standardizarea asrsroo 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – coreea de sud 4...

36
Noiembrie 2016 www.asro.ro A SR O A SR O Securitatea jucăriilor Standardizarea Revista Organismului Naţional de Standardizare

Upload: others

Post on 05-Mar-2020

9 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

Noiembrie 2016 •  www.asro.ro ASROASRO

Securitateajucăriilor

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

Page 2: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

CuprinsEVENIMENT

ASRO – gazdă a reuniunii ISO/TC172, Optică şi fotonică��������������������������� 1

Participarea ASRO la un eveniment internaţional

privind medicina tradiţională – Coreea de Sud ��������������������������������������������� 4

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia

şi repararea structurilor de beton. Definiţii, condiţii,

controlul calităţii şi EVCP. Partea 8: Controlul calităţii şi evaluarea

şi verificarea constanţei performanţei (EVCP) ������������������������������������������������������ 6

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în luna octombrie 2016 ����������������������������������� 8

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Sistemul european de standardizare la doi ani

de la lansarea Regulamentului UE 1025/2012 �������������������������������������������� 10

Se revizuieşte ISO 22000,

Managementul siguranţei alimentelor!��������������������������������������������������������������� 12

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Securitatea jucăriilor ���������������������������������������������������������������������������������������������������� 16

Laboratoarele de încercări ��������������������������������������������������������������������������������������� 23

Dezvoltarea schimburilor comerciale

datorită evaluării conformităţii ������������������������������������������������������������������������������ 28

A apărut ISO 37001, Sisteme de management anticorupţie! ����������������� 32

Page 3: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 1

Optica va sta la baza tehnologiilor din foarte multe dome-nii, datorită rolului său extrem de important, de suport sau mijlocitor tehnologic, de componentă de bază într-un sistem mai larg.

Creşterea explozivă a tehnologiilor optice în foarte multe ramuri industriale marchează începutul unei noi ere teh-nologice. După cum se menţionează şi în Planul Strategic de Afaceri, elaborat şi aprobat de ISO/TC 172, Optică şi fotonică, se consideră că fotonul va sta la baza revoluţiei tehnice din secolul XXI, aşa cum electronul a stat la baza celei din secolul XX.

În acest context, putem afirma că rolul ISO/TC 172, Op-tică şi fotonică, este foarte important, asigurând standar-dizarea terminologiei, a cerinţelor tehnice, a interfaţării şi a metodelor de testare pentru domeniul opticii şi fotoni-cii. De altfel, activitatea acestui comitet tehnic, înfiinţat în anul 1978, este remarcabilă, numărul total al standardelor publicate fiind de 298.

Ca o recunoaştere a performanţelor superioare, a unei activităţi bine organizate, laborioase şi nu de puţine ori vizionare, desfăşurată de către toţi cei implicaţi în stan-dardizarea din acest domeniu de înaltă complexitate,

EVENIMENT

Pentru a sublinia importanţa evenimentului, menţionăm că optica şi fotonica ocupă un rol din ce în ce mai im-portant în viaţa modernă şi, nu întâmplător, 2015 a fost declarat Anul internaţional al luminii şi al tehnologiilor bazate pe lumină.

Ca domeniu al ştiinţei şi ingineriei care abordează feno-menele fizice şi tehnologiile asociate cu generarea, trans-miterea, manipularea, detecţia şi utilizarea luminii, optica ne influenţează în prezent activitatea în moduri pe care nici nu ni le puteam imagina înainte cu câteva decenii.

ASRO – gazdă a reuniunii ISO/TC172, Optică şi fotonică

În perioada 10-12 octombrie 2016, s-a desfăşurat la Bucureşti reuniunea subcomitetului 1, Standarde fundamentale, şi a unor grupuri de lucru ale subcomitetului 3, Materiale şi componente optice, din cadrul comitetului tehnic 172, Optică şi fotonică, al ISO.

Creşterea explozivă a tehnologiilor

optice în foarte multe ramuri

industriale marchează

începutul unei noi ere tehnologice

Dana Granciu, cercetător ştiinţif ic la IOR S.A.

Page 4: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

2

comitetul tehnic TC 172, Optică şi fotonică, a fost distins în anul 2009 cu premiul de excelenţă Lawrence D. Eicher pentru Leadership.

Comitetului tehnic ISO/TC 172 cuprinde şapte sub-comitete (fiecare având mai multe grupuri de lucru), şi anume: SC 1, Standarde fundamentale, SC 3, Materiale şi componente optice, SC 4, Sisteme telescopice, SC 5, Mi-croscoape şi endoscoape, SC 6, Instrumente geodezice şi de supraveghere; SC 7, Optică şi instrumente oftalmice; SC 9, Sisteme electro-optice.

La Bucureşti au fost prezenţi membrii ai SC 1 şi SC 3. ASRO a găzduit reuniunea subcomitetului 1, Standarde fundamentale, care a inclus două şedinţe plenare şi şe-dinţe de lucru ale mai multor grupuri, respectiv WG 1, Metode generale de testare, WG 2, Elaborarea desenelor tehnice pentru elemente şi sisteme optice, precum şi o şe-dinţă comună a WG 1 şi WG 2.

De asemenea, au avut loc şedinţe ale grupurilor de lucru WG 1, Sticlă optică brută, şi WG 3, Caracterizarea ma-terialelor pentru domeniul IR, din cadrul subcomitetului 3, Materiale şi componente optice. În vederea rezolvării unor subiecte referitoare la condiţiile prescrise pentru sti-cla optică, s-a ţinut o şedinţă comună a grupurilor SC 1/WG 2 şi SC 3/WG 1.

În total, la reuniunea de la Bucureşti au fost prezenţi 45 de delegaţi din şapte ţări: China, Elveţia, Franţa, Germania, Japonia, România şi SUA. ISO/TC 172, Optică şi fotonică, a fost reprezentat de secretara comitetului, doamna Elisa-beth Beck, director al comitetului pentru mecanică fină şi optică din cadrul DIN (Germania).

România participă la reuniunile de standardizare ale ISO/TC 172 de peste 20 de ani, experţii români contribuind

la elaborarea standardelor în cadrul subcomitetelor SC 1, Standarde fundamentale, SC 3, Materiale şi componente optice, SC 4, Sisteme telescopice, SC 5, Microscoape şi en-doscoape, SC 7, Optică şi instrumente oftalmice.

Activitatea de standardizare pentru domeniul opticii a fost promovată şi susţinută financiar de-a lungul anilor în special de IOR S.A. şi de PRO OPTICA S.A.

Doamna inginer Dana Granciu, cercetător ştiinţific la IOR S.A. şi membru în Consiliul de Standardi-zare al ASRO, este implicată de 30 de ani în activitatea de standardizare din România, fiind unul dintre experţii români cu o contribuţie importantă în cadrul ISO/TC 172, Optică şi foto-

nică. Din anul 2006, ea participă la reuniunile de lucru ale SC 4, SC 1 şi SC 3.

Referitor la evenimentul care a avut loc la Bucureşti, doamna Dana Granciu subliniază prezenţa nume-roasă, în special din partea Japoniei (15 delegaţi), a Germaniei (10 delegaţi), a Statelor Unite ale Americii (6 delegaţi) şi a Chinei (5 delegaţi). Au venit la această re-uniune specialişti ai unor companii renumite din industria optică mondială (Zeiss, Leica, Nikon, Canon, Olympus, Fisba, Schott, Ohara, Sumita, Hoya etc.) şi reprezentanţi ai organismelor naţionale de standardizare din Germa-nia, China, SUA, Japonia, Franţa şi România. Remarcăm faptul ca ţara noastră face parte din grupul ţărilor care îşi aduc contribuţia la elaborarea standardelor într-un dome-niu atât de important şi de actual pentru dezvoltarea în ansamblu a societăţii omeneşti cum sunt optica şi fotonica.

După încheierea reuniunii, o parte a delegaţilor au mers într-o excursie care a avut ca traseu Valea Prahovei,

Page 5: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 3

Braşov, Făgăraş, Sibiu, Valea Oltului, Curtea de Argeş, cu întoarcere la Bucureşti. Au fost vizitate castelele Peleş şi Bran, cetăţile Prejmer, Râşnov, Făgăraş, mânăstirile Co-zia şi Curtea de Argeş şi s-a făcut turul oraşelor Braşov şi

Sibiu. Toţi participanţii au fost impresionaţi de peisajele frumoase din România, de locurile vizitate şi de amănun-tele aflate despre istoria şi tradiţiile ţării noastre.

Page 6: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

4

Medicina tradiţională coreeană constituie un întreg sis-tem medical, care, deşi este similar şi include o parte din medicina tradiţională chinezească, de-a lungul dezvoltării sale, pe parcursul a mii de ani, prezintă şi aspecte particu-lare, specifice, contribuind în mod semnificativ la tratarea bolilor şi la promovarea îngrijirii sănătăţii în Coreea. Ca şi în medicina vestică, sunt legiferate reglementări rele-vante pentru a dezvolta şi a vitaliza medicina tradiţională coreeană şi există în Coreea un curriculum şi un sistem educaţional specializate, precum şi un sistem de licenţiere medicală dedicate medicinii tradiţionale coreene.

La workshop au participat 12 specialişti din 10 ţări, din toată lumea, respectiv din: Australia, Canada, Elveţia, Franţa, Germania, Irlanda, România, SUA, Thailanda, Vietnam (responsabili ai autorităţilor privind promovarea medicinii complementare/alternative, persoane implicate în standardizare, educaţie, şi reprezentanţi de rang înalt ai unor organizaţii specifice sau ai unor universităţi care realizează educarea specialiştilor în domeniul medicinii tradiţionale).Pe parcursul celor 10 zile de workshop au avut loc diferite prezentări, dar şi vizite la obiective de interes – universi-tate, spital, clinici, muzee. Ne-au fost oferite chiar şi nişte analize şi tratamente în mod experimental.Programul a inclus:

Sesiunea de deschidere;•Introducere privind Coreea şi cultura coreeană• - Jieun Park, Korean Spirit and Culture Promotion Project;Introducere privind Universitatea Naţională din Busan •(PNU) şi Spitalul de Medicină Coreeană Tradiţională;Prezentare 1 – • Rezumat privind Medicina Coreeană - Wung Seok Cha, Professor, College of Korean Medi-cine, Kyunghee University;Prezentare 2 –• Medicina Constituţională Sasang în Coreea - Koh Byung Hee, Professor, College of Korean Medicine, Kyunghee University;Prezentare 3 – • Acupunctură şi intervenţii corelate în practica actuală în medicina coreeană - Kun Hyung Kim, School of Korean Medicine, Pusan National Uni-versity;

Participarea ASRO la un eveniment internaţional privind medicina tradiţională – Coreea de Sudoctombrie 2016

Valentina Dincă, expert standardizare, Departament Neelectric, Direcţia Standardizare, ASRO

În perioada 17-26 octombrie 2016, a avut loc în Coreea de Sud workshop-ul cu tema Medicina tradiţională coreeană în cadrul îngrijirii moderne a sănătăţii, – al treilea eveni-ment anual din această serie, organizat de Universitatea Naţională din Busan (Pusan), coordonat de Institutul Coreean de Medicină Orientală şi sprijinit de Ministerul Sănă-tăţii şi al Ajutorului Social din Coreea de Sud.

