standard de auditare pentru calitatea şi siguranţa produselor alimentare

Food

IFS Food

Standard de auditare pentru calitateaşi siguranţa produselor alimentare

Versiunea 6Ianuarie 2012© IFS, Ianuarie 2012

Food

IFS publică informaţiile, opiniile şi buletinele informative aşa cum ştie mai bine, însă nu-şipoate asuma responsabilitatea pentru eventuale greşeli, omisiuni sau informaţii posibileronate din publicaţiile sale, în special din acest document,

Deţinătorul standardului din acest document este:

IFS Management GmbHAmWeidendamm 1A10117 BerlinGermany

Managing Director: StephanTrompAG Charlottenburg HRB 136333 BVAT-Nr.: DE278799213

Bank: Berliner SparkasseBank code number: 10050000Account number: 190029765IBAN number: DE96100500000190029765BIC-/Swift-Code: BE LA DE BE

Toate drepturile rezervate. Toate publicaţiile sunt protejate prin legile internaţionale decopyright. Orice folosire neautorizată, fără consimţământul scris expres al deţinătoruluistandardului IFS, este interzisă şi pedepsită conform legilor. Acest lucru este valabil deasemenea şi la copierea cu ajutorul unui fotocopiator, includerea într-o bază de date elec-tronică sau copierea pe CD-ROM.Nici o traducere nu poate fi realizată fără permisiunea oficială a deţinătorului standarduluiIFS. Versiunea în Limba Engleză IFS Food 6 este documentul original şi reprezintă docu-mentul de referinţă.

IFS Food este disponibil via:www.ifs-certification.com

Sau prin poştă, fax sau e-mailIFS Management GmbHAmWeidendamm 1A10117 BerlinGermany

Telefon:+49-(0)30-726250-74Fax: +49-(0)30-726250-79E-mail: [email protected]

GERMANIA | BERLINIFS Management GmbHAmWeidendamm 1AD-10117 BerlinTelefon:+49(0)3072625074Fax: +49(0)3072625079E-mail: [email protected]

FRANŢA | PARISIFS Office ParisFCD12, rue EulerF-75008 ParisTelefon:+33(0)144439916Fax: +33(0)147205353E-mail: [email protected]

ITALIA | MILANOIFS Office MilanFederdistribuzioneVia Albricci 8I-20122 MilanoTelefon:+39(0)289075150Fax: +39(0)26551169E-mail: [email protected]

POLONIA |VARŞOVIAIFS Office Central & Eastern Europeul. Serwituty 25PL-02-233WarsawTelefon:+48601957701E-mail: [email protected]

BRAZIL | DOURADOSRepesentante IFS BrasilCaroline NowakBR-79824 Dourados, MSTelefon:+55(67)81514560E-mail: [email protected]

CHINA | HEFEIStarFarmRoom 2301, C building,Fortune Plaza No. 278 Suixi Road, 230041,Hefei, Anhui, ChinaTelefon:+86(0)5515666069Fax: +86(0)5515681376E-mail: [email protected]

[email protected]

USA | ST. LOUISIFS North America1610 Des Peres Road, Suite 150USA-St. Louis, MO 63131Telefon:+13146864610Fax: +13146864602E-mail: [email protected]

DATELE DE CONTACTALE BIROURILOR IFS

IFS Food


Versiunea 6Ianuarie 2012

Food

© IFS, Ianuarie 2012

International Featured Standards · IFS Food ·Versiunea 6 3

MULŢUMIRI

IFS doreşte să mulţumească tuturor participanţilor care au răspuns chestionarului evaluăriiglobale, care a fost efectuată în 2010 şi care a constituit baza dezvoltării şi îmbunătăţirii noiiversiuni a Standardului IFS Food. Informaţiile şi opiniile dumneavoastră au fost de mare folospentru IFS. Apreciem faptul că aţi alocat din timpul dumneavoastră pentru a răspunde chesti-onarului. IFS mulţumeşte membrilor ComitetuluiTehnic Internaţional IFS şi grupurilor naţio-nale de lucru asociate din Franţa, Germania, Italia şi Statele Unite.

Membrii ComitetuluiTehnic Internaţional IFS

Andrea Artoni CONAD, în numele ANCD (Asociaţia Naţională Cooperativă a Detailiştilor), ItaliaSabrina Bianchini Det NorskeVeritas, ItaliaYvan Chamielec EMC Distribution – Groupe Casino, FranţaFayçal Bellatif Eurofins certification, FranţaRoberta Denatale/Eleonora Pistochini Auchan, în numele Federdistribuzione, ItaliaGerald Erbach METRO AG, GermaniaJean-François Feillet Meralliance, FranţaCécile Gillard-Kaplan Groupe Carrefour, FranţaLuc Horemans Scamark – Groupement Leclerc, FranţaDr. Joachim Mehnert DQS, GermaniaDr. Angela Moritz REWE Group; REWE-Zentral-AG, GermaniaBizhan Pourkomailian Mc Donalds Europe, Marea BritanieHorst Roeser COOP, ElveţiaSergio Stagni COOP, în numele ANCC (Asociaţia Naţională Cooperativă a Consumatorilor), ItaliaStephenThome Dawn Food Products, USABert Urlings Vion Food, OlandaKarin Voß EDEKA Zentrale AG & Co. KG, GermaniaRomanWißner HARIBO GmbH & Co. KG, GermaniaStefano Zardetto Voltan, Italia

IFS este încântat, de asemenea, să mulţumească pentru contribuţiile utile oferite deurmătoarele persoane:

Javier Bernal IFS ExpertDr. Anna K. Boertz IFS ExpertJutta Brendgen Rewe Group, GermaniaChristina Brüggemann ALDI Einkauf GmbH & Co. oHG, GermaniaAlfonso Cappuchino DNV, Business Assurance, USARosanna Casciano CONAD, în numele ANCD (Asociaţia Naţională Cooperativă a Detailiştilor), ItaliaIvano Crippa CSI, ItaliaPaul Daum KaisersTengelmann AG, GermaniaTimo Dietz Lidl Stiftung & Co. KG, GermaniaGianni di Falco Federdistribuzione, ItaliaSandrine Dupin COFRAC (Comité Français d’Accréditation)Lauren Fleming Intertek, USAMarcus Fraude Kaufland Fleischwaren SB GmbH & Co. KG, GermaniaIsabelle Formaux Scamark – Groupement Leclerc, FranţaArnaud Gautier Groupement des mousquetaires, FranţaMassimo Ghezzi Carrefour, ItaliaEric Gibson Intertek, USAMarco Jermini IFS ExpertAnnegret Karsch-Keller KauflandWarenhandel GmbH & Co. KG, GermaniaJon Kimble Diamond Foods, USADr. Ulrike Kleiber HANSA-HEEMANN AG, GermaniaMarguerite Knefel Système U, FranţaMartine Kocken Laiterie Saint Denis de l’hôtel, FranţaDr. Kerstin Kunz real,- SB-Warenhaus GmbH, GermaniaDr. Horst Lang Globus SB-Warenhaus Holding GmbH & Co. KG, GermaniaWolfgang Leiste EDEKA Handelsgesellschaft Südwest mbH, Germania


4 International Featured Standards · IFS Food ·Versiunea 6

Prof. Dr Lindemann IFS ExpertSusan Linn Sysco Corporation, USAAnke Lorencz Wirtschaftskammer Österreich, AustriaFlavia Mare Carrefour, ItaliaRalf Marggraf EDEKA Minden-Hannover Stiftung & Co. KG, GermaniaJay Mayr ConAgra Foods, USALaurence Manuel Provera Alimentaire, FranţaDr. Andrea Niemann-Haberhausen Det NorskeVeritas, GermaniaViola Obladen Zentis GmbH & Co KG, GermaniaSarah Oxendale Target Corporation, USACharlotte Pilz Metro Cash+Carry Deutschland GmbH, GermaniaFlorian-Fritz Preuß Quant Qualitätssicherung GmbH, GermaniaRodrigo Quintero DQS, ChileDr. Gereon Schulze-Althoff Vion Food Group, GermaniaDr. Jürgen Sommer Freiberger Lebensmittel GmbH & Co. KG, GermaniaAlain Soroste IFS ExpertMarie Squigna Loblaw, CanadaKevin Swoffer KPS Resources Ltd., Marea BritanieFrançoisThiébault Meralliance, in numele FEEF (Fédération des Entreprises et Entrepreneurs de France –

Federaţia Intreprinderilor şi Intreprinzătorilor din Franţa)BéatriceThiriet Auchan, FranţaUteWelsch-Alles Globus SB-Warenhaus Holding GmbH & Co.KG, GermaniaPatriciaWester Eurofins certification, USAChristelWieck Hochwald Nahrungsmittel-Werke GmbH, GermaniaKathleenWybourn DNV Business Assurance, USA

Echipa IFS

George Gansner – Marketing/Business Development Director (Director Dezvoltare Afacere/Marketing)Dr. Helga Hippe – Quality Assurance Management Director (Director Managementul Asigurarii Calitatii)Seon Kim – IFS Shop Manager (Manager Magazin IFS)Christin Kluge – Quality Assurance Project Manager (Manager Proiect Asigurarea Calitatii)Nina Lehmann – IFS Project Manager Academy/Marketing/Communications (Manager Proiect IFS Academie/Mar-keting/Comunicare)Stéphanie Lemaitre –Technical Director (DirectorTehnic)Lucie Leroy – Project Manager (Manager de Proiect)Clemens Mahnecke –Technical Project Assistant (Asistent ProiectTehnic)Marek Marzec – IFS Business consultant Central/Eastern Europe (Consultant IFS pentru Europa Centrala si de Est)Caroline Nowak – IFS Representative, South America (Reprezentant IFS, America de Sud)Ksenia Otto – IFS Office Manager (Manager Birou IFS)Sabine Podewski – IFS Project Manager Auditor approval/examination (Manager de Proiect Aprobarea/Examina-rea auditorilor)MariaThalmann – Project Manager (Manager de Proiect)SerenaVenturi – Project Manager (Manager de Proiect)StephanTromp – Managing Director (Director General)

Ca parte a procesului de revizuire a Standardului, au fost de asemenea efectuateaudituri de testare. Dorim să mulţumim următoarelor companii pentru implicare:

– Biscuiterie Bouvard, Franţa– Freiberger, Germania– Hansa-Heemann, Germania– Jus de fruits d’Alsace, Franţa– Rheinberg Kellerei GmbH, Germania– Roncadin, Italia– Sunray, Elvetia– Vion, Germania– Voltan, Italia



Conţinut

Partea 1: Protocolul de audit

1 Istoria International Featured Standards (StandardeleSpecifice Internaţionale) şi a Standardului IFS Food. . . . . . . 11

2 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.1 Scopul şi conţinutul protocolului de audit. . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.2 Informaţii extraordinare din partea companiei certificatecătre organismul de certificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.3 Cerinţe generale pentru sistemul de managemental calităţii şi siguranţei alimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

3 Tipuri de Audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

3.1 Auditul iniţial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

3.2 Auditul de urmărire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

3.3 Auditul de reînnoire (pentru recertificare) . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

3.4 Auditul de extindere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

4 Domeniul Auditului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

5 Procesul de Certificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

5.1 Pregătirea auditului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

5.2 Selectarea organismului de certificare –aranjamente contractuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

5.3 Durata unui audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

5.4 Întocmirea unui plan de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

5.5 Evaluarea cerinţelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235.5.1 Evaluarea unei cerinţe ca fiind o abatere . . . . . . . . . . . . . . . . . 235.5.2 Notarea unei cerinţe ca fiind neconformă . . . . . . . . . . . . . . . . 245.5.2.1 Majoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245.5.2.2 KO (Knock out) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245.5.3 Notarea unei cerinţe ca fiind N/A (neaplicabil) . . . . . . . . . . . . 25

5.6 Stabilirea frecvenţei auditurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

5.7 Raportul de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265.7.1 Structura raportului de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265.7.2 Paşii necesari pentru finalizarea raportului de audit . . . . . . . 275.7.2.1 Întocmirea raportului preliminar de audit şi a schiţei

planului de acţiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275.7.2.2 Întocmirea de către companie a planului de acţiuni corective 285.7.2.3 Validarea planului de acţiune de către auditor . . . . . . . . . . . . 28



5.7.3 Alte reguli referitoare la raportul de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . 285.7.3.1 Legătura dintre două rapoarte de audit consecutive

(auditul initial şi de reînnoire) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285.7.3.2 Traducerea raportului de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

5.8 Punctaje, condiţii de emitere a raportului de auditşi a certificatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

5.8.1. Managementul specific al procesului de audit(raport, certificat, încărcare pe portal) în cazul în careuna sau mai multe cerinţe KO au fost notate cu D întimpul auditului (vezi şi Anexa 4) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

5.8.2 Managementul specific al procesului de audit(raport, certificat, încărcare pe portal) în cazul în careuna sau mai multe neconformităţi Majore au fostidentificate (vezi şi Anexa 4) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

5.8.3 Managementul specific al procesului de audit în cazulîn care punctajul final este mai mic de 75% . . . . . . . . . . . . . . . 34

5.8.4 Managementul specific al procesului de audit în cazulcompaniilor cu mai multe locaţii de productie . . . . . . . . . . . . 34

6 Acordarea certificatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

6.1 Termene limită pentru acordarea certificatului . . . . . . . . . . . . 35

6.2 Ciclul de certificare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

6.3 Informaţii privind condiţiile de retragere a certificatului . . . 36

7 Distribuirea şi păstrarea raportului de audit . . . . . . . . . . . . . . 37

8 Acţiuni suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

9 Contestaţii si procedura de tratare a reclamaţiilor . . . . . . . . 37

10 Proprietatea şi utilizarea siglei IFS Food . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

11 Revizuirea Standardului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

12 Programul de Integritate IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

12.1 Acţiuni preventive pentru asigurarea calităţii . . . . . . . . . . . . . 40

12.2 Acţiuni de asigurarea calităţii la primirea de reclamaţii . . . 41

12.3 Sancţiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

ANEXA 1Clarificarea domeniului de aplicare pentru diferitele Standarde IFS 44

ANEXA 2Procesul de certificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

ANEXA 3Categorii de produse şi de tehnologii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

ANEXA 4Diagrama de flux pentru managementul neconformităţilor KOnotate cu D şi Majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48



Partea 2: Lista cerinţelor de audit

1 Responsabilitatea Managementului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

1.1 Politica companiei/Principiile companiei . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

1.2 Structura companiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

1.3 Orientarea către client. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

1.4 Analiza efectuată de management . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

2 Sistemul de Management al Calităţii şi Siguranţei Alimentelor 52

2.1 Managementul Calităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 522.1.1 Cerinţe pentru documentaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 522.1.2 Păstrarea înregistrărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

2.2 Managementul Siguranţei Alimentelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 532.2.1 Sistemul HACCP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 532.2.2 Echipa HACCP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 532.2.3 Analiza HACCP. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

3 Managementul resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

3.1 Managementul resurselor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

3.2 Resurse umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 563.2.1 Igiena personalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 563.2.2 Echipament de protecţie pentru angajaţi, parteneri

contractuali şi vizitatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 573.2.3 Proceduri aplicabile în cazul bolilor infecţioase . . . . . . . . . . . 57

3.3 Instruire teoretică şi practică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

3.4 Grupuri sanitare, echipamente pentru igiena personaluluişi facilităţi sociale pentru angajaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

4 Procesul de Planificare şi Producţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

4.1 Înţelegerea contractuală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

4.2 Specificaţii şi Formule. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 604.2.1 Specificaţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 604.2.2 Formule/reţete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

4.3 Dezvoltarea de produse/Modificarea de produse/Modificarea proceselor de producţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

4.4 Aprovizionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 624.4.1 Aprovizionarea generală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 624.4.2 Comercializarea de produse gata fabricate . . . . . . . . . . . . . . . . 63

4.5 Ambalarea produsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

4.6 Locaţia Fabricii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

4.7 Exteriorul Fabricii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

4.8 Planul fabricii şi fluxul de producţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

4.9 Cerinţe de construcţie pentru zonele de producţie şi depozitare 654.9.1 Cerinţe de construcţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 654.9.2 Pereţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 654.9.3 Pardoseli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 654.9.4 Tavane/Plafoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 664.9.5 Ferestre şi alte deschideri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66



4.9.6 Uşile şi Porţile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 664.9.7 Iluminatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 674.9.8 Aer condiţionat/Ventilaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 674.9.9 Alimentarea cu apă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 674.9.10 Aer Comprimat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

4.10 Curăţenia şi dezinfecţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

4.11 Evacuarea deşeurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

4.12 Riscul de corpuri străine, metal, sticlă spartă şi lemn . . . . . . 70

4.13 Monitorizarea dăunătorilor/Controlul dăunătorilor . . . . . . . . 71

4.14 Recepţia şi depozitarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

4.15 Transportul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

4.16 Întreţinere/Mentenanţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

4.17 Echipamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

4.18 Trasabilitatea (inclusiv OMG-urile şi alergenii) . . . . . . . . . . . . 75

4.19 Organisme modificate genetic (OMG) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

4.20 Alergeni şi condiţii de producţie specifice. . . . . . . . . . . . . . . . . 76

5 Măsurători, Analize, Îmbunătăţiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

5.1 Audituri interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

5.2 Inspecţia locaţiei fabricii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

5.3 Validarea si controlul procesului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

5.4 Calibrarea, reglarea şi verificarea instrumentelorde măsură şi monitorizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

5.5 Verificarea cantitativă (controlul cantităţii/cantităţilor deumplutură) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

5.6 Analiza produsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

5.7 Carantina produsului (blocarea/reţinerea) şi eliberareaprodusului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

5.8 Managementul reclamaţiilor de la autorităţi şi clienţi . . . . . . 80

5.9 Managementul incidentelor, retragerea produsului,rechemarea produsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

5.10 Managementul neconformităţilor şi al produselor neconforme 81

5.11 Acţiuni corective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

6 Apărarea alimentelor şi Inspecţiile externe . . . . . . . . . . . . . . . 82

6.1 Evaluarea apărării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

6.2 Securitatea locaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

6.3 Securitatea personalului şi a vizitatorilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

6.4 Inspecţii Externe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

ANEXA 1GLOSAR/LISTA DEFINIŢII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

ANEXA 2CÂMPURI OBLIGATORII CARETREBUIE COMPLETATE DE C ATREAUDITOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89



Partea 3: Cerinţele pentru Organismele de Acreditare,Organismele de Certificare şi Auditori

Acreditarea IFS şi procesul de certificare

0 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

1 Cerinţele pentru Organismele de Acreditare . . . . . . . . . . . . . . 93

1.1 Cerinţe generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

1.2 Instruirea comitetului de acreditare(sau a persoanei competente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

1.3 Competenţele evaluatorului din cadrul organismuluide acreditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

1.4 Frecvenţa evaluărilor organismelor de certificare . . . . . . . . . 94

1.5 Acreditarea unui organism de certificare activ internaţional 95

1.6 Condiţii pentru redobândirea acreditării după retrageresau suspendare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

1.7 Transferul certificării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

2 Cerinţele pentru Organismele de certificare . . . . . . . . . . . . . . 96

2.1 Procesul de acreditare IFS conform ISO/IEC Ghidul 65(viitorul ISO/IEC 17065) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

2.2 Semnarea contractului cu deţinătorul IFS . . . . . . . . . . . . . . . . 96

2.3 Decizia de certificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

2.4 Responsabilităţile organismelor de certificare referitoare lainstructorii IFS şi auditorii IFS (inclusiv liber profesionişti) 97

2.5 Cerinţe specifice pentru instructorii IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

2.6 Cursul „Instruirea Instructorului“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

3 Cerinţele pentru Auditorii IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

3.1 Cerinţe înainte de aplicarea pentru examinările IFS . . . . . . . 100

3.2 Cerinţe generale pentru auditori, atunci când aplică pentruexaminările IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

3.3 Procesul de examinare IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

3.4 Extinderea domeniului pentru auditorii IFS aprobaţi. . . . . . . 104

3.5 Echipa de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1043.5.1 Reguli generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1043.5.2 Reguli specifice pentru echipa de audit şi auditarea

de 3 ori consecutiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

ANEXA 1Categorii de produs şi de tehnologii pentru auditori . . . . . . . . . . . . . . 106



Partea 4: Raportarea, Programul auditXpressTM şi Portalul deaudit IFS

0 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

1 Raportare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

1.1 Privire generală asupra auditului (Anexa 1) . . . . . . . . . . . . . . . 109

1.2 Raportul de audit (Anexa 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

1.3 Plan de acţiune (Anexa 3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

1.4 Cerinţe minime pentru Certificatul IFS (Anexa 4) . . . . . . . . . . 111

2 Programul auditXpressTM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

3 Portalul de audit IFS şi Baza de date IFS(www.ifs-certification.com) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

ANEXA 1Raportul Final de Audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

ANEXA 2Raportul de audit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

ANEXA 3Plan de acţiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

ANEXA 4CERTIFICAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

ANEXALista cerinţelor de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125


International Featured Standards · IFS Food ·Versiunea 6 Partea 1 11

Partea 1: Protocolul de audit

1 Istoria International Featured Standards(Standardele Specifice Internaţionale) şi aStandardului IFS Food

Auditarea furnizorilor a constituit o caracteristică permanentă a siste-melor şi procedurilor de lucru ale lanţurilor de retail timp de mulţi ani.Până în 2003, acestea erau efectuate de către departamentele de asigu-rare a calităţii proprii ale lanţurilor de retail/en-gros. Continua creştereaa cerinţelor consumatorilor, extinderea responsabilităţii lanţurilor deretail/en-gros, creşterea cerinţelor legislative şi globalizarea furnizăriiproduselor au dus la necesitatea de a se dezvolta un Standard unic pen-tru asigurarea calităţii şi siguranţa alimentelor. De asemenea, trebuia săse găsească o soluţie de a reduce timpul alocat auditurilor, atât pentrulanţurile de retail, cât şi pentru furnizori.

Membrii asociaţi ai federaţiei germane de retail – HandelsverbandDeutschland (HDE) – şi omologul său francez – Fédération des Entrepri-ses du Commerce et de la Distribution (FCD) – au creat un standard decalitate şi siguranţă a alimentelor, pentru produsele alimentare comer-cializate sub marcă proprie, numit IFS Food – Standardul Internaţionalpentru Alimente, care este menit să permită evaluarea sistemelor decalitate şi pentru siguranţa alimentelor ale furnizorilor, pe baza uneiabordări uniforme. Acest standard este acum gestionat de IFS Manage-ment GmbH, companie deţinută de FCD şi HDE, şi se aplică la toatestadiile de procesare a alimentelor, după ce acestea au părăsit ferma deproducţie. Standardul IFS Food a fost aliniat cu Documentul Ghid alGFSI şi este recunoscut de GFSI (Global Food Safety Initiative- IniţiativaGlobală pentru Siguranţa Alimentelor).

Prima versiune implementată (versiunea 3) a Standardului IFS a fostdezvoltat de HDE şi lansat în 2003. În ianuarie 2004, o versiune actuali-zată, versiunea 4, a fost creată şi introdusă în colaborare cu FCD. Între2005/2006 asociaţia de retail din Italia s-a alăturat şi ea StandarduluiInternaţional pentru Alimente şi dezvoltarea versiunii 5 a fost o colabo-rare a federaţiilor de comerţ din Franţa, Germania şi Italia dar şi a retai-lerilor din Elveţia şi Austria.

Pentru versiunea 6 a IFS Food, ComitetulTehnic Internaţional şi grupu-rile de lucru din Franţa, Germania şi Italia au fost implicate în mod activ,pe lângă retaileri şi reprezentanţi ai industriei, serviciilor în domeniulalimentar şi ai organismelor de certificare. In timpul dezvoltării versiunii6 a IFS Food, IFS a primit opinii şi de la nou formatul grup de lucru IFSAmerica de Nord şi de la retaileri din Spania, Asia şi America de Sud.


12 Partea 1 International Featured Standards · IFS Food ·Versiunea 6

Obiectivele de bază ale IFS Food, cât si pentru celelalte Standarde IFS,sunt:

– să stabiliească un standard comun, cu un sistem uniform deevaluare,

– să lucreze cu organisme de certificare acreditate şi cu auditoricalificaţi aprobaţi IFS,

– să asigure comparabilitatea şi transparenţa în întreg lanţul dedistribuţie,

– să reducă costurile şi timpul atât pentru furnizori cât şi pentrulanţurile de retail.

Experienţa, modificările legislative si revizia documentului ghid GFSI aucondus la nevoia de a revizui versiunea 5. A fost elaborat un chestionardetaliat şi extins, care să permită tuturor părţilor interesate să se impliceîn dezvoltarea Standardului IFS Food. Acest chestionar on-line a fostdisponibil între lunile ianuarie şi februarie 2011, permiţând tuturor celorimplicaţi să ia parte la proces. Toate chestionarele completate au fostsupuse unei analize detaliate. În plus, reprezentanţii industriei şi ai orga-nismelor de certificare au participat în toate etapele procesului de revi-zie, pentru o mai bună împărtăşire a experienţei şi transparenţă.

Analiza tuturor chestionarelor, asociată cu opiniile primite de la toatepărţile implicate, a avut ca rezultat definirea următoarelor obiective,care au constituit baza revizuirii versiunii 5 a IFS.

– să excludă duplicările,

– să verifice cerinţele pentru claritate,

– să adapteze Standardul, astfel încât să îndeplinească cerinţelelegislaţiei în vigoare,

– să includă criterii pentru apărarea alimentelor în lista generalăde verificare pentru audit

– să includă toate doctrinele IFS Food

– să îmbunătăţeasca întelegerea protocolului de audit

– să determine reguli mai precise pentru calculul duratei auditului

– să îmbunătăţească definirea domeniilor de audit

– să actualizeze Standardul în conformitate cu noua versiunea adocumentului de ghidare GFSI

Noua versiune 6 a IFS Food va intra în vigoare la 1 Iulie 2012. Până la 30Iunie 2012, companiile pot efectua audituri numai conform IFS Foodversiunea 5; după această dată, vor fi acceptate numai auditurile efectu-ate conform IFS Food versiunea 6.

Standardul IFS Food este unul dintre standardele aflate sub umbrelabrandului internaţional IFS (International Featured Standards – Standar-dele Specifice Internaţionale).



2 Introducere

2.1 Scopul şi conţinutul protocolului de audit

Acest protocol de audit descrie cerinţele specifice pentru organizaţiileimplicate în auditurile IFS Food.

Scopul protocolului este de a defini criteriile ce trebuie urmărite de cătreun organism de certificare, care efectuează audituri în conformitate cucerinţele IFS şi în conformitate cu norma de acreditare ISO/IEC Ghidul65 (viitorul ISO/IEC 17065).

De asemenea, detaliază procedurile ce trebuie urmate de către compa-niile auditate şi clarifică logica auditării lor. Doar organismele de certifi-care care sunt acreditate ISO IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065) pen-tru domeniul IFS Food şi care au semnat un acord cu deţinătoriistandardului, pot efectua audituri în conformitate cu Standardul IFSFood şi pot emite Certificate IFS. Cerinţele IFS cu privire la organismelede certificare sunt descrise clar în partea 3 a acestui document.

2.2 Informaţii extraordinare din partea companieicertificate către organismul de certificare

In conformitate cu ISO/IEC Ghidul 65, compania trebuie să informezeorganismul de certificare despre orice schimbare sau indiciu că produ-sele nu mai sunt conforme cu cerinţele sistemului de certificare (deexemplu, rechemari sau alerte privind produsele, etc). Pentru IFS,această informare trebuie să fie făcută în 3 zile lucrătoare.

2.3 Cerinţe generale pentru sistemul de management alcalităţii şi siguranţei alimentelor

În general, când auditul se efectuează în conformitate cu IFS, auditorulevaluează dacă diferitele elemente ale sistemului calităţii şi siguranţeialimentelor al unei companii sunt documentate, implementate, menţi-nute şi îmbunătăţite în permanenţă. Auditorul va examina următoareleelemente:

– structura organizaţiei, legat de responsabilitate, autoritate, cali-ficare şi fişa postului

– proceduri documentate şi instrucţiuni cu privire la implementa-rea acestora,

– inspecţie şi verificare: cerinţe specifice şi definirea criteriilor deacceptare/toleranţă

– măsurile care trebuie luate în caz de neconformitate,



– investigarea cauzelor neconformităţilor şi implementarea acţiu-nilor corective,

– analizele de conformitate a datelor privind siguranţa şi calitateaşi implementarea lor în practică

– gestionarea, păstrarea şi regăsirea înregistrărilor referitoare lacalitatea şi siguranţa alimentelor, cum ar fi cele privind trasabi-litatea, controlul documentelor.

Toate procesele şi procedurile trebuie să fie clare, concise şi fără ambi-guităţi, iar personalul responsabil trebuie să înţeleagă principiile siste-mului de management al calităţii şi siguranţei alimentelor.

Sistemul de management al calităţii şi siguranţei alimentelor este bazatpe următoarea metodologie:

– să identifice procesele necesare pentru sistemul de manage-ment al calităţii şi siguranţei alimentelor;

– să determine succesiunea şi interacţiunea acestor procese;

– să determine criteriile şi metodele necesare pentru asigurareafuncţionării şi controlului eficiente ale acestor procese;

– să asigure disponibilitatea informaţiei necesară pentru funcţio-narea şi monitorizarea acestor procese;

– să măsoare, monitorizeze şi analizeze aceste procese şi săimplementeze acţiunile necesare, pentru obţinerea rezultatelordorite şi pentru îmbunătăţirea continuă

3 Tipuri de Audit

3.1 Auditul iniţial

Un audit iniţal este primul audit conform IFS Food pentru o companiei.Se efectuează la un moment şi la o dată stabilite de comun acord întrecompanie şi organismul de certificare ales. Pe parcursul acestui audit,întreaga companie este auditată, atât în ceea ce priveşte documentaţiacât şi în ceea ce priveşte procesele în sine. În timpul auditării, toate cri-teriile cerinţelor IFS trebuie evaluate de către auditor. În cazul unui auditpreliminar, auditorul care efectuează acest audit va fi diferit de auditorulcare efectuează auditul iniţial.

3.2 Auditul de urmărire

Un audit de urmărire este necesar într-o anumită situaţie, atunci cândrezultatele auditului (un audit iniţial sau un audit de reînnoire) nu suntsuficiente pentru a permite acordarea certificatului (vezi Tabelul nr. 6). În



timpul auditului de urmărire, auditorul se concentrează asupra imple-mentării măsurilor luate pentru corectarea neconformităţilor Majoreidentificate în timpul auditului precedent. Auditul de urmărire va fi efec-tuat în intervalul de şase luni de la data auditului precedent. În general,auditorul care a efectuat auditul în care s-a identificat neconformitateaMajoră va efectua şi auditul de urmărire.

Dacă neconformitatea Majoră este legată de abateri ale procesului deproducţie, auditul de urmărire va fi efectuat la cel puţin 6 săptămâni şinu mai târziu de 6 luni de la auditul precedent. Pentru alte genuri deneconformităţi (ex: documentaţie), organismul de certificare este res-ponsabil pentru stabilirea datei auditului de urmărire.

Dacă nu se efectuează un audit de urmărire timp de 6 luni, atunci estenecesară efectuare unui audit nou.

În cazul în care auditul de urmărire stabileşte că cerinţele nu sunt înde-plinite, este necesară efectuarea unui audit nou. Eliminarea neconfor-mităţilor Majore va fi întotdeauna stabilită printr-o vizită a auditorului lafaţa locului.

3.3 Auditul de reînnoire (pentru recertificare)

Auditurile de reînnoire sunt acele audituri care sunt efectuate dupăauditul iniţial. Perioada în care auditul de reînnoire va fi efectuat esteindicată pe certificat. Auditul de reînnoire implică auditarea completă acompaniei, rezultând în eliberarea unui nou certificat. În timpul auditu-lui, toate criteriile din catalogul cerinţelor IFS vor fi evaluate de cătreauditor. O atenţie specială este acordată abaterilor şi neconformităţiloridentificate în timpul auditului precedent, precum şi implementării şieficienţei acţiunilor corective şi măsurilor preventive înscrise în planulde acţiuni corective al companiei.

Notă: planul de acţiuni corective de la auditul precedent va fi întot-deauna evaluat de către auditor, chiar dacă auditul precedent a fostefectuat cu mai mult de un an în urmă. De aceea, companiile auditatetrebuie să informeze organismul de certificare dacă au fost certificateIFS în trecut.

Data auditului de reînnoire va fi calculată de la data auditului precedentşi nu de la data eliberării certificatului. In plus, auditul de reînnoire poatefi programat cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte şi cel mai târziucu două săptămâni după data de referinţă a auditului de reînnoire (vezişi secţiunea 6.2). Companiile sunt responsabile pentru menţinerea pro-priilor certificări.Toate companiile certificate IFS vor primi de la portalulde audit IFS on-line o notificare, cu trei luni înainte de expirarea certifi-cării.

Organismele de certificare pot de asemenea să contacteze companiiledin timp, pentru a stabili o dată pentru un nou audit.



În general, datele stabilite pentru fiecare audit trebuie să fie încărcate peportalul de audit IFS, în zona de jurnal, cel mai târziu cu două săptămâni(14 zile calendaristice) înainte de data auditului (este posibilă modifica-rea datei pe termen scurt).

3.4 Auditul de extindere

In situaţii specifice, cum ar fi produse noi şi/sau procese noi care sedoresc a fi incluse în domeniul de audit sau de fiecare dată când estenecesar ca domeniul auditului să fie actualizat pe certificat, atunci, pen-tru o companie certificată IFS Food, nu mai este necesară efectuareaunui audit complet nou, ci organizarea unui audit de extindere la locaţieîn timpul perioadei de valabilitate a certificatului existent. Organismulde certificare este responsabil pentru determinarea cerinţelor relevantecare să fie auditate şi durata relevantă a auditului. Raportul acestui auditde extindere va fi considerat o anexă a raportului de audit curent. Con-diţiile de promovare a auditului de extindere (scorul mediu ≥75%) suntaceleaşi ca cele normale, dar concentrate pe cerinţele specifice care tre-buie să fie auditate; punctajul auditului original nu se modifică;

Dacă auditul de extindere demonstrează conformitate, certificatul va fiactualizat cu noul domeniu şi va fi încărcat pe portalul de audit.

Certificatul actualizat va păstra data de valabilitate a certificatului curent.

Dacă, în timpul auditului de extindere, o neconformitate Majora sauK.O. (neconformitate Knock Out) au fost identificate, întregul audit estenereuşit şi certificatul curent va fi suspendat, aşa cum este descris in5.8.1 si 5.8.2.

4 Domeniul Auditului

IFS Food este un Standard pentru auditarea furnizorilor ce fabrică pro-duse alimentare sub marca proprie a lanţurilor de retail şi en-gros şi aaltor producători de produse alimentare şi se aplică doar companiilorproducătoare de alimente sau celor care ambalează produse alimentarevrac. IFS Food poate fi folosit doar atunci când un produs este procesatsau atunci când există un pericol de contaminare a produsului în timpulambalării primare. In consecinţă, IFS Food nu se aplică următoareloractivităţi:

– import (birouri, de exemplu companiile de tip broker)

– transport, depozitare şi distribuţie

Pentru clarificarea domeniului de aplicare pentru IFS Food şi alte Stan-darde IFS (Broker, Logistics, Cash & Carry/Wholesale şi HPC) vă rugămconsultaţi Anexa 1.



Dacă firma comercializează produse finite, fabricate în altă parte, furni-zorii acestor produse trebuie să fie ei înşişi certificaţi IFS FOOD şi cerin-ţele specifice din lista de cerinţe de audit (Partea 2) referitoare la comer-cializarea produselor gata fabricate (4.4.2.1 până la 4.4.2.3.) trebuie săfie îndeplinite. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile, acele produse trebuieexcluse din certificat şi certificatul trebuie să menţioneze „activitatea decomercializare nu este inclusă“.

Dacă cerinţele menţionate mai sus sunt îndeplinite, acele produse finitecomercializate vor fi înmod clar specificate pe certificat, detaliind dome-niul produselor, şi specificate în raport, atât în domeniul auditului cât şiîn profilul companiei.

Domeniul auditului va fi definit şi validat între companie şi organismulde certificare, înainte ca auditul să aibă loc. Domeniul va fi indicat clar şifără ambiguitate în contractul dintre companie şi organismul de certifi-care, în raportul de audit şi pe certificat.

Auditul trebuie să aibă loc la o dată care să asigure că întreg domeniulde produse şi procese menţionate în raport şi pe certificat să poată fievaluat efectiv.

Dacă, între două audituri de certificare, sunt implementate procese noisau produse diferite de cele incluse în domeniul auditului curent IFS (deexemplu: produse sezoniere), compania certificată trebuie să informezeimediat organismul de certificare, care trebuie să efectueze o evaluare ariscului si să decidă dacă este necesară efectuarea unui audit de extin-dere sau nu (vezi si 3.4). Rezultatul evaluării riscului, bazat pe riscul deigienă şi siguranţă, trebuie să fie documentat.

Auditul este specific pentru locaţia unde au loc toate procesele prin caretrece un produs. În cazul existenţei unor structuri descentralizate, iarauditarea unei anumite locaţii este insuficientă pentru obţinerea uneiimagini cuprinzătoare asupra capacităţilor companiei, atunci toate cele-lalte facilităţi relevante vor fi de asemenea incluse în audit. Acest lucruva fi descris în detaliu, în profilul companiei din raportul de audit.

Domeniul auditului va include întreaga activitate a companiei (de exem-plu, acelaşi tip de producţie pe linii diferite pentru produsele furnizoru-lui şi ale lanţurilor de retail/en-gros), nu doar linia de producţie pentruprodusele marca proprie a lanţurilor de retail/en-gros. Domeniul va fivalidat a doua oară la începutul auditului, după analiza iniţială a riscului.Mai mult decât atât, domeniul poate fi schimbat după analiza de risc (deexemplu, dacă o altă activitate se interferează cu cea din domeniul audi-tului)

Domeniul de audit va face referire la categoriile de produse si de tehno-logii auditate (Vezi anexa 3).

Exemplu 1: pentru o companie producătoare de îngheţată, domeniulde audit va face referire la categoria de produs 4 (lactate) şi categoriilede tehnologii B (pasteurizare), D (congelare/răcire) şi F (amestecare).



Exemplu 2: pentru o companie producătoare de paste făinoase proas-petecuumpluturăsi care realizeazăşiumpluturile încadrul companiei(deexemplu cu carne, smântână, roşii), domeniul de audit va face referirela categoria de produs 7 (produse combinate) şi categoriile de tehnolo-gii B(pasteurizare), D(congelare/răcire), E(ambalare în atmosferă modi-ficată) şi F(tăiere/amestecare/umplere).

Notă: alte categorii de tehnologii pot fi adăugate sau eliminate, depin-zând de detaliile proceselor desfăşurate în companie;

Dacă, în cazuri excepţionale, compania decide să excludă anumite cate-gorii de produse (linii de producţie) din domeniul auditului, atunci acestlucru va fi indicat în mod clar şi va fi inclus în raportul de audit şi pecertificatul IFS.

Auditarea companiilor cu locaţii multiple, cu management centralizatDacă anumite procese sunt organizate centralizat într-o companie cumai multe locaţii de producţie (de exemplu, aprovizionarea, manage-mentul de personal, managementul reclamaţiilor), locaţia managemen-tului central – sediul central – va trebui auditat si rezultatul audităriicerinţelor relevante pentru acesta vor fi luate în considerare în raportulde audit al fiecărei locaţii de producţie.

Notă: Fiecare locaţie de producţie va fi auditată separat într-o perioadăde maxim 12 luni de la auditul locaţiei de management central şi vaavea raportul propriu de audit şi certificatul propriu. Fiecare locaţie va fimenţionată în contract şi va avea propriul raport şi certificat. Dacă sediulcentral nu are activitate de producţie, atunci această locaţie nu poate ficertificată IFS ca o companie independentă. Timpul alocat audituluilocaţiei centrale de management va fi indicat în raport, în secţiuneareferitoare la profilul companiei.

Auditul sediului central va avea loc întotdeauna înainte de auditul loca-ţiilor de producţie, pentru a avea o imagine preliminară.

Notă: Dacă nu este posibilă efectuarea unui audit la sediul central,atunci trebuie să se asigure că în timpul auditului la locaţia de produc-ţie, toate informaţiile necesare din partea sediului central să fie disponi-bile (de exemplu, reprezentanţi ai sediului central să fie prezenţi la loca-ţia de producţie în timpul auditului).

5 Procesul de Certificare

5.1 Pregătirea auditului

Înainte de a fi auditată, compania va studia în detaliu toate cerinţeleStandardului IFS Food. În ziua auditului, versiunea curentă a Standar-dului trebuie să fie disponibilă la locaţia auditată. Compania este res-ponsabilă pentru obţinerea versiunii în vigoare a Standardului. Pentru a



se pregăti pentru un audit iniţial, o companie poate efectua un auditpreliminar, care se realizează doar pentru uz intern. Auditul preliminarnu poate include vreo recomandare.

Dacă auditul nu este un audit iniţial, compania trebuie să informezeorganismul de certificare astfel încât auditorul să verifice planul de acţi-uni corective de la auditul precedent.

Data planificată pentru auditul iniţial sau pentru auditul de reînnoire vafi comunicată biroului IFS prin portalul de audit IFS. Aceasta este res-ponsabilitatea organismului de certificare.

5.2 Selectarea organismului de certificare – aranjamentecontractuale

Pentru a efectua auditul IFS, compania va desemna un organism decertificare, care este acreditat pentru a realiza astfel de audituri. Doarorganismele de certificare aprobate pentru IFS – care trebuie să fie acre-ditate conform ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065) pentru dome-niul IFS Food şi care au semnat un contract cu IFS (vezi Partea 3) – potefectua audituri IFS Food şi pot emite certificate. Lista tuturor organis-melor de certificare acreditate IFS la nivel internaţional, grupate pe ţări,este disponibilă pe pagina de internet www.ifs-certification.com.

Organismele de certificare pot avea auditori calificaţi pentru unul saumai multe domenii. Confirmarea categoriei de produs şi de tehnologie,pentru care organismul de certificare poate efectua audituri, va fi obţi-nută de la organismul de certificare.

Auditurile IFS pot fi efectuate de o echipă de audit, doar daca toţi mem-brii echipei de audit sunt auditori aprobaţi IFS. Cerinţele suplimentarepentru echipele de audit sunt descrise în detaliu în Partea 3 a Standar-dului, capitolul 3.5.

Un auditor nu poate efectua mai mult de 3 audituri consecutive la ace-eaşi locaţie (oricare ar fi timpul între audituri); regulile care se aplică încazul echipei de audit sunt detaliate în Partea 3, capitolul 3.5.

Între companie şi organismul de certificare va exista un contract, carespecifică domeniul auditat, durata şi cerinţele de raportare. Contractulva face referire la Programul de Integritate (vezi capitolul 12), în legăturăcu posibilitatea efectuării de audituri la locaţie, organizate de Manage-mentul Asigurării Calităţii a birourilor IFS.

