st9

\ncotro?ONU,

{coala, un naufragiu premeditat

Vocea angaja]ilor

E[ecul inteligen]ei

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~MARTIE 2007

Adu-]i aminte de ziua Sabatului � Easy life

Covers:Layout 1 3/9/07 8:31 PM Page 2

Semnele Timpului Martie 2007

3/2007

VOLUMUL 19 NR. 108 SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840.

Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR:Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF:Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDACTIE:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin

Avramescu, Daniel Brânzan, FlorianCârnu, Adrian Neagu, Marius Necula,

Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Attila Peli,Cristina Peli, Anca Porumb, Florian

Ristea, Florin Theodoru.

CORECTURA: Adela B`nc`u-Burcea

GRAFICA SI TEHNOREDACTARE:C`t`lin Ciolca

MANAGER:Irina Anghel – 0744.472.463

ISSN 1453-7060 2/2007

Editorial

1 Obsesii antiamericane

Religie

2 Adu-]i aminte de ziua Sabatului

Politic

6 ONU, \ncotro?

Cultur`

13 Citatul ST

14 {coala, un naufragiu premeditat

24 E[ecul inteligen]ei

Social

28 Vocea angaja]ilorNoi, sindicatele, „ap`r`m

interesele tale...”

33 Easy life

37 Mergem la cump`r`turi?

{tiri

27 Eficient sau superficial

{tiin]`

42 Extratere[tri sau tere[tri?Amprenta de pe chipul nostru nu se potrive[te hazardului

ADRESA REDACTIEI:Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895

Fax: + 402 (1) 323 0040

SEMNELETIMPULUI

\ncotro?ONU,

{coala,un naufragiupremeditat

Voceaangaja]ilor

E[eculinteligen]ei

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~MARTIE 2007

Adu-]i aminte de ziua Sabatului � Easy life

SumarMARTIE 2007

Sumar + Editorial:Layout 1 3/9/07 8:35 PM

1

EditorialCRISTIAN M~GUR~ vorbe[te luna aceasta despre politica extern` a Statelor Unite fa]` de proiectele nucleare ale Iranului [i Coreei de Nord.

Martie 2007 Semnele Timpului

e harta divergen]elor politice susceptibile de aderapa \n zona unor conflicte militare se remarc`dou state: Coreea de Nord [i Iranul. Regimurilede la Phenian [i de la Teheran au transmis \n

repetate rânduri c nu vor renun]a la proiectele nucleare[i c presiunea interna]ional la care sunt supuse nu arenici pe departe efectul de a le intimida, ci, dimpotriv`,le \nt`re[te convingerea c` politica Occidentului estediscriminatorie, rezumându-se la conservarea uneisuprema]ii nucleare a partenerilor sì privilegia]i.A[adar, o loj` \n care nu oricine are dreptul de a urca.Nu am inten]ia de a construi o analiz` exhaustiv` apli-cat` tipului de amenin]are reprezentat de proiectelenucleare ale celor dou state, ci m rezum doar la sem-nalarea unei iner]ii stupefiante de care d dovad o parte\nsemnat` a opiniei publice \n privin]a acestor dou`cazuri. |n mod concret, este vorba de un tip parado xalde „obsesie antiamerican`”, ca s citez titlul unui exce-lent volum al lui Jean-Francois Revel, obsesie care nuface altceva decât s` \mpiedice dezbaterea serioas` [inepartinic` pe tema politicii interna]ionale a StatelorUnite.

Odat` cu sfâr[itul R`zboiului Rece [i, \n consecin]`,al bipolarit`]ii lumii, s-a vorbit din ce \n ce mai multdespre unica superputere [i despre imperialismulamerican ca despre un factor destabilizator pe arenapolitic interna]ional . Colajul r bufnirilor antiamericanese alimenta din ame]irea câtorva obsesii persistente:dac acum câteva decenii era privilegiat critica foartevocal de pe pozi]iile ideologiei marxist-comuniste, pefond, \n schimb, se desf`[ura ranchiuna european` amarilor state, \n special a Fran]ei, care pierduser`pozi]ia central` a ini]iativelor [i a cuceririlor, rolul denucleu al organiz`rii politico-mili tare [i al activit`]iieconomice pe care \l de]inuser` pân` \n secolul XX. Ocritic` a politicii externe a Statelor Unite este oricândposibil [i binevenit , motive ar fi destule, dar tonul cri -ticilor, cel pu]in \n privin]a intransigen]ei americane viza-vi de Iran [i Coreea de Nord, nu este degajat de precon-cep]ii sau de interese particulare care nu ]in de secu-ritatea global` [i echilibrul politic al lumii de ast`zi.Cazul celor dou state plasate \n discursurile pre[edin-telui G. W. Bush pe o beligerant „ax a rùlui” este pri -vit de un segment \nsemnat al opiniei publice europene[i de comunitatea musulman` din perspectiva abuzu-lui de putere pe care \l defileaz` non[alant „jandarmuluniversal”. Cum se face c cea mai matur democra]iea lumii – cea american` – manifest` un interes atât desc`zut pentru suveranitatea, neatârnarea [i autonomiaunor state na]ionale \n ce prive[te politica lor intern`,

care, nu-i a[a, este coordonat de guverne \n func]ie deinteresele lor proprii? De ce se bag` americanii acolounde nu le fierbe oala? Iat` câteva dintre numeroase-le \ntreb`ri legitime care ar trebui s` suscite dezbateriserioase pe marginea statutului de superputere alStatelor Unite [i a obliga]iilor care le revin de aici \n pla -nul rela]iilor interna]ionale.

Chestiunea se poate l`muri printr-un scurt excursistoric. |n timpul R`zboiului Rece exista suficient arse-nal nuclear \ncât se putea distruge planeta de o sut deori. Ce se poate \n]elege de aici? |n primul rând c se potface pa[i uria[i pe t`râmul descoperirilor [tiin]ifice,\nregistrându-se simultan o pandemie de prostie, datfiind faptul c` 99% dintre bombe erau absolut inutile.Ba mai mult, dac s-ar fi folosit doar 0,1% din armamen-tul nuclear existent la acea dat`, lumea de ast`zi ar fiar`tat cu totul altfel. Cu siguran]`, mult mai rù. |n aldoilea rând, este inerent` concluzia c` politica de pre-ven]ie ar trebui stimulat` cu orice pre] [i c` discu]iiledespre dreptul inalienabil al unor ]`ri de a dezvoltatehnologii nucleare \n scopuri militare este o aiureal`care nu rimeaz` cu fondul problemei. |n lumea deast`zi, care pare tot mai mic [i mai ne\nc`p`toare, pro -blemele \nc`lzirii globale, ale exploat`rii resurselornaturale, fatalmente epuizabile, politicile legate desecuritatea energetic nu se mai rezolv doar \n func]iede interesele izolate ale unui guvern. Asemenea pro -bleme se interna]ionalizeaz`, asta \nsemnând c`solu]ionarea lor se negociaz \n func]ie de binele comun[i de interesele pe termen lung ale cât mai multorstate. |n acest context, este greu de acceptat c \nc semai confund` Consiliul de Securitate ONU sau politi-ca extern american cu amvonul de la care se d`sc lescpatern grup`rile teroriste sau orgoliile nucleare aleunor ]`ri care [i-au demonstrat \n repetate rânduriinten]iile belige rante. Nu ne putem gândi totu[i labombele atomi ce care ar ajunge \n mâinile unor [efi destate extremi[ti ca la drobul de sare al lui Creang , darnici nu putem uita c`, nu mai departe de acum câtevadecenii, capacitatea autodistructiv a pla netei, amane-tat de nume roa se „suve ra nit`]i” na]ionale, ajunsese lao amploare pe care numai paranoia o mai putea justi-fica. |n aceste con di ]ii, e de ne\n]eles de ce atitu dineain tran si gen t` a ame rica nilor este atât de bla ma t`. |nabsen]a unui consens \ntre membrii permanen]i aiConsiliului de Securitate, pentru administra]ia de la CasaAlb , r`zboiul ar fi ultimul r`spuns dat Iranului [i Coreeide Nord. S sper`m c nu se va ajunge aici [i c statelerefractare politicii intransigente americane vor abordaaceste crize cu mai mult` \n]elepciune. ST

PObsesii antiamericane

Sumar + Editorial:Layout 1 3/9/07 8:35 PM Page 1

2


Religie

P`zirea duminicii ca Sabat s`pt`mânal [irespectarea ei ca zi de odihn [i de \nchinare,abstinen]a de la bùturi alcoolice [i tutun –

acestea sunt doar câteva dintre standardele moral-religioase pe care a[a-numitele „legi albastre” le-auimpus \n Statele Unite ale Americii [i \n Canada.

|n multe state nu era permis` vânzarea bù tu -rilor alcoolice duminica, plecându-se de la premisac` \n ziua aceasta oamenii ar trebui s` se \ndelet-niceasc` cu cele religioase, [i mai pu]in cu celelume[ti. Prin interzicerea comer]ului doar \n zilelede duminic`, legile albastre \ncercau, de fapt, sàplice porunca a IV-a din Decalog, care nu permite

activit`]i de genul acesta pe parcursul zilei. „Ziuaa [aptea este ziua de odihn` \nchinat` Domnului,Dumnezeului tù: s` nu faci nicio lucrare \n ea...”,spune Exodul. |n multe state americane, unele legialbastre sunt [i ast`zi \n vigoare \ntr-un cod denorme care pare uneori f`r noim [i paradoxal. |nstatul Texas spre exemplu, s-a interzis, pân` \n1985, vânzarea obiectelor casnice duminica. |nColorado, Illinois, Indiana, Michigan, Minnesota,Pennsylvania, [i Wisconsin chiar [i ast`zi este ile-gal` vânzarea sau cump`rarea autoturismelorduminica. |n schimb, tot \n aceste state, vânzareade alimente, mobilier [i \mbr`c`minte sau

Adu-]i aminte de

ziua Sabatului{apte vânz`tori dintr-un magazin din statul american Maryland au fost acuza]i \n decembrie 1960 de \nc`lcarea unei legi locale ce interzicea vânzarea anumitor produseduminica, zi considerat` a fi Ziua Domnului. Ca urmare, ap`rarea a cerut Cur]ii Supreme aStatelor Unite s` decid` dac` este sau nu constitu]ional` o lege care ap`r` anumite precepte religioase, ]inând cont de faptul c` primul amendament al constitu]iei americaneinterzice promulgarea legilor cu aspect v`dit religios.

� Marius Necula

02-05 Ziua Sabatului:Layout 1 3/9/07 10:55 PM Page 2

3


tranzac]iile imobiliare au und verde chiar [i \n ziuacea sfânt`.

Cât prive[te etimologia sintagmei „legile albas-tre”, chiar dac` nu au nicio dovad` material`, uniiistorici afirm` c` aceste legi ar fi fost tip`rite ini]ial\n c`r]i cu coper]i albastre sau scrise pe hârtiealbastr . Al]ii cred c denumirea, care a fost folosit`\nc din anii 1700, ar face trimitere la aspectul rigidal legii, [i asta pentru c , \n America, habotnicii erauporecli]i nasuri albastre – bluenoses \n variantòriginal . Sus]in`torii acestei teorii spun c tocmaijocul de cuvinte format de cele dou` expresii –bluenoses [i blue laws – \nt`re[te explica]ia lor. Oalt` variant` privind originea acestei denumirispune c` expresia blue laws (legi albastre) ar fi oprescurtare denaturat` a bloody laws (legisângeroase), [i asta pentru c pedeapsa pentru vio-larea unor astfel de legi era cu adev`rat sângeroas :tìerea nasului, a urechii sau a membrelor.

La finele secolului al XIX-lea, s-a \ncercat pro-movarea legilor duminicale la nivel na]ional. Laacea dat`, s-au sim]it amenin]a]i de aceste ambi]iiatât proprietarii de locuri de distrac]ie, cât [i evreii[i adventi[tii de ziua a [aptea – primii din ra]iunipur economice, ultimii din motive religioase.

Cu timpul \ns`, legile duminicale au \nceput s`fie ignorate. O cauz` major` ce a dus la c`derea \ndizgra]ie a acestor legi este individualismul, iar, pede alt` parte, a[a cum afirma pentru ChristianityToday1 Bradley Jacob, profesor de legisla]ie laRegent University, „legile albastre au c`zut pentruc` au devenit imposibil de sus]inut din punct devedere politic”.

Procesul celor [apte vânz`tori din Anne Arun-del, Maryland, s-a finalizat pe 29 mai 1961, CurteaSuprem` declarând c` legile duminicale sunt con-stitu]ionale. S-a considerat c` fundamentul esteunul religios, dar scopul final este unul social, a[a

c` legile au r`mas \n vigoare. |n 1974, Congresul adat puterea de decizie fiec`rui ora[ ori comitat s`stabileasc dac va aboli sau va pune \n aplicare noilegi duminicale.

Cazul VirginiaLa ini]iativa unui grup de afaceri[ti din Virginia,

\n 1988 s-a deschis un alt proces, \n urma c`ruialegile duminicale au fost abrogate.

Tot \n Virginia, din dorin]a de a actualiza o seriede legi \nvechite [i irelevante, \n 2004 s-a votat [i

o lege privitoare la ziua de odihn`. Justi]ia ar fiimpus angajatorilor s` le ofere muncitorilor o zi derepaus s`pt`mânal – la alegere, sâmb`ta sauduminica. |n cazul \n care angajatorii \nc`lcaunoile reglement`ri, se puteau aplica amenzi oriangajatorul avea s` fie nevoit s` pl`teasc` tripluorele de munc`. Ca urmare, mul]i dintre angaja]iau refuzat s` se mai prezinte duminica la munc`.La presiunea patronatului [i din cauza crizei cre-ate, pe 14 iulie a fost convocat` o sesiune extraor-dinar` a Adun`rii Generale a statului Virginia, iarlegea cu pricina a fost amendat`.

Ceea ce atrage aten]ia este atitudinea opinieipublice care a sus]inut legea \n forma neamendat .Pe acest fond, \n pres` apar o mul]ime de articolecare sus]in valoarea legilor ce vizeaz o zi s`p t mâ -nal` de odihn` [i, implicit, rolul deosebit pe care\l joac` ziua de duminic` \n context social. Wash-ington Times a publicat un articol despre valoareazilei de odihn` intitulat sugestiv: O societate stre-sat` ar putea folosi duminicile odihnitoare.2 {i \nTime a ap`rut un articol pro-duminical, ce cùtar`spunsul la o \ntrebare cât se poate de perti-nent`: {i \n ziua a [aptea ne odihnim? 3

Tot din revista Time, afl m c „dealerii de ma[inidin Kansas fac presiuni pentru o lege care s`-ioblige s \nchid \n ziua de duminic , astfel \ncât s`poat avea o zi liber , f`r a pierde \ns de pe ur macompeti]iei”.4 Rù cu rù, dar mai rù f`r` rù…

Un caz similar celui din Maryland, petrecut de dataaceasta \n Canada, a avut rezultate identice: CurteaSuprem` a Canadei a hot`rât \n anul 1985 c` actul cuprivire la Ziua Domnului din 1906 nu are cerin]e strictseculare, ci scopuri religioase, actul fiind considerat oviolare a drepturilor [i libert`]ilor stipulate \n Carta Ca -na dian`. |n acela[i timp, s-a stabilit c` actul cu privirela vânz`rile \n timp de s`rb`toare (Ontario's RetailBusiness Holiday Act) nu reprezint` o \nc`lcare a Cartei[i asta pentru c` scopul final al acestui act nu este unulcu caracter religios.

Re]eaua de restaurante Chick-Fil-A, prezent` \n peste 32 destate cu peste 1100 de restau-rante, nu ofer` servicii \n nicioduminic , [i asta pentru c fon -datorul, S. Truett Cathy (foto),le-a promis angaja]ilor timps`p t` mânal pentru \n chi nare,familie, prieteni [i odihn`.


Europa face presiunipentru legi duminicale

Dou`zeci [i unu de deputa]i po lo nezi, sus]inu]ide episcopi catolici [i \ncuraja]i de documentulpapal privind p`zirea duminicii (Dies Domini), aucerut \n 2001 promulgarea unei legi prin care s se\nchid` supermarketurile \n zilele de duminic`,deoarece 90% dintre polonezi sunt catolici.5 JerzyGwizdz, unul dintre sus]in`torii peti]iei, recunoa[tec` motivul cererii este unul strict religios. „Vrems \i protej m pe cei care sunt obliga]i s mun ceas -c` duminica”, afirma Gwizdz. Pre[edintele repu -blicii \n 2001, Aleksander Kwasniewski, [i-a expri-mat \n mod clar dezacordul, folosindu-[i \n finaldreptul de veto. Biserica Catolic a criticat dur ges-tul pre[edintelui, spunând c` acesta \ncalc` Deca-logul [i tradi]ia Bisericii. „Acest veto contrazice CeleZece Porunci [i tradi]ia noastr de veacuri”, declarap`rintele iezuit Adam Szulc, purt`torul de cuvântal Conferin]ei Episcopilor Polonezi.

Pe un fundal asem`n`tor, \n toamna anului2003 s-a \ncercat impunerea unei astfel de legi [i\n Croa]ia.6 Biserica Catolic a strâns peste 300.000de semn`turi \n vederea elabor`rii unei legi cares garanteze p`zirea duminicii [i \nchiderea oric`rui

magazin \n aceast` zi. Guvernul croat, chiar dac`nu este de acord cu abuzurile care se fac \n cazurile\n care angaja]ii sunt obliga]i s munceasc dumini-ca – zi declarat` liber` de legea croat` – a prefe -rat mai degrab` o politic` de descurajare aabuzurilor, decât una a impunerii [i for]ei.

Odihna s`pt`mânal` –un principiu divin

Discu]iile cu privire la o zi liber` pe s`pt`mânàduc \n centrul aten]iei valoarea principiilor divine

[i se demonstreaz` \nc` o dat` perenitatea Cuvân-tului divin. |n perioada Revolu]iei Franceze, pen-tru a se [terge orice urm` de religiozitate,autorit`]ile au \ncercat impunerea decadei,s`pt`mâna fiind \nlocuit cu perioada de 10 zile. Unfapt asem`n`tor s-a petrecut [i \n Rusia comu-nist` când s-a \ncercat „s`pt`mâna” de 5, respec-tiv 6 zile. Experimentul nu a avut nici aici succes,peste câtva timp revenindu-se la ciclul obi[nuitde 7 zile.

Geneza, prima carte a Bibliei, leag` existen]as`pt`mânii de opera crea]iunii ce |i apar]ine luiDumnezeu. Ba mai mult, porunca a IV-a din Deca-log identific` ziua de odihn` [i explic` maniera \ncare poate fi p`strat` ca sfânt` cea de-a [aptea zia s`pt`mânii. „Adu-]i aminte de ziua de odihn` cas-o sfin]e[ti. S` lucrezi [ase zile [i s`-]i faci lucrultù. Dar ziua a [aptea este ziua de odihn \nchinat`Domnului, Dumnezeului tù: s` nu faci niciolucrare \n ea, nici tu, nici fiul tù, nici fiica ta, nicirobul tù, nici roaba ta, nici vita ta, nici str inul careeste \n casa ta. C`ci \n [ase zile a f`cut Domnulcerurile, p`mântul [i marea, [i tot ce este \n ele, iar\n ziua a [aptea S-a odihnit, de aceea a binecuvân-tat Domnul ziua de odihn` [i a sfin]it-o”, spuneDumnezeu \n cartea a doua a Scripturii (Exod20,8-11). Termenul de Sabat, din care deriv denu -mirea pentru sâmb`t \n numeroase limbi antice [imoderne, vine de la verbele „a \nceta”, „a repauza”.

4


Religie

|n secolul al IX-lea, bulgarii proasp`t cre[tina]i caut`\ndrumare pe calea credin]ei [i la Constantinopole, [i laRoma. Papa Nicolae I r`spunde unei scrisori [i \l aver-tizeaz` pe Boris, voievodul bulgarilor, cu privire la]inerea sâmbetei. Fotie, patriarhul de la Constantinopole,se simte ofensat de interven]ia papei [i \l excomunic`.Chiar [i la 1054, \n timpul Marii Schisme, \n Constan-tinopole se ]ineau \nc` liturghii \n ziua de sâmb`t`, careera marcat` ca zi sacr`. Printre subiectele care au cre -at disputa, [i \n final schisma, a fost [i cea cu privire lasâmb`t`. Cre[tinii din r`s`rit (ortodoc[ii) considerau c`sâmb`ta trebuie s` fie tratat` \n continuare ca sfânt`,viziune condamnat` \ns` de cre[tinii din vest (catolici).


Papa Ioan Paul al II-lea, \n Dies Domini (Ziua Dom-nului), surprinde [i el adev`rata valoare a Sabatu-lui: „Tocmai de aceea este [i ziua odihnei: \ntreru-perea ritmului deseori ap`s`tor al ocupa]iilor tra-duce, \n limbajul expresiv al ’nout`]ii’ [i al ’deta[`rii’,recunoa[terea dependen]ei propriei persoane [i acosmosului fa]` de Dumnezeu. Totul vine de laDumnezeu! […] Sabatul a fost deci in ter pre tat\ntr-o manier sugestiv ca un element determinant\n acea ’arhitectur` sacr ’ a timpului, ce caracter-

izeaz revela]ia biblic . Rolul sù este de a reamintic` istoria [i cosmosul |i apar]in lui Dumnezeu [i còmul nu se poate dedica lucr`rii sale de colabora-tor al Creatorului \n lume f`r` a fi mereu con[tientde acest adev`r”. Aici, Sabatul joac` rolul uneiadev`rate pece]i, un sigiliu al autorit`]ii7 [i pu teriidivine. Aidoma unei [tampile, Sabatul are \n sineautoritate (Dumnezeu), titulatur` (Creator), dar[i domeniu (crea]ia \ntreag`).