Page 7: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 5

Prezentare 4 – • Politica şi managementul sănătăţii pen-tru medicina coreeană tradiţională – Byungmook Lim, Professor, School of Korean Medicine, Pusan National University; Prezentare 5 – • Trecutul, prezentul şi viitorul educaţiei privind medicina tradiţională în Coreea – Han Chae, Professor, School of Korean Medicine, Pusan National University;Prezentare 6 – • Controlul calităţii şi reglementări pri-vind calitatea plantelor utilizate în scop medical în Co-reea - Yunkyung Kim, Professor, College of Pharmacy, Wonkwang University;Prezentare 7 –• Tendinţe actuale în medicina coreeană – Dongwoo Nam, Professor, College of Korean Medi-cine, Kyunghee University;Prezentare 8 –• Colaborarea între medicina tradiţi-onală coreeană şi medicina vestică – Youngju Yun, Professor, School of Korean Medicine, Pusan National University;Prezentare 9 – • Activităţi de standardizare a medicinii tradiţionale – Jinseok Moon, Senior Researcher, Ko-rean Institute of Oriental Medicine;Vizită 1 – Universitatea Naţională din Busan (PNU) - •Spitalul de medicină coreeană tradiţională;Vizită 2 – Clinică locală de medicină coreeană tradiţio-•nală; Vizită 3 – Centrul local de sănătate publică (nivelul 1, •centralizator, şi nivelul 2, într-un sistem organizat pe 3 niveluri, în care nivelul 3 este cel mai simplu, dar şi cel mai răspândit şi mai accesibil - la sate şi este conectat cu nivelul 2);Vizită 4 – Templul Tongdosa;•

Vizită 5 – Healing Camp, Gyeongju Mediflower Orien-•tal Hospital – centru de medicină integrată tradiţională şi vestică;Vizită 6 – Ministerul Sănătăţii şi al Ajutorului Social;•Vizită 7 – Institutul Coreean de Medicină Orientală, •Korean Institute of Oriental Medicine (KIOM);Vizită 8 – Korea Ginseng Corporation (include muzeu);•Vizită 9 – Muzeul Handok al Medicinii şi Farmaciei;•Vizită 10 – Spitalul Choonwondang de Medicină Co-•reeană – directorul actual este a şaptea generaţie de medici în medicină tradiţională care organizează şi conduce spitalul (cei doi fii ai săi au aceeaşi profesie şi ocupaţie, învăţând şi muncind ca să „preia ştafeta”);Tururi de oraş – Busan, Seul;•Sesiunea de închidere.•

Pentru fiecare ţară a fost prezentat de către participanţi un raport de ţară privind medicina tradiţională/comple-mentară/alternativă din ţara respectivă şi/sau organizaţia pe care o reprezentau.

Referitor la activitatea de standardizare, Coreea este membru P – participant la comitetul tehnic ISO/TC 249, Traditional chinese medicine, având o participare activă în acest comitet tehnic şi domeniu de standardizare.

Participanţii au avut ocazia de a afla informaţii despre medicina tradiţională coreeană şi despre succesele sale ca medicină complementară şi au putut schimba idei, iniţia-tive şi opinii referitor la medicina tradiţională şi cea mo-dernă şi la medicina complementară/alternativă, punând bazele unor colaborări în aceste domenii.

Page 8: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

6

Standardul SR EN 1504-8:2016 face parte din seria SR EN 1504, compusă din următoarele părţi, grupate sub titlul general: Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Definiţii, condiţii, controlul calităţii şi evaluarea conformităţii:

— Partea 1: Definiţii;— Partea 2: Sisteme de protecţie de suprafaţă pentru beton;— Partea 3: Reparaţii structurale şi nestructurale;— Partea 4: Lipire structurală;— Partea 5: Produse de injecţie în beton;— Partea 6: Ancorarea barelor de oţel pentru armare;— Partea 7: Protecţia armăturilor împotriva coroziunii;— Partea 8: Controlul calităţii şi evaluarea şi verificarea constanţei performanţei (EVCP);— Partea 9: Principii generale pentru utilizarea produselor şi sistemelor;— Partea 10: Aplicarea pe şantier a produselor şi sistemelor şi controlul calităţii lucrărilor.

SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Definiţii, condiţii, controlul calităţii şi EVCP. Partea 8: Controlul calităţii şi evaluarea şi verificarea constanţei performanţei (EVCP)Magda Butnariu, expert standardizare, Departament Neelectric, Direcţia Standardizare, ASRO

Standardul european EN 1504-8 a fost supus în perioada 2014-2016 unui proces de revizuire la nivel european, în cadrul comitetului tehnic CEN/TC 104, pentru a veni în sprijinul cerinţelor Regulamen-tului 305/2011 privind produsele pentru construcţii. La nivel naţio-nal, standardul european a fost adoptat pe 31 octombrie 2016 prin metoda notei de confirmare, fiind disponibil utilizatorilor din România. Atât ediţia din 2016, cât şi cea din 2008 pot fi utilizate până la data la care încetează pe-rioada de coexistenţă, respectiv 28 februarie 2018.

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 9: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 7

Părţile 2, 3, 4, 5, 6 şi 7 din seria SR EN 1504 sunt standarde armonizate, fiind citate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 209 din 10 iunie 2016 şi în Ordinul MDRAP nr. 977/2016 privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii.

SR EN 1504-8:2016 prezintă procedurile pentru eşantionare, controlul calităţii, evaluarea şi verificarea constanţei perfor-manţei (EVCP), inclusiv marcarea şi etichetarea produselor şi sistemelor pentru protecţia şi repararea betonului conform SR EN 1504-2 până la SR EN 1504-7. Faţă de ediţia anterioară, noua ediţie cuprinde modificarea conţinutului standardului pentru a face trecerea de la cerinţele Directivei (UE) 89/106/CEE privind produsele pentru construcţii, abrogată, la ce-rinţele Regulamentului (UE) 305/2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE privind produsele pentru construcţii.

Comitetul tehnic în cadrul căruia a fost elaborat şi ulterior revizuit acest standard este CEN/TC 104, Concrete and related products. Standardul a fost elaborat de către subcomitetul 8, Products and systems for the protection and repair of concrete structures, al cărui secretariat este deţinut de AFNOR. În acest moment, CEN/TC 104/SC 8, are în lucru următoarele pro-iecte de standarde care aparţin seriei EN 1504:

Proiect TitluETAPA VOT FORMAL

D.A.V (disponibilitate la nivel naţional)

prEN 1504-2* (WI=00104358)

Products and systems for the protection and repair of concrete structures - Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity Part 2: Surface protection systems for concrete

16.05.2017 - 16.07.2017 16.10.2017

prEN 1504-3 rev * (WI=00104343)

Products and systems for the protection and repair of concrete structures - Definitions, requirements, quality control and AVCP Part 3: Repair concrete and mortars

02.10.2017 - 02.12.2017 02.03.2018

Proiect TitluETAPA VOT FORMAL

D.A.V (disponibilitate la nivel naţional)

prEN 1504-4* (WI=00104356)

Products and systems for the protection and repair of concrete - Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity Part 4: Structural bonding

15.05.2017 - 15.07.2017 15.10.2017

prEN 1504-7* (WI=00104344)

Products and systems for the protection and repair of concrete structures - Definitions, requirements, quality control and AVCP Part 7: Reinforcement corrosion protection

11.11.2017 - 11.01.2018 11.04.2018

prEN 1504-10 (WI=00104342)

Products and systems for the protection and repair of concrete structures - Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity Part 10: Site application of products and systems and quality control of the works

29.10.2017 - 29.12.2017 29.03.2018

* standard armonizat, candidat pentru citare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Activitatea comitetului tehnic european CEN/TC 104 se reflectă la nivel naţional în cadrul comitetului tehnic oglindă ASRO/CT 321, Beton şi prefabricate din beton.

Analiza standardelor şi deciziilor supuse la vot la CEN se realizează în cadrul ASRO/CT 321, de către membrii comitetului tehnic de standardizare, expertul ASRO înregistrând la CEN votul electronic şi comentariile, care reprezintă poziţia Româ-niei referitoare la subiectul aflat în dezbatere, punctul de vedere naţional fiind obţinut prin consens.

Orice factor de interes din România îşi poate exprima şi susţine poziţia în activitatea de standardizare naţională, europeană şi internaţională, prin înscrierea în comitetele tehnice naţionale de standardizare din domeniul de activitate al acestuia.

Pentru informaţii suplimentare privind condiţiile de înscriere şi beneficiile aferente, puteţi accesa pagina web: www.asro.ro, secţiunea IMPLICARE, Implicare în standardizare.

