srap wp6 handbook ro 2
TRANSCRIPT
0
SANATATE, PREVENIREA DEPENDENTEI
IN RANDUL TINERILOR ROMI DIN EUROPA
Manual de bune practici
Deliverable nr. 10 – WP6
1
GRUP DE LUCRU
Autorul si editia: Fundacion Secretariado Gitano Ahijones, s/n – 28018, Madrid Contact telefonic : +34914220960 fax: +34914220961 e-mail: [email protected] web: www.gitanos.org
Autori
Coordonare:
• Departamentul de Incluziune Sociala : domeniul sanat atii – Nuria Rodriguez Derecho
• Carlos Ancona Valdez
Partea I (Manual de practici)
• Capitolul 1: Carlos Ancona Valdez
• Capitolul 2 si 3: Begona Pernas Riano
• Capitolul 4 : Begona Pernas Riano, Carlos Ancona Vald ez and Oscar Franco Alonso
Partea a II-a (Actiuni privind practica)
• Scris de Carlos Ancona Valdez
• Asistenta tehnica si suport : Oscar Franco Alonso
Design si Imprimare: Pardedós © Fundación Secretariado Gitano (FSG) Madrid 2013
Serie Materiales Cuadernos Técnicos nº 105
Declaratie
Acest document face parte din cadrul proiectului Prevenirea Dependentei in cadrul Comunitătilor de Romi si Sinti finantat de catre Uniunea Europeană, în cadrul Programului de Sănătate Publică. Punctele de vedere exprimate în acest document sunt cele ale autorilor individuali si în nici un fel nu trebuie aconsiderate a fi opinia oficială a Agentiei Executive pentru Sănătate si Protectia Consumatorilor
2
INDEX
GRUP DE LUCRU 1 INDEX 2 PREFATA 4 PARTEA I: MANUAL DE PRACTICI 5 1) PREZENTARE 6 Metodologia propusă si metoda de pregătire 6
2) CARE ESTE RELATIA NOASTRA CU ROMII SI TINERII ROMI? 8 « PORNIND DE LA CEEA CE ȘTIM » IDEEA 1: ROMII SUNT DIFERITI, LA LIMITA DIFERENTEI 9 IDEEA 2 : ROMII “AU MULTE PROBLEME” 10 IDEEA 3: ROMII "SUNT O PROBLEMA" 12 2.1. CARE ESTE IMPACTUL ACESTOR IDEI IN SISTEMUL DE SANATATE? 13 3)PREZENTAREA GENERALA A CULTURII ROMILOR 14 "OPINIA ACESTEI REALITATI" 3.1. REALITATEA SOCIALA A COMUNITATII ROMILOR 15 ORIGINI SI DIVERSITATE 15 O POPULATIE INTRE NORMALIZARE SI EXCLUDERE 15 STRUCTURA SOCIALA SI PROCESUL DE TRANSFORMARE 18 IMPACTUL LOCUINTEI IN IDENTITATEA ROMILOR 20 FLUXUL POPULATIEI TINERE 21 3.2. ELEMENTE SOCIO-CULTURALE IMPORTANTE 22 ROLUL CHEIE AL FEMEII 22 ROLUL ASOCIATIILOR SI A BISERICII 24 ROLUL FEMEII 24 3.3 ROMII EUROPENI SI RELATIA LOR CU SANATATE 25 PE SCURT - DIAGNOSTICUL IN SANTATE 25 IDEI PRIVIND SANATATEA 27 COMUNITATEA ROMA SI SISTEMUL DE SANATATE 28 3.4 IDEILE CHEIE IN MATERIE DE DROGURI 30 CARACTERISTICILE COMUNE ALE TINERILOR DIN EUROPA 30 CARACTERISTICILE TINERILOR ROMI 31 4. CUM IMBUNATATIM INTERVENTIA NOASTRA 34 "INAPOI LA PRACTICA" 4.1. APTITUDINILE NECESARE PENTRU A LUCRA CU COMUNITATEA 34 ROMILOR IN SFERA SANTATII 34 COMUNICAREA SI EMPATIA 34 DEZVOLTAREA MEDIERII SI A CONFLICTELOR VERBALE 37 4.2. GRADUL DE CONSTIENTIZARE A CARACTERISTICILO CULTURALE 39 A POPULATIEI ROME IN TIMPUL PRACTICILOR IN SANATATE SI IN CENTRELE DE SANTATE 4.3.CUM ABORDAM PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI IN RANDUL 42 TINERILOR PREVENIREA: DE CE SI PENTRU CE ? 42 PREVENIREA: CU CINE ? 44 UNDE AR TREBUI SA INTERVENIM ? 46
3
