standardizarea noiembrie 2017 · standardiarea | noiembrie 2017 1 standardizarea romÂnĂ În...

Noiembrie 2017 • www.asro.ro

Standardizarea

STANDARDELE ISO pentru sisteme

de management

R e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA COMERCIALĂRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Marketing-VânzăriTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Cuprins

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Seria de standarde ISO 55000 constituie sprijinul de bază în

obţinerea celui mai bun profit din active �� 1

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna octombrie 2017 �� 3

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Produse de origine biologică �� 4

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Evoluţia standardelor ISO pentru sisteme de management �� 6

Forţa responsabilităţii sociale �� 15

ISO şi generaţiile �� 20

Importanţa colaborării �� 24

ONU și ISO pentru o viaţă mai bună �� 28

STANDARDIZAREA | noiembrie 2017 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

În funcţie de cât de eficient sunt gestionate, activele pot oferi un avantaj competitiv sau, la polul opus, pot con-duce la eliminarea resurselor organizaţiei. De aceea, este important să fie bine gestionate. Managementul active-lor implică echilibrarea costurilor, a oportunităţilor şi a riscurilor în raport cu performanţa pe care organizaţia şi-o doreşte pentru active. În ultimii ani, multe companii au început să conştien-tizeze importanţa managementului activelor care, im-plementat corespunzător, îi îmbunătăţeşte performanţa financiară. Managementul activelor permite unei orga-nizaţii să examineze atât nevoia de active la diferite nive-luri, cât şi performanţele lor şi ale sistemelor de active. În plus, managementul activelor oferă posibilitatea aplicării unor abordări analitice ale gestionării activelor de-a lun-gul diferitelor etape ale ciclului lor de viaţă (care poate

începe de la ideea privind nevoia de active şi poate con-tinua până la eliminarea acestora, inclusiv gestionarea eventualelor datorii după eliminare).Un management eficient şi eficace al activelor se poate face prin utilizarea seriei de standarde internaţionale ISO 55000, care au fost adoptate şi ca standarde române.

• SR ISO 55000:2017, Managementul activelor. Privire generală, principii şi terminologie;

• SR ISO 55001:2017, Managementul activelor. Sisteme de management. Cerinţe;

• SR ISO 55002:2017, Managementul activelor. Sisteme de management. Linii directoare pentru aplicarea ISO 55001.

Standardul SR ISO 55000:2017, Managementul activelor.

Seria de standarde ISO 55000 constituie sprijinul de bază în obţinerea celui mai bun profit din activeJeni Toma, expert standardizare, Direcţia Comercială, ASRO

În cazul în care o organizaţie dispune de mai multe active în centrul afacerii sale finan-ciare, fizice sau organizaţionale, o strategie eficientă de gestionare a acestora contribu-ie la îmbunătăţirea rezultatelor şi la creşterea performanţelor.Activele sunt obiecte, lucruri sau entităţi care au o valoare potenţială sau reală pentru o organizaţie. Ele pot include: afaceri, firme, patente, mărci comerciale, produse, proprietăţi imobiliare, mijloace fixe etc. Ceea ce este sigur este că toate organizaţiile posedă active.Valoarea activelor variază pentru diferite organizaţii şi poate fi materială sau nematerială, financiară sau nefinanciară şi ea se poate schimba pe întreaga durată de viaţă.

2

Privire generală, principii şi terminologie, cuprinde as-pecte privind managementul activelor (beneficiile aces-tuia, definirea activelor, a managementului activelor, a sistemului de management al activelor, a abordării ba-zate pe sisteme de management integrate), a termenilor şi definiţiilor specifice, precum şi a informaţiilor cu pri-vire la activităţile de management al activelor.Standardul SR ISO 55001:2017, Managementul activelor. Sisteme de management. Cerinţe, specifică cerinţele pen-tru stabilirea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţi-rea unui sistem de management al activelor.Standardul cuprinde cerinţe privind:

• contextul organizaţiei (şi anume, înţelegerea organiza-ţiei şi a contextului în care aceasta activează, a necesi-tăţilor şi a aşteptărilor părţilor interesate, determinarea domeniului de aplicare a sistemului de management al activelor);

• leadership-ul (leadership și angajament, politică, rolu-rile organizaţionale, responsabilităţi şi autorităţi);

• planificarea (acţiuni de tratare a riscurilor şi a oportu-nităţilor);

• suportul (resursele, competenţa, conştientizarea, co-municarea, informaţiile documentate etc.)

• operarea (planificarea şi controlul operaţional, mana-gementul schimbărilor, externalizarea);

• evaluarea performanţei (monitorizarea, măsurarea, analiza şi evaluarea, auditul intern, analiza efectuată de management);

• îmbunătăţire (neconformitatea şi acţiunile corective, cele preventive, îmbunătăţirea continuă).

Standardul SR ISO 55002:2017, Managementul acti-velor. Sisteme de management. Linii directoare pen-tru aplicarea ISO 55001, furnizează îndrumări pen-tru aplicarea unui sistem de management pentru ma-nagementul activelor, în conformitate cu cerinţele din ISO 55001. Documentul urmăreşte cerinţele din ISO 55001, articol cu articol, având aceeaşi structură ca acesta. Beneficiile implementării managementului activelor în conformitate cu SR ISO 55001 pot include, dar nu se li-mitează la următoarele:a) îmbunătăţirea performanţei financiare: îmbună-tăţirea randamentului investiţiilor şi reducerea costuri-lor pot fi realizate fără a reduce valoarea activelor şi fără a sacrifica realizarea obiectivelor organizaţionale pe ter-men scurt sau lung;b) informarea privind deciziile de investiţii în active: permite organizaţiei să îmbunătăţească luarea deciziilor şi echilibrează în mod efectiv costurile, riscurile, oportu-nităţile şi performanţa;c) gestionarea eficientă riscurilor: reducerea pierderi-lor financiare, îmbunătăţirea sănătăţii şi a securităţii, bu-nul renume şi reputaţia, minimizarea impactului social şi a aceluia asupra mediului înconjurător, putând conduce la reducerea datoriilor cum ar fi: prime de asigurare, amenzi şi penalităţi;d) îmbunătăţirea serviciilor şi a rezultatelor: asigura-

rea performanţelor activelor poate conduce la îmbună-tăţirea serviciilor sau a produselor care îndeplinesc sau depăşesc în mod constant aşteptările consumatorilor sau ale părţilor interesate;e) demonstrarea responsabilităţii sociale: îmbunătă-ţeşte capacitatea organizaţiei pentru reducerea emisiilor, conservarea resurselor şi adaptarea la schimbările clima-tice, care îi permite să-şi demonstreze responsabilitatea socială şi etica în practicile de afaceri şi administrarea acesteia;f) demonstrarea conformităţii cu reglementările: mo-dul transparent al conformării cu cerinţele legale, statu-tare şi de reglementare, precum şi aderarea la standar-dele, politicile şi procesele de management al activelor, pot permite demonstrarea conformităţii;g) creșterea reputaţiei: prin îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor, a conştientizării şi a încrederii părţilor intere-sate;h) îmbunătăţirea durabilităţii organizaţiei: gestiona-rea efectivă a efectelor pe termen scurt şi lung; cheltuie-lile şi performanţa pot îmbunătăţi durabilitatea operaţii-lor şi a organizaţiei;i) creșterea eficacităţii şi a eficienţei: analiza şi îmbu-nătăţirea proceselor, a procedurilor şi a performanţei ac-tivelor pot spori eficienţa şi eficacitatea, precum şi atin-gerea obiectivelor organizaţionale.Sistemul de management al activelor se poate integra perfect cu celelalte sisteme de management: al calităţii, al mediului, al securităţii informaţiei etc. Aceste standarde pot fi utilizate de multe tipuri de or-ganizaţii şi companii, publice sau private, de la un oraş sau un furnizor local de servicii, la un lanţ de supermar-keturi.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din luna octombrie.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de confor-mitate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 89/686/CEE a Consiliului, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele individuale de protecţie (Publicarea titlurilor şi a referinţe-lor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 344/1, din 13.10.2017.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliu-lui, privind echipamentele hertziene şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea reciprocă a confor-mităţii acestora, şi a Directivei 2014/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie, pe piaţă, a echipamentelor radio şi de abrogare a Directivei 1999/5/CE (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armoni-zare), publicată în JOUE C 344/32, din 13.10.2017.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul delegat (UE) 2017/1800 al Comisiei din 29 iunie 2017, de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 151/2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, publi-cat în JOUE L 259/14, din 07.10.2017.

1.2.2 Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1870 a Comisiei din 16 octombrie 2017, privind publicarea referinţei standardului european referitor la facturarea electronică şi lista sintaxelor sale în conformitate cu Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în JOUE L 266/19, din 17.10.2017.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul nr. 1071/16413/2017 din 29/09/2017, privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 1.082/731/2016, pentru aprobarea modelului de docu-mentaţie de atribuire standard privind achiziţia de produse biocide, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 802, din 10/10/2017.

2.2 Hotărâre nr. 750/2017 din 11/10/2017, pentru modificarea anexei nr. 5 – Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii – la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, pentru apro-barea unor regulamente privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 829, din 19/10/2017.

Noutăţi legislative din luna octombrieMihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

4

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Produsele de origine biologică pentru construcţii provin din biomasă vegetală sau animală. Ele se aplică în dome-niul construcţiilor ca izolanţi (fibre vegetale sau animale, vată de celuloză, baloturi de paie), mortare şi betoane (cu aşchii de lemn sau fibre din in şi cânepă), panouri (particule sau fibre vegetale, paie comprimate), materiale compozite (matriţe, armături, umpluturi), componente ale adezivilor şi vopselelor etc. Produsele de origine biologică sunt considerate de Mi-nisterul Ecologiei ca fiind una dintre cele 18 filiere eco-logice cu un potenţial de dezvoltare economică ridicat, datorită rolului lor în reducerea consumului de materii prime de origine fosilă, limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi crearea de noi domenii economice. „Produsele de origine biologică îşi au locul lor în cadrul normativ clasic din construcţii”, declară Yves Hustache, responsabil al centrului Studii şi expertiză, la Asociaţia pentru construcţii şi resurse biologice. Această asocia-ţie asigură asistenţă pentru fabricanţii şi arhitecţii care doresc să utilizeze produse de origine biologică. „Paiele,

cânepa, inul şi vata de celuloză îşi fac loc în construcţii. Lemnul are deja o tradiţie în acest domeniu”. Care sunt aspectele avute în vedere? „Se utilizează o materie primă regenerabilă, care sto-chează bioxid de carbon (CO2) în timpul dezvoltării sale. Aceste materiale pot fi produse, transformate şi utilizate pe plan local şi favorizează activitatea din zonă”, afirmă Yves Hustache. Nu se omit nici aspectele sanitare: „De exemplu, aceste produse nu influenţează negativ calita-tea aerului de interior”, continuă Yves Hustache. Totuşi, ele pot fi tratate pentru a se asigura durabilitatea lor. Acestea pot fi supuse la tratamente fungice sau igni-fuge, se pot dovedi consumatoare de energie în timpul utilizării lor. Ele trebuie să îşi demonstreze performan-ţele tehnice şi de mediu. „Ne încadrăm în domeniul eva-luării tehnice sau al standardizării. Lucrăm la un proiect de standard armonizat pentru izolanţii vegetali, împreu- nă cu Centrul ştiinţific şi tehnic din construcţii (CSTB) pentru a facilita accesul la avize tehnice”, adaugă Yves Hustache.

