PERSONALITPERSONALITĂŢĂŢI I ALE ALE ŞŞCOLII BCOLII BĂĂCCĂĂUANE PUANE PÂÂNNĂĂ

LA PRIMUL R LA PRIMUL RĂĂZBOI ZBOI MONDIAL MONDIAL

Profesor Cornelia Cucu Profesor Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Liceul cu Program Sportiv

Bacău Bacău

StStăăruie ruie îîn mintea n mintea şşi inimile noastre figurile acelor care s-au i inimile noastre figurile acelor care s-au străstrăduit duit ssăă ne preg ne pregăăteascteascăă. Ca elevi, am apreciat . Ca elevi, am apreciat îîn mod deosebit valoarea n mod deosebit valoarea profesionalprofesionalăă , moral , moralăă şşi sociali socialăă a dasc a dascăălilor nolilor noşştri. Cu ctri. Cu câât cercett cercetăăm m trecutul trecutul şşi activitatea lor i activitatea lor îîn cele mai diverse domenii, cu atn cele mai diverse domenii, cu atâât ne t ne convingem mai mult asupra valorii lor spirituale. convingem mai mult asupra valorii lor spirituale. Nu putem cuprinde Nu putem cuprinde îîntreaga galerie din acea vreme din lipsa ntreaga galerie din acea vreme din lipsa materialului informamaterialului informaţţional. Prezentional. Prezentâând aceste personalitnd aceste personalităţăţi ale i ale şşcolii colii bbăăccăăuane din perioada amintituane din perioada amintităă, urm, urmăărim srim săă scoatem scoatem îîn evidenn evidenţăţă profilul adevprofilul adevăărat al acestora , rolul lor rat al acestora , rolul lor îîn vian viaţţa a şşi activitatea i activitatea comunitcomunităţăţii.ii.StStăăppââni pe pregni pe pregăătirea lor profesionaltirea lor profesionalăă, cunosc, cunoscăători ai culturii tori ai culturii universale, oameni cu idei universale, oameni cu idei îînaintate, luptnaintate, luptăători tori îînflnflăăccăăraraţţi pentru i pentru realizarea idealului nostru narealizarea idealului nostru naţţional, patrioional, patrioţţi adevi adevăăraraţţi, ei au si, ei au săădit dit îîn inimile copiilor tot ce au avut mai bun. Dovada cea mai n inimile copiilor tot ce au avut mai bun. Dovada cea mai îînaltnaltăă a a ddăăruirii lor o reprezintruirii lor o reprezintăă cealalt cealaltăă galeriegalerie de personalit de personalităţăţi ale viei ale vieţţii ii şştiintiinţţifice ori cultural-artistice din ifice ori cultural-artistice din ţţara noastrara noastrăă , adic , adicăă fo foşştii elevi tii elevi ai ai şşcolilor colilor din oraşul Bacăudin oraşul Bacău..

Cadre didactice ale Cadre didactice ale şşcolilor colilor b băăccăăuaneuane::

Constantin PlatonConstantin Platon

Sava AritonSava Ariton

Grigore Haralamb GrandeaGrigore Haralamb Grandea

D.D.PD.D.Păătrtrăşăşcanucanu

Garabet IbrGarabet Ibrăăileanuileanu

Eugeniu ReventEugeniu Revent

Constantin PlatonConstantin Platon A fost primul dascA fost primul dascăăl al l al şşcolii publice colii publice (Schola Domneasc(Schola Domneascăă) care a luat fiinţă) care a luat fiinţă la Bacla Bacăău u îîn anul 1839 n anul 1839 şşi unde a lucrati unde a lucrat timp de 25 de ani, timp de 25 de ani, îînfruntnfruntâând greutăţi-nd greutăţi- le le şşi lipsurile inerente oricărui început.i lipsurile inerente oricărui început. Absolvent al Academiei Mihăilene, cu-Absolvent al Academiei Mihăilene, cu- noscnoscăător al limbilor clasice (slavontor al limbilor clasice (slavonăă, , latinlatinăă, greac, greacăă) ca ) ca şşi a limbilor modernei a limbilor moderne ( francez( francezăă, german, germanăă), C.Platon s-a afir-), C.Platon s-a afir- mat ca un intelectual de mat ca un intelectual de îînaltnaltăă ţţinutinutăă, , participparticipâând la toate acnd la toate acţţiunile ce se ho-iunile ce se ho- ttăărau rau îîn n ţţinutul Bacinutul Bacăăului, nu numai înului, nu numai încalitate de cadru didactic, ci calitate de cadru didactic, ci şşi de membru i de membru îîn Consiliul comunal n Consiliul comunal şşi al i al ţţinutului iar mai apoi ca deputat inutului iar mai apoi ca deputat sau sau gazetargazetar ,, colaborcolaborâând la ziare nd la ziare şşi i reviste precum:”Gazetreviste precum:”Gazetttaa de Bacde Bacăău”,“Bacu”,“Bacăăul”,“Renaul”,“Renaşşterea Bacterea Bacăăului” ului” sau “Mica Revistsau “Mica Revistăă”. ”.

ÎÎn calitate de publicist colaboreazn calitate de publicist colaboreazăă şşi la reviste din Iai la reviste din Iaşşi, cum ar i, cum ar fi: “Buciumul romfi: “Buciumul româân”, “Albina romn”, “Albina romââneascneascăă”, “Steaua Dun”, “Steaua Dunăării”, rii”, precum precum şşi din Transilvania, i din Transilvania, îîntrentreţţininâând o strnd o strâânsnsăă coresponden corespondenţăţă cu intelectualul ardelean George Baricu intelectualul ardelean George Bariţţiu, iu, îîn timpul Revolun timpul Revoluţţiei de iei de la 1848 -1849 sau la 1848 -1849 sau îîn vremea Unirii Principatelor Romn vremea Unirii Principatelor Romââne de la 1859.ne de la 1859.ÎÎn domeniul n domeniul îînvnvăţăăţămmâântului ,Constantin Platon a ntului ,Constantin Platon a îînfiinnfiinţţat alte at alte doudouăă şşcoli coli îîn Bacn Bacăău u şşi aproximativ 170 i aproximativ 170 îîn n ţţinuturile Bacinuturile Bacăău, u, Roman Roman şşi Vaslui, a organizat i Vaslui, a organizat şşi condus i condus ŞŞcoala Preparandalcoala Preparandalăă din din BacBacăău, unde timp de doi ani a pregu, unde timp de doi ani a pregăătit peste 40 de tit peste 40 de îînvnvăţăăţători tori pentru pentru şşcolile satelor bcolile satelor băăccăăuane. A fost revizor uane. A fost revizor şşcolar colar îîntre anii ntre anii 1864- 1866 1864- 1866 şşi a realizat un i a realizat un Manual de gramaticManual de gramaticăă rom romââneascneascăă care care a circulat a circulat îîn toate n toate şşcolile din Moldova. colile din Moldova. Pentru Pentru îîntreaga sa activitate a primit titlul de ntreaga sa activitate a primit titlul de slugeriuslugeriu din partea din partea Eforiei Eforiei ÎÎnvnvăţăăţătoretoreşşti, a fost decorat cu medalia ti, a fost decorat cu medalia Bene-Merenti Bene-Merenti (1878) (1878) şşi i s-a acordat i i s-a acordat Coroana RomCoroana Româânieiniei îîn 1889.n 1889.