CUM SE INTERVINE ? 47 4.4 UNELE CRITERII DE INTERVENTIE IN MUNCACU TINERII ROMI 49 STIM DESPRE CEEA CE VORBIM? 49 ACTIVAREA RESULRELOR DIN MEDIU 49 PROPUNERI REALIABILE 50 SPRIJINUL INDIVIDUAL SI DEZBATEREA SOCIALA 50 INVATAREA DESPRE MARGINALIZAREA 51 BIBLIOGRAFIE (MANUAL DE PRACTICI) 52 PARTEA II ACTIVITATI PRACTICE A) INTRODUCERE 66 B) STRUCTURA DOCUMENTULUI 66 C) REZUMAT SCHEMADE ACTIUNI SI SESIUNI 70 D) CAILE FORMARII 73 CASETA 1 CUM NE INTALNIM CU ROMII SI TINERII LOR? 76 "PORNIND DE LA CEEA CE STIM" CASETA 2 PREZENTAREA GENERALA A ROMILOR IN CULTURA EUROPEANA 81 "GANDINDU-NE LA ACESTA REALITATE" CASETA 3 CUM SA IMBUNATATIM INTERVENTIA NOASTRA 89 " INAPOI LA PRACTICA" BIBLIOGRAFIE 96 RESURSE SUPLIMENTARE 97 97 ANEXE
Atitudini de mediere si combatere a conflictelor 89
Analiza stiri (celor noi) 92
Tehnica Arborelui social 94
Care este relatia noastra cu romii si tinerii? 95
Comportamentul sistemului de sănătate 97
Comunicare si relatii empatice 99
Factorii determinanti ai sănătătii 100
Foaia Evaluare 102
Introducerea în practica de sanatate 103
Introducere la formarea romilor în Europa, o scurtă istorie 105
Prezentarea Manualului 110
Realitatea sociala si elementele socio-culturale 112
Relatia cu sănătatea 114
Relatia cu drogurile 117
Tehnica SWOT 119
Test Stereotipuri si Răspunsuri 120
4
PREFATA
Acest manual a fost realizat în cadrul Proiectului European SRAP (Prevenirea dependentei în
cadrul comunitătilor de romi si sinti) finantat de Agentia Executivă pentru Sănătate si
Consumatori a Uniunii Europene. Proiectul a fost condus de Municipalitatea Orasului Bologna
si de inca alte zece organizatii participante1, obiectivul general al acestui proiect este de a
contribui la prevenirea si reducerea utilizării / abuzului de substante legale si ilegale în rândul
tinerilor romi.
În acelasi timp FSG, având în vedere experienta sa în domeniul serviciilor de sănătate, este
responsabila pentru unul dintre pachetele de lucru ale acestui proiect: Îmbunătătirea capacitătii
serviciilor de sănătate si dependenta. Rezultatul este acest manual, care oferă o serie de
propuneri de politici care să vizeze corectarea inegalitătilor în ceea ce priveste dependentele si
accesul romilor la sistemul de sănătate publică.
1 Cooperativa Sociala societa Dolce Societa Cooperativa – dolce (Italy), Health and social development
Foundation – HESED (Bulgaria), Fundatia Parada (Romania), Fundación Secretariado Gitano – FSG (Spain), Hors la Rue Association – HLR (France), Comune di Venezia (Italy), Forum Européen pour la Securité Urbaine - EFUS (France), Roma Public Council Kupate Sdruzhen - RPC KUPATE (Bulgaria), Razvojno Izobrazevalni Center Novo Mesto – RIC NOVO MESTO (Slovenia) Trnavska Univerzita V Trnave – TU-FZS (Slovakia)
5
PARTEA I:
MANUAL DE
PRACTICI
6
PREZENTARE
Comunitatea romilor din Europa reprezinta o mare diversitate. Cu toate acestea, în general,
situatia lor socială si economică este mai deficitară decât media populatiei, care influentează
puternic starea de sănătate. De asemenea, starea lor de sănătatea este afectată de prejudecăti
si discriminari pe care le-au suferit istoric si continuă să existe fată de aceste persoane, situatii
în care sistemele europene de sănătate cat si profesionistii sunt de asemenea, implicati.