De la Sabat la duminic`|n cadrul teologiei cre[tine, se mai caut r`spun-

sul la \nc` o \ntrebare: A preluat \n totalitateduminica atributele Sabatului? R`spunsul estedat de istorie. Ini]ial, Biserica cre[tin` a recunos-cut ca zi de \nchinare s`pt`mânal` sâmb`ta; ulte-rior \ns`, duminica a câ[tigat teren devenind ziuacu valoare de simbol \n contextul cre[tin. La maibine de 300 de ani de la \nceputurile sale, Biseri-ca cre[tin` \nc` nu \[i l`murise problematica zileide odihn` [i, din motive multiple, \n multe regiu-ni ale cre[tin`t`]ii, sâmb`ta (Sabatul) [i duminicaerau respectate ca „dou` zile surori”. SocratesScolasticus, un istoric al Bisericii cre[tine, scria lasfâr[itul secolului al IV-lea: „Adun`rile nu sunt]inute \n toate bisericile \n acela[i timp [i \n acela[ifel. Cei din Constantinopole [i oameni de pre-tutindeni se adun` \n Sabat, dar [i \n prima zi as`pt`mânii (duminica, n.a.), obicei care nu a fostniciodat p`zit la Roma sau Alexandria”. Distinc]iadintre duminic` [i sâmb`t` se va afirma din ce \nce mai puternic \n con[tiin]a Bisericii, chiar dacàst`zi recunoa[terea duminicii ca Sabat s`pt`mânalse impune \n cre[tinism, iar p`zirea sâmbetei esteasociat` doar obiceiurilor evreie[ti.

Omenirea are nevoie de Sabat! Hristos |nsu[i aspus-o: „Sabatul a fost f`cut pentru om, iar nuomul pentru Sabat” (Marcu 2,27). Omul nu arenevoie doar de un timp de relaxare, ci [i unul demedita]ie [i reg`sire a Creatorului. E nevoie de ozi de Sabat real , adev`rat , autentic ... O zi „\nchi-nat` Domnului, Dumnezeului tù...” ST

5


1. http://www.christianitytoday.com/ct/2007/january/10.21.html2. http://www.washingtontimes.com/metro/20040712-101813-1002r.htm3. http://www.time.com/time/archive/

preview/0,10987,1101040802-672596,00.html4. http://www.time.com/time/magazine/article/

0,9171,1101040802-672596,00.html5. „ Adu-]i aminte de ziua Sabatului….” http://www.warsawvoice.pl/

archiwum.phtml/4927/6. http://www.ewtn.com/vnews/getstory.asp?number=390097. Ezechiel 20,208. Socrates, Ecclesiastical History, cartea 7, cap. 19

Un rol deosebit \n preeminen]a duminicii fa]` de sâmb`tà avut-o legea duminical` a \mp`ratului Constantin. „Fieca to]i judec`torii [i locuitorii din ora[e, [i to]i ne gus toriis` se odihneasc` \n venerabila Zi a Soarelui!”, spunea\mp`ratul la acea vreme. De remarcat c` edictul din 7 martie 321 (Corpus Juris Civilis Cod., lib. 3, tit. 12, Lex.3) este unul laic, \n care nu se folose[te expresia „ZiuaDom nului”, ci „Ziua Soarelui”. |n perioada de \n ceput acre[ tinismului, nu se transferase \n totalitate ca racterulde Sabat de la sâmb`t` la duminic`. Pe fundalul \n careprima zi a s`pt`mânii era acceptat` de popula]ia ne cre[ -tin` ca o zi a bucuriei, fiindZiua Soarelui, re cu noa[ -terea du mi ni cii ca \nc` ozi de \n chi nare care s` cele-breze \nvierea lui Hristosnu a fost atât de greu de f`cut.


6


Politic

ONU,.\ncotro?

„…R`zboiul va continua pân` la sfâr[it [i, \mpreun` cu el, [i pustiirile.” (Biblia, Daniel 9,26)

06-12 Quo Vadis ONU:Layout 1 3/9/07 11:24 PM Page 6

7


Cu aceste cuvinte \ncepe Carta ONU, docu-mentul de \nfiin]are semnat de cele 50 destate fondatoare \n 28 iunie 1945.1 Aruncat`

\n pr`pastia dezn`dejdii de cele dou` r`zboaiemondiale, care au f`cut peste 100 de milioane devictime \n numai o jum`tate de secol, dorin]a depace a omenirii se simte chiar din PreambululCartei ONU. Chiar dac` nu ar fi citit cuvinteleCartei, un badea C\r]an ar recunoa[te \ndat` sco -pul acestei organiza]ii, [i asta numai dac` ar p`[ipe aleea din fa]a sediului ONU din New York,unde str`juie[te sculptura unui pistol enorm, cu]eava \nnodat`. |ns`, dac` ar mai [i cunoa[te cevadin realitatea actual` a lumii noastre [i cât de efi-cient` este ONU \n asigurarea p`cii mondiale, maimult ca sigur c` badea C\r]an s-ar sc`rpinanedumerit sub cu[m`.

La \nceput a fost Liga Na]iunilor N`scut din dorin]a de a \mpiedica apari]ia unor

noi r`zboaie, ONU este materializarea unui idealal statelor \nfr`]ite, care nutreau speran]a c` vorputea realiza o ordine mondial pacifist de durat .Organiza]ia nu a fost \ns` prima tentativ` de felulacesta. Ororile Primului R`zboi Mondial, cu imen -sele pagube materiale [i pierderi de vie]i omene[ti,2

i-au determinat pe politicieni s pledeze pentru \n -fiin ]area unei alian]e a popoarelor care s \mpiediceapari]ia altor conflagra]ii. Ideea se pare c` \iapar]ine lui Edward Grey, pe atunci secretar de stat\n Ministerul Afacerilor Externe din Marea Britanie,iar mai apoi, a fost preluat` cu entuziasm depre[edintele american Woodrow Wilson3. Idealis-mul molipsitor al acestuia \n vederea \nfiin]`riiunui astfel de organism s-a manifestat \n discursulde la 8 ianuarie 1918, când a prezentat \n fa]a

Congresului American cele „Paisprezece punctepentru pace”. Pre[edintele chema lumea la „oasociere general` a na]iunilor, care s` garantezeautonomia politic` [i integritatea teritorial` atât astatelor mari, cât [i a celor mai mici deopotriv`”.Ca urmare, la Conferin]a de Pace de la Paris din1919, s-a acceptat propunerea de \nfiin]are a LigiiNa]iunilor4.

Un e[ec r`sun`tor Ideea unei r`spunderi colective pentru pace [i

securitate a fost considerat` revolu]ionar` pentruvremea respectiv`, deoarece, a[a cum remarc`Hartmut Krüger, „pân` la Primul R`zboi Mondial,r`zboaiele, chiar [i cele de agresiune – atâta vremecât erau declarate \n mod formal – nu erau consi -derate imorale, ci ultimul mijloc legitim al politicii”.

„NOI, POPOARELE NA}IUNILOR UNITE, hot`râte s` izb`vim genera]iileviitoare de flagelul r`zboiului care, de dou` ori \n cursul unei vie]i deom, a provocat omenirii suferin]e de nespus, s` ne reafirm`m credin]a\n drepturile fundamentale ale omului, \n demnitatea [i valoarea per-soanei umane, \n egalitatea \n drepturi a b`rba]ilor [i a femeilor, pre-cum [i a na]iunilor mari [i mici, s` cre`m condi]iile necesare men]ine-rii justi]iei [i respect`rii obliga]iilor decurgând din tratate [i alte izvoareale dreptului interna]ional, s`promov`m progresul social[i condi]ii mai bune de trai\ntr-o mai mare libertate, [i \n

Preambulul Cartei Na]iunilor Unite

aceste scopuri s` practic`mtoleran]a [i s` tr`im \n paceunul cu cel lalt, ca buni veci-ni, s` ne unim for]ele pentrumen]inerea p`cii [i securit`]ii interna]ionale, s` accept`m principii [is` instituim metode care s` garanteze c` for]a armat` nu va fi folosit`decât \n interesul comun, s` folosim institu]iile interna]ionale pentrupromovarea progresului economic [i social al tuturor popoarelor,am hot`rât s` ne unim eforturile pentru \nf`ptuirea acestor obiective.Drept urmare, guvernele noastre, prin reprezentan]ii lor, reuni]i \nora[ul San Francisco [i având depline puteri, recunoscute ca valabile[i date \n forma cuvenit`, au adoptat prezenta Cart` a Na]iunilor Unite[i \nfiin]eaz` prin aceasta o organiza]ie interna]ional` care se va numiNa]iunile Unite.” (San Francisco, 26 iunie 1945)

„NOI, POPOARELE NA}IUNILORUNITE, hot`râte s` izb`vim genera]iileviitoare de flagelul r`zboiului care, de dou` ori în cursul unei vie]i de om,a provocat omenirii suferin]e de nespus…”

� Florian Ristea


Conform statutului, membrii Ligii se obligau s`respecte autonomia teritorial` [i politic` a statelormembre, iar eventualele conflicte trebuiau rezol-vate pe calea justi]iei interna]ionale. Succeselenu au \ntârziat s` apar`, \n a[a fel \ncât, curânddup \nfiin]are, datorit interven]iei Ligii, a fost evi-tat` declan[area unor r`zboaie, de exemplu \ntreSuedia [i Finlanda (1921), \ntre Grecia [i Bulgaria (1925) [i \ntre Iugoslavia [i Albania(1921). Gra]ie Ligii, au fost solu]ionate divergen]eleteritoriale dintre Germania [i Polonia \n privin]aSileziei superioare (1922), iar disputele dintreIrak [i Turcia, legate de provincia Mosul din 1926,au fost clarificate. Ulterior, s-au \nregistrat \ns` [ie[ecuri deloc neglijabile, care au culminat cuizbucnirea celui de-al Doilea R`zboi Mondial.

Cauzele care au dus lae[ecul Ligii Na]iunilor

Limitele noului organism au ap`rut \n special \nsfera normativ` a statutului, din care lipsea, depild`, o defini]ie clar` a termenului „agresiune”.Rezultatul: Liga nu a avut nicio reac]ie fa]` dealte forme de agresiune armat care nu se \ncadrau\n categoria r`zboiului. La nivel structural, LigaNa]iunilor nu a reu[it niciodat` s` includ` toatemarile puteri de la acea vreme. Ca o ironie a isto-riei, Statele Unite, al c`ror fost pre[edinte,Woodrow Wilson, militase intens pentru \nfiin]areaLigii, nu au aderat niciodat` la acest organisminterna]ional. |n tot acest timp domnea o mare ne -si guran]` [i \n privin]a condi]iilor de aplicare asanc ]iunilor. Acest lucru a devenit evident odat`cu invazia japonez` \n Manciuria, nordul Chinei(1931) – fa]` de care Liga Na]iunilor nu s-a impli-cat \n niciun fel – [i, ulterior, odat` cu izbucnirear`zboiului \ntre China [i Japonia (1937), pe carenimeni nu l-a putut \mpiedica. Când totu[i, \ndecembrie 1939, Liga Na]iunilor a luat decizia dea exclude Rusia \n urma agresiunii asupra Finlan-dei, func]ia ei de sistem colectiv de securitate ae[uat definitiv: al Doilea R`zboi Mondial izbuc-nise deja (septembrie 1939). |n consecin]`, la 18 aprilie 1946, cu ocazia celei de-a 21-a Adunare,Liga Na]iunilor a fost dizolvat`.

Partea leului – niciodat` uitat` E[ecul Ligii Na]iunilor i-a determinat pe politi-

cienii marilor puteri s` ocoleasc` ideea implic`rii[i altor state \n problema asigur`rii p`cii inter na -]io nale. |ns` al Doilea R`zboi Mondial i-a f`cut s`

8


Politic

� 1941: Churchill [i Rooseveltproclam` Carta Atlantic`, \n carese reg`sesc pri me le elementeale unei noi ordini a p`cii [i coo -per`rii.

� 01.01.1942: Numele „Na]iunile Unite” apare pentru prima oar` \nDeclara]ia Alia]ilor din cel de-al Doilea R`zboi Mondial, \n care 26 destate se obligau s`-[i continue lupta \mpotriva Axei. Pân` la finalulr`zboiului, alte 25 de state ader` la Alian]`.

� 30.10.1943: Prima conferin]` a mini[trilor de externe din stateleAlian]ei la Moscova. SUA, Marea Britanie, URSS [i China declar` c`trebuie creat` o organiza]ie interna]ional` care s` cuprind` toatestatele care iubesc pacea, \n vederea men]inerii p`cii mondiale [i asecurit`]ii interna]ionale.

�01.12.1943: La Conferin]a de la Teheran,Roosevelt, Churchill [i Stalin declar` c` atâtei, cât [i Na]iunile Unite au ca sarcin` primor-dial` instaurarea unei p`ci de durat`.

Momente importante care au prefa]at constituirea ONU

� Septembrie 1944: Reprezentan]ii SUA, ai Marii Britanii, URSS [iChinei schi]eaz` la Dumbarton Oaks, SUA, scheletul Cartei Na]iunilorUnite.

� Februarie 1945: Churchill,Roosevelt [i Stalin cad de acordla Yalta asupra cre`rii unui statutspecial al marilor puteri \n cadrulConsiliului de Securitate (dreptde veto).

�Aprilie-iunie 1945: La Conferin]a de la San Francisco, reprezentan]iicelor 50 de state membre ale Alian]ei elaboreaz` Carta Na]iunilor Unite.

� 26.06.1945: Carta ONU estesemnat` de cele 50 de state fonda-toare (Polonia devine mai târziu celde-al 51-lea stat fondator).

� 24.10.1945: Carta ONU intr` \nvigoare dup` ce a fost ratificat` demajoritatea membrilor fondatori.

(Dup` Auswärtiges Amt, ABC der Vereinten Nationen, Berlin 2000, p. 47, citat deServerul Educa]ional D@dalos)


\n]eleag` faptul c` o pace de durat` nu putea fireali zat` decât prin implicarea unei largi coali]ii destate din care s` fac` parte inclusiv Uniunea So -vietic`. Astfel, a prins din nou contur ideea unuiorganism interna]ional de prevenire a r`zboaielor,bazat pe norme juridice interna]ionale.

De[i arhitec]ii ONU au sperat s` \nl`ture defi-cien]ele care duseser la e[ecul Ligii Na]iunilor, ele[i-au f`cut loc \n cadrul noii organiza]ii chiar dinfaza de constituire. |n timp ce toate statele „suve -rane [i pa[nice” puteau deveni membre (ex clu -zând, \n felul acesta, „statele du[mane” din al Doi -lea R`zboi Mondial), cele patru mari puteri – SUA,Marea Britanie, URSS [i China – [i-au rezervat\nc` din faza de concept a organiza]iei din 1943„dreptul” de a ac]iona cu trupe proprii pentrumen ]inerea p`cii, \n calitate de „poli]i[ti mondiali”.La renumita Conferin]` de la Yalta, din februarie

1945, când s-a discutat despre modalit`]ile de vo -tare \n cadrul celui mai important for al viitoareiorganiza]ii, Consiliul de Securitate, s-a adus din nou\n discu]ie „partea leului”. La cererea URSS, mem-brii permanen]i ai Consiliului de Securitate – SUA,

Marea Britanie, URSS, China [i Fran]a – urmau s`de]in` drept de veto \n toate chestiunile impor-tante. Atunci s-au pus bazele unui compromis, careconstituie pân` ast`zi o piedic` serioas` pentru

9


De[i arhitec]ii ONU au sperat s` \nl`turedeficien]ele care duseser` la e[eculLigii Na]iunilor, ele [i-au f`cut loc \ncadrul noii organiza]ii chiar din faza de constituire.


10


activitatea ONU. |ns`, a[a cum afirm` istoria, f`ràcest compromis nu s-ar fi ajuns probabil nicìerila acea conferin]`.

|n sfâr[it, de[i la Conferin]a de constituire de laSan Francisco (aprilie-iunie 1945), conceptul de„poli]i[ti mondiali” nu a fost acceptat de statelesem natare, totu[i statele mici [i mijlocii nu au re -u[it s desfiin]eze statutul privilegiat al marilor pu -teri, care [i-au p`strat „dreptul de veto” \n pro -blemele importante. Carta ONU a fost adoptat` \nunanimitate la 26 iunie 1945 [i a intrat \n vigoarela 24 octombrie 1945, dup ce num`rul necesar destate au ratificat tratatul. Astfel, atmosfera \ncadrul ONU poate fi foarte bine caracterizat` prinbinecunoscutul slogan orwellian: „La ONU toatestatele sunt egale, \ns` unele state sunt mai egaledecât altele.”5

„C`lcâiul lui Ahile” Perioada care a urmat constituirii ONU a fost una

de optimism [i speran]`; un timp \n care se vorbeades pre „o lume nou`” [i despre pace global`.

Organiza]ia s-a implicat \n problemele inter na ]io -nale, reu[ind s` \nregistreze unele succese \n -sem nate. Speran]ele s-au n`ruit \ns` curând, de -oa rece acordul dintre marile puteri s-a destr`mat[i, dup` 1947, chiar a degenerat \ntr-un conflictcare a durat peste 40 de ani. A fost a[a-numita pe -rioa d` a R`zboiului Rece, când func]ia ONU demen]inere a p`cii a fost practic desfiin]at`, \n timpce „marile puteri iubitoare de pace” s-au angajat\ntr-o competi]ie de acaparare a sferelor de influ-en]` \n lumea a treia, unde au comis acte grave de\nc`lcare a p`cii. Se poate constata astfel c`, dacìni]ial marile puteri amintite p`reau s` constituiefor]a [i garan]ia asigur`rii p`cii interna]ionale, \naceast` perioad` s-au dovedit a fi exact contra riul– chiar veriga slab \n privin]a idealului de pace [i se -curitate, un fel de „c`lcâi al lui Ahile” \n cadrulONU. Cei care se autointitulau „poli]i[ti mondiali”ai securit`]ii globale s-au dovedit a fi distrug`torii ei.

Dup` R`zboiul Rece Dup` \ncremenirea din timpul R`zboiului Rece,

\n care s-a ocupat mai mult de probleme social-eco-nomice, ONU a cunoscut o perioad` de revigorare

Politic

Conform Human Security Report 2005, publicat de Oxford Universi-

ty Press, de la \ncheierea R`zboiului Rece, num`rul r`zboaielor, ge -no cidelor [i al situa]iilor de \nc`lcare a drepturilor omului a sc`zut \nmod dramatic. Raportul include:� sc`derea cu 40% a conflictelor violente;� o sc`dere cu 80% a majorit`]ii conflictelor mortale� o sc`dere cu 80 % a genocidelor [i politicidelor (crime politice dema s`).|n domeniul investi]iilor, Raportul men]ioneaz`:� cre[terea de [ase ori a num`rului misiunilor ONU destinate s`previn` r`zboaiele, \ntre 1990 [i 2002;� cre[terea de unsprezece ori a num`rului de sanc]iuni economice\mpotriva regimurilor de pe glob, \ntre 1989 [i 2001;� o cre[tere de patru ori a num`rului opera]iunilor de men]inere a p`cii,]ntre 1987 [i 1999 etc.

Aspecte pozitive ale activit`]ii ONU

De asemenea, se poate men]iona faptul c`, \n domeniul men]inerii p`cii,Biroul de Responsabilitate Guvernamental` [US Government Account-ability Office] a apreciat faptul c` trupele ONU de men]inere a p`cii suntde opt ori mai pu]in costisitoare decât trupele Statelor Unite. |n privin]aeficien]ei, un studiu al RAND Corporation a ar`tat faptul c` dou` dintrei misiuni de men]inere a p`cii apar]inând ONU au fost \ncununatede succes, iar \n privin]a eforturilor de reconstruc]ie \n anumite re giuni,[apte din opt cazuri ale ONU se bucur` de pace, \n timp ce \n cazul efor-turilor SUA numai patru cazuri din opt se bucur` de pace.


men]inere a p`cii, ci \n afara scopului pentru carefu seser create. „Mandatele din Genera]ia a Doua”,a[a cum au fost denumite aceste misiuni, au \nre -gistrat unele succese, dar [i e[ecuri de propor]ii,care au conturat organiza]iei o imagine public`proast . Interven]iile din Somalia [i fosta Iugoslavieau mar cat \nceputul crizei actuale a ONU \n privin]arolului s`u de men]inere a p`cii.

Se va repeta istoria? |n prezent, se vorbe[te despre caracterul ana cro -

nic al organiza]iei, care, de[i [i-a l`rgit foarte multnum`rul de membri [i domeniile de activitate,reflect \nc situa]ia politicii mondiale de la sfâr[itulcelui de-al Doilea R`zboi Mondial. Dovada o con-stituie \ns`[i faptul c` organiza]ia nu [i-a modificat\n mod fundamental Carta adoptat` \n 1945. Deasemenea, ONU se confrunt nu doar cu o serioas`criz` de imagine la nivel interna]ional, dar [i cuspec trul desfiin]`rii, datorit contest`rii competen -]ei sale \n rezolvarea crizelor interna]ionale. Criti -cile aduse sunt legate de incapacitatea de a ac]iona\n mod clar [i decisiv pentru stoparea genociduluidin Darfur, Sudan, sau de e[ecul de a implemen-ta pre vederile Rezolu]iilor 1559 [i 1701 pentrudezarmarea mili]iilor Hezbollah din sudul Liba -nului. De asemenea, vechiul „c lcâi al lui Ahile” estedin nou vizibil. De exemplu, \n leg`tur` cu progra-mul nuclear iranian, Consiliul de Securitate al

ONU este \n imposibilitatea de a adopta o pozi]ieclar din cauza faptului c cei cinci membri perma-nen]i nu ajung la o \n]elegere comun` \n aceast`direc]ie. Atunci când anumite rezolu]ii sunt totu[iadoptate, lipse[te voin]a sau mijloacele de a le pune\n aplicare, a[a cum este cazul amintitelor re zo lu]iicu privire la conflictul dintre Israel [i Hezbollah.

Mai mult decât atât, exist` repro[uri c` stateleindustrializate se folosesc de ONU pentru

a principalei sale func]ii – men]inerea [i garantareap`cii interna]ionale. Lucrul acesta a fost posibil da -to rit` evenimentelor memorabile din anii 1989-1990 [i mai ales datorit politicii de deschidere pro-movate de pre[edintele URSS, Mihail Gorbaciov,care s-a pronun]at \n favoarea consolid`rii ONU peplan interna]ional. Dezghe]area rela]iilor dintreSUA [i URSS a dus la \ncetarea exercit`rii dreptu-lui de veto \n Consiliul de Securitate, care a dobân-dit o putere decizional` [i de ac]iune pe care nu leavusese niciodat` mai \nainte. Rezolu]iile [i m` su -rile Consiliului de Securitate au condus la \ncetareaprimului r`zboi din Golf (1991), a conflictului dinAfganistan [i altor conflicte interna]ionale (Ango-la, Namibia, Cambogia). Optimismul ce ca -racterizase perioada de constituire i-a cuprins dinnou pe politicieni, o dovad` \n acest sens fiindchiar pre[edintele american George Bush, carevorbea despre „o nou` ordine mondial`”.