Auditul va avea loc atunci când produsele incluse în domeniul audituluisunt procesate.

Este de preferat ca auditul să fie efectuat în limba companiei, iar orga-nismul de certificare trebuie să facă toate eforturile de a desemna unauditor, a cărui limbă maternă sau limbă de folosinţă principală esteaceeaşi cu limba companiei. În plus, limbile folosite de auditor pentru



efectuarea unui audit – dintre limbile native – trebuie să fie aprobate debirourile IFS înainte de efectuarea auditului (vezi si Partea 3).

Este responsabilitatea companiei de a verifica dacă organismul de cer-tificare este acreditat pentru certificarea IFS Food.

5.3 Durata unui audit

IFS a implementat un instrument pentru calculul duratei minime a unuiaudit, bazat pe urmatoarele criterii:

– numărul total de oameni (lucrători part-time, lucrători în schim-buri, personal temporar, personal administrativ, etc)

– numărul de categorii de produse

– numărul de etape de proces (etape „P“)

Acest instrument este disponibil pe www.ifs-certification.com

Exemple de calcul a duratei de audit (în funcţie de categoriile de produsşi de tehnologii, aşa cum sunt descrise în Anexa 3)

Exemplul 1: pentru o companie producătoare de îngheţată

– Domeniul auditului trebuie să facă referire la categoria de pro-dus 4 (lactate) şi categoriile de tehnologii B (pasteurizare), D(congelare/răcire) şi F (amestecare).

– Pentru calculul duratei auditului, următoarele categorii de pro-duse şi etape „P“ vor fi selectate: categoria de produs 2 (lac-tate), P2 (pasteurizare), P6 (congelare/răcire) şi P12 (ameste-care)

Exemplul 2: pentru o companie producătoare de paste proaspeteumplute şi care produce şi umpluturile (cu, de exemplu, carne, brânză,roşii)

– Domeniul auditului trebuie să facă referire la categoria de pro-dus 7 (produse combinate) şi categoriile de tehnologii B (paste-urizare), D (congelare/răcire), E (ambalare în atmosferă modifi-cată) şi F (tăiere/amestecare/umplere)

– Pentru calculul duratei auditului, urmatoarele categorii de pro-duse şi etape „P“ vor fi selectate: categoria de produs 7 (pro-duse combinate), 1(carne), 4 (lactate), 5 (fructe şi legume), 6(produse din cereale), P2 (pasteurizare), P6 (congelare/răcire),P8 (ambalare în atmosferă modificată) şi P12 (tăiere/ameste-care/umplere)

Nota 1: în mod specific pentru categoria de produse 7, există diferiţiparametri pentru definirea domeniului şi duratei auditului;



Nota 2: produse şi tehnologii pot fi adăugate sau şterse, în funcţie dedetaliile proceselor din companie.

Nota 3: pentru calcularea duratei de audit, fiecare etapă „P“ este consi-derată o singură dată în formulă, în cazul în care aceeaşi etapă se repetăpentru mai multe categorii de produs.

Este obligatoriu pentru toate organismele de certificare să foloseascăacest instrument de calcul pentru a determina durata minimă a auditu-lui.

Determinarea duratei finale a auditului este în responsabilitatea orga-nismului de certificare şi poate fi mai mare decât durata minimă calcu-lată (depinzând de structura specifică a companiei). Dacă, prin expertizasa, organismul de certificare consideră că durata de audit calculată esteinacceptabil de mare şi necesită să fie redusă, se acceptă o anumităflexibilitate a duratei auditului, în următoarele condiţii:

– dacă instrumentul de calcul indică o durată ≤2 zile, aceastădurată trebuie utilizată ca valoare minimă;

– dacă instrumentul de calcul indică o durată >2 zile şi ≤3 zile,organismul de certificare poate reduce durata, dar întotdeaunava trebui să fie ≥2 zile. În acest caz, va trebui justificată aceastăreducere în raportul de audit, în secţiunea profilul companiei;

– dacă instrumentul de calcul indică o durată >3 zile şi ≤4 zile,organismul de certificare poate reduce durata, dar întotdeaunava trebui să fie ≥3 zile. În acest caz, va trebui justificată aceastăreducere în raportul de audit, în sectiunea profilul companiei;

– Etc.

Durata de audit calculată nu include timpul pentru pregătirea audituluisau întocmirea raportului.

O zi normală de audit este de 8 ore.

Separat de durata de audit, pe lângă auditul la locaţie, pregătirea audi-tului trebuie să fie cel puţin 2 ore.

1/3 din durata auditului trebuie să fie petrecut, ca un minim, în zona deproducţie a locaţiei.

Adiţional, timpul pentru întocmirea raportului de audit este în modgeneral 0,5 zile.

Nota 4: Pentru companiile cu mai multe locaţii, durata de audit poate firedusă cu maxim 0,5 zile, dacă cerinţele au fost deja auditate la locaţiacentrală de management.

Nota 5: Pentru o echipă de audit, durata minimă de audit trebuie să fie1 zi. În plus faţă de timpul de audit alocat, calculat cu instrumentul men-ţionat mai sus, trebuie adăugate minim 2 ore.Timpul adiţional adăugat



trebuie să fie alocat pentru echipă şi nu pentru un auditor individual,pentru efectuarea de activităţi comune (exemplu: şedinţa de deschidereşi închidere, discuţii despre concluziile auditului, etc)

A se vedea de asemenea Partea 3, capitolul 3.5 despre echipa de audit.

5.4 Întocmirea unui plan de audit

Organismul de certificare întocmeşte planul de audit. Planul de auditinclude detaliile corespunzătoare cu privire la domeniul acoperit şi lacomplexitatea auditului. Este de asemenea suficient de flexibil pentru areacţiona la situaţii care pot apărea pe parcursul auditului de certificarela faţa locului. Planul de audit ia în considerare raportul de audit şi pla-nul de acţiune al auditului de certificare precedent, indiferent când afost data auditului precedent. De asemenea, menţionează care dintreprodusele sau categoriile de produse ale companiei vor fi auditate.Compania poate fi auditată doar într-o perioadă în care aceasta produceprodusele menţionate în domeniul auditului. Planul de audit trebuie săfie trimis companiei auditate înainte de audit, pentru a asigura disponi-bilitatea persoanelor responsabile la data auditului.

În cazul unei echipe de audit, planul de audit trebuie să indice în modclar ce auditor efectuează fiecare parte de audit.

Dacă auditul IFS este efectuat în combinaţie cu alt standard/normă, pla-nul de audit va indica în mod clar când va fi auditat fiecare standard sauparte din el.

Auditul va fi planificat, pe baza urmatoarelor etape:

– şedinţa de deschidere

– evaluarea sistemelor de calitate şi pentru siguranţa alimentelor,prin verificarea documentaţiei (HACCP, documentaţia de mana-gementul calităţii)

– inspecţia la faţa locului şi intervievarea angajaţilor

– pregătirea concluziilor finale rezultate din audit

– şedinţa de închidere

Compania va asista şi va coopera cu auditorul pe tot parcursul auditu-lui. Ca parte a auditului, sunt intervievaţi angajaţi de la diferite niveluride management. Este recomandat ca managerii principali ai companieisă fie prezenţi la şedinţele de deschidere şi de închidere, astfel încâtorice abateri sau neconformităţi să poată fi discutate.

Auditorul care conduce auditul va evalua toate cerinţele IFS Food caresunt relevante pentru structura şi activitatea companiei.

În timpul şedinţei de închidere, auditorul (sau auditorul şef, în cazulechipei de audit) va prezenta toate observaţiile şi va discuta toate aba-



terile şi neconformităţile care au fost identificate. După cum se menţio-nează în ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065), pe parcursul şedin-ţei de închidere, auditorul poate face doar o evaluare provizorie astatusului companiei. Organismul de certificare va întocmi pentru com-panie un raport provizoriu de audit şi o schiţă a planului de acţiune, careva fi folosită ca bază pentru desemnarea acţiunilor corective, pentruabaterile şi neconformităţile identificate.

Organismul de certificare are responsabilitatea de a lua decizia de certi-ficare şi de a pregăti raportul final de audit, după primirea planului deacţiune completat. Emiterea certificatului depinde de rezultatul auditu-lui şi de acceptarea unui plan de acţiuni corespunzator.

5.5 Evaluarea cerinţelor

Auditorul evaluează natura şi importanţa oricărei abateri sau neconfor-mităţi. Pentru a determina dacă a fost îndeplinită conformitatea cu ocerinţă IFS Food, auditorul trebuie să evalueze fiecare cerinţă din Stan-dard. Există diferite feluri de a clasifica observaţiile.

5.5.1 Evaluarea unei cerinţe ca fiind o abatere

În IFS Food există 4 posibilităţi de notare:

Notare cu:

A: Conformitate deplină cu cerinţa menţionată în Standard

B: Conformitate îndeplinită în cea mai mare parte a cerinţei menţionatăîn Standard, însă s-a identificat o mică abatere

C: Numai o mică parte a cerinţei a fost implementată

D: Cerinţa din Standard nu a fost implementată

Punctele sunt acordate pentru fiecare cerinţă în conformitate cu urmă-torul tabel:

Tabelul nr.1: Notare

Rezultat Explicaţie Puncte

A Conformitate deplină 20 de puncte

B (abatere) Conformitate îndeplinită în cea mai mare parte 15 puncte

C (abatere) Numai o mică parte a cerinţei a fost implemen-tată

5 puncte

D (abatere) Cerinţa nu a fost implementată –20 puncte

Auditorul va explica toate notările cu B, C şi D în raportul de audit.



În plus faţă de această notare, auditorul poate decide să noteze compa-nia cu „KO“ sau cu „Majoră“ (neconformitate majoră), ceea ce va ducela scăderea unor puncte din punctajul total. Aceste situaţii sunt expli-cate în subcapitolele următoare.

5.5.2 Notarea unei cerinţe ca fiind neconformă

În IFS există două feluri de neconformităţi şi anume Majoră şi KO,ambele ducând la scăderea de puncte din punctajul total. În cazul încare compania este notată cu cel puţin una dintre aceste neconformi-tăţi, certificatul nu poate fi acordat.

5.5.2.1 Majoră

O Majoră este definită după cum urmează:O neconformitate majoră poate fi acordată oricărei cerinţe care nu estedefinită ca cerinţă KO.

Atunci când există o abatere importantă în îndeplinirea cerinţelor Stan-dardului, referitoare la siguranţa alimentelor şi/sau la cerinţele legisla-tive din ţara de producţie şi ţările de destinaţie. O Majoră poate fi acor-dată şi atunci când neconformitatea găsită poate conduce către unpericol serios pentru sănătate.

O neconformitate majoră va scădea 15% din numărul total de puncteposibil.

Tabelul nr. 2: Evaluarea unei Majore

Evaluare Punctaj Rezultat

Majoră Este scăzut 15% din numărul total depuncte

Acordarea certificatuluinu este posibilă

Vezi şi secţiunea 5.8 pentru managementul general al procesului deaudit, în cazul unei(unor) neconformităţi Majore.

5.5.2.2 KO (Knock out)

În IFS există cerinţe specifice, care sunt create ca cerinţe KO (KO – Knockout). Dacă în timpul auditului, auditorul îşi dă seama că aceste cerinţenu sunt îndeplinite de către companie, acest fapt conduce catre o nea-cordare a certificarii.

În IFS Food, următoarele 10 cerinţe sunt definite ca cerinţe KO:

1.2.4 Responsabilitatea managementului

2.2.3.8.1 Sistemul de monitorizare al fiecărui PCC

3.2.1.2 Igiena personalului

4.2.1.2 Specificaţii ale materiilor prime



4.2.2.1 Conformitatea cu reţeta

4.12.1 Managementul corpurilor străine

4.18.1 Sistemul de trasabilitate

5.1.1 Auditurile interne

5.9.2 Procedura de retragere şi rechemare

5.11.2 Acţiuni corective

Cerinţele KO vor fi evaluate conform următoarelor reguli de notare:

Tabelul nr. 3: Punctajul pentru cerinţele KO

Rezultat Explicaţie Punctaje acordate

A Conformitate deplină 20 puncte

B (abatere) Conformitate îndeplinită în ceamai mare parte

15 puncte

C (abatere) Numai o mică parte a cerinţeia fost implementată

Nu există posibilitateanotării cu „C“

KO (= D) Cerinţa nu este implementată Se scad 50% din punctajultotal=> Nu este posibilăacordarea certificatului

Notă ImportantăNotarea cu „C“ nu este posibilă pentru cerinţele KO. În ceea ce priveşteaceste cerinţe, auditorul poate să folosească doar A, B sau D (= KO).

Când o cerinţă KO a fost notată cu „D“, se scad 50% din numărul totalde puncte posibile, însemnând în mod automat că acea companie vaprimi „respins“ pentru certificarea IFS Food.

O cerinţă KOnu poate fi notată cuN/A, cu excepţia cerinţelor KO 2.2.3.8.1şi 4.2.2.1.

Vezi şi secţiunea 5.8 pentru managementul general al procesului deaudit, în cazul uneia sau mai multor neconformităţi KO.

5.5.3 Notarea unei cerinţe ca fiind N/A (neaplicabil)

Când auditorul decide că o cerinţă nu este aplicabilă, el trebuie să folo-sească ca şi notare:

N/A: Neaplicabil, şi să furnizeze o scurtă explicaţie în raportul de audit

Notarea cu N/A este posibilă pentru orice cerinţă din lista de audit a IFSFood, cu excepţia cerinţelor KO (cu excepţia cerinţelor KO 2.2.3.8.1 şi4.2.2.1)

Cerinţele N/A nu vor fi incluse în planul de acţiune, dar vor fi listate într-un tabel separat, în raportul de audit.



Dacă există un număr semnificativ de cerinţe apreciate ca neaplicabile,folosirea numărului total de puncte pentru audit poate induce în eroare;de aceea, sistemul de notare pentru IFS Food este bazat pe un procentdin punctajul total disponibil şi acesta este cel folosit pentru a decidestatusul locaţiei, nivel de bază sau înalt.

5.6 Stabilirea frecvenţei auditurilor

Pentru toate tipurile de produse şi pentru toate nivelurile de certificare,frecvenţa pentru auditurile IFS Food este de 12 luni, începând de la dataauditului şi nu de la data emiterii certificatului. Reglementările specificesunt descrise în 6.2 (ciclul de certificare).

5.7 Raportul de audit

În urma fiecărui audit, se va întocmi un raport scris complet, în formaprestabilită (vezi Partea 4).

5.7.1 Structura raportului de audit

Raportul de audit va oferi transparenţă şi incredere cititorului şi va ficompletat de către auditor. Raportul de audit este împărţit în mai multesecţiuni:

– Informaţii generale despre companie, în câmpurile obligatorii(vezi Anexa 2, Partea 2)

– Rezultatul general al auditului, cu descrierea detaliată a dome-niului

– Rezumat general în formă de tabel pentru toate capitolele.Rezultatul auditului va specifica nivelul şi procentul final.

– Rezumatul general al tuturor capitolelor şi observaţiile privindverificarea acţiunilor corective implementate după auditul pre-cedent;

– Observaţiile asupra cerinţelor KO şi neconformităţilor Majore

– Un rezumat al tuturor abaterilor şi neconformităţilor identifi-cate pentru fiecare capitol (de la 1 la 6)

– O listă separată (incluzând explicaţiile) a tuturor cerinţelor eva-luate ca N/A (neaplicabil)

– Un raport de audit detaliat, cu câmpuri obligatorii de completatde către auditor pentru anumite cerinţe din IFS Food (veziAnexa 2, Partea 2)

Toate deviaţiile (B, C, D) şi cerinţele KO notate cu B, neconformităţile(Majore, cerinţe KO notate cu D) identificate pe parcursul auditului sunt



prezentate într-un plan de acţiune separat. Ca urmare a atribuirii uneinote, deviaţie sau neconformitate, compania trebuie să întocmescă unplan de acţiuni corective. În acest fel, cel care citeşte raportul poatevedea neconformităţile şi abaterile, dar şi acţiunile corective pe carecompania le iniţiază.

5.7.2 Paşii necesari pentru finalizarea raportului de audit

5.7.2.1 Întocmirea raportului preliminar de audit şi a schiţei planuluide acţiune

Auditorul va explica toate neconformităţile (cerinţele KO notate cu D şicele Majore), toate abaterile (B, C, D) şi cerinţele KO notate cu B şi toatecerinţele N/A.

Auditorul va descrie/explica şi notările cu A pentru anumite cerinţe pre-determinate (vezi Anexa 2, Partea 2).

Planul de acţiune va include toate cerinţele care nu sunt evaluate cu Asau N/A. Schema planului de acţiune va fi conformă cu schema planuluide acţiune din programul AuditXpress (programul pentru redactarearaportului IFS). Aceasta va include elementele din tabelul următor.

Auditorul va completa toate rândurile din coloana A din tabelul nr.4,explicând şi justificând abaterile şi neconformităţile, înainte de a trimitecompaniei schema planului de acţiune şi raportul preliminar de audit.

Organismul de certificare sau auditorul vor trimite companiei atât rapor-tul preliminar de audit cât şi schema planului de acţiune, în interval dedouă săptămâni de la data auditului.

Tabelul nr. 4: Schema planului de acţiune

Numă-rulcerinţei

Cerinţa IFS Evalu-are

Justificare(de cătreauditor)

Acţiunecorectivă(de cătrecompanie)

ResponsabilităţiData şi statusulimplementării(de cătrecompanie)

Aprobat decătreauditor

Coloana A Coloana B Coloana C Coloana D

1.2.1 Trebuie să existe oorganigramă …

B

1.2.2 Competenţele şiresponsabilităţile …

C

1.2.3 Trebuie să existe o fişaa postului …

D

1.2.4KO

Managementul trebuiesă se asigure …

KO/D

1.2.5 Angajaţii care auinfluenţă …

Majoră

2.1.3.8.1KO

Stabilirea unui sistemde monitorizare …

KO/B



5.7.2.2 Întocmirea de către companie a planului de acţiuni corective

Compania va completa acţiunile corective propuse (coloana B a tabelu-lui nr.4) pentru toate abaterile (B, C, D) şi cerinţele KO notate cu B şineconformităţile (Majore, cerinţele KO notate cu D) menţionate de cătreauditor.

Pentru toate abaterile notate cu C şi D şi pentru neconformităţile Majoresau cerinţele KO notate cu B şi/sau D, compania va indica cu exactitateresponsabilităţile şi termenele limită de implementare pentru actiunilecorective (tabelul nr. 4, coloana C). Compania va trimite organismuluide certificare planul de acţiuni corective, în două săptămâni de la primi-rea raportului preliminar de audit şi a schemei planului de acţiune. Dacăacest termen limită nu este respectat, compania trebuie să treacă printr-un audit iniţial sau de reînnoire complet.

Certificatul IFS nu va fi acordat decât dacă, pentru acţiunile corectivepentru cerinţele notate cu C sau D si cerinţele KO notate cu B, se menţi-onează responsabilităţile şi datele de implementare în planul de acţi-une.

Decizia finală de acordare a certificatului IFS depinde atât de punctajulfinal cât şi de relevanţa planului de acţiuni corective comunicat de com-panie organismului de certificare.

Compania va trimite întotdeauna un plan de acţiuni corective scris îna-inte de primirea raportului final şi a certificatului. Scopul planului deacţiuni corective este de a face compania să se străduiască pentru oîmbunătăţire continuă.

5.7.2.3 Validarea planului de acţiune de către auditor

Auditorul sau un reprezentant al organismului de certificare va validarelevanţa acţiunii corective în ultima coloană a planului de acţiune, îna-inte de pregătirea raportului final de audit (Coloana D a tabelului nr. 4).Dacă acţiunile corective nu sunt valide sau sunt neadecvate, organis-mul de certificare va înapoia companiei planul de acţiune, pentru finali-zare până la termenul limită.

5.7.3 Alte reguli referitoare la raportul de audit

5.7.3.1 Legătura dintre două rapoarte de audit consecutive (auditulinitial şi de reînnoire)

Atunci când auditorul notează o cerinţă cu C sau D, măsurile corectivevor fi implementate înainte de auditul de reînnoire. Aceasta înseamnăcă organismul de certificare va citi raportul de audit şi planul de acţiunicorective ale auditului precedent, chiar dacă raportul a fost întocmit dealt organism de certificare.



În cazul în care abaterile C sau D rămân aceleaşi de la un audit la altulsau dacă abaterea se agravează, auditorul va evalua acest fapt în con-formitate cu capitolul IFS legat de „Acţiuni Corective“ (capitolul 5.11 dinlista de audit, Partea 2). Această legatură între două audituri consecu-tive asigură un proces de îmbunătăţire continuă.

5.7.3.2 Traducerea raportului de audit

Datorită faptului că standardul IFS se foloseşte la nivel internaţional,este important ca şi clienţii să înţeleagă raportul de audit; acest lucrueste important mai ales în legatură cu abaterile sau neconformităţiledescoperite de către auditor, cât şi cu acţiunile corective propuse decompania auditată. Pentru a folosi IFS la nivel internaţional şi pentru a-lface înţeles pe scară largă, următoarele explicaţii pentru abateri şineconformităţi trebuie întotdeauna să fie traduse în Limba Engleză înplanul de acţiune (tabelul nr. 5, coloana A) şi raportul de audit:

– Cerinţele evaluate cu C sau D

– Neconformităţi Majore

– Cerinţele KO notate cu B sau D

– Domeniul auditului (pe pagina relevantă a raportului de audit)

– Activitatea detaliată (procesele operaţionale, dacă există activi-tăţi subcontractate, activităţi comerciale cum ar fi comercializa-rea de produse cumpărate, etc) a companiei, care este descrisăîn profilul companiei. Mai multe detalii privind informaţiilenecesare a fi traduse în limba engleză sunt definite în Anexa 2,Partea 2.

Acţiunile corective pentru aceste abateri şi neconformităţi vor fi de ase-menea traduse în Limba Engleză în planul de acţiune (tabelul nr. 5,coloana B).



Tabelul nr. 5: Schema planului de acţiune care se traduce

Numă-rulcerinţei

Cerinţa IFS Evalu-are

Justificare(de cătreauditor)

Acţiunecorectivă(de cătrecompanie)

ResponsabilităţiData şi statusulimplementării(de cătrecompanie)

Aprobat decătreauditor

Coloana A Coloana B

1.2.1 Trebuie să existe oorganigramă …

B

1.2.2 Competenţele şiresponsabilităţile …

C

1.2.3 Trebuie să existe o fişaa postului …

D

1.2.4KO

Managementul trebuiesă se asigure …

KO/D

1.2.5 Angajaţii care auinfluenţă …

Major

2.2.3.8.1KO

Stabilirea unui sistemde monitorizare …

KO/B

Este obligaţia şi responsabilitatea organismelor de certificare de a tra-duce aceste explicaţii şi acţiuni corective.Traducerea va fi efectuată subfiecare propoziţie a versiunii originale şi va fi inclusă în raportul de audit,înainte de încărcarea raportului final de audit pe portalul de audit.



5.8 Punctaje, condiţii de emitere a raportului de audit şia certificatului

Tabelul nr. 6: Punctaje şi acordarea certificatelor

Rezultatulauditului

Status Acţiune compa-nie

Formular deraportare

Certificat

Cel puţin1 KO notat cuD

Respins De stabilit acţiunişi un nou auditiniţial

Raportulindicăstatusul

Nu

>1 Majorăşi/sau <75%din cerinţesunt îndepli-nite



Nu

Max 1 Majorăşi ≥75% dincerinţe suntîndeplinite

Respins dacănu sunt luatemăsuriulterioare sivalidateprintr-unaudit deurmărire

Trimite planul deacţiuni în2 săptămâni dela primirearaportuluipreliminar. Auditde urmarire lamaxim 6 luni dela data auditului

Raportul ceincludeplanul deacţiune indicăstatusul

Certificatpentru nivelde bază, dacăneconformi-tatea Majorăeste remedi-ată şi confir-mată deauditul deurmărire

Punctajultotal este≥75% şi<95%

Aprobat IFSFood – nivelde bază, dupăprimireaplanurilor deacţiune

Trimite planul deacţiune în2 săptămâni dela primirearaportuluipreliminar.


Da. Certificatpentru nivelde bază,valabilitate12 luni

Punctajultotal este≥95%

Aprobat IFSFood – nivelînalt , dupăprimireaplanului deacţiune



Da. Certificatpentru nivelînalt, valabili-tate 12 luni

Notă: punctajul total este calculat astfel:

Numărul total de puncte= (numărul total de cerinţe IFS – numărul de cerinţe notat cu N/A) × 20

Punctajul final (în %)= numărul de puncte acordat/numărul total de puncte

5.8.1. Managementul specific al procesului de audit (raport,certificat, încărcare pe portal) în cazul în care una sau maimulte cerinţe KO au fost notate cu D în timpul auditului(vezi şi Anexa 4)

În cazul în care una sau mai multe cerinţe KO sunt notate cu D în timpulauditului, certificatul IFS curent va fi suspendat cât mai curând posibilde către organismul de certificare pe portalul de audit IFS, în maxim2 zile lucrătoare de la data auditului.



În baza de date, explicaţia privind motivul suspendarii certificatuluicurent va fi afişată în Limba Engleză. Explicaţii clare privind neconfor-mităţile identificate vor fi oferite, inclusiv cu numărul cerinţelor KOimplicate. Aceste explicaţii trebuie să fie detaliate şi să fie aceleaşi cucele menţionate în planul de acţiuni.

Notă: toţi utilizatorii care au acces la portalul de audit IFS şi care auinclus respectiva companie în lista lor de favorite vor primi o notificareprin e-mail de la portalul de audit IFS, că certificatul curent a fost sus-pendat.

În fiecare caz, auditul va fi efectuat complet şi toate cerinţele vor fi evalu-ate, pentru a oferi companiei o imagine de ansamblu asupra situaţiei ei.

În plus, este recomandat ca aceasta să completeze şi planul de acţiune,în scopul îmbunătăţirii.

Raportul de audit în care una sau mai multe cerinţe KO au fost notate cuD va fi întotdeauna încarcat pe portalul de audit IFS (doar pentru motiveadministrative, dar nu va fi vizibil).

În aceste situaţii, trebuie efectuat un audit complet nou. Noul audit nutrebuie planificat mai devreme de 6 săptămâni de la data auditului încare o cerinţa KO a fost notată cu D.

5.8.2 Managementul specific al procesului de audit (raport,certificat, încărcare pe portal) în cazul în care una sau maimulte neconformităţi Majore au fost identificate(vezi şi Anexa 4)

În cazul în care una sau mai multe neconformităţi Majore sunt identifi-cate în timpul auditului, certificatul IFS curent va fi suspendat cât maicurând posibil de către organismul de certificare pe portalul de auditIFS, în maxim 2 zile lucrătoare de la data auditului.

În baza de date, explicaţia privind motivul suspendării certificatuluicurent va fi afişată în Limba Engleză. Explicaţii clare privind neconfor-mităţile identificate vor fi oferite, inclusiv cu numărul cerinţelor impli-cate. Aceste explicaţii trebuie să fie detaliate şi să fie aceleaşi cu celemenţionate în planul de acţiuni.

În cazul în care una sau mai multe neconformităţi Majore au fost identi-ficate, va trebui efectuat un audit complet nou. Noul audit nu trebuieplanificat mai devreme de 6 săptămâni de la data auditului în care oneconformitate Majoră a fost identificată.

Dacă neconformitatea Majoră este legată de deficienţe de producţie,auditul de urmărire va trebui efectuat la cel puţin 6 săptămâni de la dataauditului precedent şi nu mai târziu de 6 luni de la data auditului prece-dent. Pentru alte tipuri de deficienţe (de exemplu documentaţie), orga-nismul de certificare este responsabil pentru determinarea datei auditu-lui de urmărire.



Raportul de audit în care una sau mai multe neconformităţi Majore aufost identificate va fi întotdeauna încărcat pe portalul de audit IFS dupăprimirea planului de acţiune (doar pentru motive administrative, dar nuva fi vizibil).

Situaţii specifice în cazul auditului de urmărireDacă o neconformitate Majoră a fost identificata la un punctaj total de75% sau mai mult şi apoi a fost remediată şi dacă rezultatul audituluieste pozitiv:

– Organismul de certificare va menţiona pe raportul de auditîncărcat pe portal:

· în secţiunea „data“: se va menţiona data auditului de urmă-rire în plus faţă de data auditului în care s-a identificat necon-formitatea Majoră

· în secţiunea „rezultatul final al auditului“: se va menţiona căa avut loc un audit de urmărire şi că neconformitatea Majorăa fost remediată;

· în secţiunea „observaţii privind neconformităţiile KO şiMajore“ se va explica la care dintre cerinţe a fost remediatăneconformitatea Majoră;

– Compania nu poate fi certificată pe nivel înalt, chiar dacă punc-tajul total final este egal sau mai mare de 95%

– Va rămâne aceeaşi dată de valabilitate a certificatului din ciclulde certificare, aşa cum este descris în 6.2

– Vor fi înscrise pe certificat data auditului iniţial şi data audituluide urmărire;

– Dacă această situaţie a apărut la auditul iniţial, data de valabili-tate a certificatului este calculată de la data auditului iniţial, plusun an şi 8 săptămâni.

Exemplu:Data auditului iniţial 1: 01 Octombrie 2012Data emiterii certificatului: 26 Noiembrie 2012Certificat valabil până la: 25 Noiembrie 2013Data audit de reînnoire(audit la care neconformitateaMajoră a fost identificată) 2: 25 Septembrie 2013Data audit de urmărire: 3 Decembrie 2013Data de valabilitate a certificatului: 25 Noiembrie 2014

Raportul (iniţial al auditului în care neconformitatea Majoră a fost iden-tificată, apoi actualizat cu rezultatul auditului de urmărire) va fi încărcatpe portalul de audit IFS după efectuarea auditului de urmărire, în cazulîn care neconformitatea Majoră a fost remediată.



5.8.3 Managementul specific al procesului de audit în cazul în carepunctajul final este mai mic de 75%

În aceste situaţii, certificarea este respinsă şi va trebui efectuat un auditcomplet nou. Noul audit va fi planificat la cel puţin 6 săptămâni de ladata auditului la care s-a acordat punctajul <75%.

5.8.4 Managementul specific al procesului de audit în cazulcompaniilor cu mai multe locaţii de productie

– Toate cerinţele KO vor fi auditate la toate locaţiile de producţiechiar dacă ele sunt parţial gestionate de către sediul central demanagement;

– În raportul de audit al fiecărei locaţii va fi menţionat doar datade audit a acelei locaţii; nu este necesar sa fie mentionată supli-ementar data de audit a sediului central;

– În cazul în care o neconformitate Majoră a fost identificată sauo cerinta KO a fost notată cu D în timpul auditului sediului cen-tral de management, toate locaţiile de producţie auditate suntafectate şi certificatele acestor locaţii vor fi suspendate (con-form procedurii descrise mai sus);

– După un audit pozitiv la sediul central de management (saudupă un audit pozitiv de urmărire pentru o neconformitateMajoră identificată la sediul central de management), certifica-tele locaţiilor de producţie pot fi revalidate. În funcţie de tipul deneconformitate identificată pentru sediul central de manage-ment, poate fi necesară repetarea auditului la locaţiile de pro-ducţie.

6 Acordarea certificatului

Va fi emis un certificat pentru o anumită locaţie de producţie.

Traducerea domeniului auditului pe certificat: Pentru ca standardul IFSsă poată fi utilizat internaţional şi pentru a fi înţeles pe scara largă, pecertificatul IFS Food domeniul auditului va fi întotdeauna tradus înLimba Engleză. Este obligaţia şi responsabilitatea organismelor de cer-tificare să traducă domeniul auditului.

Informaţiile minime obligatorii care trebuie să apară pe certificatul IFSFood sunt descrise în Partea 4.

Notă: punctajul total al auditului, în procente, poate fi de asemeneaindicat pe certificat, dacă acest lucru este solicitat de client şi/sau decompania auditată.



6.1 Termene limită pentru acordarea certificatului

Organismul de certificare este responsabil pentru decizia de a acordasau nu certificatul IFS Food. Decizia este luată de persoane diferite decele care au efectuat auditul. Certificarea va fi valabilă de la data emite-rii, menţionată pe certificat şi va lua sfârşit după 12 luni. Data audituluide reînnoire va fi calculată de la data auditului iniţial, nu de la data eli-berării certificatului. Dacă auditul nu este efectuat în timp util, lanţurilede retail vor fi înştiinţate prin portalul de audit.

Timpul dintre data auditului şi acordarea certificatului este determinatdupă cum urmează.

– 2 săptămâni, pentru întocmirea raportului preliminar de audit

– 2 săptămâni, pentru ca firma să reacţioneze la abateri şi necon-formităţi (să întocmească planul de acţiune)

– 2 săptămâni pentru ca auditorul să verifice acţiunile corectivepropuse, pentru procedura de certificare şi încărcarea raportu-lui de audit, a planului si a certificatului pe portalul de audit.

În total: 6 săptămâni între data auditului şi cea a încărcării raportului deaudit pe portalul de audit şi acordarea certificatului:

– Durata estimată: 6 săptămâni,

– Durata maximă: 8 săptămâni

6.2 Ciclul de certificare

Chiar dacă data auditului de reînnoire se schimbă în fiecare an şi nucorespunde exact cu data aniversară, valabilitatea certificatului rămâneaceeaşi în fiecare an. Data limită a certificatului este determinată astfel:data auditului iniţial +8 săptămâni.

Acest lucru permite evitarea existenţei pauzelor între doua certificateconsecutive şi permite evitarea pierderii unor luni din valabilitatea cer-tificatului pentru companiile care programează auditul de reînnoire înavans.

Exemplu:Data auditului iniţial: 01 Octombrie 2012Data emiterii certificatului: 26 Noiembrie 2013Certificat valabil până la: 25 Noiembrie 2013Data auditului de reînnoire: 25 Septembrie 2013Certificat valabil până la: 25 Noiembrie 2014 (indiferent de data audi-

tului de reînnoire)



Tabelul nr. 7: Ciclul de certificare

Notă: certificatul va fi întodeauna emis pe baza deciziei de certificare şidupă parcurgerea etapelor de decizie prevazute de ISO/IEC Ghidul 65(viitorul ISO/IEC 17065)

Auditul de reînnoire trebuie să fie efectuat cu 8 săptămâni înainte deexpirarea certificatului, pentru a exista suficient timp pentru parcurge-rea etapelor procesului de certificare.

Auditul de reînnoire trebuie să fie programat cel mai devreme cu 8 săp-tămâni înainte şi cel mai tărziu cu 2 săptămâni după data limită a audi-tului (data limită este data aniversară a auditului iniţial). Dacă nu serealizează acest lucru sau dacă etapele procesului de certificare nu aufost realizate la timp, certificatul nu poate fi reînnoit cu data limita ci cudatele actualizate; aceasta va duce la o pauză existentă între certificate.

În exemplul de mai sus, acest lucru înseamnă că auditul de reînnoire nupoate fi programat înainte de 6 August sau după 15 Octombrie.

Raportul precedent de audit rămâne pe portalul de audit încă 8 săptă-mâni dupa data auditului, dar dacă auditul de reînnoire are loc mai târ-ziu decât data descrisă mai sus, raportul va fi inactivat în mod automatpe portalul de audit IFS.

6.3 Informaţii privind condiţiile de retragere acertificatului

Retragerea certificatului de către organismul de certificare este permisădoar în cazul în care există informaţii care indică faptul că produsele numai sunt conforme cu cerinţele sistemului de certificare (ISO/IEC Ghidul65, viitorul ISO/IEC 17065).

Singura excepţie la această regulă este legată de neplata audituluicurent de către compania certificată.

Contractul dintre organismul de certificare şi compania auditată va fiarmonizat cu ciclul de certificare (vezi tabelul de mai sus nr.7).

IA:01.10.2012

IA: Auditul IniţialRA: Auditul de ReînnoireC: Emitere certificat valabil până la

RA:25.09.2013

C:25.11.2013

C:25.11.2014

C:25.11.2015

RA:05.10.2014

<12 luni >12 luni

=12 luni =12 luni

Oct.2012

Noi. Sept.2013

O Noi.D I FMAM I I A D I FMAM I I A S Oct.2014

Noi. D I FMAM I I A S



7 Distribuirea şi păstrarea raportului de audit

Rapoartele de audit rămân proprietatea companiei şi nu vor fi remisenici în întregime şi nici parţial, unei terţe părţi, fără consimţământulcompaniei (cu excepţia cazului în care este cerut de lege). Acest consim-ţământ pentru distribuirea raportului de audit trebuie să fie în scris şipoate fi oferit de companie organismului de certificare şi/sau unui utili-zator relevant. Organismul de certificare va păstra o copie a raportuluide audit. Raportul de audit va fi păstrat în siguranţă pentru o perioadăde cinci ani.

Condiţiile de acces la informaţiile din rapoartele de audit sunt detaliateîn Partea 4.

8 Acţiuni suplimentare

Decizia referitoare la acţiuni suplimentare solicitate pe baza certificatu-lui va fi luată de fiecare organizaţie de cumpărări.

9 Contestaţii si procedura de tratarea reclamaţiilor

Organismul de certificare va dispune de proceduri documentate pentrutratarea şi soluţionarea contestaţiilor referitoare la rezultatele unuiaudit. Aceste proceduri trebuie să fie independente de auditorul indivi-dual şi vor fi analizate de managementul organismului de certificare.Contestaţiile vor fi soluţionate în 20 de zile lucrătoare de la primireainformaţilor de la compania auditată.

Organismul de certificare va dispune de proceduri documentate pentrumanagementul reclamaţiilor primite de la companii şi/sau alţe părţirelevante. Un răspuns iniţial va fi dat în zece (10) zile lucrătoare de laprimirea reclamaţiei. În maxim 5 zile lucrătoare, va fi emisă o scrisoarece confirmă primirea reclamaţiei. Un răspuns complet, în scris, va fioferit după finalizarea investigaţiei complete şi amănunţite a reclama-ţiei.

Pentru tratarea reclamaţiilor primite de birourile IFS, baza pentru mana-gementul reclamaţiilor este descris în contractul cadru dintre IFS şiorganismele de certificare:

– dacă reclamaţia este legată de calitatea conţinutului audituluiIFS sau raportului de audit IFS, birourile IFS vor solicita organis-mului de certificare o declaraţie privind cauza şi măsurile luatepentru remedierea problemei, în maxim 2 săptămâni



– dacă reclamaţia este legată de erori administrative, de exempluîn rapoartele de audit IFS, în certificatele IFS sau în baza de dateIFS, birourile IFS vor solicita organismelor de certificare săemită o declaraţie şi să remedieze problema într-o săptămâna.Declaraţia va fi făcută în scris, prin e-mail sau prin poştă.

10 Proprietatea şi utilizarea siglei IFS Food

Drepturile de autor pentru IFS Food şi pentru marca înregistrată sunt întotalitate proprietatea IFS Management GmbH. Sigla IFS Food poate fidescărcată prin partea securizată a Portalului IFS de audit.

În plus, termenii şi condiţiile menţionate mai jos trebuie să fie verificatede către auditor în timpul auditului şi rezultatul acestei verificări să fiedescris în profilul companiei din raportul de audit, ca şi câmp obligato-riu (vezi si Anexa2, Partea 2, pentru câmpuri obligatorii).

Termenii şi condiţiile pentru utilizarea siglei IFS Food şi comunicareaprivind certificarea IFS Food

Domeniu de aplicareAceşti termeni şi condiţii se aplică atât pentru sigla IFS Food cât şi pen-tru siglele IFS în general.

Forma, conceptul şi culoarea siglei IFS FoodAtunci când este folosită, sigla IFS Food trebuie să corespundă formeişi culorii desenului la scară. Dacă este utilizată în documente, este per-misă şi varianta alb-negru.

Sigla IFS Food poate fi folosită în formă printată, fizică sau electronicăşi în filme, cu condiţia ca formele şi formatul să fie respectate. Aceleaşicondiţii sunt valabile şi pentru folosirea siglei ca ştampilă.

Restricţionarea comentariilor şi interpretărilorAtunci când o companie certificată IFS Food, o companie care sprijinaIFS Food sau un organism de certificare IFS Food publică documentepurtând sigla IFS, comentariile şi interpretările referitoare la IFS vor fiidentificabile ca atare.

Folosirea siglei IFS Food în materiale promoţionaleO companie certificată IFS Food, o companie care sprijina IFS Food(broker, producător de produse alimentare, retailer, furnizor de serviciilogistice sau firmă en-gros) care acceptă certificatul IFS de la furnizoriilor de produse sau servicii sau un organism de certificare IFS pot folosisigla IFS în scopuri promoţionale şi să publice informaţii despre certifi-carea IFS, cu condiţia ca acestea să nu fie vizibile pe ambalajul produsu-lui finit care este disponibil consumatorului final.



Companiile care furnizează produse şi/sau servicii către companiile cer-tificate sau care sprijină IFS, dar care nu sunt ele însele certificate IFS(de exemplu, producătoare de dispozitive, echipamente de lucru, mate-riale de curăţenie sau furnizori de servicii care ar dori să-şi promovezefaptul că produsele şi/sau serviciile lor ajută la îndeplinirea cerinţelorIFS) trebuie să solicite IFS Management GmbH acordul special în scrispentru utilizarea siglei IFS Food sau a altor sigle IFS.

Sigla IFS Food şi informaţii privind certificarea pot fi utilizate în cores-pondenţa cu utilizatorii relevanţi de IFS. Prezentările pe internet caremenţioneaza IFS sunt permise doar dacă sunt în directă legatură cusiguranţa alimentelor (de exemplu, în cadrul informaţiilor referitoare lasistemul de management al calităţii/siguranţei alimentelor).

Sigla IFS Food poate fi afişată pe orice material de comunicare generală(de exemplu expoziţii pentru contacte de afaceri, broşuri, articole gene-rice privind mangementul calităţii şi siguranţei alimetare în general,vehicule). Standardul IFS Food a fost dezvoltat de producători, lanţurilede retail şi companiile furnizoare de servicii pentru industria alimentară,pentru a asigura siguranţa şi calitatea alimentelor livrate de către furni-zorii lor.

Trebuie să se asigure faptul că toate informaţiile ce privesc certificările,se referă clar la IFS. Sigla IFS nu poate fi folosită în prezentări care nuau legătură clară cu IFS.

Alte restricţii în folosirea siglei IFS FoodSigla IFS Food nu trebuie folosită într-un mod care ar putea duce la con-cluzia că proprietarul IFS este responsabil pentru decizia de certificare.Mai mult, acelaşi lucru este valabil şi pentru opiniile şi interpretărilecare pot deriva din aceasta. În cazul suspendării sau retragerii certificăriiIFS Food, compania certificată trebuie să oprească imediat includereasiglei IFS pe documentele sale şi pe alte materiale asociate şi să înce-teze toată comunicarea despre IFS. Compania auditată trebuie sădemonstreze că s-a conformat cu aceste cerinţe.