Scopul final al acestui manual este de a ajuta la eliminarea barierelor cu care se confruntă
comunitatea romilor din Europa privind accesul la serviciile de sănătate si de adictie
(toxicomanie), astfel, să conduca la reducerea inegalitătilor în materie de sănătate pe care
acestia le suferă. Pentru a atinge acest scop, vom oferi profesionistilor din domeniul sănătătii
care lucrează cu comunitatiile de romi, informatiile practice pentru a le permite să cunoască, să
înteleagă specificul acestei culturi, în special în relatia lor cu sănătatea, (medicamente) cat si
oferirea unor instrumente care să le permită să îsi îmbunătătească abilitătile de lucru cu
comunitatea romilor si tinerii din cadrul acestora.
Grupul tintă al acestui manual sunt tinerii romi, cu varste cuprinse intre 11 si 25 de ani. Acest
Manual încearcă să influenteze întreaga comunitate a romilor privind aspectele de sănătate
generala cat si problema adictiilor, în special.
Acesta este destinat profesionistilor din domeniul sănătătii care lucrează în centrele de
asistenta medicala primara din spitale si serviciile de urgentă, precum si in serviciile de
prevenire a consumului de droguri.
METODOLOGIA PROPUSA SI METODA DE PREGATIRE
Acest manual oferă un cadru teoretic si metode practice de munca pentru profesionistii din
domeniul sanatatii. Metodologia se bazează pe o propunere dialectică, de la cunoastere,
întelegere si practica a profesionistilor din domeniul sănătătii în ceea ce priveste comunitatea
de romi (în special tineri) la sănătatea lor si consumul de droguri. Manualul reflectă si
analizeaza realitatea lor socială, cultura si relatiile lor cu sănătate si în final se doreste o mai
bună întelegere a acestei realităti, încercând să ofere elemente pentru îmbunătătirea practicii
de asistentă socială si pentru a facilita accesul romilor la serviciile de sănătate.
Acest manual este alcatuit din două părti: prima integreaza Manualul de bune practici , care
contine notiuni de bază si cea de-a doua parte, Actiuni în practic ă, care prezintă o propunere
didactica, cu care putem lucra în cadrul grupurilor, cu profesionisti din domeniul sănătătii .
7
Structura manualului coincide cu Metodologia propusă:
1. în primul rând "ceea ce stim", "ceea ce se vorbeste", "practica in sanatate", în relatie cu
populatia Roma, bazandu-ne pe studiile care există în această privintă, precum si modul
în care aceste idei afectează sistemele de sănătate.
2. a doua parte, furnizează date disponibile privind realitatea socială a comunitătii rome în
Europa, elemente cheie culturale, precum si unele idei fundamentale în ceea ce priveste
sănătatea si drogurile.
3. partea a treia, "Reintoarcerea la practica ", oferă instrumentele practice si teoretice de a
încorpora situatia socio-culturala a comunitătii Rome în sistemul de sănătate, în practica
profesională si în proiectarea programelor de prevenire a dependentei de droguri in randul
tinerilor romi.
A fost consultata literatura de specialitate pentru pregatirea acestui manual în următoarele
domenii: prevenirea consumului de droguri, romi si sănătate. Au existat interviuri cu profesionisti
care lucrează în mod regulat în aceste domenii de activitate. În cele din urmă, continutul si
8
metodologia au fost testate cu un Comitet Local Consultativ compus din experti care au
permis realizarea si validarea acestui manual2
2. CARE ESTE RELATIA NOASTRA CU ROMII SI CU TINERII ROMI?: “ INCEPAND CU CEEA CE STIM ”
Pentru a îmbunătăti sistemul de ingrijire medicala pentru tinerii romi si cel de prevenire a
abuzului de droguri, unul dintre elementele-cheie este calitatea relatiei si apropierea dintre
profesionistii din domeniul sănătătii si populatia roma din Europa. Deci, prima întrebare pe care
trebuie să ne-o punem in cadrul discutiei este: Ce stim despre romi?
Desigur, stim romii, ii vedem în birou, în spitale sau în diverse locuri în care ne desfăsurăm
activitatea. In unitatile sanitare sau cele de asistentă socială, venim zilnic in contactat cu
diverse persoane avand astfel o interactiune continuă, care poate fi de buna intelegere,
indiferenta sau contradictorie. Chiar dacă nu cunoastem personal nicio persoana de etnie roma
putem avea o buna relatie cu aceasta. Propria noastră cultură este plina de idei, de prejudecati
si emotii legate de populatia roma, adesea de admiratie, curiozitate, teama, dispret, rusine.