Produse de origine biologicăMarie-Claire Barthet

Care este aportul produselor de origine biologică la compoziţia produselor pentru construcţii? Aceste produse regenerabile nu duc lipsă de atuuri şi profesioniştii insistă asupra performanţelor lor tehnice. Standardizarea permite formularea unor recoman-dări obiective, în funcţie de utilizarea aşteptată în construcţii.

Vată de celuloză şi fibre vegetale sau animale: produsele de origine biologică sunt utilizate ca izolanţi


„Trebuie să facem dovada funcţionalităţii produselor de origine biologică”, întrucât nu este suficient să se evi-denţieze originea produsului: „Un material ecologic este un material care, în timpul ciclului său de viaţă tre-buie să aibă performanţe de mediu superioare celor ale unui produs care posedă aceleaşi caracteristici tehnice”, adaugă François Boucher, şef de proiect la AFNOR. „În construcţii, performanţa de mediu este determinată în contextul clădirii. Comparaţiile nu se stabilesc produs cu produs, ci la nivelul clădirii. Alegerea unui material sau a unui produs depinde de utilizarea prevăzută. Trebuie să avem în vedere două tipuri de performanţă de mediu: performanţa intrinsecă în timpul ciclului de viaţă şi per-formanţa tehnică, care influenţează performanţa lucrării”.

Un beneficiu pentru construcţie

„Produsele de origine biologică beneficiază din start de o conotaţie ecologică de mediu”, subliniază Caroline Les-tournelle, preşedintă a comisiei de mediu a Asociaţiei in-dustriilor pentru produse de construcţii (AIMCC). Refe-rinţa pentru a cunoaşte caracteristicile de mediu ale unui produs o constituie standardul NF P 01-010, devenit NF EN 158041. Acest standard ajută la stabilirea „cărţii de identitate” de mediu a unui produs, pe baza a 12 cri-terii – consumul de energie în timpul ciclului de viaţă, cel de apă, indicatorul de deşeuri, cel de schimbare cli-matică… Este o abordare multicriterială: se au în vedere toate impacturile unui produs în timpul ciclului său de viaţă. Aceste informaţii sunt importante pentru a stabili analiza ciclului de viaţă al clădirilor (ACV)”, chiar dacă bilanţul de mediu al unei clădiri arată că etapa utilizării este etapa cea mai mare consumatoare de apă şi de ener-gie. „Pentru toate produsele de construcţie, este impor-tant să se dispună de metode standardizate pentru a mă-sura impacturile lor asupra mediului, de-a lungul ciclului de viaţă”, rezumă doamna Lestournelle.

INIES ŞI FDES

În Franţa, asistăm la o întărire a cadrului reglementat, odată cu adoptarea legii Grenelle 2 (la mijlocul lui 2015), şi publicarea, în 2016, a unui decret şi a unei hotărâri care se referă la declararea impacturilor asupra mediu-lui ale produselor de construcţii. Decretul se bazează pe standardul NF EN 15804 şi pe standardul experimental complementar referitor la aspectele sanitare XP 01-064/CN, care îşi propun să contribuie la evaluarea perfor-manţei construcţiei şi să evite green washing (procedeu de marketing utilizat de o organizaţie cu scopul de a oferi o imagine ecologică responsabilă). „Dacă un fabricant comunică cu privire la performanţa de mediu a produsului său, el trebuie să demonstreze şi să întocmească o fişă a declaraţiei de mediu şi sanitară (FDES). Aceasta din urmă este disponibilă în baza INIES, la care accesul este gratuit”, precizează François Boucher. Fiecare fişă constituie o „fotografie” a produsului la un moment dat. Baza de date INIES reuneşte fişele FDES ale produselor de construcţie, fişe furnizate de fabricanţi sau de sindicate, conforme cu standardul NF EN 15804.

1 Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţi-onal de standardizare – a adoptat acest standard cu indicativul SR EN 15804+A1:2014 şi titlul: Contribuţia lucrărilor de construcţie la dez-voltarea durabilă. Declaraţii de mediu pentru produse. Reguli de bază pentru categoria produse pentru construcţii

Această bază propune o structură care permite să se asi-gure că toate declaraţiile de mediu sunt obţinute şi pre-zentate în mod armonizat. Ele pot fi verificate de către o terţă parte independentă. Datele sunt automatizate, adică ele pot fi utilizate direct de instrumente de analiză a ciclului de viaţă al clădirii. „Aceste date sunt publice. Este cea mai bună garanţie de fiabilitate”, consideră Caro-line Lestournelle. Produsele de origine biologică au şi ele fişele lor: Direcţia construcţii, urbanism şi peisagistică (DHUP) a finanţat elaborarea de fişe colective pentru cânepă, vată de celuloză şi paie. O fişă este în curs de rea-lizare pentru fibrele de lemn”, precizează Yves Hustache. Se cunosc astfel, obiectiv, caracteristicile şi performan-ţele acestor materiale.

Ce este un material ecologic?

Comitetul tehnic Dezvoltarea durabilă în construcţii a fost mandatat în 2016 de Direcţia de construcţii, urba-nism şi peisagistică a Ministerului Ecologiei să propună o definiţie a termenului „material ecologic”. Răspunsul furnizat: „un material ecologic este un material care, în timpul ciclului său de viaţă (producţie, transport, utili-zare, durată de viaţă şi final al acesteia) prezintă perfor-manţe de mediu şi sanitare superioare materialelor care asigură aceeaşi utilizare în construcţii şi este folosit în conformitate cu regulile inginereşti. Performanţele de mediu şi cele sanitare ale unui material se evaluează prin capacitatea sa de a conferi lucrării bune performanţe de mediu şi sanitare. În ceea ce priveşte performanţele de mediu, trebuie definite două tipuri de caracteristici ale unui material: performanţele sale şi caracteristicile intrinseci pe toată durata ciclului său de viaţă; performanţele tehnice care influenţează performanţele lucrării (de exemplu, ca-pacitatea de inerţie termică, proprietatea de rezistenţă termică, eficacitate, capacitatea de reducere a punţilor termice, proprietatea de etanşeitate la aer, economie de materiale, apă). În ceea ce priveşte performanţele sanitare, trebuie să se ţină seama de caracteristicile sale intrinseci, şi anume, emisiile de compuşi organici volatili, riscuri legate de expunerea în fazele de punere în operă, de mentenanţă şi de sfârşit de viaţă şi performanţele sale tehnice care influenţează performanţele lucrării (de exemplu, îmbu-nătăţirea calităţii aerului de interior şi al apei potabile).

Lucrări de standardizare europene publicate în 2017 în domeniul produselor de origine ecologică

CEN/TC 411, Produse de origine biologică, elaborează o serie de standarde orizontale pentru produsele de ori-gine biologică, în baza mandatului M/492. Comitetul a publicat patru standarde europene până la ora actuală. În ceea ce priveşte elaborarea de standarde şi alte do-cumente pentru produse de origine biologică, în baza mandatului M/491, în 2017, TC 411 a transformat spe-cificaţia tehnică cu privire la cerinţele şi metodele de încercare pentru solvenţi de origine biologică într-un standard european.În 2017, CEN/BTWG 218 a finalizat un program de lu-cru, ca răspuns la M/547, cu privire la alge şi produse pe bază de alge.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 376, iulie-august 2017

6

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

În urmă cu 30 de ani, seria ISO 9000 a marcat începutul revoluţiei standardelor pentru sisteme de management (SSM). De atunci, ea a inspirat peste 60 de standarde ISO pentru un management mai bun în sectoarele-cheie, precum securitatea, siguranţa, sănătatea, dispozitivele medicale, energia, tehnologia informaţiei şi protecţia mediului. Acest articol prezintă marile etape ale evoluţiei SSM şi răspunde la întrebarea: „Care a fost impactul lor asupra organizaţiilor utilizatoare?”

“„ISO 14001 ne-a permis să ne îmbunătăţim în mod semnificativ impactul asupra mediului. În 2014, ne-am redus emisiile de carbon cu 23 de tone, cele de praf cu 20 de tone şi am reutilizat 116 m3 de apă”.Întreprindere de construcţii din Spania

Evoluţia standardelor ISO pentru sisteme de management


Anul 1987 a marcat un eveniment important: publica-rea ISO 9001, primul standard internațional pentru SM. Acesta a fost foarte bine primit, devenind standardul cel mai utilizat dintre toate SSM ale ISO, dar a fost şi primul dintr-o serie de 60 de standarde de management ale ISO care au ridicat nivelul practicilor de management, efici-enţa şi eficacitatea în organizaţiile industriale, comerci-ale şi de furnizare a serviciilor din lumea întreagă. Acest articol revine asupra câtorva dintre faptele mar-cante ale unei evoluţii fascinante care ne-a condus la SSM ISO pe care le cunoaştem astăzi. Ele oferă orga-nizaţiilor din lumea întreagă oportunităţi considerabile pentru a implementa un sistem de management unic, care asociază mai multe standarde ce pot fi integrate la cel mai înalt nivel al unei organizaţii, în lumea întreagă.