Comunicarea despre certificarea IFS FoodToate regulile mai sus menţionate sunt valabile pentru toate comunică-rile referitoare la IFS Food. Aceasta înseamnă, de asemenea, că folosi-rea cuvintelor „IFS“, „Standardele Specifice Internaţionale“, sau „IFSFood“ sau a cuvintelor similare nu este permisă pe produsele finite,care sunt disponibile consumatorului final.

11 Revizuirea Standardului

Comitetul de Revizuire trebuie să demonstreze controlul asupra calităţiişi conţinutul Standardului şi va revizui Standardul şi Protocolul pentrua se asigura că încă sunt conforme cerinţelor lor. Comitetul de revizuireva fi format din toţi participanţii implicaţi în procesul de audit: reprezen-tanţii lanţurilor de retail, reprezentanţii industriei, ai furnizorilor de ser-



vicii pentru industria alimentară şi ai organismelor de certificare. Obiec-tivul Comitetului de Revizuire este de a împărtăşi experienţa, de adiscuta şi de a decide în legătură cu schimbările Standardului, a cerin-ţelor raportului de audit şi a instruirii.

12 Programul de Integritate IFS

Programul de Integritate IFS, lansat la începutul lui 2010, include diferitemăsuri care să asigure calitatea schemei de certificare IFS, cu o concen-trare a a atenţiei pe auditurile efectuate de organismele de certificareIFS şi auditorii lor.

Există doi piloni de bază ai acestui program:

12.1 Acţiuni preventive pentru asigurarea calităţii

Activitaţile de asigurarea calităţii monitorizează întregul sistem IFS.Audituri de supraveghere la birourile organismelor de certificare şiaudituri la locaţiile de producţie ale furnizorilor sunt efectuate în modregulat, în scopul evaluarii sistemului IFS. Aceste audituri sunt efectu-ate indiferent dacă a existat sau nu o reclamaţie. Selecţia pentru acesteaudituri de supraveghere este bazată pe un proces de eşantionare alea-toare şi pe utilizarea unor criterii obiective. Aceste criterii sunt atât eco-nomice (de exemplu, numarul de certificate emise) cât şi calitative (deexemplu analiza proceselor de certificare IFS şi a rapoartelor respec-tive).

Un audit de supraveghere la biroul unui organism de certificare are locla sediul organismului de certificare acreditat pentru a verifica aplicareacorectă a reglementărilor IFS la biroul organismului de certificare şipentru a promova îmbunătăţirea continuă.

În mod suplimentar, pot fi efectuate audituri de supraveghere la locaţiade producţie a unor companii certificate. În general, aceste audituri desupraveghere la locaţia de producţie a furnizorului sunt anunţate cu 48ore înainte de data auditului. În cazul acestor audituri, documentaţiaevaluată în timpul auditului la biroul organismului de certificare sau înbaza de date IFS este comparată cu situaţia reală găsită în companie.

Audituri de monitorizare pot fi de asemenea efectuate. În acest caz,auditorii de Integritate evaluează un auditor IFS în timpul unui audit realIFS.



12.2 Acţiuni de asigurarea calităţii la primirea dereclamaţii

Un proces detaliat de management al reclamaţiilor analizează toateinformaţiile necesare. Retailerii sau orice alta parte interesată au dreptulde a trimite orice posibilă neconformitate faţă de IFS pentru investigaţieca parte a Programului de Integritate.

Birourile IFS colectează reclamaţiile referitoare la auditurile IFS,rapoarte, certificate sau alte circumstanţe în care integritatea branduluiIFS este pusă sub semnul întrebării. Retaileri, organisme de certificare,angajaţi ai companiilor certificate IFS sau orice persoană pot utiliza for-mularul de reclamaţii pe pagina de web a IFS www.ifs-certification.comsau pot trimite un e-mail la [email protected] pentru a informa IFS despre o anumită situaţie. În plus faţă dereclamaţiile primite, IFS analizează şi baza de date IFS, folosind instru-mente analitice, pentru a identifica orice deficienţă. Dacă Managemen-tul de Asigurarea Calităţii IFS este informat despre o discrepanţă semni-ficativă între rezultatul unui audit IFS şi un audit ulterior al retailer-ului,acest lucru va fi investigat în cadrul procesului de management al recla-maţiilor aşa cum este descris mai jos.

Birourile IFS vor colecta toate informaţiile necesare pentru a investigacauza reclamaţiei şi a stabili dacă există deficienţe în îndeplinirea cerin-ţelor IFS la companiile certficate, organismele de certificare acreditatesau auditorii aprobaţi IFS. Paşi corespunzători vor fi parcurşi pentruinvestigarea unei reclamaţii, care pot include o solicitare către organis-mul de certificare de a organiza o investigaţie internă şi de a furniza odeclaraţie către IFS privind rezultatul investigaţiei.

În cazul în care o reclamaţie nu poate fi rezolvată prin investigaţia reali-zată de către organismul de certificare, un audit de investigare va fiefectuat la locaţia de producţie a companiei certificate. În general, audi-turile de investigare sunt anunţate cu 48 de ore înainte de data auditu-lui, deşi în cazuri speciale pot fi efectuate audituri neanunţate.

Pot fi efectuate şi audituri de monitorizare. În acest caz, auditorii de Inte-gritate evaluează un auditor IFS pe parcursul unui audit IFS real.

Auditurile efectuate ca parte a Programului de Integritate sunt efectuatede auditori angajaţi de către IFS şi independenţi faţă de auditat.

12.3 Sancţiuni

Dacă, în urma unei reclamaţii sau a unei acţiuni preventive de asigurarea calităţii, a fost identificată ca şi cauză a unei deficienţe greşeala unuiorganism de certificare şi/sau a unui auditor, IFS va transmite toateinformaţiile în mod anonim unei Comisii de Sacţiuni independentă.Comisia de Sancţiuni, care este alcătuită dintr-un avocat şi membrii dinindustrie, retaileri şi organisme de certificare, va lua o decizie dacăexista o încălcare şi care este gravitatea ei.



În cazul în care Comisia de Sancţiuni trage concluzia că s-a produs oîncălcare, vor fi emise sancţiuni către organismul de certificare şi/sauauditorii săi. Tipul sancţiunii depinde de numărul de încălcări comiseanterior de către auditor şi/sau organismul de certificare ca şi de gradulde severitate al încălcării respective. Managementul IFS informeazăorganismul de acreditare corespunzător, în cazul în care s-a stabilit oîncălcare pentru un organism de certificare şi/sau pentru un auditor.

Toate acest proceduri sunt prevăzute în contractul dintre IFS şi fiecareorganism de certificare şi toţi cei implicaţi în sistemul IFS sunt informaţidespre proces. Programul de Integritate IFS întăreşte încrederea înschema IFS, prin verificarea implementarii Standardului IFS în practică.

Tabelul nr. 8: Rezumat al activităţilor din Programul de Integritate IFS

Programde Integritate

ManagementulReclamaţiilor

Acţiuni Preventivede Asigurarea

Calităţi

Audituri desupraveghere

Audit lalocaţiafurni-zorului

ManagementulCalităţii IFS

dovezi suficientedisponibile/

probabilitate deîncălcare

Audituri deInvestigare

Audit deMonitori-

zare

Audit laBiroulOrg. deCertifi-care

Audit laBiroulOrg. deCertifi-care

Audit lalocaţiafurni-zorului

PreşedinteAvocat

Membru dinretail

Membru dinindustrie

Comisia de Sancţiuni

Membru dintr-un Org.de Certificare, fără

drept de vot

Audit deMonitori-

zare



ANEXA 1: Clarificarea domeniului de aplicarepentru diferitele Standarde IFS

IFS Food este un Standard pentru auditarea furnizorilor/producătorilorde produse alimentare şi se referă doar la companiile ce proceseazăalimente sau la companiile care ambalează produse alimentare vrac.IFS Food poate fi folosit doar când un produs este „procesat“ sau cândexistă un pericol de contaminare a produsului în timpul ambalării pri-mare.

IFS Logistics este un Standard pentru auditarea companiilor cu activi-tăţi de logistică pentru alimente şi pentru produsele nealimentare, cumsunt transportul, depozitarea, distribuţia, încărcarea/descărcarea, etc.Se aplică la toate tipurile de activităţi: livrarea pe şosea, cale ferată sauvapor; produsele congelate/refrigerate sau produse stabile la tempera-tura ambientală.

Clarificări/Exemple pentru domeniul de aplicare între IFS Food şi IFSLogistics:

– IFS Logistics se referă la activităţile de logistică în cadrul căroracompaniile au un contact fizic cu produsele deja ambalate pri-mar (transport, ambalare a produselor alimentare preambalate,depozitarea şi/sau distribuţia, transportul şi depozitarea paleţi-lor, a ambalajelor de tip bag-in-box). Se aplică de asemeneapentru anumite produse neambalate, cum ar fi carcase de carnesau transportul în vrac/cisterne (sirop de glucoză, lapte, cere-ale, etc).

– Atunci când compania care procesează alimentele are proprialogistică şi/sau departament/activităţi de transport (depozitareşi distribuţie), aceasta este inclusă în IFS Food, la subcapitolulspecific despre transport sau depozitare.

Notă: Dacă operaţiunile logistice deţinute de compania de pro-cesare alimente sunt situate în aceeaşi locaţie ca şi compania şidacă firma sau clientul doresc ca această activitate să aibă uncertificat IFS Logistics, atunci este posibil efectuarea unui auditIFS Logistics.

În acest caz, urmatoarele cerinţe trebuie îndeplinite:

· Activităţile logistice sunt utilizate doar pentru produse pre-ambalate,

· În cazul în care sunt emise două (2) certificate (Food şi Logis-tics), domeniile corespunzătoare pentru fiecare audit şi certi-ficat trebuie să fie clar definite,

· Cerinţele din IFS Food referitoare la transport şi depozitarevor fi oricum evaluate în timpul auditului IFS Food,

· Va fi efectuat un audit IFS Food pentru compania procesa-toare de alimente; IFS Logistics este un audit suplimentar,

· Toate documentele relevante vor fi disponibile la platformă,



– Dacă activităţile de logistică şi/sau transport sunt externalizatede către compania procesatoare, cerinţele specifice din capito-lul corespunzator din IFS Food referitor la depozitare şi trans-port vor fi clar definite în contractul respectiv, sau se aplică IFSLogistics.

IFS Broker este un Standard pentru auditarea companiilor cum ar fiagenţii de comerţ, brokers sau alte companii care nu intră în posesiafizică a produselor (de exemplu care nu au depozite, facilităţi de amba-lare sau parcuri auto, dar care sunt entităţi legale cu căsuţe poştale,sediu etc).

Acest Standard se aplică pentru produse alimentare şi produse demenaj şi îngrijire personală.

Matrice pentru determinarea Standardului IFS potrivit

Nr. Activitatea principală a companiei Standardele Specifice Internaţionale

IFSFood

IFS HPC IFSLog. 2

IFSBroker

IFSC&C/W.

1 Procesare Alimente(când produsele sunt procesate sau când există unpericol pentru contaminarea produsului)

X

2 Procesare HPC (produse menaj şi îngrijire perso-nală)(când produsele sunt procesate sau când există unpericol pentru contaminarea produsului)

X

3 Activităţi de logistică cu produse Alimentare,Nealimentare, HPC (menaj, îngrijire personală)Activităţi Logistice ca şi serviciu, fără activităţicomerciale(când companiile au contact fizic cu produse dejaambalate primar sau pentru anumite produseneambalate, cum ar fi carcase de carne sautransport în vrac/cisterne (sirop de glucoză, lapte,cereale, etc)

X

4 Comercializarea Alimente, HPC (produse menaj şide îngrijire personală) fără contact cu produsele(cănd nu există posesie fizică a produselor, ci doarcumpărare-vanzare efectuate din birou, fărăactivităţi logistice)

X

5 Cash & Carry/En Gros(cănd există distribuţie de produse; pot fi incluseşi activităţi restrânse de procesare, sub cerinţespecifice)

X

Certificare combinată

6 Comercializare Alimente/HPC(produse de menaj şi îngrijire personală)şi Logistică pentru Alimente/HPCAudit combinat pentru comercializare şi activităţilogistice, cu o listă de verificare combinatăspecifică

X X


ANEXA 2: Procesul de certificare

Opţional:Audit preliminar

Impreuna cu organis-mul de certificare:· Stabilirea dateiauditului

· Stabilitea durateiauditului

· Definirea domeniu-lui auditului

Descoperirea deMajore, KO – Auditul

este respins

Planul de acţiune şitrimiterea raportuluipreliminar de auditcompaniei auditate

Completareavoluntară a planuluide acţiune şi retrimi-

terea acestuia laorganismul de

certificare

Finalizarea planuluide acţiune şi a

raportului – încărca-rea pe Portalul IFSde audit. Nu seemite certificat

Plan de acţiune şitrimiterea raportuluipreliminar de auditcompaniei auditate

Acţiuni corective cuprivire la neconfor-mităţile care au dusla Majoră, în termen

de 6 luni

Validarea acţiunilorcorective de cătreorganismul de

certificare

Descoperirea uneiMajore şi a unorcircumstanţe

specifice – Respinsînainte de luare de

măsuri

Suspendareacertificatului

existent

Suspendareacertificatului

existent

4. Alegerea de către companie a organismului decertificare IFS (acreditat şi aprobat). Primirea ofertei,

decizia şi semnarea contractului

3. Evaluarea statusului actual de către companie

2. Citirea copiei corespunzătoare a Standardului IFS

1. Decizia companiei de a obţine certificare conformSandardului IFS – IFS Food sau IFS Logistics

6. Şedinţa de închidereInformaţii despre neconformităţile identificate

Şedinţa de deschidere – Evaluarea documentaţiei –Evaluarea locaţiei şi intervievarea angajaţilor – Întocmirea concluziilor auditului

5. Planificarea si pregătirea auditului. Efectuareaauditului la faţa locului, la data stabilită, de către un

auditor cu competenţă în categoria de produse şi tipulde tehnogie

7. Pregătirea unui raport de audit preliminar şi pregătireaplanului de acţiune de către auditor (2 săptămâni)

12. Acordarea certificatului şi expedierea raportuluifinal către compania auditată

11. Decizia de certificare, stabilirea valabilităţiicertificatului de către organismul de certificare

10. Verificarea planului de actiuni completat, de cătreorganismul de certificare/auditor. Verificarea raportuluifinal de audit si a planului de acţiune (a câmpurilor

obligatorii) de către organismul de certificare

9. Prezentarea planului de acţiune completatorganismului de certificare/auditorului (2 săptămâni)

8. Finalizarea planului de acţiune şi stabilirea acţiunilorcorective de către compania auditată (2 săptămâni)

13. Încărcarea datelor de audit pe Portalul IFS de audit(detaliile auditului, raportul şi planul de acţiune şicertificatul) de către organismul de certificare

14. Cu trei luni înainte ca auditul să expire, un mementova fi trimis companiei de pe Portalul IFS de audit, pentruprogramarea unui nou audit cu organismul de certificare.Auditul nu va fi programat mai târziu de data de reînnoire

a auditului, menţionată în certificat.



ANEXA 3: Categorii de produse şi de tehnologii

În IFS Food versiunea 6, toate activităţile companiei vor fi asociate cu ocategorie de produs(e) şi una sau mai multe categorii de tehnologii.

Tabelul 1: Categorii de produs

IFS Food versiunea 6Cateogorii de produs

1. Carne rosie şi albă, pasăre şi produse din carne

2. Peşte şi produse din peşte

3. Ouă şi produse din ouă

4. Produse lactate

5. Fructe şi legume

6. Produse din cereale, cereale, panificaţie şi patiserie industrială, produsezaharoase, snacksuri

7. Produse combinate

8. Băuturi

9. Uleiuri şi Grăsimi

10. Produse uscate, alte ingrediente şi suplimente

11. Hrană pentru animale

Notă: un tabel cu exemple de produse şi plasarea lor corespunzătoareîn categoria de produs este disponibil pe website-ul IFS:www.ifs-certification.com.



Tabelul 2: Categorii deTehnologii

IFScategtehn.

IFS etapa de procesare –incluzând procesare/tratare/manipulare/depozitare

Clasificare conformTehnologieicare ia în considerare şi riscul produsului

A P1 Sterilizare (de ex. conserve) Sterilizare (în ambalajul final) cu scopul dedistrugere a agenţilor patogeniProduse sterilizate (de ex în autoclav) înambalajul final.

B P2 Pasteurizare, UHT/umplere aseptică, umplerefierbinteAlte tehnici de pasteurizare, de ex. pasteuri-zare sub presiune, cu microunde

Pasteurizare cu scopul de a reduce pericolelepentru siguranţa alimentelor (şi procesul UHT)

C P3 Iradierea alimentelor Produse procesate: Tratament efectuat cuscopul de a modifica produsul şi/sau a extindetermenul de valabilitate şi/sau a reducepericolele pentru siguranţa alimentelor printehnici de conservare şi alte tehnici deprocesare.Notă – excepţie: Iradierea este încadrată înaceastă categorie, deşi ea are rolul de distru-gere a microorganismelor.

P4 Conservare: Sărare, marinare, conservare cuajutorul zahărului, acifiere/murare, afumare,condiţionare etc.Fermentare, acidifiere

P5 Evaporare/deshidratare, filtrare sub vacuum,liofilizare, microfiltrare (sită cu ochiuri maimici de 10 µ)

D P6 Congelare (la minim –18°C/0°F) inclusivdepozitare.Congelare rapidă, răcire, procese de răcire şidepozitarea refrigerată corespunzătoare

Sisteme, tratamente menite să menţinăintegritatea şi/sau siguranţaTratament efectuat cu scopul de a menţinecalitatea şi/sau integritatea produselor,inclusiv tratamente pentru îndepărtarea şi/sauprevenirea contaminării;P7 Tratamente antimicrobiene prin imersare/pul-

verizare, fumigaţie

E P8 Ambalare MAP (în atmosferă modificată),ambalare sub vacuum

Sisteme, tratamente menite să previnăcontaminarea produsuluiProcese care să prevină contaminarea produ-sului, în special contaminarea microbiologică,prin mijloace de control ridicat de igienăşi/sau infrastructură specifică în timpulmanipulării, tratamentului şi/sau procesăriişi/sau ambalare (ex ambalare în atmosferămodificată).

P9 Procese pentru prevenirea contaminăriiproduselor, în special contaminarea microbio-logică, prin control ridicat de igienă şi/sauinfrastructură specifică pe parcursul manipulă-rii, tratamentului şi/sau procesări de ex. tehno-logii cu camera curată, „camera albă“, camerede lucru cu temperatură controlată pe motivede siguranţa alimentelor, dezinfecţie dupăcurăţare, sisteme cu presiune pozitivă aaerului (de exemplu filtrare sub 10 µ, dezinfec-ţie după curăţare)

P10 Tehnici specifice de separare: de ex, osmozăinversă, utilizarea de cărbune activ;

F P11 Gătire, coacere, îmbuteliere, fierbere, fermen-tare (de ex la vin), uscare, prăjire, frigere,extrudare

Orice altă manipulare, tratament, procesarecare nu au fost listate la punctele A, B, C, D, E

P12 Acoperire, panerare, batere, tăiere, feliere,tăiere în cuburi, divizare, amestecare/blen-ding, umplere, abatorizare, sortare, manipu-lare pentru depozitare în condiţii controlate(atmosferă) cu excepţia temperaturii.

P13 Distilare, purificare, aburire, umezire, hidroge-nare, măcinare;

Notă: doar categoriile de tehnologii (de la A la F) sunt utilizate pentru adetermina categoria de tehnologie IFS. Etapele de procesare (de la P1 laP13) sunt utilizate doar pentru determinarea duratei auditurilor.


ANEXA 4: Diagrama de flux pentrumanagementul neconformităţilor KOnotate cu D şi Majore

Încărcarea raportului final IFS în portal (vizibil):În cazul auditului de urmărire:– Se indică în secţiunea „data“ data auditului iniţial şi dataauditului de urmărire

– Se indică în secţiunea „rezultatul final al auditului“ că auditulde urmarire a avut loc şi că neconfomitatea Majoră a fostremediată;

– In „observaţii privind KO şi Majore“, se explică la care cerinţăa ost remediată neconformitatea Majoră

Compania nu poate fi certificată cu nivel înalt, chiar dacăpunctajul final este ≥95%Data de valabilitate a certificatului este în funcţie de dataauditului iniţial

Audit de urmărire, dacă autrecut mai putin de 6 luni de laauditul în care s-a indetificat

Majora până la auditulurmător (cel mai devremedupă 6 săptămâni, în cazuldeficienţelor de producţie)

Audit nou complet, programat nu maidevreme de şase (6) săptămâni de la data

auditului în care a fost indetificată neconfor-mitatea (au fost identificate neconformitaţile)

Încărcarea raportului în portalul IFS(nu e vizibil)

Încărcarea raportului final IFS în portal(vizibil)

Recomandare: completarea planului deacţiune de către compania auditată şi

trimiterea către organismul de certificareîn două (2) săptămâni

Trimitere raport preliminar de audit şiformularul de plan de acţiune către

compania auditată

RezultatAudit

Respins

Suspendare certificatului existent, în maximdouă (2) zile lucrătoare de la data auditului.Înregistrarea explicaţiilor în Engleză despre

neconformitate în portalul de audit IFS

>1 Majoră şi/sau <75% sauMai mult de o Majoră sau

Unul sau mai multe KO notate cu D

Încărcarea raportului în portalul IFS(nu e vizibil)

Audit iniţial, dacă au trecutmai mult de 6 luni de la

auditul în care s-a indetificatMajora până la auditul

următor

Obligatoriu: completarea planuluide acţiune de către compania auditată şitrimiterea către organismul de certificare

în două (2) săptămâni.

Trimitere raport preliminar de audit şiformularul de plan de acţiune către compa-

nia auditată

Suspendarea certificatului existent, în maximdouă (2) zile lucrătoare de la data auditului.Înregistrarea explicaţiilor în Engleză despre

neconformitate în portalul de audit IFS

1 Majoră şi ≥75% din cerinţe sunt îndeplinite=> 15% din punctajul total posibil este scăzut

Respins dacă nu se iau măsuri suplimentareşi acestea sunt validate după auditul de

urmărire

Auditul IFS Food

Timp până la auditulurmător

Timp până la auditulurmător

Rezultat auditpozitiv

Rezultat auditpozitiv



Partea 2: Lista cerinţelor de audit

1 Responsabilitatea Managementului

1.1 Politica companiei/Principiile companiei

1.1.1 TOP Managementul trebuie să întocmească şi să implemen-teze o politică a companiei.

Aceasta trebuie să includă, ca un minim:

– orientarea către client

– responsabilitatea faţă de mediul înconjurător

– sustenabilitatea

– etica şi responsabilitatea angajaţilor

– cerinţele pentru produse (includ: siguranţa produsului,calitatea, legalitatea, procese şi specificaţii).

Această politică a companiei trebuie să fie comunicată tutu-ror angajaţilor.

1.1.2 Conţinutul politicii companiei trebuie să fi fost transpus înobiective specifice pentru departamentele corespunzătoare.Responsabilitatea şi planificarea acţiunilor pentru realizareaacestora trebuie să fie definite pentru fiecare departament alcompaniei.

1.1.3 Obiectivele de calitate şi de siguranţa alimentelor, derivatedin politica companiei, trebuie să fie comunicate angajaţilordin departamentele respective şi trebuie să fie implementateeficient.

1.1.4 TOP Managementul trebuie să se asigure că îndeplinireaobiectivelor este evaluată cu regularitate, minim o dată pean.

1.1.5 Toate informaţiile legate de siguranţa alimentelor şi calitatetrebuie să fie comunicate eficient şi în timp util către angaja-ţii pentru care sunt relevante.

1.2 Structura companiei

1.2.1 Trebuie să existe o organigramă, care să ilustreze structuracompaniei.



1.2.2 Competenţele şi responsabilităţile, incluzând delegarea res-ponsabilităţii, trebuie să fie indicate în mod clar.

1.2.3 Pentru angajaţii a căror muncă are efect asupra cerinţelorprodusului, trebuie să existe şi să fie aplicabilă o fişă a pos-tului cu responsabilităţi clar definite.

1.2.4 KO nr.1: TOPManagementul trebuie să se asigure că angaja-ţii sunt conştienţi de responsabilităţile legate de siguranţa şicalitatea alimentelor şi că există mecanisme pentru monito-rizarea eficacităţii muncii acestora. Astfel de mecanisme tre-buie să fie în mod clar identificate şi documentate.

1.2.5 Angajaţii care au influenţă asupra cerinţelor produsului tre-buie să fie conştienţi de responsabilităţile lor şi trebuie să fiecapabili să demonstreze că îşi înţeleg responsabilităţile.

1.2.6 Compania trebuie să aibă un reprezentant IFS, nominalizatde cătreTOP Management.

1.2.7 Top Managementul trebuie să asigure resurse suficiente şirelevante pentru îndeplinirea cerinţelelor produsului.

1.2.8 Departamentul responsabil pentru managementul calităţii şisiguranţei alimentelor trebuie să aibă o relaţie directă deraportare cuTOP managementul.

1.2.9 Compania trebuie să se asigure că toate procesele (docu-mentate şi nedocumentate) sunt cunoscute de către angaja-ţii relevanţi şi că sunt aplicate cu consecvenţă.

1.2.10 Compania trebuie să aibă un sistem pentru a se asigura defaptul că este ţinută la curent cu toate actele legislative rele-vante privind siguranţa alimentelor şi calitatea, cu noutăţileştiinţifice şi tehnice şi cu codurile industriale de bună prac-tică.

1.2.11 Compania trebuie să işi informeze clienţii, cât de curândposibil, pentru orice situaţie legată de specificaţia de produs,în special pentru toate neconformităţile identificate de auto-rităţile competente legate de produse care ar putea avea, ausau au avut un impact asupra siguranţei şi/sau legalităţiiprodusului respectiv. Aceasta ar putea include, dar nu estelimitată la situaţiile de prevenţie.

1.3 Orientarea către client

1.3.1 Trebuie să existe o procedură documentată prin care se iden-tifică nevoile şi aşteptările de bază ale clienţilor



1.3.2 Rezultatele obţinute prin aplicarea acestei proceduri trebuiesă fie evaluate şi luate în considerare la stabilirea obiective-lor de calitate şi siguranţa alimentelor.

1.4 Analiza efectuată de management

1.4.1 TOP Managementul trebuie să se asigure că sistemul demanagement al calităţii şi siguranţei alimentelor este anali-zat cel putin anual sau mai des, dacă apar modificări. Astfelde analize trebuie să conţină, cel puţin, rezultatul auditurilor,feedbackul de la clienţi, conformitatea proceselor şi produ-selor, statusul acţiunilor preventive şi corective, acţiunileîntreprinse rezultate din analizele de management anteri-oare, schimbările care ar putea afecta sistemul de manage-ment al calităţii şi siguranţei alimentelor şi recomandărilepentru îmbunătătţre.

1.4.2 Această analiză trebuie să includă evaluarea măsurilor pen-tru controlul sistemului de management al calităţii şi sigu-ranţei alimentelor şi pentru îmbunătăţirea continuă a proce-sului.

1.4.3 Compania trebuie să identifice şi să revizuiască cu regulari-tate (ex: prin audituri interne sau inspecţii la faţa locului)infrastructura necesară pentru a realiza conformitatea cucerinţele pentru produs. Aceasta trebuie să includă, ca unminim, următoarele:

– clădirile

– sistemele de aprovizionare

– utilajele şi echipamentele

– transportul

Rezultatele analizei trebuie să fie luate în considerare, prinprisma eventualelor riscuri, în planificarea investiţiilor.

1.4.4 Compania trebuie să identifice şi să revizuiască cu regulari-tate (ex: prin audituri interne sau inspecţii la faţa locului)mediul de lucru necesar pentru a realiza conformitatea cucerinţele pentru produs. Aceasta trebuie să includă, caminim, următoarele:

– spaţiile pentru personal

– condiţiile de mediu

– condiţiile de igienă

– configuraţia locului de muncă

– influenţele externe (ex: zgomot, vibraţii).

Rezultatul analizei trebuie să fie luat în considerare, prinprisma eventualelor riscuri, în planificarea investiţiilor.



2 Sistemul de Management al Calităţii şiSiguranţei Alimentelor

2.1 Managementul Calităţii

2.1.1 Cerinţe pentru documentaţie

2.1.1.1 Sistemul de management al calităţii şi siguranţei alimentelortrebuie să fie documentat şi implementat, iar documenteletrebuie să fie păstrate într-o singură locaţie (manual de cali-tate şi siguranţa alimentelor sau sistem electronic documen-tat).

2.1.1.2 Trebuie să existe o procedură documentată pentru controluldocumentelor şi a modificărilor acestora.

2.1.1.3 Toate documentele trebuie să fie clar lizibile, lipsite de ambi-guitate şi cuprinzătoare.Acestea trebuie să fie în permanenţădisponibile angajaţilor relevanţi.

2.1.1.4 Toate documentele care sunt necesare pentru conformitateacu cerinţele produsului trebuie să fie disponibile în ultima lorversiune.

2.1.1.5 Motivul pentru orice modificare adusă documentelor, careeste critică pentru cerinţele produsului, trebuie să fie inregis-trat.

2.1.2 Păstrarea înregistrărilor

2.1.2.1 Toate înregistrările relevante, necesare pentru cerinţele pro-dusului, trebuie să fie complete, detaliate şi păstrate şi tre-buie să fie disponibile la cerere.

2.1.2.2 Inregistrările trebuie să fie lizibile şi originale. Ele trebuie săfie păstrate în aşa fel încât modificarea ulterioară a acestorasă nu fie permisă.

2.1.2.3 Toate înregistrările trebuie să fie păstrate în concordanţă cucerinţele legale şi minim un an după expirarea termenului devalabilitate. Pentru produsele care nu au termen de valabili-tate, durata de păstrare a înregistrărilor trebuie să fie justifi-cată şi această justificare să fie documentată.

2.1.2.4 Orice modificare adusă înregistrărilor trebuie să fie efectuatăde persoane autorizate.

2.1.2.5 Înregistrările trebuie să fie păstrate în siguranţă şi să fie uşoraccesibile.



2.2 Managementul Siguranţei Alimentelor

2.2.1 Sistemul HACCP

2.2.1.1 Baza sistemului de control al companiei pentru siguranţa ali-mentelor trebuie să fie un sistem HACCP complet implemen-tat, sistematic şi cuprinzător, bazat pe principiile din CodexAlimentarius. Acest sistem trebuie să ia în considerare toatecerinţele legislative ale ţărilor producătoare şi de destinaţie,care ar putea fi mai exigente decât aceste principii. SistemulHAACP trebuie să fie implementat în fiecare locaţie de pro-ducţie.

2.2.1.2 Sistemul HACCP trebuie să cuprindă toate materiile prime,produsele sau grupele de produse precum şi toate proce-sele, de la recepţie la livrare, inclusiv dezvoltarea de produsenoi şi ambalarea produselor.

2.2.1.3 Compania trebuie să se asigure că sistemul HACCP estebazat pe literatura de specialitate sau pe specificaţii tehniceverificate privitoare la produsele fabricate şi procesele defabricaţie. Acesta trebuie să fie în permanenţă actualizat cuprogresele tehnice.

2.2.1.4 Sistemul HACCP trebuie să fie revizuit şi schimbările nece-sare să fie operate atunci când apar modificări la produs,proces sau în orice etapă.

2.2.2 Echipa HACCP

2.2.2.1 Constituirea echipei HACCP (CA Pasul 1)Echipa HACCP trebuie să fie multidisciplinară şi să includăpersonal operaţional. Angajaţii numiţi pentru a fi membriiechipei HACCP trebui să aibă cunoştinţe de specialitate des-pre HACCP, cunoştinţe despre produs şi proces şi desprepericolele asociate acestora. În cazul în care cunoştinţele despecialitate nu sunt disponibile, trebuie să se apeleze laîndrumarea experţilor externi.

2.2.2.2 Responsabilii pentru dezvoltarea şi menţinerea sistemuluiHACCP trebuie să aibă un conducător de echipă intern şi săfi fost instruiţi adecvat cu privire la aplicarea principiilorHACCP.

2.2.2.3 Echipa HACCP trebuie să aibă un sprijin puternic din parteaTOP managementului şi trebuie să fie bine stabilită şi cunos-cută în toată compania.



2.2.3 Analiza HACCP

2.2.3.1 Descrierea produsului (CA Pasul 2)Trebuie să existe o descriere completă a produsului, inclu-zând toate informaţiile relevante despre siguranţa produsu-lui, cum ar fi:

– compoziţia

– parametrii fizici, organoleptici, chimici şi microbiologici

– cerinţele legale pentru siguranţa alimentelor

– metodele de tratament

– ambalarea

– durabilitate (termen de valabilitate)

– condiţii de depozitare, modul de transport şi distribuţie

2.2.3.2 Identificarea scopului utilizării intenţionate (CA Pasul 3)Scopul utilizării produsului trebuie să fie descris, prin prismafolosirii previzionate de către consumatorul final, luând înconsiderare grupele vulnerabile de consumatori.

2.2.3.3 Elaborarea Diagramei de flux (CA Pasul 4)Pentru fiecare produs sau grup de produse şi pentru oricevariaţie a proceselor şi a sub-proceselor (inclusiv reutilizareadeşeurilor tehnologice sau reprocesare), trebuie să existe odiagramă de flux. Diagrama de flux trebuie să fie datată şi săindice în mod clar fiecare PCC, cu numărul ce i s-a atribuit. Încazul oricărei modificări, diagrama de flux trebuie să fie actu-alizată.

2.2.3.4 Confirmarea diagramei de flux la faţa locului (CA Pasul 5)Echipa HACCP trebuie să verifice diagrama de flux, prin veri-ficări la faţa locului, în toate etapele de producţie. Acolo undeeste necesar, se vor face modificări în diagramă.

2.2.3.5 Efecturarea analizei pericolelor pentru fiecare etapă(CA Pasul 6 – Principiul 1)

2.2.3.5.1 Trebuie să fie disponibilă o analiză pentru toate pericolele fizice,chimice şi biologice, inclusiv alergenii, care ar putea apare.

2.2.3.5.2 Analiza pericolelor trebuie să ia în considerare probabilitateade apariţie a pericolelor şi gravitatea efectelor adverse asu-pra sănătăţii.

2.2.3.6 Determinarea punctelor critice de control(CA Pasul 7 – Principiul 2)

2.2.3.6.1 Determinarea punctelor critice de control relevante (PCC) vafi facilitată de aplicarea arborelui de decizie sau a altor instru-mente, care demonstrează o abordare logică rezonabilă.



2.2.3.6.2 Pentru toate etapele importante pentru siguranţa alimente-lor, dar care nu sunt definite ca PCC, compania trebuie săimplementeze şi să documenteze puncte de control (PC).Măsuri adecvate de control trebuie să fie implementate.

2.2.3.7 Stabilirea limitelor critice pentru fiecare PCC(CA Pasul 8 – Principiul 3)Pentru fiecare PCC, trebuie să fie definite şi validate limitecritice adecvate, pentru a identifica în mod clar când un pro-ces a ieşit de sub control.

2.2.3.8 Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru fiecare PCC(CA Pasul 9 – Principiul 4)

2.2.3.8.1 KO nr. 2: Trebuie să fie stabilite proceduri specifice de moni-torizare pentru fiecare PCC, pentru a detecta orice pierdere acontrolului în acel CCP. Înregistrările monitorizării trebuie săfie păstrate pentru o perioadă de timp relevantă. Fiecare CCPidentificat trebuie ţinut sub control. Monitorizarea şi contro-lul punctelor respective CCP trebuie să fie demonstrate cuajutorul înregistrărilor. Înregistrările respective trebuie săspecifice atât persoana responsabilă cât şi data şi rezultatulmonitorizării.

2.2.3.8.2 Personalul operaţional responsabil cu monitorizarea PCCtrebuie să fi fost instruit în legătură cu acest lucru.

2.2.3.8.3 Înregistrările monitorizării PCC trebuie să fie verificate.

2.2.3.8.4 Punctele de control trebuie să fie monitorizate şi monitoriză-rile să fie înregistrate.

2.2.3.9 Stabilirea acţiunilor corective (CA Pasul 10 – Principiul 5)În cazul în care monitorizarea indică faptul că un anumit PCCsau PC nu este sub control, acţiuni corective adecvate tre-buie să fie întreprinse şi documentate. Astfel de acţiunicorective trebuie să ia în considerare şi orice produs necon-form.

2.2.3.10 Stabilirea procedurilor de verificare (CA Pasul 11 – Principiul 6)Pentru a se confirma că sistemul HACCP este eficient, trebuiesă fie stabilite proceduri de verificare. Verificarea sistemulHACCP trebuie să se realizeze cel puţin o dată pe an. Exem-ple de acţiuni de verificare includ:

– audituri interne

– analize

– eşantionare

– evaluări

– reclamaţii din partea autorităţilor şi clienţilor.

Rezultatele acestei verificări trebuie să fie încorporate în sis-temul HACCP.



2.2.3.11 Întocmirea documentaţiei şi păstrarea înregistrărilor(CA Pasul 12 – Principiul 7)Trebuie să existe o documentaţie care să cuprindă toate pro-cesele, procedurile, măsurile de control şi înregistrările.Documentaţia şi înregistrările trebuie să fie corespunzătoarecu natura şi mărimea companiei.

3 Managementul resurselor

3.1 Managementul resurselor umane

3.1.1 Personalul a cărui activitate afectează siguranţa, legalitateaşi calitatea produsului trebuie să aibă competenţa necesară,obţinută prin educaţie, experienţă de lucru şi/sau instruire,corelată cu rolul lor, bazată pe analiza pericolelor şi evalua-rea riscurilor asociate.

3.2 Resurse umane

3.2.1 Igiena personalului

3.2.1.1 Trebuie să existe cerinţe documentate cu privire la igienapersonalului. Acestea includ, ca un minim, următoareleaspecte:

– echipamentul de protecţie

– spălarea mâinilor şi dezinfecţia

– mâncatul şi băutul

– fumatul

– măsurile care trebuiesc luate în cazul unor tăieturi sau arănilor de pe piele

– unghii, bijuterii şi lucruri personale

– păr şi barbă.

Cerinţele trebuie să fie bazate pe analiza pericolelor şi evalu-area riscurilor asociate cu produsul şi procesul.

3.2.1.2 KO nr. 3: Cerinţele pentru igiena personalului trebuie săexiste şi să fie aplicate de către toţi angajaţii relevanţi, parte-nerii contractuali şi vizitatori.

3.2.1.3 Conformitatea cu cerinţele privind igiena personalului tre-buie să fie verificată periodic.



3.2.1.4 Nu este permisă purtarea bijuteriilor vizibile (inclusiv pier-cing) şi nici a ceasurilor. Orice excepţie trebuie să fie evalu-ată în detaliu, prin analiza pericolelor şi evaluarea riscurilorasociate cu produsul şi procesul. Acest lucru trebuie să fiegestionat în mod eficient.

3.2.1.5 Tăieturile şi rănile de pe piele trebuie să fie acoperite deun plasture/bandaj colorat (diferit de culoarea produsului)– conţinând o bandămetalică, dacă este necesar – iar în cazulrănilor la mână, în plus faţă de plasture/bandaj, trebuie să sepoarte o mănuşă de unică folosinţă.

3.2.2 Echipament de protecţie pentru angajaţi, partenericontractuali şi vizitatori

3.2.2.1 Trebuie să existe proceduri în companie, care să asigure cătoţi angajaţii, partenerii contractuali şi vizitatorii au luat lacunoştinţă regulile privind purtarea şi schimbarea echipa-mentului de protecţie în diferitele zone de lucru, în conformi-tate cu cerinţele pentru produs.

3.2.2.2 În zonele de lucru, unde este necesară purtarea capelinelorşi/sau a protecţiilor pentru barbă, părul trebuie să fie acope-rit în totalitate, aşa încât să se prevină contaminarea produ-sului.

3.2.2.3 Trebuie să existe reguli de folosire clar definite pentru zonelede lucru unde este necesară purtarea mănuşilor (coloratediferit de culoarea produsului). Conformitatea cu cerinţeletrebuie să fie verificată periodic.

3.2.2.4 Echipamentul de protecţie corespunzător trebuie fie disponi-bil, într-un număr suficient, pentru fiecare angajat.

3.2.2.5 Echipamentele de protecţie trebuie să fie bine spălate, înmod regulat. În conformitate cu analiza pericolelor şi evalua-rea riscurilor asociate si luând în considerare procesele şiprodusele, compania trebuie să determine dacă echipamen-tele trebuie să fie spălate la o spălătorie externă, la spălătorialocală sau de către angajaţi.

3.2.2.6 Trebuie să existe instrucţiuni pentru spălarea echipamente-lor de protecţie şi trebuie să existe o procedură pentru a veri-fica dacă acestea sunt curate.

3.2.3 Proceduri aplicabile în cazul bolilor infecţioase

3.2.3.1 Trebuie să existe măsuri scrise şi comunicate personalului,partenerilor contractuali şi vizitatorilor, privind declarareaoricărei boli infecţioase care ar putea avea impact asuprasiguranţei alimentelor. În cazul declarării unei boli infecţi-oase, trebuie luate măsuri în scopul de a minimiza riscul decontaminare a produselor.



3.3 Instruire teoretică şi practică

3.3.1 Compania trebuie să implementeze programe documentatede instruire teoretică şi/sau practică, cu privire la cerinţelepentru produs şi la nevoile de instruire ale angajaţilor înfuncţie de poziţia lor şi acestea trebuie să includă:

– conţinutul instruirii

– frecvenţa instruirii

– sarcinile angajaţilor

– limba

– instructorul calificat

– metodologia de evaluare

3.3.2 Programele documentate de instruire teoretică şi/sau prac-tică, trebuie să fie aplicabile pentru tot personalul, incluzândmuncitorii sezonierii şi temporari şi angajaţii unor companiiexterne, angajaţi în zona respectivă de lucru. La angajare şiînainte de începerea lucrului, aceştia trebuie să fie instruiţi,în conformitate cu programele documentate de instruire teo-retică şi/sau practică.

3.3.3 Pentru toate instruirile teoretice/practice efectuate, trebuiesă existe înregistrări, care să menţioneze:

– lista participanţilor (incluzând semnătura acestora)

– data

– durata

– conţinutul instruirii

– numele instructorului/îndrumătorului

Trebuie să existe o procedură sau un progam care să dove-dească eficacitatea programelor de instruire teoretică şi/saupractică.

3.3.4 Conţinutul instruirilor teoretice şi/sau practice trebuie să fieanalizat şi actualizat în mod regulat şi trebuie să ia în consi-derare situaţiile specifice companiei, siguranţa alimentelor,cerinţele legale cu privire la alimente si modificările de pro-dus/proces.