Acest avânt care a propulsat ONU \n centrulpoliticii interna]ionale a \nregistrat \ns un recul \nurm`torii ani. Misiunile „C`[tilor Albastre”6 au de -venit tot mai numeroase [i dificile datorit` faptu-lui c` nu se mai \ncadrau \n tiparul clasic de

11


„Na]iunile Unite s-au confruntat [i se mai confrunt` \nc` cu probleme\n ceea ce prive[te garantarea p`cii [i solu]ionarea celorlalte problemeglobale, acest lucru nu se datoreaz` structurilor Naţiunilor Unite – eles-au dovedit suficient de flexibile [i de eficiente –, ci lipsei acorduluidintre statele membre [i disponibilit`]ii lor insuficiente de a pune \n prac-tic` m`surile politice [i economice necesare.”

(Helmut Volger, Zur Geschichte der Vereinten Nationen, citat de Serverul Educa]ionalD@dalos)

Cauzele ineficien]ei ONU


impunerea propriilor interese la nivel global. Edi-ficatoare este situa]ia Statelor Unite – cel maimare cotizant al ONU, despre care se [tie c a exer -citat permanent presiuni \n sensul nepl`tiriiobliga]iilor financiare fa]` de organiza]ie, ceea cea dus la o situa]ie financiar precar de notorietatea acesteia. Lucrul acesta poate conduce \ns` [i lao marginalizare la nivel interna]ional a organiza]iei,care nu-[i va mai putea \ndeplini astfel sarcinilepentru care a fost creat . |n plus, „r`zboiul \mpotri-va terorismului” ini]iat de SUA pune \n pericol\ns`[i ideea de baz` a existen]ei ONU, [i anumer`spunderea colectiv` a tuturor statelor \n ceea ceprive[te pacea.

Aceste realit`]i \i determin` pe unii politologi s`remarce: „|ngrijorarea exprimat` nu vizeaz` \ns`nu mai poten]ialul sfâr[it al unei organiza]iiinterna]ionale. Mai mult, aici este vorba despre

\ntrebarea fundamental` dac` problemele p`ciimondiale [i ale securit`]ii interna]ionale vor mair`mâne [i pe viitor \n r`spunderea unui sistem co -lec tiv de men]inere a p`cii sau dac` acestea vor fitrecute la nivelul statelor, respectiv a sistemelor dealian]e regionale.”7 Deoarece experien]a a maifost f`cut` odat`, ne \ntreb`m dac` politicieniivor \n]elege vreodat` faptul c` cine nu \nva]` dingre[elile istoriei risc` s` le repete.

ONU, \ncotro? Trecând \n revist` istoria [i rolul Na]iunilor

Unite pe scena politicii mondiale, constat`m c` oatmosfera de nesiguran]` plute[te ast`zi \n lumeanoastr din cauza erod`rii imaginii [i rolului pe careaceast` organiza]ie \l are \n prezent \n leg`tur` cupacea interna]ional`. Pe de o parte, se dore[tereformarea [i resuscitarea ei, iar pe de alt` parte,se ia \n calcul [i „cântecul de leb`d`” al aces teia.Prima variant este posibil \n cazul \n care deciziaar apar]ine \n exclusivitate coali]iei largi de statecare formeaz` \n prezent Na]iunile Unite [i care arduce – spun speciali[tii – la o \n toar ce re la ordineade drept interna]ional` care s-a dezvoltat de lasfâr[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial [i asupra

necesit`]ii c`reia exist` totu[i un consens larg\ntre state. A doua variant`, \n care ONU ar c`lcape urmele Ligii Na]iunilor, presupune asumarearolului de „poli]i[ti mondiali” din partea marilor pu -teri, care de]in \n prezent „pâinea [i cu]itul” \n Con-siliul de Securitate. Dup` cum se poa te observa,Statele Unite \[i asum \n prezent acest rol sub pre-textul r`zboiului \mpotriva tero rismului. Deci,ONU, \ncotro? ST

12


Politic

Organiza]ia este finan]at` prin contribu]iile voluntare ale statelormembre, a c`ror valoare o stabile[te Adunarea Generală a ONU, \nfunc]ie de capacitatea relativ` de plat` a fiec`rei ]`ri, apreciat`după statisticile referitoare la venitul na]ional [i după al]i factori. Timpde mai mul]i ani, Congresul Statelor Unite a refuzat s` autorizeze platadatoriilor c`tre ONU, pe de o parte pentru a determina organiza]ia s`serveasc` scopurilor sale, iar pe de alt` parte pentru a ob]ine o redu -cere a obliga]iilor sale financiare fa]` de aceasta. |n urma unornegocieri prelungite, s-a ajuns la \n]elegerea ca Statele Unite s` achiteo mare parte a banilor pe care \i datorează, iar ONU va reduceobliga]iile financiare ale SUA de la 25% la 22%. |n prezent, datori-ile SUA fa]` de ONU \nsumează peste 1,3 miliarde dolari [i nu se\ntrevede niciun plan \n vederea achit`rii lor. Cei mai importan]icotizan]i ai ONU, conform bugetului stabilit pentru 2001 erau: SUA– 25-22%, Japonia – 19,63%, Germania – 9,82%, Fran]a – 6,50%,Marea Britanie – 5,57%, Italia – 5,09%, Canada – 2,57%, Spania –2,53% [i Brazilia – 2,39%.(Sursa: Wikipedia)

Despre finan]area ONU

1. Polonia a devenit membru fondator mai târziu. |n prezent, organiza]iacuprinde 192 state membre, adic` aproape toate statele lumii.

2. Amploarea acestor pagube, nemai\ntâlnit` pân` atunci, a f`cut ca PrimulR`zboi Mondial s` r`mân` \n memoria omenirii ca „Marele R`zboi”.

3. Pentru activitatea sa \n sprijinul \nfiin]`rii Ligii Na]iunilor, lui Woodrow Wilson i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace \n 1919.

4. Unii autori folosesc termenul „Societatea Popoarelor”.5. Parafrazare dup` romanul lui George Orwell, Ferma animalelor.6. Trupe de men]inere a p`cii, aflate sub egida ONU.7. Sven Gareis/Johannes Varwick, Die Vereinten Nationen. Aufgaben, Instru-

mente und Reformen; Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenrei-he Band 403, Bonn 2003, p. 132, citat de Serverul Educa]ional D@dalos.

O atmosfer` de nesiguran]`plute[te ast`zi \n lumea noastr`din cauza erod`rii imaginii [i roluluipe care ONU \l are \n prezent.



Omul m`runt

Când vezi binele

Citatul STNoble]e [i inima de tigruXUN ZI vorbe[te despre deosebirile dintre omul Ales [i omul m`runt

„Când vezi binele, pe deplin s` ]i-l \nsu[e[ti;când vezi rùl, cu \ngrijorare s` te iscode[ti cas` vezi de nu cumva rùl este \n tine. Dac`

binele este \n tine, nu pregeta s`-l pre]uie[ti; dac`rùl este \n tine, nu \ntârzia s` \l dispre]uie[ti.A[adar, cel care cu temei m` dezaprob` maestrulmeu va fi; cel care cu temei m-aprob` amicul meuva fi; cel care m` lingu[e[te du[manul meu va fi.Omul Ales \[i laud maestrul, se apropie de tovar`[ulsù... Iubind binele, el totdeauna este mul]umit, iarde-i mustrat, se las` pov`]uit. Chiar dac` [i-ar dori\n loc s` stea, cum [i-ar \ng`dui s` se \ntâmple a[aceva?

Omul m`runt este exact pe dos: \mpr`[tiat, f`r’ dem`sur`, ur`[te când ceilal]i \l critic`; se poart`cum nu trebuie, [i totu[i n`zuie[te ca ceilal]i s`-lcread virtuos. Având o inim precum inima de tigrusau de lup, ac]ioneaz` asemenea fiarelor, [i totu[inu-i place ca oamenii s` \l considere netrebnic.Apropiat este de cei lingu[itori, indiferent este cucei ce \l \nfrunt`. Pentru el, cultivarea drept`]iieste un lucru ce stârne[te râsul, iar des`vâr[irealoialit`]ii este un lucru de nimic.

”Xun Zi, Calea guvern`rii ideale

13

13 Citatul ST:Layout 1 3/9/07 11:04 PM Page 13

14


Cultur`

25 decembrie 1957. Ca m`sur` antireligioas`, Partidul o decretase ziobi[nuit` de [coal`. |n diminea]aaceea, profesorul a venit f`r` catalog.|n lini[te, s-a rezemat de catedr` [i, f`r`explica]ii, a \nceput s` depene \ncet oistorie. Era o povestire despre doi pri-eteni buni, unul neam], cel`lalt francez.A izbucnit r`zboiul franco-prusac [i ceidoi au fost \nrola]i. Când iure[ul luptei i-a adus fa]` \n fa]` ca ofi]eri inamici,ambii au ales s` ordone escadroanelorpe care le comandau: „Pentru onor,saluta]i!”. {i, cu s`biile ridicate \n onor,au trecut pe al`turi, ca vijelia... |n inimamea de copil s-a \ntip`rit pentru totdeauna acea lec]ie de Cr`ciun, c` iubirea e mai presus de orice.

{coala,un naufragiupremeditat

� Lucian Cristescu

14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1 3/10/07 6:38 AM Page 14

15


M i-am iubit [coala. |n fiecare zi, clasele sestrângeau la careu. Profesorul de sportcitea numele celor indisciplina]i. Pe rând,

inculpa]ii urcau solemn platforma, li se rosteavina, apoi proful le articula, demn, o palm`b`rb`teasc` peste piept. Atât.

Au trecut 40 ani de atunci, [i [coala [i-a schim-bat radical profilul [i identitatea. |ntr-un liceu devaz` din capital`, elevii vopsesc \n pauz` scaunulprofesoarei. Urm`rile sunt previzibile. |n alte ocazii,toat` clasa decide s` chiuleasc` \n mas` – situa]iepentru care nu exist` penaliz`ri. Alteori, clasa incorpore refuz s dea lucr`rile. Chiar [i la nivel gim-nazial, [tiind c` nu sunt permise pedepsele corpo-rale, elevii terorizeaz cadrele didactice mai vulne-rabile. Au disp`rut \nsemnele autorit`]ii [i ale dis-ciplinei: se vine \mbr`cat oricum, se fumeaz` de -zinvolt, \n timpul orelor se r`sfoiesc de-a valmarevis te deocheate sau se vorbe[te la mobil. Mai pre-sus de toate, nu se mai \nva]` carte.

R`d`cinile acestor transform`ri dep`[esc cauza-litatea circumstan]ial . Cred c este vorba de o isto-rie mult mai profund` care nelini[te[te.

La \nceput a fost...„[coala veche”

Care „\nceput”? E greu s`-l stabile[ti pe secole.Cert este c`, \nc` din vremea filozofilor greci,scopul educa]iei nu era s` „informeze”, ci s` „for -me ze” cet`]eni virtuo[i [i buni. Metoda acesteiform`ri reiese chiar din numele „educa]ie”, dup`latinescul „ex-duco, ex-ducere”. E o surpriz` sàfl`m c` educa]ia const`, \n principal, \n a scoatedinùntru ceea ce se afl \n copil – setea de cunoa[ -te re, talentele [i capacit`]ile, pe care tu, ca adult,tre buie doar s` le canalizezi.

|n tot Evul Mediu, educa]ia [colar a fost apana-jul aristocra]iei [i al Bisericii. Reforma protestant`din secolul al XVI-lea a schimbat din temelii con-cep]ia despre [coal`. Ra]ionamentul era simplu:Dumnezeu, pentru c` e Persoan`, a[teapt` orela]ie personal`. Pentru ca apropierea s` se rea-lizeze, El a dat un instrument: Sfânta Scriptur . Cas-o cite[ti \ns`, trebuie s` \nve]i mai \ntâi carte.Deci, pentru o rela]ie personal cu Dumnezeu, to]iau datoria s` \nve]e. A[a au luat na[tere primele[coli publice. Ca s` \n]elegem cât de mult \nsem-na educa]ia pentru puritanii emigran]i, e nevoie sàmintim doar faptul c`, la numai câ]iva ani de ladebarcarea lor \n Lumea Nou , peregrinii \nfiin ]ea -z , \n 1636, colegiul Harvard pentru copiii coloniei.

,14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1 3/10/07 6:38 AM Page 15

|ntr-o clas` puteau participa copii de oricevârst , fiecare f`cându-[i treaba. |n „[coala veche”,for]a motrice a activit`]ii [colare era elevul, nudasc`lul. {coala era un loc pl`cut [i amuzant; tottimpul descopereai ceva nou – lucru grozav pen-tru un copil. {coala func]iona pe rela]ii de priete-nie, de suflet, cu mult cântec [i jocuri antrenante.Dasc`lul \[i lua timp s` comunice cu copiii, \n rolul

de frate mai mare. Exemplul lui impecabil se repli-ca \n micu]ii care-[i \nsu[eau cu mândrie modelul.Educa]ia elementar` ]inea de la 6 la 12 ani. Ma-nualele vremii constau \n colec]ii de istorioare cetransmiteau lec]ii morale [i s`deau valorile biblice:altruismul, abnega]ia, spiritul de economie [iresponsabilitatea. Pentru urm`torii 6 ani, adoles-

centul p`[ea \n via]`, \n toate domeniile practice,prin munci ale câmpului sau ale gospod`riei. Apoi,de la 18 ani, tinerii urmau universitatea pentru \nc`6 ani. Rezultatele cele mai vizibile ale „[colii vechi”se descoper` \n miracolul na[terii unei na]iuniputernice, na]iunea american`.

„{coala nou`” – robo]eiIdealurile cre[tine \ns` nu r`spund oric`rei filo-

zofii. |n locul supremei \mpliniri „atunci [i acolo”,natura teluric` [i pragmatic` \l cere pe „acum [iaici”. Un a[a scop scuz` orice mijloace. Lajum`tatea secolului al XVIII-lea, tân`rul Fredericcel Mare lansase un plan ambi]ios de expansiune[i de afirmare interna]ional` a noului sù regat,Prusia. Pe atunci, r`zboiul func]iona cu „carnede tun” – cu solda]i. Pentru victorie, decisiv eradevotamentul [i motiva]ia lor. Frederic avea dis-perat` nevoie de cet`]eni gata oricând s` moar`pentru rege. Or a[a ceva nu se putea forma decâtprin educare. A[a s-a n`scut [coala prusac , instru-ment des`vâr[it [i monstruos, care trebuia s`\ndoctrineze fiecare individ cu obedien]`, cuconvingerea c` deciziile regelui erau \ntotdeaunadrepte, c` ascultarea fa]` de coroan` era datoriasuprem`. Filozoful Johann Gottlieb Fichte, celcare a croit [coala prusac , spunea: „{colile trebuies` modeleze omul, [i s`-l modeleze \n a[a fel \ncâtpur [i simplu s` nu mai poat` voi altfel decât cumvoie[ti tu s` vrea”.

|n 1763, Frederic cel Mare instituie [coala obli-gatorie pentru to]i copiii \ntre 5 [i 13 ani. Predarease f`cea doar \n limba oficial , cu ignorarea limbilorgrupurilor etnice care trìau \n Prusia. Copiii erauinstrui]i fie pentru cariera militar`, fie pentru ceabirocratic`: 93% dintre copii urmau Volkschule,[coala popular`; elita, de 7%, era instruit` \nRealschule, [coala real`. |n scurt` vreme, toate[colile din Prusia au devenit institu]ii de stat.Mecanismul a mers strun`! |n decursul a numaipatru genera]ii, Prusia a demonstrat Europei ceputeri miraculoase are acest model educa]ionalpentru „aici [i acum”: regatul anexase cu rapiditateRinul de jos, Pomerania, Posen, Saxonia, Silezia,Westfalia [.a., devenind o mare putere mondial`.

Dup` succesul r`sun`tor al Prusiei \n r`zboiulcontra Fran]ei (1871), speriate, marile imperii auadoptat urgent modelul „[colii noi”; Austria, \n trea -ga Germanie, Italia, Elve]ia, Olanda, Belgia, Fran]a[i Anglia instituie [coala prusac obligatorie. Faima[colii prusace a trecut [i oceanul. La \nceputul

16


Cultur`

Artizanul „[colii vechi” afost husitul Jan Amos Co -me nius (1592-1670), au -torul monumentalei Didac-

tica Magna [i p`rintele pe -da gogiei moderne. |n viziu -nea sa cu r`d`cini biblice,perioada copil riei era primaetap` \n formarea omuluimatur, iar maturitatea eraetapa urm`toare, pre g` ti -toa re pentru ve[nicie – pentru „atunci [i acolo”.

La \nceput a fost „[coala veche”

Rostul principal al [colii era s` ajute p`rin]ii \n manage-mentul copil`riei. Fiind conceput` ca o extensie a fam-iliei, [coala trebuia s` fie cu totul necoercitiv`. „Totul de -curge din proprie motiva]ie. Deci ]ine constrângerea de -parte”, spunea Comenius. |ntrucât mântuirea nu-i priveadoar pe bìe]i, educa]ia era deschis` [i pentru fete. Aici,actul \nv`]`rii \ncepea cu demonstra]ia dasc`lului [iconti nua cu angajarea personal` a copilului \n procesul\n v` ]` rii. |nv`]`torul era doar un \ndrum`tor din umbr`,con secvent principiului c` „\nv`]area este individual`”[i c` „omul nu \nva]` decât ce descoper` singur”.

«{colile trebuie s` modeleze omul, [is`-l modeleze \n a[a fel \ncât pur [isimplu s` nu mai poat` voi altfeldecât cum voie[ti tu s` vrea.» (Johann Gottlieb Fichte)


anilor 1840, Horace Mann, renumit educator ame-rican, a venit personal \n Prusia s vad cu ochii luifenomenul. |ntors acas`, Mann a l`udat „[coalanou`” drept modelul ideal pentru educa]ia anga-jat` intereselor statului.

Big Brother \[i face„[coal` nou`”

Zorile industrializ`rii [i coagularea marilor centreurbane aduc epoca [colariz`rii de mas . |ntre 1890[i 1910, visul statului politic care s reali zeze mira-colul economic a stârnit un grup de bancheri, indus-tria[i [i gânditori sociali americani s fac din [coalaobligatorie instrumentul prin care s` transformena]iunea american , dintr-un popor prea indepen -dent, \ntr-o mas gregar , subordonat oligarhiei.

Programul „[colii noi” – \n variant` american` –a fost z`mislit de funda]iile Carnegie, Rockefeller,Ford, Russel Sage [i altele. |ntre 1906 [i 1920,Andrew Carnegie [i John D. Rockefeller au investit\n [coal` mai mul]i bani decât a dat guvernul. Psi-hologi str`luci]i, ca Edward Thorndike [i JohnDewey1, au fost mandata]i s` elaboreze strategia[colii publice. {coala, \n viziunea lui Thorndike, tre-buia s` fie „instrumentul de evolu]ie controlat`,care trebuia s stabileasc condi]iile unei reprodu -ceri selective, \nainte ca masele s` ia h`]urile \nmâinile lor”.2 Pornind de la modelul biosocial al fur-nicarului [i al stupului, [coala avea menirea s` \i

separe pe cei „buni pentru reproducere” de cei„corespunz`tori pentru munc`” [i de cei „necore-spunz`tori”. A[a s-a n`scut sistemul de teste stan-dardizate, prin care indivizii necompetitivi aveaus` descopere inferioritatea lor biologic`.

17


Sociologul Edward A. Ross(foto), strategul „[colii noi”, dez -v lu ia scopul ei ultim: „Avem pla-nuri de a \nl`tura familia, comu-nitatea [i Biserica prin propa-gand`, mass-media [i sistemulde educa]ie. Oamenii sunt doarni[te buc ]i de lut moale \n mâinilenoastre”.3 |n acela[i ton, John D.Rockefeller spunea: „|n visul nostru, cet`]enii se predaucu perfect` docilitate \n mâinile noastre modelatoare.

„Pedagog de [coal` nou`”

Educa]ia carac terului [i a min]ii, \nc` prezent`, vadisp`rea din min tea lor. Elibera]i de tradi]ie (cre[tin`,n.a.), ne exer ci t`m voin]a asupra unui popor \ndatorat[i ascult`tor. Nu trebuie s` facem din ei \n v`]a]i, filozofisau savan]i, nici autori, educatori, oameni de litere,arti[ti, avoca]i, doctori, politicieni. Din [tia avem des-tui! Sarcina noastr` este simpl`: vrem s` organiz`mcopiii [i s`-i deprindem \ntr-o manier` perfect` s` fac`lucruri pe care p`rin]ii lor nu le f`ceau.”4


18


|n aceast` perioad`, Asocia]ia Na]ional` deEduca]ie din SUA (ANE), care strânge azi laolalt`peste trei milioane de dasc`li, cade sub influen]aoligarhiei industria[ilor. La cerere, ANE creeaz uncurriculum bazat pe valorile etice „umaniste”5.John Dewey, militantul anti-cre[tin, serve[te capre[edinte de onoare al ANE. Poate c`, din cauzaorient`rii sale de stânga, ANE ajunge s` dezvolterela]ii strânse cu grupurile marxiste. Asta [i explic`faptul c`, \n 1986, atunci când universitatea dinMoscova publica6 un set de strategii educa]ionalecomuniste, Centrul Na]ional pentru Educa]ie [iEconomie al SUA \l preia integral [i-l promoveaz`ca pe un document fundamental pentru legisla]ia[colar`.

|n general, schimb`rile sociale se produc lin,dar de cele mai multe ori f`r` \ntoarcere. Odat` cudezvoltarea haotic` a capitalismului, idealul socialpromovat de „[coala veche”, cu oameni morali,responsabili [i ferici]i \n ciuda condi]iilor mo deste,face loc unei societ`]i de figurine-purt`toare-de-for]`-de-munc cu chip uman, obsedate de munc`[i câ[tig. Instrumentul macabru care modeleaz`cet`]enii s`-[i conceap` via]a \n servituteacaruselului materialist nu este altul decât [coala.

„...Cumplit me[te[ugde tâmpenie”

Spre deosebire de „[coala veche”, unde elevul\[i dezvolta abilitatea de a \nv`]a independent,motivat de setea de descoperire, [i unde profesoruldoar coordona din umbr`, „[coala nou`” a r`stur-nat rolurile.