După adoptarea ca standarde române acestea pot fi achiziţionate de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente (vânză[email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021 316 77 23; 021 317 76 20; 021 316 79 20 sau 021 316 99 75

Page 10: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

8

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din luna octombrie 2016.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului Euro-pean şi al Consiliului, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului [Publicarea referinţelor documentelor de evaluare europene în conformi-tate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011], publicată în JOUE C 378/12 din 14.10.2016.1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2014/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio şi de abrogare a Directivei 1999/5/CE (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 381/1 din 14.10.2016.1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului delegat (UE) nr. 65/2014 al Comisiei din 1 octombrie 2013, de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a cuptoarelor şi a hotelor de bucătărie de uz casnic şi a Regulamentului (UE) nr. 66/2014 al Comisiei din 14 ianuarie 2014, de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit şi hotelor de bucătărie de uz casnic (Publi-carea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 381/5 din 14.10.2016.1.1.4 Rectificare la Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2009/142/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi (versiune codificată) (Publicarea de titluri şi referinţe ale standardelor armonizate în temeiul directivei), publicată în JOUE C 382/25 din 15.10.2016.1.1.5 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului Euro-pean şi al Consiliului, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 398/7 din 28.10.2016.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1765 a Comisiei din 3 octombrie 2016 privind identificarea specifica-ţiilor tehnice TIC destinate utilizării drept referinţe în procedurile de achiziţii publice, publicată în JOUE L 269/20 din 04.10.2016.1.2.2 Acord privind adoptarea unor regulamente tehnice armonizate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru vehicu-lele cu roţi, echipamentele şi componentele care pot fi montate şi/sau folosite la vehiculele cu roţi şi condiţiile pentru recu-noaşterea reciprocă a omologărilor acordate în temeiul acestor regulamente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Revizuirea 3, publicat în JOUE L 274/4 din 11.10.2016.1.2.3 Regulamentul delegat (UE) 2016/1788 al Comisiei din 14 iulie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte lista de cerinţe pentru omologarea UE de tip a vehiculelor şi de modificare şi de rectificare a Regulamentelor delegate (UE) nr. 1322/2014, (UE) 2015/96, (UE) 2015/68 şi (UE) 2015/208 ale Comisiei în ceea ce priveşte construcţia vehiculelor şi cerinţele generale, cerinţele de mediu şi de perfor-manţă a unităţii de propulsie, cerinţele privind frânarea vehiculelor şi cerinţele privind siguranţa funcţională a vehiculelor, publicat în JOUE L 277/1 din 13.10.2016.

Noutăţi legislative apărute în luna octombrie 2016 Mihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

Page 11: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 9

1.2.4 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1789 al Comisiei din 7 septembrie 2016, de modificare a Regula-mentului de punere în aplicare (UE) 2015/504 privind cerinţele administrative pentru omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehicule agricole şi forestiere, publicat în JOUE L 277/60 din 13.10.2016.1.2.5 Regulamentul delegat (UE) 2016/1824 al Comisiei din 14 iulie 2016 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 3/2014, a Regulamentului delegat (UE) nr. 44/2014 şi a Regulamentului delegat (UE) nr. 134/2014 cu privire, respectiv, la cerinţele de siguranţă în funcţionare a vehiculului, la cerinţele privind construcţia vehiculelor şi la cerinţele generale, precum şi la cerinţele privind performanţele de mediu şi performanţele unităţii de propulsie, publicat în JOUE L 279/1 din 15.10.2016.1.2.6 Regulamentul nr. 67 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) – Dis-poziţii uniforme privind: I. Omologarea echipamentelor specifice ale vehiculelor din categoriile M şi N care utilizează gaz petrolier lichefiat în sistemul lor de propulsie; II. Omologarea vehiculelor din categoriile M şi N dotate cu echipamente specifice pentru utilizarea gazului petrolier lichefiat în sistemul lor de propulsie în ceea ce priveşte instalarea unor astfel de echipamente [2016/1829], publicat în JOUE L 285/1 din 20.10.2016.1.2.7 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun, publicat în JOUE L 294/1 din 28.10.2016.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1053/2016 din 13/09/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 781 din 05/10/2016.2.2 Ordinul Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale Achiziţii Publice - ANAP nr. 1082/731/2016 din 27/09/2016 pentru aprobarea modelului de documentaţie de atribuire standard privind achiziţia de produse biocide, publi-cat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 864 din 31/10/2016.2.3 Contract - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - din 05/10/2016 privind Contractul-cadru de derulare a ţiţeiului şi produselor petroliere prin terminalul petrolier pentru anul 2017, din 05.10.2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 844 din 25/10/2016.

REVITALIZAREA RELAŢIILOR DE COLABORARE CU AUTORITĂŢILE PUBLICE

Îmbunătăţirea cunoştinţelor la nivelul autorităţilor publice cu privire la beneficiile standardizării va determina o colaborare mai susţinuta între ASRO şi administraţia publică din România. Beneficiind de programe de informare continuă privind ac-tivitatea de standardizare, autorităţile publice vor conştientiza necesitatea participării active la standardizarea naţională în vederea coordonării continue între sistemul de reglementare şi sistemul de standardizare la nivel naţional.

Dezvoltarea şi menţinerea unei bune colaborări cu instituţiile publice sunt absolut necesare pentru consolidarea relevanţei şi credibilităţii sistemului de standardizare. Un element important în acest context îl reprezintă determinarea utilizării active a standardelor în domeniile de interes public şi participarea autorităţilor publice la activitatea de standardizare la nivel național şi european.

AcţiuniPromovarea participării autorităţilor publice la procesul de standardizare, în special în domeniul supravegherii pieţei; yOrganizarea de întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor şi stabilirea de puncte de contact permanente pentru coordo- ynarea activităţilor;Stabilirea unor parteneriate pe diferite teme de standardizare, între autorităţi (după caz, şi cu cooptarea mediului privat) ypentru conjugarea eforturilor de adoptare a standardelor europene şi internaţionale în domenii de interes comun;Determinarea utilizării corecte a referinţelor la standarde în actele de reglementare, precum şi în documentele admi- ynistrative emise de instituţiile publice;Identificarea domeniilor de standardizare de interes şi constituirea unor biblioteci electronice de standarde specifice yfiecărei autorităţi, gestionate cu sprijinul ASRO, prin intermediul unor aplicaţii dedicate; Desfăşurarea de către ASRO a unor instruiri privind activitatea de standardizare şi elaborarea unor ghiduri de utilizare a ystandardelor, care vizează cu preponderenţă zone de interes specifice: achiziţii publice, supravegherea pieţei etc.

„STRATEGIA privind activitatea de standardizare naţională din România 2014-2020”

Page 12: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

10

Sistemul european de standardizare la doi ani de la lansarea Regulamentului UE 1025/2012Adina Haţegan, expert cooperare internaţională, Direcţia Comercială, ASRO

Intrarea în vigoare a Regulamentului UE 1025/2012, începând cu 1 ianuarie 2013, a constituit un pas important în consolidarea şi dezvoltarea sistemului de standardizare european.

Elementele principale pe care noul cadru legislativ le aduce pentru creşterea performanţei sunt intensificarea contribuţiei standardelor şi a standardizării europene la funcţionarea pieţei interne, pentru stimularea dezvoltării şi a inovării şi pentru a încurajarea competitivităţii între-prinderilor din UE, în special a IMM-urilor.

Principalele obiectivele ale regulamentului sunt:

să sporească transparenţa standardizării UE; •să stabilească norme revizuite pentru finanţarea stan-•dardizării europene, inclusiv a IMM-urilor şi a orga-nizaţiilor părţilor interesate la nivel european; să se asigure că IMM-urile, precum şi părţile intere-•sate, sunt reprezentate în mod adecvat în procesul de standardizare, în special în ceea ce priveşte standar-dele elaborate la cererea Comisiei; să reducă timpul alocat procesului de standardizare •solicitat de Comisie;

să permită statelor membre să facă referire la spe-•cificaţii tehnice în domeniul tehnologiei informaţiei şi a telecomunicaţiilor, elaborate în afara sistemului european de standardizare în domeniul achiziţiilor publice.

Comunicarea COM (2011) 311 a stabilit principiile di-rectoare ale sistemului european de standardizare (SES), exprimate prin cinci obiective strategice:

Standardele europene trebuie să fie disponibile ra-•pid; Ele reprezintă instrumente strategice puternice pe •care întreprinderile le au la dispoziţie pentru a-şi spori competitivitatea; Aceste documente trebuie să răspundă unei cereri în •creştere, ca instrument în sprijinul politicilor şi legis-laţiilor europene; Standardele europene vor influenţa din ce în ce mai •multe grupuri din societatea europeană. Prin urmare, sistemul european de standardizare trebuie să devină cât mai incluziv posibil; Ele trebuie să joace un rol important în sprijinirea •competitivităţii întreprinderilor europene pe piaţa mondială.

Un raport independent a fost realizat în conformitate cu articolul 24 al Regulamentului pentru a analiza realizările perioadei 2013 – 2015.

Acesta include o analiză a performanţei sistemului euro-pean de standardizare (SES), inclusiv a Regulamentului privind standardizarea, de la intrarea sa în vigoare, în ceea ce priveşte:

Eficacitatea;•Eficienţa;•Coerenţa;•Relevanţa; •Valoarea adăugată la nivelul UE, ca răspuns la clauza •de revizuire prevăzută la articolul 24, alineatul (3), din regulament.

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Page 13: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 11

Raportul conţine:

Analize ale aplicării regulamentului, pe baza rapoar-•telor furnizate de organizaţiile europene de standar-dizare şi de cele menţionate în Anexa III cu privire la anii 2013 şi 2014; Evaluarea relevanţei activităţilor de standardizare •care beneficiază de finanţare din partea Uniunii; Evaluarea posibilităţilor de simplificare a finanţării •standardizării europene şi de reducere a sarcinii ad-ministrative.

În ceea ce priveşte standardizarea, analiza a inclus o pre-zentare clară a domeniilor în care aceasta a fost încurajată şi care indică faptul că se realizează progrese spre perfec-ţionarea sistemului european de standardizare, ca urmare a introducerii regulamentului.

Au fost înregistrate progrese în asigurarea transparenţei activităţii organizaţiilor europene de standardizare (OES) şi a organismelor naţionale de standardizare (ONS), prin publicarea programelor lor de lucru pe site-urile acestora. OES şi ONS au realizat investiţii semnificative în utiliza-rea instrumentelor informaţionale.

La nivel naţional, ONS raportează cu privire la partici-parea, la nivel strategic şi tehnic, a reprezentanţilor celor patru grupuri de părţi interesate: IMM-uri, consumatori şi părţi interesate. Numărul de ONS în care sunt repre-zentate IMM-urile, consumatorii şi părţile interesate a crescut în perioada 2013 şi 2014 (în special în cadrul Insti-tutului de Standardizare pentru Telecomunicaţii – ETSI).