3.4 Grupuri sanitare, echipamente pentru igienapersonalului şi facilităţi sociale pentru angajaţi

3.4.1 Compania trebuie să asigure facilităţi sociale pentru anga-jaţi, proporţionale ca mărime, dotate pentru numărul exis-tent de angajaţi şi proiectate şi utilizate astfel încât să mini-mizeze riscurile privind siguranta alimentelor.Aceste facilităţitrebuie să fie menţinute curate şi într-o stare bună.



3.4.2 Riscul contaminării produsului cu corpuri străine proveninddin facilităţile sociale trebuie să fie evaluat şi redus la mini-mum.Trebuie să se ia în considerare, de asemenea, şi mân-carea adusă la serviciu de angajaţi şi lucrurile personale aleacestora.

3.4.3 Trebuie să existe reguli şi facilităţi care să asigure manage-mentul corect al lucrurilor personale ale angajaţilor şi al ali-mentelor aduse la lucru de către angajaţi, al alimentelor pro-venite din sălile de masă si de la automatele de alimente.Alimentele trebuie sa fie depozitate şi/sau utilizate numai înzonele desemnate.

3.4.4 Compania trebuie să asigure angajaţilor, partenerilor con-tractuali şi vizitatorilor vestiare adecvate. Acolo unde estenecesar, hainele de exterior şi echipamentele de protecţietrebuie să fie păstrate separat.

3.4.5 Toaletele nu trebuie să aibă acces direct la o zonă unde selucrează cu produse alimentare.Toaletele trebuie să fie echi-pate cu facilităţi adecvate pentru spălarea mâinilor. Grupu-rile sanitare trebuie să aibă ventilaţie adecvată, naturală sauartificială. Trebuie să se evite curenţii de aer dinspre o zonăcontaminată către o zona curată.

3.4.6 Facilităţi adecvate pentru igiena mâinilor trebuie să fie asigu-rate la punctele de acces cât şi în zona de producţie, precumşi în facilităţile sociale ale angajaţilor. În funcţie de analizapericolelor şi evaluarea riscurilor asociate, alte zone (ex:zona de ambalare) vor fi echipate în mod similar.

3.4.7 Facilităţile pentru igiena mâinilor trebuie să asigure, minim:

– apă curenta potabilă, la o temperatură corespunzătoare

– săpun lichid

– echipament corespunzător pentru uscarea mâinilor

3.4.8 Acolo unde se lucrează cu produse alimentare foarte perisa-bile, trebuie să fie asigurate şi următoarele cerinţe adiţionalecu privire la igiena mâinilor:

– robinet fără acţionare manuală

– dezinfectant pentru mâini

– echipamente de igienă adecvate

– semnalizări care subliniază cerinţele privind igiena mâini-lor

– containere pentru deşeuri fără acţionare manuală

3.4.9 Bazat pe analiza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociate,trebuie să existe un program de control al eficienţei igieniză-rii mâinilor.



3.4.10 Vestiarele trebuie să fie amenajate astfel încât să permităaccesul direct în zonele unde se lucrează cu produsele ali-mentare. Excepţiile trebuie să fie justificate şi gestionate pebaza analizei pericolelor şi evaluării riscurilor asociate.

3.4.11 Acolo unde analiza pericolelor şi evaluarea riscurilor asoci-ate indică necesitatea, trebuie să existe şi să fie utilizate faci-lităţi pentru curăţirea cizmelor, pantofilor şi a altor echipa-mente de protecţie.

4 Procesul de Planificare şi Producţie

4.1 Înţelegerea contractuală

4.1.1 Cerinţele care sunt definite între partenerii de contract tre-buie să fie stabilite, agreate şi revizuite în ceea ce priveşteacceptabilitatea lor înainte ca un contract de furnizare să fieîncheiat. Toate clauzele legate de calitatea şi siguranţa ali-mentelor trebuie să fie bine cunoscute şi comunicate fiecăruidepartament relevant.

4.1.2 Modificările la întelegerile contractuale existente trebuie săfie documentate şi comunicate între partenerii de contract.

4.2 Specificaţii şi Formule

4.2.1 Specificaţii

4.2.1.1 Pentru toate produsele finite trebuie să existe specificaţii deprodus. Acestea trebuie să fie actualizate, lipsite de ambigu-itate şi conforme cu cerinţele legale şi ale clientului.

4.2.1.2 KO nr. 4: Specificaţii trebuie să existe şi să fie disponibilepentru toate materiile prime (materii prime/ingrediente, adi-tivi, materiale de ambalare, deşeu tehnologic reutilizabil).Specificaţiile trebuie să fie actualizate, lipsite de ambigui-tate şi conforme cu cerinţele legale şi, dacă există, cu cerin-ţele clientului.

4.2.1.3 Atunci când există o astfel de solicitare de la client, specifica-ţiile trebuie sa fie agreate în mod formal.

4.2.1.4 Specificaţiile şi/sau conţinutul acestora trebuie să fie dispo-nibile în zonele relevante şi să fie accesibile întregului perso-nal relevant.



4.2.1.5 Trebuie să existe o procedură pentru elaborarea, modifica-rea şi aprobarea specificaţiilor pentru toate părţile procesu-lui, care să includă acceptarea preliminară a clientului, dacăspecificaţiile au fost agreate cu clientul.

4.2.1.6 Procedura de control a specificaţiilor trebuie să includă actu-alizarea specificaţiei produsului finit în cazul oricărei modifi-cări a:

– materiei prime

– formulei/reţetei

– proceselor cu influenţă asupra produsului finit

– ambalajelor cu influenţă asupra produsului finit.

4.2.2 Formule/reţete

4.2.2.1 KO nr. 5: Atunci când există înţelegeri cu clientul în ceea cepriveşte formula/reţeta şi cerinţele tehnologice, acestea tre-buie să fie respectate.

4.3 Dezvoltarea de produse/Modificarea deproduse/Modificarea proceselor de producţie

4.3.1 Trebuie să existe o procedură pentru dezvoltarea de produse,care include principiile analizei de pericole, conform siste-mului HACCP.

4.3.2 Reţeta produsului, procesul de fabricaţie, parametrii proce-sului şi îndeplinirea cerinţelor produsului trebuie să fie stabi-lite şi să fi fost asigurate prin teste în fabrică şi analize deprodus.

4.3.3 Teste de valabilitate sau procese adecvate trebuie să fie rea-lizate având în vedere reţeta produsului, ambalarea, modulde fabricaţie şi condţiile declarate. Datele „A se folosi pânăla“ sau „A se consuma înainte de“ vor fi stabilite în funcţiede acestea.

4.3.4 La stabilirea şi validarea termenului de valabilitate a produ-sului (incluzând produsele cu durată de viaţă îndelungată,cum ar fi produsele etichetate cu „a se consuma, de prefe-rinţă, înainte de“), trebuie să fie luate în considerare rezulta-tele analizelor organoleptice.

4.3.5 Dezvoltarea produsului trebuie să ia în considerare rezulta-tele evaluării organoleptice.



4.3.6 Trebuie să existe un proces care să asigure că etichetareaeste conformă cu legislaţia în vigoare a ţării de destinaţie şicu cerinţele clientului.

4.3.7 Trebuie să fie elaborate recomandări pentru pregătirea şi/saufolosirea produselor alimentare. Dacă este necesar, cerinţeleclientului trebuie să fie incluse.

4.3.8 Compania trebuie să demonstreze prin studii şi/sau să efec-tueze analize relevante pentru a valida informaţiile nutriţio-nale sau alte afirmaţii menţionate pe etichetă. Acest lucru seaplică atât pentru un produs nou cât şi pe toată perioadavânzării acestuia.

4.3.9 Derularea şi rezultatul dezvoltării produsului trebuie să fieînregistrat în mod corespunzător.

4.3.10 Compania trebuie să se asigure că în cazul unor modificări înreteţa produsului, incluzând deşeurile tehnologice reutiliza-bile şi materialele de ambalare, caracteristicile procesuluisunt revizuite pentru a asigura conformitatea cu cerinţeleprodusului.

4.4 Aprovizionarea

4.4.1 Aprovizionarea generală

4.4.1.1 Compania trebuie să controleze procesele de aprovizionare,pentru a se asigura că toate materialele şi serviciile aprovizi-onate din exterior, care au un impact asupra siguranţei ali-mentelor şi calităţii, sunt conforme cu cerinţele. În cazul încare compania alege să externalizeze orice proces care poateavea un impact asupra siguranţei alimentelor şi calităţii,compania trebuie să asigure controlul asupra proceselorrespective. Controlul unor astfel de procese externalizate tre-buie sa fie identificat şi documentat în sistemul de manage-ment al siguranţei alimentelor şi calităţii.

4.4.1.2 Trebuie să existe o procedură pentru aprobarea şi monitori-zarea furnizorilor (interni şi externi), a producţiei externali-zate, total sau parţial.

4.4.1.3 Procedura de aprobare şi monitorizare trebuie să conţină cri-terii clare de evaluare cum ar fi: audituri, buletine de analiză,bonitatea furnizorului şi reclamaţii, precum şi standardelenecesare de performanţă.

4.4.1.4 Rezultatele evaluării furnizorului trebuie analizate periodic siaceastă analiză trebuie să se bazeze pe analiza pericolelor şievaluarea riscurilor asociate.Trebuie să existe înregistrări aleanalizelor şi ale acţiunilor întreprinse ca urmare a evaluării.



4.4.1.5 Produsele achiziţionate trebuie să fie verificate în conformi-tate cu specificaţiile existente. Programul acestor verificăritrebuie să ia în considerare cel puţin următoarele criterii:cerinţele produsului, situaţia furnizorului(conform evaluăriiacestuia) şi impactul produselor achiziţionate asupra produ-sului finit. Originea lor trebuie verificată în mod suplimentar,daca acest lucru este mentionat în specificaţie.

4.4.1.6 Serviciile achiziţionate trebuie să fie verificate în conformi-tate cu specificaţiile existente. Programul acestor verificăritrebuie să ia in considerare cel puţin urmatoarele criterii:cerinţele pentru serviciul respectiv, situaţia furnizorului (con-form evaluarii acestuia) şi impactul serviciului asupra produ-sului finit.

4.4.2 Comercializarea de produse gata fabricate

4.4.2.1 În cazul în care o companie comercializează produse gatafabricate, aceasta trebuie să se asigure că există şi esteimplementat un proces pentru aprobarea şi monitorizareafurnizorilor.

4.4.2.2 În cazul comercializării produselor gata fabricate, procesulpentru aprobarea şi monitorizarea furnizorilor trebuie săconţină criterii clare de evaluare cum ar fi: audituri, buletinede analiză, bonitatea furnizorului şi reclamaţii, precum şistandardele necesare de performanţă.

4.4.2.3 În cazul mărcilor proprii trebuie să existe un sistem de apro-bare a furnizorilor, în conformitate cu cerinţele clientului,pentru produsele finite sau semifabricatele aprovizionate dela alţi furnizori.

4.5 Ambalarea produsului

4.5.1 Bazat pe analiza pericolelor, evaluarea riscurilor asociate şiutilizarea intenţionată, compania trebuie să determine para-metrii cheie pentru materialul de ambalare.

4.5.2 Trebuie să existe specificaţii detaliate pentru toate materia-lele de ambalare, care să fie conforme cu legislaţia relevantaîn vigoare.

4.5.3 Pentru toate materialele de ambalare care ar putea avea vreoinfluenţă asupra produselor, trebuie să existe certificate deconformitate care să fie conforme cu cerinţele legale rele-vante în vigoare. În cazul în care nu există cerinţe legale apli-cabile, trebuie să existe dovezi care să demonstreze că mate-rialul de ambalare este potrivit pentru utilizare. Acest lucruse aplică materialelor de ambalare care ar putea avea o influ-enţă asupra materiilor prime, semifabricatelor şi produselorfinite.



4.5.4 Pe baza analizei pericolelor şi evaluării riscurilor asociate,compania trebuie să verifice dacă materialul de ambalareeste adecvat pentru fiecare produs relevant (de ex: testeorganoleptice, teste de depozitare, analize chimice, teste demigraţie).

4.5.5 Compania trebuie să se asigure că ambalajul folosit cores-punde cu produsul care este ambalat.

Utilizarea corectă a ambalajelor trebuie să fie verificată înmod regulat şi verificările să fie documentate.

4.5.6 Informaţiile de pe etichetă trebuie să fie lizibile, de neşters şisă fie conforme cu specificaţia de produs agreată de client.Acest lucru trebuie să fie verificat în mod regulat şi verifică-rile să fie documentate.

4.6 Locaţia Fabricii

4.6.1. Compania trebuie să evalueze în ce măsură factorii de mediu(ex: solul, aerul) pot avea un impact advers asupra siguranţeişi a calităţii produsului. Acolo unde se stabileşte că siguranţasau calitatea produsului ar putea fi compromise, vor fi luatemăsuri adecvate. Eficienţa măsurilor stabilite trebuie să fieanalizată periodic (exemple: mult praf în aer, mirosuri puter-nice).

4.7 Exteriorul Fabricii

4.7.1 Zona externă a fabricii trebuie menţinută curată şi îngrijită.

4.7.2 Toate zonele externe ale fabricii trebuie menţinute în condiţiibune. Dacă drenajul natural nu este adecvat, trebuie realizatun sistem adecvat de drenare.

4.7.3 Depozitarea în exterior trebuie să fie redusă la minim. Încazul în care bunurile sunt depozitate în exterior, trebuieefectuată o analiză a pericolelor şi o evaluare a riscurilor aso-ciate, pentru a se asigura că nu există nici un risc de conta-minare sau de efecte adverse asupra siguranţei sau calităţiiproduselor.

4.8 Planul fabricii şi fluxul de producţie

4.8.1 Trebuie să fie disponibile planuri clare care să descrie fluxu-rile interne de produs finit, materiale de ambalare, materiiprime, deşeuri, personal, apă, etc. Trebuie să fie disponibilăo hartă a locaţiei cuprinzând toate clădirile din locaţia respec-tivă.



4.8.2 Fluxul de producţie, de la recepţie la livrare, trebuie să fieorganizat în aşa fel încât să se evite contaminarea materiilorprime, a ambalajelor, materialelor semiprocesate şi produ-selor finite. Riscul contaminării încrucişate trebuie să fieminimizat prin măsuri eficiente.

4.8.3 În cazul în care există zone de producţie sensibile din punctde vedere microbiologic, acestea trebuie să fie utilizate şimonitorizate astfel incât să se asigure că siguranţa produsu-lui nu este compromisă.

4.8.4 Laboratoarele şi controalele efectuate în timpul proceselornu trebuie să afecteze siguranţa produsului.

4.9 Cerinţe de construcţie pentru zonele de producţieşi depozitare

4.9.1 Cerinţe de construcţie

4.9.1.1 Spaţiile în care produsele alimentare sunt preparate, tratate,procesate şi depozitate trebuie să fie proiectate şi construiteîn aşa fel încât să se asigure siguranţa alimentelor.

4.9.2 Pereţi

4.9.2.1 Pereţii trebuie să fie proiectaţi şi construiţi astfel încât să pre-vină acumularea murdăriei, să reducă condensul şi creştereamucegaiurilor şi să uşureze igienizarea.

4.9.2.2 Suprafaţa pereţilor trebuie să fie în stare bună şi trebuie săfaciliteze igienizarea; trebuie să fie impermeabilă şi rezis-tentă la uzură.

4.9.2.3 Îmbinările dintre pereţi, pardoseli şi tavane trebuie să fie rea-lizate în aşa fel încât să faciliteze igienizarea.

4.9.3 Pardoseli

4.9.3.1 Suprafaţa pardoselii trebuie să fie proiectată astfel încât săîndeplinească cerinţele de producţie şi trebuie să fie în starebună şi să faciliteze igienizarea. Suprafeţele trebuie să fieimpermeabile şi rezistente la uzură.

4.9.3.2 Trebuie asigurată evacuarea igienică a apelor uzate. Siste-mele de scurgere trebuie să fie uşor de igienizat şi proiectatepentru a reduce riscul contaminării produselor (ex: pătrun-derea dăunătorilor, etc).



4.9.3.3 Apa sau alte lichide trebuie să poată ajunge la scurgere fărădificultate, folosind mijloace adecvate. Acumularile de apătrebuie să fie evitate.

4.9.3.4 În zonele în care se manipulează alimente, utilajele şi ţevilede evacuare trebuie amplasate în aşa fel încât, acolo undeeste posibil, apa reziduală să ajungă direct la sistemul scur-gere.

4.9.4 Tavane/Plafoane

4.9.4.1 Tavanele (sau, acolo unde nu sunt tavane, interiorul acoperi-şurilor) şi dispozitivele suspendate (incluzând traseele deconducte, cablurile, lămpile) trebuie să fie construite astfelîncât să se minimizeze acumularea murdăriei şi nu trebuie săprezinte niciun risc pentru contaminare fizică şi/sau microbi-ologică.

4.9.4.2 Acolo unde se folosesc tavane false, trebuie asigurat unacces adecvat în spaţiul de deasupra pentru a uşura curăţi-rea, întreţinerea instalaţiilor şi inspecţia pentru controluldăunătorilor.

4.9.5 Ferestre şi alte deschideri

4.9.5.1 Ferestrele şi alte deschideri trebuie să fie proiectate şi con-struite astfel încât să se evite acumularea murdăriei şi tre-buie să fie menţinute în stare bună.

4.9.5.2 Acolo unde există risc de contaminare, ferestrele şi lumina-toarele din tavan vor rămâne închise şi fixate pe parcursulprocesului de fabricaţie.

4.9.5.3 Dacă ferestrele şi luminatoarele sunt proiectate pentru a sedeschide în scopul ventilaţiei, ele trebuie să fie prevăzute cuplase pentru insecte în stare bună, uşor de îndepărtat saualte mijloace prin care să se prevină orice contaminare.

4.9.5.4 În zonele unde sunt manipulate produse neambalate, feres-trele trebuie să fie protejate împotriva spargerii.

4.9.6 Uşile şi Porţile

4.9.6.1 Uşile si porţile trebuie să fie în stare bună (ex: fără crăpăturisau cu vopsea decojită, fără coroziune) şi uşor de igienizat.

4.9.6.2 Uşile şi porţile exterioare trebuie să fie proiectate astfel încâtsă prevină pătrunderea dăunătorilor; dacă este posibil, tre-buie să fie cu autoînchidere;



4.9.7 Iluminatul

4.9.7.1 Toate zonele de lucru trebuie să aibă iluminare adecvată.

4.9.7.2 Toate echipamentele de iluminat trebuie să fie protejate cucarcase contra spargerii şi instalate în aşa fel încât să mini-mizeze riscul spargerii.

4.9.8 Aer condiţionat/Ventilaţie

4.9.8.1 Ventilaţie naturală şi/sau artificială adecvate trebuie să existeîn toate zonele.

4.9.8.2 Dacă sunt instalate sisteme de ventilaţie, filtrele şi celelaltecomponente care necesită curăţire sau înlocuire trebuie săfie uşor accesibile.

4.9.8.3 Echipamentul de aer conditionat şi curenţii de aer generaţiartificial nu trebuie să prezinte vreun risc pentru calitatea şisiguranţa produsului.

4.9.8.4 Echipament de aspirare a prafului trebuie să fie instalat înzonele unde sunt generate cantităţi considerabile de praf.

4.9.9 Alimentarea cu apă

4.9.9.1 Apa care este folosită ca ingredient în procesul de producţiesau pentru curăţenie trebuie să fie apă potabilă şi să fie fur-nizată în cantităţi suficiente; acest lucru se aplică şi la aburulşi gheaţa din zona de producţie. O sursă de apă potabilă tre-buie să fie disponibilă în permanenţă.

4.9.9.2 Apa reciclată, care este folosită în procesul de producţie, nutrebuie să prezinte un risc de contaminare. Apa trebuie să fieconformă cerinţelor legislative aplicabile pentru apa pota-bilă. Înregistrări privind analizele efectuate trebuie să fie dis-ponibile.

4.9.9.3 Calitatea apei, a aburului sau a gheţii trebuie sa fie monitori-zată pe baza unui plan de prelevare a probelor.

4.9.9.4 Apa nepotabilă trebuie să fie transportată prin reţele sepa-rate de conducte, marcate adecvat. Aceste conducte nu tre-buie să fie conectate la sistemul de apă potabilă sau să per-mită posibilitatea de reflux, care să contamineze sursele deapă potabilă sau mediul fabricii.



4.9.10 Aer Comprimat

4.9.10.1 Calitatea aerului comprimat care intră în contact direct cualimentele sau materialele de ambalare primare trebuie săfie monitorizată pe baza analizei pericolelor şi evaluarii riscu-rilor asociate.

4.9.10.2 Aerul comprimat nu trebuie să reprezinte un risc de contami-nare.

4.10 Curăţenia şi dezinfecţia

4.10.1 Trebuie să existe şi să fie implementat un program de cură-ţenie şi dezinfecţie, bazat pe analiza pericolelor si evaluareariscurilor asociate. Acesta trebuie să specifice:

– obiective

– responsabilităţi

– produsele folosite şi instrucţiunile lor de folosire

– zonele care trebuie curăţate şi/sau dezinfectate

– frecvenţa de curăţenie

– cerinţe de documentaţie

– simboluri cu pericolele (dacă este necesar).

4.10.2 Programele de curăţenie şi dezinfecţie trebuie să fie imple-mentate şi documentate.

4.10.3 Doar personalului calificat îi este permisă efectuarea curăţe-niei şi dezinfecţiei. Personalul trebuie format şi reinstruitpentru a aplica programul de igienizare.

4.10.4 Eficacitatea şi siguranţa măsurilor de curăţenie şi dezinfec-ţie, bazate pe analiza pericolelor şi evaluarea riscurilor asoci-ate, trebuie să fie verificată şi înregistrată în conformitate cuun program de testare, folosindu-se proceduri adecvate.Acţiunile corective rezultate trebuie să fie documentate.

4.10.5 Programele de curăţenie şi dezinfecţie trebuie să fie revizuiteşi modificate, dacă este necesar, în cazul schimbarii produ-sului, procesului sau echipamentului de igienizare.

4.10.6 Destinaţia de utilizare pentru ustensilele pentru curăţenietrebuie să fie clar identificată. Ustensilele de curăţenie tre-buie să fie utilizate într-un mod care să evite contaminarea.



4.10.7 Fişe tehnice de securitate actualizate şi instrucţiuni de utili-zare trebuie să fie disponibile pentru substanţele chimice şisoluţiile de curăţare utilizate. Personalul responsabil cu igie-nizarea trebuie să demonstreze cunoaşterea instrucţiunilorde lucru, care trebuie să fie întotdeauna disponibile în zonade aplicare.

4.10.8 Substanţele chimice pentru curăţire trebuie să fie clar etiche-tate, utilizate şi depozitate în mod corespunzător, pentru aevita contaminarea.

4.10.9 Activităţile de curăţenie trebuie să se efectueze în perioadeleîn care nu există producţie. Dacă acest lucru nu este posibil,aceste operaţii trebuie să fie controlate, în aşa fel încât să nuafecteze produsul.

4.10.10 Atunci când o companie apeleaza la un furnizor extern deservicii pentru curăţenie şi dezinfecţie, toate cerinţele speci-ficate în secţiunea 4.10 trebuie să fie în mod clar definite încontractul respectiv.

4.11 Evacuarea deşeurilor

4.11.1 Trebuie să existe şi să fie implementată o procedură demanagement al deşeurilor pentru evitarea contaminăriiîncrucişate.

4.11.2 Toate cerinţele legale în vigoare pentru evacuarea deşeurilortrebuie să fie îndeplinite.

4.11.3 Deşeurile alimentare şi alte deşeuri trebuie să fie evacuatecât de repede posibil din zonele unde se manipulează ali-mentele. Acumularea deşeurilor trebuie să fie evitată.

4.11.4 Containerele pentru colectarea deşeurilor trebuie să fie mar-cate clar, să fie proiectate în mod adecvat, să fie în starebună, uşor de curăţat şi, când este necesar, să fie dezinfec-tate.

4.11.5 Camerele de colectare a deşeurilor şi containerele( inclusivcompactoarele) trebuie să fie proiectate pentru a putea fimenţinute curate, pentru a minimiza atragerea dăunătorilor.

4.11.6 Deşeurile trebuie să fie colectate în containere separate, înfuncţie de mijloacele de evacuare. Aceste deşeuri trebuie săfie evacuate doar de părţi terţe autorizate. Compania trebuisă menţină înregistrări privind evacuarea deşeurilor.



4.12 Riscul de corpuri străine, metal, sticlă spartă şilemn

4.12.1 KO nr. 6: Pe baza analizei pericolelor şi evaluării riscurilorasociate, trebuie să existe proceduri pentru evitarea conta-minării cu corpuri străine. Produsele contaminate trebuie săfie tratate ca produse neconforme.

4.12.2 În toate zonele, de ex. manipularea materiilor prime, proce-sarea, ambalarea şi depozitarea, unde analiza pericolelor şievaluarea riscurilor asociate a identificat potenţialul de con-taminare a produsului, folosirea lemnului trebuie să fieexclusă. Când folosirea lemnului nu poate fi evitată, riscultrebuie să fie ţinut sub control şi lemnul trebuie să fie în bunăstare şi curat.

4.12.3 Dacă este necesară folosirea detectoarelor de metal şi/sau acorpurilor străine, acestea trebuie să fie instalate astfel încâtsă asigure eficienţa maximă de detecţie, pentru a evita ocontaminare ulterioară. Detectoarele trebuie să fie întreţi-nute periodic, pentru a evita funcţionarea defectuoasă.

4.12.4 Produsele potenţial contaminate trebuie să fie izolate. Acce-sul la aceste produse şi alte activităţi ulterioare de manipu-lare sau verificare a acestora trebuie să fie efectuate doar depersonal autorizat, conform unor proceduri prestabilite.După această verificare, produsele contaminate trebuie săfie tratate ca produse neconforme.

4.12.5 Precizia de măsurare a detectorului trebuie să fie specificată.Verificarea funcţionării corespunzătoare a detectoarelor tre-buie să fie efectuată în mod regulat. În cazul funcţionăriidefectuoase sau defectării unui detector de metal şi/sau decorpuri străine, acţiuni corective trebuie să fie definite, imple-mentate şi documentate.

4.12.6 În cazul în care sunt folosite echipamente speciale saumetode pentru detectarea corpurilor străine, aceastea tre-buie să fie validate şi menţinute în mod corespunzător.

4.12.7 În toate zonele, de ex. manipularea materiilor prime, proce-sarea, ambalarea şi depozitarea, unde analiza pericolelor şievaluarea riscurilor asociate a identificat potenţialul de con-taminare a produsului, prezenţa sticlei sau a materialuluicasant trebuie să fie exclusă. Acolo unde prezenţa sticlei sauplasticului casant nu poate fi evitată, trebuie să existe măsuriadecvate pentru protecţia contra spargerii.

4.12.8 Toate obiectele alcătuite din sau având încorporate sticlă saumaterial casant, prezente în zonele de manipulare a materii-lor prime, procesare, ambalare şi depozitare trebuie să fielistate într-un registru specific. Periodic trebuie verificată şiînregistrată starea obiectelor menţionate în registru. Frec-venţa acestor verificari trebuie să fie justificată de docu-mente.



4.12.9 Spargerile de sticlă sau material casant trebuie să fie înregis-trate. Excepţiile trebuie să fie justificate şi documentate.

4.12.10 Trebuie să existe în vigoare proceduri, care să descrie măsu-rile care trebuie să fie luate în cazul spargerii unor obiectedin sticlă şi/sau material casant. Astfel de măsuri trebuie săincludă identificarea gamei de produse care trebuie izolate,menţionarea personalul autorizat, curăţirea spaţiului de pro-ducţie şi repunerea în funcţiune a liniei de producţie, pentrucontinuarea producţiei.

4.12.11 Pe baza analizei pericolelor şi evaluării riscurilor asociate,trebuie să se ia măsuri preventive pentrumanipularea amba-lajelor de sticlă, a recipientelor de sticlă şi a altor tipuri derecipiente în procesul de producţie (întoarcere, uscare, clă-tire etc.). După această etapă a procesului, nu trebuie să maifie nici un risc de contaminare.

4.12.12 Acolo unde inspecţia vizuală este folosită pentru detectareacorpurilor străine, angajaţii trebuie să fie instruiţi şi rotiţioperaţional cu o frecvenţă corespunzătoare, care să maximi-zeze eficienţa procesului.

4.13 Monitorizarea dăunătorilor/Controlul dăunătorilor

4.13.1 Compania trebuie să aibă un sistem de control al dăunători-lor în conformitate cu cerinţele legale locale, având în vedereminimum:

– mediul înconjurător al fabricii (dăunători potenţiali)

– planul de situaţie cu zonele de amplasare a staţiilor deintoxicare

– identificarea staţiilor de intoxicare la faţa locului

– responsabilităţi, interne/externe

– produsele utilizate şi instrucţiunile de utilizare şi siguranţă

– frecvenţa inspecţiilor.

Sistemul de control al dăunătorilor trebuie să fie bazat peanaliza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociate.

4.13.2 Compania trebuie să aibă personal intern calificat şi instruitşi/sau să apeleze la serviciile unui furnizor extern calificat. Încazul în care se foloseşte un furnizor extern, activităţile nece-sare la faţa locului trebuie să fie specificate într-un contractscris.



4.13.3 Inspecţiile de control al dăunătorilor şi acţiunile rezultate tre-buie să fie documentate. Implementarea acţiunilor trebuie săfie monitorizată şi înregistrată.

4.13.4 Staţiile de intoxicare, capcanele şi dispozitivele de extermi-nare a insectelor trebuie să fie funcţionale, în număr sufici-ent şi corect poziţionate. Ele trebuie să fie construite şi pozi-tionate în aşa fel încat să nu prezinte risc de contaminare.

4.13.5 Mărfurile primite trebuie să fie verificate la sosire, pentru anu conţine dăunători. Orice infestare trebuie să fie înregis-trată şi trebuie să fie luate măsuri de control.

4.13.6 Eficienţa controlului dăunatorilor trebuie să fie monitorizatăcu ajutorul unor analize periodice a tendinţelor.

4.14 Recepţia şi depozitarea

4.14.1 Toate bunurile recepţionate, inclusiv ambalajele şi etiche-tele, trebuie să fie verificate în conformitate cu specificaţiileşi cu planul de inspecţie stabilit. Planul de inspecţie trebuiesă fie bazat pe risc. Rezultatele inspecţiilor trebuie să fie înre-gistrate.

4.14.2 Condiţiile de depozitare a materiilor prime, semifabricatelorşi a produselor finite, precum şi a ambalajelor, trebuie să fieîn toate privinţele corespunzătoare cerinţelor de produs (ex:refrigerare, straturi de protecţie) şi trebuie să nu dăunezealtor produse.

4.14.3 Materiile prime, ambalajele, semifabricatele şi produselefinite trebuie sa fie depozitate în aşa fel încât să se minimi-zeze riscul de contaminare încrucişată.

4.14.4 Trebuie să fie disponibile facilităţi adecvate de depozitarepentru gestionarea şi depozitarea materialelor de lucru, aadjuvanţilor de proces şi a aditivilor. Personalul responsabilpentru gestionarea facilităţilor de depozitare trebuie să fieinstruit.

4.14.5 Fiecare articol din depozit trebuie să fie clar identificat. Ges-tionarea produselor trebuie să fie facută în concordanţă cuprincipiile Primul intrat/Primul ieşit şi/sau Primul expirat/Pri-mul ieşit.

4.14.6 Atunci când o companie apelează la un furnizor extern deservicii pentru depozitare, prestatorul de servicii trebuie sărespecte cerinţele IFS Logistică. Dacă prestatorul extern deservicii nu este certificat conform IFS Logistică, toate cerin-ţele relevante aplicabile unei companii cu activităţi proprii dedepozitare trebuie să fie îndeplinite şi să fie în mod clar defi-nite în contractul respectiv.



4.15 Transportul

4.15.1 Înainte de încărcarea mijloacelor de transport, starea aces-tora (ex: mirosuri străine, praf excesiv, umiditate ridicată,dăunători, mucegai) trebuie să fie verificată iar în cazul încare este necesar, trebuie să fie luate măsuri.

4.15.2 Trebuie să fie implementate proceduri pentru prevenireacontaminării în timpul transportului (produse alimen-tare/nealimentare/diferite categorii de produse).

4.15.3 În cazul în care bunurile trebuie transportate la anumite tem-peraturi, înainte de încărcare, temperatura interioară a vehi-colului trebuie să fie verificată şi înregistrată.

4.15.4 În cazul în care bunurile trebuie să fie transportate la anu-mite temperaturi, menţinerea unui interval de temperaturaadecvat în timpul transportului trebuie să fie asigurată şiînregistrată.

4.15.5 Trebuie să existe cerinţe de igienă adecvate pentru toate mij-loacele de transport şi pentru echipamentul folosit pentruîncărcare/descărcare (ex: furtunurile instalaţiilor de însilo-zare).Trebuie să existe înregistrări ale măsurilor luate.

4.15.6 Rampele de încărcare şi descărcare trebuie să dispună deechimpamente pentru a proteja produsele transportate deinfluenţele externe.

4.15.7 Atunci când o companie apelează la un furnizor extern deservicii pentru transport, toate cerinţele specificate în secţiu-nea 4.15 trebuie să fie în mod clar definite în contractulrespectiv sau furnizorul respectiv trebuie sa respecte cerin-ţele IFS Logistică.

4.15.8 Securitatea vehiculelor de transport trebuie să fie asiguratăîn mod corespunzător.

4.16 Întreţinere/Mentenanţă

4.16.1 Trebuie să existe un sistem adecvat de mentenanţă, menţi-nut şi documentat, ce acoperă toate echipamentele critice(incluzând transportul) pentru conformitatea cu cerinţelepentru produs. Aceasta este valabil atât pentru activitateainternă cât şi pentru cea externă de întreţinere.

4.16.2 Cerinţele produsului şi prevenirea contaminării trebuie să fieasigurate pe durata şi după efectuarea mentenanţei şi alucrărilor de reparaţii.Trebuie să fie ţinute înregistrări referi-toare la activităţile de întreţinere şi reparaţii şi la acţiunilecorective luate.



4.16.3 Toate materialele folosite pentru mentenanţă trebuie să fieconforme destinaţiei de utilizare.

4.16.4 Defecţiunile unei linii de producţie sau a unui echipament(inclusiv transportul) acoperite de sistemul de mentenanţătrebuie să fie înregistrate şi revizuite, cu perspectiva de aadapta sistemul de mentenanţă.

4.16.5 Reparaţiile temporare trebuie să fie efectuate astfel încâtcerinţele pentru produs să nu fie afectate. Aceste activităţitrebuie să fie înregistrate şi trebuie să se stabilească un ter-men limită scurt pentru a elimina defecţiunea.

4.16.6 Atunci când o companie apelează la un furnizor extern deservicii pentru mentenanţă şi reparaţii, toate cerinţele speci-fice ale companiei referitoare la materiale şi echipamentetrebuie să fie clar definite, documentate şi menţinute.

4.17 Echipamente

4.17.1 Echipamentele trebuie să fie proiectate adecvat şi utilizate înscopul pentru care au fost destinate. Înainte de punerea înfuncţiune, trebuie verificat dacă cerinţele aferente produsu-lui sunt îndeplinite.

4.17.2 Pentru toate echipamentele şi ustensilele care intră în con-tact direct cu alimentele, trebuie să existe certificate de con-formitate care să confirme respectarea cerinţelor legale învigoare. În cazul în care nu există cerinţe legale specificeaplicabile, trebuie să existe dovezi care să demonstreze căechipamentele şi ustensilele sunt potrivite pentru utilizare.Acest lucru se aplică pentru toate echipamentele şi ustensi-lele care intră în contact direct cu materiile prime, semifabri-catele şi produsele finite.

4.17.3 Echipamentele trebuie să fie proiectate şi aranjate în aşa felîncât activităţile de curăţenie şi mentenanţă să poată fi reali-zate cu eficienţă.

4.17.4 Compania trebuie să asigure că toate echipamentele de pro-ducţie sunt în stare bună, fără nicio influenţă negativă asu-pra siguranţei alimentelor.

4.17.5 Compania trebuie să asigure că în cazul schimbărilor înmetodele de producţie sau echipamente, caracteristicle pro-ceselor sunt revizuite, pentru a asigura că cerinţele pentruprodus sunt îndeplinite.



4.18 Trasabilitatea (inclusiv OMG-urile şi alergenii)

4.18.1 KO nr.7: Trebuie să existe un sistem de trasabilitate, care săpermită identificarea loturilor de produse şi relaţia acestoracu loturile de materii prime, de ambalaje ce intră în contactdirect cu alimentul şi ambalajele care ar putea intra în con-tact direct cu alimentul. Sistemul de trasabilitate trebuie săincludă toate înregistrările relevante din procesare şi distri-buţie. Trasabilitatea trebuie să fie asigurată şi documentatăpână la livrarea către client.

4.18.2 Trebuie să existe înregistrări de trasabilitate în aval (de lalocaţia de producţie către client). Timpul de prezentare aacestor înregistrări pentru verificare trebuie sa fie conformcu cerinţele clientului.

4.18.3 Trasabilitatea trebuie să existe pentru a identifica relaţia din-tre loturile de produse finite şi etichetele lor.

4.18.4 Sistemul de trasabilitate trebuie să fie testat periodic –minimo dată pe an şi de fiecare dată când apar schimbări în siste-mul de trasabilitate. Testul trebuie să verifice trasabilitateaatât în amonte cât şi în aval (de la produsele livrate la mate-ria primă şi vice-versa), inclusiv verificarea cantitativă. Rezul-tatele testelor trebuie să fie înregistrate.

4.18.5 Trasabilitatea trebuie să fie asigurată în toate stadiile, inclu-zând producţia în curs, tratamente ulterioare şi reprelucrare.

4.18.6 Etichetarea lotului de produs semifabricat sau finit trebuie săfie efectuată în momentul în care bunurile sunt ambalatedirect, pentru a se asigura o trasabilitate clară . Atunci cândbunurile sunt etichetate într-un moment ulterior, bunurilordepozitate temporar trebuie să li se fi aplicat o etichetarespecifică a lotului.Termenul de valabilitate (ex: a se consuma,înainte de data de) al bunurilor etichetate trebuie să fie calcu-lat de la data iniţială de producţie.

4.18.7 Dacă este solicitat de către client, mostre reprezentative pen-tru lotul fabricat trebuie să fie depozitate corespunzator şipăstrate până la data limita de consum sau data de expirareşi dacă este necesar, pentru o perioada determinată de timpdupă această perioadă.

4.19 Organisme modificate genetic (OMG)

4.19.1 Pentru produsele livrate către clienţi şi/sau ţări care aucerinţe referitoare la OMG, compania trebuie să aibă sistemeşi proceduri care să permită identificarea produselor caresunt formate din OMG, care conţin OMG sau provin dinOMG, incluzând ingredientele alimentare, aditivii şi aromele.



4.19.2 Trebuie să fie disponibile specificaţii ale materiilor prime şidocumente de livrare, care identifică produsele care sunt,provin sau conţin OMG. Garanţiile, privitoare la statusulmateriilor prime referitor la OMG, trebuie să fie stabilite princontractul cu furnizorul sau documentele tehnice relevantevor specifica statusul GMO. Compania trebuie să deţină olistă actualizată a materiilor prime OMG folosite în cadrulacesteia, care de asemenea identifică toate amestecurile şireţetele în care se adaugă aceste materii prime OMG.

4.19.3 Trebuie să existe proceduri adecvate pentru a se asigura căprodusele OMG sau care conţin OMG sunt procesate în aşafel încât să fie prevenită contaminarea produselor fără OMG.Trebuie să existe măsuri de control adecvate pentru a pre-veni contaminarea încrucişată cu OMG. Eficacitatea acestorproceduri trebuie să fie monitorizată prin testare.

4.19.4 Produsele finite ce conţin OMG sau etichetate că nu conţinOMG trebuie să fie declarate în conformitate cu cerinţelelegislaţiei în vigoare. Documentele de livrare trebuie săincludă referinţele specifice OMG.

4.19.5 Cerinţele clientului referitoare la statusul OMG al produselortrebuie să fie în mod clar implementate de către companie.

4.20 Alergeni şi condiţii de producţie specifice

4.20.1 Trebuie să existe specificaţii ale materiilor prime, care indicăalergenii ce necesită a fi declaraţi relevanţi pentru ţara încare se vor comercializa produsele finite. Compania trebuiesă deţină o listă actualizată a materiilor prime ce conţin aler-geni şi care sunt folosite în cadrul acesteia, care de aseme-nea identifică toate amestecurile şi reţetele în care se adaugăaceste materii prime continând alergeni.

4.20.2 Fabricarea produselor care conţin alergeni ce necesită a fideclaraţi trebuie să fie realizată în aşa fel încât contaminareaîncrucişată să fie minimizată, pe cât posibil.

4.20.3 Produsele finite ce conţin alergeni trebuie să fie declarate înconformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Pentru pre-zenţa accidentală sau neintenţionată, indicarea pe etichetă aalergenilor şi a urmelor acestora trebuie să se bazeze pe oanaliză a pericolelor şi evaluarea riscurilor asociate.

4.20.4 Atunci când clienţii cer în mod special ca produsele să nuconţină anumite substanţe sau ingrediente (ex: gluten, carnede porc, etc) sau ca anumite metode de tratare sau de pro-ducţie să fie excluse, trebuie să existe proceduri verificabile.



5 Măsurători, Analize, Îmbunătăţiri

5.1 Audituri interne

5.1.1 KO nr. 8: Audituri interne eficiente trebuie să fie efectuate înconformitate cu un program aprobat de audit şi vor trebui săacopere cel puţin toate cerinţele din Standardul IFS. Dome-niul şi frecvenţa auditurilor interne trebuie să fie determinatepe baza analizei pericolelor şi evaluarii riscurilor asociate.Acest lucru este aplicabil şi pentru facilităţile de depozitarecare nu sunt la locaţia de producţie, deţinute sau închiriatede către companie.

5.1.2 Auditul intern pentru activităţile care sunt critice pentru sigu-ranţa alimentelor trebuie să fie efectuat cel puţin o dată pe an.

5.1.3 Auditorii trebuie să fie competenţi şi independenţi faţă dedepartamentul auditat.

5.1.4 Rezultatele auditului trebuie să fie comunicate managemen-tului de top şi persoanelor responsabile din departamentulvizat.Acţiunile corective necesare şi programul pentru imple-mentarea acestora trebuie să fie stabilite, documentate şicomunicate fiecărei persoane relevante.

5.1.5 Trebuie să fie documentate cum şi când vor fi verificate acţi-unile corective ce au rezultat din auditurile interne.

5.2 Inspecţia locaţiei fabricii

5.2.1 Inspecţii regulate ale fabricii trebuie să fie planificate şi înde-plinite (ex: controlul produsului, al igienei, al pericolelordatorate corpurilor străine, igiena personalului şi curăţenia).Frecvenţa inspecţiilor în fiecare zonă (inclusiv zona exteri-oară) şi a fiecărei activităţi trebuie să fie bazată pe analizapericolelor şi evaluarea riscurilor asociate şi pe experinţadobândită în timp.