Profesorul este singurul factor activ \n clas`,motorul care se opinte[te s` trag` clasa, din punc-tul A – ignoran]`, \n punctul B – cunoa[tere. Ele-

vul este mai degrab` un element pasiv. Ironic,James Panton, lector la universitatea Oxford,compara [coala cu „centrul de prest`ri servicii”, \ncare elevii nu sunt decât consumatori.

De aici se nasc marile probleme ale capacit`]iide concentrare! {coala nu prea mai reu[e[te s`re]in` aten]ia elevului. Plictiseala creeaz` o nevoie

profund` de eliberare prin stimuli externi. Ca s`recucereasc` aten]ia copilului distrat, profesorulperformeaz` ca un actor care distrage elevul de lapreocup`rile lui spontane. Aceast` continu`h`r]uire pentru câ[tigarea aten]iei creeaz \n copilo „psihologie de [obolan”, o biochimie ale c`reirezultate sunt caracteristicile elevilor de azi: frus-trare, \n[el`ciune, rebeliune [i cruzime.

Urmeaz` apoi problemele cu gândirea analitic`.„{coala nou`” nu instruie[te \n felul \n care \nva]`un copil. Metodologia [colii, dictat` nu de nevoilecognitive ale elevului, ci de curriculumul predes-tinat, blocheaz` intui]ia, \ncrederea \n for]ele pro-prii [i pl`cerea de a cerceta. Programul ei te faces` crezi c` totul este complicat [i greu de pri-ceput. Renun]ând s` mai priceap`, elevul semul]ume[te s` memoreze ce i se ordon`, purtând\n sine condamnarea la z`d`rnicie [i ignoran]`.Contradic]iile continu`. Cu toate c` profesorul

Cultur`

„Herald Tribune, din 22 ianuarie 2007, anun]a deciziastatului California de a legifera interdic]ia p`rin]ilor de ada „p`lmu]e la fund” copiilor sub trei ani. Ambi]ia Ca-liforniei este de a comp`rea cu acest record \n GuinessBook.”


este factorul activ, el rateaz un lucru esen]ial \n actulpedagogic: rela]ia personal` cu copilul. |n urmaunui studiu efectuat de Universitatea California dinLos Angeles, pe 1.000 de [coli publice, s-a constatatc profesorii dispun \n medie de nu mai 7 minute zil-nic pentru rela]ii personale cu ele vii. Dac \mpar]iaceste 7 minute la cei 30 de ele vi din clasa ta, nu dis-pui decât de 14 secunde pentru fiecare...

Mere p`dure]eDin p`cate, lipsesc studiile autohtone care s`

evalueze efectele „[colii noi” \n România. Denevoie, m-am limitat la statistici occidentale.

Centrul Na]ional pentru Statistica Educa]iei(SUA) raporteaz` c`, \n 1983, 13% dintre to]iliceenii americani (respectiv 40% dintre liceeniide culoare) nu aveau capacitatea de a citi cursiv. |n1998, doar 33% dintre elevii din clasa a VIII-a citeaufluent, iar dintre absolven]ii de liceu, doar 40%

citeau bine. Rata celor incapabili s` citeasc` altfeldecât silabisit ajungea la 38%. Re]ine]i: e vorba deliceeni! Raportul Departamentului de Educa]ie alSUA din 1983, intitulat O na]iune \n pericol, consta-ta c 50% dintre adul]i aveau mari dificult ]i sau erauincapabili s` citeasc`. De asemenea, au constat c`60% (un procent foarte mare) dintre copii fie auabandonat [coala general`, fie au trecut clasa aVII-a din mila profesorilor. Rezultatele sunt cu multmai dezastruoase dac` le compar`m cu per for -man]ele unui elev de 12 ani din Anglia anilor 1850:copilul promova o examinare riguroas` la latin`,greac` [i francez`. Iar capacitatea lui de a scrie \nenglez` echivala cu cea a unui licen]iat de azi.

Tot „nou`”, chiardac` postmodern`

Anii 1960-1970 au adus transform`ri culturale[i sociale neb`nuite. Epoca industrial , a „co[urilorde fum”, cu regimentele de bra]e de munc`, af`cut loc unei epoci privilegiate. Tehnologia [iinformatizarea ridic` civiliza]ia materialist` la unnivel ame]itor, care jaloneaz` o nou` concep]iedespre via] . Televizorul, distrac]iile [i divertismen-tul surclaseaz` pasiunea pentru cultur`, perfor-man]` [i realiz`ri profesionale. Pân` [i disciplinaprusac`, specific` „[colii noi”, atât de necesar`pentru societatea colectivist`, a devenit super-flu` \n societatea individualist`. Epoca modern`cedeaz` \n fa]a postmodernismului!

|n postmodernism, chiar dac` [coala se bazeaz`pentru un alt „acum [i aici”, principiile r`mân ace-lea[i. Dac` se \nva]`, este tot pentru a ob]ine pri -vilegii, nu de dragul cunoa[terii.

|n 1967, Oficiul SUA de Educa]ie a emis undocument vizionar: Behavioral Science TeacherEducation Project. Era un proiect de reforme \n

\nv`]`mânt care s` continue urm`rirea scopuluidintru \nceput: aservirea indivizilor fa] de o „mic`elit`”. Documentul cerea ca lipsa de motiva]ie a ele-vului s` fie compensat` prin „cultivarea pl`cerii, ajocului social [i a altor atitudini compatibile cu o

19


Centrul Na]ional pentru StatisticaEduca]iei (SUA) raporteaz` c`, \n 1983, 13% dintre to]i liceenii americani nu aveau capacitatea de a citi cursiv.


20


lume nemuncitoare”; se cerea ca disciplinarea s`\nceteze cu totul [i s` fac` loc „gândirii pozitive”,cu respectarea drepturilor elevului. Ca s` fac`fa] situa]iilor noi, profesorul trebuia s devin psi-hoterapeut, dup` prescrip]iile psihologiei sociale.Credin]a \n Dumnezeu, \nc` prezent`, trebuia\nlocuit` cu religia psihologiei. Familia, tradi]ia [ireligia, valori fundamentale care au construit ci -viliza]ia european`, sunt declarate anacro nice [id`un`toare. „|n locul setului de valori tradi]ionale,[coala \i va ajuta pe elevi s`-[i identifice [i s` cele-breze propriile valori.”7 Curriculumul avea \nvedere corectarea „atitudinilor nepotrivite”, maiexact acele vederi considerate pân` ieri ca „prin-cipiale”. Printre aceste „noxe sociale”, este enume -rat ata[amentul religios, un „indicator al unui sis-tem de credin] rigid [i nedezvoltat”. „Credin]a reli-gioas` ferm`” este pus` \n categoria „mentalit`]i

rigide [i inflexibile”, la un loc cu bolile mintale [i cudevierile psihice.

„Florile r`ului”Dac problemele cu care se confruntau educatorii

acum 50 de ani erau legate strict de vorbitul ne\ntre-bat \n timpul orei, mestecarea gumei, alergatul pecoridoare sau de ]inuta necorespunz`toare, ast`ziei se confrunt cu droguri, alcool, contacte se xuale[i sarcini, sinucideri, tâlh`rii [i uzul armelor de foc.� Violen]a

|ncepând cu anii 1970, [coala, dezbr`cat` demijloace de disciplinare, cunoa[te o escaladare a

Cultur`


violen]ei. |n numai doi ani [i jum`tate (1997-2000), sistemul [colar din SUA a \nregistrat oserie de situa]ii dezastruoase, soldate cu moarteaa 30 de persoane [i r`nirea a altor 75. |ntr-un sin-gur an, \n 1999, [coala american a contabilizat 2,5mi lioane de jafuri [i violen]`, dintre care 186.000de agresiuni corporale violente [i violuri.

Pe 13 ianuarie 2006, postul de televiziune ABCprezenta \n cadrul emisiunii 20/20 episodul StupidAmerica. |n obiectiv erau liceele din New York.Eforturile cameramanilor de a p`trunde \n clase aufost blocate cu obstina]ie de conducerea liceelor.|n cele din urm`, elevi „gentili” au furnizat mate-rialul video. Clipul 1: o profesoar` disperat` \[ifrânge mâinile, incapabil` s` st`pâneasc` boicotulclasei... Clipul 2: o jum`tate din clas` doarme li -teralmente la ore, \n timp ce proful pred` monot-on... Clipul 3: un licean, dezbr`cat pân` la brâu,danseaz` frene-tic \n fa]acatedrei [i a profesoareiamuzate, \n timp ce clasachiuie... Clipul 4: un grupde elevi p`r`sesc non [a -lant clasa ca s` fu meze latoalet` ni[te „iar b`” (ma -ri juana)... Nostim, nu?� D`sc`limea

Din sl`biciune sau con -vingere, dasc`lii se adap -teaz` noilor conven]ii so -ciale.

USA Today ( \n num`ruldin 20 august 2003) aducea\n discu]ie moda profesorilor: [lapi, tatuaje,abdomene [i spin`ri goale, [orturi, inele \n buric...„Codul nostru vestimentar este: Merge orice!”

Revista Cape Times din Africa de Sud publica \n3 decembrie 2003 un articol intitulat: „{colile suntinstitu]ii de reproducere a gangsterismului”.Autorul articolului citeaz` o statistic` de iad: 33%dintre toate agresiunile sexuale din Africa de Sudsunt comise de c`tre profesori, iar Banca Mondi-al` aprecia c` 40.000 de dasc`li sud-africani suntinfecta]i cu virusul HIV.� Promiscuitatea

|n ultimii ani, faimoasa Asocia]ie Na]ional` deEduca]ie (ANE) a lansat un ghid pentru profesori.Printre alte lucruri interesante, ghidul cu pricinastipuleaz`: „Copiii no[tri trebuie \ndruma]i \ncâ[tigarea s`n`t`]ii mintale, pentru a se puteaconforma societ`]ii viitorului – o societate tolerant`

fa]` de orice [i cu totul lipsit` de prejudec`]i cuprivire la ce era socotit bun sau r`u, o societate f`r`conflicte de atitudini [i de credin]`”. ANE ofereaun set de manuale de „educa]ie sexual` values-free” (f`r` valori constrâng`toare) pentru claseleprimare, sub numele Via]a de familie. Niciunuldintre cititori n-ar putea anticipa con]inutul lor. Deexemplu, cartea Heather are dou` m`mici, deLeslea Newman (2000), \l familiarizeaz` u[or pecopil cu lesbianismul. Recomandarea ei: „Carteaeste esen]ial` pentru copiii de la 5 ani \n sus dinfamiliile cu p`rin]i de acela[i sex”. Din lectur`decurge o moral` roz: „Cel mai important lucrureferitor la familie este c` to]i se iubesc.” O alt`carte, Cine alc`tuie[te o familie?, te introduce \ntoate alternativele de cuplare sexual`. VolumulColegul de camer` al lui t`ticu’ \ncepe cu sosireanoului partener al tat`lui. {i t`ticu’ \i explic` lui

Nick: „Aceast` leg`tur` estedoar un alt fel de iubire.”

California a \mpânzit liceelecu volumul Un adolescent dinzece! Scrieri ale tinerilor gay [iale lesbienelor, de Ann Heron,(1986). Manualele Life Skillsinclud, \ntre alte lucruri ce potfi considerate utile, o intro-ducere complet` privind se -xualitatea alternativ (gay, les-biene), sexul oral [i mastur-barea.

|n martie 2000, Departa-mentul de Educa]ie din Mas-

sachusetts, \n colaborare cu Re]eaua de Educa]iea homosexualilor GLSEN8, a ini]iat seminarul Fist-gate de instruire pentru adolescen]i (14-18 ani) [ipentru profesorii lor, cu scopul de a promova \nmod direct stilul alternativ homosexual. Profe-sorii participan]i au primit chiar credite academice.Unul dintre cursuri se intitula Ce nu ]i s-a spus laorele de educa]ie sanitar` despre sexul necon -ven]ional. Dou` instructoare lesbi [i unul homo aureu[it s`-i conving u[or pe pu[tani c actul se xualeste orice „obturare a unui orificiu” [i c` cele maibune variante sunt cele ar`tate pe plan[e...Expunerile teoretice au fost urmate de ateliere desimulare \ntre adolescen]i. Seminarul a stârnit ofurtun` de proteste din partea p`rin]ilor, ceea ces-a terminat cu penalizarea unor persoane respon-sabile, dar [i cu o recrudescen]` mai ostentativ` apropagandei gay.

21


Copiii no[tri trebuie \ndruma]i\n câ[tigarea s`n`t`]ii mintale,pentru a se putea conforma

societ`]ii viitorului – o societate tolerant` fa]` deorice [i cu totul lipsit` de

prejudec`]i cu privire la ce erasocotit bun sau r`u, o

societate f`r` conflicte de atitudine [i de credin]`. (ANE)


22


Ca recunoa[tere a unor merite deosebite, ANEa acordat \n 2004 premiul de „Conducere Cre-ativ` \n Drepturile Omului” lui Kevin Jenings,fondatorul asocia]iei GLSEN. Putem \n]elege acumde ce secretarul SUA pentru Educa]ie, Rod Paige,a numit ANE-ul o „organiza]ie terorist`”.9

Situa]iile de criz` au [i o latur` bun`: trezescreac]ii [i nasc reformatori. Cu câteva decenii \nurm , un grup de profesori au implementat un pro-gram de dezvoltare a valo-rilor morale [i a caracteru-lui pe o structur` de [asevirtu]i: empatia, comuni-carea, gestionarea proble -melor, exercitarea alegerii,luarea hot`rârilor [i prin-cipialitatea. |n 1991, peste100 de [coli elementare dinMassachusetts au adop tatprogramul Virtu]i funda-mentale. Efectul a fost atât de rodnic \ncât a fostpreluat [i \n alte state din America. |n 1992, Insti-tutul de Etic` Josephson a convocat 30 de perso -nalit`]i din lumea eticii [i a educa]iei la Aspen,

Colorado, pentru elaborarea unei strategii de for-mare a caracterului moral \n copii [i tineri. Odat`cu Declara]ia de la Aspen, s-a n`scut [i mi[careanumit` Caracterul Conteaz`.

Fereastr` de sc`pareConvin[i fiind de adev`rul spuselor doamnei

Melinda Harmon, judec`tor federal \n SUA, anumec „p`rin]ii cedeaz drepturile pe care le au asupra

copiilor \n clipa când \i \n cre din -]ea z [colilor publice”, un num`rtot mai mare de p`rin]i opteaz`pen tru alternativa „[colii de c` -min” (Home School).

Departamentul de Educa]ieal SUA a raportat pentru 2003 unnum`r de 1,1 milioane elevi \nasemenea [coli. |n realitate, cifra[colariz`rii dep`[e[te 2 milioane.Rata de cre[tere a [colilor de

c` min este de circa 7% pe an. Care este argu-mentul?

Studiile de caz din 199710, f`cute pe 5.400 decopii \nrola]i \n [colile de c`min, au demonstrat c`

Cultur`

|n 1991, John Taylor Gatto (foto), nominalizat ca „Profesorulanului 1991 din statul New York”, publica articolul Profeso -

rul de [apte lec]ii13, \n care sumariza deficien]ele „[colii noi”:„Prima lec]ie pe care eu o predau elevilor se nume[te con-fuzie. Totul se pred` \n afara contextului, nelegat de nimic.Se predau disconec]ii, lipsa de coeren]` [i contradic]iiinterne... {coala ne \nva]` cum s` accept`m confuziadrept propriul nostru destin.A doua lec]ie se nume[te categoriilesociale. Copiii sunt distribui]i pe clase, \na[a fel \ncât s` fie pu[i al` turi de al]ii caei. Competi]ia din [coa l` \i \nva]` cum s`-i invidieze pe cei mai buni [i cum s`-i dispre]uiasc` pe cei mai slabi. A treia lec]ie se cheam` indiferen]a.Când sun` clopo]elul, tot ce gândescsau fac \nceteaz subit, ca la o tastare pe \ntrerup tor. Sone-ria pauzei inoculeaz` indiferen]a \n fiecare disciplin`.A patra lec]ie este dependen]a emo]ional`. Reflexulcondi]ionat al aprecierilor [i premiilor, ca [i al mustr`rilor[i pedepselor, \i determin` pe copii s`-[i subordonezevoin]a [irului de comenzi ce le este predestinat.A cincea lec]ie se nume[te dependen]a intelectual . Poate

c` este cea mai dur` lec]ie prin care suntem dresa]i sà[tept`m dup` al]i oameni, mai sus de noi, care s` nedirec]ioneze via]a. Profesorul este cel care hot`r`[te ce s`studieze [i ce s` nu studieze copiii no[tri. Când eu spunc` evolu]ia e un fapt, nu doar o teorie, transmit aceasta cape un ordin, pedepsind rebelul care nu accept` ce i sespune. Cei care execut` lucrul cerut cu minim` rezisten]`

[i cu oarecare angajare sunt numi]i copii desucces. Cei care st`ruie s` ia hot`râri propriisunt declara]i copii rì. Din „fericire” avemteste care s` le frâng` rezisten]a.A [asea lec]ie este compromiterea imaginii desine. Odat` ce copiii sunt \ndep`rta]i de p`rin]i,siguran]a [i \ncrederea de sine ajung s` depind`de evaluarea f`cut` de oficialii autoriza]i. Co-piii nu mai [tiu cât pre]uiesc. Trebuie s-o afle de

la profesori, dup` notele \ncasate.A [aptea lec]ie este monitorizarea constant` de c`treprofesori [i colegi. Urm`rirea continu`, izvorât` dintr-oprezum]ie de vinov`]ie, \i transmite copilului sim]`mântulc` este privit cu suspiciune [i nu e demn de \ncredere.{coala este o sentin]` grea, de 12 ani de \nchisoare, undesingurul curriculum cu adev`rat \nv ]at sunt obiceiurile rele.”

Anti-[coala

Dac` «pu]in aluat dospe[tetoat` pl`m`deala», cu cât mai

destructiv este atunci cândrùl prevaleaz` binelui, cândbinele e confundat cu rùl,

când p`rin]ii nu mai au idealuri pentru copiii lor...


nivelul lor mediu de preg`tire dep`[e[te cu 30-37%nivelul elevilor din [colile publice. Dr. LawrenceRudner a constatat, pe un e[antion de 20.760 decazuri, c` elevii care au parcurs \ntreg ciclul pre-universitar \n familie au ob]inut cele mai bunerezultate. Lucrul acesta nu era o noutate. |nc`din 1986 se constatase c` 60% dintre ace[ti copiisunt mai avansa]i decât [colarii de aceea[i vârst`din [colile publice cu cel pu]in un an de studiu.

|n acela[i ton, un alt lucru excep]ional este fap-tul c` [i copiii de culoare, de regul` coda[i, ob]inrezultate similare cu cele ale copiilor albi: mediacomun` este de 87% la matematic`, iar \n [colilepublice, media este de 58% pentru albi [i 24% pen-tru negri. Printre alte concluzii, dou` paradoxurieclateaz`: primul, c` suma cheltuit` cu un elev \n[coala de familie pe an este de numai 546 dolari,\n timp ce taxele statului pentru fiecare elev \n[coala public sunt de 10 ori mai mari, 5.325 dolari,[i al doilea11, c`, din num`rul total de mame care-[i instruiesc acas` copiii, doar 13,9% au ooarecare calificare pedagogic . Concluzia \nt`re[teideea c` actul \nv`]`rii s`n`toase este realizat \nmod primordial de elev [i c el este adev`ratul fac-tor activ \n [coal`.

Un articol recent dintr-un cotidian central12 apublicat informa]ia c` \n România a demarat,timid, „[coala de c`min”, \n ciuda faptului c` legea\nv`]`mântului preuniversitar nu-i ofer` niciobaz` legal`. Unii p`rin]i [i-au \nscris copiii la [coli

particulare din strìn`tate, \n nevoia de a ob]ine orecunoa[tere legal`. O „or` de clas`” dureaz` doar20 minute [i se face prin coresponden]`. Note nuexist`, pentru c` se merge pe un singur calificativ:foarte bine.

{coala de azi mai are [i p`r]i pozitive, la fel cumun canceros muribund mai are [i el zile bune.Dac` „pu]in aluat dospe[te toat` pl`m`deala” (1 Corinteni 5,6), cu cât mai destructiv este atun-ci când rùl prevaleaz` binelui, când binele e con-fundat cu rùl, când p`rin]ii nu mai au idealuri pen-tru copiii lor [i când copiii, r`v`[i]i de frustr`ri, seabandoneaz` \n orice alternativ` contestatar`.

Speran]a e la tine{coala a naufragiat, de[i \nc` e pe ape. A mai

r`mas o ultima gard : cei [apte ani de acas la care,dac` vrei, mai po]i adùga \nc` [apte, contopin-du-te cu nedumeririle [i problemele copiilor tì \ncursul primar. {i, dac` pân` aici totul a mersstrun`, vei continua s` adaugi \nc` „de 70 de oricâte [apte”, \ntr-o rela]ie de comuniune f`r sfâr[it.Nu m` laud, dar [tiu c` ce scriu este adev`rat!

N-ai timp? Nu exist`. Copiii tì sunt prioritateanum`rul unu! ST

23


1. John Dewey – expert \n teoriile cunoa[terii. Ateist militant [i p`rinte al luiHumanist Manifesto (1933), Dewey proclama inexisten]a lui Dumnezeu[i a supranaturalului, abolirea virtu]ilor [i moralei cre[tine, afirmareaomului ca autoritate suprem`, liberalizarea moravurilor („orice form` deexpresie sexual` este acceptabil`”), \nlocuirea valorilor tradi]ionale –familia, na]iunea [i religia – cu un nou set de valori globaliste. |ntre1919-1921, Dewey a stat \n China ca s`-[i perfec]ioneze modelul pe -dagogic. Mi[carea Noii Culturi din China propaga ideile lui Marx, pro-movând un program de educa]ie academic` combinat zilnic cu munca dejos. Ambi]ia acestei mi[c`ri era s` \nl`ture diviziunea muncii [i s` produc`„omul multilateral dezvoltat”, cheia pentru realizarea societ`]ii econo miceperfecte. Camaradul lui Dewey, filozoful ateist Bertrand Russel, vedea Chinaca pe un „\nger de lumin` care descoper` \ntunericul lumii occidentale”(Problema Chinei, 1922).