Sava AritonSava Ariton

DupDupăă terminarea Seminarului “Veniamin Costache” din Ia terminarea Seminarului “Veniamin Costache” din Iaşşi (1888)i (1888)este numit institutor este numit institutor şşi director la i director la ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţi nr. 3 din Baci nr. 3 din Bacăău u (actuala (actuala ŞŞcoalcoalăă “Spiru Haret”). “Spiru Haret”). ÎÎn 1899 este transferat ,ca director, n 1899 este transferat ,ca director, la la ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţi nr. 2 (actuala i nr. 2 (actuala ŞŞcoalcoalăă “Alexandru Ioan Cuza”) “Alexandru Ioan Cuza”) unde unde îşîşi va desfi va desfăşăşura activitatea pura activitatea pâânnăă la pensionare, la pensionare, îîn 1931.n 1931.ÎÎn timpul lui Sava Ariton, n timpul lui Sava Ariton, ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţi Nr. 2 se bucura de un i Nr. 2 se bucura de un prestigiu aprestigiu aşşa de mare, a de mare, îîncncâât pt păărinrinţţii elevilor se simii elevilor se simţţeau meau mâândri ndri de a avea copiii la aceastde a avea copiii la aceastăă şşcoalcoalăă , care se confunda cu persoana , care se confunda cu persoana sa. Nimeni nu mai spunea ca-sa. Nimeni nu mai spunea ca-şşi di dăă copilul la copilul la ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţii Nr.2 Nr.2, , ci la “ci la “ŞŞcoala lui Sava Ariton”. coala lui Sava Ariton”. ÎÎncncăă din anul 1905,elevii acestei din anul 1905,elevii acestei şşcoli ccoli căăppăătau cunotau cunoşştintinţţe practice de mare actualitate e practice de mare actualitate şşi trebuini trebuinţăţă pentru ei pentru ei şşi economia nai economia naţţionalionalăă. .

Tot acum activitatea acestei unitTot acum activitatea acestei unităţăţi de i de îînvnvăţăăţămmâânt s-a extins nt s-a extins prin prin înfiinţarea Şcolii de Adulţi care cuprindea înfiinţarea Şcolii de Adulţi care cuprindea cursuricursuri de de alfabetizare alfabetizare pentru pentru neneşştiutoritiutoriii de carte , de carte , cei cu î cei cu învnvăţăăţămmâântul ntul primar neterminat primar neterminat precum şprecum şi oi o secsecţţiie e comercialcomercialăă. . S-a menS-a menţţinut ca director o perioadinut ca director o perioadăă a aşşa de a de îîndelungatndelungatăă prin prin meritele sale personale, fiind respectat de meritele sale personale, fiind respectat de îîntreaga obntreaga obşşte te bbăăccăăuanuanăă. I s-a oferit postul de revizor . I s-a oferit postul de revizor şşcolar, dar nu l-a colar, dar nu l-a primit, rprimit, răămmâânnâând mai departe la catedra sa, cnd mai departe la catedra sa, căăreia i s-a dreia i s-a dăăruitruitcu tot sufletul. Pe drept cuvcu tot sufletul. Pe drept cuvâânt, nt, revirevizzorulorul şşcolar P.Volcolar P.Volăănescu nescu aprecia:”…dupaprecia:”…dupăă informa informaţţiile de la ceilaliile de la ceilalţţi colegi, d-l Ariton este i colegi, d-l Ariton este un foarte activ institutor un foarte activ institutor şşi poate cel mai cult dintre di poate cel mai cult dintre dâânnşşii. ii. ŞŞcoala,sub toate raporturile este foarte bine, ceea ce denotcoala,sub toate raporturile este foarte bine, ceea ce denotăă ccăă e un excelent director”. e un excelent director”.

Grigore Haralamb GrandeaGrigore Haralamb Grandea

Medic militar Medic militar şşi profesor de ştiin-i profesor de ştiin-ţţele naturii,ajutor de redactor la ele naturii,ajutor de redactor la ““Monitorul Oficial”, bibliotecar, Monitorul Oficial”, bibliotecar, revizor revizor şşcolar, publicist, poet, colar, publicist, poet, romancier, autor de manuale, romancier, autor de manuale, Grigore Haralamb Grandea seGrigore Haralamb Grandea seretrage la Bacretrage la Bacăău,u, pe la 1888 sau pe la 1888 sau 1889,fiind numit ca profesor 1889,fiind numit ca profesor suplinitor de limba francezsuplinitor de limba francezăă la la Gimnaziul “Gimnaziul “Principele FerdinandPrincipele Ferdinand” ” unde va funcunde va funcţţiona piona pâânnăă îîn 1897.n 1897.

Aici manifestAici manifestăă exigen exigenţăţă îîn pregn pregăătirea elevilor stirea elevilor săăi, i, bucurândubucurându-se de -se de respectul respectul şşcolarilor, fapt evidencolarilor, fapt evidenţţiat de colegii siat de colegii săăi, i, îîn consiliile n consiliile profesorale. profesorale. ÎÎncepncepâând cu anul nd cu anul şşcolar 1894-1895, Grandea colar 1894-1895, Grandea îîl are ca l are ca elev pe Gheorghe Vasiliu, viitorul George Bacovia. Gimnaziului din elev pe Gheorghe Vasiliu, viitorul George Bacovia. Gimnaziului din BacBacăău i-a donat u i-a donat şşi o bogati o bogatăă bibliotec bibliotecăă, av, avâând nd îîn vitrinele sale n vitrinele sale operele unor scriitori clasici francezi ca: Voltaire, Chateaubriand, operele unor scriitori clasici francezi ca: Voltaire, Chateaubriand, Racine,Corneille, etc.Caietele cu manuscrisele lui Grigore Haralamb Racine,Corneille, etc.Caietele cu manuscrisele lui Grigore Haralamb GrandeaGrandea,,aflate aflate îîn depozitele Direcn depozitele Direcţţiei Judeiei Judeţţene a Arhivelor ene a Arhivelor

NaNaţţionale ionale din Bacdin Bacăău, dau posibilitate cercetu, dau posibilitate cercetăătorului storului săă cunoasc cunoascăă aspectele aspectele inedite ale unui scriitor “ilustru odatinedite ale unui scriitor “ilustru odatăă, ast, astăăzi cu totul uitat” cum zi cu totul uitat” cum îîl l aprecia George Caprecia George Căălinescu.linescu.LucrLucrăări publicate: ri publicate: PreludelePreludele(1862), (1862), PoeziiPoezii(1865), (1865), La MeuseLa Meuse (1867), (1867), FulgaFulga(1872), (1872), NostalgiiNostalgii(1885).(1885).

D.D.PD.D.Păătrtrăşăşcanucanu

Profesor de istorie Profesor de istorie şşi filosofie i filosofie la Liceul “Principele Ferdinand” la Liceul “Principele Ferdinand” din Bacdin Bacăău, u, îîntre 1898-1907. ntre 1898-1907. ÎÎn n 1904 este al doilea director al 1904 este al doilea director al ŞŞcolii de Adulcolii de Adulţţi din Baci din Bacăău (dupu (dupăăSava Ariton). Profesorul Sava Ariton). Profesorul D.D.PD.D.Păătrtrăşăşcanu completeazcanu completeazăă riguros condica de prezenriguros condica de prezenţăţă, , notnotâând cu grijnd cu grijăă temele lec temele lecţţiilor iilor sale la care au asistat, ca elevi, sale la care au asistat, ca elevi, printre alprintre alţţii, George Bacovia, ii, George Bacovia, Eugen Ciuchi, I.I.Stoican, Eugen Ciuchi, I.I.Stoican, Maximilian Costin.Maximilian Costin.