Ne situăm la mare distanţă de începuturile stângace ale sistemelor autonome de management care erau conside-rate atunci un „plus” rezervat doar întreprinderilor in-dustriale. Până acum, numărul de certificări conform SSM ISO acordate în peste 170 de state depăşeşte 1,5 milioane1. Numărul organizaţiilor care aplică standarde pentru sisteme de management ISO cu scopul de a obţine re-zultate operaţionale mai bune şi a răspunde obligaţiilor din reglementări se cifrează la milioane. Ţinând seama de longevitatea standardului, nu este surprinzător faptul că, pentru ISO 9001, au fost obţinute peste 1 milion de certificări, în timp ce pentru ISO 14001, s-au înregistrat 320 000 de certificări.1 Studiul ISO cu privire la certificarea standardelor pentru sisteme de management în 2015

“„ISO 9001 a făcut minuni pentru noi. El ne-a permis să vedem cine produce, ce anume funcţionează şi, preventiv, unde se situează problemele potenţiale”.Redactor, Finlanda

Evoluţia standardelor ISO pentru sisteme de management

8

Totul a început cu seria ISO 9000

Totul a început cu standardul ISO 9001, cu privire la sistemele de management al calităţii (SMC). El s-a im-pus atunci la presiunea pieţei pentru a obţine produse şi servicii aliniate permanent la cerinţele clienţilor şi o calitate îmbunătăţită continuu. Treizeci de ani mai târ-ziu, acest prim standard de management a inspirat peste 60 de standarde ISO pentru un management mai bun în sectoarele-cheie. Însă, nu a fost totul simplu. La publicarea sa iniţială, fa-milia de standarde ISO 9000 pentru SMC a fost primită în mod controversat. Unii o considerau potrivită numai pentru sectorul industrial. Alţii se temeau că ea va înă-buşi creativitatea şi spiritul de inovaţie al întreprinderi-lor care făceau eforturi pentru a implementa un sistem perceput iniţial ca fiind rigid şi birocratic. „ISO 9001 şi managementul calităţii au beneficiat totuşi de un impuls major, la sfârşitul anilor 1980, când Marga-ret Thatcher, primul ministru britanic, a lansat industriei engleze provocarea de a se alinia la calitatea japoneză”, îşi aminteşte Charles Corrie, secretar al subcomitetului tehnic ISO/TC 176/SC 2, Sistemele calităţii, care a par-ticipat la elaborarea lui ISO 9001. „Doamna Thatcher a stimulat calitatea, acordând o finanţare mai mare pentru stabilirea unui program naţional al calităţii, care îndemna întreprinderile să implementeze ISO 9001. Conştientiza-rea cu privire la importanţa managementului calităţii a crescut considerabil şi 80% din primele certificări con-form ISO 9001 au fost acordate în Marea Britanie. În anii următori, industria britanică a reuşit să reducă decala-jul care o separa de Japonia în ceea ce priveşte calitatea datorită în principal impactului ISO 9001”.

““““

„După ce am implementat pentru furnizorii noştri un sistem QS 9000 bazat pe seria ISO 9000, calitatea produselor noastre s-a îmbunătăţit cu 85% în cinci ani”Unul din cei trei mari constructori de automo-bile din Statele Unite

„Cum am beneficiat de ISO 9000? Am realizat economii de 27% din cheltuielile generale directe, de 15% din costurile variabile şi ne-am redus cu 4% costurile materiilor prime”.Întreprindere de morărit din Noua Zeelandă

„Certificarea conform cu ISO 9001 ne oferă un avantaj competitiv pe piaţa mondială, cu atât mai mult cu cât statele care adoptă standardele ISO sunt numeroase”.Serviciu de transport/curierat rapid de prim plan din Statele Unite

„Certificarea conform cu ISO 9001 ne-a permis să ne facem remarcaţi în faţa întreprinderilor care nu sunt certificate”.Multinaţională farmaceutică, Statele Unite


Un an de referinţă

ISO 9001 a fost revizuit de mai multe ori din 1987 până acum: prima dată, în 1994, apoi în 2000 şi 2008 şi, mai recent, în 2015. Această ultimă actualizare a fost reali-zată pentru a ţine seama de importantele evoluţii tehno-logice, de diversitatea economică şi de comerţul inter-naţional în cei 15 ani care au trecut de la revizuirea din 2000, precum şi pentru a reflecta importanţa sporită a sectorului serviciilor. 2015 avea să devină un an de referinţă. Publicarea ediţii-lor din 2015 ale ISO 9001 şi ISO 14001 a marcat un mo-ment decisiv, datorită integrării unei structuri noi, de ni-vel superior (HLS). Stabilită de ISO, aceasta furnizează o structură identică, un text de bază asemănător şi termeni şi definiţii de bază comune pentru toate standardele pen-tru sisteme de management ale ISO. De acum înainte, toate standardele pentru sisteme de management pot fi aliniate, facilitând astfel integrarea completă a mai mul-tor standarde într-un sistem de management unic, în ca-drul unei organizaţii. „Accentul pus pe înţelegerea mediului sectorial intern şi extern (context), pe leadership şi pe legăturile cu orien-tarea strategică a organizaţiei şi pe o abordare pe bază de riscuri, face din ISO 9001:2015 şi din celelalte standarde pentru sisteme de management bazate pe structura HLS, adevărate sisteme de management capabile să ţină seama în acelaşi timp de orientare şi de control, de raţionamen-tul strategic şi de excelenţa operaţională”, declară Dick Hortensius, consultant principal pentru sisteme de ma-nagement la Institutul Olandez de Standardizare (NEN), care a contribuit la elaborarea standardelor ISO pentru calitate şi mediu.

Managementul de mediu

La începutul anilor 1990, conştientizarea ecologică luase amploare şi protecţia planetei devenea o prioritate. Ne-cesitatea unui standard internaţional pentru sisteme de management de mediu (SMM) a fost exprimată cu oca-zia Summit-ului Pământului, care a avut loc la Rio (Bra-zilia), în 1992. Acest eveniment marcant a ancorat solid dezvoltarea durabilă în programul de acţiune al guverne-lor şi a dat un impuls elaborării ISO 14001. Publicat iniţial în 1996, ISO 14001 s-a impus ca stan-dardul pentru sisteme de management de mediu cel mai solicitat în lume, ajutând organizaţiile de toate dimen-siunile să obţină îmbunătăţiri de ordin operaţional şi de mediu, să-şi reducă costurile şi să-şi îmbunătăţească managementul conformităţii. Revizuirea din 2004 şi cea din 2015 – cea mai semnificativă – cu integrarea structu-rii-cadru în SSM şi a unei perspective a ciclului de viaţă, au permis SMM ISO să progreseze în acelaşi ritm cu in-tensificarea conştientizării problemelor de mediu, amp-lificată de îngrijorarea majoră cu privire la schimbarea climatică.

„Mama” tuturor standardelor

Seriile ISO 9000 şi ISO 14001 au servit drept catalizatori pentru familia cea mai completă de standarde pentru sis-teme de management din lume. Standardele din aceste

““

„ISO 14001 prezintă avantajul de a ne permite să grupăm toate acţiunile eficiente din punct de vedere ecologic ale organizaţiei, într-un plan coerent”Constructor din domeniul aerospaţial, Europa

„În 2014, am realizat economii de energie de 6,7% din consumul nostru global”.(Comentariu asupra sistemului său de management de mediu ISO 14001)

Întreprindere multinaţională de aparatură de birou, Statele Unite

10

serii au fost elaborate de echipe de experţi din diferite întreprinderi şi sectoare, precum şi din cadrul autorităţi-lor, pentru a răspunde necesităţilor evidente ale standar-delor destinate a face din lume un loc mai bun, mai sigur şi unde nu se mai risipesc resursele. Unele din aceste standarde de management „primare” au generat familii întregi de standarde conexe şi versiuni sectoriale precum AS 9100, versiunea lui 9001 pentru ae-ronautică şi spaţiu, TL 9000 pentru telecomunicaţii şi QS 9000 pentru industria autovehiculelor. Dacă numărul de certificări la nivel mondial este un indicator de succes, atunci mai multe SSM-uri ISO se disting prin simplul număr de organizaţii care le utilizează. În spatele lideri-lor, respectiv seria ISO 9000 şi seria ISO 14000, se află câ-teva dintre standardele pentru sisteme de management ISO cele mai utilizate:

• ISO 50001 (managementul energiei). Publicat în 2011, ISO 50001 a permis unui număr de 12 000 de organizaţii certificate să integreze efi-cienţa energetică în activităţile lor de zi cu zi. Astfel, acestea pot realiza economii, pot proteja resursele şi pot combate schimbarea climatică.

• ISO/IEC 27001 (securitatea informaţiei)În lume, 28 000 de organizaţii certificate utilizează ISO/IEC 27001 pentru a-şi securiza informaţiile contra riscurilor care nu încetează să crească, cum ar fi atacurile cibernetice cu care se confruntă astăzi organizaţiile.

• ISO 22000 (managementul siguranţei alimentelor)Peste 32 000 de organizaţii care intervin în lanţul alimentar utilizează un sistem certificat în confor-mitate cu ISO 22000 pentru a identifica şi a controla pericolele care ameninţă siguranţa alimentelor şi a contribui la siguranţa lanţurilor de aprovizionare mondiale.

• ISO 13485 (dispozitive medicale)Până acum, peste 26 000 de organizaţii din sectorul dispozitivelor medicale utilizează ISO 13485 pentru a furniza dispozitive şi servicii medicale care răs-pund aşteptărilor clienţilor şi cerinţelor reglemen-tărilor.

“

“

„Suntem mândri că putem afirma că toate instalaţiile noastre sunt certificate în conformitate cu ISO 9001, ISO 14001, ISO/TS 29001 şi ISO/IEC 17025. Aceste certificări au creat cadrul necesar pentru dezvoltarea activităţilor noastre la nivel internaţional”.Fabricant de ţevi de canalizare, India

„În 2004 utilizam 3,21 l de apă pe litrul de băutură produsă, dar în 2011, acest consum a scăzut la 2,2 l de apă pe litrul de băutură, adică o reducere cu 31%”.Implementarea SMM ISO 14001 în 75 de uzine de îmbuteliere din 28 de state

Întreprindere de îmbuteliere a băuturilor nealcoolice de prim plan, Grecia


“

“

“

„Adăugarea lui ISO/IEC 27001, în domeniul securităţii informaţiei, şi a ISO/IEC 20000, în domeniul serviciilor, ne-a permis să ne îmbunătăţim sistemul de management pentru a răspunde necesităţilor prezentului, fără a pierde din vedere viitorul”.Furnizor de sisteme informatice, Statele Unite

„De când am aplicat ISO 50001, echipele sunt mai active în prezentarea ideilor de reducere a consumului de energie. De exemplu, instalăm corpuri de iluminat noi, economisind cel puţin 180 kW pe corp de iluminat şi 1 532 768 kWh într-un an”.Fabricant de anvelope, Statele Unite

„Implementarea ISO 22000:2005 a îmbunătăţit calitatea şi siguranţa alimentelor, reducând costurile de producţie şi deşeurile”.Fundaţie umanitară care serveşte zilnic masa unui milion de copii în India

12

Numeroase surprize

Departe de a fi plictisitoare şi birocratice, multe alte standarde pentru sisteme de management îmbină în mod surprinzător utilitatea şi inova-ţia. ISO 20121:2012, de exemplu, a furnizat Jo-curilor Olimpice de la Londra, din 2012, cerinţe pentru managementul responsabil aplicat acti-vităţii de organizare a evenimentelor şi a fost utilizat, de asemenea, şi la concursul Eurovision de la Malmö (Suedia), în 2013, o manifestare care a protejat dezvoltarea durabilă. Anul trecut, am asistat la publicarea primu-lui standard internaţional pentru sisteme de management anti-mită (ISO 37001:2016) şi la aplicarea ISO 9001 la organizaţiile electorale, la toate nivelurile guvernului, precum şi la colec-tivităţile locale, prin publicarea ISO 17582 şi a ISO 18091, fără a uita ISO 45001, primul stan-dard ISO pentru managementul sănătăţii şi al securităţii ocupaţionale, un standard foarte aşteptat, care va fi publicat la începutul anului viitor.