5.3 Validarea si controlul procesului

5.3.1 Criteriile pentru validarea şi controlul proceselor trebuie safie clar definite.

5.3.2 În cazul în care controlul procesului şi a parametrilor mediu-lui de lucru (temperatură, timp, presiune, proprietăţi chimiceetc.) sunt esenţiale pentru a se asigura cerinţele pentru pro-dus, aceşti parametri trebuie să fie monitorizaţi şi înregistraţiîn permanenţă şi/sau la intervale corespunzătoare.



5.3.3 Toate operaţiile de reprelucrare trebuie să fie validate, moni-torizate şi documentate. Aceste operaţii nu trebuie să afec-teze cerinţele produsului.

5.3.4 Trebuie să existe proceduri adecvate de notificare, înregis-trare şi monitorizare a defecţiunilor de echipamente şi a aba-terilor de proces.

5.3.5 Validarea proceselor trebuie să fie efectuată folosind datelecolectate, care sunt relevante pentru siguranţa produsului şia procesului. Daca apar modificari semnificative, trebuie săfie efectuată o revalidare.

5.4 Calibrarea, reglarea şi verificarea instrumentelorde măsură şi monitorizare

5.4.1 Compania trebuie să identifice instrumentele de măsură şimonitorizare necesare asigurării conformităţii faţă de carac-teristicile produsului. Aceste instrumente trebuie să fie înre-gistrate pe un document şi clar identificate.

5.4.2 Toate instrumentele de măsură trebuie să fie verificate,reglate şi calibrate în cadrul unui sistem de monitorizare laintervale de timp specificate şi în conformitate cu stan-darde/metode definite. Rezultatele verificărilor, reglărilor şicalibrărilor trebuie să fie înregistrate. Acolo unde este nece-sar, acţiuni corective trebuie să fie întreprinse asupra instru-mentelor şi, dacă e necesar, asupra proceselor şi produselor.

5.4.3 Toate instrumentele de măsură trebuie folosite numai în sco-pul pentru care au fost destinate.

Dacă rezultatele măsurătorilor indică o abatere, instrumentulîn cauză trebuie imediat reparat sau înlocuit.

5.4.4 Statusul calibrării instrumentelor de măsură trebuie să fieclar identificat (etichetare pe aparat sau pe o listă cu instru-mentele testate).

5.5 Verificarea cantitativă (controlulcantităţii/cantităţilor de umplutură)

5.5.1 Frecvenţa şi metodologia verificării cantitative trebuie să fiestabilite în aşa fel încât cerinţele legale si cerinţele clientului,sau dacă este cazul, instrucţiuni privind cantitatea nominalăsă fie îndeplinite.

5.5.2 Trebuie să existe o procedură care să definească criteriile deconformitate pentru verificarea cantitativă a unui lot. Aceastăprocedură trebuie, printre altele, să ia în considerare tara,densitatea sau alţi parametri critici.



5.5.3 Verificările trebuie să fie implementate şi înregistrate, pebaza unui plan de eşantionare care să asigure reprezentativi-tatea pentru lotul fabricat.

5.5.4 Rezultatele acestor verificări trebuie să fie conforme cu crite-riile definite pentru toate produsele gata de livrare.

5.5.5 Pentru produsele aprovizionate, gata preambalate, de la fur-nizori terţi, trebuie să existe o dovadă referitoare la confor-mitatea cu cerinţele legale privind cantitatea nominală.

5.5.6 Dacă este aplicabil, toate echipamentele folosite pentru veri-ficarea finală trebuie să fie aprobate legal.

5.6 Analiza produsului

5.6.1 Trebuie să existe proceduri care să asigure că toate toatecerinţele pentru produs sunt îndeplinite, inclusiv cerinţele şispecificaţiile din legislaţie. Analizele microbiologice, fizice şichimice necesare pentru acest scop trebuie să fie efectuateintern şi/sau subcontractate.

5.6.2 Analizele, care sunt relevante pentru siguranţa alimentelor,este de preferat să fie efectuate de un laborator cu pro-grame/metode acreditate (ISO 17025). Dacă analizele suntefectuate de un laborator intern al fabricii sau un laboratorcare nu are programe/metode acreditate, rezultatele trebuiesă fie verificate în mod regulat, de un laborator acreditatpentru programe/metode (ISO 17025)

5.6.3 Trebuie să existe proceduri care să asigure acurateţea rezul-tatelor analizelor interne, pe baza metodelor de analiză ofi-cial recunoscute. Aceasta trebuie să fie demonstrată printeste paralele sau alte teste de confirmare.

5.6.4 Trebuie să fie întocmit un plan de testare, pentru analizeleinterne şi externe, bazat pe analiza pericolelor si evaluareariscurilor asociate, care să acopere materiile prime, semifa-bricatele şi produsele finite, precum şi echipamentele deprocesare şi materialele de ambalare şi, în cazul în care estenecesar, teste de mediu. Rezultatele testelor trebuie să fiedocumentate.

5.6.5 Rezultatele analizelor trebuie evaluate imediat.Trebuie să fieintroduse măsuri corective adecvate, în cazul rezultatelornesatisfăcătoare. Rezultatele analizelor trebuie evaluate peri-odic pentru a identifica tendinţele.Tendinţele ce indică rezul-tate potenţial nesatisfăcătoare trebuie să fie luate în conside-rare.



5.6.6 Pentru efectuarea analizelor interne, trebuie să fie disponibilpersonal calificat şi instruit, precum şi echipamente şi facili-tăţi adecvate.

5.6.7 Pentru verificarea calităţii produsului finit trebuie efectuateperiodic analize organoleptice interne.

Aceste teste trebuie să fie în concordanţă cu specificaţiile şilegate de impactul parametrilor respectivi asupra caracteris-ticilor produsului. Rezultatele acestor teste vor fi documen-tate.

5.6.8 Pe baza oricarei informaţii interne sau externe privind risculunui produs ce poate avea un impact asupra siguranţei ali-mentelor, compania trebuie să-şi actualizeze planul de con-trol şi/sau să ia măsuri adecvate pentru a controla impactulasupra produselor finite.

5.7 Carantina produsului (blocarea/reţinerea) şieliberarea produsului

5.7.1 Trebuie să existe o procedură, bazată pe analiza pericolelorşi evaluarea riscurilor asociate, pentru carantina (bloca-rea/reţinerea) şi eliberarea materiilor prime, produselorsemiprocesate şi finite şi a materialelor de ambalare. Proce-dura trebuie să asigure că doar produsele şi materialele ceîndeplinesc cerinţele pentru produs sunt procesate şi expe-diate.

5.8 Managementul reclamaţiilor de la autorităţi şiclienţi

5.8.1 Trebuie să existe un sistem pentru managementul reclamaţi-ilor aferente produsului.

5.8.2 Toate reclamaţiile trebuie evaluate de personal competent.Acolo unde se justifică, acţiuni adecvate trebuie să fie luateimediat, dacă este necesar.

5.8.3 Reclamaţiile trebuie să fie analizate având în vedere imple-mentarea de acţiuni preventive, care să prevină reapariţianeconformităţii.

5.8.4 Rezultatele analizei reclamaţiilor trebuie să fie puse la dipozi-ţia persoanelor responsabile relevante şi TOP managemen-tului.



5.9 Managementul incidentelor, retragerea produsului,rechemarea produsului

5.9.1 Trebuie definită o procedură documentată privind manage-mentul incidentelor şi situaţiilor de criză potenţiale cu impactasupra siguranţei, legalităţii şi calităţi alimentelor. Proceduratrebuie să fie implementată şi menţinută. Aceasta include caminim, numirea şi instruirea unei echipe de criză, o listă decontacte în caz de alertă, surse de îndrumări legale (dacăeste necesar), disponibilitatea contactelor, informaţii pentruclient şi un plan de comunicare, incluzând informarea clien-ţilor.

5.9.2 KO nr. 9: Trebuie să existe o procedură eficienta de retragereşi rechemare a tuturor produselor, care să asigure că suntinformaţi toţi clienţii implicaţi, cât mai repede posibil.Această procedură trebuie să includă o definire clară a res-ponsabilităţilor.

5.9.3 Trebuie să fie disponibile detalii actualizate privind contac-tele pentru urgenţă (cum sunt numele şi numerele de telefonale furnizorilor, clienţilor şi ale autorităţilor competente). Opersoană din companie care are autoritatea de a iniţia proce-sul de managementul incidentelor trebuie să fie disponibilăîn permanenţă.

5.9.4 Fezabilitatea, eficienţa şi rapiditatea implementării procedu-rii de retragere trebuie să constituie obiectul unor testăriinterne regulate, bazate pe analiza pericolelor şi evaluareariscurilor asociate, însă efectuată cel puţin o dată pe an.Aceasta trebuie să fie efectuată într-o manieră care să asi-gure implementarea şi funcţionarea eficientă a procedurii.

5.10 Managementul neconformităţilor şi al produselorneconforme

5.10.1 Trebuie să existe o procedură pentru managementul materi-ilor prime, produselor semifabricate şi finite, echipamentelorde proces şi ambalajelor neconforme. Aceasta trebuie săincludă minim:

– izolarea/proceduri de carantină

– analiza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociate

– identificare (ex: etichetarea)

– decizia referitoare la viitoarea utilizare (ex: eliberarea,reprocesarea/tratarea ulterioară, blocarea, carantina, res-pingerea/evacuare ca deşeu).



5.10.2 Responsabilităţile pentru managementul produselor necon-forme trebuie să fie clar definite. Procedura pentru manage-mentul produselor neconforme trebuie să fie înţeleasă detoţi angajaţii relevanţi.

5.10.3 În cazul prezenţei unor neconformităţi, trebuie să se iamăsuriimediate pentru a se asigura că cerinţele produsului suntîndeplinite.

5.10.4 Produsele finite ambalate sau ambalajele, ambele de mărciproprii, care nu sunt conforme cu specificaţiile, nu trebuie săfie puse în comercializare sub acea marcă. Excepţiile vor tre-bui să fie agreate în scris cu partenerii de contract.

5.11 Acţiuni corective

5.11.1 Trebuie să existe o procedură pentru înregistrarea şi analizaneconformităţilor, care să urmărească evitarea reapariţieiacestora, prin întreprinderea de acţiuni preventive şi/sauacţiuni corective.

5.11.2 KO nr.10: Acţiunile corective trebuie să fie formulate clar,documentate şi efectuate cât mai repede posibil, pentru apreveni reapariţia neconformităţii. Responsabilitatea şi ter-menul limită pentru acţiunea corectivă trebuie să fie clardefinite. Documentaţia trebuie păstrată într-un loc sigur şitrebuie să fie uşor accesibilă.

5.11.3 Efectuarea acţiunii corective implementate trebuie docu-mentată, iar eficienţa acesteia trebuie verificată.

6 Apărarea alimentelor şi Inspecţiileexterne

6.1 Evaluarea apărării

6.1.1 Trebuie să fie definite responsabilităţi pentru apărarea ali-mentelor. Cei responsabili trebuie să fie personal cheie sausă aibă acces la echipa de top management. Trebuie să fiedemonstrată suficientă cunoaştere în acest domeniu.

6.1.2 Trebuie efectuată o analiză a pericolelor şi o evaluare a riscu-rilor asociate pentru apărarea alimentelor. Bazat pe aceastăevaluare şi pe cerinţele legale, trebuie identificate zonele cri-tice pentru securitate.



Analiza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociate pentruapărarea alimentelor trebuie efectuată anual sau la modifi-cari ce afectează integritatea alimentelor.

Un sistem de alarmă corespunzator trebuie să fie definit şieficienţa lui testată periodic.

6.1.3 Dacă legislaţia prevede înregistrarea locatiei sau inspecţii alelocaţiei, trebuie facută dovada respectării acesteia.

6.2 Securitatea locaţiei

6.2.1 Pe baza analizei pericolelor şi evaluării riscurilor asociate,zonele identificate ca şi critice pentru securitate trebuie sa fieprotejate în mod adecvat pentru a preveni accesul neautori-zat.

Punctele de acces trebuie să fie controlate.

6.2.2 Trebuie să existe proceduri care să prevină falsificarea/sabo-tajul şi/sau să permită identificarea semnelor de falsificare/sabotaj.

6.3 Securitatea personalului şi a vizitatorilor

6.3.1 Politica pentru vizitatori trebuie să conţină aspecte ale planu-lui de apărare. Personalul de livrare şi de încărcare care seafla în contact cu produsul trebuie să fie identificat şi să res-pecte regulile de acces ale companiei. Vizitatorii şi furnizoriiexterni de servicii trebuie să fie identificaţi în zonele în carese află produse şi trebuie să fie înregistraţi în momentulintrării. Ei trebuie să fie informaţi privind politica locaţiei şiaccesul lor să fie controlat în mod corespunzător.

6.3.2 Toţi angajaţii trebuie să fie instruiţi anual privind apărareaalimentelor sau atunci când apar schimbări semnificative deprogram. Instruirile trebuie documentate.

Procedurile de angajare şi de încheiere a contractelor demuncă trebuie să ia în considerare aspectele de securitate,atât cât permite legislaţia.

6.4 Inspecţii Externe

6.4.1 Trebuie să existe o procedura documentată pentru gestiona-rea inspecţiilor externe şi a vizitelor oficiale. Personal rele-vant trebuie să fie instruit pentru aplicarea procedurii.



ANEXA 1: GLOSAR/LISTA DEFINIŢII

Definiţiile care nu sunt menţionate în glosar pot fi găsite în regula-mentele şi directivele relevante. În legătură cu termenii folosiţi în acestdocument, următoarele definiţii se aplică şi trebuie să fie respectate.

Abatere Nerespectarea unei cerinţe legata de produs şi procese, dincare însă nu rezultă un impact asupra siguranţei alimente-lor legata de produse sau procese. În IFS, abaterile suntcerinţe notate cu B, C sau D şi cerinţele KO notate cu B.

Acţiune corectivă Acţiunea de a elimina cauza unei neconformităţi identifi-cate sau a unei alte situaţii nedorite.

Alergen (UE) Alimente cauzatoare de reacţii adverse, care sunt mediateprintr-un răspuns imunologic. Alergenii stabiliţi sunt:– Cereale care conţin gluten, si anume grâu, secara, orz,ovăz, grâu spelt, kamut sau hibrizi ai acestora şiproduse derivate

– Crustacee şi produse derivate– Ouă şi produse derivate– Peşte şi produse derivate– Arahide şi produse derivate– Soia şi produse derivate– Lapte şi produse derivate (inclusiv lactoza)– Fructe cu coaja lemnoasă, adică: migdale (Amygdaluscommunis L.), alune de pădure (Corylus avellana), nuci(Juglans regia), nuci caju (Anacardium occidentale),nuci Pecan (Carya illinoiesis (Wangenh.) K. Koch), nucide Brazilia (Bertholletia excelsa), fisticul (Pistacia vera),nuci de macadamia şi nuci de Queensland (Macadamiaternifolia) precum şi produse derivate

– Ţelina şi produse derivate– Lupin şi produse derivate– Moluşte şi produse derivate– Muştar şi produse derivate– Seminţe de susan şi produse derivate– Dioxidul de sulf şi sulfitii în concetraţii mai mari de10 mg/kg sau 10 mg/litru, în SO2.

Directiva 2007/68 EC din 27 Noiembrie 2007, modificândAnexa III a Directivei 2000/13/EC a Parlamentului Euro-pean şi a Consiliului cu privire la anumite ingrediente dinalimente;

Analiza pericolelor Procesul de colectare şi evaluare a informaţiei desprepericole şi condiţiile care duc la aparitia acestora, pentrua decide care sunt semnificative pentru siguranţa alimen-telor şi astfel să fie abordate în cadrul planului HACCP.

Apărarea alimentelor Apărarea Alimentelor (Food Defence) este un termengeneric folosit de Administraţia pentru Alimente şiMedicamente a Statelor Unite (FDA), Departamentul deAgricultură al Statelor Unite (USDA), Departamentul deSecuritate alŢării (DHS) etc pentru a cuprinde activităţiasociate cu protejarea resurselor naţionale de hrană deacte deliberate sau intenţionate de contaminare sausabotaj. Acest termen cuprinde alţi termeni similari (deexemplu bioterorism (BT), counter-terrorism (CT), etc.)Serviciul de Inspecţie pentru Siguranţa Alimentelor alUSDA defineşte Food Defence ca „apărarea produseloralimentare de falsificare intenţionată cu agenţi biologici,chimici, fizici sau radiologici“



Audit Procesul sistematic, independent şi documentat pentruobţinerea dovezilor de audit şi evaluarea obiectivă aacestora, pentru a determina măsura în care criteriile deaudit sunt îndeplinite.

Audit intern Procesul general de audit a tuturor activităţilor compa-niei. Executat de sau în numele companiei, pentruscopuri interne.Auditul Intern este o activitate independentă, asiguratăobiectiv şi de consultanţă, menită să aducă valoare şi săîmbunătăţească activitatea companiei. Ajută organizaţiasă îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare siste-matică şi ordonată de evaluare şi îmbunătăţire a eficaci-tăţii managementului riscului, controlului şi procesuluide conducere.

Audit de monitorizare,înainte de a aplica laexamenul IFS

Auditorul care este monitorizat trebuie să fie însoţit deun observator al organismului de certificare pe parcursulunui audit complet, pentru a-i fi evaluată competenţa.Observatorul nu va lua parte la audit (ca membru alechipei de audit).Observatorul trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe caun Instructor sau să fie un auditor IFS.Auditul de monitorizare trebuie să fie un audit desiguranţa alimentelor sub ISO/IEC Ghidul 65 (viitorulISO/IEC 17065).Pe fişa de aplicaţie a auditorului (trimisă ulterior la biroulIFS), organismul de certificare va preciza numele compa-niei, data auditului şi numele persoanei care l-a evaluatpe auditor. La cerere, organismul de certificare trebuie săfurnizeze o minută a auditului de monitorizare.

Audit de monitorizare,care trebuie să fieefectuat la fiecare 2 ani,de către auditorii IFSaprobaţi

Auditorul care este monitorizat trebuie să fie însoţit deun observator de la organismul de certificare in timpulunui audit complet IFS, pentru a-i fi evaluată competenţa.Observatorul nu va lua parte la audit (ca membru alechipei de audit).Observatorul trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe caun Instructor sau să fie un auditor IFS. Pentru observator,aprobarea pe domeniul categoriei de produs sau detehnologie relevante pentru produsele/procesereauditate nu este obligatorie.Auditul de monitorizare trebuie să fie un audit IFS Foodsau un audit IFS Cash & Carry versiunea 1 tipul 1 sau unaudit IFS Cash & Carry versiunea 2.Organismul de certificare va indica numele observatoru-lui în lista de participanţi a raportului de audit IFS şi vaputea să furnizeze, la cerere, o minută a acestui audit demonitorizare.

Calibrare Set de operaţiuni care stabilesc, în condiţii specificate,relaţia dintre valorile cantităţilor indicate de un instru-ment de măsurare sau de un sistem de măsurare, sauvalorile reprezentate de o măsurătoare de material sau aunui material de referinţă şi valorile corespunzătoarerealizate de standarde.

Cerinţa pentru produs Cerinţa pentru produs include: siguranţa, calitatea,legalitatea, procesul şi specificaţiile produsului.

Client Un client este o companie sau o persoană cărora le suntvândute produse, fie ca produse finite, fie ca părţisemiprocesate ale produsului finit.

Companie Intreaga organizaţie (în timp ce locaţia este o unitate acompaniei)



Consumator final Consumatorul ultim al unui bun alimentar, care nu vafolosi alimentele ca parte a unei operaţiuni sau activităţide comercializare a acestora.

Contaminare Introducerea sau apariţia unui contaminant în alimentesau în mediul alimentar. Contaminarea include: con-taminare fizică, chimică, biologică. Contaminarea poatede asemenea însemna contaminarea ambalajelor întreele.

Corecţie Acţiunea de a elimina o neconformitate sau abatereidentificată.

Corporaţie Companie

Dezvoltarea de produse Crearea unui produs cu caracteristici noi sau diferite,care aduce clienţilor beneficii noi sau suplimentare.Dezvoltarea de produse poate implica modificarea unuiprodus existent sau a modului de prezentare a acestuia,sau pregătirea unui produs cu totul nou, care satisfaceun client complet nou ce doreşte o nişă a pieţei. ÎnStandardul IFS, cerinţele pentru capitolul dezvoltarea deproduse se aplică chiar şi dacă există doar modificări aleproduselor, utilizare de noi materiale de ambalare saumodificare de procese de producţie.

Diagrama de flux O reprezentare sistematică a succesiunii paşilor sauoperaţiilor folosite în producţia sau fabricarea unuianumit aliment.

Evaluarea birouluicentral(de către organismelede acreditare)

Evaluarea Biroului Central al Organismului de Evaluare aConformităţii.

Evaluarea martorului(de către organismul deacreditare)

Evaluare a Organismului de Evaluare a Conformităţii,atunci când este efectuat un serviciu de evaluare aconformităţii în cadrul domeniului pentru care seobţine/se solicită acreditarea.

Evaluator O persoană din organismul de certificare desemnată săevalueze rapoartele de audit IFS înainte de a se luadecizia de certificare.Sarcinile evaluatorului sunt:– să verifice coerenţa globală a raportului de audit– să verifice dacă raportul de audit este completatcorespunzător (de exemplu, câmpurile obligatorii)

– să verifice dacă aprecierile sunt bine formulate şi dacăargumentaţia este relevantă

– să verifice dacă acţiunile corective propuse de compa-nia auditată au fost validate de către auditor (sau de unreprezentant al organismului de certificare) şi dacăsunt relevante.

Evaluarea trebuie să fie documentată.

Evaluator(pentru organismele deacreditare)

Persoană desemnată de un organism de acreditarepentru a efectua, singur sau ca parte a unei echipe deevaluare, o evaluare a unui Organism de Evaluare aConformităţii.

Fişa tehnică desecuritate

Fişa tehnică de securitate este destinată în principalpentru a fi folosită de utilizatorii profesionali şi trebuie săle permită acestora să ia măsurile necesare cu privire laprotecţia sănătăţii, a siguranţei şi a mediului la locul demuncă. Fişa tehnică de securitate poate fi furnizată pehârtie sau electronic, cu condiţia ca destinatarul să aibămijloacele necesare de recepţie.



Formulă O descriere completă a cantităţii şi calităţii materiilorprime care trebuie să fie utilizate într-un proces defabricaţie, asa cum este solicitat de specificaţia clientului.Formula poate include, de asemenea, parametri tehnolo-gici şi cunoştinţe specifice despre proces.

Foarte perisabil Produse care, din punct de vedere microbiologic, potreprezenta, după o scurtă perioadă, un pericol imediatpentru sănătatea umană

HACCP Un sistem care identifică, evaluează sau controleazăpericolele care sunt semnificative pentru siguranţaalimentelor.

Inspecţia fabricii(versus Audit intern)

Inspecţia fabricii cuprinde obiective specifice şi poate fiîndeplinită de orice persoană calificată. Aceastaînseamnă vizite regulate în orice zonă a fabricii, pentruorice scop, pentru a verifica conformitatea (igiena,controlul dăunătorilor, analiza produsului, producţia,pericolul de corpuri străine, controlul împrejurimiloretc.).

Locaţie O unitate a companiei.

Monitorizare Actul de realizare a unei secvenţe planificate de observa-ţii sau măsurători a unor parametri de control pentru aevalua dacă un PCC este sub control.Vezi şi Codex Alimentarius, Principii Generale pentruIgiena Alimentelor, Indicaţii pentru aplicarea sistemuluiHACCP, secţiunea 9

Neconformitate Neîndeplinirea unei cerinţe specifice. Neconformitateapoate fi legată de nerespectarea legislaţiei, a legii, asiguranţei alimentelor, de disfuncţionalităţi interne şisubiecte legate de client. În IFS, neconformităţile definitesunt Majore şi cele KO notate cu D.

OMG Un organism, cu excepţia fiinţelor umane, în carematerialul genetic a fost modificat prin altă metodă decâtînmulţirea naturală sau recombinarea naturală.

Pasteurizare Proces aplicat unui produs cu scopul de a minimizaposibilele pericole pentru sănătate provocate de microor-ganismele patogene asociate cu produsul (de exemplu:lapte, smântână, îngheţată, ouă, sucuri de fructe, pro-duse fermentate, supe, alte băuturi, etc), care producemodificări minime chimice, fizice şi organoleptice înprodus;

PC - Punct de control Identificat de analiza pericolelor ca fiind esenţial pentru acontrola probabilitatea introducerii sau proliferăriipericolului pentru siguranţa alimentelor în produs şi/sauîn mediu.Un PC poate fi considerat un PRP operaţional (ProgramPreliminar Operaţional), aşa cum este definit în ISO22000.

PCC – Punct Critic deControl

Un punct în care controlul poate fi aplicat şi care esteesenţial pentru prevenirea sau eliminarea unui pericolpentru siguranţa alimentelor sau pentru reducereaacestuia la un nivel acceptabil.

Pericol Un agent biologic, chimic sau fizic sau o stare a alimen-tului cu potenţialul de a cauza un efect advers asuprasănătăţii.



Procedură Modalitatea specificată de a îndeplini o activitate sau unproces. Procedurile trebuie să fie implementate, iarelaborarea procedurilor este efectuată prin documentesau descrierea procesului (ex: fluxul tehnologic).

Produs Rezultatul unui proces sau a unei activităţi care trans-formă intrările în ieşiri. Produsele includ serviciile.

Produse Sezoniere Produse care sunt procesate într-un interval specificde timp al anului, sau procesele care sunt utilizateîntr-un interval specific de timp al anului, pentru obţine-rea de produse noi/diferite de cele produse de-a lungulanului.

Program de Integritate Program implementat de IFS cu scopul de:– a monitoriza, ca şi acţiune preventivă, performanţaauditorilor şi a organismelor de certificare cât şi acompaniilor auditate

– a gestiona, ca şi acţiune corectivă, orice reclamaţieadresată către IFS

Rechemarea produsului Orice măsură care are ca scop returnarea unuiprodus periculos care a fost deja livrat sau a fost pus ladispoziţia consumatorilor de către producător saudistribuitor.

Retragerea produsului Orice măsură care are ca scop prevenirea distribuţiei,expunerii şi oferirii unui produs periculos consumatoru-lui.

Risc O funcţie a probabilităţii unui efect advers asuprasănătăţii şi a gravităţii acelui efect, asociat unui pericol înalimente.

Servicii Vezi definiţia produsului

Sistem Un set de elemente interrelaţionate sau interactive.Sistemul este un set de acţiuni planificate, structurate sisustenabile. Depinzând de complexitate, este recoman-dată documentarea. Sistemul include: documentarea,descrierea procedurii, control/monitorizare, acţiunicorective, planul locatiei.

Sterilizare Proces aplicat unui produs în ambalajul final (de ex:lapte, produse fermentate, supe, băuturi, etc) cu scopulde a produce produse sterile dpdv comercial, cu untermen de valabilitate mare, în condiţii de păstrare latemperatura ambientală. Principalul obiectiv esteinactivarea celor mai rezistenţi termic spori de patogeni,şi anume C.botulinum.

TOP Management Managementul executiv

Trasabilitatea Capacitatea de a localiza şi a urmări un aliment, un furaj,un animal producător de alimente sau o substanţădestinată sau dorită a fi încorporată într-un aliment saufuraj, prin toate stadiile de producţie, procesare şidistribuţie.

Validare Confirmarea, prin furnizarea de dovezi obiective, căcerinţele pentru utilizarea sau aplicarea specifică dorităau fost îndeplinite.

Verificare Confirmarea, prin furnizarea de dovezi obiective, căcerinţele specifice au fost îndeplinite.



ANEXA 2: CÂMPURI OBLIGATORII CARETREBUIE COMPLETATE DE C ATREAUDITOR

Următoarele cerinţe, pentru care câmpurile obligatorii trebuie să fiecompletate, trebuie să conducă la un raport de audit IFS mai semnifica-tiv şi mai descriptiv, chiar dacă auditatul îndeplineşte aproape toatecerinţele IFS. Aceste observaţii aduc valoare pentru orice utilizator alraportului de audit. Auditorului i se solicită să furnizeze, în timpul unuiaudit şi chiar în cazul unei evaluări, o explicaţie suplimentară şi/sauinformaţii adiţionale de fond pentru aceste cerinţe IFS.

Următoarele elemente trebuie neapărat menţionate:

Partea din Raportulde audit

Numărulcerinţei dinIFS v6

Observaţii obligatorii de introdus** să fie suplimentar descrise în Engleză, dacă profilul companiei este

scris într-o limbă diferită de Limba Engleză

Profilul companiei Primapagină araportuluide audit

Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Anul construcţiei fabricii– Numărul de înregistrare al companiei, dacă este disponibil(de ex, pentru EU, locaţiile de producţie pentru carne şi lactate aunumăr de înregistrare sanitar veterinară) şi numărul GS1, dacă edisponibil

– COID (codul de înregistrare IFS), pentru auditul de reînnoire– Când a fost făcută ultima investiţie în producţie sau în măsuri pentrucalitatea şi siguranţa alimentelor (modificări constructive, utilaje).A se specifica orice fel de investiţie făcută în zona de producţie

– Numele şi datele de contact (tel/fax/e-mail) pentru persoana decontact în caz de urgenţă (de ex retragere/rechemare)

– Grupele de produse şi produsele din categoria grupelor respective,fabricate de companie

– O imagine de ansamblu asupra proceselor companiei (a se descriecategoriile de tehnologii, aşa cum sunt definite de IFS),**

– Se vor specifica categoriile de produs, în cazul în care companiacomercializează produse gata fabricate,**

– Câţi angajaţi există, full-time şi part-time (angajaţi proprii, companiiexterne), lucrători în schimburi,**

– Numărul şi numele locaţiilor companiei (unde sunt situate, dacă suntcertificate IFS), nume şi tipuri de părţi din proces subcontractate,**

– Suprafaţa fabricii, în metri pătraţi,– Statusul companiei, dacă îndeplineşte cerinţele privind utilizarealogo-ului IFS, aşa cum sunt definite în protocolul de audit

– Dacă organismul de certificare a decis să micşoreze durata de audit(vezi regulile în capitolul 3.5 din protocolul de audit)

– Dacă locaţia este certificată conform altor scheme, vă rog specificaţinumele schemelor;

Structura companiei KO nr.1:1.2.4

Descrierea responsabilităţilor top managementului.

Analiza HACCP 2.2.1.1 Descrierea planului HACCP şi a diagramelor de flux disponibile.

Analiza HACCP 2.2.2.1 Descrierea echipei HACCP (a funcţiilor).

Analiza HACCP 2.2.3.7 Descriere pentru toate PCC:– procesul– pasul– PCC– limitele critice respective







Analiza HACCP KO nr. 2:2.2.3.8.1

Descrierea procedurii de monitorizare pentru fiecare PCC.Pentru că există, în acest caz, posibilitatea notării cu KO sau N/A,auditorul trebuie să explice motivul.

Specificaţii/materiiprime

KO nr. 4:4.2.1.2

Descrierea denumirilor specificaţiilor (de ex. pentru materii prime,ingrediente, aditivi, materiale de ambalare) care au fost verificate întimpul auditului IFS.

Specificaţii/produsefinite

4.2.1.3 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Ce specificaţii a verificat?– Dacă este necesar (marca proprie pentru retail), au fost specificaţiileagreate cu clientul?

Formule/reţete KO nr. 5:4.2.2.1

Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Câte cerinţe privind tehnologia şi/sau formula agreate cu parteneriide contract au fost verificate în timpul auditului IFS? Ce tipuri decerinţe au fost?

– Dacă nu există cerinţe tehnologice şi/sau de formulă agreate cupartenerii de contract, se poate nota cu N/A.

Comercializarea deproduse gata fabricate

4.4.2.1 Descrierea procesului de aprobare şi monitorizare a furnizorilor deproduse gata fabricate.

Comercializarea deproduse gatafabricate

4.4.2.2 Dacă o companie producătoare de alimente comercializează şi produsegata fabricate, următoarea descriere trebuie să apară:– Lista produselor comercializate şi descrierea criteriilor de evaluare.

Comercializarea deproduse gatafabricate

4.4.2.3 Dacă există cerinţe specifice de la client privind produse finite/semifa-bricate folosite pentru produse marcă proprie, trebuie să fie furnizată oscurtă descriere despre procesul de aprobare a cerinţelor clientului lanivelul furnizorului acestora.

Materialul deAmbalare

4.5.1 Descrierea tipurilor de materiale de ambalare folosite pentru produsulfinit.

Alimentarea cu apă 4.9.9.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Care este sursa de apă?– Cum este verificată apa de băut/apa utilizată, în special dacă verificareaeste făcută de laboratorul intern al fabricii sau de un laborator extern?

– Ce analize sunt efectuate?

Riscul de corpuristrăine

KO nr. 6:4.12.1

Descriere.Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Echipamentul pentru detectarea corpurilor străine (de ex. filtre, site,raze X, detectoare de metal),

– O scurtă descriere a metodelor folosite,– Dacă nu există echipamente pentru detectarea corpurilor străine, meto-dele preventive utilizate trebuie să fie descrise (de ex inspecţie vizuală).

Monitorizareadăunătorilor/Controluldăunătorilor

4.13.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Controlul dăunătorilor este făcut intern sau extern?– Frecvenţa şi tipul verificărilor,– În cazul identificării dăunătorilor, care au fost actiunile corective?

Trasabilitatea KO nr.7:4.18.1

Descriere:– a sistemului de trasabilitate şi a documentaţiei pentru trasabilitate dincompanie,

– a rezultatelor, în detaliu, a testelor de trasabilitate efectuate în timpulauditului şi mostrele utilizate pentru acest/aceste teste.

Testul de trasabilitate trebuie să fie întotdeauna făcut cu un produscumpărat dintr-un magazin de retail sau cel puţin ales de către auditor(de ex, în cazul în care „produsul“ nu este vândut consumatorului finalci altor clienţi, cum ar fi industria).







Trasabilitatea 4.18.4 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Câte teste de trasabilitate sunt efectuate de companie într-un an?– Când a fost ultimul test efectuat de companie?

OMG 4.19.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Dacă acea companie lucrează cu produse care sunt formate din OMG,care conţin OMG sau provin din OMG?

– În cazul utilizării adjuvanţilor de procesare, solvenţi (care nu suntconsideraţi ingrediente) derivate din OMG, chiar dacă legislaţia nusolicită ca acest lucru să apară pe eticheta produsului, auditorultrebuie să menţioneze absenţa/prezenţa lor în proces;

Alergeni 4.20.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Cum sunt gestionaţi alergenii de către companie?– Ce alergeni sunt prezenţi?

Audituri interne 5.1.2 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Ce activităţi a identificat compania ca şi critice pentru siguranţaprodusului şi pentru specificaţiile de produs?

Verificareacantitativă

5.5.1 Descrierea frecvenţei şi a metodologiei de verificare cantitativă.

Analiza produsului/Laboratorul

5.6.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Sunt analizele critice de control efectuate în laboratorul propriu alcompaniei sau într-un laborator extern?

– Ce analize sunt efectuate în laboratorul propriu?– Ce analize sunt efectuate în laboratorul extern?

Managementulreclamaţiilor

5.8.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Cât de des sunt primite reclamaţii (legate de siguranţa şi calitateaalimentelor)? Diferenţierea reclamaţiilor în funcţie de sursă:consumatori, retaileri şi autorităţi.

– Numărul de reclamaţii de la consumatori (raportate la 1 million deunităţi vândute)

– Numărul de reclamaţii de la autorităţi– Numărul de reclamaţii legate de analize neconforme pentru produse(număr de analize neconforme raportat la numărul total de analize).

Retragere/Rechemare

KO nr. 9:5.9.2

Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Câte retrageri şi câte rechemari au fost efectuate de la ultimulaudit?

– Care au fost motivele acestor retrageri şi rechemări: se va menţionacauza retragerii şi problema de siguranţă, în cazul rechemării;

Retragere/Rechemare

5.9.3 Numele şi nr de telefon/adresa de e-mail pentru persoana de contact încaz de urgenţă;

Apărareaalimentelor

6.2.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Ce zone ale companiei au fost identificate de evaluarea de risc cafiind critice pentru securitate şi au măsuri de prevenire a accesuluineautorizat?



Partea 3: Cerinţele pentru Organismelede Acreditare, Organismele deCertificare şi Auditori

Acreditarea IFS şi procesul decertificare

0 Introducere

Certificarea IFS este un plan de certificare de produs şi de proces.Toateorganismele implicate trebuie să se conformeze cu regulile internaţio-nale şi cu cerinţele specifice ale IFS descrise în acest document. Parteaa 3-a a Standardului IFS se referă în principal la organismele de acredi-tare, organismele de certificare şi auditori.

1 Cerinţele pentru Organismele deAcreditare

1.1 Cerinţe generale

Organismele de acreditare trebuie să îndeplinească cerinţele normeiISO/IEC 17011 „Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru Orga-nismele de Acreditare care acreditează organisme de evaluare a confor-mităţii“ şi trebuie să fi semnat MLA (Acordul Multilateral) pentru Certi-ficarea de Produs a EA sau IAF.

Imediat ce va intra în vigoare, organismul de acreditare va îndeplini şiCerinţele GFSI pentru aplicarea ISO/IEC 17011/2004, care este comple-mentară cu cerinţele de mai jos.

Pentru a asigura o comunicare interactivă, organismul de acreditare vanumi în organizaţia sa o persoană de contact cu IFS.

1.2 Instruirea comitetului de acreditare (sau a persoaneicompetente)

În general, tot personalul organismului de acreditare implicat în activi-tatea de acreditare IFS trebuie să aibă cunoştinţe suficiente despreschema IFS, documentele normative legate de această schemă şi indus-tria alimentară.

Deciziile referitoare la acreditare pot fi luate numai pe baza recomandă-rii unei persoane competente sau a unei comisii de acreditare. Persoana



răspunzătoare sau cel puţin un membru al comisiei de acreditare tre-buie să fi participat într-o sesiune de instruire IFS (curs de „InstruireaInstructorului“) – organizată de IFS sau trebuie să dovedească un nivelde cunoştinţe echivalent, confirmat de IFS. În cazul unei comisii, per-soana instruită furnizează celorlalţi membrii ai comisiei de acreditareinformaţiile necesare. Aceste informaţii sunt bazate pe punctele princi-pale ale cursului „Instruirea Instructorului“ cu accentul principal pe Par-tea 1 (protocolul de audit IFS ), Partea 3 (cerinţe pentru organismele deacreditare, organismele de certificare şi pentru auditori), Partea 4 (rapor-tul de audit, certificatul) şi pe procesul de aprobare a auditorului pentruIFS.

1.3 Competenţele evaluatorului din cadrul organismuluide acreditare

Evaluatorul(evaluatorii) organismului de acreditare este responsabil deurmătoarele:

– să însoţească auditorii IFS în timpul auditurilor IFS înregistrate(evaluarea martorului)

– să evalueze sediul central al organismului de certificare (evalu-area biroului central) în conformitate cu regulile ISO/IEC Ghidul65 (viitorul ISO/IEC 17065) şi cerinţele specifice IFS

În general, evaluatorul trebuie să îndeplinească cerinţele ISO/IEC Ghi-dul 65 (viitorul ISO/IEC 17065) şi IFS.

Evaluatorii martori trebuie minim să:

– fi participat la cursul IFS „Instruirea Instructorului“ sau trebuiesă dovedească un nivel de cunoştinţe echivalent, confirmat deIFS.

– fi participat la un curs de HACCP

– să aibă minim doi (2) ani de experienţă în domeniul industrieialimentare

Evaluatorii biroului central trebuie minim să:

– aibă cunoştinţe specifice despre schema IFS Food

– aibă cunoştinţe specifice despre documentele normative legatede schema IFS

1.4 Frecvenţa evaluărilor organismelor de certificare

Pentru evaluarea iniţială, trebuie să fie efectuate o evaluare a birouluicentral (cu o evaluare a cel puţin unui proces complet de certificare) şicel puţin o evaluarea a martorului.



Organismului de certificare îi sunt permise efectuarea de maxim 5 audi-turi înainte de a primi acreditarea. În acest caz, cel puţin unul dintreaceste audituri trebuie să fie evaluat de organismul de acreditare (eva-luarea martorului) şi toate auditurile (incluzând cel puţin un procescomplet de certificare) vor fi evaluate de către organismul de acreditareîn timpul evaluării biroului central.

Pentru reînnoirea evaluării, trebuie să fie efectuată o evaluare a birouluicentral (cu o evaluare a cel puţin unui proces complet de certificare) şicel puţin o evaluare a martorului.

Pe parcursul supravegherii din cadrul ciclului de acreditare trebuie săfie realizate:

– Minim o evaluare pe an a sediului central

– Minim o evaluare a martorului, odată la 2 ani

Observaţie: o flexibilitate de maxim trei (3) luni poate fi permisă pentruintervalul dintre două (2) evaluări, în funcţie de regulile organismului deacreditare.

Pe timpul evaluării biroului central, următoarele documente vor fi eşan-tionate şi verificate, ca minim:

– cel puţin 10% sau două (2) dosare de auditor IFS, oricare estemai mare;

– cel puţin două (2) dosare de locaţii sau 2% din auditurile efec-tuate, care este mai mare;

Pentru evaluări ale martorului consecutive, organismul de acreditaretrebuie, pe cât posibil, să selecteze doi auditori IFS diferiţi ai organismu-lui de certificare, cu domenii diferite.

1.5 Acreditarea unui organism de certificare activinternaţional

Evaluarea martorului trebuie să acopere activităţile tipice (inclusivactivităţile internaţionale şi locaţiile critice) ale organismului de certifi-care. Dacă organismul de acreditare subcontractează o evaluare, orga-nismul de acreditare subcontractant trebuie să fie semnatar al IAF MLApentru Certificarea de Produs. Se va aplica PoliticaTransfrontalieră IAFGD 3.

1.6 Condiţii pentru redobândirea acreditării dupăretragere sau suspendare

În cazul în care organismul de acreditare decide să retragă sau să sus-pende acreditarea, organismul de certificare trebuie oprească auditurileIFS şi emiterea de certificate IFS. Pentru a redobândi acreditarea după



retragere, se aplică aceleaşi condiţii ca pentru evaluarea iniţială. În cazulsuspendării acreditarii, IFS şi organismul de acreditare vor decide decomun acord cerinţele pentru ridicarea suspendării.

1.7 Transferul certificării

În cazul în care un organism de certificare decide să transfere activităţilede certificare unui alt organism de certificare, noul organism de certifi-care va verifica toate certificatele existente IFS, pentru a decide dacă vorfi necesare acţiuni suplimentare (de ex. retragerea certificatelor recentesau audituri IFS suplimentare de reînnoire).

2 Cerinţele pentru Organismele de certificare

Organismele de certificare, ce doresc să efectueze audituri IFS, trebuiesă respecte următoarele reguli. Procedura de aplicare pentru organis-mele de certificare este furnizată de către IFS.