2. Edward Thorndike, Eseu prezentat la Columbia Teacher's College, \n 19113. E. A. Ross, Social Control (1901)4. John D. Rockefeller, Declara]ia de misiune, \n Scrisoarea ocazional`

nr. 1 a Boardului General de Educa]ie, 1903.5. Pe plan filozofic, umanismul, \n latura sa radical`, este folosit \n opozi]ie

cu teismul. Umanismul radical |l \nl`tur` pe Dumnezeu, \ntronând omul\n centrul existen]ei.

6. |n Progress Publishing Company, 1968.7. William Kilpartick, De ce Johnny nu poate deosebi binele de rù?, Boston

College,1992.8. Gay, Lesbian and Straight Education Network9. |n World Net Daily, 16 mai 2005.

10. Dr. Brian Ray, pre[edintele a „Home Education Research Institute”, \nStrengths of Their Own: Home Schoolers Across America, 1997.

11. „A Nationwide Study of Home Education: Family Characteristics, Legal Matters, and Student Achievement.” 1990

12. Cristina Olivia Moldovan, Elevii care mut` scoala \n sufragerie, \n Evenimentul Zilei din 26 ianuarie 2007.

13. J. T. Gatto, The Seven-Lesson Schoolteacher. De acela[i autor: Dumbingus Down: the Hidden Curriculum of Compulsory Schooling, 1993


Inteligen]a e[uat` nu este un elogiu al stupidit`]ii,ci un tratat despre aceast` meteahn`. Dacùnii autori au dezb`tut subiectul \n mod ironic,

umoristic sau pur anecdotic, lucrarea de fa]` esteo excep]ie. José Antonio Marina realizeaz` o abor-dare original` [i captivant`. Cartea este o lucrareampl [i dens , unde teoria [i practica prostiei suntanalizate \n adâncimea experien]elor psiholo gice.|n acela[i timp, textul trimite la o bibliografieinterdisciplinar` prin care se remarc` complexi-tatea temei abordate.

Deoarece „prostia” a luat o form` burlesc`,dobândind statut de insult , \n cartea amintit , JoséAntonio Marina o parafrazeaz` prin „e[ecuri aleinteligen]ei”, expresie ce semnaleaz`, de fapt,pro funzimea problemei.

Inteligen]a, spune autorul, e[ueaz` atunci cândeste incapabil` s` se adapteze la realitate, s` \n ]e -leag` ce se \ntâmpl` sau ce ni se \ntâmpl`. Dar nudoar inteligen]a individual` e[ueaz`, ci [i cea co -lec tiv`. Societ`]ile pot fi inteligente sau stupide \n

func]ie de valorile acceptate sau de scopurile pro-puse. Ideologia comunismului [i cea a nazismuluisunt o parantez` prosteasc` \n istoria omenirii. Ce-a \n sem nat, bunòar`, glorificarea unei rase, aunui par tid sau setea de putere, dac` nu o morgà te rorii, un e[ec al inteligen]ei?

Scopul acestei c`r]i, noteaz` autorul, este s`co boare inteligen]a de pe tronul ei platonic \n via -]a cotidian`, \n labirinturile inimii. Marele obiectival inteligen]ei este ceea ce numim fericire, pe cândtoate e[ecurile conduc la nefericire. Or ceea cemotiveaz` acest text este interesul de a fi fericit.

Modalit`]ile de a e[ua sunt numeroase. |n stu-diul semnat de J. A. Marina, acestea sunt dezvol -ta te \n patru mari p`r]i: e[ecurile cognitive, afec -tive, ale limbajului [i ale voin]ei. |n cele ce urmeaz ,voi insista asupra unora dintre acestea, pentruca la sfâr[it s acord aten]ie ultimului capitol al c`r -]ii, intitulat Societ`]i inteligente [i societ`]i stupide.

E[ecurile cognitive. E[ecul inteligen]ei, afirmàu torul, are loc atunci când o persoan nu cunoa[te

24


Cultur`V-a]i gândit vreodat` câte idei,propuneri sau proiecte au fostrefuzate din prostie? Câte deciziistupide s-au sfâr[it cu pierderi devie]i omene[ti? Câte eforturiasidue pentru a reformula un gândspus din prostie? Istoria este plin`de astfel de cazuri. Cât despre\nc`p`]ânarea noastr` de a repetala nesfâr[it acelea[i gre[eli, ar tre-bui s` ne pun` serios pe gânduripentru c`, depistat` \nc` din Antichitate, prostia este o boal`de care ne putem molipsi cu to]ii.

� Alina Popa

„Dac` inteligen]a este salvarea noastr`, prostia este cea mai mare amenin]are.Din acest motiv se cuvine s` fie studiat` la fel ca SIDA.” Jose Antonio Marina

E[ecul inteligen]ei

24-26 Cronica:Layout 1 3/9/07 11:14 PM Page 24

25


un lucru evident, când o convingere devine invul-nerabil` \n fa]a faptelor care o contrazic. Acestee[ecuri se concretizeaz \n prejudec`]i, supersti]ii,dogmatism [i \ntr-o periculoas` form` conden-sat` a acestora – fanatismul.

A avea o prejudecat` \nseamn` a fi absolut con-vins de un lucru incert. Dintr-o sum` de informa]iisunt alese doar acelea care confirm` prejudecata.|n urma citirii unui ziar, exemplific` autorul, unrasist \[i va aminti doar de crima comis` de unnegru, dar le va uita pe cele s`vâr[ite de un alb. Ast-fel, el este imun \n fa]a oric`rei posibile critici. Demulte ori, prejudec`]ile sunt periculoase. S` negândim doar la masacrele provocate de pre -judec`]ile rasiale.

Supersti]ia \nseamn` men]inerea vie a uneiconvingeri nejustificate, dar care continu s influ-en]eze o persoan`. |n multe hoteluri nici nu exist`etajul treisprezece, iar potrivit unei statistici, \nFran]a sunt zece mii de astrologi. 10% dintrefrancezi afirm` c` au participat la o [edin]` dedivina]ie. {i politicienii, noteaz` José AntonioMarina, manifest interes pentru astrologie. WilliamMackenzie King, de trei ori prim-mi nistru alCanadei, s-a ocupat mult timp de spiritism. Hitlerera foarte devotat mamei sale, care \l \ndruma dedincolo de mormânt. Nancy Reagan, spune autorul,i-a introdus pe astrologi la Casa Alb`. Mitterand oconsulta pe Elizabeth Teissier asupra r`zboiului dinGolf, iar De Gaulle se sf tuia cu as tro lo gul s`u, Mau-rice Vasset. De[i m`rturise[te c` nu cunoa[te

num`rul cazurilor rezolvate, Poli]ia din New Yorkadeseori apeleaz` la clarv`z`tori.

Strâns legat de prejudec`]i [i supersti]ie, dogma-tismul apare atunci când, cu toate c` o previziunee infirmat de realitate, gre[eala nu e recunoscut .|n plus sunt introduse anumite modific`ri menites` o sus]in`. Prezicerea c` Hristos trebuia s` vin`\n 1844, ceea ce nu s-a \ntâmplat, a fost conti-nuat` de Martorii lui Iehova, care anun]au acela[ieveniment pentru anul 1914. Cu toate c` niciatunci nu s-a adeverit, momentul a fost amânat deace[tia pân` \n 1975 [i continu` s` fie interpretateronat pân` \n zilele noastre.

Fanatismul, noteaz` José Antonio Marina,cuprinde, pe lâng cele amintite anterior, dou ele-mente extrem de periculoase: ap`rarea unui a[a-numit „adev`r absolut”, f`r` s` fie \nso]it de ofundamentare universal`, [i o chemare la ac]iune.Pentru cel care a incendiat Biblioteca din Alexan-dria, c`r]ile fie con]ineau ceea ce se spune \nCoran, fie spuneau alte lucruri, [i atunci erau con-siderate blasfematoare. Pericolul fa na tis muluirezid` \n trecerea la ac]iune. Un cuvânt n`s cut dinconvingeri supersti]ioase duce la fapte ridicole,nedrepte [i crude. Fanatismul, afirm` autorul,citându-l pe Voltaire, nu e altceva decât supersti]iapus` \n practic`.

|n concluzie, aceste fenomene sunt un e[ec al in -te ligen]ei, deoarece blocheaz` una dintre func]iileacesteia, aceea de a cunoa[te realitatea. Efectelepe riculoase ale acestor e[ecuri ale inteligen]ei sereg`sesc de-a lungul timpului \n Inchizi]ie, cruci-ade, r`zboaie religioase, camere de gazare sau \njihadul islamic.

E[ecurile afective. Prin tradi]ie, noteaz autorul,s-a spus c` emo]iile, pasiunea oarb` sunt princi-palele cauze ale e[ecurilor inteligen]ei. |n aproapetoate tratatele despre afectivitate se sus]ine ide-ea c` inteligen]a lucreaz` \n slujba emo]iilor.

José Antonio Marina, Inteligen]a

e[uat`. Teoria [i practica prostiei, Ed. Polirom, Ia[i, 2006, 196 pag.


26


Potrivit unui vechi mit platonic, ra]iunea e vizi -tiul unui car tras de cai n`r`va[i – pasiunile.Spinoza, citat de José Antonio Marina, considerac salvarea noastr st \n ra]ionalizarea pasiunilor.Freud, de asemenea, era fascinat de aceast`teorie. Emo]iile, comenteaz` autorul, devinira]ionale când pun st`pânire nu doar pe inim`,ci pe \ntreaga minte. E[ecul afectiv declan[eazìnvidia, gelozia, resentimentul, ura, astfel \ncâtvictima trìe[te o via]` care nu e a ei, ci dirijat`din afar` de un agresor. Richard al III-lea, deShakespeare ne relateaz` povestea unei inte li -gen]e deformate de ranchiun`.

Fiecare persoan`, afirm` autorul, \[i poate con-figura deprinderile afective, motiva]iile [i senti-mentele. Schimb`rile sunt astfel posibile, daraceasta implic reconstruirea de la baz a unei per-sonalit`]i mai inteligente. E vorba de \nv`]areaunei limbi noi: s` \nve]i s` cite[ti lumea altfel.

Societ`]i inteligente[i societ`]i stupide

|n acest capitol, José Antonio Marina extindeanalizele anterioare [i vorbe[te despre inteligen]asocial`, cea care se concentreaz` \n cadrulgrupurilor, asocia]iilor sau societ`]ilor. Societateaspaniol din secolul al XIII-lea, noteaz autorul, carestriga „Trìasc` lan]urile!”, societatea francez`care aproba furia r`zboinic` a lui Napoleon, so -cietatea german` care-l aclam` \n delir pe Hitler,globalizarea care adânce[te pr`pastia dintre ]`rile

bogate [i cele s`race sunt doar câteva exemple alee[ecului inteligen]ei comune.

Fiin]ele umane, afirm` José Antonio Marina,doresc \n mod con[tient s` trìasc` \n societate,pentru c` descoper` mai multe posibilit`]i devia]`. Un om solitar nu poate supravie]ui. Cùtân-du-[i fericirea personal`, se integreaz` \n spa]iulcolectiv [i contribuie \n acest fel la aspira]iile per-sonale [i, totodat`, ale celorlal]i.

Primind statutul de cet`]ean, individul seinstaleaz \ntr-un cadru nou, cetatea, un sistem decomunicare continu`, unde toat` lumea in flu en -]eaz pe toat lumea, \n bine sau \n rù. Un guvernnepriceput poate arunca o societate \n neantulprostiei, unde cei nevinova]i trebuie s` pl`teasc`pentru abuzurile celor care de]in puterea. Pare denecrezut ce a f`cut Hitler cu Germania, Stalin cuRusia, Napoleon cu Fran]a, papii Rena[terii cuBiserica [i exemplele pot continua. Istoria omeniriia \ncercat s` creeze forme de convie]uire maiinteligente, dar, dup` cum se [tie, o cronic` a e[e -cu rilor pune \n umbr` eforturile anterioare.

Multe dintre convingerile acceptate \ntr-o anu-mit` epoc` de majoritatea oamenilor, afirm` JoséAntonio Marina, au fost \n final respinse din cauzaexperien]elor lungi [i deseori tragice. Sclavia, dis-criminarea, ignorarea drepturilor copiilor, supre-ma]ia unei rase, folosirea torturii ca procedeujudiciar legitim [i multe altele reprezint` un maree[ec al inteligen]ei sociale.

Consecin]a este clar`, noteaz` autorul, trebuies` ne dorim abolirea prostiei, pentru c` \n acest felne vom asigura fericirea. Nefericirea [i rùtatea sunte[ecurile depline ale inteligen]ei. Exprimarea aces-tora se manifest` prin fanatism, lips` de sensibili-tate, de dragoste, violen]`, ur`, dorin]` de putere,fric`. Istoria las` un gust amar. Este puternic su -gestiv` afirma]ia lui Kafka, citat` de José AntonioMarina la finalul c`r]ii: „Pe bastonul lui Balzacpoate fi citit aceast inscrip]ie: ’D`râm toate obsta-

colele!’; pe al meu: ’Toate obstacolele m`d`râm`...’”. Dac` ac]iunea e[ecurilor este de

d`râmare, menirea, sau sarcina, inteligen]eieste de a dep`[i rùl \n ciuda tuturor obsta-colelor.

José Antonio Marina este scriitor spaniol,profesor [i cercet`tor \n domeniul fenomenologiei,psihologiei genetice [i lingvisticii, reprezentantmarcant, \mpreun` cu Fernando Savater, al filo-zofiei spa niole din ultimele decenii. ST

Cultur`


27


{tiri

Chiar dac` se spune (printre practican]i) c`este mai eficient` [i mai pu]in stresant`,cercet`torii cred c` activitatea multipl` va

avea consecin]e serioase asupracapacit`]ii tinerilor de a se con-centra [i de a gândi analitic.Este binecunoscut faptulc` anumite p`r]i din cre -ier \nc` se dezvolt` \nperioada adolescen]ei.„Una dintre cele maimari probleme ridicatede mul titasking ar fiaceea c` este aproapeimposibil s` aprofun-dezi vreuna dintreac tivit`]ile pe carele \ntre]ii simul-tan”, este de p` -re re Jordan Graf-man, cercet`tor\n ca drul NationalIn sti tute of Neuro -lo gical Disordersand Stroke dinWa shington (In -stitutul Na]ionalpentru Cerce -tarea Disfunc]iilorNeurologice [iAta curilor Cere-brale).

Pentru mul]i p -rin]i, ceea ce se \n -tâmpl \n camerelecopiilor lor nu estealtceva decât unadev`rat haos. Unii

spun chiar c` le este greu s` stea \n camera \n carecopiii \ntreprind activit`]i multiple. Adolescen]ii\ns` cred c` a[a este mai bine [i mai pu]in plictisi-tor. „Ei cred c` se descurc` din ce \n ce mai bine

[i c` sunt mult mai buni decât genera]ia ante-rioar` la asta, f`r` s` le fie \n vreun fel afec-

tate eficien]a [i dezvoltarea intelectu-al`”, observ` David Meyer, psiholog [icer ce t`tor la University of Michigan.

Cercet`torii au descoperit c , \n tim-pul activit`]ii multiple, sunt folositep`r]i ale creierului diferite de celefolosite \n timpul concentr`rii asupraunei singure activit`]i. Acest lucru nu

poate fi decât \n detrimentul ado-lescen]ilor, al c`ror creier

\nc` se dezvolt`. „Poatec au note bune la [coal ,dar este foarte posibils` fi avut note foartebune dac atunci când\nv`]au s-ar fi con-

centrat asupra unuisingur lucru”,

con cluzioneaz`Meyer. ST

Eficient sau superficial|nva]` pentru [coal`, ascult` muzic`, ]in televizorul pornit, stau la calculator [i vorbesc latelefon – toate \n acela[i timp! Adolescen]ii de azi par superoameni! Fenomenul descris senume[te activitate multipl` (multitasking) [i este principala \ngrijorare a psihologilor cuprivire la tineri.

� Radu Vasile

27 Multitasking:Layout 1 3/9/07 11:16 PM Page 27

28


Social

La sfâr[itul anului trecut, cele mai mari dou`confedera]ii sindicale mondiale, respectivConfedera]ia Interna]ional` a Sindicatelor

Libere (CISL) [i Confedera]ia Mondial` a Muncii(CMT) au fuzionat devenind cel mai mare sindi-cat existent – Confedera]ia Interna]ional` a Sindi-catelor (ITUC). „Existau diferen]e de tactic`,dar nu [i de principii”, declara la acea vremeGuy Rider, secretarul general ITUC. Alte 50 de

organiza]ii na]ionale de acela[i gen, neafiliate\nc` niciunei structuri interna]ionale au devenitmembre ale acestui nou organism. Cele dou`confedera]ii men ]ionate, una cu platform` secu-lar`, iar cealalt` cu platform` cre[tin`, [i-au uni-formizat doctrinele pentru a forma un nou sindi-cat, imens de data aceas ta. Cu un total de 304organiza]ii afiliate, re pre zentând 153 de ]`ri [iavând 168 de milioane de membri, acest colos se

Noi, sindicatele, „ap`r`m interesele tale…”

Voceaangaja]ilorDeclara]ia de misiune a sindicatelor nu a fost f`cut` nici azi [i nici ieri. Fraze de genul:„Ap`r`m interesele tale, \mbun`t`]im condi]iile de munc` ale angaja]ilor [i negociem salariile” sunt fraze cu vechime de sute de ani de zile. Cum au ajuns unele sindicate s`devin`, din cel mai bun prieten al angajatului, organiza]ii implicate politic, ce nu mai ]incont de p`rerea celor pe care \i ap`r` [i care au \n conducere chiar [i lideri ai mafiei? Se pare c` declara]ia de misiune [i scopul ini]ial ce defineau sindicatele nu s-au schimbat,conform spuselor sindicali[tilor. Faptele \ns` tr`deaz` o realitate par]ial diferit`.

� Marius Andrei

28-32 Vocea angajatilor:Layout 1 3/9/07 8:37 PM Page 28

29


preg`te[te s` lupte pentru drepturilor mem-brilor sì.

|nc` din aprilie 2006, dup` cedarea guvernului\n fa]a grevelor declan[ate de sindicate, NicolasSarkozy, ministrul de interne al Fran]ei, avertizac`, „\n realitate, problema ]`rii noastre nu este c`nu avem sindicate prea puternice, ci faptul càcestea sunt prea fragmentate [i prea mici”. Ana -listul politic român Cristian Pârvulescu declarac „fuziunea celor dou confedera]ii este o ac]iunepreg`tit` de mult` vreme, din cauz` c` sindicateleau pierdut din impactul pe care \l aveau. Este o\ncercare de restabilire politic` pe motivul c`desindicalizarea a crescut foarte mult”.

Este evident faptul c` aceast` fuziune a fostdeterminat` de intensificarea globaliz`rii pen-tru a putea face fa]` mai bine corpora]iilor mul -ti na ]io na le. „Este nevoie de o colaborare, \ntru -cât concu ren]a dintre sindicate a dus la sl`birealor”, declara Dumitru Costin, pre[edintele Blocu-lui Na]ional Sindical. O alt` explica]ie este dat`de Bogdan Hossu, pre[edintele Cartel ALFA:„Fuziunea celor dou` confedera]ii sindicalemondiale este legat` \n principal de problemanoii guvern`ri mondiale, \n cadrul c`reiami[carea sindical` interna]ional` trebuie s` aibùn cuvânt de spus”.

De ce sindicate?|n ultimele trei secole, sindicatele s-au dez-

voltat \n numeroase forme, influen]ând diferitestructuri politice [i economice. Definite ca fiind „ocontinu` asociere a angaja]ilor pentru a men]inesau a \mbun`t`]i condi]iile de munc`”, obiectivele[i activit`]ile acestor organisme difer`, \ns` \n ge -neral includ [i asigurarea beneficiilor membrilor.|nc` de la \nceputul mi[c`rii sindicale se puneaaccent pe asigurarea \n caz de [omaj, asigur`rile

A ap`rut la Londra, la sfâr[itul anului 1949, ca urmarea unei reorganiz`ri a mi[c`rii sindicale. Este o organiza]iefoarte puternic`, a c`rei politic` este \ndreptat` mai ales\mpotriva corpora]iilor multina]ionale. |n ultimele trei luniale anului 2006, CISL a publicat un raport despremijloacele pe care le folosesc marile companii pentrua sc`pa de obliga]iunile fiscale. Are 236 de organiza]iiafiliate [i peste 155 de milioane de membri \n 154 de]`ri. |n România este reprezentat` de CNSLR Fr`]ia.

Confedera]ia Interna]ional` a Sindicatelor

Fondat` \n 1920 sub numele de Confedera]ia Interna-tional` a sindicatelor cre[tine, CMF are afiliate apro -ximativ 150 de organiza]ii autonome [i 26 milioane demembri. O dat` la patru ani, CMT organizeaz` un con-gres de amploare. |n România este reprezentat` deConfedera]ia Sindicatelor Democratice.

Confedera]ia Mondial` a Muncii

Sistemul breslelor a cunoscut maturitatea \n Germania anilor 1300 fiindforma de conducere a ora[elor pân` \n secolul al XIX-lea. Breasla era forma de organizare a societ`]ii Europei secolului al XVI-lea [i se bucura de anumite privilegii oferite de stat sau rege.Breslele se \ngrijeau de fondurile pentru sus]inerea membrilor infirmisau b`trâni, a v`duvelor sau orfanilor din breasl`, oferind bani pentru\nmormântare [i permise de c`l`torie pentru cei care aveau nevoie s`c`l`toreasc` pentru a g`si de lucru.Erau stabilite perioade de ucenicie pentru a putea p`trunde \n breasl`.Mae[trii [i cei cu experien]` predau cuno[tin]e elementare uceniciloriar dup` terminarea perioadei, ucenicii erau numi]i calfe. Doar cândace[tia câ[tigau \ncrederea mae[trilor puteau avea acces la secretelebreslei sau meseriei.

Breslele medievale

Dup` câ]iva ani de experien]`, calfa primea brevetul de maestru. Eranecesar` aprobarea tuturor mae[trilor unei bresle, o dona]ie \n bani saualte bunuri [i o produc]ie proprie, a[a numita capodoper`, care ilus-tra capacitatea celui ce aspir` la titlul de maestru.Breslele de]ineau monopol asupra muncii, produc]iei [i profesiei unuiora[. Nimeni nu putea deschide o afacere dac` nu era membru al breslei[i doar mae[tri puteau deveni membrii ai unei bresle. Nu toate ora[ele\ns` erau conduse de bresle – existau [i a[a numitele ora[e libere.


medicale, cheltuielile de pensie [i cele de \nmor-mântare. |n multe ]`ri, aceste drepturi sunt asi -gurate de stat, dar asigurarea dezvolt`rii profesio -nale, consilierea juridic` [i reprezentarea mem-brilor sunt un beneficiu important de care sebucur membrii sindicatelor. Reprezentan]ii anga-ja]ilor poart` negocierile colective, iar acolo undesunt liberi [i recunoscu]i de angajator, sin -dicali[tii pot negocia condi]iile salariz`rii,dar [i condi]iile de munc`. Sin -di catele pot or ga nizagreve [i auactivitate po -litic`, promo -vând legisla]iafavorabil` in te -reselor membrilorlor ca \ntreg. |nscopul acesta potsus]ine cam panii [ipot finan]a candida]iindependen]i sau par-tide.