Aceasta situatie nu ne este indiferentă, deoarece jocul dintre majoritate si minoritate, în orice
context, este un joc serios, cu consecinte.
Comunitatea romilor - ca minoritate socială, stim ca exista diverse opinii despre acestia.
Imaginea transmisa înapoi de către societate este deformata, dar romii nu o pot evita, deoarece
o vor gasi la fiecare pas. «Fiind rostita de altii » aceasta fiind tocmai caracteristica esentială a
apartenentei la o minoritate. Ce se spune, atunci, despre romi? Studiile arată că atitudinile
sociale despre romi se bazează pe trei idei preconcepute, uneori, înlăntuite într-o progresie:
- Ideea 1: Romii sunt diferiti.
- Ideea 2: Romii au mai multe probleme.
- Ideea 3: Romii sunt o problema.
___________________________________________________________________________
Josefa García Cuerva Gómez asistent social în Centrul de Sănătate "El Espinillo" (Villaverde Madrid); José Peñas Pascual director al Centrului de Tratare Comprehensivă a Consumului de droguri, si Dependenta (Caid Sur Ayuntamiento de Madrid); Fernando García García - Expert in Interventia Sociala si in Proiecte pentru Santate (Madrid) – FSG ; Yolanda Nieves Martin –
2 Manualul include contributiile aduse de catre reprezentantii acestui Comitet : Piedad Perea Cañizares –
Expert in Interventie Sociala in Cañada real Galiana (Madrid) – FSG
9
consultant in Depatamentul pentru Inovatii al Fundatiei Atenea (Madrid)
Aceste idei, aparent obiective, transmit viziuni, atitudini si reactii care provoacă schimbări în
comportamentul nostru. Acestea afectează munca noastră, asteptările noastre sau modul în
care tratăm oamenii. Acest lucru este acut perceput de tineri romi. Se impune examinarea în
detaliu a acestor mari trei aspecte.
IDEEA 1: ROMII SUNT DIFERITI, LA LIMITA DIFERENTEI
Diferiti este un cuvânt un pic cam dur dar poate fi chiar interesant in anumite circumstante. Intr-
o societate de masă, fiind diferit poate însemna chiar distins. Cu toate acestea, stim că aceasta
poate fi, de asemenea, o modalitate de a semnifica si discriminarea. Adica, alegand o trasatura
(etnia- de exemplu) o transformam intr-o frontiera intre noi si ceilalti. Cea mai mare virtute a
diferentei este nedeterminare ei: are elasticiatate si poate provoca admiratia sau excluderea.
Inca din istorie in cazul romilor, au fost create diferente - excluderi: juridice, rezidentiale
(privind locuintele), pe piata muncii si economice. Drepturile cetătenesti, accesul limitat la
resursele sociale, respingerea socială si violentă, suprareprezentarea în peisaj a excluziunii
sociale, inclusiv problemele de sănătate. Răspunsul comunitătii de romi a variat in timp si in
diverse regiuni, dar, în general, a fost un amestec complex de adaptare la circumstante si de
protectie a elementelor de bază ale culturii lor.
Care sunt diferentele atribuite populatiei Rome?
Normal exista trei tipuri de diferente majore menti onate :
1. Culturala: Credem că au o cultură unică, pe care o putem interpreta printr-o serie de
trasaturi si valori determinate, mai mult sau mai putin constante / stabile. Acestea pot fi
idealizate sau respinse sau ambele. Găsim contraste exagerate: pot fi considerate mai
traditionale si "depasite" societati, mai mult rurale, mai putin alfabetizate, mai închise la
schimbări, dar, de asemenea, avand o mai mare coeziune, fiind mult mai vesele, mai putin
individualiste sau materialiste.
De asemenea, poate fi considerata o societate cu trăsături diferite din punct de vedere cultural
si demografic: importanta familiei extinse, preferinta pentru căsătoria între persoane din aceeasi
etnie (uneori între rude), roluri ierarhice bine stabilite pentru femei si barbati, intre generatii,
forma de solutionare a problemelor cu care confrunta, importanta locuintelor, profesii noi si
vechi. Aceste trăsături formează un univers cultural specific.
Aceste trăsături sunt reale, dar după cum vom vedea, nu sunt nici universale, nici statice, nici
nu au aceeasi greutate sau sunt inevitabil legate.
10
Ca în orice cultură, există un context istoric care dă stabilitate, dar există, de asemenea
abilitatea de a selecta sau transforma unele trăsături sau să abandoneze altele.