“““

„Implementarea lui ISO/IEC 27001:2005 permite băncii să identifice, să analizeze riscurile şi să facă tot posibilul pentru a le preveni apariţia”.Bancă din Rusia

„Exporturile au crescut cu 400%. De acum înainte, putem răspunde cererilor de ofertă întrucât întreprinderea este certificată conform ISO 9001”.Fabricant de material electronic, India

„Lotul nostru de produse reprelucrate a scăzut de la 15% la 1-2%. Certificarea conform ISO 9001 ne-a permis să deschidem pieţe noi”. Producător de produse chimice, Venezuela


Toată această muncă a meritat osteneala?

Toate eforturile depuse de experţii de standardizare în cadrul mai multor zeci de comitete tehnice ale ISO, în cursul ultimilor 30 de ani, au meritat osteneala? De la publicarea iniţială a ISO 9001, ISO a publicat sute de studii de caz ale organizaţiilor mari şi mici, private sau publice, din industrie şi servicii, din majo-ritatea statelor din lume, care menţionează experienţa lor de implementare a SSM ISO. Toate comentariile au fost pozitive. Remarcile următoare ale CISCO Systems şi ale Nestlé sunt mai recente: „Un studiu al furnizorilor de produse de infrastructură fără fir, certificaţi în conformitate cu TL 9000 a arătat că, între 2008 şi 2016, reducerea numărului de articole returnate după cumpă-rare, indiferent de motiv (defect sau nepotrivire cu aşteptările consumatorilor), a permis să se evite costuri anuale de 1 miliard de dolari americani” – Sheronda Jeffries – CISCO Systems, care reprezintă Forumul QuEST, o organizaţie din domeniul teleco-municaţiilor.„În calitate de întreprindere agroalimentară de nivel internaţio- nal, Nestlé este foarte implicată în procesul internaţional de standardizare bazat pe ştiinţă. În fabricile noastre, utilizăm diferite standarde ISO (precum ISO 22000) şi considerăm că standardele internaţionale pentru siguranţa alimentelor joacă un rol semnificativ şi pot contribui la îmbunătăţirea rezultatelor în acest domeniu” – Ludovica Verzegnassi, Corporate Regula-tory&Scientific Affairs Department, Nestlé.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 123, iulie-august 2017, revista Organizaţiei Internaţionale de Stan-dardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

“„Ne gestionăm sistemele de management al calităţii, de mediu, al siguranţei alimentelor şi de securitate a informaţiei conform standardelor ISO 9001, ISO 14001, ISO 22000 şi ISO/IEC 27001, obţinând de pe urma fiecărui sistem avantaje importante”.Companie viticolă, Spania


„Credeam că sunt singura care mă zbat să îmbin cariera cu cerinţele vieţii de familie, dar, după ce i-am ascultat pe responsabilii noştri şi alte colege în timpul acestei discu-ţii, îmi dau seama că este posibil să îmi cresc copiii şi să lucrez!” Fujii, care a participat la o manifestare destinată a promova oportu-nităţile carierei femeilor într-o ţară în care participarea lor activă la mediul profesional lipseşte cu desăvârşire, este una din nume-roasele femei japoneze care lucrează în do-meniul electronicii la corporaţia NEC. Pentru a-şi atinge scopul, aceasta din urmă a adoptat ISO 26000, primul standard inter-naţional cu aplicare voluntară cu privire la responsabilitatea socială, care a ajutat mii de organizaţii să-şi exercite activităţile în mod responsabil pe planul mediului, social şi economic. De la publicarea sa, în urmă cu

şapte ani, ISO 26000 a fost adoptat ca stan-dard naţional în peste 80 de state, iar textul său a fost tradus în 22 de limbi. El este men-ţionat în peste 3 000 de lucrări universitare şi teze de doctorat şi este utilizat de organi-zaţiile de toate formele şi dimensiunile pre-cum Petrobras, Air France, British Telecom, NovoNordisk şi Marks&Spencer, pentru a nu enunţa decât câteva. Pentru unele organizaţii precum NEC, nu era prima abordare a noţiunii de respon-sabilitate socială. Pentru altele, în schimb, standardul a contribuit la proiectarea aces-tui demers în viitor astfel încât acesta este astăzi recunoscut de Comisia Europeană ca un instrument esenţial de promovare a pro-gresului în toate domeniile responsabilităţii sociale şi se află la originea strategiei sale de responsabilitate socială a întreprinderilor.

Forţa responsabilităţii socialeMişcarea în favoarea responsabilităţii sociale a debutat prin dezbateri cu privire la responsabilităţile pe care le au întreprinderile faţă de societate întrucât oamenii, planeta şi profitul sunt de acum înainte strâns legate. De la primele dezbateri, conceptul a cunoscut numeroase transformări, mai ales odată cu publicarea lui ISO 26000, un standard ale cărui influenţă şi credibilitate au crescut considerabil în mai puţin de un deceniu.

16

Apariţia unui comportament „social” mai responsabil

În primii ani care au trecut de la crearea ISO, în 1947, standardele ISO erau utilizate în principal în industrie. Elaboram standarde cu caracter tehnic, inclusiv pentru şuruburi şi piuliţe ! În anii 1970, organizaţia a început să se intereseze de necesităţile consumatorilor întrucât vo-cea acestora se auzea tot mai răspicat, cerând ca nevoi- le lor să fie luate în calcul. Pentru că a auzit acest apel, ISO a creat Comitetul ISO pentru politica în domeniul consumului (COPOLCO) în 1978 pentru a încuraja şi a facilita participarea consumatorilor la procesul de stan-dardizare. De atunci, experienţa consumatorilor a jucat în rol deosebit de important în standardizare şi, deşi priorităţile iniţiale ale COPOLCO se refereau încă, în mare măsură, la produsele de consum curent precum bicicletele sau maşinile de spălat vase, domeniul s-a lărgit în anii 1990 pentru a îngloba probleme care se refereau la societate, precum serviciile, accesibilitatea şi securitatea. În acest moment, au început să apară standarde şi linii directoare cu privire la aspecte precum îmbătrânirea persoanelor, dar şi documente ca declaraţia de politică ISO/IEC „Să răspundem la necesităţile persoanelor în vârstă şi ale persoanelor cu dizabilităţi în lucrările de standardizare”, publicat în 2001. „COPOLCO „rămâne pe recepţie” pentru a include ne-cesităţile şi aşteptările consumatorilor în lucrările de standardizare”, declară Dana Kissinger-Matray, secretar al COPOLCO. „Evoluţia standardelor către standarde cu caracter social, ţinând seama de aşteptările mai largi ale societăţii, nu se limitează la specificaţii pentru produse sau componente şi reflectă influenţa tot mai mare a con-sumatorilor asupra cerinţelor pieţei”.COPOLCO a recomandat elaborarea unui standard cu privire la responsabilitatea socială în 2002, apoi pro-blema a fost reluată de Biroul de management tehnic (TMB) al ISO. Mandatul stipulat în Propunerea iniţială de studiu nou era clară: „Trebuie ca standardul să ajute organizaţiile să-şi asume responsabilităţile sociale, res-pectând diferenţele culturale, sociale, de mediu şi legale, precum şi condiţiile de dezvoltare economică”.„În această perioadă, responsabilitatea socială a în-treprinderilor (RSI) era pe toate buzele”, îşi aminteşte Staffan Söderberg, vicepreşedinte al grupului de lucru cu privire la responsabilitatea socială, care a elaborat ISO 26000. Mişcarea s-a dezvoltat rapid, în mod deosebit în Statele Unite, unde diferite facilităţi fiscale şi măsuri de încurajare au răsplătit întreprinderile care răspun-deau unor criterii de mediu sau de dezvoltare durabilă.Totuşi, când propunerea de standard a fost prezentată membrilor ISO, s-a ivit întrebarea: „De ce acest lucru ar trebui să intereseze doar întreprinderile? Şi astfel, res-ponsabilitatea socială a întreprinderilor a devenit „res-ponsabilitatea socială”.

Un model de cooperare

În 2005, grupul de lucru al ISO s-a apucat de treabă, cu un leadership asigurat de Brazilia (ABNT) şi Suedia (SIS). A fost un adevărat „maraton”, rămas în analele ISO pentru că a prilejuit cea mai importantă consultare a

ISO 26000 a fost adoptat ca standard naţional în peste 80 de state


părţilor interesate cu privire la responsabilitatea socială organizată vreodată. A fost nevoie de cinci ani şi de opt reuniuni internaţionale care au avut loc în întreaga lume pentru a gestiona peste 25 000 de observaţii primite din partea a 450 de experţi reprezentând 99 de state şi 40 de organizaţii internaţionale. Alte părţi interesate includeau reprezentanţi ai Iniţiativei Internaţionale de Raportare, ai Organizaţiei Internaţionale a Consumatorilor şi ai Pactului Mondial al Naţiunilor Unite. Elaborarea lui ISO 26000 constituie încă şi astăzi unul din exemplele cele mai impresionante de realizare a con-sensului, cu experţi care îşi consacră timpul şi energia pentru a negocia, a examina, a discuta şi a elabora un standard foarte larg utilizat astăzi. Toate deciziile au fost luate prin consimţământ general şi s-a acordat prioritate unei participări echilibrate a statelor dezvoltate şi a celor în curs de dezvoltare – prin intermediul acordurilor de îngemănare – şi al diferitelor categorii de părţi intere-sate, precum şi o reprezentare echilibrată din punct de vedere lingvistic. De asemenea, a existat o paritate băr-baţi-femei. „Un reprezentant al Comisiei Europene a asistat la fiecare reuniune şi a luat notiţe”, îşi aminteşte Staffan Söderberg. În 2011, la un an de la publicarea ISO 26000, Comisia Europeană a lansat noul său comunicat RSI, care declara că RSI „este responsabilitatea tuturor întreprinderilor în ceea ce priveşte impacturile lor asupra societăţii”, formulare similară cu definiţia furnizată de standardul ISO 26000.