La \nceputul secoluluial XVIII-lea, ]`rile occiden-tale au trecut de la o soci-etatea agricol la o societate modelat de revolu]iaindustrial . Schimb`rile aduse de aceast revolu]ie,noile metode de lucru [i presiunea asupra struc-turii societ`]ii tradi]ionale au alarmat breslelevremii. |n acela[i timp, extinderea rapid` asociet`]ii industriale a obligat femeile, copiii,]`ranii [i imigran]ii s` lucreze \n num`r mare[i \n slujbe pe care nu le practicaser \nainte.Ace[ti muncitori necalifica]i s-au organi-zat spontan [i au \nceput ceea ce va fi maitârziu o zon` important` a dezvol t`rii sindi-catelor.

Breslele medievale existau tocmai pen-tru a proteja membrii lor. Spre deosebire deaceste uniuni, care erau foarte restrictive cu pri -vire la calitatea de membru, incluzând doar pe ace -ia care practicau o anumit` meserie, sindicatelemoder ne tind s` fie mult mai deschise, \ncor-porând frecvent tot felul de angaja]i pentru a m`rirepre zen tativitatea sindicatului ca \ntreg. |n sindi-catele anului 2007 pot fi inclu[i salaria]i dintr-o sin-gur breasl sau pot fi combina]ii de câ]iva sau to]ian ga ja]ii dintr-o companie sau ramur` industrial`.

Dreptul de a te al tura unui sindicat este pre v`zut\n Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,

articolul 23, punctul 4, dar, \n acela[i timp, articolul 20, punctul 2, men]ioneaz` dreptul de anu te asocia. A interzice unei persoane s` se al` -tu re sau s` formeze un sindicat, dar [i a for]a pecineva s` se \nscrie \ntr-o astfel de organiza]ie, fie

c` este vorba de guvern sau an ga -jator, este considerat abuz asupradrepturilor omului.

De-a lungul timpului, rela]iadintre angajator [i sindicate afunc]ionat dup` câteva mo -dele reprezentative chiar [ipentru România:a. Pia]a \nchis`: angaja-torul angajeaz` doaroamenii care sunt dejamembri ai sindicatului.To]i salaria]ii trebuiescrecruta]i dir ect de lasindicat.b. Pia]a sindical`: \n

acest caz, se pot an -gaja lucr`tori care nufac parte din sindicat,dar se stabile[te untimp limit` \n care

nou-veni]ii tre buies` se \nscrie

\n organi-za]ie.

30


Social

Reforma

f`r` bani =

o ]ar` de

ciobani!


c. Pia]a agen]iei: angaja]ii care nu sunt membri tre-buie s` pl`teasc` o tax` sindicatului pentru càcesta negociaz` contractul lor.d. Pia]a deschis`: angajarea sau men]inerea \nslujb` nu este determinat` de apartenen]a la unsindicat. Acolo unde exist` o astfel de organiza]ieac tiv`, pia]a deschis` le permite salaria]ilor s`beneficieze de rezultatele sindicatului, dar nu tre-buie s fie parte din el pentru procesul negocie rilorcolective.

Benefic sau nu?|n ceea ce prive[te activitatea a[a-numitei voci

a angaja]ilor, p`rerile au fost \ntotdeauna \mp`r]ite.Suporterii sindicatelor au declarat mereu c`,datorit` mi[c`rii acestora, a fost eradicat` muncaminorilor, s-au \mbun`t`]it condi]iile de munc` [iriscurile asumate de angaja]i, au crescut salariile atâtpentru membrii de sindicat, cât [i pentru cei carenu apar]in niciunei organiza]ii de acest fel, a cres-cut standardul de via]` al \ntregii societ`]i, au fostreduse orele de lu crus`pt`mânale, au fost câ[ ti -gate drepturi la edu ca ]iapublic ale copiilor [i multealte beneficii [i fa ci li t`]ipentru familiile angaja]ilor.

Criticii mi[c`rii sindicaleau acuzat faptul c` bene -ficiile membrilor de sin di -cat, care au slujbe mai si -gure [i productivitate m` -ri t`, au fost ob]inute pesea ma celor care nu suntafilia]i la organiza]ie [i peseama consumatorilor debunuri [i servicii produse. Cei care au cel maimult de pierdut din partea sindicatelor sunt[omerii, cei care risc` s`-[i piard` sluj ba sau ceicare nu pot ob]ine slujba pe care [i-o doresc \ntr-un anumit sector. Aceia[i critici afirm` c`sindicatele opereaz` prin monopolizarea muncii.

Cu cât costul muncii este mai mare cu atâtpre]ul produsului sau al serviciului oferit de com-panie este mai mare. De multe ori, costul m`rit almuncii oferit de sindicate companiilor le determin`pe acestea s` foloseasc` mita, specula [i alte tac-tici ilegale pentru a-[i asigura contracte cu sindi-cate acolo unde altfel nu ar putea concura. Pre-siunea aceasta poate duce la cùtarea pie]elor cumunc` ieftin`. Managerii [i patronii doresc s`

pl`teasc` cât mai pu]in pentru cât mai mult`munc`. Oricine produce ceva \n lumea economic`\n]elege instinctiv c` ceea ce limiteaz` puterealor economic` este competi]ia. Monopolul ofer`putere uria[`. Din p`cate, nici sindicatele nu suntcu mult mai diferite. Liderii lor au realizat ime diatc` puterea este direct propor]ional` cu abilitateade a monopoliza necesarul de munc`. Dac` oricealt agent economic ar \ncerca s` exercite acest tipde putere, ar fi ilegal. Dar sindicatele se bucur` deo facilitate special`. Aceast` facilitate le-a oferit oputere uria[` de negociere. |n ciuda mitului ofe -rit chiar de sindicate, cum c` membrii lor vor be -neficia de facilit`]i suplimentare, costul suplimen-tar nu este datorat solidarit`]ii angaja]ilor [i com-paniilor care ofer mai mult, ci angaja]ilor neafilia]iniciunui sindicat, celor care nu pot avea acces laaceste slujbe [i [omerilor.

De ce [omerilor? „Pentru c`, atunci când sindi-catele pretind facilit`]i, companiile trebuie s`creasc` productivitatea angaja]ilor pentru a com-

pensa pierderile. Faclucrul acesta prin inve-stirea unui capital maimare pentru cre[ te reapro duc tivit`]ii, re du -când astfel num`rul delocuri de munc` princre[terea artificial` acostului muncii rapor-tat la capital”, explic`Brian Lee Crowley,pre[edintele AtlanticInstitute for MarketStudies.

Sunt situa]ii \n careun sindicat nu \i permite angajatului s` ne gociezepropriul salariu, obligându-l s` accepte cel maimic numitor comun ce reprezint` valoarea mi ni -m` a unui salariat. De cele mai multe ori, sindi-catele oblig` personalul s` accepte beneficii \nschimbul unui salariu mai mic, din cauza contrac-tului colectiv de munc`. Dac` angajatul nu are ne -voie de asigurarea medical` oferit` de angajatorsau nu vrea cele cinci minute de pauz` de cafeala fiecare or`, ci vrea s` fie pl`tit mai mult, nu areaceast` posibilitate. Uneori, sindicatele sunt acu -za te c` declan[eaz` greve pentru a producetulbu r`ri \n serviciile oferite publicului generaltocmai pentru a men]ine o stare de nesiguran]`.Liderii lor negociaz` uneori \n secret cu liderii

31


Sunt situa]ii \n care un sindicat nu-ipermite angajatului s` negocieze

propriul salariu, obligându-l sàccepte cel mai mic numitor comun

ce reprezint` valoarea minim` aunui salariat. De cele mai multe ori,

sindicatele oblig` personalul sàccepte beneficii \n schimbul unuisalariu mai mic, din cauza contrac-

tului colectiv de munc`.


32


an ga jatorilor, [i nu direct cu angaja]ii. Dezavan-tajându-i pe angaja]ii excep]ionali, care suntfor]a]i s` accepte salariul numitorului comun,sindica te le \i dezavantajeaz` [i pe cei care suntneexperimenta]i. Ace[tia nu pot negocia un sa -lariu mai mic pentru a putea fi angaja]i \n vederea\m bu n` t` ]irii profesio nale [i acumul`rii de expe-rien]`. Acolo unde sindicatul de]ine monopolul,

acesta devine mai degrab` un intermediar c`ruiaangajatul trebuie s`-i pl`teasc` o tax` pentru aob]ine un loc de munc`, ceea ce ar fi fost posibil[i f`r` interven]ia sindicatelor.

|n unele ]`ri, sindicatele sunt implicate politic[i au chiar aceia[i lideri ca ai unui partid politic care

reprezint` interesele angaja]ilor. |n general, aces-tea sunt partide de orientare social`. |n StateleUnite ale Americii de exemplu, sindicatele sus]inPartidul Democrat. |n Marea Britanie, sindicatelesus]in Partidul Muncii. Nu de pu]ine ori, acestevoci ce se presupun a fi de partea angaja]ilor aufost penetrate [i chiar conduse de re]ele mafiote.

Sunt confuz. Sindicatele sunt vocea angajatuluisau doar ne leg`m de ele ca de un rù necesar?

Va veni vremea când cei mul]i vor fi obliga]i sàccepte deciziile celor pu]ini, chiar dac` acestedecizii vor contrazice propriile nevoi. Dramatic vafi momentul \n care deciziile acestora vor intra \nconflict cu propriile principii morale. Perspectivanu este tocmai optimist`. Puterea tinde s` seconcentreze \n mâna câtorva oameni, care folo sescargumentul c` astfel sunt mai puternici [i potnegocia mai bine. Tu e[ti doar unul dintre ceimul]i, iar dac` nevoile [i principiile tale nu suntacelea[i cu cele ale mul]imii, cred c` ai aflat dejac` aceasta nu ]ine cont decât de cel mai micnumitor comun. Crezul tù va fi strivit de t`v lugulcelor mul]i. Când va veni vremea? Curând. ST

Social

|n unele ]`ri, sindicatele sunt implicatepolitic [i au chiar aceia[i lideri ca ai unuipartid politic care reprezint` interesele angaja]ilor. |n general, acestea sunt partidede orientare social`.



Social

Nu demult, am vizionat pe internet un clip \n care o domni[oar` legat` la ochi era condus`de familia ei \n fa]a casei pentru a i se oferi cadou de ziua ei o ma[in` decapotabil`.

Surpriz`! Când este dezlegat` la ochi, fata se sup`r` [i \[i vars` nervii pe tat`l ei pentru c`acesta nu \n]elesese c` ea \[i dorea o ma[in` albastr`, [i nu ro[ie, cum era cea din fa]a ei.

Fie c` este un caz real, filmat de un membru al familiei, fie c` este o scen` regizat`,aceast` situa]ie reprezint` o ilustra]ie perfect` ce define[te r`sf`]ul

[i moravurile decadente, specifice societ`]ii moderne.� Cristina Peli

Easylife

33

33-36 Easy Life:Layout 1 3/9/07 9:41 PM Page 33


Social

Posturile de televiziune sunt, mai mult decâtni[te mijloace de informare \n mas`, ni[teafaceri. Gra]ie acestui statut, mass-media se

orienteaz` dup` profit, \ncercând din r`sputeris` se adapteze cerin]elor de vizionare ale pie]ei. Ozi petrecut` \n fa]a televizorului poate fi unexerci]iu interesant pentru cei care vor s` fac` o

analiz` obiectiv` pe \ntreaga palet` de programe.Ce emisiuni monopolizeaz` grilele de programe?„Via]a fabuloas` a supermodelelor”, „Nun]ilesecrete ale celebrit`]ilor”, „Cei mai dr`gu]i copii devedete”, „Cele mai slabe vedete” [i, f`r` a terminalista, „Casele vedetelor”.

Privind aceste emisiuni, spectatorul este trans-ferat \ntr-o lume fabuloas` a luxului [i ex tra -vagan]ei, o lume a oamenilor frumo[i [i faimo[i,care au mii de haine [i stau \n case superbe, carefac toat` ziua lucruri interesante [i sunt ferici]i.Foarte pu]ini realizeaz` \ns` caracterul \ndoielnic[i uneori hilar al acestor \ntâmpl`ri filmate. Spreexemplu, Andreea, copil de mare vedet , \[i \ncepeziua mergând la salonul de \ngrijire a corpului\mpreun cu animalul sù de companie, o c`]elu[`Bichon Maltaise. Tratamentul \ncepe cu tunsul [icoafarea celor dou` mici vedete [i se termin` \nforte cu manichiura f`cut` cu un lac de unghii deculoare roz atât pentru fat`, cât [i pentru câineleacesteia. |ntâmplarea nu este singular`. |n maitoate emisiunile de divertisment, tinerii faimo[i setrezesc abia pe la ora 12 [i nu se duc s` ia miculdejun decât \n restaurantul X, Y sau Z, unde pot firemarca]i, fotografia]i [i filma]i.

Via]a acestor VIP-uri pare ireal`. Nu merg lamunc` de diminea]a pân` seara, se trezesc târziu,merg la shopping, la saloane pentru \ngrijirea cor-pului, \n cluburi de distrac]ie... [i asta \n fiecare zi.Totu[i, chiar dac` pe unii telespectatori povestea\i las indiferen]i, stilul easy life devine, \ngrijor`torde rapid am putea spune, cel mai frumos vis alprezentului. Via]a u[oar` – easy life – e lipsit` degrija zilei de mâine sau de stresul de la locul demunc`, este u[oar`, abundent` [i plin` dedistrac]ie.

Paralel cu lumea intangibil` a vedetelor, \ntr-om`sur mai mic sau mai mare, to]i experiment`mo via]` u[oar` sau cel pu]in mai u[oar` decât ap`rin]ilor no[tri de exemplu, [i asta dac` lu`m \nconsiderare doar prezen]a utilit`]ilor \n via]a noas-tr`. Nu numai utilit`]ile de care ne bucur`m maimult decât oricând, ci [i mul]i al]i factori evi den -]iaz` faptul c` societatea actual` se situeaz` pe unvârf economic – poate cel mai \nalt vârf din ultimelesecole.

Sunt anumite profesii care apar [i dispar odat`cu ascensiunea sau recesiunea st`rii materiale asociet`]ii. Spre exemplu, \ntr-o societate s`rac , nuvor exista stili[ti, decoratori de interior, arhitec]ide spa]ii verzi sau saloane pentru câini. Acum

Societatea Romei antice era o una bogat` [i str`lucitoare. Trìa \n lux[i extravagan]`, avea armate numeroase, bine antrenate [i finan]ate.La data de 4 septembrie 476 \ns`, \mp`ratul Romulus Augustus a fost\nfrânt de Odoacru. Ziua a r`mas \n istorie ca data ce marcheaz` c` -derea Imperiului Roman1 chiar dac` Imperiul Roman de R`s`rit a d inuitpân` la 29 mai 1453 (C`derea Constantinopolului).De-a lungul timpului, au fost propuse multe teorii cu privire la motivele[i cauzele declinului [i c`derii Imperiului Roman, unele teorii ajungândpân` la afirma]ii conform c`rora imperiul nu a c`zut. |n 1984, pro -fesorul german Alexander Demandt public` o colec]ie de 210 te o rii cuprivire la c`derea Imperiului Roman. Dintre toate, cea mai cu nos cutèste teoria lui Edward Gibbon, care plaseaz` responsabilitatea c`deriiimperiului asupra degrad`rii morale [i sc`derii virtu]ii civice din Romaantic`. „Declinul Romei a fost efectul natural [i inevitabil al m` re ]ieif`r` modera]ie.

Bun`stare \n Antichitate

Prosperitatea a copt principiile putrefac]iei; cauzele distrugerii s-au\nmul]it pe m`sura cuceririlor; atunci când timpul sau accidentul a\nl turat suportul artificial2, fabulosul material a cedat chiar sub presiuneagreut`]ii sale”, spunea Gibbon \n cartea Declinul [i c`derea ImperiuluiRoman. |nainte de c`dere, Roma era \n declin economic, armata eradependent` de mercenarii germani, \mp`ra]ii [i li derii ei trìau cu fas-tul pe care cu greu \l mai puteau sus]ine din bog`]iile luate de lapopoarele cucerite, iar popula]ia ei trìa \ntr-o stare accentuat` denep`sare civic` [i decaden] moral . |n perioada de \nceput, când Romaera republic`, sau chiar mai \nainte, mo ra vurile cet`]enilor erau cu totuldiferite fa]` de situa]ia de dinaintea c`derii: duceau o via]` auster` [ivirtuoas`. Apoi, pe m`sura \mbog`]irii popula]iei, pe m`sur` ce hrana[i ap`rarea te ritoriului nu mai erau o problem` pentru cet`]eni, virtutea\nainta[ilor Romei devenise pentru cei din urm` doar o amintire nos-talgic`, alte preocup`ri mai pl`cute stârnind interes.

34


\ns` exist` o multitudine de afaceri [i profesiiinteresante care indic starea de bine, de \mplinirea tuturor nevoilor pe care chiar [i cel mai preten]iosindivid modern le-ar putea avea.

Abunden]a posibilit`]ilor de alegere pentrufiecare produs [i serviciu, calitatea ridicat` a aces-tora, precum [i faptul c foarte mul]i oameni \[i potpermite s` aib` acces la ele plaseaz` societateaactual` la cel mai \nalt nivel al bog`]iei pe care l-acunoscut lumea vreodat`. Membrii ei se pot con-sidera ferici]i [i mul]umi]i c` s-au n`scut \n acesttimp de prosperitate [i pace. {i totu[i o singur`privire \n istorie relev` [i alte perioade de ascen-siune [i bun`stare economic` asem`n`toaresitua]iei prezente.

Crize vechi \n haine noiIstoria consemneaz` [i alte perioade de bu n`s -

tare [i dezvoltare economic`, best off-ul secoluluitrecut fiind \nregistrat \n anii 1920-1930. Totu[i nudeceniul acesta de bun`stare [i lux a r`mas \nistorie, cât perioada ce a urmat acestor zece ani.Anul 1929 reprezint pentru anali[tii economici unpunct de cotitur`, o born` kilometric`, anul \ncare \ncepe marea Recesiune economic` [i caredureaz` pe tot parcursul deceniului trei. De[i aafectat mai mult America de Nord [i Europa,

fenomenul a avut efecte devastatoare pe tot mapa-mondul. Anali[tii plaseaz` cauzele recesiunii [ipr`bu[irii economiei mondiale din ’29 \n ariadezechilibrelor macroeconomice – dezechilibre\ntre cererea [i oferta de pe pia]a monetar`, din-tre produc]ie, consum [i economii [i cre[terearezervelor bancare.

Totu[i este de remarcat faptul c` ciclul bu n`s -tare-degradare, moral`-c`dere este replicat [i \nacest caz pur economic. Liberalii [i prosperii ani ’20,care aveau s` fie caracteriza]i mai târziu ca fiind„deceniul p`catului”, au fost urma]i de criz`, apoide conservatorism [i mai apoi de o re\nviere aspiritului religios.

Niciodat` ca acumNivelul pe care l-a atins societatea actual` nu a

mai fost atins vreodat` la o scar` atât de larg`. So -cie tatea este bogat`, prosper` [i cu perspectiv`.Fenomenul nu mai genereaz o preocupare atât deintens` a indivizilor pentru nevoile de baz`, nevoicare sunt asigurate f`r efort prea mare [i f`r grijazilei de mâine. Pentru c aten]ia este redirec]ionat`spre satisfacerea altor nevoi, ofertan]ii de pe pia]ade bunuri [i servicii vin \n \ntâmpinarea acestor„alte nevoi” printr-o ofert` variat` de produsecare \ncearc` s` mul]umeasc` cerin]ele unei soci-et`]i de consum \nfometate. Al]ii speculeaz` [ichiar creeaz „alte nevoi”. Ajung astfel pe pia] pro-duse \nso]ite de sloganuri puternice [i directe:„Pentru fiara din tine”, „Venereaz`-]i pielea”, „Ego-centrist” [i „Pentru cei puternici”. Cuvintelemângâie eul [i valorific` nevoile superficiale,reprezentând instantanee acurate ale preo cu -p`rilor publicului larg. Degradarea moravurilorsociet`]ii moderne este sesizabil [i \n alte aspecte


Cuvântul Sodoma este asociat de cele mai multe ori unei vie]i u[ura-tice [i desfrânate. Conform raportului biblic din Geneza, capitolul 19,asocierea este mai mult decât \ndrept`]it`; pu]ini oameni [tiu \ns` c`Biblia mai consemneaz` [i altceva \n afar` de imoralitate atunci cândvorbe[te despre Sodoma. Portretul este dramatic: „Era \ngâmfat`, tr`ia\n bel[ug [i \ntr-o lini[te nep`s`toare, ea [i fiicele ei, [i nu sprijinea mânacelui nenorocit [i lipsit”.Asem`n`rile dintre Sodoma [i societatea Romei antice surprind maiales din cauza finalului brusc [i deloc fericit de care au avut parteambele; via]a u[oar` [i \mbel[ugat`, desfrâul [i nep`sarea au prece-dat ambele c`deri.

Via]` u[oar` \n Sodoma

35


36

Social

ale vie]ii, nu doar \n abunden]a de oferte ce \mbieprivitorul la o degustare „cu toate sim]urile” aunei b`uturi sau la de]inerea puterii [i a pasiuniiodat` cu un automobil dup` care trec`torii s` \[i\ntoarc privirile. De exemplu, o particularitate ca -racteristic numai timpului curent este posibilitateaadopt`rii de c`tre un individ a oric`rei conduitemo rale ce i se pare potrivit` pentru sine [i asta la

ad`postul legilor date \n spiritul „politically corect-ness” (corect din punct de vedere politic). Depild`, chiar dac` [i \n Roma antic` exista homose -xualitate, cei care o practicau nu erau ap`ra]i devreo lege care s` confere pe deasupra [i un statutsau drepturi speciale.