În ceea ce priveşte coerenţa, valoarea adăugată la nivelul UE şi relevanţa, fiecare dintre cele 20 000 de standarde europene actuale (în special pentru produse) au înlocuit 33 de seturi de standarde naţionale contradictorii. Este însă dificil, deocamdată, să se evalueze valoarea adăugată la nivelul UE a sistemului european de standardizare. Cu toate acestea, standardizarea europeană este concepută pentru a juca un rol-cheie în crearea şi funcţionarea pieţei unice a produselor şi serviciilor prin armonizarea treptată a standardelor naţionale contradictorii care ar putea crea bariere tehnice în calea accesului la pieţele naţionale.

Dintre concluziile cele mai relevante ale raportului amintim:

Regulamentul a consolidat transparenţa şi incluziunea sistemului european de standardizare, a sporit contribu-ţia standardelor şi a standardizării europene la o mai bună funcţionare a pieţei interne şi a revizuit normele de acor-dare a sprijinului financiar din partea UE în favoarea or-ganizaţiilor europene de standardizare şi a organizaţiilor menţionate în anexa III.

În domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), planul de acţiune TIC – ca instrument de colabo-rare – a reuşit să reunească Comisia Europeană şi părţile interesate de standardizarea TIC – la nivel european şi global – şi să sporească coordonarea şi cooperarea aces-tora. De asemenea, ea încurajează transparenţa procesu-lui de standardizare în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, prin furnizarea unei liste relevante de zece activităţi şi prin strângerea opiniilor şi a punctelor de vedere ale diferitelor părţi interesate implicate în fiecare subiect abordat.

Regulamentul a adus îmbunătăţiri semnificative în cadrul sistemului european de standardizare datorită disponibi-lităţii în timp util a standardelor solicitate de Comisie, a implicării din timp a părţilor interesate, a creării consen-sului în ceea ce priveşte cererile de standardizare în curs de pregătire, precum şi datorită îmbunătăţirii calităţii şi detaliilor cererilor emise.

Comisia concluzionează că nu ar exista nici o justificare pentru revizuirea regulamentului la ora actuală. Ea va revizui situaţia la cinci ani după finalizarea prezentei evaluări, pe baza raportului pe care îl va prezenta Con-siliului şi Parlamentului European cu privire la aplicarea regulamentului, în temeiul articolului 24 alineatul (3).

Bibliografie:COM(2016) 212 - RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLA-MENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind aplicarea Regula-mentului (UE) nr. 1025/2012 în perioada 2013-2015 {SWD(2016) 126 final}

Page 14: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

12

Este un record ! Standardul ISO 22000, Managementul siguranţei alimentelor, va împlini 13 ani când va fi înlo-cuit – în 2018 – cu ediţia sa revizuită. „Având în vedere faptul că a fost publicat în 2005, putem afirma că acest do-cument este cel mai vechi standard de management inte-grat”, declară Olivier Boutou, expert în domeniul calităţii şi siguranţei alimentelor la AFNOR – asociaţia franceză de standardizare. Îmbătrânirea referenţialului a trecut neob-servată. „În 2009, organismele naţionale de standardizare şi-au pus problema de a revizui ISO 22000”, îşi aminteşte Olivier Boutou. „Francezii au fost de acord cu această primă revizuire. Prin vot, experţii internaţionali au decis însă să nu se atingă de document”. „De data aceasta însă,

revizuirea a fost declanşată. Ea este determinată de nece-sitatea de a adapta acest standard de management la noua structură internaţională HLS. Noua ediţie va fi publicată în 2018”, anunţă el. Structura de înalt nivel (HLS), care facilitează integrarea diferitelor sisteme de management prin intermediul unei baze comune, s-a impus în stan-dardele ISO 9001:2015 şi ISO 14001:2015. Necesitatea de a adapta ISO 22000 a constituit un element declanşator pentru grupul de lucru internaţional ISO/TC 34/SC 17, Sisteme de management al siguranţei alimentelor, aflat sub responsabilitatea unui secretariat danez. Motivaţiile trec dincolo de această necesitate formală şi organismele internaţionale nu se vor mulţumi cu o revizuire sumară.

Se revizuieşte ISO 22000, Managementul siguranţei alimentelor!

Revizuirea standardului ISO 22000, referitor la managementul siguranţei alimentelor, trebuie să conducă până în 2018 la un referenţial mai simplu şi mai clar. Noua structură universală HLS, lămuriri cu privire la ciclul PDCA, la HACCP, punctele critice de control… Experţii vor valorifica, în acest scop, feedback-urile înregistrate timp de un deceniu.

Deşi marii distribuitori dispun de numeroase referenţiale, acest lucru

nu face revizuirea standardului ISO 22000 mai puţin importantă

Page 15: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 13

Factorii din lanţul alimentar vor să profite de procesul de revizuire pentru a preciza conceptele specifice industriei lor.

Un standard mai eficient

Necesităţile sunt multiple. Un prim proiect aflat în 2016 în stadiul de proiect de comitet – committee draft (CD) – include peste 1 000 de comentarii internaţionale. O a doua versiune a CD va fi supusă apro-bării experţilor pentru a fi publicată apoi ca proiect de standard in-ternaţional (draft international standard – DIS), urmată de o anchetă publică. Potrivit experţilor, standardul revizuit va trebui să fie mai operaţional decât ediţia iniţială, care datează din 2005. „În ediţia din 2005, operaţiile care trebuiau realizate nu erau prezentate în ordinea logică de realizare. Exista o confuzie între noţiunile de validare şi de verificare. Validăm după ce am implementat, verificăm după ce am acţionat”, declară Olivier Cerf, profesor emerit la Şcoala naţională ve-terinară şi membru al comitetului Igienă şi siguranţă a alimentelor (V 01 C), care urmăreşte revizuirea ISO 22000. În noua sa ediţie, stan-dardul va furniza lămuriri cu privire la funcţionarea specifică a ciclului PDCA (planifică, efectuează, verifică, acţionează), suprapunând două cicluri distincte de management. Primul ciclu se va aplica sistemului de management, cel de-al doilea se va aplica în mod specific siguran-ţei, care figurează în capitolul 8. „Printre conceptele fundamentale, există şi metoda HACCP (Analiza pericolelor şi a punctelor critice de control), o metodă veche, pusă la punct la sfârşitul anilor 1960”, amin-teşte Olivier Boutou. „Această metodă este descrisă în Codex Alimen-tarius, o culegere de standarde cu caracter alimentar, publicată de o comisie mixtă a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (FAO-OMS). Pre-zentă în ediţia din 2005 a standardului ISO 22000, metoda HACCP va fi mai bine abordată în ediţia revizuită. Ea nu va mai face obiec-

Factorii din lanţul alimentar vor să profite de procesul de revizuire pentru a preciza conceptele propriilor lor industrii

Revizuirea este pe cale de a se efectua şi este determinată de

necesitatea de a adapta acest standard

de management la noua structură universală HLS

Page 16: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

14

tul unei tratări dispersate în diverse capitole. „Standardul ISO 22000 figura printre standardele cele mai dificil de înţeles”, recunoaşte Olivier Boutou. „Se va ţine seama de experienţa acumulată într-un deceniu pentru a-l simpli-fica şi a-l perfecţiona. „Standardul care se aplică din 2005 prezenta câteva anomalii”, declară Christophe Boulais, responsabil în domeniul certificării calităţii alimentelor la Danone şi membru al comitetului V 01 C. „Acest standard a fost elaborat pentru a oferi o alternativă la referenţia-lele private propuse de International Featured Standards (IFS) şi British Retail Council (BRC), ambele înfiinţate de organizaţii ale distribuitorilor. Una din trăsăturile ca-racteristice ale standardelor ISO o constituie caracterul lor foarte general; aceasta este şi cauza pentru care ele sunt denigrate de unele părţi interesate. Pentru a clarifica ISO 22000 în 2005, a fost nevoie să se publice ISO 22002, care obligă la crearea unui referenţial de certificare şi sta-bileşte bunele practici de igienă şi programele prelimi-nare. Un alt reproş făcut ISO de această dată, îl constituie faptul că organizaţia nu desfăşoară activităţi de certifi-care. Există peste 30 000 de certificate în conformitate cu ISO 22000 în lume şi nimeni nu supraveghează acest lu-cru! IFS şi BRC dispun de propriul lor back-office, garan-ţie de credibilitate a certificatelor”, aminteşte Christophe Boulais.

Standardele ISO şi referenţialele private

Confruntaţi cu această competiţie între referenţiale şi certificate, promotorii ISO 22000 se pot lansa într-o su-pralicitare, ridicând nivelurile lor de exigenţă ? „Există o concurenţă între standardele ISO şi referenţialele profe-sionale. Este o provocare pentru industria noastră”, con-firmă Olivier Cerf. „Poate exista o competiţie între dife-

ritele protocoale, favorizând aplicarea de cerinţe care nu au încă un caracter de reglementare”, afirmă Christophe Boulais. „Nu trebuie însă să mergem prea departe. Glo-bal Food Safety Initiative (GFSI), adică Iniţiativa mondială pentru siguranţa alimentelor, care recunoaşte protocoa-lele de certificare, va veghea la prevenirea oricărei compe-tiţii. Nici o întreprindere nu are obligaţia de a fi certificată. Mingea este în terenul pieţei, în mod deosebit în cel al cumpărătorilor, care vor putea să-şi stabilească propri-ile lor cerinţe”, afirmă Christophe Boulais. Jean-Robert Geoffroi, preşedinte al comitetului Igienă şi siguranţă a alimentelor la AFNOR, şi director general al ADRIA Développement, institut tehnic agroalimentar cu sediul la Quimper, consideră că „întreprinderile certificate vor tre-bui să facă un efort întrucât ele vor trebui să se obişnuiască cu o altă structură a standardului. Organizaţiile certificate în conformitate cu ISO 9001 şi ISO 14001 vor considera însă că este mai simplu să utilizeze un model unificat”. Ne-cesitatea de a clarifica terminologia figurează printre cele mai importante aşteptări ale întreprinderilor din dome-niul alimentar. „Standardul ISO 22000 revizuit va trebui să precizeze noţiunea de puncte critice de control (CCP), bunele practici de igienă incluse în programele prelimi-nare (PRP) şi în cele de premise operaţionale (PRPO)”, de-clară Jean-Robert Geoffroi. „Nuanţa este importantă. PRP se referă la controlul ţinutei, la igienă şi curăţenie la locul de muncă, la proceduri legate de controlul dăunătorilor. PRPO sunt măsuri de control privind pericolele care ţin de procesul de fabricare şi pot să se refere la închiderea cutiilor de conserve, controlul analizelor microbiologice sau la operaţiile de amestecare care au avut loc în pro-ces”, explică Jean-Robert Geoffroi. „De asemenea, este vorba de corectarea unor erori de formulare prezente în ediţia din 2005”, continuă Christophe Boulais. „Utilizată