ISO 26000 a arătat că este un instrument de care

trebuie să se ţină seama

Conducerea grupului de lucru al ISO cu privire la responsabilitatea socială (de la stânga la dreapta): Eduardo Campos de São Thiago, secretar, Catarina Munck af Resenschöld, vicepreşedinte (2005), Jorge E. R. Cajazeira, preşedinte şi Kristina Sandberg, secretară

18

Succesul

De şapte ani, ISO 26000 ajută mii de organizaţii să-şi îmbunătăţească strategia în domeniul responsabilităţii sociale, inclusiv pe cele care, precum NEC, dispuneau deja de politici. Hitoshi Suzuki, fost director general în domeniul RSI la NEC şi acum preşedinte al grupului de lucru IISE la NEC, care desfăşoară cercetări cu privire la probleme legate de dezvoltarea durabilă, declară că, atunci când a venit să gestioneze lanţul de aprovizionare şi să se angajeze pe lângă părţile interesate, a constatat că ISO 26000 a permis întreprinderii să facă un important pas înainte. „Am învăţat să ne cunoaştem mai bine furnizorii şi să ve-dem cum lucrează ei. Am putut astfel să identificăm as-pecte care trebuie îmbunătăţite, în mod deosebit în ceea ce priveşte condiţiile de lucru şi managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale”, afirmă domnul Suzuki. „Am recomandat apoi măsuri corective şi am lucrat împreună pentru a stabili un mod de implementare”.Marks&Spencer (M&S) a fost, de asemenea, un precur-sor major al dezvoltării durabile, cu lansarea „Planului A”, în 2007. Acesta îşi propunea să contribuie la protecţia planetei datorită unei aprovizionări responsabile, a unei reduceri a deşeurilor şi a sprijinului acordat comunită-ţilor. Întreprinderea nu putea totuşi să îşi atingă aceste obiective fără ajutorul furnizorilor săi. Astfel, în 2013, ea şi-a îndreptat atenţia spre ISO 26000 pentru a-i aplica liniile directoare după modul în care promovează practi-cile echitabile de-a lungul lanţului său de aprovizionare.M&S lucrează cu furnizori din 70 de state, care utilizează forţa de muncă a 2 milioane de lucrători în 20 000 de uzine şi 20 000 de ferme. Iniţiativa a avut un impact con-siderabil, în mod deosebit în ramura distribuţiei, iar unii dintre cei mai importanţi fabricanţi de îmbrăcăminte din India, Sri Lanka şi Bangladesh au fost invitaţi să in-tegreze principiile de durabilitate socială şi de mediu ale ISO 26000 în strategia lor de întreprindere. Totuşi, ISO 26000 nu se limitează în nici un caz la între-prinderile internaţionale private. El se adresează în egală măsură organizaţiilor de toate dimensiunile din lumea întreagă. Standardul a permis Asociaţiei egiptene pentru educaţie şi dezvoltare (AUEED), o organizaţie neguver-namentală care militează pentru autonomia comunită-ţilor locale, să-şi modifice radical politicile sociale şi de mediu.

Să promovăm dezvoltarea durabilă !

Pe 25 septembrie 2015, Adunarea generală a Naţiuni-lor Unite a adoptat 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale Programului de dezvoltare durabilă până în 2030, un set de obiective care îşi propun să eradicheze sărăcia, să protejeze planeta şi să garanteze prosperitatea tuturor. Aceste aspiraţii au ecou în ISO 26000, ale cărui principii de responsabilitate socială contribuie direct la ODD-uri. Standardul ISO este elaborat în jurul articolelor şi al pro-blemelor centrale care definesc modul în care organiza-ţiile ar trebui să înţeleagă problemele sociale, economice şi de mediu. Acestea ajută organizaţiile să înţeleagă, să analizeze şi să trateze tematicile responsabilităţii sociale,

Ce este responsabilitatea socială?

Responsabilitatea socială este responsa-bilitatea pe care o au organizaţiile în ceea ce priveşte impactul lor asupra societăţii şi a mediului, aşa cum se manifestă ea la nivelul unui comportament etic şi trans-parent care:

• Contribuie la dezvoltarea durabilă, inclusiv la sănătatea şi la binele so-cietăţii;

• Ţine seama de aşteptările părţilor interesate;

• Respectă legile în vigoare, fiind coe-rent cu standardele internaţionale de comportament;

• Este integrat în organizaţie şi este implementat în relaţiile sale.

Staffan Söderberg, vicepreşedinte al grupului de lucru cu privire la responsabilitatea socială, cu ocazia unei conferinţe de presă cu privire la ISO 26000, la Geneva, în 2010


stabilind priorităţi de acţiune şi incluzând un comporta-ment responsabil în cadrul organizaţiei. Timp de şapte ani, ISO 26000 a demonstrat că este un instrument de care trebuie să se ţină seama şi a inspi-rat alte standarde. Este cazul lui ISO 37001, cu privire la sistemele de management anti-mită, proiectat pentru a insufla organizaţiilor o cultură de onestitate, de trans-parenţă şi de integritate, sau al standardului ISO 20400 – publicat recent – ale cărui linii directoare pentru achi-ziţii responsabile sunt bazate în întregime pe ISO 26000. Proiecte noi, sunt de asemenea, în curs de pregătire, mai ales un acord internaţional al grupurilor de lucru (IWA 26), destinat a ajuta organizaţiile să integreze principiile de responsabilitate socială ale ISO 26000 în alte sisteme de management ISO. Staffan Söderberg constată că „în mai puţin de zece ani, ISO 26000 a generat o gândire mai integrată în spatele unor documente precum Ghidul ISO 82, un set de linii directoare destinate a ajuta elaboratorii de standarde să ţină seama de problemele de durabilitate în standarde. Acest ghid a contribuit la a face lumea mai durabilă şi mai responsabilă din punct de vedere social şi a ajutat standardizarea să facă un pas înainte în acest domeniu”. Pentru Fujii, această japoneză care îmbină viaţa de fami-lie cu cea profesională, ca şi pentru marile întreprinderi internaţionale, care trebuie să găsească un compromis între lanţurile de aprovizionare şi impactul asupra me-diului, acest lucru nu poate fi decât benefic.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 123, iulie-august 2017, revista Organizaţiei Internaţi-onale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

ISO 26000 ajută mii de organizaţii să îşi

îmbunătăţească strategia în domeniul responsabilităţii

sociale

20

ISO şi generaţiile

21STANDARDIZAREA | noiembrie 2017

Adesea, lucrurile simple ale vieţii ne îndeamnă să facem o pauză şi să reflectăm la norocul pe care îl avem. Duminica trecută, după ce m-am sculat devreme (trebuie să-i mulţumesc pentru aceasta lui James, fiul meu cel mic) şi am făcut diverse treburi prin bucătărie toată dimineaţa, am fost cuprins deodată de un sentiment de mulţumire la vederea familiei mele, ajunsă la a treia generaţie, ai cărei membri erau toţi aşezaţi în jurul mesei de la bucătărie. Am revenit brusc în prezent când fiul de cinci ani al unui prie-ten a arătat cu degetul robinetul de la chiuvetă, rămas deschis, deasupra căruia curăţam o salată. „Închide robinetul ! Apa este preţioasă !” Avea dreptate, desigur. Chiar şi în Elveţia, care be-neficiază de precipitaţii în tot cursul anului, apa este o resursă care trebuie protejată ca şi celelalte. Am surâs şi am închis ro-binetul, în vreme ce socrul meu, privindu-mă cu afecţiune, a spus: „Nu ştiu unde învaţă toate acestea. Bănuiesc că la şcoală. Există o asemenea conştientizare a problemelor ecologice în zi-lele noastre !”Tema mediului şi modul în care raportul nostru faţă de acesta a evoluat de-a lungul anilor ne furnizează un excelent subiect de conversaţie în timpul mesei. Mă gândesc la istoria ISO şi la propria sa evoluţie către standarde care ating toate aspectele mediului nostru, de la limitarea utilizării substanţelor toxice la dezvoltarea durabilă. Cum a influenţat raportul ecologie-socie-tate standardele care, iniţial, erau destinate industriei şi care au devenit acum o referinţă pentru protecţia planetei?

Mama ştie cel mai bine

Totul a început în 1947, cu mama mea. Născută după cel de-al doilea război mondial, ea venit pe lume într-un moment în care progresul, reconstrucţia şi mai ales speranţa începeau să

În timpul celor 70 de ani de existenţă, ISO a cunoscut transformări remarcabile şi s-a dezvoltat într-un ritm rapid. Cum au evoluat mentalităţile şi responsabilităţile generaţiilor de-a lungul timpului? Prin intermediul poveştii unei familii, vom aborda o serie de probleme de mediu.

22

înlocuiască încet-încet pierderile şi distrugerile. Nu este o coincidenţă faptul că ISO a fost creată în acelaşi an. Rede-mararea dezvoltării nu ar fi putut avea loc fără o coordonare a eforturilor şi reconstrucţia trebuia să înceapă cu uzinele, locurile de muncă, locuinţele şi infrastructurile. ISO trebuia deci să-şi asume un rol important. Retrospectiv, mama explică: „Creşteam într-o nouă eră de abundenţă. Astfel, uitam uneori să închidem robinetele, să stingem luminile şi ignoram rigoarea şi austeritatea de di-naintea războiului. Aveam aparate electromenajere şi dispo-zitive care ne facilitau viaţa şi beneficiam de miracolul tele-viziunii, de concedii plătite, necunoscute înainte. Călătoriile deveniseră accesibile”. Resursele mondiale păreau inepuiza-bile şi era un lucru de înţeles: în urmă cu 70 de ani, populaţia lumii se limita la 2,4 miliarde de persoane, adică mai puţin decât populaţia actuală totală a Indiei şi a Chinei. Étienne, cumnatul meu, inginer în domeniul mediului la o întreprindere elveţiană, completează dezbaterea cu infor-maţii contextuale utile: „Astăzi, lucrurile care ne preocupă sunt atât de numeroase şi începem să înţelegem că ele sunt conexate unele cu altele. În 1947, abia dacă conştientizam problemele de mediu”. „Una din primele componente ale unei legislaţii majore în favoarea mediului a fost votată în acea perioadă în Statele Unite şi se referea la controlul utilizării pesticidelor, care se generaliza în agricultură, ramură economică pe cale de a se industrializa”.