Degradarea moral` a atins \n prezent culmile pecare s-a suit Roma antic` [i, de ceva vreme, le-a

dep`[it lejer. Dac`, pe timpul Imperiului Roman,morali[tii vremii mai considerau luxul [i extrava-gan]a petrecerilor oferite de cei din \nalta clas` unlucru de evitat [i \mpotriva c`ruia propuneauadoptarea de legi, acum glasul celor care asociaz`luxul cu degradarea abia se aude [i nu \ndr`zne[tes` mearg` pân` acolo \ncât s` propun` legi saufapte.

O profe]ie veche de aproape 2000 de ani care seg`se[te pe paginile Sfintei Scripturi descrie o soci-etate asem`n`toare cu cea curent , \n care oameniisunt „iubitori de sine, iubitori de bani, l`ud`ro[i,trufa[i... ne\nfrâna]i... iubitori mai mult de pl`ceridecât iubitori de Dumnezeu”3. Via]a u[oar`, saueasy life, este via]a mondenului, a modernului [i aviitorului – dac nu este tr it \n mod autentic atun-ci este m`car râvnit`. Istoria avertizeaz` \ns` c`dec`derea moral` generalizat` este un semn al\nceputului sfâr[itului; un experiment prea scumppl`tit pentru a fi \ncercat. ST

1. Romulus Augustus era \mp`ratul Imperiului Roman de Apus.2. Venitul din cuceriri3. 2 Timotei 3,3-5


Dac`, pe timpul Imperiului Roman, morali[tiivremii mai considerau luxul [i extravagan]apetrecerilor (...) un lucru de evitat, acumglasul celor care asociaz` luxul cudegradarea abia se aude...



Nu trebuie s` fii nici alcoolic, nici cleptoman, nici dependent de jocurile de noroc ca s` tre-buiasc` s` te tratezi cu Nalmefene. Trebuie doar s` \]i plac` s` mergi la cump`r`turi. S` \]iplac` atât de mult \ncât pl`cerea s` devin`, \ntr-o bun` zi, obsesie. Psihiatrii \]i vor spunec` e[ti consumator compulsiv [i \]i vor prescrie vestitul Nalmefene, eficient, \n general, \ncazul consumatorilor de droguri. Recent, s-a adeverit c` [ase din zece dependen]i decump`r`turi au renun]at la viciu urmând tratamentul. 10% din popula]ia globului estedependent` de noua boal` a secolului XXI – shoppingul. Trìasc` Nalmefene!

� Anca Porumb

Mergem la cump`r`turi?Suntem ceea ce de]inem, acesta este mesajul

cu care ne bombardeaz mass-media. |ncet-\ncet, mersul la cump`r`turi s-a transformat

din nevoie \n pl`cere [i din pl`cere \n dependen]`.O contribu]ie deloc neglijabil` la extinderea fe no -menului o are televiziunea, care a creat o \ntreag`mitologie despre cum trìesc oamenii, când, defapt, realitatea este cu totul alta. Pe bun dreptate,e foarte greu s` rezi[ti presiunii. Când vezi cumoamenii din jurul tù prosper`, e o pornire natu-

ral` [i uman` s` vrei s` fii ca ei. Nici nu mai e demirare c` unii oameni nu pot rezista tenta]iei de acump`ra; de cele mai multe ori, ace[tia se \ntorcacas – dup o \ntreag zi de shopping – cu tot felulde lucruri inutile. Curios este faptul c` multe din-tre produse r`mân cu eticheta ata[at`, [i astapentru c` ceea ce conteaz`, de fapt, este actulcum p`r`rii, al achizi]iei, mai mult decât cel al folo -sirii din punct de vedere practic. Ei, cump`r`toriicompulsivi, reprezint` un nou tip de victime ale

37

37-41 Consumatorul:Layout 1 3/9/07 9:27 PM Page 37

societ`]ii de consum, afectate de o tulburare c`reiaspeciali[tii i-au dat [i un nume: shopping com-pulsiv, sau consum patologic. Schema dup` carese desf [oar aceast manie e simpl : cump`r`toriiachizi]ioneaz` lucruri de care nu au nevoie [i chel-tuiesc mai mult decât \[i permit, pentru ca apoi s`se simt` vinova]i [i nesatisf`cu]i. E un fel depanaceu temporar pentru a contracara depresia,singur`tatea [i anxietatea. „Dac` e[ti nemul]umit,dac` vrei s` ui]i de probleme, dac` te sim]i vino-vat, schimb`-]i look-ul [i du-te la cump`r`turi!”,aceasta este oferta societ`]ii de consum. Mediculpsihiatru Florin Tudose \ncadreaz aceast manie:

„Pofta excesiv` de a acumula ]ine de o evaluareeronat` a necesit`]ilor reale. Civiliza]ia modern`a creat un cadru uimitor [i uluitor, unde imaginarulnostru este dep`[it, aceste supermarketuri, hiper-marketuri, unde prin abunden]a colosal de obiectese satisface orice fel de fantasm` cumulativ` aindividului, care intr` \n acest joc extraordinar”.1

Persoanele dependente de cump`r`turi au ostim` de sine mai sc`zut` decât cump`r`toriinormali, sunt mai impulsive decât media [i tind s`fie perfec]ioniste. Simpla interac]iune cu vânz`toriile ofer` un sentiment de importan]` [i de putere.Tocmai de aceea, nici m`car nu probeaz` ceea cecump`r`; prefer` obiectele cele mai scumpe, iaratunci când intr` \n magazine dup` un produs, iescu zece. Uneori, dependen]ii sufer` un blocajemo]ional [i nu \[i amintesc nici m`car dac` aucump`rat ceva. |n spatele simptomelor se potafla nevoi afective, care fr`mânt` [i produc ten-siune psihic pasibil de desc`rcare doar prin ges-tul frenetic al cump`r`rii. Gestul are rol de cal-mare, \ns` doar temporar. Consecin]ele depen-den]ei de cum p` r`turi sunt si milare oric`rui com-portament adictiv. Problemele financiare batrepede la u[`. Incapacitatea de control a impul-sului de a cump`ra poate duce la datorii financia-re, dar [i la probleme re la ]ionale \n cadrul fami-liei. Nu c` lipsa banilor ar fi o problem` pentrudependentul de cump`r`turi; el minte [i fur`pentru a-[i procura banii de care are nevoie.De cele mai multe ori, \[i neag` problemele[i \[i mai ia un job ca s` poat` pl`ti datori-ile. Poate p`rea neverosi mil, dar nu tre-buie decât s` facem substitu]ia dintredependentul de droguri [i dependentulde cump`r`turi. Implica]iile sunt iden-tice.

Arma cump`r`torului compulsiv estetocmai cartea de credit. Lu`m acum [ipl`tim \n viitor. Iat` cum cump`r`turile ne des-fiin]eaz` viitorul. „Noi garant`m cu viitorul nostrucump`r`turile pe care le facem mereu [i mereu, nepunem timpul din viitor [i pe noi, cei viitori, la dis-pozi]ia prezentului”, spune psihiatrul FlorinTudose.

Cump`r`torii compulsivi au m`rturisit cer ce -t`torilor c` senza]ia pl`cut` pe care o au atuncicând cheltuie bani trece repede. „Pentru uniioameni, mersul la cump`r`turi este echivalent, casenza]ie de euforie, cu mersul la vân`toare. Al]ii \[isatisfac astfel dorin]a de posesie, iar al]ii o fac

Social

� |n SUA, exist` mai multe ma[ini decât posesori ai unui permis de conducere.� M`rimea frigiderelor a crescut cu 10% \ntre 1972 [i 2001.� Noile locuin]e sunt cu 38% mai mari \n 2000 fa]` de 1975.� |n SUA, venitul mediu pe persoan` s-a dublat \ntre 1957 [i 2002,\n timp ce num`rul oamenilor care se declar` „foarte ferici]i” a r`masacela[i.�Un american lucreaz` cu 350 de ore (9 s`pt`mâni) mai mult decâtun european, potrivit unui raport realizat de Worldwatch Institute.

Statistici:

Social

38

Trei milioane de turi[ti fac shopping \n Dubai \n perioada decembrie-februarie. Anul acesta, a fost s`rb`torit` cea de-a dou`sprezecea edi]iea Festivalului Interna]ional al Cump`r`turilor, festival cu un profit de 1 bilion de dolari. Marea atrac]ie e Oaza Covoarelor, unde sunt prezen-tate peste 100.000 de produse. S-au vândut covoare \n valoare de 58de milioane de dolari. Vizitatorii au la dispozi]ie 25 de mall-uri, precum[i pie]ele \n aer liber din jurul ora[ului. Oamenii pot merge la shoppingchair [i noaptea, pentru c` bazarul de noapte este deschis pân` \n zori.

Festivalul cump`r`turilor



doar ca s` socializeze, s` fie aprecia]i [i respecta]ide vânz`tori”, conchide psihologul specia lizat petratarea consumatorilor compulsivi, April LaneBenson, din New York. Finalmente, cei mai mul]iau remu[c`ri pentru câ]i bani au cheltuit dup` ozi de plimbare prin magazine.

Terorism psihologicEra marketingului psihologic este incubatorul

perfect pentru dezvoltarea consumatorului. Pu -blicitatea ne ofer` produsul-minune care ne varezolva toate problemele. „Un biet s` pun s-a ridi-cat cu mult deasupra menirii sale de a cur`]a,pentru c` el confer` floarea pre]ioas` a frumuse]iioricui \l va folosi cu fidelitate. Cu to]ii str`lucim,plesnim de s`n`tate datorit` periu]ei de din]i,lamei de b`rbierit, cremei de ras, lo]iunii de fa]`,deodorantului [i din cauza altor duzini cu daruri alezeilor, frumos ambalate. Publicitatea a intrat \n

frenezie din cauz` c` ea confund` prostia de lasuprafa]` cu substan]a s`n`toas` a naturiiumane decente”, consemna legendarul agentpublicitar Theodore MacManus \n 1928, la\nceputurile culturii de consum. Ast`zi, feri-cirea ni se ofer` la pachet, \n ambalaje sofisti-

cate, cu mirosuri ademenitoare [i la pre]uriminime.

|nc` din copil`rie, omului postmoderni s-a spus [i apoi i s-a repetat c` tot ce tre-buie s` fac` e s` profite la maximum dereduceri, de promo]ii [i de cartea de cre -dit. }inut \n captivitatea nout`]ii, el nutrebuie s` ]in` seama decât de propriapl`cere. Dac` uit` s` se supun` regulilorconsumului, i se va reaminti \n mod con-

secvent c` nu are dreptul s` nu fiefericit. Dac devine pasiv, risc s semul ]u measc cu ce are [i s devinàsocial pentru c`, de fapt, „totul sereduce la o constrângere socialìncon[tient`”, dup cum nota JeanBaudrillard. Ori consumi, ori e[tiexclus.

Ne place, nu ne place, avemparte de un dresaj social pro-con-sum. Niciodat` o societate nu a

investit atâta energie, bani [i creativitatepentru a forma un individ. A[a cum

spunea Edgar Morin, „nu se mai creeazùn produs pentru consumator, ci un

consumator pentru produs”. Nevoile au

fost transformate \n drepturi. Exist` un adev`ratterorism psihologic contra aceluia care nu este \npas cu lumea, cu moda. Pu blicitatea ne repet` c`nu exist` alt model social, consumul fiind singurul[i cel mai bun mod de a trì. Ru[ine ]ie, consuma-torule, dac` nu cumperi!

Cre[tere negativ`La nivel global, fenomenul e o amenin]are pen-

tru Terra. Dac`, de exemplu, India [i China arfolosi atâta hârtie ca un occidental, \n trei ani de zilear trebui tìate toate p`durile de pe planet` pen-tru a fi satisf`cute toate nevoile. Nu trebuie decâts` ne \ntoarcem \n anul 1968, când exper]ii vesti-tului Club de la Roma publicau raportul Aten]ie lacre[tere!. Speciali[tii au avut atunci \ndr`zneala s`propun` principiul cre[terii zero pentru a frâna deurgen]` consumul nest`vilit de bunuri, de energie[i de resurse al planetei. Mai târziu, unul dintrepre[edin]ii Comisiei Europene, Sicco Mansholt, amers chiar mai departe, sus]inând c` obiectivul arfi nu o cre[tere zero, ci o cre[tere negativ`.

Un discurs optimist a mu[amalizat \nsòbserva]iile Clubului de la Roma, societatea acce -lerând spre o cre[tere cantitativ`. |n decursul

39

� O asocia]ie din California, Forumul americanpentru simplitate, organizeaz` an de an, \noctombrie, Ziua \n care \]i iei timp s` trìe[ti (TakeBack Your Time Day). Asta \nseamn` s` ajungitârziu la birou, s` pleci devreme acas` [i s`-]i ieio pauz` lung` pentru prânz. � Faptul c` 50 de milioane de americani s-au \nscris \ntr-un registrucare \i protejeaz` contra telemarketingului arat` frustrarea pe care oresimt oamenii când economia \ncepe s`-i domine, \n loc s` le de ser -veasc` interesele.

Vot pentru abstinen]`

� Zece prieteni din San Francisco au hot`rât s` \ncheie un pact princare s` se ab]in` de la cump`r`turi timp de un an. Singurele articolepermise au fost cele de strict` necesitate, precum alimentele, pastade din]i, s`punul, lenjeria intim` [i medicamentele. Orice alte produsenecesare puteau fi confec]ionate artizanal, cump`rate de la second-hand, \mprumutate sau date la schimb. „To]i avem atât de multe lucruri,\ncât putem trì ani \n [ir cu ele. Asta \]i schimb` modul de a privilucrurile [i te face s` apreciezi ceea ce ai”, spuneau ei. Numele lor:Mayflower Compact.� Tot americanii au lansat o provocare ce a \nceput acum 15 ani: 24noiembrie este ziua cu 24 de ore f`r` cump`r`turi. Autolimitare, simplitate, naturale]e — acesta e mesajul Zilei f`r` Cump`r`turi.




Social

unui secol, secolul XX, planeta [i-a v`zut popula]ia\nmul]indu-se de patru ori. De la un miliard [ijum`tate \n 1900, am ajuns la [apte miliarde \n2007. Consumul de energie [i materii prime este\ns` inegal repartizat: 5% din popula]ie, adic`]`rile bogate, a acaparat 80% din resursele natu-rale ale planetei.

Pentru prima dat` \n istoria umani t`]ii, omulamenin]` planeta. Spe ciali[tii estimeaz` c` ne mair`mân 40 de ani de rezerve de petrol [i 60 de anide rezerve de gaz. Consum`m mai multe resursedecât descoperim, \n timp ce Terra se asfixiaz`.

Opri]i-v`!Realitatea este una singur : cre[terea nivelului de

trai merge mân` \n mân` cu degradarea calit`]iivie]ii. E lucru dovedit. Nu ne r`mâne decât s` neoprim [i s ne hot`râm ce alegem: case sau c`mine,fast-food sau s`n`tate, averi sau valori, telefoaneultraperformante sau comunicare, libertate sau li -bertinaj? Cât despre valorile societ`]ii \n care tr im,ele sunt de-a dreptul b`t`toare la ochi. E suficients observ`m c un juc`tor de fotbal este pl tit de 25de ori mai mult decât un profesor sau c` milioane

de copii mor de foame \n Africa, \n timp ce 5% dinpopula]ia lumii de]ine 80% din resursele planetei.

Dac tr im cumva \ntr-o stare de negare, ar fi tim-pul s` ne ecologiz`m con[tiin]a [i s` ne reamintim\ndemnul lui Isus Hristos: „\n lume, dar nu din

lume”. Asta \nseamn` s` mergem contra curentu-lui tendin]elor consumeriste; s redescoperim ceeace Epicur numea temperan]a fericit`, s` tindempoate spre o via]` autentic`, f`r` pl`cerile de oclip oferite de un s`pun minune; s red esco pe rimnatura, de al c`rei verde poate nu ne mai aducemaminte din cauza griului betoanelor care ne sufoc .Revolta, spunea Camus, este un NU spus ne drept`]ii [i r`ului, [i care presupune implicit unDA spus drept`]ii [i binelui. Nu ne vom opune dedragul de a ne opune. Dac suntem sinceri, putemobserva c` risc`m s` ne transform`m copiii \nni[te r`sf`]a]i ai societ`]ii de consum. Genera]iaurm`toare va cre[te f`r` a avea o reprezentarereal` a elementelor de care au nevoie pentru a fiferici]i. Situa]ia cu care ne confrunt`m este una detip mori[c` – o pant` descendent` [i alunecoas`,

|n 2006, românii au cheltuit \n magazinele mari peste 30 de miliardede euro. Mai precis, o treime din cât a produs economia \ntr-un an\ntreg. Speciali[tii se a[teapt` ca mania cump`r`turilor s` explodezepân` la 100 de miliarde de euro \n 2010.La români totul trece prin stomac, ei cheltuind cea mai mare parte dinbugetul pe 2006 pe produse alimentare. Apoi, pentru a-[i spori con-fortul, dar [i pentru a fi \n pas cu moda, au achizi]ionat aparatur` elec-trotehnic` de ultim` genera]ie. Numai de s`rb`tori, compatrio]ii no[trilas` 1 miliard de euro \n magazine. Prognoza pentru anul 2007 estede 40 de miliarde de euro la cump`r`turi.

Românii [i cump`r`turile

40

|nc` din copil`rie, omului postmodern i s-a spus [i apoi i s-a repetat c` tot cetrebuie s` fac` e s` profite la maximumde reduceri, de promo]ii [i de cartea decredit.


\n care copiii cad f`r` s`-[i dea seama c` e vorbade o dependen]` autentic`. Nu demult, pe 14 fe -bruarie, ziarul britanic The Independent titra:„Copiii britanici sunt neferici]i, neglija]i [i slabeduca]i”2. Nefericirea tinerei genera]ii din ]`rileindustrializate a constituit [i subiectul unui raportrecent al UNICEF. Concluzia: copil`ria a uitat s`se mai ca]`re \n copaci, s` se mai joace de-a v-a]iascunselea. Societatea de consum a oferit copiilorsecolului XXI un televizor, internet, jocuri video [idroguri, plus p`rin]i cu dou joburi, plus rela]ii sex-uale premaritale. {i multe alte plusuri care au cul-minat cu un minus \n dreptul fericirii. Bine c` nue minus infinit!

|n loc s` acceler`m \nainte, ar trebui s` privim\n oglinda retrovizoare. Ba chiar mai mult, ar tre-bui s` facem cale \ntoars`, pentru c` fericirea a

r`mas undeva \n urma noastr`; nu ]ine nici deeconomii inteligente, nici de detergen]i care scot99 de pete. |n vâltoarea societ`]ii de consum, sfa-turile Bibliei ne pot readuce pe drumul cel bun.„Opri]i-v [i s [ti]i c Eu sunt Dumnezeu!” (Psalm46,10). Ce lucru simplu ne cere Dumnezeu! Elmerge chiar mai departe: „Veni]i singuri la o parte...[i odihni]i-v` pu]in!” (Marcu 6,31).

Unii au \n]eles acest lucru [i au optat pentruabstinen]` de la cump`r`turi. Al]ii au ales s` deafrâu liber poftelor la Festivalul Shopping-ului de laDubai. Categoric, nevoile trebuiesc \mplinite. Totce trece dincolo se nume[te moft [i \[i va g`sioricând satisfac]ia \n arhicunoscutul [lag`r al soci-et`]ii de consum: trei la zece mii!!! Alternativaconst` \n oferta divin`: Opri]i-v` [i odihni]i-v`!Aten]ie, nu se [tie cât dureaz` promo]ia... ST


|n ]`rile industrializate, bun`starea material` [i fericirea nu se prearimeaz`, conform ultimului raport UNICEF3. Sondajul a luat \n calculnivelul de educa]ie, accesul la \ngrijiri medicale, securitatea, senti-mentul de bun`stare fizic` [i psihic`, rela]iile cu familia [i anturajulcopiilor din 21 dintre cele mai bogate ]`ri industrializate. Cu toate c` trìesc \n a cincea ]ar` din lume ca bog`]ie, tinerii dinMarea Britanie se declar` neferici]i. La fel [i cei din Statele Unite. Dealtfel, cele dou` ]`ri se [i afl` \n coada clasamentului realizat deUNICEF. Cercet`torii spun c` mul]i copii britanici sufer` de depre-sie, beau alcool [i se drogheaz` frecvent. Un sfert dintre copiii de 11, 13 [i 15 ani au recunoscut c` au fost dejabe]i \n cel pu]in dou` ocazii. |n plus, rela]iile sexuale \ntre minori suntmult mai frecvente decât \n alte state din Europa. Tot copiii se con-frunt` cu cele mai multe e[ecuri [colare [i cu rela]ii nefericite \n fam-ilie. SUA, Anglia [i Suedia au cei mai mul]i copii cu un singurp`rinte, \n timp ce Italia, Grecia [i Spania au cel mai mic num`r deastfel de cazuri. Un alt fapt surprinz`tor este acela c` Republica Cehèste clasat` mult \naintea unor ]`ri bogate, cum este Fran]a, SUA,Austria sau Anglia, atunci când este vorba de bun`starea psihic`.Se pare c` cei mai ferici]i copii trìesc \n Olanda, Suedia, Danemar-ca [i Finlanda.

Cei mai ferici]i copii nu trìesc \n ]`rile bogate

1. Florin Tudose: http://www.psihologia.ro/print.php?id=66&cat=articol,Consumatorismul ne desfiinteaza viitorul

2. Britain's children: unhappy, neglected and poorly educated , 14 februarie2007, http://news.independent.co.uk/uk/this_britain/article2268082.ece

3. Child Poverty in Perspective: An Overview of Child Well-being in Rich Countries

41


42


{tiin]`

Mars Global Surveyor (foto), sondaspa]ial` ce orbiteaz` în jurul planeteiMarte, avea s` fac`, între 2004 [i2005, o serie de fotografii ce au realimentat speran]a oamenilor de[tiin]` cu privire la apari]ia vie]ii peplaneta cea mai asem`n`toareP`mântului, al`turi de Venus. Cel maimare obstacol îns` a fost imposibilitatea existen]ei apei în starelichid` pe aceast` planet` din cauzatemperaturilor deosebit de sc`zute din timpul nop]ii. Cum apa este conside rat` indispensabil` pentruapari]ia oric`rei forme de via]`, acest pas p`rea de netrecut.