Cultura este sentimentul colectiv pe care il oferim actiunilor noastre. De aceea, noi suntem
"fiinte de cultură" si nici o cultură nu este mai mult sau mai putin avansata sau statica, ci un set
de adaptare si creativitate în cadrul sferei culturale. Cultura unui grup este întotdeauna
pragmatică si anume sprijinirea membrilor săi de a trăi într-o anumită situatie, de a interpreta si
să dea un sens vietii lor. Acest lucru nu înseamnă că nu există niciun conflict cu alte interese
sau care nu pot fi în situatii de criza.
2. Socio-economic ă: A doua diferentă percepută si atribuita romilor este cea socio-economica,
fără nicio distinctie clară, în discursul care integreaza diferenta culturală. Ei sunt priviti ca fiind
cei mai săraci si mai putin integrati, fiind cei mai limitati privind accesul la bunuri sociale si
resurse. Romii trăiesc la marginea societatii. Aceasta idee este foarte puternica : ea este o
metaforă spatială care corespunde locatiei unor asezări sau cartiere la marginea oraselor sau a
satelor, tradus în metaforă socială. În "margine" nu există reguli, legi sau retele sociale de
apartenentă. In cazul în care ne dorim să fim.
Sărăcia nu este pur si simplu privită ca o trăsătură economică. Nu este sărăcia clasei
muncitoare adica aceea de a trai cu mai putin.
Sărăcia este banuita ca vrea sa se perpetueze/ sa se dezvolte pentru că oamenii nu fac nimic
pentru a schimba acest fapt sau din pricina culturii lor ceea care ii conduce la o situatie precara.
Prin urmare, bogatia romi lor, este suspecta. Cultura si sărăcia sunt amestecate într-un mod
care leagă romii de propriul destin. Această imagine ignoră, încă o dată, schimbările sociale
si marile diferente interne cat si conditia existenta în rândul romilor.
3. Morala – Pe de altă parte nu există nici o viziune, fără o valoare etică: a fi diferit poate fi mai
bine sau mai rău. Vechia gandire rasista a considerat romii diferiti, nu doar din punct de vedere
cultural si social, dar în esentă este de neîncredere, înselătoare, lenesa sau periculoasa pentru
ordinea sociala Acest repertoriu traditional s-a schimbat în societatea urbană cu respingerea
publică a rasismului. Defectele morale sunt acum diferite: ei sunt dependenti, profită de servicii
sau beneficiile acordatre, ei sunt sexisti, needucati, nu doresc să se integreze. Limba
modernitătii (valorile pe care dorim să le atribuim societatii) sunt reflectate inca de sus: o
societate care se consideră avansata, autonomă, egală si îmbunătătirea ei pare deformată in
oglindă din cauza "marginilor" sale
IDEEA 2: ROMII “AU MULTE PROBLEME”
A doua trăsătură privind relatia noastra cu romii este faptul ca ei au mai multe probleme decat
restul populatiei. Fără îndoială, o mare parte din populatia roma din Europa trăieste în sărăcie si
11
suferă discriminări. Realitatea arată că acestia au venituri mai mici si sunt săraci uitandu-ne la
conditiile de locuintelor in care traiesc, integrarea pe paita muncii, educatia sau sănătatea. Noi
trebuie să distingem problemele specifice, provenite din structurile inegale si cele generate de
discriminare sau cele care sunt exagerate/ inventate
Exista in mod cert o mare parte a populatiei rome, vulnerabila, "expusa la dezavantaje si la
inegalităti" Aceste inegalităti sunt adăugate si consolidate: majoritatea Romilor în Europa au
putine locuri de munca, nu detin propietati, locuiesc in zone rau famate – conditii precare, au
mai putin acces la resurse si protectie. Acestia au un grad mai mic de participare si prezenta la
la nivel de conducere (locuri in parlament/ guvern). Retelele lor sociale sunt limitate, iar viata lor
se desfasoara în zone rau famate (sau marginale). Toate aceste conditii au un impact negativ
asupra sperantei de viată si asupra starii de sănătate, a respectului de sine cat si a modului de
abordare a problemelor.