Teoretic, am fi putut trăi cu toţii pe insula Jamaica1

În 1977, la 30 de ani de la crearea ISO, naşterea mea a con-tribuit la explozia populaţiei mondiale la 4,2 miliarde de persoane. Îmi amintesc de plimbările cu câinele şi cu ma-şina familiei, când eram copil. Era cu mult timp înainte să se declare obligatorie fixarea centurilor de securitate. De fapt, copiii mei abia veniseră pe lume când standardul ISO 13216 a stabilit celebra referinţă „ISOFIX”, asociată cu transportul în condiţii de securitate al copiilor. Socrul meu adaugă: „Pe vremea aceea, poluarea aerului era un concept atât de înde-părtat încât atunci când cineva aprindea o ţigară la volanul automobilului familiei, se considera că aceasta era un mij-loc de a calma stresul cauzat de traficul intens al circulaţiei!” Economiile de carburant erau un subiect politic, generat de „şocul petrolier”, care se afla la origine dispariţiei „maşinilor adevărate”. Étienne este mândru de automobilul său hibrid de ultimă generaţie, ale cărui emisii extrem de scăzute au fost determinate potrivit standardului ISO 23274. Conceptele de dezvoltare durabilă şi de compromis accep-tabile între factorii economici, sociali şi de mediu nu erau nici ele larg admise. În ciuda conştientizării cu privire la toxicitatea sa, se adăuga plumb în benzină pentru a pro-teja motoarele. Abia în 1986, Japonia a deschis calea, înce-pând să cureţe gazele de eşapament ale vehiculelor. În 1988, ISO 9158 stabilea dimensiunile pistoletelor de umplere cu benzină a pompelor pentru a asigura un carburant mai cu-rat, fără plumb.

1 Dacă fiecare persoană ocupă aproximativ 1 m2, atunci 4,2 miliarde vor avea nevoie de un spaţiu de 4 200 km2. Suprafaţa insulei Jamaica este de aproximativ 10 000 km2, deci, chiar dacă ţinem seama de faleze, de căderile de apă şi de celelalte terenuri pe care nu se poate sta în picioare, am putea trăi cu toţii aici…, cel puţin, în mod teoretic. BSJ, membru al ISO pentru Jamaica, cunoaşte probabil răspunsul?

Pentru a înregistra progrese în domeniul protecţiei mediului, trebuie discutate deschis alternativele, sub îndrumarea experţilor


„Trezirea” unei generaţii

Lucrurile au început să evolueze rapid. Îmi amintesc că am luat comprimate de iod în urma catastrofei de la Cernobâl şi că am început să am insomnii după ce oamenii de ştiinţă au descoperit „o gaură” în stratul de ozon şi deşeuri plutitoare de mărimea unei ţări, în Oceanul Pacific. În momentele acelea, o conştientizare generalizată şi crescândă începea să se manifeste. Oamenii vorbeau despre aceste probleme. Étienne precizează: „Deceniul s-a încheiat cu o licărire de speranţă, care s-a ivit odată cu interzicerea clorofluorcarburilor (CFC), a aruncării deşeurilor în oceane şi cu constituirea Grupului interguvernamental cu privire la schimbarea climatică. Anii 1990 au debutat cu Summit-ul Pământului, de la Rio, care a stabilit un program axat pe protecţia mediului”. Guvernele, societatea şi întreprinderile abordau un alt domeniu, în frunte cu ISO, care a început să soluţioneze un alt tip de probleme decât cele cu care se confruntase în 1947. ISO 14001, cu privire la managementul de mediu, a fost publicat în 1996, devenind apoi unul dintre standardele internaţionale cele mai larg utilizate şi recunoscute.

Lumea merge departe …

Discuţia continuă şi, în momentul în care desertul ia locul cafelei, îmi aduc şi eu contribuţia la dezba-tere. În 2007, am venit în Elveţia pentru a lucra la Organizaţia Internaţională de Standardizare. ISO împlinise atunci 60 de ani de activitate şi constituia o forţă în rezolvarea problemelor mondiale care preocupau generaţia mea. Copiii mei erau la şcoală şi naşterea lor contribuise la creşterea numărului populaţiei mondiale la 6,5 miliarde de persoane. Au trecut zece ani, acest număr continuă să crească şi tinerii îşi pun întrebarea cum să gestioneze re-sursele cât mai judicios posibil. Este evident că, în jurul mesei, fiecare are un punct de vedere diferit, dar toţi sunt de părere că progresul este posibil. În acest scop şi pentru a stabili linia de conduită cea mai potrivită, trebuie să se discute deschis alternativele, sub îndrumarea experţilor. Acest lucru îmi dă încredere în capacitatea ISO de a rămâne relevantă după 70 de ani de activitate şi mult timp de-acum înainte, în vreme ce noua generaţie caută soluţii la probleme pe care nu ni le-am fi putut imagina pe vremea noastră, sau bunicii, pe vremea lor.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 123, iulie-august 2017, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

24

Având în vedere faptul că standardele internaţionale au pătruns în aproape toate sectoarele economice, colaborarea dintre organizaţiile internaţionale de standardizare constituie o prioritate absolută. În acest articol, partenerii ISO din cadrul Cooperării Mondiale în Domeniul Standardizării – IEC şi UIT – ne explică motivele pentru care economia modernă impune întreţinerea de relaţii de colaborare şi modul în care ei acţionează în acest scop.

Importanţa colaborării


ISO încurajează cooperarea cu alte organizaţii care ela-borează standarde. Aceasta ne permite să răspundem mai bine necesităţilor clienţilor noştri, care beneficiază astfel de o abordare coordonată a standardizării interna-ţionale. În plus, acest sistem elimină activităţile paralele şi face domeniul standardelor internaţionale mai puţin complex şi mai puţin costisitor pentru părţile interesate. O demonstrează Cooperarea Mondială în Domeniul Standardizării (WSC), care stimulează colaborarea din-tre ISO, Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) şi Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (UIT). Creată în 2001, WSC îşi propune întărirea şi promovarea standardizării internaţionale prin intermediul unor po-litici şi unor iniţiative specifice. De la sărbătorirea Zilei Mondiale a Standardizării la organizarea împreună de manifestări internaţionale, colaborarea dintre cele trei organizaţii generează soluţii inovatoare care aduc bene-ficii tuturor. Pentru a sărbători cea de-a 70-a aniversare a ISO, orga-nizaţia a cerut partenerilor săi din cadrul WSC să explice motivul pentru care această colaborare este esenţială. Frans Vreejwijk, secretar general al IEC, şi Chaesub Lee, director al Biroului de standardizare pentru telecomuni-caţii al UIT, subliniază atuurile colaborării şi ne explică modul în care munca comună întăreşte şi promovează sistemul de standardizare internaţională şi motivul pen-tru care este necesară reînnoirea angajamentelor pentru soluţionarea provocărilor de mâine.

ISO Focus: Ce părere aveţi despre expresia „viitorul aparţine celor care colaborează?” Din ce puncte de vedere întăreşte colaborarea cele trei organizaţii – ISO, IEC şi UIT?

Frans Vreeswijk: Ader total la această afirmaţie. Trăim într-o societate în care întreprinderile nu s-au confrun-tat niciodată cu o asemenea concurenţă, dar trebuie to-tuşi să colaboreze mai mult ca oricând pentru a identi-fica soluţii pentru sisteme din ce în ce mai complexe, cu reglementări transfrontaliere care permit cetăţenilor să beneficieze de produse şi servicii mai bune şi mai sigure. Aceasta necesită noi abordări ale standardizării şi la acest nivel colaborarea este esenţială. Este clar că nici o organizaţie nu poate să elaboreze singură toate stan-dardele necesare pentru rezolvarea problemelor tot mai complexe. Pentru a ţine seama de diferitele aspecte, tre-buie să îmbinăm cunoştinţele noastre specifice dincolo de limitele tradiţionale. Acest lucru impune, de aseme-nea, adoptarea unei atitudini diferite: în unele momente, o organizaţie va conduce mişcarea, în vreme ce în altele, ea va contribui la elaborarea standardelor publicate de o altă organizaţie, furnizând expertiza sa. O asemenea abordare permite să se evite lucrările paralele, creează sinergii şi oferă rezultate mai bune, mai rapid.IEC şi ISO colaborează de multă vreme atât din punct de vedere tehnic, cât şi la nivelul conducerii. Prin inter-mediul Cooperării Mondiale în Domeniul Standardiză-rii, cele trei organizaţii promovează cu succes sistemul

Chaesub Lee, director al Biroului de Standardizare pentru Telecomunicaţii

Frans Vreeswijk, secretar general al IEC

26

standardizării internaţionale şi organizează manifestări comune majore.

Chasub Lee: UIT este agenţia specializată a Naţiunilor Unite care se ocupă de tehnologia informaţiei şi a comu-nicaţiilor (ITC). Colaborarea a devenit esenţială în sec-torul ITC. Standardizarea asociază coeziunea şi inovaţia, codifi-când cunoştinţe comune care permit inovatorilor să pro-greseze. Pentru aceasta, organismele de standardizare trebuie să adopte un model de comportament coerent. Colaborarea dintre IEC, ISO şi UIT este fundamentală pentru realizarea obiectivelor standardizării internaţio-nale. Suntem cele mai importante trei organizaţii inter-naţionale de standardizare, coeziunea lucrărilor noastre este deci esenţială şi asigurăm un leadership în promova-rea cooperării numeroaselor organizaţii care constituie domeniul standardizării.

Care sunt astăzi provocările critice pentru standar-dizarea internaţională? Ce anume trebuie să soluţio- năm?

F V: După cum am indicat mai sus, ne confruntăm cu provocări sociale majore: urbanizarea vastă, lipsa de ac-ces fiabil la electricitate, schimbarea climatică, împuţi-narea apei, pentru a nu menţiona decât câteva. Aceste probleme nu pot fi rezolvate decât dacă înţelegem sis-temele în caracterul lor global. Nu mai este suficient să ne concentrăm pe tehnologie, management, politici sau ITC, în mod izolat. Trebuie să le abordăm în mod global şi, în acest context, standardele IEC, ISO şi UIT, precum şi cele ale altor organizaţii, sunt necesare.