� Mihai Bijacu

Amprenta de pe chipulnostru nu sepotrive[tehazardului

Extratere[tri sau ter

42-48 Extraterestrii:Layout 1 3/9/07 9:35 PM Page 42

43


Fotografiile f`cute planetei Marte au venit dinnou \n sprijinul acelora care sus]in c` via]a arfi putut ap`rea \n alt` parte decât pe plane-

ta noastr` [i numai ulterior a ajuns [i aici. |n aces-te fotografii se v`d foarte bine conturate ni[te ca -nale de scurgere a apei, ceea ce a condus la conclu -zia c` trebuie s` fi existat ap` \n stare lichid` peMar te \n ultimii 10 ani. Dup` p`rerea exper]ilor,ni[te izvoare subterane [i-au f`cut loc la suprafa]`[i, mai \nainte s` \nghe]e, au reu[it s` sape aces-te canale de scurgere.

Problema vie]ii peMarte nu este nou`

Oamenii de [tiin]` de la NASA au descoperit \n1984, \n Antarctica, o roc` ce nu sem`na cu nicioalta cunoscut` pân` atunci. |n urma analizelor, s-adescoperit c` gazele care fuseser` prinse \n buleledin structura rocii sem`nau foarte bine cu ames -te cul de gaze despre care se [tia c` alc`tuie[te at -mos fera planetei Marte. Tot atunci s-au descope -rit mici forma]iuni tubulare, care sem`nau cu bac-teriile fosilizate din mostrele terestre [i care p`reaua fi \nconjurate de substan]e chimice, probabilre ziduuri ale metabolismului bacteriilor. Astademonstra c` existau urme ale vie]ii chiar peaceast` roc`.

Nu to]i oamenii de [tiin]` au fost \ns` de aceea[ip` rere. Fosilele descoperite erau mult mai micidecât cel mai mic organism cunoscut nou` [i, \nplus, aceste forme s-ar fi putut na[te prin procesenaturale.

Problema este mult prea complex` pentru apu tea fi elucidat` odat` cu descoperirea apei \nstare lichid` sau a unor forma]iuni celulare care

aduc cu bacteriile fosilizate. |ntrebarea este dac`via]a, \ntr-adev`r, poate ap`rea prin procese purnaturale – a[a cum sus]ine canonul [tiin]ific mo -dern – sau dac`, având \n vedere uimitoarea com-plexitate a vie]ii, a fost nevoie de un Creator.

Dou` mari dificult`]i trebuiesc dep`[ite atuncicând este vorba de evolu]ia vie]ii pe P`mânt:

ere[tri?

|ntrebarea este dac` via]a, \ntr-adev`r,poate ap`rea prin procese pur naturale sau dac`, având \n vedere uimitoarea complexitate a vie]ii, a fost nevoie de un Creator.


� |n primul rând, trebuie explicat` apari]ia vie]ii,trecerea de la materia anorganic`, inert`, la aceaprim` celul` – prima entitate considerat` vie,prima entitate capabil s produc urma[i aproapeidentici cu sine. |n termeni [tiin]ifici, aceasta senume[te abiogenez`. � Cea de-a doua problem` o constituie modul \ncare aceast` prim` celul` a reu[it s` produc` \ntimp uria[a varietate de specii care populeaz` as -t`zi P`mântul, culminând cu acea specie unic`Homo Sapiens.

O realitate trist`|n realitate \ns , oamenii nu \[i pun prea multe \n -

treb`ri legate de originea vie]ii. Poate c` timpul nupermite sau poate c` natura educa]iei nu ofer`uneltele necesare, iar aceast filozofie pare prea difi-cil` [i cu totul inutil` \n truda vie]ii de zi cu zi.R`spunsul la aceste \ntreb`ri nu pune pâine pemas`, nu ]ine copiii \n [coal` [i nici nu ofer` me di -camente \n caz de boal`. Mul]i dintre noi credem \nceea ce ortodoxia [tiin ]i fic afirm . Am auzit poate dindocumentare sau am citit prin ziare titluri senza]ionalecu privire la iz bân zile [tiin]ei \n materie de origini alevie]ii [i ne este de ajuns. Dac ei spun a[a, atunci a[atrebuie s fie, c doar sunt cei mai \nv ]a]i. |nseamn`c noi am evo luat [i cu asta basta. Eu \mi voi conti nuatraiul [i voi \ncerca s ob]in cât mai mult de la via] .

|nainte de a lua o decizie cu privire la lucrulacesta, merit` m`car s` cercetezi pu]in situa]ia, s`cânt`re[ti argumentele, s evaluezi [i o parte, [i alta[i apoi s` iei o decizie, având mereu \n minte fap-tul c [i a[a s-ar putea s gre[e[ti. E un risc oricum,dar ri[ti mai pu]in dac` cel pu]in te informezi.

Era informa]iei la nivel celular{tiin]a afirm` cu t`rie faptul c`, \n urm` cu un

miliard [i jum`tate de ani, cea mai simpl form de

via]` a ap`rut din materia anorganic`. Problemaeste \ns` pus` gre[it. Nu exist` form` de via]`simpl`. Pân` cu pu]in timp \n urm`, tehnologia [icuno[tin]ele [tiin]ifice limitate au determinat o per-cepere foarte simplist` a sistemelor vii. Mi cro -scoa pele din secolul al XIX-lea [i \nceputul seco -lului XX nu aveau decât o mic` putere de m`rire[i o la fel de mic rezolu]ie, astfel c majoritatea oa -me nilor de [tiin]` aveau s` ajung` la concluzia c`celula nu este altceva decât un amalgam de sub-stan]e chimice \ntr-un mic s`cule] gelatinos – „obu c`]ic` simpl` de combina]ii albuminoase decar bon”, a[a cum avea s afirme Ernst Haeckel. Lavremea aceea, nu p`rea prea improbabil ca diferitesub stan]e organice simple care interac]ionau \n

44


{tiin]`

Blaise Pascal afirma c` nu estenicio problem` dac` tu crezi c`Dumnezeu exist` [i El, de fapt,este doar pl`smuirea unor min]islabe. Nu ai pierdut nimic. Cu totulaltfel se judec` lucrurile dac` tucrezi c` Dumnezeu nu exist` ([i \]iduci via]a \n consecin]`), cândEl, de fapt, exist`. Atunci ai pierduttotul.


oceanul primordial s` dea na[tere unei forme devia ]`. Detaliile intime ale celulei, binecunoscuteast`zi chiar de elevii de [coal` general`, sc`pauprivirii celor mai scrupulo[i cercet`tori ai acelorvremi, din cauze pur obiective – lipsa instru-mentelor adecvate.

Mijlocul secolului XX avea s` schimbe cu totulperspectiva asupra structurii celulei [i a func]ion`riiei odat` cu descoperirea f`cut` de doi cercet`tori,unul englez [i altul american, care avea s` lansezeun ocean de cercet`ri ulterioare asupra originilorvie]ii. |n 1959, Francis Crick [i James Watson auf`cut pu bli c` descoperirea lor cu privire la struc-tura mole cular dublu elicoidal a ADN-ului. Astfel,dou` [iruri de ADN erau legate \ntre ele, formând

o spiral dubl . Din momentul acela, experimenteleaveau o sarcin` mult mai greu de rezolvat, pentruc`, pe lâng` substan]ele propriu-zise de care eranevoie pentru ca o celul` s` fie vie, acum trebuiaexplicat` originea informa]iei.

Cu alte cuvinte, pentru ca totul s` func]ioneze,pentru ca s se poat spune c o celul este vie, pelâng` toate elementele necesare de care se [tiapân` \n momentul acela, ap`rea aceast` compo-nent` crucial`, acest plan, aceast` carte de in -struc ]iuni – informa]ia stocat` \n lan]ul ADN. Ast-fel, se poate spune c`, la nivel celular, dou` ca -tegorii de molecule erau responsabile de via]a or -ga nismelor: acizii nucleici – ADN [i ARN – pentrusto carea informa]iei [i proteinele pentru toate

45



46


celelalte lucruri de \nf`ptuit: construc]ie, copiere,pro duc]ie, men]inere, cur ]enie, hr nire [i evacuare.

Cum rezolvi aceast` problem`, pentru c` ADN-ul nu se poate forma spontan, ci el este copi-at doar prin ac]iunea anumitor proteine, iar in -struc]iunile pentru formarea acelor proteine suntstocate \n ADN? Apare astfel un joc ironic de-a „oulsau g ina” – ce-a ap`rut mai \ntâi? ADN-ul sau pro-teinele? Niciun r`spuns care s` elimine una dintreele nu p`rea satisf`c`tor, pentru c` se pare c`este nevoie de prezen]a amândurora pentru caprocesele chimice din interiorul celulei s` sedesf`[oare. Problema apari]iei proteinelor prinpro cese naturale era deja foarte complicat` pen-tru c` ele sunt molecule foarte mari, a c`ror for-mare depinde de câteva condi]ii foarte restric-tive. To]i aminoacizii trebuie s` fie orienta]i sprestânga [i trebuie s` se g`seasc` \ntr-o ordine spe-cific` pentru c`, altfel, lan]ul nu se va putea plia \nforma sa tridimensional` pentru a-[i aduce la \n -de plinire func]ia. Este ca [i cum, \ntr-o anumit`pro po zi]ie, literele ar fi amestecate atât \n formatnor mal, cât [i rotite cu 180 de grade. |n acest fel,propozi]ia este mult mai greu de \n]eles.

Problema devine \ntr-adev`r complicat` atun-ci când trebuie explicat` originea natural` a infor-ma]iei. Cum ajungi de la nivelul molecular, guver-nat de legi fizice, dar haotic din punctul de vedereal semnifica]iei, la nivelul informa]ional, \n care unanumit aranjament de molecule care nu este spe -cificat de nicio lege a fizicii sau chimiei dep` [e[ tenivelul pur chimic [i stocheaz` o anumit`

informa]ie care poate fi folosit pentru construireaunei alte molecule? Am putea compara aceast`situa]ie cu aceea \n care ne l s`m mâna s bat pur[i simplu, la \ntâmplare, la tastatura unui compu -ter. Rezultatul va fi ceva de genul: AS{DLKGAWGQWR PTQJ|2+49TJGQW RLKFMVQW–.ER,TM 2|4+ZW2DV MASDLFKGM. Nu prea inteligi-bil, nu? Cu totul diferit este situa]ia când, cu o anu-mit inten]ie \n minte, reu[im s red`m o propozi]ie

a c`rei semnifica]ie este \n]eleas` de to]i cei carecunosc limba român`: EXIST~ O COMPLEXI-TATE UIMITOARE LA NIVELUL CELEI MAIELEMENTARE CELULE! Toat` lumea va fi \nstare s` \n]eleag` aceast` propozi]ie.

Spre deosebire de alfabetul limbii române, careare 31 de litere, la nivelul ADN-ului nu exist`decât 4 „litere” (numite baze \n limbajul de special-itate), care sunt notate cu A, C, G [i T, [i ori ce„propozi]ie” trebuie alc`tuit doar cu ele. Exact a[ase [i \ntâmpl`.

O mic` lec]ie de microbiologiePentru ca instruc]iunile s` poat` fi citite [i apoi

traduse \ntr-o anumit` protein`, trebuie mai \ntâica ADN-ul dublu s` fie desf`cut. O anumit` sub-stan]`, ADN polimeraza, c`l`tore[te, s-ar puteaspune, de-a lungul ADN-ului [i, acolo unde g`se[tegena respectiv`, \ncepe s` dezlipeasc` cele dou`[iruri de ADN. Dup` desfacere, gena este copiat`\n ceea ce se nume[te ARN mesager – aproxima-tiv ca o copie xerox. Copia este dus` la fabric`. Ri -bo zomul, o ma[in`rie extrem de complex`,alc`tuit` din dou` p`r]i principale [i care are \ncomponen]` peste 50 de proteine specifice [iARN, reu[e[te s` o transforme \ntr-un lan] deaminoacizi – protei na respectiv care apoi se va plia\ntr-o form tri dimensional (determinat de aran-jamentul spe cific de aminoacizi) [i \[i va aduce la

{tiin]`

Dac` este adev`rat c` omul a evoluat de lacea mai simpl` celul`, atunci via]a sa ac`p`tat o cu totul alt` importan]`. Nu maiexist` nimic absolut la care s` se raporteze[i care s` \i ofere linii de ghidare pentruob]inerea fericirii.


\ndeplinire sarcina proprie. Ribozomul este asistatde c`tre ARN-ul de transfer, care este specializat\n transportul aminoacizilor c`tre ribozom.

|n]elegerea acestei mici lec]ii de microbiologieeste crucial pentru a putea percepe la cel mai ele-mentar palier de complexitate [i uria[ul proces decoordonare care exist la nivelul „celei mai simple”celule. O analogie cu situa]ii din via]a real` poatesimplifica mult lucrurile.

Un inginer (ADN-polimeraza) cite[te manualulde instruc]iuni (ADN) [i face o copie (ARN-me sa -ger) paginii care \l intereseaz` (gena respectiv`).Apoi o trimite la fabric (Ribozomul), care traduceinstruc]iunile [i, ajutat de mul]i al]i ingineri (pro-teinele amintite), \ncepe fabricarea piesei. Fur ni -zarea materialelor prime (aminoacizii) se face cuajutorul unor camioane specializate (ARN detransfer) pentru fiecare tip.

Procedeul este extraordinar de bine coordo-nat [i presupune mai multe etape de verificare agre[elilor astfel \ncât, \n condi]ii normale, suntrare ocaziile \n care o gen` este transcris` gre[it.Punând toate aceste elemente cap la cap, uniioameni de [tiin]` au calculat probabilitatea caaceste macromolecule – acizii nucleici [i protei nele– s` fi ap`rut \n acela[i timp la \ntâmplare. S-a afir-mat c` probabilitatea ca via]a s` fi ap`rut la \ntâm-plare este egal cu probabilitatea apari]iei unui ceaselve]ian \n urma exploziei unei fabrici de frigidere;sau cu probabilitatea form`rii unui Boeing 747 \nur ma unei furtuni care ar r`v`[i un cimitir deavioane; sau cu probabilitatea ca 1.000.000 demaimu]e, care toate bat la ma[in`, s` scrie poeziaLu ceaf`rul, de Eminescu.

Cifre greu de imaginat au fost vehiculate tocmaipentru a \ncerca s` transmit` imposibilitatea unuiastfel de eveniment: 10340000000 sau 102000000000. Singu-ra condi]ie este ca exponen tul lui 10 s` fie câtmai mare. Incomensurabilitatea acestor cifre poatefi cel mult intuit` dac` ne-am gândi c` num`rultotal de electroni din univers a fost estimat la 1080.

{tiin]`…, [i nu numaiMajoritatea oamenilor de [tiin]` contemporani

sus]in c` singura explica]ie ra]ional`, [tiin]ific`,pentru aceste origini este teoria evolu]iei. Toatepublica]iile [tiin]ifice sau de popularizare a [tiin]ei,toate documentarele [i emisiunile [tiin]ifice difu -zate pe cele mai prestigioase canale de televiziunespecializate sau generale afirm`, atunci când estevorba de originea universului [i a vie]ii, nu numai

c` aceasta poate fi explicat` prin evolu]ie, ci maiales c` teoria evolu]iei vie]ii este un fapt. Un faptla fel de demonstrat ca teoria sfericit`]ii P`mântu-lui, teoria relativit`]ii sau orice alt` teorie a [tiin]eiacceptat` ast`zi ca fiind realitate.

Evolu]ionismul \ns` nu se poate compara cunicio alt` teorie [tiin]ific`. Dac`, de exemplu, teo-ria relativit`]ii nu este adev`rat` \n forma \n careeste ea acceptat ast`zi, implica]iile acestui fapt vorfi cu siguran]` importante \n anumite ramuri alefizicii [i astronomiei implicate \n viitoarele c l toriiinterstelare, dar nu vor afecta deloc via]a norma -l`, de zi cu zi, a oamenilor de pe planeta aceasta.Dac` viteza luminii \n vid – 300.000 km/s – poatefi dep`[it` (a[a cum afirm` unii fizicieni [i mate -maticieni propunând existen]a unor particule ele-mentare exotice – tahionii) sau nu (potrivit teorieirelativit`]ii), aceasta nu va dicta via]a niciunuiIonu] [i a niciunei Marii de pe p`mântul acesta; nuva influen]a speran]ele lor, atitudinile lor, moralalor, etica lor [i, ceea ce este cel mai important, filo-zofia lor de via]a. Dac` h – constanta lui Planck –

47


Cea mai simpl` form` de via]` cunoscut` pân` \n prezent esteMycoplasma Genitalium, o bacterie care tr`ie[te \n pl`mâni [i \ntractul genital al omului, dar care nu provoac` nicio infec]ie. Num`rultotal al genelor pentru aceast` bacterie se ridic` la doar 480, dintre careoamenii de [tiin]` au estimat c` 250-350 ar fi esen]iale pentru ca bac-teria s` poat` supravie]ui. Din experimente a reie[it c` celelalte gene,dac` ar fi suprimate, ar mic[ora cumva[ansele de supravie]uire ale bacteriei,dar nu ar ucide-o. |ns` [i mai interesanteste c`, din genele esen]iale, aproxima-tiv o sut` sunt \nc` enigmatice pentruoamenii de [tiin]`, [i asta pentru c` func]ialor nu a fost descoperit` \nc`.

Cea mai simpl` form` de via]`

„Prezen]a a atât de multor gene a c`rorfunc]ie este \nc` necunoscut` printregenele esen]iale din cea mai simpl` celul` cunoscut` ne arat` c` nucunoa[tem \nc` toate procesele moleculare care stau la baza vie]ii celu-lare”, m`rturise[te Craig Venter (foto), fondatorul Institutului pentru Cer -cetare Genomic` din Maryland, care se ocup` de acest proiect.Cea mai complex` form` de via]` de pe P`mânt – omul – are, dup`toate estim`rile, \ntre 80.000 [i 140.000 de gene. Orice teorie aevolu]iei care se vrea credibil` trebuie s` explice anevoiosul drum \ntre480 [i 80.000 (ca s` lu`m cifra cea mai optimist`) de gene numai prinprocese naturale, f`r` nicio interven]ie a vreunei entit`]i supranaturale.


48

are valoarea de 6,54 x 10-34 Js sau nu, asta nu vadetermina biserica la care pot merge Ionu] [iMaria [i nici nu va hot`r\ dac` cei doi vor merge lavreo biseric`.

|n schimb, veridicitatea teoriei evolu]iei va influ-en]a total via]a lor [i felul \n care r`spund celei maiimportante \ntreb`ri – Care este finalitatea vie]ii?Biserica a afirmat de milenii c` omul [i \ntreg uni-versul au ap`rut prin puterea creatoare a lui Dum-nezeu, [i astfel omul [tia care este scopul, care sunturm`rile [i care va fi finalul. |n momentul \n careaceast concep]ie cu privire la lume a fost zgu duit`de noua (sau nu chiar atât de nou`, c`ci r`d`cinileei se g`sesc \n urm` cu mii de ani, \nc` \n Antichi-tatea greac`) teorie a apari]iei [i evolu]iei naturalea universului [i a vie]ii f`r` nicio implicaresupranatu ral , r`spunsul la \ntrebarea men]ionat`mai sus s-a schimbat radical. Dac` este adev`ratc` omul a evoluat de la cea mai simpl` celul`,atunci via]a sa cap`t` o cu totul alt` importan]`.Nu mai exist nimic absolut la care s se raporteze[i care s \i ofere liniide ghidare pentruob ]i nerea fericirii.To tul este re lativ[i fie care om saugrup de oamenitrebuie s` cautes g seas c fericirea[i \mplinirea prin for]e proprii. Via]a se va limita lacele maxim o sut`, o sut` [i ceva de prim`veri [iapoi se va stinge – „chiar [i pomenirea li se vauita”. Moartea va fi sfâr[itul tuturor lu cru rilor,dac` nu cumva [tiin]a va reu[i s` dezlege miste rulnemuririi [i s` \i ofere omului via]a ve[nic`.

Dac \ns teoria evolu]iei se dovede[te a fi fa -limentar`, lucrurile se judec` cu totul altfel.Atunci \nseamn` c` Cineva (\n sensul deentitate supranatural`, de divinitate) i-acreat pe oa meni pentru un anumit scop,iar ei trebuie s` \l g`seasc`. Asta\nseamn` c` exist` un absolut la careoamenii pot s se ra por te ze. |n seam -n` c`, poate, moartea nu estepunc tul terminus al c`l`toriei lor[i poate c` este doar o pauz`sau, cum afirm` al]ii, o conti -nuare a c`l`toriei. Indiferentcare ar fi natura mor]ii, pro -blema central` este c` via]a vadeveni cu totul alta.

Doar \nceputul… Limitele de spa]iu ale acestui articol nu permit

nici m`car o tratare sumar` a subiectului originiiinforma]iei, dar`mite a \ntregii abiogeneze sau ateoriei evolu]iei \n totalitate. Acesta este doar\nceputul. Minunata lume de la nivel celular st`gata s` \[i dezv`luie secretele [i s` ne \mbie la a ocerceta [i mai mult. Cu peste trei milenii \n urm`,un rege iudeu – poet, filozof [i profet \n acela[i timp–, f`r` s` aib` nici cea mai vag` idee despre acestuimitor univers minuscul, afirma: „Te laud c` sunto f`ptur a[a de minunat ! Minunate sunt lucr`rileTale [i ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”(Psalmi 139,14).

Mul]i oameni nu sunt instrui]i formal \n ale[tiin]ei, dar pot s se informeze singuri. Lectura degenul aceasta va \nfrumuse]a sufletul fiec`ruia.Dincolo de terminologii [i reac]ii chimice, exist` oamprent`, exist` ceva care ne spune c` suntem

crea]i \n chip minunat. Lucrul aces-ta ar trebui s` ne schimbe via]a.{i o va face. ST

{tiin]`



49


Talon de comand`Revista Semnele Timpului� 9 apari]ii (aprilie – decembrie)... 30 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate

Nume ................................................... Prenume ..........................................................Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. .........Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod .......................Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax ..............................

V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor)SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635Manager: Irina Anghel – 0744.472.463

|ncepând din luna aceasta, revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m laude, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov

Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

49 Talon:Layout 1 3/9/07 11:17 PM Page 49

Prima impresie conteaz`

timpuluiSEMNELE

PROMISIUNEA UNEI RELA}II DE DURAT~

Covers:Layout 1 3/9/07 8:31 PM Page 1

st9

Documents