Programele preliminare (PRP) se referă la ţinută, la igienă şi la curăţenie la locul de muncă

Page 17: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 15

Parlamentul European a adoptat pe 12 mai o rezoluţie care cere menţio-narea obligatorie a originii cărnii şi a laptelui utilizate în alimentele procesate. Această rezoluţie, fără valoare legislativă, îşi propune să ac-celereze revizuirea în curs de desfă-şurare de către Comisia Europeană a regulamentului european cu pri-vire la informarea consumatorilor. „La trei ani de la scandalul alimen-tar şi sanitar al lasagniilor cu carne de cal, Comisia Europeană nu poate răspunde încă cererii a 70% dintre consumatorii europeni, care solicită ca aceste informaţii să fie obligato-rii”, au estimat deputaţii socialişti care au luat această rezoluţie. „Co-misia Europeană declară că ele sunt prea costisitoare, invocând creşteri cu 20-50% ale costurilor comparativ cu preţul actual. Aceste cifre sunt exagerate, consideră aleşii. Sistemul de trasabilitate obligatoriu pentru carnea proaspătă funcţionează şi poate fi extins cu uşurinţă şi la pre-

ca limbă de lucru în comitetele de standardizare la ISO, engleza gene-rează discuţii complicate. Se utili-zează termeni care nu sunt înţeleşi în toate statele. În industria alimen-tară, termenul englez „control” nu trebuie să se traducă prin control în sensul de „verificare”, ci prin „stăpâ-nirea unui domeniu, a unui subiect etc”. Experţii ISO au definit noţiu-nea de risc ca fiind efectul unei in-certitudini. În profesiunile noastre, pentru siguranţa alimentelor, riscul corespunde efectului expunerii la un pericol pentru o populaţie. Aceste nuanţe sunt semnificative şi sper că ele vor fi mai bine luate în cal-cul în ediţia revizuită a ISO 22000”, relevă Christophe Boulais. Stan-dardul revizuit va avea un caracter mai sintetic decât ediţia din 2005 ? Nu este sigur. Prima redactare pro-vizorie (CD) a ISO 22000 revizuit are 70 de pagini, din care 10 sunt consacrate precizării definiţiilor. O înlănţuire de capitole adaptată prac-ticilor fabricanţilor ar trebui să facă diferenţa. Mai rămân doi ani pentru atingerea acestui obiectiv.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 366, iulie-august 2016

În industria alimentară, termenul englez „control“ nu trebuie tradus prin „control”, ci prin stăpânirea unui subiect, domeniu etc.

Necesitatea de a clarifica terminologia este una dintre cele mai importante

aşteptări ale întreprinderilor din domeniul alimentar

paratele din carne. Toate studiile arată că o asemenea trasabilitate şi transparenţă nu sunt scumpe. Sănă-tatea consumatorilor europenei este mai importantă !”. Gilles Pargneaux, vicepreşedinte al comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă a alimentelor la Parlamentul Euro-pean, acuză Comisia Europeană că „suferă din cauza presiunii fabrican-ţilor care nu doresc să aplice această trasabilitate”. În aceeaşi zi, deputa-tul francez Alain Cadec, preşedinte al comisiei referitoare la pescuit, a prezentat la Strasbourg o rezoluţie referitoare la trasabilitatea produ-selor provenite din pescuit şi acva-cultură în restaurante şi în comerţul cu amănuntul. „Mă lupt pentru cre-area unei etichete europene unice pentru produsele provenite din pes-cuit. Comisia trebuie să ţină seama de necesitatea de lizibilitate şi de transparenţă pentru consumator. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât unele produse sunt defectuos

etichetate, mai ales în restaurante. Doar o etichetă europeană unică poate garanta respectarea standar-delor de mediu, sociale şi sanitare ridicate”, estimează alesul. Experţii nu sunt convinşi de legătura exis-tentă între trasabilitate, fraudă şi siguranţa alimentelor. „Etichetarea nu se referă la o problemă de sigu-ranţă alimentară sau de sănătate. În-tâlnim cazuri de fraudă, de indicare mincinoasă. Când o întreprindere este certificată în conformitate cu ISO 22000, ea are obligaţia să res-pecte etichetarea, dar cerinţa nu merge mai departe”, indică Jean-Robert Geoffroi, preşedinte al co-mitetului de standardizare Igienă şi siguranţă a alimentelor. „Nu există o legătură între fraude, trasabilitate şi ISO 22000”, confirmă Olivier Bo-utou, expert AFNOR în domeniul calităţii şi siguranţei alimentelor.

FRAUDĂ, ETICHETARE ŞI SIGURANŢĂ

Page 18: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

16

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Jucăriile constituie bucuria copiilor. Dacă nu eşti însă atent, ele pot deveni periculoase. Luând cunoştinţă de riscurile pe care le prezintă unele jucării pentru anumite categorii de vârstă, părinţii pot evita ca odraslele lor să se rănească. În acest articol, ne vom ocupa de obiectivul ISO/TR 8124-8, proiectarea jucăriilor în funcţie de vârsta copilului, care garantează o securitate maximă.

Elizabeth Gasiorowski-Denis

Page 19: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 17

Nu v-aţi lovit niciodată cu jucării în timpul copilăriei dumneavoastră ? Fie că v-aţi rănit la genunchi căzând de pe bicicletă sau v-aţi învineţit la un ochi din cauza unei piese care a ţâşnit dintr-o jucărie cu resort, nu sunteţi si-gurul. Acest tip de accidente se întâmplă des.După un studiu apărut în Statele Unite în revista ameri-cană Clinical Pediatrics, între 1990 şi 2011, peste 3 mili-oane de copii au fost internaţi la urgenţă în urma rănirilor cauzate de jucării. În 2011, statisticile relevă că un copil se răneşte la fiecare 3 minute, marea lor majoritate nedepă-şind vârsta de 6 ani.Care sunt deci aceste pericole pentru sănătate şi securi-tate prezente pe rafturile magazinelor de jucării ? Jucăriile cele mai periculoase sunt cele care sunt alcătuite din piese mici. Ele prezintă un risc pentru copiii sub 3 ani. Aceste

jucării, proiectate pentru copiii mai mari, pot provoca sufocarea celor mai mici dacă aceştia din urmă le duc la gură.

Jucării potrivite vârstei copilului

Din păcate, nu toate jucăriile sunt sigure sau potrivite vâr-stei copilului. Rănirile survin când o jucărie este incorect utilizată sau este folosită de un copil prea mic pentru tipul respectiv de jucărie. Este cu atât mai tragic cu cât se ştie cât de mare este preocuparea de a proteja copiii. „Dreptul la securitate este un drept fundamental al consu-matorului”, precizează Antonio Bonacruz, responsabil în domeniul încercării produselor pentru copii la CHOICE, o asociaţie de consumatori, cu sediul în Australia.

Securitatea jucăriilor

Page 20: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

18

„Consumatorii se aşteaptă ca jucăriile să fie cât mai sigure. Furnizorii de jucării trebuie să se asigure că ju-căriile pe care le introduc pe piaţă corespund vârstei copiilor cărora le sunt destinate”.Fabricanţii de jucării trebuie să fie conştienţi de faptul că, în funcţie de vârsta lor, de capacităţile, interesele şi preferinţele copiilor, forţa lor fizică variază şi trebuie să se ţină seama de ele, oferindu-le jucării sigure şi adaptate fiecărei categorii de vârstă. După cum ex-plică domnul Bonacruz, „furnizorii trebuie să indice clar pe jucărie categoria de vârstă avută în vedere. Pentru aceasta, ei trebuie să se bazeze pe surse fiabile precum standardele de evaluare profesională, nu pe presupuneri sau pe intenţia de „a se pune la adăpost”.Pentru Pratik Ischaporia, director pentru servicii la Intertek, Statele Unite, prestator de servicii speciali-zat în asigurarea calităţii totale, determinarea vârstei este un factor important pentru a garanta că jucăriile sunt potrivite şi sigure pentru „tinerii” utilizatori. După cum subliniază el, clasificarea pe categorii de vârstă este crucială pentru ca fabricantul să poată proiecta jucării pentru un anumit public şi să garan-teze că jucăriile satisfac cerinţele de securitate cores-punzătoare.

Garanţiile şi standardele care furnizează linii direc-toare cu privire la potrivirea unor jucării la o anumită categorie de vârstă pot avea efecte pozitive conside-rabile asupra securităţii jucăriilor comercializate pe piaţă. Aceste garanţii pot contribui la reducerea nu-mărului de răniri provocate de jucării.

Standarde divergente

Clasificarea jucăriilor pe categorii de vârstă a consti-tuit mult timp o sarcină subiectivă pentru fabricanţi, comercianţi şi laboratoarele de încercări. Existenţa standardelor naţionale şi regionale divergente nu a făcut decât să complice lucrurile, din lipsa unei surse unice de informaţii fiabile. Domnul Bonacruz recunoaşte că diferenţele de la o ţară la alta sau de la o regiune la alta în reglementările şi standardele referitoare la jocuri şi jucării pot pune probleme fabricanţilor. Întrucât este vorba de stan-darde diferite, el rezumă situaţia astfel: „De decenii ducem lipsă de informaţii fiabile care să furnizeze linii directoare cu privire la categoria de vârstă prevăzută pentru un anumit tip de jucării. Există câteva docu-mente de referinţă, dar majoritatea sunt depăşite. În

Nu toate jucăriile sunt sigure şi nu toate corespund vârstei copilului

Page 21: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 19

Illustraţie: Alexane ROSA

JUCĂRII INTELIGENTE PENTRU ORICE VÂRSTĂOferiţi o jucărie unui copil – indiferent care – şi-l veţi vedea cum zâmbeşte.