2.1 Procesul de acreditare IFS conform ISO/IEC Ghidul65 (viitorul ISO/IEC 17065)

Organismul de certificare trebuie să fie acreditat pentru IFS în conformi-tate cu ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065) de către un organismde acreditare recunoscut de IAF sau EA (vezi secţiunea 1). Organismelede certificare, aflate în procesul acreditării IFS conform ISO/IEC Ghidul65 (viitorul ISO/IEC 17065), pot organiza evaluarea martorului, înainteca statusul de acreditare să fie atins. Acestea trebuie să demonstreze căaplică activ pentru acreditarea ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC17065).

Notă: În cazul retragerii sau suspendării acreditării ISO/IEC Ghidul 65(viitorul ISO/IEC 17065) pentru domeniul IFS pentru organismul de cer-tificare, întregul proces de certificare este oprit şi organismului de certi-ficare nu i se mai permite să emită certificate IFS. Mai specific, organis-mul de certificare nu mai poate emite certificate IFS începând cu dataretragerii sau suspendării, chiar şi pentru auditurile care au fost dejaefectuate, dar care sunt încă în procesul de certificare (evaluarea rapor-tului, decizia de certificare, etc).

2.2 Semnarea contractului cu deţinătorul IFS

După aplicarea pentru şi obţinerea acreditării IFS conform ISO/IEC Ghi-dul 65 (viitorul ISO/IEC 17065), pentru a putea efectua audituri IFS, orga-nismul de certificare trebuie să semneze un contract cu IFS, în care



acesta se obligă să îndeplinească cerinţele IFS. Organismul de certifi-care nu este autorizat să efectueze audituri IFS (cu excepţia primei eva-luări a martorului, în timpul procesului de acreditare) înainte să fi sem-nat acest contract.

2.3 Decizia de certificare

Decizia cu privire la certificare poate fi luată doar pe baza recomandăriiunei persoane competente sau a unei comisii de certificare. Persoanaresponsabilă pentru evaluarea rapoartelor de audit (evaluatorul) trebuiesă fie un auditor aprobat de IFS, un instructor IFS sau să îndeplineascăurmatoarele cerinţe:

– Să aibă studii universitare în domeniul produselor alimentare şidoi (2) ani de experienţă profesională în domeniul calităţii şisiguranţei alimentelor

– Să fi participat (ca auditor sau observator) la zece (10) audituricomplete (efectuate conform schemelor recunoscute GFSI saualte schme de siguranţa alimentelor) în ultimii 5 ani.

– Să fi participat la un curs de instruire privind igiena

– Sa fi participat la cursul IFS Instruirea Instructorului

– Sa fie diferit de persoana care a efectuat auditul

Evaluarea trebuie să fie documentată.

Decizia cu privire la certificare poate fi luată doar pe baza recomandăriiunei persoane competente sau a unei comisii de certificare. In plus,decizia poate fi luată doar de o persoană diferită de persoana care aefectuat auditul. Persoana competentă pentru decizia de certificare saucel puţin unul dintre membrii comisiei de certificare trebuie să fie unauditor IFS, un instructor IFS sau un evaluator IFS.

Conform ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065), decizia finală decertificare trebuie luată de organismul de certificare şi nu poate fi sub-contractată.

2.4 Responsabilităţile organismelor de certificarereferitoare la instructorii IFS şi auditorii IFS (inclusivliber profesionişti)

Organismele de certificare au următoarele responsablităţi:

– Să faciliteze evaluarea martorului (de către organismele deacreditare şi/sau Programul de Integritate)

– Să se asigure că cel puţin un membru din personalul lor este uninstructor IFS, care a luat parte la cursul IFS „Instruirea Instruc-torului“; instructorul este responsabil pentru instruirea internăa tuturor auditorilor ce intenţionează să devină auditori IFS sau



care sunt deja auditori IFS. Persoanele care intenţionează sădevină instructori IFS trebuie să îndeplinească cerinţele menţi-onate la 2.5.

Notă: pentru un organism de certificare care îsi începe activită-ţile IFS, această instruire internă poate fi organizată de IFS, lacerere.

– Să se asigure că auditorul este competent pentru domeniulauditului şi pentru efectuarea acestuia şi că este capabil săacceseze şi să aplice legislaţia şi reglementările relevante, con-form cerinţelor IFS şi a organismului de certificare; organismulde certificare trebuie să menţină aceste competenţe (suprave-gherea continuă de către organismul de certificare) şi trebuie sămonitorizeze efectuarea auditului prin observare la faţa loculuicel puţin o dată la doi 2 ani şi rezultatele monitorizării trebuie săfie documentate. Observatorul trebuie să fie un auditor aprobatIFS sau trebuie să îndeplinească aceleaşi reguli ca un instructor(vezi secţiunea 2.5)

– Să aibă înregistrări ale competenţelor auditorilor.

– Să se asigure că nici un auditor nu a acţionat împotriva reguli-lor IFS, de exemplu că nu a activat ca şi consultant şi că nu afost implicat în şi/sau din partea companiei auditate în ultimii 2ani. Aceasta implică şi faptul că, pe parcursul procesului de cer-tificare, nu sunt permise alte relaţii comerciale şi/sau personaleîntre auditat şi auditor.

– Să se asigure că nici un auditor nu va efectua mai mult de trei(3) audituri IFS consecutive la aceeaşi companie (se aplică doarpentru auditurile complete, oricare ar fi distanţa între ele; audi-turile de urmărire şi de extindere nu sunt afectate de aceastăregula).

– Să se asigure că auditorul este angajatul unui singur organismde certificare IFS pentru efectuarea auditurilor IFS, iar aceastapentru o perioadă de cel puţin 12 luni. În cazuri speciale, birou-rile IFS trebuie să fie contactate şi ar putea permite excepţii.

– Să semneze un ordin de audit pentru fiecare audit, care săincludă o declaraţie de acceptare a tuturor cerinţelor mai sus-menţionate.

– Să organizeze, o dată pe an, o sesiune de instruire de două zilepentru auditorii IFS, pentru schimb de experienţă, realiniere şiactualizare a cunoştinţelor referitoare la cerinţele legislativerelevante etc. Instructorul IFS trebuie să conducă o parte dinaceastă instruire.

– Să efectueze un audit de monitorizare a auditorului la locaţia deproducţie pe durata unui audit de siguranţa alimentelor şi/sauun audit conform acreditarii ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC17065), pentru a se asigura de competenţa auditorului (vezi glo-sar) înainte ca el/ea să fi aplicat pentru examinarea IFS. Orga-nismul de certificare trebuie să menţioneze data, numele com-paniei auditate unde a avut loc auditul de monitorizare şi



numele observatorului, în dosarul de aplicare pentru examina-rea IFS. Minuta monitorizării de la faţa locului trebuie să fiepusă la dispoziţia IFS, la cerere,în engleză, franceză sau ger-mană. Observatorul care efectuează auditul de monitorizare lalocaţia de producţie a unui auditor care aplică pentru examina-rea IFS trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe ca un instruc-tor (vezi secţiunea 2.5).

– Să includă numele observatorului în portalul de audit, atuncicând se încarcă informaţiile privind auditul, atunci când au fostprogramate audituri de monitorizare IFS la locaţia de producţie,conform capitolului 4.7 din ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC17065), la auditurile interne.

– Să cunoască în totalitate regulile de examinare, oferite de biro-urile IFS.

Organismul de certificare este responsabil pentru alegerea unui auditorcorespunzător în ceea ce priveşte domeniul, limba şi competenţa (ele)etc. pentru fiecare audit IFS.

2.5 Cerinţe specifice pentru instructorii IFS

Instructorii IFS trebuie să aibă următorul profil:

– să îndeplinească cerinţele pentru un auditor IFS, aşa cum suntdescrise în secţiunile 3.2 a), b), c) şi d)

– să aibă experienţă de audit pentru standardele GFSI sau altescheme pentru siguranţa alimentelor

– să aibă cunoştinţe de legislaţie a alimentelor,

– să fi luat parte la un curs „Instruirea Instructorului“ organizat deIFS,

– să vorbească şi să scrie fluent în limbile pe care le vor folosi peparcursul participărilor la instruiri sau efectuării instruirilor; tre-buie să informeze birourile IFS despre limbile pe care le potfolosi când predau.

Pentru a-şi menţine actualizate cunoştinţele despre IFS, fiecare instruc-tor IFS trebuie să ia parte la un seminar de două zile de instruire IFS odată la 2 ani. Aceste seminarii sunt organizate de IFS şi vor constituibaza pentru instruirile interne ale tuturor auditorilor.

2.6 Cursul „Instruirea Instructorului“

Cursul „Instruirea instructorului“ este asigurat de către IFS.

Atunci când o nouă versiune a Standardului este publicată, instructorulorganismului de certifcare trebuie să participe la noul curs „InstruireaInstructorului“ organizat de către IFS şi să desfăşoare instruirea internăa tuturor auditorilor IFS, înainte de a efectua audituri bazate pe nouaversiune.



3 Cerinţele pentru Auditorii IFS

În general, auditorii trebuie să îndeplinească cerinţele de la capitolele7.2 şi 7.3.1 din ISO 19011.

În timpul unui audit IFS, auditorii trebuie, conform bunelor practici deaudit IFS, să facă o eşantionare relevantă de produse pentru a investigaprocesele de producţie şi documentaţia companiei auditate şi de a veri-fica îndeplinirea cerinţelor IFS. În special, auditorii trebuie să efectuezeîn timpul auditului un test de trasabilitate.

IFS publică ghiduri care pot furniza informaţii suplimentare privindaspectele care trebuie verificate şi/sau solicitate companiei auditate întimpul auditului.

3.1 Cerinţe înainte de aplicarea pentru examinările IFS

Înainte de a aplica pentru examinările IFS, auditorii trebuie să fi îndepli-nit următoarele cerinţe:

– Trebuie să fi semnat un contract cu organismul de certificare(vezi cap 4.4 a ISO/IEC Ghidul 65, viitorul ISO/IEC 17065),)

– Confirmă organismului de certificare că, pentru o perioadă decel puţin 12 luni, vor efectua audituri IFS doar pentru organis-mul de certificare respectiv. Aceştia pot însă lucra pentru maimulte organisme de certificare, dar pe alte standarde. În cazurispeciale, IFS trebuie să fie contactat şi poate permite excepţii.

– Trebuie să fi participat la un curs intern IFS organizat de orga-nismul de certificare

– Trebuie să fi prezentat organismului de certificare toate infor-maţiile relevante despre competenţa lor.

– Organismul de certificare trebuie să fi urmărit şi confirmat cali-ficarea profesională şi competenţa auditorilor.

3.2 Cerinţe generale pentru auditori, atunci când aplicăpentru examinările IFS

Candidaţii care aplică pentru calificarea ca auditori IFS trebuie să înde-plinească următoarele cerinţe şi să aducă dovezi împreună cu docu-mentele aplicaţiei. Un model de CV este disponibil la IFS.

a) Educaţie în sectorul alimentar1) O diplomă universitară în domeniul alimentelor (echivalentele

diplomei de licenţă şi/sau master) şi doi (2) ani de experienţă pro-fesională în industria alimentară în strânsă legătură cu zonele deproducţie (calitate, producţie, cercetare&dezvoltare, …).

sau



2) în cazul în care candidatul a început direct ca auditor după termi-narea studiilor universitare în domeniul alimentelor, atunci candi-datul trebuie să aibă cinci (5) ani de experienţă profesională înindustria de procesare a alimentelor.

sau3) în cazul în care candidatul are o diplomă universitară dar nu în

domeniul alimentelor (echivalentele diplomei de licenţă şi/saumaster), atunci candidatul trebuie să aibă cinci (5) ani de experi-enţă profesională în industria alimentară – în strânsă legătură cuzonele de producţie (calitate, producţie, cercetare&dezvoltare, …).

sau4) Educaţie profesională în procesarea alimentelor (nivel înalt) şi

cinci (5) ani de experienţă profesională în industria alimentară – înstrânsă legătură cu zonele de producţie (calitate, producţie, cerce-tare&dezvoltare, …).

b) Experienţă generala în efectuarea de audituriUn minim de zece (10) audituri complete trebuie să fi fost efectuatede către auditor în cadrul industriei de procesare a alimentelor, peparcursul ultimilor doi ani. Auditurile trebuie să fi fost efectuate încompanii diferite.

c) Instruire privind igiena alimentelor (incluzând HAACP)Instruire calificată pe privind Principiile Generale pentru Igiena Ali-mentelor din Codex.

d) Instruire în tehnici de audit bazate pe Sistemul de Management alCalităţii sau Sistemul de Management al Siguranţei AlimentelorDurata: o săptămână/40 ore sau echivalent

e) Cunoştinţe specifice şi practice în legătură cu categoriile de produseşi de tehnologii pentru care aplică auditorii (veziAnexa 1 pentru cate-goriile de produse şi tehnologii)

Pentru categoriile de produse:Minim doi (2) ani de experienţă profesională în industria alimentară,în activităţi legate de producţia de alimente pentru fiecare categoriede produs pentru care se aplică.sauCel puţin zece (10) audituri de siguranţa alimentelor recunoscute deGFSI şi/sau audituri de secundă parte, incluzând verificări de calitateşi siguranţa alimentelor, identificate în mod clar şi confirmate deretailer sau de industrie, pe fiecare categorie.

Auditurile trebuie să fi fost efectuate în companii diferite.

Notă: aprobările pentru categoria 7 (produse combinate) şi 11 (hranapentru animale) sunt legate de alte categorii. Explicaţii suplimentaresunt furnizate în Anexa 1.

Pentru categoriile de tehnologii:Minim doi (2) ani de experienţă profesională în industria alimentară,în activităţi legate de producţia de alimente pentru fiecare categoriede tehnologie pentru care se aplică.



sauCel puţin cinci (5) audituri de siguranţa alimentelor recunoscute deGFSI şi/sau audituri de secundă parte, incluzând verificări de calitateşi siguranţa alimentelor, identificate în mod clar şi confirmate deretailer sau de industrie, pe fiecare categorie.

Auditurile trebuie să fi fost efectuate în locaţii diferite.

f) LimbaDacă un auditor intenţionează să efectueze audituri într-o limbă (saumai multe) diferită(e) de limba maternă, va trebui să aducă doveziprivind fluenţa în această limbă (aceste limbi). În acest caz, birourileIFS ar putea cere ca el/ea să participe la o examinare orală în limbarespectivă.

g) Instruire internă IFSMaterialele de instruire internă IFS trebuie să se bazeze pe materia-lele furnizate de IFS. Auditorul trebuie să fi participat la o instruireinternă (ce acoperă IFS, legislaţia din domeniul alimentelor, igienaalimentelor) realizată de un instructor IFS autorizat şi organizată decătre organismul de certificare. Durata minimă trebuie să fie de două(2) zile. Auditorul trebuie să fie competent în limba folosită pe parcur-sul instruirii (limba maternă şi/sau limbile declarate de auditor în for-mularul de aplicare pentru examinarea IFS).

Observaţie: Pentru auditorii care intenţionează să efectueze audituriconform altor Standarde IFS, a se consulta Standardul IFS respectiv,Partea 3, capitolul 1.

IFS este responsabil pentru validarea tehnică a dosarelor de aplicaţieale auditorilor, înainte ca aceştia să participe la examinările IFS. DacăCV-ul auditorului nu îndeplineşte cerinţele mai sus menţionate, IFSpoate să respingă aplicaţia de examinare a auditorului. Dacă auditorulnu aduce dovezi suficiente pentru categoria de produse şi/sau categoriade tehnologie pentru care a aplicat, IFS poate să respingă aplicaţiilepentru categoriile de produse şi/sau de tehnologie în discuţie.

Conţinutul tuturor CV-urilor trebuie să fie confirmat de o persoană dinorganismul de certificare acreditat, care îşi va scrie numele şi poziţia înpartea de jos a CV-ului.

Notă: Birourile IFS au posibilitatea să retragă aprobarea unui auditorIFS sau să nu îl/o accepte în examinare, dacă informaţia furnizată în CVeste falsă. Acest tip de încălcare va fi transmis şi Programului de Integri-tate IFS.

3.3 Procesul de examinare IFS

Auditorii care îndeplinesc cerinţele menţionate în capitolele 3.1 şi 3.2pot participa la o examinare IFS scrisă şi, dacă trec testul, la o exami-nare orală. În caz de reuşită, auditorul este autorizat în mod oficial să



efectueze audituri IFS. Auditorul este înregistrat pe portalul de audit şieste emis un certificat personal de auditor IFS. Începând cu data treceriiexaminării orale, auditorului i se permite să efectueze audituri IFS pen-tru categoria de produs sau de tehnologii pentru care a fost autorizat debirourile IFS, până la sfârşitul celui de al doilea an calendaristic. Certifi-catul de auditor IFS menţionează durata valabilităţii, numele organis-mului de certificare, limbile folosite de auditor şi categoriile de produseşi tehnologii.

Auditorul nu poate efectua audituri IFS, după ce certificatul său de audi-tor IFS a expirat. Organismul de certificare este responsabil pentru men-ţinerea aprobării auditorului IFS, astfel încât să nu existe perioade nea-coperite, pe durata aprobării auditorului.

Pe parcursul perioadei de valabilitate a certificatului IFS, auditorii tre-buie să fie instruiţi în mod continuu de către organismele de certificare– cel puţin două (2) zile pe an – privind legislaţia din domeniul alimente-lor, cerinţele Standardului, practicilor de audit, etc. Aceste instruiri tre-buie să fie documentate de către organismul de certificare.

În plus, aşa cum a fost menţionat la 2.4, fiecare auditor trebuie să fiemonitorizat printr-un audit de monitorizare la locaţia de producţie o datăla doi (2) ani. Acest audit poate fi efectuat oricând în timpul anului încare expiră certificatul de auditor.

Aprobarea auditorilor trebuie să fie re-evaluată înainte de expirarea cer-tificatului de auditor. Pentru aprobare, auditorii trebuie să fi efectuat celpuţin zece (10) audituri IFS (efectuate ca auditor şef sau co-auditor, darnu ca trainee, vezi şi cerinţele de examinare) şi trebuie să fi participat laun curs de instruire de calibrare, organizat de IFS, predat de instructoripentru calibrare aprobaţi şi cu material de instruire IFS. După trecereaexaminării iniţiale, primul curs de instruire de calibrare obligatoriu tre-buie să aibă loc înainte de sfârşitului celui de al doilea an calendaristicfaţă de data la care examinarea iniţială a fost trecută cu succes. Apoi,re-aprobarea trebuie să fie gestionata la fiecare doi(2) ani calendaristici,bazat pe aceeaşi regulă.

Exemplu:

Data examinării orale iniţiale: 25 Mai 2012

Data expirării certificatului de auditor IFS (aprobat iniţial): 31 Decem-brie 2014

Auditorul trebuie să participe la cursul de instruire de calibrare între 1Ianuarie 2014 şi 31 Decembrie 2014.

Auditorul este autorizat să efectueze audituri IFS între 25 Mai 2012 şidata cursului de instruire de calibrare (dacă este efectuat în 2014).

În 2014, dacă auditorul a efectuat 10 audituri IFS şi a participat la cursulde instruire de calibrare, de ex. pe 8 şi 9 Septembrie 2014, noua dată deexpirare a certificatului de auditor IFS este: 31 Decembrie 2016.

Dacă oricare dintre cele două reguli (un număr minim de 10 audituri IFSşi participarea la timp la un curs de instruire de calibrare) nu sunt înde-



plinite, auditorul trebuie să participe din nou la examinarea iniţială IFS(scrisă şi oral). Alte cerinţe pentru procesul de re-aprobare sunt menţio-nate în regulamentul de examinare.

Regulamentul detaliat pentru examinare şi programele internaţionalede examinări IFS sunt furnizate de IFS şi sunt disponibile online pe por-talul de audit în zona specifică care poate fi accesată de organismele decertificare.

3.4 Extinderea domeniului pentru auditorii IFS aprobaţi

Auditorii pot, pe durata valabilităţii certificatului lor de auditori IFS, să-şiextindă domeniul de produse si tehnologii.

Extinderea domeniului nu poate fi solicitată în primele 12 luni dupăaprobarea iniţială a auditorului IFS.

Pentru extinderea domeniului de produs(e), ei trebuie să furnizeze ace-leaşi dovezi ca şi pentru aprobarea iniţială, bazate pe o experienţă nouă(nouă faţă de aplicaţia iniţială). De asemenea, pot fi acceptate cel puţinzece (10) audituri IFS ca şi trainee pe categoria respectivă. Auditorultrebuie să fi participat în toate etapele de audit (auditul la locaţia de pro-ducţie, evaluarea şi procesul de decizie).

Pentru extinderea domeniului de tehnologie, ei trebuie să furnizeze ace-leaşi dovezi ca şi pentru aprobarea iniţială şi în mod suplimentar vortrebui să treacă un examen scris organizat de birourile IFS. Auditorii potefectua doar audituri IFS în conformitate cu domeniile precizate de IFS.

3.5 Echipa de audit

3.5.1 Reguli generale

În general, toţi membrii echipei de audit trebuie să fie auditori IFS apro-baţi.

În cazul auditării cu echipe, se aplică următoarele reguli:

– O echipă de audit IFS este formată din auditori IFS aprobaţi, alecăror profile (categoria de produs şi categoria de tehnologie)sunt conforme cu activităţile fabricii auditate.

– Întotdeauna trebuie să fie numit un auditor şef.

– Co-auditorul (co-auditorii) trebuie să fie întotdeauna aprobaţ(i)pentru cel puţin una dintre categoriile de produs sau de tehno-logie din domeniul de audit. Două (2) ore din durata de audit nuse împart; acest timp suplimentar va trebui să fie alocat echipei,nu unui auditor individual, pentru efectuarea de activităţicomune (exemplu: şedinţa de deschidere şi închidere, discuţiidespre concluziile auditului, etc)



– Timpul rămas poate fi împărţit atâta timp cât competenţa audi-torului pentru categoria de produs şi cea de tehnologie nu estedepăşită. Nu se permite „încrucişarea”. Acest lucru înseamnăcă, dacă auditorul şef sau co-auditorul nu au, individual, toatecategoriile de produse sau de tehnologii care sunt necesarepentru audit, ei trebuie sa efectueze împreună toate părţile deaudit legate de categorii de produse şi tehnologii.

Exemple pentru încrucişări nepermise în cazul împărţirii timpului deaudit:

– O companie produce conserve de carne care necesită categoriade produs 1 (carne) şi categoriile de tehnologie A, D, E şi F. Înacest caz nu se acceptă o echipă de audit formată dintr-un audi-tor care are categoria de produs 1(carne) şi categoria de tehno-logie C şi F (amestecare, tăiere, feliere, ambalare MAP, procesede răcire, sărare, fermentare) şi un al doilea auditor având cate-goria de produs 5 (fructe şi legume) şi diferite categorii de teh-nologii incluzând categoria A (sterilizare).

– O companie produce legume murate pasteurizate care necesităcategoria de produs 5 (fructe şi legume) şi categoriile de tehno-logii B, C, D şi F. În acest caz nu poate fi o echipă de audit for-mată dintr-un auditor care are categoria de produse 5 (fructe şilegume) şi categoria de tehnologie F (sortare) şi un al doileaauditor care are categoria de produs 2 (peşte) şi categoriile detehnologii de la B la F (tăiere, „cameră curată”, răcire, sărare,afumare, pasteurizare).

Trebuie să fie clar indicat în planul de audit ce auditor a efectuat fiecareparte a auditului.

Durata minimă de audit trebuie să fie respectată.

Auditorii care nu au categoria potrivita nu pot efectua auditul IFS şi nupot fi luaţi în considerare ca auditori relevanţi (ei pot doar să ia parte catrainee).

3.5.2 Reguli specifice pentru echipa de audit şi auditarea de 3 oriconsecutiv

Pentru echipa de audit se aplică o regulă suplimentară pentru auditurileconsecutive. În mod excepţional, (dacă organismul de certificare nu arealtă posibilitate de combinare a echipei de audit în anii 4–6, datoritălipsei de auditori aprobaţi pentru categoria de produs sau de tehnolo-gie), este posibilă următoarea secvenţă de planificare a auditorilor:

Anul 1–3: Auditor Şef A + co-auditor B

Anul 4–6: Auditor Şef B + co-auditor C

Anul 7: Auditor Şef A sau C + co-auditor A sau C



ANEXA 1: Categorii de produs şi de tehnologiipentru auditori

Categorii de produs

Cateogorii de produs IFS

1. Carne rosie şi albă, pasăre şi produse din carne

2. Peşte şi produse din peşte

3. Ouă şi produse din ouă

4. Produse lactate

5. Fructe şi legume

6. Produse din cereale, cereale, panificaţie şi patiserie industrială, produsezaharoase, snacksuri

7. Produse combinate

8. Băuturi

9. Uleiuri şi Grăsimi

10. Produse uscate, alte ingrediente şi suplimente

11. Hrană pentru animale

Pentru a obţine aprobarea pentru categoria “produse combinate”, audi-torul trebuie:

– să aibă doi (2) ani de experienţă de lucru în domeniu sau minimzece (10) audituri de siguranţa alimentelor recunoscute GFSIşi/sau audituri de secundă parte incluzând verificări de calitateşi siguranţa alimentelor, identificate în mod clar şi confirmatede retailer sau de industrie,

ŞI

– să fie aprobat pentru minim una dintre categoriile 1-4

ŞI

– suplimentar să fie aprobat pentru una dintre categoriile 1-6

Pentru a obţine aprobarea pentru categoria “hrană pentru animale”,auditorul trebuie:

– să aibă doi (2) ani de experienţă de lucru în domeniu sau cinci(5) audituri de siguranţa alimentelor recunoscute GFSI şi/sauaudituri de secundă parte incluzând verificări de calitate şi sigu-ranţa alimentelor, identificate în mod clar şi confirmate de retai-ler sau de industrie,

ŞI

– să fie aprobat pentru minim una dintre categoriile 1 sau 2

ŞI

– să fi fost instruit pe legislaţia specifică



Categorii deTehnologii

IFScateg.tehn.

IFS etapa de procesare –incluzând procesare/tratare/manipulare/depozitare

Clasificare conformTehnologieicare ia în considerare şi riscul produsului

A P1 Sterilizare (de ex. conserve) Sterilizare (în ambalajul final) cu scopul dedistrugere a agenţilor patogeniProduse sterilizate (de ex în autoclav) înambalajul final.

B P2 Pasteurizare, UHT/umplere aseptică, umplerefierbinteAlte tehnici de pasteurizare, de ex. pasteuri-zare sub presiune, cu microunde

Pasteurizare cu scopul de a reduce pericolelepentru siguranţa alimentelor (şi procesulUHT)

C P3 Iradierea alimentelor Produse procesate: Tratament efectuat cuscopul de a modifica produsul şi/sau aextinde termenul de valabilitate şi/sau areduce pericolele pentru siguranţa alimente-lor prin tehnici de conservare şi alte tehnicide procesare.Notă – excepţie: Iradierea este încadrată înaceastă categorie, deşi ea are rolul dedistrugere a microorganismelor.

P4 Conservare: Sărare, marinare, conservare cuajutorul zahărului, acifiere/murare, afumare,condiţionare etc.Fermentare, acidifiere

P5 Evaporare/deshidratare, filtrare sub vacuum,liofilizare, microfiltrare (sită cu ochiuri maimici de 10 µ)

D P6 Congelare (la minim –18°C/0°F) inclusivdepozitare.Congelare rapidă, răcire, procese de răcire şidepozitarea refrigerată corespunzătoare

Sisteme, tratamente menite să menţinăintegritatea şi/sau siguranţaTratament efectuat cu scopul de a menţinecalitatea şi/sau integritatea produselor,inclusiv tratamente pentru îndepărtareaşi/sau prevenirea contaminării ;P7 Tratamente antimicrobiene prin imersare/pul-

verizare, fumigaţie

E P8 Ambalare MAP (în atmosferă modificată),ambalare sub vacuum

Sisteme, tratamente menite să previnăcontaminarea produsuluiProcese care să prevină contaminareaprodusului, în special contaminarea microbio-logică, prin mijloace de control ridicat deigienă şi/sau infrastructură specifică în timpulmanipulării, tratamentului şi/sau procesăriişi/sau ambalare (ex ambalare în atmosferămodificată).

P9 Procese pentru prevenirea contaminăriiproduselor, în special contaminarea microbio-logică, prin control ridicat de igienă şi/sauinfrastructură specifică pe parcursul manipu-lării, tratamentului şi/sau procesări de ex.tehnologii cu camera curată, „camera albă“,camere de lucru cu temperatură controlată pemotive de siguranţa alimentelor, dezinfecţiedupă curăţare, sisteme cu presiune pozitivă aaerului (de exemplu filtrare sub 10 µ, dezin-fecţie după curăţare)

P10 Tehnici specifice de separare: de ex, osmozăinversă, utilizarea de cărbune activ;

F P11 Gătire, coacere, îmbuteliere, fierbere, fermen-tare (de ex la vin), uscare, prăjire, frigere,extrudare

Orice altă manipulare, tratament, procesarecare nu au fost listate la punctele A, B, C, D, E

P12 Acoperire, panerare, batere, tăiere, feliere,tăiere în cuburi, divizare, amestecare/blen-ding, umplere, abatorizare, sortare, manipu-lare pentru depozitare în condiţii controlate(atmosferă) cu excepţia temperaturii.

P13 Distilare, purificare, aburire, umezire, hidro-genare, măcinare;

Notă: doar categoriile de tehnologii (de la A la F) sunt utilizate pentrucompetenţa auditorului IFS. Etapele de procesare (de la P1 la P13) suntutilizate doar pentru determinarea duratei auditurilor.



Partea 4: Raportarea, ProgramulauditXpressTM şi Portalul deaudit IFS

0 Introducere

După ce a fost realizat un audit IFS, trebuie să fie completat un raport deaudit detaliat şi bine structurat. În general, limba în care este redactatraportul trebuie să fie limba maternă sau limba de lucru a companiei. Încazuri speciale, când limba maternă a lanţurilor de retail sau a cumpă-rătorilor este diferită de limba companiei, poate fi pregătită o versiuneîn Limba Engleză a raportului. (Vezi de asemenea regulile descrise înPartea 1).

Raportul de audit IFS trebuie să fie pregătit în conformitate cu următo-rul format.

1 Raportare

1.1 Privire generală asupra auditului (Anexa 1)

Prima parte a raportului de audit trebuie să conţină următoarele infor-maţii generale:

Detaliile auditului

Pagina copertă a raportului de audit trebuie să includă

– numele şi adresa organismului de certificare

– sigla organismului de certificare

– detaliile acreditării organismului de certificare

– numele companiei sau locaţiei auditate.

– data auditului

Prima pagină va oferi un sumar al celor mai importante elemente dinraportul de audit şi va include:

– numele şi adresa locaţiei auditate

– numele şi adresa companiei (dacă are un sediul central)

– EAN, UCC Global Location Number (Numărul locaţiei globale),dacă este disponibil



– COID, aşa cum este definit în portalul IFS

– data auditului

– data auditului precedent

– numele organismului de certificare şi a auditorului care a reali-zat auditul precedent

– detaliile versiunii standardului

– domeniul auditului (descrieri detaliate obligatorii ale procese-lor/produselor). Domeniul de audit va fi întotdeauna tradus şiîn Limba Engleză.

– categorii/număr de produse şi categoriile de tehnologie

– lista personalului reprezentativ prezent la audit

– numele auditorului şef

– dacă este aplicabil, numele co-auditorului

– dacă este aplicabil, numele auditorului trainee

– rezultatul auditului (în cazul unui audit de urmărire, se va speci-fica faptul că a avut loc un audit de urmărire şi că neconformi-tatea Majoră a fost remediată)

– profilul companiei: informaţii generale despre companie(numărul de angajaţi, dimensiune, structură, activităţile detali-ate ale companiei, etc) cu câmpurile obligatorii (vezi Anexa 2,Partea 2). În mod specific, activitatea detaliată a companiei(toate etapele de procesare, procesele, dacă există activităţisubcontractate, produsele comercializate, etc) trebuie să fiedescrisă pentru a identifica toate procesele şi etapele de proce-sare legate de categoriile de tehnologii. Părţi din profilul com-paniei trebuie să fie în mod suplimentar descrise în LimbaEngleză, dacă profilul este scris într-o limbă diferiă de LimbaEngleză (vezi Anexa 2, Partea 2)

– explicaţii suplimentare referitoare la notare şi frecvenţă

– sub profilul companiei: numele persoanei responsabile de eva-luarea raportului (evaluatorul)

1.2 Raportul de audit (Anexa 2)

Raportul de audit propriu-zis este structurat după cum urmează:

– rezultatul auditului, cu nivel şi procentaj

– observaţiile asupra neconformităţilor KO şi Majore (în cazulunui audit de urmărire, explicaţii suplimentare privind cerinţala care s-a remediat neconformitatea Majoră)

– tabel rezumativ general pentru toate capitolele

– un rezumat general al auditului



– un rezumat al tuturor capitolelor

– o listă a tuturor abaterilor şi neconformităţilor descoperite pen-tru fiecare capitol (de la 1 la 6)

– explicaţii suplimentare pentru anumite cerinţe IFS, chiar încazul în care sunt evaluate cu A (vezi Anexa 2 din Partea 3)

– o descriere a evaluării acţiunilor corective de la auditul prece-dent

– o listă separată (incluzând explicaţiile) a tuturor cerinţelor eva-luate cu N/A (neaplicabil)

– un raport de audit detaliat

1.3 Plan de acţiune (Anexa 3)

Organismul de certificare/auditorul descrie şi explică toate abaterile şineconformităţile descoperite (KO, Majore) din fiecare capitol în planulde acţiune, care are un format specific, prezentat în anexă.

1.4 Cerinţe minime pentru Certificatul IFS (Anexa 4)

După finalizarea cu succes a procesului IFS Food, organismul de certifi-care trebuie să emită un certificat. Pentru recunoaştere internaţională şipentru a fi inteligibile, certificatele IFS acordate de către organismul decertificare trebuie să includă ca minim, următoarele informaţii:

– numele şi adresa organismului de certificare, incluzând siglaacestuia

– sigla organismului de acreditare sau numele şi numărul deînregistrare (cerinţă menţionată în ISO/IEC Ghidul 65 G.12.7);sigla organismului de acreditare trebuie să fie folosită conformcu regulile stabilite de acesta;

– numele şi adresa companiei auditate

– codul COID, aşa cum este definit în portalul IFS

– în cazul în care compania este subsidiară, numele sediului cen-tral al companiei

– acolo unde este aplicabil, codul de ambalare şi numărul deaprobare sanitar-veterinară.

– domeniul auditului (cu descrierea obligatorie a proceselor/pro-duselor şi incluzând, de exemplu, produsele comercializate,dacă este cazul). Domeniul auditului trebuie întotdeauna să fietradus şi în Limba Engleză.

– numele şi numărul categoriei de produs(e)



– codul/numărul categoriei de tehnologie

– nivelul atins

– punctajul auditului în procente, dacă este solicitat de către cli-ent sau de către compania auditată

– data auditului (ultima zi a auditului)

– data auditului de urmărire, dacă e cazul

– ultima dată posibilă pentru auditul următor (auditul de reînno-ire )

– data de emitere a certificatului

– data de expirare a certificatului, şi anume 12 luni de la data emi-terii certificatului (data de expirare a certificatului trebuie sărămână aceeaşi în fiecare an, aşa cum este descris în protocolulde audit, Partea 1)

– locul şi data semnăturii

– numele şi semnătura persoanei responsabile pentru decizia decertificare a organismului de certificare, aşa cum este descrisăîn Partea 3 a Standardului

– sigla IFS Food

Atenţie: programul auditXpressTM include un format de certificat cuconţinutul minim necesar, însă fiecare organism de certificare acreditatIFS conform ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO 17065) poate folosi propriularanjament, cu condiţia să includă aceste cerinţe minime.

2 Programul auditXpressTM

Pentru a mări standardizarea raportării IFS, a fost dezvoltat programulauditXpressTM. Acesta oferă următoarele avantaje:

– o colectare facilă a informaţiilor din audit printr-o interfaţă uşorde utilizat

– crearea rapidă şi fără erori a rapoartelor de audit IFS

– evaluarea automată a rezultatului auditului, prin calculareadinamică a tuturor elementelor relevante

– generarea automată a unui raport standardizat de audit

– stocarea temporară a informaţiilor intermediare de audit, pen-tru o finalizare ulterioară

– exportarea simplă şi în siguranţă către portalul IFS de audit, arapoartelor de audit finalizate

– un schimb uşor a dosarelor de audit între auditori şi organis-mele de certificare competente



– lucru offline, astfel încât nu este nevoie de o conexiune perma-nentă la internet

– o opţiune de actualizare, oferind un acces permanent la celemai recente versiuni ale IFS.

3 Portalul de audit IFS şi Baza de date IFS(www.ifs-certification.com)

Fiecare audit IFS trebuie să fie încărcat pe portalul de audit IFS de cătreorganismul de certificare (încărcarea raportului, a planului de acţiune şia certificatului).

Există trei grupuri de utilizatori care au acces la baza de date IFS.

– Organismele de certificare

– Companiile certificate

– Lanţurile de retail şi alţi utilizatori

Drepturile de acces ale diferitor grupuri sunt după cum urmează:

Organismele de certificare:

– administrează companiile certificate de acestea şi încarcărapoartele de audit, planurile de acţiune şi certificatele

– pot suspenda certificate în anumite situaţii

– pot administra toate informaţiile legate de auditurile IFS prinfuncţia jurnal, dând posibilitatea lanţurilor de retail şi compani-ilor să aibă o imagine globală asupra auditurilor programate.Este obligatorie încărcarea în funcţia jurnal a portalului de audita tuturor datelor de audit, cu cel puţin două săptămâni înaintede audit.

– administrează conturile proprii

– au posibilitatea să compare două rapoarte consecutive de auditşi două planuri de acţiune, pentru pregătirea auditorilor internişi pentru calibrare

– descarcă sigla (siglele) IFS.

Companiile/furnizorii certificaţi:

– au acces la propriile informaţii de audit

– au posibilitatea de a da acces lanţurilor de retail şi altor utiliza-tori la procentajul obţinut, la raportul detaliat de audit şi la pla-nul de acţiune



– au posibilitatea de a compara două rapoarte consecutive deaudit şi planuri de acţiune, în vederea îmbunătăţirii;

– descarcă sigla (siglele) IFS

– administrează propriile organisme de certificare

– administrează accesului personalului companiei (crearea sub-conturilor) la informaţiile auditului

– caută alte companii certificate

– administrează furnizorii prin folosirea opţiunii „favorite“.

Accesul pentru sediile centrale ale companiilor certificateSe poate seta accesul „sediilor centrale“ pentru companiile certificate,permiţând sediului unei companii să administreze toate celelalte locaţiicertificate printr-un singur punct de acces.

Lanţurile de retail şi alţi utilizatori:

– caută companiile certificate

– administrează propriile companii certificate prin opţiunea„favorite“

– primesc informaţii prin e-mail în cazul în care certificatul uneicompanii favorite este suspendat.

Manualele utilizatorului pentru Portalul de audit IFS sunt disponibile înzona securizată corespunzătoare fiecărui grup de utilizatori.

Siguranţa bazei de dateSistemul de securitate folosit pentru baza de date este bazat pe sistemede securitate larg folosite şi recunoscute pe plan internaţional. Accesulpentru lanţurile de retail şi pentru companiile certificate permite vizuali-zarea informaţiilor generale despre toate companiile certificate. În cazulîn care companiile certificate nu acordă alte autorizaţii, ambele grupuride utilizatori vor putea vedea doar următoarele informaţii:

– numele şi adresa companiei

– numele şi adresa organismului de certificare

– numele auditorului(inclusiv domeniul auditorului)

– domeniul auditului

– data şi durata auditului

– nivelul obţinut la audit

– data de emitere şi valabilitatea certificatului IFS

Folosindu-şi numele de acces securizat, companiile certificate pot auto-riza ele însele accesul la următoarele informaţii:

– raportul de audit şi planul de acţiune



Lanţurile de retail şi alţi utilizatori/companiile certificate au acces auto-mat la informaţiile deblocate de compania certificată, după ce informa-ţiile au fost deblocate. Comunicarea cu lanţurile de retail şi alţi utilizatorise face printr-un proces Web securizat care garantează faptul că doarlanţurile de retail şi alţi utilizatori/companiile certificate autorizate potvedea informaţiile specifice ale companiilor certificate/furnizorilor.



ANEXA 1

Pagina copertă a raportului de audit

Sigla organismului de certificare

IFS FoodVersiunea 6

Raportul Final de Audit

Compania auditată: „Fruit andVegetables GmbH“

Data auditului: 02.07./03.07.2012

Numele şi adresa organismului de certificare

Numărul acreditării organismului de certificare


Prima pagină a raportului de audit

IFS FoodVersiunea 6, Ianuarie 2012

Date Generale Audit

Detaliile auditului

Auditor şef:

Max Mustermann

Co-auditor:

Falk Lehmann

Trainee:

Herr Example

Data/ora prezentului audit:

02.07.2012(09:00–18:00)

03.07.2012(08:30–17:30)

Data/ora auditului precedent:

06.07.2011 (09:00–18:00)07.07.2011 (08:30–12:30)

OC şi auditorul precedentului audit:

TEST GmbH/FrankTest

Numele şi adresa companiei (sau al sediului central)

Fruit andVegetables AGExamplestreet12345WitzenhausenGermany

Numele şi adresa locaţiei auditate

Fruit andVegetable GmbHMusterstraße12346 BerlinGermany

Codul EAN/Numărul UCC al poziţiei globaleCOID

Telefon:

0123456Fax:

0123456789Telefon:

0123457Fax:

0123456788

Domeniul auditului

Producerea piureului de căpşuni şi zmeură(Traducere obligatorie în Engleză a domeniului de audit)

Categoria produsului(elor): 5Categoria de tehnologie: B, D, E, F

Participanţii la audit

Nume: Poziţie: Şedinţade deschidere

Revizuireadocumentaţiei

Evaluarealocatiei(Audit):

Şedinţa deînchidere

Dl. Quality ManagerCalitate X X X X

Dl. Manager ManagerGeneral X X

Dl.Transport ManagerTransport X X X

Rezultatul final al auditului

Ca rezultat al auditului efectuat în 02.07. si 03.07.2012, „xyz“ a concluzionat căactivităţile de procesare ale Fruit and Vegetable GmbH pentru domeniul deproducţie mai sus menţionat respectă cerinţele exprimate în IFS Food, Ver-siunea 6, la Nivel de Bază, cu un punctaj de XX%.