C L: În 2020, unul dintre domeniile de lucru cele mai im-portante ale UIT se va referi la standardizarea internaţi-onală a sistemelor IMT-2020 (5 G). UIT ajută autorităţile publice şi domeniul universitar să construiască un mediu 5 G datorită căruia vom avea cu toţii acces la comunicaţii extrem de sigure, în care ITC fiabilă va fi fundamentală pentru inovaţie în fiecare sector industrial. Reţelele 5 G vor trebui să susţină aplicaţii ITC numeroase şi diverse, cu cerinţe foarte diferite. Iată de ce standardizarea 5 G va necesita contribuţia unei game largi de factori sectoriali. Tehnologiile Internetului obiectelor (IoT) vor fi o com-ponentă esenţială a acestei viitoare 5 G. Iot ne va permite să cartografiem economiile noastre în lumea virtuală, cu informaţii axate pe datele care ne vor ajuta să stabilim unde ne va conduce inovaţia în mod eficace şi durabil. Aceasta subliniază importanţa deosebită a unui manage-ment eficace al datelor. În economiile noastre moderne, datele devin rapid resursa noastră „naturală” cea mai preţioasă. Standarde comune ne vor ajuta să beneficiem la maximum de înmulţirea datelor.

Forumul oraşelor inteligente de la Barcelona, din noiembrie 2017, reprezintă una din manifestările majore organizate în acest an de IEC, ISO şi UIT. Ce înseamnă această manifestare pentru standardizare şi care sunt priorităţile dumneavoastră în ceea ce pri-veşte rezultatele? Ce speranţe şi ce perspective poate genera acest forum în ceea ce priveşte inovaţia şi an-

gajamentul în favoarea oraşelor inteligente?

F V: Până în 2050, 70% din populaţia mondială va trăi în mediul urban. Oraşele sunt sistemele cele mai complexe ale planetei noastre. Am organizat primul Forum mon-dial al oraşelor inteligente în 2016, la Singapore şi sper că ne vom înţelege cu privire la modul în care standar-dele IEC, ISO, UIT şi altele vor contribui la construirea unor oraşe mai inteligente. Nutresc convingerea că tot mai mulţi responsabili municipali vor înţelege caracte-rul esenţial al standardelor pentru oraşele inteligente şi contribuţia fiecăreia dintre organizaţiile noastre în acest domeniu.

C L: Tranziţia spre oraşele inteligente a devenit rapid o problemă politică importantă pentru administraţii, în lumea întreagă. Acestea recunosc faptul că oraşele re-prezintă un domeniu primordial în lupta noastră în fa-voarea dezvoltării durabile. Forumul mondial cu privire la oraşele inteligente este emblematic pentru abordarea adoptată de IEC, ISO şi UIT pentru a înţelege cererile emergente în domeniul standardizării. Autorităţile lo-cale se străduiesc să depăşească barierele din calea efi-cienţei şi a durabilităţii proceselor urbane. Autorităţile oraşelor sunt conştiente de problemele pe care trebuie să le rezolve, dar nu utilizează suficient standardele în acest scop. Semnalăm aici modelul utilizat de Forumul mondial cu privire la oraşele inteligente. Acesta cere conducătorilor oraşelor să utilizeze punctele lor de vedere cu privire la


provocările cele mai relevante pentru oraşele lor. Organizaţiile de standardizare îi ascultă şi învaţă de la ei, fapt care ne permite să conştientizăm rolul standardelor în a ajuta autorităţile locale să-şi atingă obiectivul de a face oraşele mai in-teligente.

Există alte provocări cu care se confruntă astăzi întreprinderile din lumea întreagă şi pentru care acest tip de colaborare ar fi necesar?

F V: Colaborarea va fi decisivă în viitor, atât pentru întreprinderi, cât şi pentru organizaţiile care elaborează standarde. Este o situaţie din care toată lumea câştigă. Provocările care stau în faţa oraşelor sunt complexe şi necesită expertiza a numeroşi factori.

C L: Sectorul ITC şi-a alăturat o gamă diversificată de noi părţi interesate în ultimii ani, în vreme ce alte domenii indus-triale utilizau pe scară largă ITC pentru a-şi spori eficienţa şi a-şi reînnoi oferta de servicii. O largă varietate de sectoare ale industriei solicită astăzi standarde ITC, şi UIT a stabilit o colaborare cu serviciile publice de furnizare a apei şi de distribuţie a energiei, cu industria autovehiculelor, cu domeniul sănătăţii, cu industria serviciilor financiare şi cu admi-nistraţiile locale pentru identificarea de strategii privind domeniul oraşele inteligente.Nu este simplu să se promoveze această convergenţă devenită posibilă datorită ITC. Diferiţii factori industriali posedă culturi de întreprindere, cadre de reglementare, procese de dezvoltare a produselor şi cicluri de viaţă diferite. Sectorul ITC şi organizaţiile de standardizare care îl susţin deschid noi linii de comunicaţie cu alte domenii industriale şi fac eforturi pentru a înţelege priorităţile lor şi a stabili noi moduri de colaborare. Modelul utilizat de Forumul mondial al oraşelor inteligente poate furniza un sprijin preţios, obţinând de la noile părţi interesate din sector ca acestea să susţină elaborarea de standarde în domeniul ITC.

În cursul ultimilor 70 de ani, ce colaborare s-a dovedit de succes în cadrul parteneriatului şi de ce?

F V: Este practic imposibil să evidenţiem o singură activitate, cu titlu de exemplu. Aceasta ţine de faptul că, de la crearea ISO, în 1947, cele două organizaţii ale noastre îşi coordonează în mod continuu activităţile de standardizare atât pe plan tehnic, cât şi la nivel de direcţie. Această situaţie este legată de faptul excepţional că primul secretar general al IEC, dom-nul Charles Le Maistre, care a condus Institutul Britanic de Standardizare (BSI) până în 1942, a jucat un rol important în crearea ISO. În 1926, el a contribuit la constituirea Federaţiei internaţionale a asociaţiilor naţionale de standardizare (ISA) şi, în 1944, el a preluat funcţia de secretar general al UNSCC, o altă organizaţie internaţională de standardizare. Datorită eforturilor depuse de domnul Le Maistre, aceste două organizaţii şi-au unit forţele şi crearea ISO a avut loc la scurt timp după aceea.

C L: Standardizarea codificărilor video, condusă de grupul de experţi cu privire la imaginea animată (MPEG) al ISO şi IEC şi de Comisia de studii 16 a UIT-T (Multimedia) este una dintre cele mai importante reuşite ale colaborării noastre. Aceste lucrări au fost încununate de succes astfel încât, practic, toate filmele video pe care le privim, indiferent de suport, sunt codificate cu ajutorul standardelor elaborate datorită acestei colaborări. Standardul UIT-T H. 264/MPEG-4, referi-tor la codificarea video avansată (AVC), rămâne standardul de compresie video cel mai utilizat în lume. Pentru această realizare, cele trei organizaţii au fost recompensate cu Premiul Emmy, în 2008. Succesorul acestui standard, cunoscut sub denumirea de HEVC (codificare video de înaltă eficacitate), a fost publicat sub referinţa UIT-T H. 265/ISO/IEC 23008-2. Necesitând un debit binar mai ridicat decât cel stipulat în UIT-T H. 264/MPEG-4, HEVC este proiectat pentru a gestiona îmbunătăţirea rezoluţiilor de ecran de îndată ce tehnologiile actuale de reţea şi de afişare nu vor mai fi adaptate la produsele şi serviciile de înaltă calitate. Această colaborare continuă. Succeso-rul lui HEVC va apărea în 2020 şi el va avea o dublă putere de compresie faţă de HEVC.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 123, iulie-august 2017, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

28

pentru o viaţă mai bună

ONU și ISO


Organizaţiile ONU participă în mai multe moduri la lucrările ISO. Cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a ISO, Michael Møller, directorul general al Biroului Naţiunilor Unite din Geneva, a stat de vorbă cu un jurnalist de la ISO Focus. Articolul de faţă ne dezvăluie cele mai importante provocări ale lumii actuale şi angajamentul entuziast al celor două organizaţii internaţionale pentru edificarea unei lumi mai bune.

Foto : UN/P. Albouy

Michael Møller, director general al Biroului Naţiunilor Unite, la Geneva

Cea de-a 70-a aniversare a ISO marchează şi 70 de ani de colaborare cu Organizaţia Naţiunile Unite (ONU), care s-a angajat activ să lucreze cu ISO încă de la crearea acesteia din urmă, în 1947. În cursul ultimelor şapte de-cenii, colaborarea dintre ISO şi ONU a cunoscut schim-bări profunde atât în ceea ce priveşte diversitatea factori-lor, cât şi evoluţia priorităţilor. Colaborarea îndelungată dintre cele două organizaţii s-a dovedit esenţială pentru soluţionarea unora dintre cele mai importante provo-cări mondiale. Ea va rămâne o forţă de progres în viitor, acum, când ne pregătim pentru implementarea obiecti-velor de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite, „foaia de parcurs mondială” care va ghida eforturile noastre co-lective până în 2030. Astăzi, peste 700 de organizaţii internaţionale şi regio-nale întreţin relaţii oficiale cu comitete tehnice ale ISO. Interesul real al acestor parteneriate rezidă în expertiza tehnică, dar şi în relaţiile reciproce pe care aceste două instituţii le-au legat de-a lungul anilor. De la siguranţa alimentelor la aviaţia civilă şi la protecţia mediului, orga-nizaţiile ONU iau parte în multe moduri la lucrările ISO. Participarea activă a experţilor ONU la elaborarea stan-dardelor ISO şi la susţinerea lor în stadiul de implemen-tare este esenţială pentru a garanta succesul lor mondial. Michael Møller comentează aici colaborarea îndelungată dintre ISO şi ONU şi subliniază experienţa, practicile şi învăţămintele provenite dintr-un angajament continuu.

ISO Focus: ONU colaborează cu sute de organiza-ţii, inclusiv cu ONG-uri precum ISO. Din ce puncte de vedere furnizează standardele ISO soluţii pentru activităţile Naţiunilor Unite, agenţiile şi programele sale?