Jucăriile trebuie să fie amuzante, dar şi stimulatoare, sigure şi adaptate vârstei copilului. Standardul ISO/TR 8124-8 se referă la potrivirea jucăriilor cu vârsta

copilului, în funcţie de diferitele stadii de dezvoltare ale acestuia, de la naştere până la vârsta de 14 ani

3-4 aniTriciclete, biciclete, căsuţe şi mo-bilă pentru păpuşi, îmbrăcăminte pentru păpuşi, truse medicale, cos-tume şi accesorii pentru deghizare

7-8 aniJocuri de strategie, cărţi de joc, jocuri electronice şi pentru calculator, corzi pentru sărit şi discuri zburătoare

12-18 luniJucării de sortare după formă, jucării de apă, vehicule mici, trenuri fără şină, jucării de împins

6-9 luniChei şi inele de cauciuc şi de materiale plastice, jucării de pluş şi păpuşi şi figurine geometrice din diferite texturi

18-24 de luniJucării pentru nisip şi apă, puzzle-uri cu recunoaşterea formei, jucării de legănat şi de mers pe ele, jucării de împins cu mânere

3-6 luniZornăitoare, inele gingivale, mingi din diferite texturi pentru prindere, covoraşe de joacă

AVERTIZĂRIUnele jucării destinate copiilor sub 3 ani trebuie să poarte următoarea

etichetă de avertizare:De exemplu, potrivit Directivei

Europene 2009/48/CE, referitoare la securitatea jucăriilor şi ISO 8124-8,

avertizările privind riscurile şi pericolele trebuie să fie însoţite de

următoarea imagine:Pe piaţa americană, este cerută

o declaraţie de avertizare pentru jucăriile şi jocurile care

conţin piese mici, destinate copiilor de peste 3 ani şi mai mici de 6 ani

10-14 aniMicroscoape şi echipamente ştiinţifice sofisticate, jocuri electronice, jocuri video, software-uri

Page 22: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

20

alte regiuni, modul de determinare a vârstei nu este ar-monizat”.Fără standarde armonizate, fabricanţii mari de jucării, care dispun, cum este cazul uneori pentru anumite organe publice, de experţi însărcinaţi cu clasificarea pe categorii de vârstă, sunt avantajaţi faţă de micii fabricanţi de jucării. Totuşi, în ciuda acestor probleme, pentru diferite metode, determinarea vârstei este o etapă esenţială în distribuirea jucăriilor şi a produselor destinate copiilor.

Instaurarea încrederii

În scopul armonizării cerinţelor mondiale de securitate în domeniul jucăriilor, ISO a publicat recent ISO/TR 8124-8, care furnizează linii directoare pentru determinarea vârstei minime la care copiii încep să se joace cu jucării, în func-ţie de stadiile şi capacităţile de dezvoltare a copiilor. ISO/TR 8124-8, cea de-a opta parte a standardului ISO 8124 cu privire la securitatea jucăriilor, furnizează un răspuns complet la întrebările referitoare la clasificare în funcţie de vârstă, ţinând seama de expertizele actuale în domeniul antropometriei, al dezvoltării şi al comportamentului. Celelalte şapte părţi ale standardului stabilesc cerinţe şi me-tode de încercare pentru diferite categorii de riscuri sau de jucării şi depind în principal de vârsta utilizatorului vizat. Aceste standarde au dobândit o importanţă sporită la nivel mondial în cadrul elaborării cerinţelor referitoare la jucării şi sunt adoptate integral de numeroase state sau sunt utilizate pentru elaborarea standardelor şi reglementărilor naţionale. În ceea ce priveşte interesul pe care îl prezintă noul ra-port tehnic, domnul Ischhaporia subliniază că „ISO/ TR 8124-8 este un document succint şi uşor de utilizat pentru clasificarea jucăriilor pe categorii de vârstă. Dat fi-ind faptul că este vorba de un document elaborat recent, cu colaborarea mai multor părţi interesate, mai ales a organismelor de reglementare, a fabricanţilor şi a presta-torilor de servicii, acest document ţine seama de datele recente şi de noutăţile din acest domeniu”.Cum a fost primit acest raport tehnic de către piaţă ? Se servesc de el fabricanţii de jucării pentru produsele lor ?

Produse mai sigure

Hasbro, una dintre cele mai mari fabrici de jucării din lume, produce în fiecare an milioane de jucării pentru copiii de toate vârstele. Întreprinderea utilizează ISO/TR 8124-8 în procesul său de clasificare pe categorii de vârstă.Lisa Deluise, analist al activităţii la Hasbro, explică: „ISO/TR 8124-8 ne oferă un instrument de lucru suplimentar şi esenţial pentru a determina vârsta minimă care cores-punde unui produs. Acesta este – după părerea noastră – documentul cel mai recent care cuprinde linii directoare pentru noile tehnologii (electronică, informatică, calcula-toare) care sunt integrate în jucării”.Doamna Deluise recunoaşte că elaborarea şi examinarea ISO/TR 8124-8 de către un grup de experţi internaţionali în domeniul securităţii jucăriilor conferă documentului un statut deosebit. „Raportul tehnic este important pen-tru Hasbro întrucât textul a făcut obiectul unui consens internaţional care reprezintă mai multe puncte de ve-dere şi culturi din lumea întreagă. La Hasbro, acordăm importanţă acestui mod de armonizare prospectivă”.

Să ne continuăm lucrările colaborând

pentru ca securitatea jucăriilor să devină reală

pentru copii !

Poto

: Dre

amha

mar

by

Ecos

iste

ma

Urba

no

Page 23: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 21

Lisa Deluise nu este singura care crede că ISO/TR 8124-8 constituie un pas înainte esenţial către o armonizare a ce-rinţelor de securitate a jucăriilor la scară largă. În ceea ce priveşte armonizarea internaţională, domnul Bonacruz declară: „Cred că ISO/TR 8124-8 este primul document care stabileşte pe plan internaţional determinarea vârstei care corespunde jucăriilor. Ţinând seama de importanţa participării internaţionale la procesul de elaborare şi de gradul de încredere acordată publicaţiilor ISO, sunt sigur că ISO 8124-8 va fi larg utilizat pe plan internaţional”. Este sigur că acest referenţial va fi foarte util organismelor de reglementare şi industriei, cu o condiţie: consumatorii să respecte indicaţiile de pe etichete, dar, din păcate, nu este întotdeauna cazul.

Responsabilitatea părinţilor

Ce părinte nu a fost tentat să aleagă pentru un copil pre-coce de doi ani o jucărie destinată unor copii mai mari ? Ei nu se gândesc în acel moment că micile elemente care prezintă un pericol de sufocare pentru un copil de doi ani au constituit factorul determinant în indicarea vârstei re-comandate, nu stadiul de dezvoltare cognitivă a copilului. De asemenea, trebuie să se ţină seama de dimensiunea pieselor dacă jucăria se sparge.

Există milioane de jucării şi în fiecare an sute de jucării noi sosesc pe rafturile magazinelor. Fabricanţii sunt desigur obligaţi să aplice etichete de indicare a categoriei de vâr-stă, dar părinţii sunt cei care trebuie să ţină seama de ele. De exemplu, când o etichetă stipulează: „Nu este indicat copiilor sub trei ani”, aceasta nu înseamnă că fabricantul consideră că jucăria este prea complicată pentru un copil de 24 de luni, ci că o consideră prea mică sau aceasta cu-prinde elemente mici, care prezintă pericol de sufocare.Alegând jucăria potrivită pentru categoria de vârstă, ceea ce înseamnă a proteja copilul întocmai ca o barieră, părin-ţii reduc riscurile de rănire la care ar putea fi expuşi co-piii. La urma urmei, jucăriile sunt menite a-i bucura şi a-i distra pe copii, nu a-i supune unui pericol sau unui risc. Să lucrăm în continuare colaborând pentru ca securitatea jucăriilor să devină reală pentru copii !

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 117, iulie-august 2016, revista Organizaţiei Interna-ţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

Page 24: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

22

Page 25: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 23

În epoca mondializării schimburilor comerciale, încre-derea în produse şi servicii este tot mai dificil de stabilit. Organizaţiile din sectorul privat – fabricanţi, furnizori, importatori/exportatori sau clienţi, precum şi autorităţile guvernamentale vor să dispună de laboratoare fiabile care să răspundă cerinţelor în domeniul încercărilor. Primul element fundamental pentru ca un laborator să se remarce în faţa concurenţei este de a utiliza ISO/IEC 170251. Prea puţin contează domeniul de activitate în care labo-ratorul îşi exercită activitatea, ISO/IEC 17025 are ca scop îmbunătăţirea capacităţii laboratorului de a furniza con-stant rezultate valide. Standardul poate ajuta la crearea condiţiilor – şi la satisfacerea cerinţelor tehnice – cerute de întreprinderi pentru a avea încredere. Există întot-deauna un decalaj între ceea ce se poate obţine şi ceea ce se vrea a se obţine şi în ceea ce priveşte rezultatele încer-cării, problema se pune efectiv. Pentru a şti mai multe lu-cruri în legătură cu rolul fundamental al ISO/IEC 17025, un ziarist de la ISO Focus a stat de vorbă cu Heribert Schorn, director la Institute for International Product Sa-fety GmbH, un laborator de încercări acreditat, cu sediul la Bonn. Domnul Schorn i-a explicat demersul care tre-buie adoptat pentru instaurarea unui climat de încredere.

1 ISO/IEC 17025 este în curs de revizuire. Publicarea noii ediţii va avea loc în 2017

Laboratoarele de încercăriCând alegeţi un laborator pentru a efectua încercările, etalo-nările sau măsurările de care aveţi nevoie, vreţi să fiţi siguri de exactitatea şi de fiabilitatea rezultatelor pe care acesta vi le va furniza. ISO/IEC 17025 vă va fi util şi va asigura că un laborator dispune de competenţa tehnică necesară pentru a vă efectua încercările.