Următorulaudit în12 luni

Profilul companiei

(Descriere obligatorie în Engleză a activităţilor detaliate ale companiei, incluzând etapele de procesare).Durata de audit, calculată cu instrumentul de calcul pentru durată:Durata de audit stabilită de organismul de certificare (dacă este diferită):Explicaţii pentru modificarea duratei de audit (dacă este cazul):

Evaluator:



Explicaţii referitoare la raportul de audit

Evaluarea cerinţelor

Rezultat Explicaţie Puncte

A Conformitate deplină 20 puncte

B (abatere) Conformitate îndeplinită în cea mai mareparte

15 puncte

Cerinţă KO notatăcu B

Conformitate îndeplinită în cea mai mareparte

15 puncte

C (abatere) Numai o mică parte a cerinţei a fostimplementată

5 puncte

D (abatere) Cerinţa nu a fost implementată –20 puncte

Majoră Atunci când există o abatere importantăîn îndeplinirea cerinţelor Standardului,care include siguranţa alimentelor şi/saucerinţele legale ale ţării de producţie şide destinaţie. Majora poate fi acordată şiatunci când neconformitatea găsităpoate conduce către un pericol seriospentru sănătate. O neconformitatemajoră poate fi acordată oricărei cerinţecare nu este definită ca cerinţă KO.

Se scade 15% dinnumărul total depuncte posibil

Cerinţă KO notatăcu D

Cerinţa KO nu a fost implementată se scade 50% dinnumărul total depuncte posibil

N/A NeaplicabilCerinţa nu este aplicabilă pentru ocompanie

Cerinţele N/A vorfi excluse dinpunctajul final



Punctajul şi acordarea certificatelor

Rezultatulauditului

Status Acţiune compa-nie

Formular deraportare

Certificat

Cel puţin1 KO notat cuD



Nu

>1 Majorăşi/sau <75%din cerinţesunt îndepli-nite



Nu

Max 1 Majorăşi ≥75% dincerinţe suntîndeplinite

Respins dacănu sunt luatemăsuriulterioare sivalidateprintr-unaudit deurmărire

Trimite planul deacţiuni în2 săptămâni dela primirearaportuluipreliminar. Auditde urmarire lamaxim 6 luni dela data auditului


Certificatpentru nivelde bază, dacăneconformi-tatea Majorăeste remedi-ată şi confir-mată deauditul deurmărire

Punctajultotal este≥75% şi<95%

Aprobat IFSFood – nivelde bază, dupăprimireaplanurilor deacţiune



Da. Certificatpentru nivelde bază,valabilitate12 luni

Punctajultotal este≥95%

Aprobat IFSFood – nivelînalt, dupăprimireaplanului deacţiune



Da. Certificatpentru nivelînalt, valabili-tate 12 luni



ANEXA 2


Raportul de audit

Rezultat:Activităţile de procesare ale companiei „Fruit andVegetable GmbH“ auîndeplinit cerinţele Standardului IFS Food, Versiunea 6.

Compania a promovat cu punctajul de XX% la :

Nivel de bază (Înalt)…%

Data auditului de reînnoire: intre XX/XX si XX/XX

Rezumat:

Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6

Responsabili-tatea Manage-mentului

Sistemul demanagemental Calităţii siSiguranţeiAlimentelor

Managemen-tul resurselor

Procesul dePlanificare şiProducţie

Măsurători,Analize,Îmbunătăţiri

Apărareaalimentelor

KO 0 0 0 0 0 0

Majors 0 0 0 0 0 0

A 0 0 0 0 0 0

B 0 0 0 0 0 0

C 0 0 0 0 0 0

D 0 0 0 0 0 0

N/A 0 0 0 0 0 0

Observaţii privitoare la Neconformităţile Majore şi KO:

Tabel rezumativ general pentru toate capitolele:

Chapter 1 Chapter 2 Chapter 3 Chapter 4 Chapter 5 Chapter 6 Total0%

20%10%

30%40%50%60%70%80%90%

100%



Rezumat general al auditului:

Descriere a evaluării acţiunilor corective de la auditul precedent:

Capitolul 1 Responsabilitatea Managementului

Sumar al tuturor abaterilor şi neconformităţilor găsite la Capitolul 1:

Nr. Referinţă Cerinţe IFS Evaluare Explicaţie

1. 1.1.1

2. 1.1.2

Raport al evaluărilor N/A


1.

Raport de audit detaliat


1.

2.



ANEXA 3

Plan de acţiune

Numele şi adresa companiei auditate

Planul de acţiuni corective trebuie să fie returnat organismului de certi-ficare înainte de: __________________________________________________

Numărulcerinţei

Cerinţa IFS Evaluare Justificare(de cătreauditor)

Acţiunecorectivă (decătrecompanie)

Responsabilitate/Data/ Statusulimplementării (decătre companie)

Aprobarede cătreauditor



ANEXA 4

CERTIFICATPrin prezenta, organismul de certificare

Numele organismului de certificare

fiind un organism de certificare acreditat conform ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul IFS 17065)pentru certificare IFS şi având semnat un acord cu deţinătorii IFS,

confirmă că activitatile de procesare ale

Numele companiei auditateAdresa

(codul de ambalare)(Numărul de aprobare veterinară)

COID(Sediul central)

Pentru domeniul de audit: (descriere detaliată a proceselor/produselorşi a produselor comercializate, dacă e cazul)

Numărul si numele categoriei(ilor) de produsNumărul de cod al categoriei de tehnologie

îndeplineşte cerinţele stabilite în


la Nivel de bază/Nivel înaltcu un punctaj de XX % (dacă este solicitat)

Certificat – număr de înregistrare: _______________________________________________

Data auditului: ________________________________________________(dacă este relevant, data auditului de urmărire)

Data de emitere a certificatului: ________________________________________________

Certificat valabil până la: ________________________________________________

Următorul audit trebuie efectuat în următoarea perioadă: _________________(se specifică cea mai devreme şi cea mai târzie dată de audit, conform cerinţelor din protocolul deaudit, Partea 1)

Data si locul

Numele şi semnătura persoanei responsabiledin organismul de certificare:

Adresa organismului de certificare

Sigla organismuluide acreditare sau numeleşi numărul ei de înregistare Food


International Featured Standards · IFS Food ·Versiunea 6 ANEXA 125

✂

ANEXA: Lista cerinţelor de audit

Număr Cerinţa KO/Major/NA

A B C D Explicaţie

1 Responsabilitatea Managementului

1.1 Politica companiei/Principiile companiei

1.1.1 TOP Managementul trebuie să întocmească şi săimplementeze o politică a companiei.Aceasta trebuie să includă, ca un minim:-orientarea către client– responsabilitatea faţă de mediul înconjurător– sustenabilitatea– etica şi responsabilitatea angajaţilor– cerinţele pentru produse (includ: siguranţaprodusului, calitatea, legalitatea, procese şispecificaţii).

Această politică a companiei trebuie să fie comu-nicată tuturor angajaţilor.

1.1.2 Conţinutul politicii companiei trebuie să fi fosttranspus în obiective specifice pentru departamen-tele corespunzătoare. Responsabilitatea şi planifi-carea acţiunilor pentru realizarea acestora trebuiesă fie definite pentru fiecare departament alcompaniei.

1.1.3 Obiectivele de calitate şi de siguranţa alimentelor,derivate din politica companiei, trebuie să fiecomunicate angajaţilor din departamentelerespective şi trebuie să fie implementate eficient.

1.1.4 TOP Managementul trebuie să se asigure căîndeplinirea obiectivelor este evaluată cu regulari-tate, minim o dată pe an.

1.1.5 Toate informaţiile legate de siguranţa alimentelorşi calitate trebuie să fie comunicate eficient şi întimp util către angajaţii pentru care sunt relevante.

1.2 Structura companiei

1.2.1 Trebuie să existe o organigramă, care să ilustrezestructura companiei.

1.2.2 Competenţele şi responsabilităţile, incluzânddelegarea responsabilităţii, trebuie să fie indicateîn mod clar.

1.2.3 Pentru angajaţii a căror muncă are efect asupracerinţelor produsului, trebuie să existe şi să fieaplicabilă o fişă a postului cu responsabilităţi clardefinite.

1.2.4KO

KO nr.1: TOP Managementul trebuie să se asigurecă angajaţii sunt conştienţi de responsabilităţilelegate de siguranţa şi calitatea alimentelor şi căexistă mecanisme pentru monitorizarea eficacită-ţii muncii acestora. Astfel de mecanisme trebuiesă fie în mod clar identificate şi documentate.


126 ANEXA International Featured Standards · IFS Food ·Versiunea 6

✂


A B C D Explicaţie

1.2.5 Angajaţii care au influenţă asupra cerinţelorprodusului trebuie să fie conştienţi de responsabi-lităţile lor şi trebuie să fie capabili să demonstrezecă îşi înţeleg responsabilităţile.

1.2.6 Compania trebuie să aibă un reprezentant IFS,nominalizat de cătreTOP Management.

1.2.7 Top Managementul trebuie să asigure resursesuficiente şi relevante pentru îndeplinirea cerinţe-lelor produsului.

1.2.8 Departamentul responsabil pentru managementulcalităţii şi siguranţei alimentelor trebuie să aibă orelaţie directă de raportare cuTOP managementul.

1.2.9 Compania trebuie să se asigure că toate procesele(documentate şi nedocumentate) sunt cunoscutede către angajaţii relevanţi şi că sunt aplicate cuconsecvenţă.

1.2.10 Compania trebuie să aibă un sistem pentru a seasigura de faptul că este ţinută la curent cu toateactele legislative relevante privind siguranţaalimentelor şi calitatea, cu noutăţile ştiinţifice şitehnice şi cu codurile industriale de bună practică.

1.2.11 Compania trebuie să işi informeze clienţii, cât decurând posibil, pentru orice situaţie legată despecificaţia de produs, în special pentru toateneconformităţile identificate de autorităţile compe-tente legate de produse care ar putea avea, au sauau avut un impact asupra siguranţei şi/saulegalităţii produsului respectiv. Aceasta ar puteainclude, dar nu este limitată la situaţiile deprevenţie.

1.3 Orientarea către client

1.3.1 Trebuie să existe o procedură documentată princare se identifică nevoile şi aşteptările de bază aleclienţilor

1.3.2 Rezultatele obţinute prin aplicarea acestei proce-duri trebuie să fie evaluate şi luate în considerarela stabilirea obiectivelor de calitate şi siguranţaalimentelor.

1.4 Analiza efectuată de management

1.4.1 TOP Managementul trebuie să se asigure căsistemul de management al calităţii şi siguranţeialimentelor este analizat cel putin anual sau maides, dacă apar modificări. Astfel de analize trebuiesă conţină, cel puţin, rezultatul auditurilor, feed-backul de la clienţi, conformitatea proceselor şiproduselor, statusul acţiunilor preventive şicorective, acţiunile întreprinse rezultate dinanalizele de management anterioare, schimbărilecare ar putea afecta sistemul de management alcalităţii şi siguranţei alimentelor şi recomandărilepentru îmbunătătţre.



✂


A B C D Explicaţie

1.4.2 Această analiză trebuie să includă evaluareamăsurilor pentru controlul sistemului de manage-ment al calităţii şi siguranţei alimentelor şi pentruîmbunătăţirea continuă a procesului.

1.4.3 Compania trebuie să identifice şi să revizuiască curegularitate (ex: prin audituri interne sau inspecţiila faţa locului) infrastructura necesară pentru arealiza conformitatea cu cerinţele pentru produs.Aceasta trebuie să includă, ca un minim, următoa-rele:– clădirile– sistemele de aprovizionare– utilajele şi echipamentele– transportulRezultatele analizei trebuie să fie luate în conside-rare, prin prisma eventualelor riscuri, în planifica-rea investiţiilor.

1.4.4 Compania trebuie să identifice şi să revizuiască curegularitate (ex: prin audituri interne sau inspecţiila faţa locului) mediul de lucru necesar pentru arealiza conformitatea cu cerinţele pentru produs.Aceasta trebuie să includă, ca minim, următoarele:– spaţiile pentru personal– condiţiile de mediu– condiţiile de igienă– configuraţia locului de muncă– influenţele externe (ex: zgomot, vibraţii).Rezultatul analizei trebuie să fie luat în conside-rare, prin prisma eventualelor riscuri, în planifica-rea investiţiilor.

2 Sistemul de Management al Calităţii şi Siguranţei Alimentelor

2.1 Managementul Calităţii

2.1.1 Cerinţe pentru documentaţie

2.1.1.1 Sistemul de management al calităţii şi siguranţeialimentelor trebuie să fie documentat şi imple-mentat, iar documentele trebuie să fie păstrateîntr-o singură locaţie (manual de calitate şisiguranţa alimentelor sau sistem electronicdocumentat).

2.1.1.2 Trebuie să existe o procedură documentată pentrucontrolul documentelor şi a modificărilor acestora.

2.1.1.3 Toate documentele trebuie să fie clar lizibile,lipsite de ambiguitate şi cuprinzătoare. Acesteatrebuie să fie în permanenţă disponibile angajaţi-lor relevanţi.

2.1.1.4 Toate documentele care sunt necesare pentruconformitatea cu cerinţele produsului trebuie săfie disponibile în ultima lor versiune.

2.1.1.5 Motivul pentru orice modificare adusă documen-telor, care este critică pentru cerinţele produsului,trebuie să fie inregistrat.

2.1.2 Păstrarea înregistrărilor



✂


A B C D Explicaţie

2.1.2.1 Toate înregistrările relevante, necesare pentrucerinţele produsului, trebuie să fie complete,detaliate şi păstrate şi trebuie să fie disponibile lacerere.

2.1.2.2 Inregistrările trebuie să fie lizibile şi originale. Eletrebuie să fie păstrate în aşa fel încât modificareaulterioară a acestora să nu fie permisă.

2.1.2.3 Toate înregistrările trebuie să fie păstrate înconcordanţă cu cerinţele legale şi minim un andupă expirarea termenului de valabilitate. Pentruprodusele care nu au termen de valabilitate,durata de păstrare a înregistrărilor trebuie să fiejustificată şi această justificare să fie documentată.

2.1.2.4 Orice modificare adusă înregistrărilor trebuie săfie efectuată de persoane autorizate.

2.1.2.5 Înregistrările trebuie să fie păstrate în siguranţă şisă fie uşor accesibile.

2.2 Managementul Siguranţei Alimentelor

2.2.1 Sistemul HACCP

2.2.1.1 Baza sistemului de control al companiei pentrusiguranţa alimentelor trebuie să fie un sistemHACCP complet implementat, sistematic şicuprinzător, bazat pe principiile din Codex Alimen-tarius. Acest sistem trebuie să ia în consideraretoate cerinţele legislative ale ţărilor producătoareşi de destinaţie, care ar putea fi mai exigente decâtaceste principii. Sistemul HAACP trebuie să fieimplementat în fiecare locaţie de producţie.

2.2.1.2 Sistemul HACCP trebuie să cuprindă toate materi-ile prime, produsele sau grupele de produseprecum şi toate procesele, de la recepţie la livrare,inclusiv dezvoltarea de produse noi şi ambalareaproduselor.

2.2.1.3 Compania trebuie să se asigure că sistemulHACCP este bazat pe literatura de specialitate saupe specificaţii tehnice verificate privitoare laprodusele fabricate şi procesele de fabricaţie.Acesta trebuie să fie în permanenţă actualizat cuprogresele tehnice.

2.2.1.4 Sistemul HACCP trebuie să fie revizuit şi schimbă-rile necesare să fie operate atunci când aparmodificări la produs, proces sau în orice etapă.

2.2.2 Echipa HACCP

2.2.2.1 Constituirea echipei HACCP (CA Pasul 1)Echipa HACCP trebuie să fie multidisciplinară şi săincludă personal operaţional. Angajaţii numiţipentru a fi membrii echipei HACCP trebui să aibăcunoştinţe de specialitate despre HACCP, cunoş-tinţe despre produs şi proces şi despre pericoleleasociate acestora. În cazul în care cunoştinţele despecialitate nu sunt disponibile, trebuie să seapeleze la îndrumarea experţilor externi.



✂


A B C D Explicaţie

2.2.2.2 Responsabilii pentru dezvoltarea şi menţinereasistemului HACCP trebuie să aibă un conducătorde echipă intern şi să fi fost instruiţi adecvat cuprivire la aplicarea principiilor HACCP.

2.2.2.3 Echipa HACCP trebuie să aibă un sprijinputernic din parteaTOP managementului şitrebuie să fie bine stabilită şi cunoscută în toatăcompania.

2.2.3 Analiza HACCP

2.2.3.1 Descrierea produsului (CA Pasul 2)Trebuie să existe o descriere completă a produsu-lui, incluzând toate informaţiile relevante despresiguranţa produsului, cum ar fi:– compoziţia– parametrii fizici, organoleptici, chimici şimicrobiologici

– cerinţele legale pentru siguranţa alimentelor– metodele de tratament– ambalarea– durabilitate (termen de valabilitate)– condiţii de depozitare, modul de transport şidistribuţie

2.2.3.2 Identificarea scopului utilizării intenţionate(CA Pasul 3)Scopul utilizării produsului trebuie să fie descris,prin prisma folosirii previzionate de către consu-matorul final, luând în considerare grupelevulnerabile de consumatori.

2.2.3.3 Elaborarea Diagramei de flux (CA Pasul 4)Pentru fiecare produs sau grup de produse şipentru orice variaţie a proceselor şi a sub-procese-lor (inclusiv reutilizarea deşeurilor tehnologice saureprocesare), trebuie să existe o diagramă de flux.Diagrama de flux trebuie să fie datată şi să indiceîn mod clar fiecare PCC, cu numărul ce i s-aatribuit. În cazul oricărei modificări, diagrama deflux trebuie să fie actualizată.

2.2.3.4 Confirmarea diagramei de flux la faţa locului(CA Pasul 5)Echipa HACCP trebuie să verifice diagrama deflux, prin verificări la faţa locului, în toate etapelede producţie. Acolo unde este necesar, se vor facemodificări în diagramă.

2.2.3.5 Efecturarea analizei pericolelor pentru fiecare etapă (CA Pasul 6 – Principiul 1)

2.2.3.5.1 Trebuie să fie disponibilă o analiză pentru toatepericolele fizice, chimice şi biologice, inclusivalergenii, care ar putea apare.

2.2.3.5.2 Analiza pericolelor trebuie să ia în considerareprobabilitatea de apariţie a pericolelor şi gravita-tea efectelor adverse asupra sănătăţii.

2.2.3.6 Determinarea punctelor critice de control (CA Pasul 7 – Principiul 2)



✂


A B C D Explicaţie

2.2.3.6.1 Determinarea punctelor critice de control rele-vante (PCC) va fi facilitată de aplicarea arboreluide decizie sau a altor instrumente, care demon-strează o abordare logică rezonabilă.

2.2.3.6.2 Pentru toate etapele importante pentru siguranţaalimentelor, dar care nu sunt definite ca PCC,compania trebuie să implementeze şi să docu-menteze puncte de control (PC). Măsuri adecvatede control trebuie să fie implementate.

2.2.3.7 Stabilirea limitelor critice pentru fiecare PCC(CA Pasul 8 – Principiul 3)Pentru fiecare PCC, trebuie să fie definite şivalidate limite critice adecvate, pentru a identificaîn mod clar când un proces a ieşit de sub control.

2.2.3.8 Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru fiecare PCC (CA Pasul 9 – Principiul 4)

2.2.3.8.1KO

KO nr. 2: Trebuie să fie stabilite proceduri specificede monitorizare pentru fiecare PCC, pentru adetecta orice pierdere a controlului în acel CCP.Înregistrările monitorizării trebuie să fie păstratepentru o perioadă de timp relevantă. Fiecare CCPidentificat trebuie ţinut sub control. Monitorizareaşi controlul punctelor respective CCP trebuie să fiedemonstrate cu ajutorul înregistrărilor. Înregistră-rile respective trebuie să specifice atât persoanaresponsabilă cât şi data şi rezultatul monitorizării.

2.2.3.8.2 Personalul operaţional responsabil cu monitoriza-rea PCC trebuie să fi fost instruit în legătură cuacest lucru.

2.2.3.8.3 Înregistrările monitorizării PCC trebuie să fieverificate.

2.2.3.8.4 Punctele de control trebuie să fie monitorizate şimonitorizările să fie înregistrate.

2.2.3.9 Stabilirea acţiunilor corective(CA Pasul 10 – Principiul 5)În cazul în care monitorizarea indică faptul că unanumit PCC sau PC nu este sub control, acţiunicorective adecvate trebuie să fie întreprinse şidocumentate. Astfel de acţiuni corective trebuie săia în considerare şi orice produs neconform.

2.2.3.10 Stabilirea procedurilor de verificare(CA Pasul 11 – Principiul 6)Pentru a se confirma că sistemul HACCP esteeficient, trebuie să fie stabilite proceduri deverificare. Verificarea sistemul HACCP trebuie săse realizeze cel puţin o dată pe an. Exemple deacţiuni de verificare includ:– audituri interne– analize– eşantionare– evaluări– reclamaţii din partea autorităţilor şi clienţilor.Rezultatele acestei verificări trebuie să fie încorpo-rate în sistemul HACCP.



✂


A B C D Explicaţie

2.2.3.11 Întocmirea documentaţiei şi păstrareaînregistrărilor (CA Pasul 12 – Principiul 7)Trebuie să existe o documentaţie care să cuprindătoate procesele, procedurile, măsurile de controlşi înregistrările. Documentaţia şi înregistrăriletrebuie să fie corespunzătoare cu natura şimărimea companiei.

3 Managementul resurselor

3.1 Managementul resurselor umane

3.1.1 Personalul a cărui activitate afectează siguranţa,legalitatea şi calitatea produsului trebuie să aibăcompetenţa necesară, obţinută prin educaţie,experienţă de lucru şi/sau instruire, corelată curolul lor, bazată pe analiza pericolelor şi evaluareariscurilor asociate.

3.2 Resurse umane

3.2.1 Igiena personalului

3.2.1.1 Trebuie să existe cerinţe documentate cu privire laigiena personalului. Acestea includ, ca un minim,următoarele aspecte:– echipamentul de protecţie– spălarea mâinilor şi dezinfecţia– mâncatul şi băutul– fumatul– măsurile care trebuiesc luate în cazul unortăieturi sau a rănilor de pe piele

– unghii, bijuterii şi lucruri personale– păr şi barbă.Cerinţele trebuie să fie bazate pe analiza pericole-lor şi evaluarea riscurilor asociate cu produsul şiprocesul.

3.2.1.2KO

KO nr. 3: Cerinţele pentru igiena personaluluitrebuie să existe şi să fie aplicate de către toţiangajaţii relevanţi, partenerii contractuali şivizitatori.

3.2.1.3 Conformitatea cu cerinţele privind igiena persona-lului trebuie să fie verificată periodic.

3.2.1.4 Nu este permisă purtarea bijuteriilor vizibile(inclusiv piercing) şi nici a ceasurilor. Oriceexcepţie trebuie să fie evaluată în detaliu, prinanaliza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociatecu produsul şi procesul. Acest lucru trebuie să fiegestionat în mod eficient.

3.2.1.5 Tăieturile şi rănile de pe piele trebuie să fieacoperite de un plasture/bandaj colorat(diferit de culoarea produsului) – conţinând obandă metalică, dacă este necesar – iar în cazulrănilor la mână, în plus faţă de plasture/bandaj,trebuie să se poarte o mănuşă de unicăfolosinţă.

3.2.2 Echipament de protecţie pentru angajaţi, parteneri contractuali şi vizitatori



✂


A B C D Explicaţie

3.2.2.1 Trebuie să existe proceduri în companie, care săasigure că toţi angajaţii, partenerii contractuali şivizitatorii au luat la cunoştinţă regulile privindpurtarea şi schimbarea echipamentului de protec-ţie în diferitele zone de lucru, în conformitate cucerinţele pentru produs.

3.2.2.2 În zonele de lucru, unde este necesarăpurtarea capelinelor şi/sau a protecţiilor pentrubarbă, părul trebuie să fie acoperit în totalitate,aşa încât să se prevină contaminareaprodusului.

3.2.2.3 Trebuie să existe reguli de folosire clar definitepentru zonele de lucru unde este necesarăpurtarea mănuşilor (colorate diferit de culoareaprodusului). Conformitatea cu cerinţele trebuie săfie verificată periodic.

3.2.2.4 Echipamentul de protecţie corespunzător trebuiefie disponibil, într-un număr suficient, pentrufiecare angajat.

3.2.2.5 Echipamentele de protecţie trebuie să fie binespălate, în mod regulat. În conformitate cu analizapericolelor şi evaluarea riscurilor asociate si luândîn considerare procesele şi produsele, companiatrebuie să determine dacă echipamentele trebuiesă fie spălate la o spălătorie externă, la spălătorialocală sau de către angajaţi.

3.2.2.6 Trebuie să existe instrucţiuni pentru spălareaechipamentelor de protecţie şi trebuie să existe oprocedură pentru a verifica dacă acestea suntcurate.

3.2.3 Proceduri aplicabile în cazul bolilor infecţioase

3.2.3.1 Trebuie să existe măsuri scrise şi comunicatepersonalului, partenerilor contractuali şivizitatorilor, privind declararea oricărei boliinfecţioase care ar putea avea impact asuprasiguranţei alimentelor. În cazul declarării uneiboli infecţioase, trebuie luate măsuri în scopulde a minimiza riscul de contaminare aproduselor.

3.3 Instruire teoretică şi practică

3.3.1 Compania trebuie să implementeze programedocumentate de instruire teoretică şi/sau practică,cu privire la cerinţele pentru produs şi la nevoilede instruire ale angajaţilor în funcţie de poziţia lorşi acestea trebuie să includă:– conţinutul instruirii– frecvenţa instruirii– sarcinile angajaţilor– limba– instructorul calificat– metodologia de evaluare



✂


A B C D Explicaţie

3.3.2 Programele documentate de instruire teoretică şi/sau practică,trebuie să fie aplicabile pentru totpersonalul, incluzând muncitorii sezonierii şitemporari şi angajaţii unor companii externe,angajaţi în zona respectivă de lucru. La angajare şiînainte de începerea lucrului, aceştia trebuie să fieinstruiţi, în conformitate cu programele documen-tate de instruire teoretică şi/sau practică.

3.3.3 Pentru toate instruirile teoretice/practice efectuate,trebuie să existe înregistrări, care sămenţioneze:– lista participanţilor (incluzând semnăturaacestora)

– data– durata– conţinutul instruirii– numele instructorului/îndrumătoruluiTrebuie să existe o procedură sau un progam caresă dovedească eficacitatea programelor deinstruire teoretică şi/sau practică.

3.3.4 Conţinutul instruirilor teoretice şi/sau practicetrebuie să fie analizat şi actualizat în mod regulatşi trebuie să ia în considerare situaţiile specificecompaniei, siguranţa alimentelor, cerinţele legalecu privire la alimente si modificările de produs/proces.

3.4 Grupuri sanitare, echipamente pentru igiena personalului şi facilităţi sociale pentru angajaţi

3.4.1 Compania trebuie să asigure facilităţi socialepentru angajaţi, proporţionale ca mărime, dotatepentru numărul existent de angajaţi şi proiectateşi utilizate astfel încât să minimizeze riscurileprivind siguranta alimentelor. Aceste facilitătţitrebuie să fie menţinute curate şi într-o starebună.

3.4.2 Riscul contaminării produsului cu corpuri străineprovenind din facilităţile sociale trebuie să fieevaluat şi redus la minimum.Trebuie să se ia înconsiderare, de asemenea, şi mâncarea adusă laserviciu de angajaţi şi lucrurile personale aleacestora.

3.4.3 Trebuie să existe reguli şi facilităţi care să asiguremanagementul corect al lucrurilor personale aleangajaţilor şi al alimentelor aduse la lucru de cătreangajaţi, al alimentelor provenite din sălile demasă si de la automatele de alimente. Alimenteletrebuie sa fie depozitate şi/sau utilizate numai înzonele desemnate.

3.4.4 Compania trebuie să asigure angajaţilor, partene-rilor contractuali şi vizitatorilor vestiare adecvate.Acolo unde este necesar, hainele de exterior şiechipamentele de protecţie trebuie să fie păstrateseparat.



✂


A B C D Explicaţie

3.4.5 Toaletele nu trebuie să aibă acces direct la o zonăunde se lucrează cu produse alimentare.Toaleteletrebuie să fie echipate cu facilităţi adecvate pentruspălarea mâinilor. Grupurile sanitare trebuie săaibă ventilaţie adecvată, naturală sau artificială.Trebuie să se evite curenţii de aer dinspre o zonăcontaminată către o zona curată.

3.4.6 Facilităţi adecvate pentru igiena mâinilor trebuiesă fie asigurate la punctele de acces cât şi în zonade producţie, precum şi în facilităţile sociale aleangajaţilor. În funcţie de analiza pericolelor şievaluarea riscurilor asociate, alte zone (ex: zonade ambalare) vor fi echipate în mod similar.

3.4.7 Facilităţile pentru igiena mâinilor trebuie săasigure, minim:– apă curenta potabilă, la o temperatură cores-punzătoare

– săpun lichid– echipament corespunzător pentru uscareamâinilor

3.4.8 Acolo unde se lucrează cu produse alimentarefoarte perisabile, trebuie să fie asigurate şiurmătoarele cerinţe adiţionale cu privire la igienamâinilor:– robinet fără acţionare manuală– dezinfectant pentru mâini– echipamente de igienă adecvate– semnalizări care subliniază cerinţele privindigiena mâinilor

– containere pentru deşeuri fără acţionaremanuală

3.4.9 Bazat pe analiza pericolelor şi evaluarea riscurilorasociate, trebuie să existe un program de controlal eficienţei igienizării mâinilor.

3.4.10 Vestiarele trebuie să fie amenajate astfel încât săpermită accesul direct în zonele unde se lucreazăcu produsele alimentare. Excepţiile trebuie să fiejustificate şi gestionate pe baza analizei pericolelorşi evaluării riscurilor asociate.

3.4.11 Acolo unde analiza pericolelor şi evaluareariscurilor asociate indică necesitatea, trebuie săexiste şi să fie utilizate facilităţi pentru curăţireacizmelor, pantofilor şi a altor echipamente deprotecţie.

4 Procesul de Planificare şi Producţie

4.1 Înţelegerea contractuală

4.1.1 Cerinţele care sunt definite între partenerii decontract trebuie să fie stabilite, agreate şi revizuiteîn ceea ce priveşte acceptabilitatea lor înainte caun contract de furnizare să fie încheiat.Toateclauzele legate de calitatea şi siguranţa alimente-lor trebuie să fie bine cunoscute şi comunicatefiecărui departament relevant.



✂


A B C D Explicaţie

4.1.2 Modificările la întelegerile contractuale existentetrebuie să fie documentate şi comunicate întrepartenerii de contract.

4.2 Specificaţii şi Formule

4.2.1 Specificaţii

4.2.1.1 Pentru toate produsele finite trebuie să existespecificaţii de produs. Acestea trebuie să fieactualizate, lipsite de ambiguitate şi conforme cucerinţele legale şi ale clientului.

4.2.1.2KO

KO nr. 4: Specificaţii trebuie să existe şi să fiedisponibile pentru toate materiile prime (materiiprime/ingrediente, aditivi, materiale de ambalare,deşeu tehnologic reutilizabil). Specificaţiile trebuiesă fie actualizate, lipsite de ambiguitate şi con-forme cu cerinţele legale şi, dacă există, cucerinţele clientului.

4.2.1.3 Atunci când există o astfel de solicitare de laclient, specificaţiile trebuie sa fie agreate în modformal.

4.2.1.4 Specificaţiile şi/sau conţinutul acestora trebuie săfie disponibile în zonele relevante şi să fie accesi-bile întregului personal relevant.

4.2.1.5 Trebuie să existe o procedură pentru elaborarea,modificarea şi aprobarea specificaţiilor pentrutoate părţile procesului, care să includă acceptareapreliminară a clientului, dacă specificaţiile au fostagreate cu clientul.

4.2.1.6 Procedura de control a specificaţiilor trebuie săincludă actualizarea specificaţiei produsului finit încazul oricărei modificări a:– materiei prime– formulei/reţetei– proceselor cu influenţă asupra produsului finit– ambalajelor cu influenţă asupra produsului finit.

4.2.2 Formule/reţete

4.2.2.1KO

KO nr. 5: Atunci când există înţelegeri cu clientulîn ceea ce priveşte formula/reţeta şi cerinţeletehnologice, acestea trebuie să fie respectate.

4.3. Dezvoltarea de produse/Modificarea de produse/Modificarea proceselor de producţie

4.3.1 Trebuie să existe o procedură pentru dezvoltareade produse, care include principiile analizei depericole, conform sistemului HACCP.

4.3.2 Reţeta produsului, procesul de fabricaţie, parame-trii procesului şi îndeplinirea cerinţelor produsuluitrebuie să fie stabilite şi să fi fost asigurate printeste în fabrică şi analize de produs.

4.3.3 Teste de valabilitate sau procese adecvate trebuiesă fie realizate având în vedere reţeta produsului,ambalarea, modul de fabricaţie şi condţiiledeclarate. Datele „A se folosi până la“ sau „A seconsuma înainte de“ vor fi stabilite în funcţie deacestea.



✂


A B C D Explicaţie

4.3.4 La stabilirea şi validarea termenului de valabilitatea produsului (incluzând produsele cu durată deviaţă îndelungată, cum ar fi produsele etichetatecu „a se consuma, de preferinţă, înainte de“),trebuie să fie luate în considerare rezultateleanalizelor organoleptice.

4.3.5 Dezvoltarea produsului trebuie să ia în conside-rare rezultatele evaluării organoleptice.

4.3.6 Trebuie să existe un proces care să asigure căetichetarea este conformă cu legislaţia în vigoarea ţării de destinaţie şi cu cerinţele clientului.

4.3.7 Trebuie să fie elaborate recomandări pentrupregătirea şi/sau folosirea produselor alimentare.Dacă este necesar, cerinţele clientului trebuie săfie incluse.

4.3.8 Compania trebuie să demonstreze prin studiişi/sau să efectueze analize relevante pentru avalida informaţiile nutriţionale sau alte afirmaţiimenţionate pe etichetă. Acest lucru se aplică atâtpentru un produs nou cât şi pe toată perioada vân-zării acestuia.

4.3.9 Derularea şi rezultatul dezvoltării produsuluitrebuie să fie înregistrat în mod corespunzător.

4.3.10 Compania trebuie să se asigure că în cazul unormodificări în reteţa produsului, incluzând deşeu-rile tehnologice reutilizabile şi materialele deambalare, caracteristicile procesului sunt revizuitepentru a asigura conformitatea cu cerinţeleprodusului.

4.4 Aprovizionarea

4.4.1 Aprovizionarea generală

4.4.1.1 Compania trebuie să controleze procesele deaprovizionare, pentru a se asigura că toatematerialele şi serviciile aprovizionate din exterior,care au un impact asupra siguranţei alimentelor şicalităţii, sunt conforme cu cerinţele. În cazul încare compania alege să externalizeze orice procescare poate avea un impact asupra siguranţeialimentelor şi calităţii, compania trebuie săasigure controlul asupra proceselor respective.Controlul unor astfel de procese externalizatetrebuie sa fie identificat şi documentat în sistemulde management al siguranţei alimentelor şicalităţii.

4.4.1.2 Trebuie să existe o procedură pentru aprobarea şimonitorizarea furnizorilor (interni şi externi), aproducţiei externalizate, total sau parţial.

4.4.1.3 Procedura de aprobare şi monitorizare trebuie săconţină criterii clare de evaluare cum ar fi: audi-turi, buletine de analiză, bonitatea furnizorului şireclamaţii, precum şi standardele necesare deperformanţă.



✂


A B C D Explicaţie

4.4.1.4 Rezultatele evaluării furnizorului trebuie analizateperiodic si această analiză trebuie să se bazeze peanaliza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociate.Trebuie să existe înregistrări ale analizelor şi aleacţiunilor întreprinse ca urmare a evaluării.

4.4.1.5 Produsele achiziţionate trebuie să fie verificate înconformitate cu specificaţiile existente. Programulacestor verificări trebuie să ia în considerare celpuţin următoarele criterii: cerinţele produsului,situaţia furnizorului(conform evaluării acestuia) şiimpactul produselor achiziţionate asupra produsu-lui finit. Originea lor trebuie verificată în modsuplimentar, daca acest lucru este mentionat înspecificaţie.

4.4.1.6 Serviciile achiziţionate trebuie să fie verificate înconformitate cu specificaţiile existente. Programulacestor verificări trebuie să ia in considerare celpuţin urmatoarele criterii: cerinţele pentru servi-ciul respectiv, situaţia furnizorului (conformevaluarii acestuia) şi impactul serviciului asupraprodusului finit.

4.4.2 Comercializarea de produse gata fabricate

4.4.2.1 În cazul în care o companie comercializeazăproduse gata fabricate, aceasta trebuie să seasigure că există şi este implementat un procespentru aprobarea şi monitorizarea furnizorilor.

4.4.2.2 În cazul comercializării produselor gata fabricate,procesul pentru aprobarea şi monitorizareafurnizorilor trebuie să conţină criterii clare deevaluare cum ar fi: audituri, buletine de analiză,bonitatea furnizorului şi reclamaţii, precum şistandardele necesare de performanţă.

4.4.2.3 În cazul mărcilor proprii trebuie să existe unsistem de aprobare a furnizorilor, în conformitatecu cerinţele clientului, pentru produsele finite sausemifabricatele aprovizionate de la alţi furnizori.

4.5 Ambalarea produsului

4.5.1 Bazat pe analiza pericolelor, evaluarea riscurilorasociate şi utilizarea intenţionată, companiatrebuie să determine parametrii cheie pentrumaterialul de ambalare.

4.5.2 Trebuie să existe specificaţii detaliate pentru toatematerialele de ambalare, care să fie conforme culegislaţia relevanta în vigoare.

4.5.3 Pentru toate materialele de ambalare care ar puteaavea vreo influenţă asupra produselor, trebuie săexiste certificate de conformitate care să fieconforme cu cerinţele legale relevante în vigoare.În cazul în care nu există cerinţe legale aplicabile,trebuie să existe dovezi care să demonstreze cămaterialul de ambalare este potrivit pentru utili-zare. Acest lucru se aplică materialelor de amba-lare care ar putea avea o influenţă asupra materii-lor prime, semifabricatelor şi produselor finite.



✂


A B C D Explicaţie

4.5.4 Pe baza analizei pericolelor şi evaluării riscurilorasociate, compania trebuie să verifice dacă materi-alul de ambalare este adecvat pentru fiecareprodus relevant (de ex: teste organoleptice,teste de depozitare, analize chimice, teste demigraţie).

4.5.5 Compania trebuie să se asigure că ambalajulfolosit corespunde cu produsul care este ambalat.Utilizarea corectă a ambalajelor trebuie să fieverificată în mod regulat şi verificările să fiedocumentate.

4.5.6 Informaţiile de pe etichetă trebuie să fie lizibile, deneşters şi să fie conforme cu specificaţia deprodus agreată de client. Acest lucru trebuie să fieverificat în mod regulat şi verificările să fiedocumentate.

4.6. Locaţia Fabricii

4.6.1 Compania trebuie să evalueze în ce măsurăfactorii de mediu (ex: solul, aerul) pot avea unimpact advers asupra siguranţei şi a calităţiiprodusului. Acolo unde se stabileşte că siguranţasau calitatea produsului ar putea fi compromise,vor fi luate măsuri adecvate. Eficienţa măsurilorstabilite trebuie să fie analizată periodic (exemple:mult praf în aer, mirosuri puternice).

4.7 Exteriorul Fabricii

4.7.1 Zona externă a fabricii trebuie menţinută curată şiîngrijită.

4.7.2 Toate zonele externe ale fabricii trebuie menţinuteîn condiţii bune. Dacă drenajul natural nu esteadecvat, trebuie realizat un sistem adecvat dedrenare.

4.7.3 Depozitarea în exterior trebuie să fie redusă laminim. În cazul în care bunurile sunt depozitate înexterior, trebuie efectuată o analiză a pericolelor şio evaluare a riscurilor asociate, pentru a seasigura că nu există nici un risc de contaminaresau de efecte adverse asupra siguranţei saucalităţii produselor.

4.8 Planul fabricii şi fluxul de producţie

4.8.1 Trebuie să fie disponibile planuri clare care sădescrie fluxurile interne de produs finit, materialede ambalare, materii prime, deşeuri, personal,apă, etc.Trebuie să fie disponibilă o hartăa locaţiei cuprinzând toate clădirile din locaţiarespectivă.

4.8.2 Fluxul de producţie, de la recepţie la livrare,trebuie să fie organizat în aşa fel încât să se evitecontaminarea materiilor prime, a ambalajelor,materialelor semiprocesate şi produselor finite.Riscul contaminării încrucişate trebuie să fieminimizat prin măsuri eficiente.



✂


A B C D Explicaţie

4.8.3 În cazul în care există zone de producţie sensibiledin punct de vedere microbiologic, acestea trebuiesă fie utilizate şi monitorizate astfel incât să se asi-gure că siguranţa produsului nu este compromisă.

4.8.4 Laboratoarele şi controalele efectuate în timpulproceselor nu trebuie să afecteze siguranţaprodusului.

4.9 Cerinţe de construcţie pentru zonele de producţie şi depozitare

4.9.1 Cerinţe de construcţie

4.9.1.1 Spaţiile în care produsele alimentare sunt prepa-rate, tratate, procesate şi depozitate trebuie să fieproiectate şi construite în aşa fel încât să seasigure siguranţa alimentelor.

4.9.2 Pereţi

4.9.2.1 Pereţii trebuie să fie proiectaţi şi construiţi astfelîncât să prevină acumularea murdăriei, să reducăcondensul şi creşterea mucegaiurilor şi să uşurezeigienizarea.

4.9.2.2 Suprafaţa pereţilor trebuie să fie în stare bună şitrebuie să faciliteze igienizarea; trebuie să fieimpermeabilă şi rezistentă la uzură.

4.9.2.3 Îmbinările dintre pereţi, pardoseli şi tavane trebuiesă fie realizate în aşa fel încât să faciliteze igieniza-rea.

4.9.3 Pardoseli

4.9.3.1 Suprafaţa pardoselii trebuie să fie proiectată astfelîncât să îndeplinească cerinţele de producţie şitrebuie să fie în stare bună şi să faciliteze igieniza-rea. Suprafeţele trebuie să fie impermeabile şirezistente la uzură.

4.9.3.2 Trebuie asigurată evacuarea igienică a apeloruzate. Sistemele de scurgere trebuie să fie uşor deigienizat şi proiectate pentru a reduce risculcontaminării produselor (ex: pătrunderea dăunăto-rilor, etc)

4.9.3.3 Apa sau alte lichide trebuie să poată ajunge lascurgere fără dificultate, folosind mijloace adec-vate. Acumularile de apă trebuie să fie evitate.

4.9.3.4 În zonele în care se manipulează alimente, utilajeleşi ţevile de evacuare trebuie amplasate în aşa felîncât, acolo unde este posibil, apa reziduală săajungă direct la sistemul scurgere.

4.9.4 Tavane/Plafoane

4.9.4.1 Tavanele (sau, acolo unde nu sunt tavane, interio-rul acoperişurilor) şi dispozitivele suspendate(incluzând traseele de conducte, cablurile, lămpile)trebuie să fie construite astfel încât să se minimi-zeze acumularea murdăriei şi nu trebuie săprezinte niciun risc pentru contaminare fizicăşi/sau microbiologică.