““Intelectual vioi,Intelectual vioi,îîntreprinzntreprinzăător, preocupat tor, preocupat îîn acei ani de perfecţio-n acei ani de perfecţio-narea sa profesionalnarea sa profesionalăă”, D.D.P”, D.D.Păătrtrăşăşcanu a debutat canu a debutat îîn revista băcă-n revista băcă-uanuanăă “Crainicul”(1904) dar adev “Crainicul”(1904) dar adevăăratul debut literar are loc ratul debut literar are loc îîn re-n re-vista “Viavista “Viaţţa Roma Romââneascneascăă” ” îîn anul 1907. Face parte din grupul scrii-n anul 1907. Face parte din grupul scrii-torilor formatorilor formaţţi i îîn jurul revistei “Vian jurul revistei “Viaţaţa Rom Romââneascneascăă” fiind considerat” fiind consideratcel mai bun umorist al acestei reviste, dinainte de rcel mai bun umorist al acestei reviste, dinainte de răăzboi”. Alzboi”. Alăături turi de alde alţţi reprezentani reprezentanţţi ai genului scurt ( I.A.Bassarabescu, I.Al. i ai genului scurt ( I.A.Bassarabescu, I.Al. BrBrăătescu-Voinetescu-Voineşşti) D.D.Pti) D.D.Păătrtrăşăşcanu prezintcanu prezintăă îîn schin schiţţele ele şşi nuvelele i nuvelele sale sale îîmpestrimpestriţţata lume bata lume băăccăăuanuanăă care i-a oferit destule “modele”: care i-a oferit destule “modele”: tipologii de provinciali, oameni cu existentipologii de provinciali, oameni cu existenţţa dominata dominatăă de ticuri de ticuri şşi i obsesii, cu rude apropiate obsesii, cu rude apropiate îîn lumea eroilor lui Caragiale sau n lumea eroilor lui Caragiale sau Delavrancea.DeopotrivDelavrancea.Deopotrivăă pentru pentru îînvnvăţăăţămmâântul bntul băăccăăuan, dar uan, dar şşi i pentru istoria literarpentru istoria literarăă, momentul D.D.P, momentul D.D.Păătrtrăşăşcanu se canu se îînscrie nscrie îîntr-o ntr-o traditradiţţie localie localăă ce trebuie valorificat ce trebuie valorificatăă cu generozitate de cei de azi. cu generozitate de cei de azi. LucrLucrăări: ri: SchiSchiţţe e şşi amintirii amintiri (1909), (1909),Candidat fCandidat făărrăă noroc noroc şşi alte poves-i alte poves-tiri folositoaretiri folositoare (1916), (1916),Domnul Nae.Scene din viaDomnul Nae.Scene din viaţţa ocupaa ocupaţţieiiei (1921), (1921),Un prUn prâânz de galanz de gala (1928). (1928).

Garabet IbrGarabet Ibrăăileanuileanu PuPuţţine individualitine individualităţăţi literare au i literare au exercitat asupra intelectualilor exercitat asupra intelectualilor moldoveni o influenmoldoveni o influenţăţă at atâât de cont de consisi-- derabilderabilăă, decisiv, decisivăă şşi directi directăă precum precum Garabet IbrGarabet Ibrăăileanu. ileanu. PersonaPersonalitatealitatea sa iradia o adevsa iradia o adevăăratratăă vraj vrajăă şşi gene-i gene- raraţţii ii îîntregi de scriitori l-au veneratntregi de scriitori l-au venerat ppâânnăă la idolatrie.Din via la idolatrie.Din viaţăţă, Garabet, Garabet IbrIbrăăileanu intra ileanu intra îîn legendn legendăă. Ionel. Ionel Teodoreanu Teodoreanu îîl lua , l lua , îîn La Medeleni,n La Medeleni, mentorul spiritual al lui Dmentorul spiritual al lui Dăănunuţţ Deleanu; elevii Liceului “Principele Deleanu; elevii Liceului “Principele Ferdinand” din BacFerdinand” din Bacăău care l-au avut profesor de literaturu care l-au avut profesor de literaturăă, ,

studen-studen-ţţii care i-au ascultat prelegerile aproape douii care i-au ascultat prelegerile aproape douăă decenii au r decenii au răămas mas fascinafascinaţţi de prezeni de prezenţţa spirituala spiritualăă a profesorului. a profesorului.

FFăărrăă excep excepţţie, numele lui Gie, numele lui Garabet arabet IbrIbrăăileanu este aileanu este aşşezat alezat alăături de turi de ““ViaViaţţa Roma Romââneascneascăă”, care prin apari”, care prin apariţţia ei pune ia ei pune îîn min mişşcare energi-care energi-ile latente ale viitorului critic.ile latente ale viitorului critic.ÎÎmprejurmprejurăările au frile au făăcut din Garabetcut din GarabetIbrIbrăăilenu teoreticianul poporanismului literar. Deilenu teoreticianul poporanismului literar. Deşşi restri restrâânsnsăă cantitativ , beletristica lui G.Ibrcantitativ , beletristica lui G.Ibrăăileanu ocupileanu ocupăă îîn ansamblul operei n ansamblul operei sale un loc distinct, romanul sale un loc distinct, romanul AdelaAdela situ situâând pe autorul snd pe autorul săău printre u printre principalii reprezentanprincipalii reprezentanţţi ai prozei analitice romi ai prozei analitice romââneneşşti.Dupti.Dupăă luarea luarea licenlicenţţei ei îîn n şştiintiinţţe istorico-filosofice, e istorico-filosofice, îîn anul 1896, este numit profe-n anul 1896, este numit profe-sor suplinitor la Gimnaziul sor suplinitor la Gimnaziul de Băieţi de Băieţi din Bacdin Bacăău (tot la Bacu (tot la Bacăău u îşîşi i îîncepe ncepe şşcoala primarcoala primarăă, , îîn septembrie 1878, probabil la n septembrie 1878, probabil la ŞŞcoala de coala de BBăăieieţţi Nr. 1 sau i Nr. 1 sau ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţi Nr. 2), dar nu se prezinti Nr. 2), dar nu se prezintăă la la post. Rpost. Răămmââne la Iane la Iaşşi i şşi lucreazi lucreazăă sub conducerea lui Al. Philippide, sub conducerea lui Al. Philippide, la “Dicla “Dicţţionarul limbii romionarul limbii romââne”. Va funcne”. Va funcţţiona ca profesor de litera-iona ca profesor de litera-turturăă rom româână la Liceul “Principele Ferdinand” nă la Liceul “Principele Ferdinand” îîntre anii 1899-1900,ntre anii 1899-1900,aici apropiindu-se de D.D.Paici apropiindu-se de D.D.Păătrtrăşăşcanu viitor coleg de redaccanu viitor coleg de redacţţie la ie la ““ViaViaţţa Roma Romââneascneascăă” ” şşi avi avâându-l coleg pe ndu-l coleg pe

Gr.H.Grandea,profesorulGr.H.Grandea,profesorulde limba francezde limba francezăă. Avocatul . Avocatul şşi scriitorul I.I.Stoican nota i scriitorul I.I.Stoican nota îîn 1936: n 1936: ””Mi-aduc aminte cMi-aduc aminte căă, la , la îînceputul acestui veac, Ibrnceputul acestui veac, Ibrăăileanu a fost ileanu a fost profesor de limba romprofesor de limba româânnăă la liceul nostru din Bac la liceul nostru din Bacăău”.u”.