Încrederea nu se dobândeşte

dintr-o dată

Page 26: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

24

Instaurarea încrederii

Încrederea în rezultatele încercărilor şi măsurătorilor este primordială pentru securitatea produselor, dar şi pentru dezvoltarea comerţului mondial. Consumatorii, utiliza-torii, sectorul public şi fabricanţii trebuie să fie siguri în legătură cu fiabilitatea rezultatelor încercărilor desfăşu-rate în laborator, să fie convinşi că aceleaşi încercări vor furniza aceleaşi rezultate pretutindeni în lume, indiferent de laborator şi că aceste încercări sunt efectuate în mod competent, fără erori datorate instrumentelor, de unde utilitatea standardului ISO/IEC 17025. Obiectivul standardului este să ajute laboratoarele – indi-ferent de organizaţie şi de sector – să furnizeze rezultate fiabile. Rezultatele încercărilor puse la dispoziţie de un la-borator care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu ISO/IEC 17025 sunt pentru întreprindere o garanţie su-plimentară cu privire la capacităţile sale tehnice, la com-petenţa personalului său şi la calitatea produselor sale. ISO/IEC 17025 se constituie în jurul a opt factori-cheie, care asigură proprietarilor şi managementului laborato-

ISO/IEC 17025 se constituie în jurul a opt factori-cheie

Page 27: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 25

LABORATOROPT ELEMENTE CHEIE

Fiabilitatea resurselorPentru ca echipamentele unui laborator să funcţioneze corect şi să furnizeze rezultate valide, sunt indispensabile resurse tehnice şi umane adecvate. Se va veghea ca personalul labo-ratorului să fie competent şi la curent cu evoluţiile şi perfecţio-nările tehnice pertinente şi ca mediul din laborator să permită buna funcţionare a echipamen-telor.

Utilizarea standardelor şi a metodelor validateLucrările trebuie să fie efectuate potrivit unor metode care răspund necesităţilor clienţilor şi trebuie adaptate activităţilor unui laborator. Metodele publicate în stan-darde (internaţionale, regionale sau naţionale) sau de către organisme tehnice re-cunoscute, precum şi revistele şi textele ştiinţifice pertinente, întăresc încrederea în rezultatele încercărilor şi sporesc repetabilitatea acestora.

Imparţialitate pentru rezultate obiectiveRezultatele obţinute trebuie să se bazeze pe mărimi măsurabile sau derivate. Imparţialitatea tuturor activităţilor de încercare şi măsurare este deci esenţială şi nici o presiune de ordin comercial, financiar sau de altă natură nu trebuie să influenţeze laboratorul şi managementul său, cu riscul de a compromite această imparţialitate. Iată de ce nive-lul de sensibilizare la risc trebuie să fie ridicat.

Menţinerea încrederiiInformaţiile confidenţiale şi drepturile de proprietate ale clienţilor, inclusiv în ceea ce priveşte depozitarea şi transmiterea electronică a rezultatelor, trebuie să fie protejate. Ca regulă generală, toate datele obţinute sau create în cadrul serviciilor unui laborator sunt confidenţiale, cu ex-cepţia informaţiilor accesibile publicului, după cum indică clientul sau după cum este convenit între laborator şi client. Res-pectarea confidenţialităţii se aplică şi în cazul personalului laboratorului.

Organizare şi management judicioasePersonalul tehnic al labora-torului trebuie să dispună, indiferent de alte respon-sabilităţi ale sale, de autori-tatea şi de resursele nece-sare pentru a-şi desfăşura activitatea. Se va veghea ca personalul să dispună de expertiza necesară pentru a îndeplini anumite sarcini specifice. Managementul trebuie, de asemenea, să se asigure că personalul este conştient de utilitatea şi de importanţa activităţilor la-boratorului.

Repetabilitatea încercărilorÎncercările şi măsurările trebuie să fie reproduc-tibile. De exemplu, o metodă de încercare va produce aceleaşi rezultate (în limitele abaterilor admisibile) la încercările ulterioare efectuate de persoane competente, cu acelaşi mod de operare şi cu echipamentul corespunzător. Nu mai este ne-cesar să se repete aceste încercări în altă parte în lume, o singură încercare este suficientă, potrivit principiului „o singură încercare, acceptată pretu-tindeni”.

Trasabilitatea echipamentelor de măsurarePentru a ajunge la rezultate fiabile, echi-pamentele de încercare şi de măsurare trebuie să furnizeze rezultate exacte. Utilizarea rezultatelor corecte elimină ne-cesitatea de a efectua o nouă încercare şi permite reducerea costurilor şi a barie-relor tehnice din calea comerţului. Pentru a garanta exactitatea echipamentelor de măsurare, acestea din urmă trebuie să se bazeze pe etaloane de referinţă sta-bilite de institutul naţional de metrologie. Aceasta permite să se asigure că un kilo-gram corespunde unui kilogram, un litru unui litru şi un metru unui metru la toate echipamentele unui organism – pretutin-deni în lume.

Un sistem de management bine stabilitPrincipiul de îmbunătăţire continuă trebuie implementat pentru toate standardele, regulile şi procesele care reglementează sistemul de management al laboratoarelor. Comparaţii cu alte laboratoare (sau comparaţii interlaboratoare) vor întări, de asemenea, încrederea în rezultatele încercărilor şi în acceptarea lor la nivel internaţional.

Page 28: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

26

rului o funcţionare fiabilă a organismului. Cei opt factori-cheie – lista nu este ex-haustivă – constituie elemente esenţiale pentru a facilita încrederea şi a se con-forma cerinţelor standardului.

Cum se implementează ISO/IEC 17025

Încrederea nu se dobândeşte dintr-o dată. Încrederea în fiabilitatea rezultatelor în-cercărilor unui laborator se întreţine în fiecare zi în activităţile laboratorului şi ale personalului său. Sistemul de mana-gement al calităţii trebuie să fie înţeles, acceptat, actualizat şi îmbunătăţit de un personal competent. ISO/IEC 17025 este principalul standard aplicat de laboratoare în scopuri de acre-ditare şi de evaluare a conformităţii2. El este recunoscut de industrie, de organis-mele publice şi de agenţiile de reglemen-tare la nivel mondial. Acest standard ajută la stabilirea reputaţiei unui laborator, la controlarea şi susţinerea calităţii datelor şi la demonstrarea expertizei şi a competen-ţei sale tehnice. În momentul în care au de făcut o alegere între produse şi servicii similare, consu-matorii vor avea tendinţa de a le achiziţio-na pe cele care au fost produse pe baza rezultatelor unor încercări fiabile. Pentru a crea acest climat de încredere, trebuie utilizat ISO/IEC 17025.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 117, iulie-august 2016, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

2 Pentru a demonstra competenţa şi conformita-tea cu ISO/IEC 17025, laboratoarele pot fi acredita-te sau controlate prin intermediul unui program de evaluare între părţi (a se vedea cutia instrumentelor pentru evaluarea conformităţii a ISO/CASCO)

Pentru a crea acest climat de

încredere, trebuie să se utilizeze

ISO/IEC 17025

Page 29: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 27

Cerinţe pentru organismele de acreditare

Eval

uare

a în

tre p

ărţi

Recu

noaş

tere

reci

proc

ă

Declaraţia de conformitate a furnizorului

Cerinţe pentruîncercări/etalonări

• Laboratoare de încercări şietalonări

• Încercări decompetenţă

Cerinţe pentru organismele de inspecţie

Cerinţe pentru organismele de certificare

Sisteme de management

şi diferitele sale părţi

Persoane

Produse

C U T I A I N S T R U M E N T E L O R D EE V A L U A R E A C O N F O R M I T Ă Ţ I I C A S C O

Instrumentele de evaluare a conformităţii în sprijinul politicilor publice

Autorităţile de reglementare din numeroase sectoare recomandă utilizarea evaluării conformităţii prin referirea la un set de standarde şi ghiduri internaţionale cunoscute

sub denumirea de cutia instrumentelor de evaluare a conformităţii CASCO. Majoritatea lor sunt elaborate şi publicate de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) împreună

cu Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC).

T E R M E N I Ş I D E F I N I Ţ I I

Ghid

ul IS

O/I

EC 6

8

Page 30: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

28

Dezvoltarea schimburilor comerciale datorită evaluării conformităţiiPrintr-un efort constant care vizează cucerirea de pieţe noi, Vietnamul ia măsuri importante pentru a-şi moderniza sistemul de standardizare şi de evaluare a conformităţii. El îşi propune o îmbunătăţire a accesului produselor şi serviciilor sale la piaţa internaţională, precum şi îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor ţării.

Page 31: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 29

Scopul activităţilor de evaluare a conformităţii – încercări, in-specţie şi certificare – este de a stabili încrederea în securitatea şi funcţionarea aşteptată a produselor, în ceea ce priveşte respecta-rea reglementărilor şi compatibilitatea produselor care provin de pe piaţa internaţională. Într-o ţară dornică să acceadă la piaţa internaţională şi să-şi dez-volte schimburile comerciale, precum Vietnamul, investirea în evaluarea conformităţii reprezintă o etapă importantă. Vietna-mul, care este membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţu-lui (OMC) din 2007, este semnatar al Acordului de parteneriat transpacific (TPP). Aceste două acorduri vor facilita accesul pro-duselor şi al serviciilor sale la piaţa internaţională.Katie Bird, ziaristă la ISO Focus, a stat de vorbă cu domnul Tran Van Vinh, director general al STAMEQ, organismul vietnamez de standardizare şi membru al ISO pentru Vietnam, care explică motivul pentru care standardele internaţionale joacă un rol cru-cial în deschiderea pieţei internaţionale.

Reducerea barierelor tehnice din calea comerţului

„Până acum am armonizat 45% din standardele noastre naţionale cu cele regionale şi internaţionale”, declară el. „Aceasta exprimă angajamentul nostru faţă de Acordul referitor la barierele teh-nice din calea comerţului al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (Acordul TBT al OMC) şi face dovada convingerii noastre faţă de potenţialul standardizării internaţionale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului produselor şi serviciilor vietnameze la piaţa internaţională şi creşterea competitivităţii întreprinderilor ţării”.Acordul TBT al OMC îşi propune să garanteze că, în cazul în care ţările membre ale OMC doresc să stabilească reguli care se aplică produselor pe care ele le importă – de exemplu, unele state vor să stabilească reguli suplimentare pentru a proteja sănătatea cetăţenilor lor – aceste cerinţe nu trebuie să creeze bariere ne-necesare în calea comerţului internaţional. Iată de acordul pre-conizează că orice reglementare tehnică trebuie să se bazeze pe standarde internaţionale aşa cum sunt ele elaborate de ISO, ofe-rind protecţie contra discriminărilor, ceea ce înseamnă că statele exportatoare trebuie să se conformeze aceloraşi cerinţe. Promovarea comerţului internaţional şi a liberei circulaţii a măr-furilor nu se limitează la utilizarea aceloraşi cerinţe pentru un anumit produs. De asemenea, este indispensabil să se asigure partenerul comercial cu privire la faptul că produsul respectiv răspunde cu adevărat cerinţelor standardului. Aici intră în joc evaluarea conformităţii.