✂


A B C D Explicaţie

4.9.4.2 Acolo unde se folosesc tavane false, trebuieasigurat un acces adecvat în spaţiul de deasuprapentru a uşura curăţirea, întreţinerea instalaţiilorşi inspecţia pentru controlul dăunătorilor.

4.9.5 Ferestre şi alte deschideri

4.9.5.1 Ferestrele şi alte deschideri trebuie să fie proiec-tate şi construite astfel încât să se evite acumula-rea murdăriei şi trebuie să fie menţinute în starebună.

4.9.5.2 Acolo unde există risc de contaminare,ferestrele şi luminatoarele din tavan vor rămâneînchise şi fixate pe parcursul procesului defabricaţie.

4.9.5.3 Dacă ferestrele şi luminatoarele sunt proiectatepentru a se deschide în scopul ventilaţiei, eletrebuie să fie prevăzute cu plase pentru insecte înstare bună, uşor de îndepărtat sau alte mijloaceprin care să se prevină orice contaminare.

4.9.5.4 În zonele unde sunt manipulate produse neamba-late, ferestrele trebuie să fie protejate împotrivaspargerii.

4.9.6 Uşile şi Porţile

4.9.6.1 Uşile si porţile trebuie să fie în stare bună(ex: fără crăpături sau cu vopsea decojită, fărăcoroziune) şi uşor de igienizat.

4.9.6.2 Uşile şi porţile exterioare trebuie să fieproiectate astfel încât să prevină pătrundereadăunătorilor; dacă este posibil, trebuie să fie cuautoînchidere;

4.9.7 Iluminatul

4.9.7.1 Toate zonele de lucru trebuie să aibă iluminareadecvată.

4.9.7.2 Toate echipamentele de iluminat trebuie să fieprotejate cu carcase contra spargerii şi instalateîn aşa fel încât să minimizeze riscul spargerii.

4.9.8 Aer condiţionat/Ventilaţie

4.9.8.1 Ventilaţie naturală şi/sau artificială adecvatetrebuie să existe în toate zonele.

4.9.8.2 Dacă sunt instalate sisteme de ventilaţie, filtrele şicelelalte componente care necesită curăţire sauînlocuire trebuie să fie uşor accesibile.

4.9.8.3 Echipamentul de aer conditionat şi curenţii de aergeneraţi artificial nu trebuie să prezinte vreun riscpentru calitatea şi siguranţa produsului.

4.9.8.4 Echipament de aspirare a prafului trebuie să fieinstalat în zonele unde sunt generate cantităţiconsiderabile de praf.

4.9.9 Alimentarea cu apă



✂


A B C D Explicaţie

4.9.9.1 Apa care este folosită ca ingredient în procesul deproducţie sau pentru curăţenie trebuie să fie apăpotabilă şi să fie furnizată în cantităţi suficiente;acest lucru se aplică şi la aburul şi gheaţa din zonade producţie. O sursă de apă potabilă trebuie săfie disponibilă în permanenţă.

4.9.9.2 Apa reciclată, care este folosită în procesul deproducţie, nu trebuie să prezinte un risc decontaminare. Apa trebuie să fie conformă cerinţe-lor legislative aplicabile pentru apa potabilă.Înregistrări privind analizele efectuate trebuie săfie disponibile.

4.9.9.3 Calitatea apei, a aburului sau a gheţii trebuie sa fiemonitorizată pe baza unui plan de prelevare aprobelor.

4.9.9.4 Apa nepotabilă trebuie să fie transportată prinreţele separate de conducte, marcate adecvat.Aceste conducte nu trebuie să fie conectate lasistemul de apă potabilă sau să permită posibilita-tea de reflux, care să contamineze sursele de apăpotabilă sau mediul fabricii.

4.9.10 Aer Comprimat

4.9.10.1 Calitatea aerului comprimat care intră în contactdirect cu alimentele sau materialele de ambalareprimare trebuie să fie monitorizată pe bazaanalizei pericolelor şi evaluarii riscurilor asociate.

4.9.10.2 Aerul comprimat nu trebuie să reprezinte un riscde contaminare.

4.10 Curăţenia şi dezinfecţia

4.10.1 Trebuie să existe şi să fie implementat un programde curăţenie şi dezinfecţie, bazat pe analizapericolelor si evaluarea riscurilor asociate. Acestatrebuie să specifice:– obiective– responsabilităţi– produsele folosite şi instrucţiunile lor de folosire– zonele care trebuie curăţate şi/sau dezinfectate– frecvenţa de curăţenie– cerinţe de documentaţie– simboluri cu pericolele (dacă este necesar).

4.10.2 Programele de curăţenie şi dezinfecţie trebuie săfie implementate şi documentate.

4.10.3 Doar personalului calificat îi este permisă efectua-rea curăţeniei şi dezinfecţiei. Personalul trebuieformat şi reinstruit pentru a aplica programul deigienizare.

4.10.4 Eficacitatea şi siguranţa măsurilor de curăţenie şidezinfecţie, bazate pe analiza pericolelor şievaluarea riscurilor asociate, trebuie să fieverificată şi înregistrată în conformitate cu unprogram de testare, folosindu-se proceduriadecvate. Acţiunile corective rezultate trebuie săfie documentate.



✂


A B C D Explicaţie

4.10.5 Programele de curăţenie şi dezinfecţie trebuie săfie revizuite şi modificate, dacă este necesar, încazul schimbarii produsului, procesului sauechipamentului de igienizare.

4.10.6 Destinaţia de utilizare pentru ustensilele pentrucurăţenie trebuie să fie clar identificată. Ustensi-lele de curăţenie trebuie să fie utilizate într-un modcare să evite contaminarea.

4.10.7 Fişe tehnice de securitate actualizate şi instrucţiunide utilizare trebuie să fie disponibile pentrusubstanţele chimice şi soluţiile de curăţareutilizate. Personalul responsabil cu igienizareatrebuie să demonstreze cunoaşterea instrucţiuni-lor de lucru, care trebuie să fie întotdeaunadisponibile în zona de aplicare.

4.10.8 Substanţele chimice pentru curăţire trebuie să fieclar etichetate, utilizate şi depozitate în modcorespunzător, pentru a evita contaminarea.

4.10.9 Activităţile de curăţenie trebuie să se efectueze înperioadele în care nu există producţie. Dacă acestlucru nu este posibil, aceste operaţii trebuie să fiecontrolate, în aşa fel încât să nu afecteze produsul.

4.10.10 Atunci când o companie apeleaza la un furnizorextern de servicii pentru curăţenie şi dezinfecţie,toate cerinţele specificate în secţiunea 4.10 trebuiesă fie în mod clar definite în contractul respectiv.

4.11 Evacuarea deşeurilor

4.11.1 Trebuie să existe şi să fie implementată o proce-dură de management al deşeurilor pentru evitareacontaminării încrucişate.

4.11.2 Toate cerinţele legale în vigoare pentru evacuareadeşeurilor trebuie să fie îndeplinite.

4.11.3 Deşeurile alimentare şi alte deşeuri trebuie să fieevacuate cât de repede posibil din zonele unde semanipulează alimentele. Acumularea deşeurilortrebuie să fie evitată.

4.11.4 Containerele pentru colectarea deşeurilor trebuiesă fie marcate clar, să fie proiectate în modadecvat, să fie în stare bună, uşor de curăţat şi,când este necesar, să fie dezinfectate.

4.11.5 Camerele de colectare a deşeurilor şi containerele(inclusiv compactoarele) trebuie să fie proiectatepentru a putea fi menţinute curate, pentru aminimiza atragerea dăunătorilor.

4.11.6 Deşeurile trebuie să fie colectate în containereseparate, în funcţie de mijloacele de evacuare.Aceste deşeuri trebuie să fie evacuate doar depărţi terţe autorizate. Compania trebui să menţinăînregistrări privind evacuarea deşeurilor.

4.12 Riscul de corpuri străine, metal, sticlă spartă şi lemn



✂


A B C D Explicaţie

4.12.1KO

KO nr. 6: Pe baza analizei pericolelor şi evaluăriiriscurilor asociate, trebuie să existe proceduripentru evitarea contaminării cu corpuri străine.Produsele contaminate trebuie să fie tratate caproduse neconforme.

4.12.2 În toate zonele, de ex. manipularea materiilorprime, procesarea, ambalarea şi depozitarea, undeanaliza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociatea identificat potenţialul de contaminare a produsu-lui, folosirea lemnului trebuie să fie exclusă. Cândfolosirea lemnului nu poate fi evitată, riscultrebuie să fie ţinut sub control şi lemnul trebuie săfie în bună stare şi curat.

4.12.3 Dacă este necesară folosirea detectoarelor demetal şi/sau a corpurilor străine, acestea trebuiesă fie instalate astfel încât să asigure eficienţamaximă de detecţie, pentru a evita o contaminareulterioară. Detectoarele trebuie să fie întreţinuteperiodic, pentru a evita funcţionarea defectuoasă.

4.12.4 Produsele potenţial contaminate trebuie să fieizolate. Accesul la aceste produse şi alte activităţiulterioare de manipulare sau verificare a acestoratrebuie să fie efectuate doar de personal autorizat,conform unor proceduri prestabilite. După aceastăverificare, produsele contaminate trebuie să fietratate ca produse neconforme.

4.12.5 Precizia de măsurare a detectorului trebuie să fiespecificată. Verificarea funcţionării corespunză-toare a detectoarelor trebuie să fie efectuată înmod regulat. În cazul funcţionării defectuoase saudefectării unui detector de metal şi/sau de corpuristrăine, acţiuni corective trebuie să fie definite,implementate şi documentate.

4.12.6 În cazul în care sunt folosite echipamente specialesau metode pentru detectarea corpurilor străine,aceastea trebuie să fie validate şi menţinute înmod corespunzător.

4.12.7 În toate zonele, de ex. manipularea materiilorprime, procesarea, ambalarea şi depozitarea, undeanaliza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociatea identificat potenţialul de contaminare aprodusului, prezenţa sticlei sau a materialuluicasant trebuie să fie exclusă. Acolo unde prezenţasticlei sau plasticului casant nu poate fi evitată,trebuie să existe măsuri adecvate pentruprotecţia contra spargerii.

4.12.8 Toate obiectele alcătuite din sau având încorpo-rate sticlă sau material casant, prezente în zonelede manipulare a materiilor prime, procesare,ambalare şi depozitare trebuie să fie listate într-unregistru specific. Periodic trebuie verificată şiînregistrată starea obiectelor menţionate înregistru. Frecvenţa acestor verificari trebuie să fiejustificată de documente.



✂


A B C D Explicaţie

4.12.9 Spargerile de sticlă sau material casant trebuie săfie înregistrate. Excepţiile trebuie să fie justificateşi documentate.

4.12.10 Trebuie să existe în vigoare proceduri, care sădescrie măsurile care trebuie să fie luate în cazulspargerii unor obiecte din sticlă şi/sau materialcasant. Astfel de măsuri trebuie să includăidentificarea gamei de produse care trebuieizolate, menţionarea personalul autorizat, curăţi-rea spaţiului de producţie şi repunerea în funcţi-une a liniei de producţie, pentru continuareaproducţiei.

4.12.11 Pe baza analizei pericolelor şi evaluării riscurilorasociate, trebuie să se ia măsuri preventive pentrumanipularea ambalajelor de sticlă, a recipientelorde sticlă şi a altor tipuri de recipiente în procesulde producţie (întoarcere, uscare, clătire etc.). Dupăaceastă etapă a procesului, nu trebuie să mai fienici un risc de contaminare.

4.12.12 Acolo unde inspecţia vizuală este folosită pentrudetectarea corpurilor străine, angajaţii trebuie săfie instruiţi şi rotiţi operaţional cu o frecvenţăcorespunzătoare, care să maximizeze eficienţaprocesului.

4.13 Monitorizarea dăunătorilor/Controlul dăunătorilor

4.13.1 Compania trebuie să aibă un sistem de control aldăunătorilor în conformitate cu cerinţele legalelocale, având în vedere minimum:– mediul înconjurător al fabricii (dăunătoripotenţiali)

– planul de situaţie cu zonele de amplasare a staţi-ilor de intoxicare

– identificarea staţiilor de intoxicare la faţa locului– responsabilităţi, interne/externe– produsele utilizate şi instrucţiunile de utilizare şisiguranţă

– frecvenţa inspecţiilor.Sistemul de control al dăunătorilor trebuie să fiebazat pe analiza pericolelor şi evaluarea riscurilorasociate.

4.13.2 Compania trebuie să aibă personal intern calificatşi instruit şi/sau să apeleze la serviciile unuifurnizor extern calificat. În cazul în care se folo-seşte un furnizor extern, activităţile necesare lafaţa locului trebuie să fie specificate într-uncontract scris.

4.13.3 Inspecţiile de control al dăunătorilor şi acţiunile re-zultate trebuie să fie documentate. Implementareaacţiunilor trebuie să fie monitorizată şi înregistrată.

4.13.4 Staţiile de intoxicare, capcanele şi dispozitivele deexterminare a insectelor trebuie să fie funcţionale,în număr suficient şi corect poziţionate. Ele trebuiesă fie construite şi pozitionate în aşa fel încat să nuprezinte risc de contaminare.



✂


A B C D Explicaţie

4.13.5 Mărfurile primite trebuie să fie verificate la sosire,pentru a nu conţine dăunători. Orice infestaretrebuie să fie înregistrată şi trebuie să fie luatemăsuri de control.

4.13.6 Eficienţa controlului dăunatorilor trebuie să fiemonitorizată cu ajutorul unor analize periodice atendinţelor.

4.14 Recepţia şi depozitarea

4.14.1 Toate bunurile recepţionate, inclusiv ambalajele şietichetele, trebuie să fie verificate în conformitatecu specificaţiile şi cu planul de inspecţie stabilit.Planul de inspecţie trebuie să fie bazat pe risc.Rezultatele inspecţiilor trebuie să fie înregistrate.

4.14.2 Condiţiile de depozitare a materiilor prime,semifabricatelor şi a produselor finite, precum şi aambalajelor, trebuie să fie în toate privinţele cores-punzătoare cerinţelor de produs (ex: refrigerare,straturi de protecţie) şi trebuie să nu dăuneze altorproduse.

4.14.3 Materiile prime, ambalajele, semifabricatele şiprodusele finite trebuie sa fie depozitate în aşa felîncât să se minimizeze riscul de contaminareîncrucişată.

4.14.4 Trebuie să fie disponibile facilităţi adecvate dedepozitare pentru gestionarea şi depozitareamaterialelor de lucru, a adjuvanţilor de procesşi a aditivilor. Personalul responsabil pentrugestionarea facilităţilor de depozitare trebuie să fieinstruit.

4.14.5 Fiecare articol din depozit trebuie să fie claridentificat. Gestionarea produselor trebuie să fiefacută în concordanţă cu principiile Primulintrat/Primul ieşit şi/sau Primul expirat/Primulieşit.

4.14.6 Atunci când o companie apelează la un furnizorextern de servicii pentru depozitare, prestatorul deservicii trebuie să respecte cerinţele IFS Logistică.Dacă prestatorul extern de servicii nu este certifi-cat conform IFS Logistică, toate cerinţele relevanteaplicabile unei companii cu activităţi proprii dedepozitare trebuie să fie îndeplinite şi să fie înmod clar definite în contractul respectiv.

4.15 Transportul

4.15.1 Înainte de încărcarea mijloacelor de transport,starea acestora (ex: mirosuri străine, praf excesiv,umiditate ridicată, dăunători, mucegai) trebuie săfie verificată iar în cazul în care este necesar,trebuie să fie luate măsuri.

4.15.2 Trebuie să fie implementate proceduri pentruprevenirea contaminării în timpul transportului(produse alimentare/nealimentare/diferite catego-rii de produse).



✂


A B C D Explicaţie

4.15.3 În cazul în care bunurile trebuie transportate laanumite temperaturi, înainte de încărcare, tempe-ratura interioară a vehicolului trebuie să fieverificată şi înregistrată.

4.15.4 În cazul în care bunurile trebuie să fie transportatela anumite temperaturi, menţinerea unui intervalde temperatura adecvat în timpul transportuluitrebuie să fie asigurată şi înregistrată.

4.15.5 Trebuie să existe cerinţe de igienă adecvate pentrutoate mijloacele de transport şi pentru echipamen-tul folosit pentru încărcare/descărcare (ex: furtu-nurile instalaţiilor de însilozare).Trebuie să existeînregistrări ale măsurilor luate.

4.15.6 Rampele de încărcare şi descărcare trebuiesă dispună de echimpamente pentru a protejaprodusele transportate de influenţeleexterne.

4.15.7 Atunci când o companie apelează la un furnizorextern de servicii pentru transport, toate cerinţelespecificate în secţiunea 4.15 trebuie să fie în modclar definite în contractul respectiv sau furnizorulrespectiv trebuie sa respecte cerinţele IFS Logis-tică.

4.15.8 Securitatea vehiculelor de transport trebuie să fieasigurată în mod corespunzător.

4.16 Întreţinere/Mentenanţă

4.16.1 Trebuie să existe un sistem adecvat de mente-nanţă, menţinut şi documentat, ce acoperă toateechipamentele critice (incluzând transportul)pentru conformitatea cu cerinţele pentru produs.Aceasta este valabil atât pentru activitatea internăcât şi pentru cea externă de întreţinere.

4.16.2 Cerinţele produsului şi prevenirea contaminăriitrebuie să fie asigurate pe durata şi după efectua-rea mentenanţei şi a lucrărilor de reparaţii.Trebuiesă fie ţinute înregistrări referitoare la activităţile deîntreţinere şi reparaţii şi la acţiunile corectiveluate.

4.16.3 Toate materialele folosite pentru mentenanţătrebuie să fie conforme destinaţiei deutilizare.

4.16.4 Defecţiunile unei linii de producţie sau a unuiechipament (inclusiv transportul) acoperite desistemul de mentenanţă trebuie să fie înregistrateşi revizuite, cu perspectiva de a adapta sistemulde mentenanţă.

4.16.5 Reparaţiile temporare trebuie să fie efectuateastfel încât cerinţele pentru produs să nu fieafectate. Aceste activităţi trebuie să fie înregistrateşi trebuie să se stabilească un termen limită scurtpentru a elimina defecţiunea.



✂


A B C D Explicaţie

4.16.6 Atunci când o companie apelează la un furnizorextern de servicii pentru mentenanţă şi reparaţii,toate cerinţele specifice ale companiei referitoarela materiale şi echipamente trebuie să fie clardefinite, documentate şi menţinute.

4.17 Echipamente

4.17.1 Echipamentele trebuie să fie proiectate adecvat şiutilizate în scopul pentru care au fost destinate.Înainte de punerea în funcţiune, trebuie verificatdacă cerinţele aferente produsului sunt îndepli-nite.

4.17.2 Pentru toate echipamentele şi ustensilele careintră în contact direct cu alimentele, trebuie săexiste certificate de conformitate care să confirmerespectarea cerinţelor legale în vigoare. În cazul încare nu există cerinţe legale specifice aplicabile,trebuie să existe dovezi care să demonstreze căechipamentele şi ustensilele sunt potrivite pentruutilizare. Acest lucru se aplică pentru toateechipamentele şi ustensilele care intră în contactdirect cu materiile prime, semifabricatele şiprodusele finite.

4.17.3 Echipamentele trebuie să fie proiectate şi aranjateîn aşa fel încât activităţile de curăţenie şi mente-nanţă să poată fi realizate cu eficienţă.

4.17.4 Compania trebuie să asigure că toate echi-pamentele de producţie sunt în stare bună, fărănicio influenţă negativă asupra siguranţei alimen-telor.

4.17.5 Compania trebuie să asigure că în cazul schimbă-rilor în metodele de producţie sau echipamente,caracteristicle proceselor sunt revizuite, pentru aasigura că cerinţele pentru produs sunt îndepli-nite.

4.18 Trasabilitatea (inclusiv OMG-urile şi alergenii)

4.18.1KO

KO nr. 7: Trebuie să existe un sistem de trasabili-tate, care să permită identificarea loturilor deproduse şi relaţia acestora cu loturile de materiiprime, de ambalaje ce intră în contact direct cualimentul şi ambalajele care ar putea intra încontact direct cu alimentul. Sistemul de trasabili-tate trebuie să includă toate înregistrările rele-vante din procesare şi distribuţie.Trasabilitateatrebuie să fie asigurată şi documentată până lalivrarea către client.

4.18.2 Trebuie să existe înregistrări de trasabilitate înaval (de la locaţia de producţie către client).Timpul de prezentare a acestor înregistrări pentruverificare trebuie sa fie conform cu cerinţeleclientului.

4.18.3 Trasabilitatea trebuie să existe pentru a identificarelaţia dintre loturile de produse finite şi etichetelelor.



✂


A B C D Explicaţie

4.18.4 Sistemul de trasabilitate trebuie să fie testatperiodic – minim o dată pe an şi de fiecare datăcând apar schimbări în sistemul de trasabilitate.Testul trebuie să verifice trasabilitatea atât înamonte cât şi în aval (de la produsele livrate lamateria primă şi vice-versa), inclusiv verificareacantitativă. Rezultatele testelor trebuie să fieînregistrate.

4.18.5 Trasabilitatea trebuie să fie asigurată în toatestadiile, incluzând producţia în curs, tratamenteulterioare şi reprelucrare.

4.18.6 Etichetarea lotului de produs semifabricat sau finittrebuie să fie efectuată în momentul în carebunurile sunt ambalate direct, pentru a se asigurao trasabilitate clară . Atunci când bunurile suntetichetate într-un moment ulterior, bunurilordepozitate temporar trebuie să li se fi aplicat oetichetare specifică a lotului.Termenul de valabili-tate (ex: a se consuma, înainte de data de) albunurilor etichetate trebuie să fie calculat de ladata iniţială de producţie.

4.18.7 Dacă este solicitat de către client, mostre repre-zentative pentru lotul fabricat trebuie să fie depozi-tate corespunzator şi păstrate până la data limitade consum sau data de expirare şi dacă estenecesar, pentru o perioada determinată de timpdupă această perioadă.

4.19 Organisme modificate genetic (OMG)

4.19.1 Pentru produsele livrate către clienţi şi/sau ţăricare au cerinţe referitoare la OMG, companiatrebuie să aibă sisteme şi proceduri care săpermită identificarea produselor care sunt formatedin OMG, care conţin OMG sau provin din OMG,incluzând ingredientele alimentare, aditivii şiaromele.

4.19.2 Trebuie să fie disponibile specificaţii ale materiilorprime şi documente de livrare, care identificăprodusele care sunt, provin sau conţin OMG.Garanţiile, privitoare la statusul materiilor primereferitor la OMG, trebuie să fie stabilite princontractul cu furnizorul sau documentele tehnicerelevante vor specifica statusul GMO. Companiatrebuie să deţină o listă actualizată a materiilorprime OMG folosite în cadrul acesteia, care deasemenea identifică toate amestecurile şi reţeteleîn care se adaugă aceste materii prime OMG.

4.19.3 Trebuie să existe proceduri adecvate pentru a seasigura că produsele OMG sau care conţin OMGsunt procesate în aşa fel încât să fie prevenităcontaminarea produselor fără OMG.Trebuie săexiste măsuri de control adecvate pentru a prevenicontaminarea încrucişată cu OMG. Eficacitateaacestor proceduri trebuie să fie monitorizată printestare.



✂


A B C D Explicaţie

4.19.4 Produsele finite ce conţin OMG sau etichetate cănu conţin OMG trebuie să fie declarate în confor-mitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Documen-tele de livrare trebuie să includă referinţelespecifice OMG.

4.19.5 Cerinţele clientului referitoare la statusul OMG alproduselor trebuie să fie în mod clar implemen-tate de către companie.

4.20 Alergeni şi condiţii de producţie specifice

4.20.1 Trebuie să existe specificaţii ale materiilor prime,care indică alergenii ce necesită a fi declaraţirelevanţi pentru ţara în care se vor comercializaprodusele finite. Compania trebuie să deţină olistă actualizată a materiilor prime ce conţinalergeni şi care sunt folosite în cadrul acesteia,care de asemenea identifică toate amestecurile şireţetele în care se adaugă aceste materii primecontinând alergeni.

4.20.2 Fabricarea produselor care conţin alergeni cenecesită a fi declaraţi trebuie să fie realizată în aşafel încât contaminarea încrucişată să fie minimi-zată, pe cât posibil.

4.20.3 Produsele finite ce conţin alergeni trebuie să fiedeclarate în conformitate cu cerinţele legislaţieiîn vigoare. Pentru prezenţa accidentală sauneintenţionată, indicarea pe etichetă a alergenilorşi a urmelor acestora trebuie să se bazeze pe oanaliză a pericolelor şi evaluarea riscurilor asoci-ate.

4.20.4 Atunci când clienţii cer în mod special ca produ-sele să nu conţină anumite substanţe sau ingredi-ente (ex: gluten, carne de porc, etc) sau ca anu-mite metode de tratare sau de producţie să fieexcluse, trebuie să existe proceduri verificabile.

5 Măsurători, Analize, Îmbunătăţiri

5.1 Audituri interne

5.1.1KO

KO nr. 8: Audituri interne eficiente trebuie să fieefectuate în conformitate cu un program aprobatde audit şi vor trebui să acopere cel puţin toatecerinţele din Standardul IFS. Domeniul şi frec-venţa auditurilor interne trebuie să fie determinatepe baza analizei pericolelor şi evaluarii riscurilorasociate. Acest lucru este aplicabil şi pentrufacilităţile de depozitare care nu sunt la locaţia deproducţie, deţinute sau închiriate de către compa-nie.

5.1.2 Auditul intern pentru activităţile care sunt criticepentru siguranţa alimentelor trebuie să fie efectuatcel puţin o dată pe an.

5.1.3 Auditorii trebuie să fie competenţi şi independenţifaţă de departamentul auditat.



✂


A B C D Explicaţie

5.1.4 Rezultatele auditului trebuie să fie comunicatemanagementului de top şi persoanelor responsa-bile din departamentul vizat. Acţiunile corectivenecesare şi programul pentru implementareaacestora trebuie să fie stabilite, documentate şicomunicate fiecărei persoane relevante.

5.1.5 Trebuie să fie documentate cum şi când vor fiverificate acţiunile corective ce au rezultat dinauditurile interne.

5.2 Inspecţia locaţiei fabricii

5.2.1 Inspecţii regulate ale fabricii trebuie să fie planifi-cate şi îndeplinite (ex: controlul produsului, aligienei, al pericolelor datorate corpurilor străine,igiena personalului şi curăţenia). Frecvenţa inspec-ţiilor în fiecare zonă (inclusiv zona exterioară) şi afiecărei activităţi trebuie să fie bazată pe analizapericolelor şi evaluarea riscurilor asociate şi peexperinţa dobândită în timp.

5.3 Validarea si controlul procesului

5.3.1 Criteriile pentru validarea şi controlul proceselortrebuie sa fie clar definite.

5.3.2 În cazul în care controlul procesului şi a parametri-lor mediului de lucru (temperatură, timp, presiune,proprietăţi chimice etc.) sunt esenţiale pentru a seasigura cerinţele pentru produs, aceşti parametritrebuie să fie monitorizaţi şi înregistraţi în perma-nenţă şi/sau la intervale corespunzătoare.

5.3.3 Toate operaţiile de reprelucrare trebuie să fie vali-date, monitorizate şi documentate. Aceste operaţiinu trebuie să afecteze cerinţele produsului.

5.3.4 Trebuie să existe proceduri adecvate de notificare,înregistrare şi monitorizare a defecţiunilor deechipamente şi a abaterilor de proces.

5.3.5 Validarea proceselor trebuie să fie efectuată folosinddatele colectate, care sunt relevante pentru siguranţaprodusului şi a procesului. Daca apar modificarisemnificative, trebuie să fie efectuată o revalidare.

5.4 Calibrarea, reglarea şi verificarea instrumentelor de măsură şi monitorizare

5.4.1 Compania trebuie să identifice instrumentele demăsură şi monitorizare necesare asigurăriiconformităţii faţă de caracteristicile produsului.Aceste instrumente trebuie să fie înregistrate peun document şi clar identificate.

5.4.2 Toate instrumentele de măsură trebuie să fieverificate, reglate şi calibrate în cadrul unui sistemde monitorizare la intervale de timp specificate şiîn conformitate cu standarde/metode definite.Rezultatele verificărilor, reglărilor şi calibrărilortrebuie să fie înregistrate. Acolo unde este nece-sar, acţiuni corective trebuie să fie întreprinseasupra instrumentelor şi, dacă e necesar, asupraproceselor şi produselor.



✂


A B C D Explicaţie

5.4.3 Toate instrumentele de măsură trebuie folositenumai în scopul pentru care au fost destinate.Dacă rezultatele măsurătorilor indică o abatere,instrumentul în cauză trebuie imediat reparat sauînlocuit.

5.4.4 Statusul calibrării instrumentelor de măsurătrebuie să fie clar identificat (etichetare pe aparatsau pe o listă cu instrumentele testate).

5.5 Verificarea cantitativă (controlul cantităţii/cantităţilor de umplutură)

5.5.1 Frecvenţa şi metodologia verificării cantitativetrebuie să fie stabilite în aşa fel încât cerinţelelegale si cerinţele clientului, sau dacă este cazul,instrucţiuni privind cantitatea nominală să fieîndeplinite.

5.5.2 Trebuie să existe o procedură care să defineascăcriteriile de conformitate pentru verificareacantitativă a unui lot. Această procedură trebuie,printre altele, să ia în considerare tara, densitateasau alţi parametri critici.

5.5.3 Verificările trebuie să fie implementate şi înregis-trate, pe baza unui plan de eşantionare care săasigure reprezentativitatea pentru lotul fabricat.

5.5.4 Rezultatele acestor verificări trebuie să fie con-forme cu criteriile definite pentru toate produselegata de livrare.

5.5.5 Pentru produsele aprovizionate, gata preambalate,de la furnizori terţi, trebuie să existe o dovadăreferitoare la conformitatea cu cerinţele legaleprivind cantitatea nominală.

5.5.6 Dacă este aplicabil, toate echipamentele folositepentru verificarea finală trebuie să fie aprobatelegal.

5.6 Analiza produsului

5.6.1 Trebuie să existe proceduri care să asigure cătoate toate cerinţele pentru produs sunt îndepli-nite, inclusiv cerinţele şi specificaţiile din legisla-ţie. Analizele microbiologice, fizice şi chimicenecesare pentru acest scop trebuie să fie efectuateintern şi/sau subcontractate.

5.6.2 Analizele, care sunt relevante pentru siguranţaalimentelor, este de preferat să fie efectuate deun laborator cu programe/metode acreditate (ISO17025). Dacă analizele sunt efectuate de unlaborator intern al fabricii sau un laborator care nuare programe/metode acreditate, rezultateletrebuie să fie verificate în mod regulat, de unlaborator acreditat pentru programe/metode (ISO17025)



✂


A B C D Explicaţie

5.6.3 Trebuie să existe proceduri care să asigureacurateţea rezultatelor analizelor interne, pe bazametodelor de analiză oficial recunoscute. Aceastatrebuie să fie demonstrată prin teste paralele saualte teste de confirmare.

5.6.4 Trebuie să fie întocmit un plan de testare, pentruanalizele interne şi externe, bazat pe analizapericolelor si evaluarea riscurilor asociate, care săacopere materiile prime, semifabricatele şiprodusele finite, precum şi echipamentele deprocesare şi materialele de ambalare şi, în cazul încare este necesar, teste de mediu. Rezultateletestelor trebuie să fie documentate.

5.6.5 Rezultatele analizelor trebuie evaluate imediat.Trebuie să fie introduse măsuri corective adecvate,în cazul rezultatelor nesatisfăcătoare. Rezultateleanalizelor trebuie evaluate periodic pentru aidentifica tendinţele.Tendinţele ce indică rezultatepotenţial nesatisfăcătoare trebuie să fie luate înconsiderare.

5.6.6 Pentru efectuarea analizelor interne, trebuie să fiedisponibil personal calificat şi instruit, precum şiechipamente şi facilităţi adecvate.

5.6.7 Pentru verificarea calităţii produsului finit trebuieefectuate periodic analize organoleptice interne.Aceste teste trebuie să fie în concordanţă cuspecificaţiile şi legate de impactul parametrilorrespectivi asupra caracteristicilor produsului.Rezultatele acestor teste vor fi documentate.

5.6.8 Pe baza oricarei informaţii interne sau externeprivind riscul unui produs ce poate avea un impactasupra siguranţei alimentelor, compania trebuiesă-şi actualizeze planul de control şi/sau să iamăsuri adecvate pentru a controla impactulasupra produselor finite.

5.7 Carantina produsului (blocarea/reţinerea) şi eliberarea produsului

5.7.1 Trebuie să existe o procedură, bazată pe analizapericolelor şi evaluarea riscurilor asociate, pentrucarantina (blocarea/reţinerea) şi eliberareamateriilor prime, produselor semiprocesate şifinite şi a materialelor de ambalare. Proceduratrebuie să asigure că doar produsele şi materialelece îndeplinesc cerinţele pentru produs suntprocesate şi expediate.

5.8 Managementul reclamaţiilor de la autorităţi şi clienţi

5.8.1 Trebuie să existe un sistem pentru managementulreclamaţiilor aferente produsului.

5.8.2 Toate reclamaţiile trebuie evaluate de personalcompetent. Acolo unde se justifică, acţiuni adec-vate trebuie să fie luate imediat, dacă este necesar.

5.8.3 Reclamaţiile trebuie să fie analizate având învedere implementarea de acţiuni preventive, caresă prevină reapariţia neconformităţii.



✂


A B C D Explicaţie

5.8.4 Rezultatele analizei reclamaţiilor trebuie să fiepuse la dipoziţia persoanelor responsabilerelevante şiTOP managementului.

5.9 Managementul incidentelor, retragerea produsului, rechemarea produsului

5.9.1 Trebuie definită o procedură documentată privindmanagementul incidentelor şi situaţiilor de crizăpotenţiale cu impact asupra siguranţei, legalităţiişi calităţi alimentelor. Procedura trebuie să fieimplementată şi menţinută. Aceasta include caminim, numirea şi instruirea unei echipe de criză,o listă de contacte în caz de alertă, surse deîndrumări legale (dacă este necesar), disponibilita-tea contactelor, informaţii pentru client şi un plande comunicare, incluzând informarea clienţilor.

5.9.2KO

KO nr. 9: Trebuie să existe o procedură eficienta deretragere şi rechemare a tuturor produselor, caresă asigure că sunt informaţi toţi clienţii implicaţi,cât mai repede posibil. Această procedură trebuiesă includă o definire clară a responsabilităţilor.

5.9.3 Trebuie să fie disponibile detalii actualizate privindcontactele pentru urgenţă (cum sunt numele şinumerele de telefon ale furnizorilor, clienţilor şiale autorităţilor competente). O persoană dincompanie care are autoritatea de a iniţia procesulde managementul incidentelor trebuie să fiedisponibilă în permanenţă.

5.9.4 Fezabilitatea, eficienţa şi rapiditatea implementăriiprocedurii de retragere trebuie să constituieobiectul unor testări interne regulate, bazate peanaliza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociate,însă efectuată cel puţin o dată pe an. Aceastatrebuie să fie efectuată într-o manieră care săasigure implementarea şi funcţionarea eficientă aprocedurii.

5.10 Managementul neconformităţilor şi al produselor neconforme

5.10.1 Trebuie să existe o procedură pentru managemen-tul materiilor prime, produselor semifabricate şifinite, echipamentelor de proces şi ambalajelorneconforme. Aceasta trebuie să includă minim:– izolarea/proceduri de carantină– analiza pericolelor şi evaluarea riscurilorasociate

– identificare (ex: etichetarea)– decizia referitoare la viitoarea utilizare (ex: elibe-rarea, reprocesarea/tratarea ulterioară, blocarea,carantina, respingerea/evacuare ca deşeu).

5.10.2 Responsabilităţile pentru managementul produse-lor neconforme trebuie să fie clar definite. Proce-dura pentru managementul produselor neconformetrebuie să fie înţeleasă de toţi angajaţii relevanţi.

5.10.3 În cazul prezenţei unor neconformităţi, trebuie săse ia măsuri imediate pentru a se asigura căcerinţele produsului sunt îndeplinite.



✂


A B C D Explicaţie

5.10.4 Produsele finite ambalate sau ambalajele,ambele de mărci proprii, care nu sunt conformecu specificaţiile, nu trebuie să fie puse încomercializare sub acea marcă. Excepţiile vortrebui să fie agreate în scris cu partenerii decontract.

5.11 Acţiuni corective

5.11.1 Trebuie să existe o procedură pentru înregistrareaşi analiza neconformităţilor, care să urmăreascăevitarea reapariţiei acestora, prin întreprindereade acţiuni preventive şi/sau acţiuni corective.

5.11.2KO

KO nr.10: Acţiunile corective trebuie să fie formu-late clar, documentate şi efectuate cât mai repedeposibil, pentru a preveni reapariţia neconformită-ţii. Responsabilitatea şi termenul limită pentruacţiunea corectivă trebuie să fie clar definite.Documentaţia trebuie păstrată într-un loc sigur şitrebuie să fie uşor accesibilă.

5.11.3 Efectuarea acţiunii corective implementate trebuiedocumentată, iar eficienţa acesteia trebuieverificată.

6 Apărarea alimentelor şi Inspecţiile externe

6.1 Evaluarea apărării

6.1.1 Trebuie să fie definite responsabilităţi pentruapărarea alimentelor. Cei responsabili trebuie săfie personal cheie sau să aibă acces la echipa detop management.Trebuie să fie demonstratăsuficientă cunoaştere în acest domeniu.

6.1.2 Trebuie efectuată o analiză a pericolelor şi oevaluare a riscurilor asociate pentru apărareaalimentelor. Bazat pe această evaluare şi pecerinţele legale, trebuie identificate zonele criticepentru securitate.Analiza pericolelor şi evaluarea riscurilor asociatepentru apărarea alimentelor trebuie efectuatăanual sau la modificari ce afectează integritateaalimentelor.Un sistem de alarmă corespunzator trebuie să fiedefinit şi eficienţa lui testată periodic.

6.1.3 Dacă legislaţia prevede înregistrarea locatiei sauinspecţii ale locaţiei, trebuie facută dovadarespectării acesteia.

6.2 Securitatea locaţiei

6.2.1 Pe baza analizei pericolelor şi evaluării riscurilorasociate, zonele identificate ca şi critice pentrusecuritate trebuie sa fie protejate în mod adecvatpentru a preveni accesul neautorizat.Punctele de acces trebuie să fie controlate.

6.2.2 Trebuie să existe proceduri care să previnăfalsificarea/sabotajul şi/sau să permită identifica-rea semnelor de falsificare/sabotaj.



✂


A B C D Explicaţie

6.3 Securitatea personalului şi a vizitatorilor

6.3.1 Politica pentru vizitatori trebuie să conţină aspecteale planului de apărare. Personalul de livrare şi deîncărcare care se afla în contact cu produsultrebuie să fie identificat şi să respecte regulile deacces ale companiei. Vizitatorii şi furnizorii externide servicii trebuie să fie identificaţi în zonele încare se află produse şi trebuie să fie înregistraţi înmomentul intrării. Ei trebuie să fie informaţiprivind politica locaţiei şi accesul lor să fie contro-lat în mod corespunzător.

6.3.2 Toţi angajaţii trebuie să fie instruiţi anual privindapărarea alimentelor sau atunci când apar schim-bări semnificative de program. Instruirile trebuiedocumentate.Procedurile de angajare şi de încheiere a contrac-telor de muncă trebuie să ia în considerareaspectele de securitate, atât cât permite legislaţia.

6.4 Inspecţii Externe

6.4.1 Trebuie să existe o procedura documentată pentrugestionarea inspecţiilor externe şi a viziteloroficiale. Personal relevant trebuie să fie instruitpentru aplicarea procedurii.

Food

IFS publică informaţiile, opiniile şi buletinele informative aşa cum ştie mai bine, însă nu-şipoate asuma responsabilitatea pentru eventuale greşeli, omisiuni sau informaţii posibileronate din publicaţiile sale, în special din acest document,

Deţinătorul standardului din acest document este:

IFS Management GmbHAmWeidendamm 1A10117 BerlinGermany

Managing Director: StephanTrompAG Charlottenburg HRB 136333 BVAT-Nr.: DE278799213

Bank: Berliner SparkasseBank code number: 10050000Account number: 190029765IBAN number: DE96100500000190029765BIC-/Swift-Code: BE LA DE BE

Toate drepturile rezervate. Toate publicaţiile sunt protejate prin legile internaţionale decopyright. Orice folosire neautorizată, fără consimţământul scris expres al deţinătoruluistandardului IFS, este interzisă şi pedepsită conform legilor. Acest lucru este valabil deasemenea şi la copierea cu ajutorul unui fotocopiator, includerea într-o bază de date elec-tronică sau copierea pe CD-ROM.Nici o traducere nu poate fi realizată fără permisiunea oficială a deţinătorului standarduluiIFS. Versiunea în Limba Engleză IFS Food 6 este documentul original şi reprezintă docu-mentul de referinţă.

IFS Food este disponibil via:www.ifs-certification.com

Sau prin poştă, fax sau e-mailIFS Management GmbHAmWeidendamm 1A10117 BerlinGermany

Telefon:+49-(0)30-726250-74Fax: +49-(0)30-726250-79E-mail: [email protected]

GERMANIA | BERLINIFS Management GmbHAmWeidendamm 1AD-10117 BerlinTelefon:+49(0)3072625074Fax: +49(0)3072625079E-mail: [email protected]

FRANŢA | PARISIFS Office ParisFCD12, rue EulerF-75008 ParisTelefon:+33(0)144439916Fax: +33(0)147205353E-mail: [email protected]

ITALIA | MILANOIFS Office MilanFederdistribuzioneVia Albricci 8I-20122 MilanoTelefon:+39(0)289075150Fax: +39(0)26551169E-mail: [email protected]

POLONIA |VARŞOVIAIFS Office Central & Eastern Europeul. Serwituty 25PL-02-233WarsawTelefon:+48601957701E-mail: [email protected]

BRAZIL | DOURADOSRepesentante IFS BrasilCaroline NowakBR-79824 Dourados, MSTelefon:+55(67)81514560E-mail: [email protected]

CHINA | HEFEIStarFarmRoom 2301, C building,Fortune Plaza No. 278 Suixi Road, 230041,Hefei, Anhui, ChinaTelefon:+86(0)5515666069Fax: +86(0)5515681376E-mail: [email protected]

[email protected]

USA | ST. LOUISIFS North America1610 Des Peres Road, Suite 150USA-St. Louis, MO 63131Telefon:+13146864610Fax: +13146864602E-mail: [email protected]

DATELE DE CONTACTALE BIROURILOR IFS

standard de auditare pentru calitatea şi siguranţa produselor alimentare

Documents