Eugeniu ReventEugeniu ReventDupDupăă terminarea Facult terminarea Facultăţăţii de Istorie- ii de Istorie- FFilosofie din Iailosofie din Iaşşi, i, înîn 1906 1906,, face parte din corpul profesoral al Liceului “Principele Ferdinand” face parte din corpul profesoral al Liceului “Principele Ferdinand” din Bacdin Bacăău, unde u, unde va va preda istoria preda istoria şşi filosofia pi filosofia pâânnăă îîn 1912. n 1912. ÎÎn n pperioadaerioada 1912-1913 editeaz1912-1913 editeazăă revista “Chemarea”. Particip revista “Chemarea”. Participăă, cu , cu grad de sublocotenent grad de sublocotenent îîn rezervn rezervăă la al Doilea R la al Doilea Răăzboi Balcanic, zboi Balcanic, îîn n 1913, 1913, îîn cadrul Regimentului “n cadrul Regimentului “ŞŞtefan cel Mare” nr.13 Iatefan cel Mare” nr.13 Iaşşi i ,î,în n timpul ctimpul căăruia este grav rruia este grav răănit. Pentru meritele de pe front este nit. Pentru meritele de pe front este decorat cu medalia “Avdecorat cu medalia “Avâântul ntul ŢăŢării”. Rerii”. Reîîntors ntors îîn Bacn Bacăău, u, îîncearcncearcăă ssăă revin revinăă la catedr la catedrăă dar rana c dar rana căăppăătattatăă îîn rn răăzboi i se agraveazzboi i se agraveazăă cauzcauzâându-i moartea ndu-i moartea îîn 1918. Referindu-se la n 1918. Referindu-se la îînmormnmormâântarea ntarea poetului poetului şşi profesorului Eugeniu Revent, un martor ocular i profesorului Eugeniu Revent, un martor ocular menmenţţiona: ”Am realizat atunci , pentru prima oariona: ”Am realizat atunci , pentru prima oarăă ,c ,câât de t de îînsemnat trebuie snsemnat trebuie săă fie un poet pentru ca o fie un poet pentru ca o şşcoalcoalăă îîntreagntreagăă s săă asiste cu capul descoperit, la trecerea cortegiului sasiste cu capul descoperit, la trecerea cortegiului săău funerar”. u funerar”. LucrLucrăări: ri: Din povestea vieDin povestea vieţţiiii (1910), (1910), CCâântecul neamuluintecul neamului (1913). (1913).

FoFoşşti elevi ai ti elevi ai şşcolilor bcolilor băăccăăuane:uane:

George Bacovia Maximilian CostinGeorge Bacovia Maximilian Costin

Grigore Tabacaru Eugen VaianGrigore Tabacaru Eugen Vaian

Izabela Sadoveanu Costache RaduIzabela Sadoveanu Costache Radu

Dimitrie Goga Constantin EneDimitrie Goga Constantin Ene

Ion Luca Gheorghe DoniciIon Luca Gheorghe Donici

George BacoviaGeorge BacoviaLa 4 septembrie 1881 se naLa 4 septembrie 1881 se naşşte la te la BacBacăău, Gheorghe Vasiliu. u, Gheorghe Vasiliu. ÎÎn 1889 n 1889 este este îînscris la nscris la ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţi Nr. 1 i Nr. 1 (fosta (fosta ŞŞcoalcoalăă Domneasc Domneascăă), primul ), primul îînvnvăţăăţător fiindu-i Nicolae Bibire tor fiindu-i Nicolae Bibire şşi i avavâându-l coleg de clasndu-l coleg de clasăă pe Grigore pe Grigore Tabacaru. Tabacaru. ÎÎn perioada 1894-1903 n perioada 1894-1903 urmeazurmeazăă cursurile Gimnaziului cursurile Gimnaziului““Principele Ferdinand” din BacPrincipele Ferdinand” din Bacăăuu( devenit din 1897 ( devenit din 1897 liceuliceu ), ), acomodacomodâându-sendu-se greu cu un sistem greu cu un sistem de de îînvnvăţăăţămmâânt neatractiv pentru un nt neatractiv pentru un elev sensibil precum Bacovia. elev sensibil precum Bacovia.

Anul 1899 rAnul 1899 răămmââne o datne o datăă de referin de referinţăţă îîn biografia bacoviann biografia bacovianăă prin prin publicarea poeziei publicarea poeziei ŞŞi toatei toate îîn revista lui Al. Macedonski n revista lui Al. Macedonski ““Literatorul”Literatorul”,, din Bucure din Bucureşşti. Nici marii lui profesori din gimnaziu ti. Nici marii lui profesori din gimnaziu şşi i liceu, precum Grigore Haralamb Grandea, Garabet Ibrliceu, precum Grigore Haralamb Grandea, Garabet Ibrăăileanu, ileanu, D.D.PD.D.Păătrtrăşăşcanu , ei canu , ei îînnşşiişşi oameni de litere , nu-i modifici oameni de litere , nu-i modificăă esen esenţţial ial atitudinea faatitudinea faţăţă de de şşcoală. Termincoală. Terminăă studiile liceale studiile liceale îîn 1903, prilej cun 1903, prilej cucare scrie poezia care scrie poezia Liceu,Liceu, ca r ca răăspuns la un chestionar al Ministerului spuns la un chestionar al Ministerului adresat absolvenadresat absolvenţţilor din acel an, ilor din acel an, îîn vederea reformei n vederea reformei învăţămânînvăţământu-tu-lui inilui iniţţiatiatăă de Spiru Haret. Sensibilitate unic de Spiru Haret. Sensibilitate unicăă îîntre poentre poeţţii simboliii simbolişşti ti romromââni ni şşi europeni, George Bacovia a marcat prin ciclul de poezii i europeni, George Bacovia a marcat prin ciclul de poezii PlumbPlumb o muta o mutaţţie definitiv modernie definitiv modernăă a liricii rom a liricii romââneneşşti, punti, punâând capnd capăăt t idilismului idilismului şşi sentimentalismului mi sentimentalismului măărunt. Cu ajutorul semnelor runt. Cu ajutorul semnelor lirismului bacovian descifrlirismului bacovian descifrăăm liniile de form liniile de forţăţă ale conceptului modern ale conceptului modern de poezie de poezie şşi discurs liric.“Etichetat drept cel mai i discurs liric.“Etichetat drept cel mai îînzestrat poet al nzestrat poet al tristetristeţţii provinciale, poet al suferinii provinciale, poet al suferinţţei izvorei izvorââte din singurte din singurăătatea tatea Omului Omului îîn cetate, George Bacovia a fn cetate, George Bacovia a făăcut din oracut din oraşşul sul săău natal cel u natal cel mai bacovian loc de pe pmai bacovian loc de pe păămmâânt”.nt”.

Grigore TabacaruGrigore Tabacaru Profesorul Grigore Tabacaru s-a Profesorul Grigore Tabacaru s-a năsnăscut cut îîn satul Fn satul Fâântntâânele-Hemeiunele-Hemeiuşşi la 14 martiei la 14 martie 1883.Urmeaz1883.Urmeazăă ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţi Nr. 1 i Nr. 1 din din Bacău, Bacău, unde este coleg cu G.Bacovia, siunde este coleg cu G.Bacovia, si Gimnaziul “Principele Ferdinand” Gimnaziul “Principele Ferdinand” din din aceeaşi localitateaceeaşi localitate. A fost . A fost îînvnvăţăăţător la tor la FFâântntâânele nele şşi Scori Scorţţeni, muncind cu pasiu- eni, muncind cu pasiu-

ne pentru ridicarea sne pentru ridicarea săăteanului,perioadteanului,perioadă ă îîn care a desfn care a desfăşăşurat urat şşi o intensi o intensăă activita- activita- te pedagogicte pedagogicăă şşi culturali culturalăă str străăduindu-seduindu-se ssăă îînfiinnfiinţţeze ceze căămine culturale la sate,mine culturale la sate, atenee atenee cultuculturale rale îîn centrele orn centrele orăşăşenesti, editenesti, editâând revistele “nd revistele “ŞŞcoala” coala” şşi “Vulturul”. Ca o recunoai “Vulturul”. Ca o recunoaşştere a implictere a implicăării sale rii sale îîn vian viaţţa satului este a satului este chemat schemat săă lucreze lucreze îîn cadrul Ministerului Instrucn cadrul Ministerului Instrucţţiunii Publice, iunii Publice, îîntre ntre anii 1909-1911. anii 1909-1911. ÎÎn 1911 reprezintn 1911 reprezintăă Rom Româânia la Congresul Internaţional nia la Congresul Internaţional pentru Studiul Copilului desfăşurat la Bruxelles.pentru Studiul Copilului desfăşurat la Bruxelles.