Dar comunitatea de romi are, de asemenea, puncte forte si de aceea ar trebui s ă fie
încorporate în muncă pentru sănătate: are propriile resurse, creativitate, forme de îngrijire si
confort, conducere de diferite tipuri, activitati sociale si culturale in care orice abordare ar trebui
să o valorizeze si sa o activeze. Inegalitatea nu implică în mod necesar faptul toti indicatorii
negativi. Ei pot avea o sănătate mai saraca în unele privinte, dar nu neapărat mai multe
probleme in dependenta de droguri. În acest caz, există trei conditii:
- Relatia cu drogurile poate fi diferit ă. Contextele în care tinerii romii trăiesc, asteptările lor
sau imaginile sociale, afectează tipul de utilizare si vârsta de debut, ceea ce este
considerata dependentă, sănătate si boală. Aceste diferente trebuie luate în considerare si
înteles de către profesionisti, ca orice implicare intr-un grup social.
- Efectele dependentei de droguri asupra s ănătătii pot fi mai rele , pentru că, uneori, alte
conditiile economice sau de sănătate pot juca un rol, cum ar fi accesul limitat la resursele
de sănătate, faptul că multi părinti sunt foarte tineri, care trăiesc în medii unde se vand
droguri (ceea ce face mai greu să stea departe), cu posibilitati de petrecere a timpului liber
si mai putine alternative la consum, etc ..
- Imaginea si experienta de droguri ar putea fi rea . Acest lucru înseamnă că
stigmatizarea poate fi mai severă, în cadrul si în afara comunitătii, multiplicarea
problemelor asociate cu dependenta: excluderea de pe piata muncii, izolarea, violenta,
bolile asociate, etc
Urmărirea unui echilibru social mai mare in a trata diferit persoanele care se confruntă cu
inegalitatea este o actiune efectuată în mod continuu de catre Statul Social (prin sistemul său
de impozitare, pensii, burse ...). Acest fapt nu înseamnă să atribuie trăsături speciale pentru
grupul care primeste un astfel de sprijin sau să-l stigmatizeze. Dar când vine vorba de
minorităti, atentia, tonul diferit - personalizat, poate duce la stigmatizarea grupului/ persoanei.
12
IDEEA 3: ROMII “SUNT PROBLEMA”
Ideea a treia este un pas logic pe care il facem de multe ori atunci când ne gândim la "diferite"
grupuri, care nu apartin culturii majoritare. Se obisnuieste a se trece de la ideea de
"vulnerabilitate" la cea de "pericol". De exemplu, în epidemiologie, "grupurile de risc" pot fi
văzute ca grupuri care necesită o atentie specială sau vigilentă. Nu foarte rar, acest lucru se
sfârseste prin a deveni un rechizitoriu inconstient.
Schimbarea de la "grupul cu probleme" la un "grup problematic", apare, de asemenea, si în
sistemele de sănătate. Ideea care apare în unele discursuri sociale si profesionale este că romii
sunt mai exigenti, apeleaza mai des la servicii si sunt cele mai dificili pacienti. Cum se întâmplă
adesea cu imigrantii, prezenta lor este mult mai vizibilă. Acesta nu este un lucru neobisnuit,
deoarece stim ca sunt persoane zgomotoase sau exigente, ei vin la spitale în grupuri, care nu
îndeplinesc recomandările sau nu respectă regulile. Două idei alimenteaza aceste prejudecati:
- Având în vedere atitudine negativa pe care grupul o are în sine, chiar acceptabila sau pozitiva
ar fi situatia in care ca familia isi însoteste pacientul.
- Atribuie fiecarei persoană comportamentul definit anterior ca fiind inadecvat, dar care numai o
parte dintre acestia o efectueaza
Mai subtil, cele mai frecvente două afirmatii sunt următoarele:
Abuz. Această conceptie vine de la ideea că populatia roma nu apartine comunitătii generale,
si, prin urmare, nu este necesara atentia acordata precum celorlati cetateni. În loc de a avea
imaginea unui pact colectiv, in care beneficiaza de toate drepturile, o altă imagine s-a conturat,
unde majoritate acordă drepturi unei o minoritati, dar conditionată de utilizarea corectă a
acestora. Nu este legal, ca majoritatea care decide când o astfel de utilizare nu este adecvată,
poate retrage drepturile în cazul în care cealaltă profită de utilizarea acesteia.
Pasivitate . Aceasta se referă acordarea subventiilor anumitor grupuri si beneficiile care pot
duce la dependentă si pasivitate. Ideea de "falsii săraci" oamenii care trăiesc numai cu
subventiile acordate sau nu fac nimic pentru a-si îmbunătăti viata si care au beneficiat de
asistenta sociala tot timpul, este o critică clasică a statului bunăstării. Conform acestui discurs,
romii se potrivesc cu această definitie: se presupune că acestea sunt informatii din trecut,
totodata vedem că situatia nu se schimbă în mod substantial si sunt acuzati in continuare
pentru lipsa de progrese.