Rezultate care inspiră încredere

Evaluarea conformităţii este o practică ce permite să se demon-streze că un produs, serviciu sau sistem răspunde cerinţelor unui

Orice reglementare tehnică trebuie

să se bazeze pe standardele internaţionale

Page 32: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

30

standard. Ea acoperă activităţi precum încercările, inspec-ţia şi certificarea şi este asigurată de auditori, laboratoare şi de organisme de certificare şi de inspecţie. Este totuşi esenţial să te încrezi în rezultatele evaluării conformităţii. De exemplu, cum poţi şti dacă un laborator procedează cum trebuie sau dacă îşi desfăşoară activitatea în mod si-milar cu altul situat într-o altă ţară ? Această problemă este cu atât mai importantă întrucât este vorba de schim-buri comerciale transfrontaliere. ISO elaborează şi publică standarde pentru ca activităţile de evaluare a conformităţii să fie cât mai omogene în di-feritele sectoare şi de la o ţară la alta. Acest set de stan-darde elaborate de un comitet care se ocupă de probleme de evaluare a conformităţii – CASCO – se numeşte şi „cutia cu instrumente pentru evaluarea conformităţii a CASCO”. De exemplu, ISO/IEC 17025, unul dintre cele mai cunos-cute dintre aceste standarde, specifică cerinţele generale privind competenţa laboratoarelor de încercări şi etalo-nări. Utilizarea standardelor de acest tip permite să se ga-ranteze că rezultatele încercărilor sunt fiabile şi că sunt comparabile, indiferent de laborator sau de ţară, reducând astfel necesitatea de a repeta încercările în statele exporta-toare, ca şi în cele importatoare.

Avantajul unei politici clare în domeniul evaluării conformităţii este incontestabil

Domnul Tran Van Vinh, director general al STAMEQ

Page 33: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

STANDARDIZAREA | noiembrie 2016 31

Vietnamul pe calea progresului

După cum explică domnul Tran Van Vinh, 29 de stan-darde din cutia de instrumente a CASCO au fost adoptate până acum ca standarde naţionale vietnameze, printre care, la loc de cinste figurează ISO 17025. „În decembrie 2015, existau 966 de laboratoare de încercări, 88 de labo-ratoare de etalonare acreditate1 în conformitate cu ISO/IEC 17025, adică o creştere semnificativă în raport cu anii anteriori, când numărul organismelor de evaluare a con-formităţii era foarte mic în Vietnam”, precizează el. Adoptarea generalizată a acestui standard se explică prin deciziile politice care au fost luate în Vietnam, în virtutea cărora acreditarea în conformitate cu ISO/IEC 17025 este un criteriu prioritar pentru autorităţile de reglementare când ele desemnează laboratoarele care au sarcina de a furniza servicii pentru stat. În plus, pentru a-şi putea des-făşura activităţile, organismele vietnameze de evaluare a conformităţii şi de acreditare au obligaţia de a se conforma cerinţelor ISO/IEC 17025 şi altor standarde conexe, pre-cum ISO/IEC 17011, ISO/IEC 17020, ISO/IEC 17021 şi ISO/IEC 17065.Domnul Van Tran Vinh declară că „aceste standarde pre-zintă un dublu avantaj. Ele furnizează un set de cerinţe internaţionale care ajută organismele de evaluare a con-formităţii să-şi îmbunătăţească competenţa şi oferă au-torităţilor de reglementare o bază care permite a garanta că activităţile organismelor de evaluare a conformităţii se desfăşoară în sensul regulilor internaţionale”.Avantajul unei politici clare în domeniul evaluării confor-mităţii este incontestabil. Ea permite produselor fabricate în Vietnam să acceadă cu uşurinţă la piaţa internaţională.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 117, iulie-august 2016, revista Organizaţiei Interna-ţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

1 Acreditarea este recunoaşterea oficială de către un organism inde-pendent a faptului că un organism de evaluare a conformităţii, precum un organism de certificare, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu standardele internaţionale

Angajarea în elaborarea standardelor

Decizia Vietnamului de a participa la lucrările de elaborare a standardelor CASCO referitoare la evaluarea conformităţii reflectă importanţa acestor standarde pentru ţară. În cadrul unui nou program destinat a susţine membrii din statele în curs de dezvoltare şi a-i ajuta să joace un rol mai activ în lu-crările de elaborare a standardelor ISO, ISO a susţinut STA-MEQ pentru a-i permite să participe la ultimele reuniuni ale CASCO. Potrivit domnului Van Tran Vinh, această experienţă foarte utilă a permis organismului naţional de standardizare:

Să fie la curent cu evoluţiile internaţionale în domeniul • evaluării conformităţii şi să elaboreze un plan naţional ba-zat pe aceste informaţii;Să elaboreze noi planuri naţionale de evaluare a conformi-• tăţii pentru a facilita schimburile comerciale;Să aducă experienţa naţională şi regională la nivel inter-• naţional.

„În contextul integrării economice mondiale, evaluez im-portanţa concretă a utilizării standardelor internaţionale ca instrumente eficace pentru a reduce barierele tehnice din calea comerţului, stimulând astfel dezvoltarea durabilă”.

Page 34: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

32

A apărut un nou instrument profesional destinat combaterii corupţiei. ISO 37001 este primul standard internaţional pen-tru sisteme de management anticorupţie care îşi propune să ajute organizaţiile să lupte contra acestui risc în cadrul activi-tăţilor lor, la toate nivelurile lanţurilor valorice mondiale. Furnizând un cadru general flexibil, destinat prevenirii, detectării şi tratării problemelor corupţiei, ISO 37001 va permite organizaţiilor să reducă riscurile şi costurile acestui flagel.

După cum explică Neil Stansbury, preşedinte al comitetului de proiect ISO/PC 278, care a avut sarcina elaborării acestui nou standard, „corupţia este un risc economic important în numeroase state şi sectoare”. În multe cazuri, se consideră că ea „facilitează afacerile”. O conştientizare a pagubelor provocate de această practică pentru ţări, organizaţii şi indivizi pledează în favoarea unei acţiuni eficace pentru a stârpi acest fenomen”.

Numeroase organizaţii au investit deja timp şi resurse materiale pentru a dezvolta sisteme şi procese interne destinate a preveni corupţia. ISO 37001:2016, Sisteme de management anticorupţie. Cerinţe şi recomandări de implementare, îşi pro-pune să susţină şi să intensifice aceste eforturi, veghind la transparenţa şi la claritatea măsurilor şi a mijloacelor de control care trebuie aplicate de organizaţii pentru o implementare eficientă şi eficace.

ISO 37001 va ajuta la prevenirea, detectarea şi combaterea corupţiei comise de organizaţie sau în numele acesteia, de an-gajaţii sau de partenerii săi comerciali. Sistemul de management anticorupţie, care se bazează pe o serie de măsuri şi de mijloace de control, inclusiv pe linii directoare de susţinere, specifică cerinţe privind următoarele aspecte:

Adoptarea unei politici şi a unor proceduri de combatere a corupţiei;•Demonstrarea de către management a leadeship-ului şi a angajamentului său;•Formarea în spiritul combaterii corupţiei;•Desemnarea unei persoane care să supervizeze conformitatea cu această politică;•Evaluarea riscurilor de corupţie referitoare la unele proiecte sau unii parteneri comerciali;•Implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, precum şi în domeniul achiziţiilor,•Iniţierea de proceduri de raportare, monitorizare, anchetare, precum şi de audituri;•Acţiuni corective şi îmbunătăţire continuă.•

Neil Stansbury consideră că ISO 37001 a fost elaborat astfel încât să poată fi utilizat cu uşurinţă de către orice tip de organi-zaţie, indiferent de locul în care îşi exercită activitatea. „Factori precum dimensiunea organizaţiei, ţările şi sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea, caracterul, amploarea şi complexitatea activităţilor sale influenţează riscul de corupţie. Iată de ce ISO 37001 preconizează ca organizaţia să implementeze politici, proceduri şi mijloace de control corespunzătoare”.

Organizaţiile pot opta pentru o certificare în conformitate cu ISO 37001 de către o terţă parte acreditată pentru a atesta că sistemul lor de management anticorupţie răspunde criteriilor standardului. Deşi certificarea (sau conformitatea) cu ISO 37001 nu garantează lipsa corupţiei în cadrul unei organizaţii, standardul permite să se stabilească faptul că aceasta ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni corupţia.

ISO 37001 se bazează pe recomandările diferitelor guverne şi organizaţii precum Camera Internaţională de Comerţ sau Organizaţia de Cooperarea şi Dezvoltare Economică, care reprezintă un consens mondial cu privire la cele mai bune prac-tici de luptă împotriva corupţiei. Standardul a fost elaborat de comitetul de proiect ISO/PC 278, Sisteme de management anticorupţie, al cărui secretariat este asigurat de BSI, membru al ISO pentru Marea Britanie.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă ISO 2016

A apărut ISO 37001, Sisteme de management anticorupţie!

Page 35: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

25% din preţul �abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

10 % din valoarea tarifului �pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25 % din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

50 lei+TVA � (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

200 lei+TVA � (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop patri- �monial, cât si pentru membrii Colegiului E (a că-ror cotizaţie este de 2000 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a următoare-lor publicaţii:

Revista Standardizarea – format electronic;•Buletinul Standardizării – format electronic;•Catalog InfoStandard Cloud.•

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFEREDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

Page 36: Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdfprivind medicina tradiţională – Coreea de Sud 4 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ SR EN 1504-8:2016, Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2016Editura Standardizarea 2016