ÎÎntre 1911-1915 urmeazntre 1911-1915 urmeazăă cursuri universitare cursuri universitare îîn Germania, ca n Germania, ca bursier al statului rombursier al statului româân, unde n, unde îşîşi formeazi formeazăă o temeinic o temeinicăă preg pregăătire, tire, luluâându-ndu-şşi doctoratul i doctoratul îîn 1915.Personalitatea multilateraln 1915.Personalitatea multilateralăă a acestui a acestuieminent profesor cuprineminent profesor cuprindde aspecte din cele mai variate e aspecte din cele mai variate şşi mai i mai interesante. A fost profesor, om de interesante. A fost profesor, om de şştiintiinţăţă, istoric , istoric şşi ceti cetăţăţean. ean. Opera lui Gr. Tabacaru cuprinde studii de pedagogie Opera lui Gr. Tabacaru cuprinde studii de pedagogie şşi psihologiei psihologie((ÎÎnnţţelegerea operei lui Pestalozzi,Problema elegerea operei lui Pestalozzi,Problema şşcolii active,Introdu-colii active,Introdu-cere cere îîn psihologia experimentaln psihologia experimentalăă, Protec, Protecţţia copiilor)ia copiilor) de istorie de istorie ((BacBacăăul ul îîn secolul al XV-lea, Bacn secolul al XV-lea, Bacăăul de altul de altăădatdatăă, Documentele , Documentele MusteMusteşştilor de la Bogdtilor de la Bogdăăneneşştiti), de filosofie (), de filosofie (Introducere Introducere îînn filosofiefilosofie). ). ÎÎmpreunmpreunăă cu George Bacovia a pus bazele societ cu George Bacovia a pus bazele societăţăţii ii ““Ateneul Cultural” Ateneul Cultural” şşi a publicat revista cu acelai a publicat revista cu acelaşşi nume.Prin i nume.Prin concepconcepţţia sa ia sa şşi prin implicarea i prin implicarea îîn problemele comunitn problemele comunităţăţii, Grigoreii, GrigoreTabacaru rTabacaru răămmââne actual ne actual şşi contemporan.Îl simi contemporan.Îl simţţim nu numai im nu numai îîn noi, prin ce am primit de la el, dar n noi, prin ce am primit de la el, dar şşi ali alăături de noi ,mergturi de noi ,mergâând pe nd pe acelaacelaşşi drum, spre o i drum, spre o ţţintintăă comun comunăă care este care este şşi aceea a vremurilor i aceea a vremurilor noastre.noastre.

Izabela SadoveanuIzabela Sadoveanu

NNăăscutscutăă Mor Morţţun (familie de revoluţio-un (familie de revoluţio- nari panari paşşoptioptişşti ti şşi lupti luptăători pentru uni-tori pentru uni- tate),devenittate),devenităă Andrei prin adop Andrei prin adopţţiune iune şşi Sadoveanu prin ci Sadoveanu prin căăssăătoria cu toria cu Alexandru,Alexandru, fratele scriitorului Mihail fratele scriitorului Mihail SadoveanuSadoveanu, I, Izabela a urmat cursurile zabela a urmat cursurile primare la primare la ŞŞcoala de Fete Nr. 1 din coala de Fete Nr. 1 din Bacău.Dupa terminarea Institutului Bacău.Dupa terminarea Institutului Pedagogic de Fete din IaPedagogic de Fete din Iaşşi a funcţio-i a funcţio- nat la Externatul de Fete din Bacău.nat la Externatul de Fete din Bacău. ÎÎntre 1912-1915 urmeazntre 1912-1915 urmeazăă cursurile cursurile Institutului “Jean Jacques Rousseau” Institutului “Jean Jacques Rousseau” din Geneva. din Geneva.

Revenind Revenind îîn n ţţararăă, lucreaz, lucreazăă îîn Ministerul Instrucn Ministerul Instrucţţiunii iunii Publice Publice contri-contri-buind la buind la îînfiinnfiinţţarea de carea de căămine mine şşi gri grăădinidiniţţe de copii precum e de copii precum şşi cur-i cur-suri pentru educsuri pentru educaatoare.Principalele lucrtoare.Principalele lucrăări publicate (ri publicate (EducaEducaţţia ia

nounouăă, , ÎÎndrumndrumăări pentru pri pentru păărinrinţţi i şşi educatori,Psihologia copilului, Metodai educatori,Psihologia copilului, Metoda Montessori,Material didactic montessorianMontessori,Material didactic montessorian) se ) se îîncadreazncadreazăă îîn mişca-n mişca-rea pedagogicrea pedagogicăă din primele decenii ale secolului al XX-lea, care a din primele decenii ale secolului al XX-lea, care a influeninfluenţţat at îîn mod pozitiv dezvoltarea n mod pozitiv dezvoltarea şşcolii colii şşi a gi a gâândirii pedagogice ndirii pedagogice din Romdin Româânia. Paralel cu activitatea didacticnia. Paralel cu activitatea didacticăă, publicistic, publicisticăă şşi de i de cercetare pedagogiccercetare pedagogicăă , s-a remarcat , s-a remarcat şşi i îîn activitatea social-politicn activitatea social-politicăă. . SusSusţţininâând emanciparea femeii,a contribuit la nd emanciparea femeii,a contribuit la îînfiinnfiinţţarea unor area unor asociaasociaţţii ii şşi organizai organizaţţii ale femeilor din ii ale femeilor din ţţara noastrara noastrăă. A fost vicepre-. A fost vicepre-şşedintedintăă a Asocia a Asociaţţiei Universitarelor din Romiei Universitarelor din Româânia (1924), Asociania (1924), Asociaţţiei iei Scriitoarelor RomScriitoarelor Romââne (1925), ne (1925), UniuniiUniunii Femeilor Rom Femeilor Romââne pentru Liga ne pentru Liga NaNaţţiunilor(1925), consilier iunilor(1925), consilier şşi delegat la i delegat la SocieSocietatea Natatea Naţţiunilor, secre-iunilor, secre-tartarăă a Comitetului Na a Comitetului Naţţional Permanent pentru Pace, sub preional Permanent pentru Pace, sub preşşedenedenţţia ia lui N. Titulescu, colaborator lui N. Titulescu, colaborator şşi prieten apropiat al acesteia.i prieten apropiat al acesteia.