Comunitatea de romi ca grup specific nu a primit nici mai mult decât restul populatiei. În orice
caz, ei au făcut uz mai putin de anumite servicii si beneficii. In alte cazuri, fără îndoială că au
beneficiat de politici adresate, de exemplu, pentru a eradica mahalale, deoarece sunt ultimii
13
cetateni europeni care trăiesc în conditii precare. Dar amestecul de iritare fată de cei care nu
fac parte din cultura comună si frustrarea pentru incapacitatea noastră de a schimba structura
socială face să vină tocmai de la cei care se afla in situatie de precaritate.
2.1 Care este impactul acestor idei în comportament ul din sistemul de sănătate?
Aceste idei si sentimente determină multe dintre punctele de vedere ale comunitătii, ale
profesionistilor din domeniul sănătătii, precum si restul societătii. Există trei efecte clasice
generate de distanta cu altii în activitatea de zi cu zi a profesionistilor :
- Dificultatea de identificare . Dacă simtim că altii sunt diferiti, avem mai multe dificultăti de a fi
identificat cu ele, de a ne pune în locul lor sau de a nu crea oportunităti de comunicare.
Aspectele comune dispar si ne concentrăm asupra diferentelor. Deci, putem fi surprinsi ca ne
vom plange din cazua presiunii, asa cum vedem multi pacienti si familii anxioase, vom atribui o
caracteristică culturală a grupului. Asteptările noastre se agraveaza si vom fi în defensivă cu
romii.
- Apărarea înc ăpătânat ă a propriei culturi . Această lipsă de identificare rupe pactul necesar
cu pacientul, dar previne, de asemenea, o vedere critică a propriilor valori. Se pare că numai
ceilalti au o cultură. Dar sistemul de sănătate, în calitate de agent public puternic din care facem
parte, are valori, cultura, discursul si puterea de a o impune. Două exemple:
o Individualizarea bolii ca o chestiune complet privata care gestionează fiecare individ si
este responsabilă pentru aceasta. Este o viziune relativ nouă în istorie, cu avantaje mari
în atentia individuală, dar genereaza probleme serioase, cum ar fi singurătatea, în care
fiecare persoană este concentrat pe el insusi, pe propria suferinta si pe vindecare. Acest
lucru nu se întâmplă în cultura romilor, in cazul in care vorbim despre o boala, aceasta se
resimte de către întreaga familie, cu o componentă emotională puternică
o Separarea între spiritualitate si sănătatea organismului. Această profanare a corpului
uman, efect al unei societăti secularizate, nu este comun pentru toate culturile. Nu este
bine înteleasa în culturile în care religia este o problemă de bază, vorbim despre
experienta multor romi evanghelici, pentru care vindecarea are o dimensiune morală si
spirituală (Comas, 2010).
- Frustrarea. Când am definit o cultură sau un grup mai inapoiata(a) sau care prezinta
probleme grave, am închis usa pentru a efectua o schimbare treptată si o îmbunătătire. I-am
pus într-o situatie de "totul sau nimic". Printre multi profesionisti care nu sunt romi, dar lucreaza
cu ei, există două opinii opuse:
14
o schimbare radicală a culturii romilor si a vietii acestora.Unii sustin că schimbarea in mod
substantial este singura cale de a rezolva problemele cat si a conditiilor de viata, de
asemenea schimbarea modelor culturale care impiedica integrarea deplina.
o apărarea identitătii lor. Celălalt pol al discursului este de a accentua necesitatea identitatii
puternice a romilor, politice sau sociale si segregarea acestora. Ar trebui să determine
vietile acestora, acestia au propriile birouri, trăiesc în cartiere, sa mentină limba si
valorile lor, etc.. Discreditarea ideii de "asimilare" stimulează această idealizare a
diferentei.
Ambele atitudini sunt relevante, ele au schimbat atitudinea în politicile, hotărârile de guvern,
opiniei publice, au avut efecte puternice asupra romilor. Problema lor este simplificarea si nu
schimbarea altora:
- Simplificarea pentru că vor să rezolve problemele si conflictele mai repede, cu comenzi rapide.
Singura cale este de a alege cea mai bună pozitie morală continua, care necesită angajament
fiind de asemenea, dificil.
- Lipsa de respect pentru posibilitatea de a schimba, deoarece ignoră sau uită că schimbarea la
nivelul grupurilor cu mai putină energie este determinată de proprii deciziile, dar într-un context
de conditii adverse si complex, schimbarea fără a se pierde sentimentul de securitate si
mândrie a propriului grup este foarte dificil.