Michael Møller: Permiteţi-mi să încep prin a aminti că ONU este şi ea o organizaţie de standardizare. Sub auspiciile sale, statele membre elaborează standarde în diferite domenii precum vehiculele cu motor, comerţul electronic sau calitatea producţiei agricole, printre altele. ONU adoptă politici de anvergură mondială precum obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Programu-lui de dezvoltare durabilă până în 2030, Cadrul de la Sen-dai pentru reducerea riscurilor de catastrofă, Acordul de la Paris şi Noul program pentru oraşe. Standardele internaţionale, aşa cum sunt ele elaborate de

30

ISO şi de alte organizaţii de standardizare, vin să com-pleteze aceste politici. Ele stabilesc linii directoare prac-tice, destinate întreprinderilor, administraţiilor şi comu-nităţilor. Aceste standarde sunt larg utilizate atât la nivel mondial, cât şi naţional, pentru a concretiza priorităţile politice pe teren. De exemplu, anul trecut, la Paris, gu-vernele şi-au asumat angajamente fundamentale pentru a combate schimbarea climatică şi standardele elaborate de ISO ajută uzinele să-şi supravegheze şi să-şi limiteze emisiile toxice în atmosferă. Iată de ce organizaţiile internaţionale de standardizare participă adesea, în calitate de observatori, la elaborarea cadrelor mondiale ale ONU. ISO şi organizaţia sa „soră”, Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) au fost pre-zente amândouă la Conferinţa mondială cu privire la re-ducerea riscurilor de catastrofă şi au asistat la adoptarea Cadrului de la Sendai, al cărui text face referire de mai multe ori la standarde. Pentru a se pregăti şi pentru a reacţiona la evenimentele extreme precum catastrofele, este necesar un înalt grad de încredere şi de interopera-bilitate între factori şi standardele intervin la acest nivel.

Peste 20 de organizaţii ale ONU participă activ la lu-crările comitetelor tehnice ale ISO. Din ce puncte de vedere aduce această colaborare o valoare adăugată la activităţile dumneavoastră şi ajută la soluţionarea provocărilor mondiale actuale?

Organizaţiile ONU participă în multe moduri la lucră-rile ISO. Unul dintre organele interguvernamentale ale Comisiei Economice ale Naţiunilor Unite pentru Europa (CEE-ONU), şi anume CEFACT-ONU, care intervine în domeniul comerţului electronic, a elaborat 40 de reco-mandări CEE-ONU şi 440 de standarde CEFACT-ONU, care fac comerţul simplu, accesibil şi durabil. Multe din-tre aceste documente au devenit standarde ISO. Una dintre aceste recomandări se referă la unul din pri-mele modele care au permis înlocuirea documentelor pe suport de hârtie cu un mesaj electronic concis, Formu-la-cadru a Naţiunilor Unite pentru documentele comer-ciale, precum şi standardul care permite schimbul rapid şi securizat de documente electronice, EDIFACT-ONU, utilizat de peste 100 000 de întreprinderi doar în secto-rul distribuţiei. Este vorba despre un exemplu de acti-vităţi comune CEE-ONU şi ISO în cadrul Grupului de management al Protocolului de acord cu privire la co-merţul electronic şi al comitetului tehnic ISO cu privire la procese, elemente de informare şi documente în co-merţ, industrie şi administraţie (ISO/TC 154). Standardele conţin un potenţial important care permite autonomizarea femeilor şi a fetelor. Trebuie ca femei-le-antreprenor să fie dotate cu mijloace care să le permită utilizarea standardelor care conţin cele mai bune prac-tici inovatoare şi specificaţii de vârf. În acelaşi timp, sunt conştient de faptul că ele sunt slab reprezentate în acti-vităţile de elaborare şi de implementare a standardelor.


După părerea mea, femeile trebuie să aibă un cuvânt de spus, în egală măsură cu bărbaţii, cu privire la tehnologiile viitorului nostru. Astfel, CEE-ONU a lansat recent o iniţiativă cu privire la standardele care „respectă egalitatea în drepturi între sexe”, în cooperare cu organizaţiile de standardizare precum ISO şi agenţii ale Naţiunilor Unite şi ONG-uri care apără această egalitate. Sper că ISO îşi va aduce tot sprijinul la iniţiativă astfel încât standardele să ţină seama de necesită-ţile şi de priorităţile femeilor şi să contribuie la realizarea Programului până în 2030, mai ales în ceea ce priveşte Obiectivul 5, şi să asigure egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbaţii. Strânsa colaborare cu ISO furnizează valoare adăugată lucrărilor noastre în acest domeniu, al căror obiectiv este să ofere soluţii pentru a ajuta întreprinde-rile mici să aibă acces la oportunităţi economice şi să facă afaceri la nivel inter-naţional, în vederea realizării unei mondializări inclusive. Această colaborare strânsă cu ISO este esenţială pentru o aliniere şi o interconexiune a acestor produse, în interesul guvernelor şi al întreprinderilor, în lume. Alt exemplu: CEE-ONU a stabilit recomandări cu privire la modul de utili-zare a standardelor de management al riscului – inclusiv cele elaborate de ISO – pentru punerea în aplicare a reglementărilor. Aceasta ajută statele noastre membre să identifice şi să retragă de pe piaţă produsele periculoase necon-forme care expun la riscuri consumatorii, lucrătorii şi comunităţile care lo-cuiesc în apropierea uzinelor potenţial periculoase. Acest lucru promovează, de asemenea, o convergenţă a reglementărilor tehnice între state şi eliminarea barierelor din calea comerţului.

Pentru realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030, ce parteneriate de standardizare sunt necesare la nivel mondial pentru a implementa „foaia de parcurs comună” pentru construirea unei lumi mai sigure, mai drepte şi mai durabile?

Avem nevoie de solidaritate la nivel mondial pentru a soluţiona problemele internaţionale

32

Este esenţial să utilizăm corespunzător cele mai bune practici propuse de standarde pentru a promova o trecere către un mod de viaţă mai durabil. Numeroase activităţi comune sunt deja în curs de desfăşurare. În domeniul energiei, CEE-ONU elaborează standarde referitoare la eficienţa energetică a clădirilor. Procesul a debutat prin stabilirea de principii-cadru pentru eficienţa energetică a construcţiilor şi a inclus toate părţile interesate, inclusiv ISO, care au lucrat la standardele pentru materialele de construcţie. Mobilizarea constituie o prioritate-cheie pentru urmă-rirea lucrărilor comune. Lucrăm deja cu ISO şi cu alte organizaţii de standardizare pentru a oferi statelor mem-bre ale Naţiunilor Unite mijloacele de a utiliza standarde internaţionale în elaborarea de orientări politice. CEE-ONU şi ISO au organizat împreună manifestări de con-ştientizare cu privire la diferite teme, mai ales referirea la standarde în reglementări şi aplicarea lor în sectoare specifice. O iniţiativă recentă a constat în a studia modul de utilizare a standardelor în cadrul soluţiilor integrate în domeniul politicilor pentru a reduce impactul indus-triei textile asupra mediului.O altă prioritate se referă la întărirea capacităţilor de implementare a standardelor. Organizaţiile ONU şi cele de standardizare au elaborat iniţiative eficiente precum campania „Să facem oraşele noastre reziliente” sau „Ali-anţa internaţională cu privire la maşinile de gătit „curate”. Noile parteneriate pot începe prin a identifica domeniile în care standardele au de jucat un rol esenţial în imple-mentarea ODD-urilor specifice. Dacă aceste standarde există, putem acţiona de comun acord pentru a susţine întreprinderile, comunităţile şi guvernele, care suportă pe termen scurt, costul integrării standardelor în deciziile de zi cu zi, practicile de mana-gement şi cadrele de reglementare. Acolo unde nu este cazul, ISO şi organizaţiile ONU pot lucra împreună pen-tru a elabora standarde noi.

ISO şi ONU au fost create după cel de-al doilea război mondial, într-un moment în care se urmărea instau- rarea păcii prin înfiinţarea de instituţii internaţio-nale. Care sunt aşteptările dumneavoastră în ceea ce priveşte pacea în următorii 70 de ani?

Fiecare individ joacă un rol în construirea păcii şi toţi îm-preună – guvernele, organizaţiile internaţionale, sectorul privat, mediile universitare, societatea civilă şi publicul – facem eforturi pentru a edifica un viitor paşnic şi durabil. În acest context, Naţiunile Unite vor continua să ajute la stabilirea de reguli internaţionale, să identifice soluţii la probleme complexe, să adopte planuri ambiţioase de dezvoltare şi să asigure bunăstarea tuturor.

Pe blogul Huffington Post aţi scris recent: „Trebuie să intensificăm solidaritatea mondială – catalizator al inovaţiei şi al prevenirii”. Aţi putea să ne explicaţi ce înţelegeţi prin aceasta? Ce fac conducătorii statelor şi ai organizaţiilor de anvergură mondială pentru ca lumea să fie mai bună?

Avem nevoie de solidaritate mondială pentru a trata problemele internaţionale precum crizele şi situaţiile de

conflict, catastrofele naturale şi cele cauzate de om, pen-tru a preveni consecinţele schimbării climatice sau pen-tru a gestiona migraţiile. Nici una din aceste probleme nu poate fi rezolvată de un singur stat sau de o singură organizaţie. La Geneva, depunem eforturi pentru a pune în practică solidaritatea mondială datorită unor mijloace diferite precum apelurile umanitare ca acela lansat pen-tru Yemen, în aprilie 2017. Agenţiile noastre umanitare şi de dezvoltare trebuie să utilizeze eficient resursele limitate şi instrumentele de care dispun pentru a oferi sprijin şi a promova progre-sul pe teren. Manifestarea solidarităţii faţă de zonele şi populaţiile marginalizate ajută la atenuarea foametei şi la rezolvarea conflictelor referitoare la resursele naturale prin mediere, fapt care permite evitarea transformării crizelor locale în situaţii de urgenţă. În organizaţiile noastre, se impune să ne dezvoltăm şi să ne adaptăm pentru a găsi soluţii inovatoare. Trebuie să jucăm un rol de prim plan în rezolvarea problemelor complexe prin intermediul cooperării multilaterale, fie că se pune problema să colaborăm strâns cu mediile uni-versitare, bazându-ne pe cele mai recente lucrări de cer-cetare, sau cu sectorul privat, recurgând la tehnologii de ultimă oră. Trebuie să oferim un exemplu de solidaritate la nivel mondial, susţinând inovaţia şi căutând soluţii pentru a include prevenirea.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 123, iulie-august 2017, revista Organizaţiei Internaţi-onale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

Organizaţiile ONU participă în mai multe moduri la lucrările ISO

25% din preţul abonamentului � la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

30 % din preţul unei perioade de �acces la produsul Catalog CLOUD. La lansarea produsului Catalog CLOUD membrii ASRO vor primi o lună de acces gratuit la acest produs. Accesul se acordă în urma unei solicitări prealabile.

10% din valoarea tarifului pentru �cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25% din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

57 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

226 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop pa- �trimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie este de 2.000 lei/an) se acordă un serviciu anual ce constă în punerea la dispoziţie a Revistei Standardizarea – format electronic

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFE

REDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 0374 999 191Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 0374 999 185Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74

© ASRO 2017Editura Standardizarea 2017

standardizarea noiembrie 2017 · standardiarea | noiembrie 2017 1 standardizarea romÂnĂ În...

Documents