Dimitrie GogaDimitrie GogaS-a nS-a năăscut la Bacscut la Bacăău, la 27 octombrie 1894. Cursurile u, la 27 octombrie 1894. Cursurile şşcolii primare le-a facut colii primare le-a facut la la ŞŞcoala de Bcoala de Băăieti Nr. 2, avieti Nr. 2, avâând-l ca nd-l ca îînvnvăţăăţător pe Sava Ariton.Urmeaztor pe Sava Ariton.Urmeazăă c cââteva teva clase la Liceul “Principele Ferdinand”din Bacclase la Liceul “Principele Ferdinand”din Bacăău, apoi u, apoi ŞŞcoala Normalcoala Normalăă din din Turnu Severin, unde l-a avut profesor pe vestitul pedagog ardelean V.Gr. Turnu Severin, unde l-a avut profesor pe vestitul pedagog ardelean V.Gr. Borgovan de care se va simBorgovan de care se va simţţi legat toati legat toatăă via viaţţa a şşi despre care va scrie mai i despre care va scrie mai ttâârziu. Duprziu. Dupăă terminarea Faculta terminarea Facultaţţii de Pedagogie ii de Pedagogie şşi Filosofie din cadrul i Filosofie din cadrul UniversitUniversităţăţii din Cluj devine profesor ii din Cluj devine profesor şşi director la i director la ŞŞcoala Normalcoala Normalăă de aici. de aici. Ani Ani îîn n şşir, a lucrat ir, a lucrat îîn Ministerul n Ministerul ÎÎnvnvăţăăţămmâântului preocupntului preocupâându-se de ndu-se de îîmbunmbunăă--ttăţăţirea manualelor irea manualelor şşcolare. A condus cenaclul “M.Sadoveanu” al profesorilor colare. A condus cenaclul “M.Sadoveanu” al profesorilor din din îînvnvăţăăţămmâântul secundar, el ntul secundar, el îînsunsuşşi scriind cu mult talent povestiri pentru i scriind cu mult talent povestiri pentru cei mici. O corespondencei mici. O corespondenţăţă cu fosta cu fosta ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţi Nr. 2 (ai Nr. 2 (astăstăzzii ŞŞcoala coala ““Al.I.Cuza”) prilejuieAl.I.Cuza”) prilejuieşşte depte depăănarea unor amintiri rnarea unor amintiri răămase vii din perioada mase vii din perioada şşcolaritcolarităţăţii bii băăccăăuane, scriitorul oferind bibliotecii uane, scriitorul oferind bibliotecii şşcolii doucolii douăă manuale de manuale de limba romlimba româânnăă pe care sunt imortalizate cuvintele:”pios omagiu pe care sunt imortalizate cuvintele:”pios omagiu îînvnvăţăăţătorilor torilor mei de odinioarmei de odinioarăă, respectuos omagiu cadrelor didactice de ast, respectuos omagiu cadrelor didactice de astăăzi”.zi”.LucrLucrăări publicate: ri publicate: PovePoveşşti, La revedere, copiii mei!(ti, La revedere, copiii mei!(inspiratinspiratăă din perioada din perioada ccâât a fost elev la t a fost elev la ŞŞcoala de Bcoala de Băăieieţţi Nr. 2 din Baci Nr. 2 din Bacăău), u), Pedagogul Vasile Gr. Pedagogul Vasile Gr. Borgovan, Domnul Florilor Borgovan, Domnul Florilor şşi al Pi al Păămmâântului.ntului.

Ion LucaIon Luca UrmeazUrmeazăă cursurile cursurile ŞŞcolii de Bcolii de Băăieieţţi Nr. 2 i Nr. 2 avavâându-l ca institutor pe Sava Ariton, ale ndu-l ca institutor pe Sava Ariton, ale Liceului “Principele Ferdinand” din Liceului “Principele Ferdinand” din BacBacăău u şşi ale Seminarului “Vasile Lupu” i ale Seminarului “Vasile Lupu” din Iadin Iaşşi. i. ÎÎntr-un timp relativ scurt, ntr-un timp relativ scurt, reuşeşte să asimilreuşeşte să asimileze vaste cunoeze vaste cunoşştintinţţe e literare literare şşi filozofice, sti filozofice, stăăppâânind la nind la perfecperfecţţie limbi strie limbi străăine precum: latina, ine precum: latina, greaca, ebraica, franceza, engleza, greaca, ebraica, franceza, engleza, germana, spaniola, rusa, italiana. Dupgermana, spaniola, rusa, italiana. Dupăă terminarea Facultterminarea Facultăţăţii de Drept ii de Drept şşi a celeii a celei de Teologie din Iade Teologie din Iaşşi este repartizat, ca i este repartizat, ca diacon,la Biserica Sf. Nicolae din Bacdiacon,la Biserica Sf. Nicolae din Bacăău u unde funcunde funcţţioneazioneazăă îîntre anii 1919-1922, ntre anii 1919-1922, concomitent concomitent fiindfiind şşi profesor suplinitor i profesor suplinitor de limba latinde limba latinăă la Liceul ” la Liceul ” Ferdinand I Ferdinand I”.”.

ÎÎn anul 1920 n anul 1920 îşîşi ia doctoratul i ia doctoratul îîn filosofie n filosofie şşi teologie, iar i teologie, iar îîn 1921 n 1921 doctoratul doctoratul îîn drept, ambele cu "magna cum laudae".n drept, ambele cu "magna cum laudae".ÎÎn 1922 se n 1922 se hothotăărrăşăşte ste săă urmeurmezzee cariera didactic cariera didacticăă, func, funcţţionionâând ca profesor nd ca profesor şşi i director la director la ŞŞcoala Normalcoala Normalăă iar mai t iar mai tâârziu la rziu la ŞŞcoala nr.6.coala nr.6.Se dedicSe dedicăă dramaturgiei scriind peste 40 de piese, cele mai impor- dramaturgiei scriind peste 40 de piese, cele mai impor-tante fiind: tante fiind: Alb Alb şşi negru, Rachierii negru, Rachieriţţa, Evdochia, Femeia Cezarului, a, Evdochia, Femeia Cezarului, Sunt flori care mijesc toamna, Ghiftarii, Apele Sunt flori care mijesc toamna, Ghiftarii, Apele îîn jug, n jug, ŞŞcoala din coala din HumuleHumuleşşti, Colegi de clasti, Colegi de clasăă,Cuza Vod,Cuza Vodăă , Icarii de pe Arge , Icarii de pe Argeşş,Cele ,Cele patru Marii, Moripatru Marii, Morişşca , Salba reginei,ca , Salba reginei, etc. etc. ÎÎn 1934, Ion Luca primen 1934, Ion Luca primeşşte premiul Societte premiul Societăţăţii Scriitorilor Romii Scriitorilor Romââni ni pentru piesa pentru piesa Iuda din CariotIuda din Cariot, pies, piesăă reprezentat reprezentatăă ,î,în acelan acelaşşi ani an,, la la Teatrul NaTeatrul Naţţionalional ddinin BucureBucureşşti iar ti iar îîn 1940 premiul Teatrului n 1940 premiul Teatrului NaNaţţional pentru piesa ional pentru piesa Femeia CezaruluiFemeia Cezarului. . Critica literarCritica literarăă îîl situeazl situeazăă pe Ion Luca ca un dramaturg de valoare pe Ion Luca ca un dramaturg de valoare prin opera creatprin opera creatăă care “a deranjat crocodilii confortabil instala care “a deranjat crocodilii confortabil instalaţţi”.i”.

