului schiabil n zona turistic Parng, datorit sistrii alocrilor financiare de la bugetul de stat imaginea defavorabil a zonei Vii Jiului, cu implicaii n planul reducerii atractivitii ofertelor turistice nivelul de trai redus al populaiei; concurena din partea altor zone turistice intens mediatizate cu infrastructuri bine dezvoltate (cum sunt, de exemplu, staiunile montane de pe Valea Prahovei sau Poiana Braov) poluarea si aglomeraia urbanStatiunea Parang

Incepand cu anul 2009, Statiunea Parang a fost atestata ca statiune turistica de interes national, fiind una dintre cele mai importante de la noi din tara. Aceasta este amenajata cu cabane turistice si diverse constructii de odihna, care se bucura de un flux numeros de turistii, provenind nu numai din localitatile din Depresiunea Petrosani, ci si din localitati mai indepartate precum Deva, Hunedoara, Craiova, Timisoara si chiar Bucuresti. Accesul catre locatie se realizeaza pana in Petrosani pe drumul national DN66, de unde se va urma pentru inca 8 km drumul judetean DJ709 F pana in Zona Rusu. De aici, accesul catre zona alpina Parang se realizeaza printr-un telescaun, al doilea ca lungime din tara, dupa cel de la Borsa. Se poate urca si cu autoturismul pana in statiune, insa doar pe perioada verii.Turistii sositi in Parang pot opta fie pentru o cazare la poalele statiunii, in zona Rusu, fie pentru o cazare la numeroasele cabane din zona alpina. Se afla aici Hotelul Rusu, ridicat in locul vechii Cabane Rusu, o constructie amenajata modern, ce dispune de o capacitate de 72 locuri de cazare.Exista in statiunea montana Parang 9 partii moderne omologate: Partia A, Partia B, Partia Europarang, Partia Sub Telescaun, Partia Saivane si Partia C, Partia Culoarul Porcului, Intermediar Telescaun Nou si Partia Zidul Mortii, care ofera turistilor sositi aici in sezonul rece posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Partiile sunt amenajate atat pentru avansati, cat si pentru incepatori, fiind dotate cu telescaun, teleski si instalatii de nocturna. Desi este renumita in special pentru partii, practicabile in sezonul rece, statiunea se bucura de un aport important de turisti si in sezonul cald, in perioada caruia pot fi urmate numeroasele trasee marcate, ce conduc spre importante obiective turistice ale Parangului.Dintre cele mai importante atractii de aici merita mentionate crestele montane abrupte si caldarile adanci in care s-au format mai mult de 40 de lacuri glaciare, supranumite perlele Parangului. Exista in Parang Rezervatia Geologica si Botanica Calcescu, unde se gasesc Lacul Calcescu, Lacul Pencu, Lacul Vidal sau Lacul Setea Mare. Alte lacuri glaciare importante din zona sunt Lacul Rosiile, cel mai adanc dintre cele existente in acesti munti, Lacul Iezerul Inghetat sau Lacul Mija. O alta valoare turistica deosebita este conferita acestei zone de catre Defileul Jiului, una dintre cele mai impresionante despicaturi ale Carpatilor, cu peisaje inedite si cu bune posibilitati de desfasurare a drumetiilor montane sau a alpinismului.

Statiunea StrajaStatiunea Straja este situata la altitudinea de 1400 m, in apropierea localitatii Lupeni din judetul Hunedoara. Straja a fost catalogata ca si statiune turistica in anul 2002 datorita celor sapte partii de schi amenajate aici si dotate cu instalatie de transport pe cablu, iar cinci dintre acestea avand si de instalatie de iluminat pe timp de noapte (nocturna). Statiunea dispunde de locuri de cazare in cele peste 300 de cabane, pensiuni si vile construite in ultimul timp.Statiunea Straja este una din destinatiile preferate de turisti atat vara, pentru excursii si drumetii, cat si iarna pentru practicarea sporturilor de sezon (schi, sanius, snowboard) si petrecearea sarbatorilor de sfarsit de an. Partia de schi Straja se afla pe panta Muntilor Valcan, un versant nordic din Muntii Retezat Godeanu si datorita pozitiei, aceasta este acoperita cu zapada aproximativ 6 luni pe an, din noiembrie si pana in aprilie. Aici se organizeaza in fiecare an Cupa Veteranilor, o competitie de schi mult asteptata de catre turisti.Din statiunea Straja se poate urca catre Varful Mutu, cu plecare de la punctul de sosire al teleschiului (partea superioara) aflat la o altitudine de peste 1.700 m. Cum se ajunge in statiunea StrajaAccesul in statiunea Straja se poate face cu masina dinspre orasul Petrosani, pe DN 66A sau cu trenul pana in gara orasului Lupeni, situata la o distanta de 3 km de telescaun si 10 km de Complexul Turistic. De la iesirea orasului Lupeni porneste un telescaun catre Straja urca 23 de minute pana la altitudinea de 1.390 m. In statiunea Straja se poate vizita Schitul Straja, un lacas la care se ajunge prin intermediul unui tunel cu lungimea de 50 m care are pictat pe pereti scene din Vechiul Testament cat si din Noul Testament. Alt obiectiv turistic il reprezinta Crucea din metal, cu inaltimea de 18 m si latimea de 9 m, este un monument inchinat eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial, asemanator Crucii Eroilor Neamului din Muntii Bucegi. Meteo Straja..

Statiunea Pasul Valcan

In Pasul Valcan exista posibilitatea practicarii sporturilor de iarna: schi de partie, schi off-piste si schi de tura.Accesul in Pasul Valcan pe durata sezonului rece se poate face cu telegondola care a fost inaugurata in anul 2011.Exista doua partii de schi fiecare fiind dotata cu propriul mijloc de transport pe cablu (teleschi). Staiunea Pasul Vlcan are teleschiuri, un babyschi, trei prtii de schi i o telegondol care ajunge pn la marginea oraului.