Maximilian CostinMaximilian CostinEste absolvent al Şcolii de Băieţi Nr.2 şi a Liceului “Principele Este absolvent al Şcolii de Băieţi Nr.2 şi a Liceului “Principele Ferdinand” din Bacău. La liceu îi are ca profesori pe Panait Ferdinand” din Bacău. La liceu îi are ca profesori pe Panait Topliceanu şi D.D.Pătrăşcanu, cântă în orchestra şcolii şi dă Topliceanu şi D.D.Pătrăşcanu, cântă în orchestra şcolii şi dă concerte de vioară la “Ateneu”, traduce încăconcerte de vioară la “Ateneu”, traduce încă de la 13 ani din limba de la 13 ani din limba franceză. După terminarea studiilor muzicale (Paris, Berlin) devinefranceză. După terminarea studiilor muzicale (Paris, Berlin) devinedirector la Conservatorul din Timişoara şi Tg. Mureş iar mai târziu director la Conservatorul din Timişoara şi Tg. Mureş iar mai târziu director administrativ al Operei Române. Este membru fondator al director administrativ al Operei Române. Este membru fondator al revistei revistei MuzicaMuzica. Împreună cu muzicieni de prestigiu înfiinţează . Împreună cu muzicieni de prestigiu înfiinţează SocietateaSocietatea Compozitorilor Români şi pune bazele unor colecţii Compozitorilor Români şi pune bazele unor colecţii muzicale de popularizare a artei sunetelor, tipărind cărţi, broşuri, muzicale de popularizare a artei sunetelor, tipărind cărţi, broşuri, colecţii de cântece, studii de vioară etc. Realizează prima schiţă colecţii de cântece, studii de vioară etc. Realizează prima schiţă monografică a ctitorului şcolii româneşti de compoziţie, intitulată monografică a ctitorului şcolii româneşti de compoziţie, intitulată George EnescuGeorge Enescu..Date critice şi biograficeDate critice şi biografice ,prin această lucrare ,prin această lucrare punându-se bazele bibliotecii muzicale româneşti. punându-se bazele bibliotecii muzicale româneşti.

Legatura lui Maximilian Costin cu Enescu datează din 1909 când a Legatura lui Maximilian Costin cu Enescu datează din 1909 când a început studiul viorii cu acesta. Într-un atestat din 22 noiembrie început studiul viorii cu acesta. Într-un atestat din 22 noiembrie 1922, George Enescu confirmă talentul violonistic al discipolului 1922, George Enescu confirmă talentul violonistic al discipolului său, propunând să i se acorde o catedră de specialitate la un său, propunând să i se acorde o catedră de specialitate la un conservator. Muzician cu o pregătire teoretică solidă, Maximilian conservator. Muzician cu o pregătire teoretică solidă, Maximilian Costin “a visat să confere muzicii româneşti, într-o perioadă de Costin “a visat să confere muzicii româneşti, într-o perioadă de iniţiative majore, virtuţi de şcoală europenă“ păstrând o legătură iniţiative majore, virtuţi de şcoală europenă“ păstrând o legătură indestructibilă cu tradiţia românească ,cu folclorul şi cultura indestructibilă cu tradiţia românească ,cu folclorul şi cultura noastră clasică, ca un adevărat muzician patriot.noastră clasică, ca un adevărat muzician patriot.Lucrări: ŞLucrări: Şcoala nouă pentru vioară,Medodă de vioară,Trei capricii coala nouă pentru vioară,Medodă de vioară,Trei capricii pentru vioară şi pian,Muzica românească,Vioara,maeştrii şi arta ei.pentru vioară şi pian,Muzica românească,Vioara,maeştrii şi arta ei.

Eugen VaianEugen VaianConsiderat “bardul “ la revista “Şcoala nouă”, Eugen Vaian este unul Considerat “bardul “ la revista “Şcoala nouă”, Eugen Vaian este unul dintre copiii “teribili”ai Bacăului. Învaţă la Şcoala de Băieţi Nr.1, în dintre copiii “teribili”ai Bacăului. Învaţă la Şcoala de Băieţi Nr.1, în perioada 1877-1881, dascăl fiindu-i Constantin Platon şi la Gimnaziul perioada 1877-1881, dascăl fiindu-i Constantin Platon şi la Gimnaziul de Băieţi (primele două clase). ”Încă de copil s-a arătat predispus de Băieţi (primele două clase). ”Încă de copil s-a arătat predispus pentru literatură şi ziaristică.La Gimnaziul din Bacău scoate din micile pentru literatură şi ziaristică.La Gimnaziul din Bacău scoate din micile lui economii un ziar litografiat, pe care-l distribuia gratis colegilor”.La lui economii un ziar litografiat, pe care-l distribuia gratis colegilor”.La 16 ani se angajează într-o trupă de actori de provincie stabilindu-se la 16 ani se angajează într-o trupă de actori de provincie stabilindu-se la Roman unde, în 1889, scoate publicaţia “Şcoala nouă” împreună cu Roman unde, în 1889, scoate publicaţia “Şcoala nouă” împreună cu Panait Muşoiu şi Garabet Ibrăileanu. A colaborat la mai multe gazete Panait Muşoiu şi Garabet Ibrăileanu. A colaborat la mai multe gazete şi reviste bucureştene (“Adevărul”,”Ţara”, Românul”,”Viaţa literară”, şi reviste bucureştene (“Adevărul”,”Ţara”, Românul”,”Viaţa literară”, ””Ilustraţia română”,”Săptămâna ilustrată”).După ce publică un mic Ilustraţia română”,”Săptămâna ilustrată”).După ce publică un mic roman intitulat roman intitulat ArtiştiiArtiştii ,inspirat din viaţa mizeră a actorilor ambulanţi ,inspirat din viaţa mizeră a actorilor ambulanţinevoiţi ,adesea, să rămână ei însăşi amanet la un hotel din Tg. Ocna,nevoiţi ,adesea, să rămână ei însăşi amanet la un hotel din Tg. Ocna,în 1892 îi apare volumul de versuri în 1892 îi apare volumul de versuri Fin de siecleFin de siecle despre care se spune despre care se spune că a avut “un succes monstru”. După moartea sa apare volumul că a avut “un succes monstru”. După moartea sa apare volumul Proza şiProza şi versuriversuri (1899). (1899).

Costache RaduCostache Radu In anul 1850 începe cursurile la şcoala das-In anul 1850 începe cursurile la şcoala das- călului Gheorghe de la Biserica Sf.Ioan,dupăcălului Gheorghe de la Biserica Sf.Ioan,după care îşi continuă studiile la Şcoala Domeascăcare îşi continuă studiile la Şcoala Domească condusă de C.Platon, faţă de care va avea o condusă de C.Platon, faţă de care va avea o mare admiraţie,iar mai apoi la Iaşi. Reîntors mare admiraţie,iar mai apoi la Iaşi. Reîntors

înîn oraşul natal s-a îndeletnicit cu avocatura, iar oraşul natal s-a îndeletnicit cu avocatura, iar alături de profesorii Constantin Platon şi alături de profesorii Constantin Platon şi Ştefan Constandache a editat ziare, reviste şiŞtefan Constandache a editat ziare, reviste şi a pus bazele unor societăţi culturale. A fost, a pus bazele unor societăţi culturale. A fost, în mai multe rânduri, primar al Bacăului şi chiar deputat în parlamentul în mai multe rânduri, primar al Bacăului şi chiar deputat în parlamentul ţării.Pentru dezvoltarea activităţii teatrale a scris piesele ţării.Pentru dezvoltarea activităţii teatrale a scris piesele Senatorul Senatorul somnoros,Băile de la Slanicsomnoros,Băile de la Slanic şi şi Doctoria soacrelorDoctoria soacrelor. Este autorul lucrării. Este autorul lucrării

memorialistice memorialistice Bacăul de la 1850-1900Bacăul de la 1850-1900, “lucrare de referinţă pentru , “lucrare de referinţă pentru cunoaşterea vieţii culturale,cunoaşterea vieţii culturale, sociale şi politice a Bacăului din framânta-sociale şi politice a Bacăului din framânta-tul secol XIX,tul secol XIX, deschizând ( alături de Grigore Grigorovici şi Grigore deschizând ( alături de Grigore Grigorovici şi Grigore Tabacaru) triada cronicarilorTabacaru) triada cronicarilor Bacăului de altă dată , oferind pagini de o Bacăului de altă dată , oferind pagini de o excepţională valoare documentară”.excepţională valoare documentară”.

Constantin EneConstantin Ene Urmează cursurile Şcolii Domneşti Urmează cursurile Şcolii Domneşti din Bacău între anii 1845-1849.După din Bacău între anii 1845-1849.După absolvirea Şcolii Militare de Ofiţeri absolvirea Şcolii Militare de Ofiţeri din Iaşi ajunge la gradul de subloco-din Iaşi ajunge la gradul de subloco- tenent, în scurt timp fiind avansat la tenent, în scurt timp fiind avansat la gradul de maior. În Războiul de Inde-gradul de maior. În Războiul de Inde- pendenţă de la 1877-1878 i se încre-pendenţă de la 1877-1878 i se încre- dinţează comanda Regimentului 6 dinţează comanda Regimentului 6 Dorobanţi cu care execută mai multe Dorobanţi cu care execută mai multe operaţiuni militare: pregătirea trecerii operaţiuni militare: pregătirea trecerii Dunării, construirea şi apărarea po-Dunării, construirea şi apărarea po- dului pentru trecerea fluviului la Ca-dului pentru trecerea fluviului la Ca- racal,cucerirea mai multor localităţiracal,cucerirea mai multor localităţi fortificate din Bulgaria. Moare la 7 fortificate din Bulgaria. Moare la 7 noiembrie 1877, în atacul pentru cucerirea Rahovei,îmbărbătându-şi noiembrie 1877, în atacul pentru cucerirea Rahovei,îmbărbătându-şi soldaţii cu cuvintele:”Nu vă lăsaţi dragii mei!”.soldaţii cu cuvintele:”Nu vă lăsaţi dragii mei!”.

Gheorghe DoniciGheorghe DoniciÎntre anii 1857-1861, urmează cursurile Şcolii Domneşti din Bacău.Între anii 1857-1861, urmează cursurile Şcolii Domneşti din Bacău.Liceul îl face la Paris unde va găsi o atmosferă vibrând de înalte Liceul îl face la Paris unde va găsi o atmosferă vibrând de înalte sentimente patriotice. În 1877,cuprins de entuziasmul general al sentimente patriotice. În 1877,cuprins de entuziasmul general al emancipării de sub suzeranitatea otomană, intră ca voluntar în Re-emancipării de sub suzeranitatea otomană, intră ca voluntar în Re-gimentul 8 Călăraşi, Escadronul de Bacău, remarcându-se prin iniţi-gimentul 8 Călăraşi, Escadronul de Bacău, remarcându-se prin iniţi-ative şi dârzenie în luptele de la Rahova, Smârdan şi Vidin.Eroismul ative şi dârzenie în luptele de la Rahova, Smârdan şi Vidin.Eroismul de care a dat dovadă i-a fost recunoscut prin avansarea la gradul de care a dat dovadă i-a fost recunoscut prin avansarea la gradul de sergent şi decorarea cu medalia”Virtutea Militară” de argint, de sergent şi decorarea cu medalia”Virtutea Militară” de argint, crucea “Trecerea Dunării”, medalia “Apărătorii Independenţei” şi crucea “Trecerea Dunării”, medalia “Apărătorii Independenţei” şi ordinul rus “Crucea Sf. Gheorghe”. Primul Război Mondial îl aduce ordinul rus “Crucea Sf. Gheorghe”. Primul Război Mondial îl aduce din nou pe câmpul de luptă. Avea 67 de ani şi a luptat ca voluntar îndin nou pe câmpul de luptă. Avea 67 de ani şi a luptat ca voluntar înRegimentul 9 Roşiori. Moare în atacul de la Robăneşti,pe 10 noiem-Regimentul 9 Roşiori. Moare în atacul de la Robăneşti,pe 10 noiem-brie 1916. În ziua de 5 aprilie 1917, Marele Cartier General Român brie 1916. În ziua de 5 aprilie 1917, Marele Cartier General Român emitea Înaltul Ordin de zi nr. 34 cu recomandarea de a fi adus la emitea Înaltul Ordin de zi nr. 34 cu recomandarea de a fi adus la cunoştinţa întregii armate. În el scria că: ”sergentul voluntar de cunoştinţa întregii armate. În el scria că: ”sergentul voluntar de război Donici Gheorghe din Regimentul 9 Roşiori , a murit moarte război Donici Gheorghe din Regimentul 9 Roşiori , a murit moarte de erou”. Post-mortem i-a fost acordat gradul de sublocotenent.de erou”. Post-mortem i-a fost acordat gradul de sublocotenent.

Iată doar câteva secvenţe din activitatea unora dintre primii dascăli Iată doar câteva secvenţe din activitatea unora dintre primii dascăli ai şcolilor băcăuane. Alături de aceştia îi mai putem aminti pe Ana ai şcolilor băcăuane. Alături de aceştia îi mai putem aminti pe Ana Dobrea, Ştefan Constandache, Gh.Movileanu, Panait Topliceanu, Dobrea, Ştefan Constandache, Gh.Movileanu, Panait Topliceanu, Lascăr Veniamin , care formând rândurile primilor slujitori ai şcolii Lascăr Veniamin , care formând rândurile primilor slujitori ai şcolii băcăuane şi-au înscris pentru totdeauna numele în panteonul băcăuane şi-au înscris pentru totdeauna numele în panteonul spiritualităţii acestui oraş. spiritualităţii acestui oraş. Pe urmele acestor ctitori ai învăţământului băcăuan, vor merge alţi Pe urmele acestor ctitori ai învăţământului băcăuan, vor merge alţi dascăli şi slujitori de seamă ai intereselor naţionale (“foştii elevi”) dascăli şi slujitori de seamă ai intereselor naţionale (“foştii elevi”)

al al căror nume, asemeni lui Constantin Platon, vor depăşi graniţele căror nume, asemeni lui Constantin Platon, vor depăşi graniţele acestui oraş .Ne gândim la George Bacovia, Grigore Tabacaru, acestui oraş .Ne gândim la George Bacovia, Grigore Tabacaru, Izabela Sadoveanu, Dimitrie Goga, Ion Luca, Constantin Ene, Izabela Sadoveanu, Dimitrie Goga, Ion Luca, Constantin Ene, Gheorghe Donici.Gheorghe Donici.

Şcoala de Băieţi Nr.2Şcoala de Băieţi Nr.2

Şcoala de Fete nr.1Şcoala de Fete nr.1

Şcoala de Fete Nr.2Şcoala de Fete Nr.2

Liceul “Principele Ferdinand”Liceul “Principele Ferdinand”

Bibliografie:Bibliografie:

1.Grigorovici Grigore, 1.Grigorovici Grigore, BacBacăăul din trecut ul din trecut şşi de azii de azi, Tipografia , Tipografia PrimPrimăăriei Municipiului Bacriei Municipiului Bacăău,1933u,1933

2.Radu Costache, 2.Radu Costache, Bacăul de la 1850-1900Bacăul de la 1850-1900, Ediţia a 2-a, , Ediţia a 2-a, revăzută,Editura Grafit, Bacău, 2005revăzută,Editura Grafit, Bacău, 2005

3.3.Şendrea Eugen, Şendrea Eugen, Monografia municipiuluMonografia municipiulu BacăuBacău, Editura , Editura Vicovia,Bacău,2005Vicovia,Bacău,2005

SFSFÂÂRRŞŞITIT