Atunci când se lucrează cu minoritătile, atentie la diferentele dobândite si la tonul special
personalizat. Această diferentă culturală justifică o interventie adaptata si sensibila la
caracteristicile specifice ale romilor, în cazul în care includerea elementelor cheie care
caracterizează fiecare grup sau individ ne va permite să efectuam o interventie mai adecvată si
mai eficientă, în cele din urmă, realizandu-se o interventie de calitate superioară. Această idee
nu înseamnă mai mult de lucru pentru profesionistii din domeniul sănătătii, ci să includă
concepte noi, diferite moduri de a privi realitatea, noi metodologii de interventie care să le
permită să-si îndeplinească mai bine sarcinile lor, obtinerea unor rezultate mai bune în
activitatea lor de zi cu zi si reducerea posibilitatii aparitie conflictelor (Garcia, 2006).
3. PREZENTAREA GENERALA A CULTURII ROMILOR: “ OPINIA ACESTEI REALITATI ”
În capitolul anterior am analizat unele din metaforele care circula în ceea ce priveste romii. În acest capitol vom oferi câteva linii directoare, informatii si idei utile pentru o mai bună întelegere a realitătii lor:
- O privire de ansamblu asupra realitătii sociale a comunitătii de romi si socio-culturale elemente prezentate
15
- Idei fundamentale despre relatia acestora cu sănătatea.
-Mai exact, vom lua în considerare ceea ce stim despre relatia dintre tineri romi si consumul de droguri.
3.1 REALITATEA SOCIALA A COMUNITATII ROMILOR
ORIGINI SI DIVERSITATE
Romii europeni trăiesc pe continentul încă din secolul al XV-lea. Ei au migrat de la o origine
comună (regiunea Punjab din India) si s-au dispersat în valuri in diferite locuri. Aceasta a fost
una dintre principalele cauze ale diversitătii interne existente a romilor, care a făcut antropologii
sa vorbeasca de "arhipelag de grupuri". Fiecare grup s-a adaptat la cultura si limba tarii sau
regiunii în care s-au stabilit.
Ei au devenit crestini si rezidenti ai populatiilor rurale si urbane, exceptie fiind locuri unde nu li
sa permis să se stabilească sau în cazul în care ei au ales să-si pastreze stilul de viată
nomada, ca si Travalers sau Gens du voyage.
De aceea, este dificil de a oferi o imagine de ansamblu pentru întreaga Europă dincolo de o
trasatura comuna: acceptarea prezentei lor sau respingerea, persecutia - toate acestea suferite
de comunitatea de romi (istoric), ceea ce explică în mare măsură situatia lor actuală.
O POPULATIE INTRE NORMALIZARE SI EXCLUDERE
Aceste procese de solutionare variază: de la integrarea aproape normală a familiilor acestora la
interdictiile, legile sau violentele rasiste (unele genocid) care militau pentru asimilare sau
segregare sau pur si simplu distrugerea, acestea fiind tendintele politice ale fiecărei perioade si
tari.
Duritate aceastei situatii a însemnat că, în multe părti ale Europei comunitatea de romi este cea
mai săracă si cu cele mai multe probleme de sănătate, locuinte sau locuri de muncă, în
comparatie cu alte grupuri sociale.
În ceea ce priveste statutul economic, educatia si ocuparea unui loc de munca, este necesar să
se vorbească de disparitate în Europa si sa abordam caracteristicile comune, care vor fi
discutate mai jos.
16
Instruire si deficite educationale
Progresele în domeniul educatiei au fost intense dar nu suficiente. În multe tări, dar nu in toate,
putem vorbi de scoală primară completă, care este o mare realizare fată de datele anterioare de
analfabetism. Dar există încă un deficit clar, măsurat cu cerintele societătii moderne si în
comparatie cu alte grupuri sociale ( FSG, Departamentul de Sanatate 2009):
• In rândul romilor în vârstă de 15 ani si peste, 43% nu au educatie si doar 32% au finalizat
învătământul primar. Numarul de adulti nescolarizati a depăsit 60% în tările din sudul
Europei, în comparatie cu efortul depus in Est în cazul în care educatia a fost pentru multi
ani generala si sustinută.
• Cu toate acestea, în ultimii ani, eforturile depuse de tări precum Spania, de promovare a
scolarizării universale a avut rezultate pozitive, în special în învătământul primar, dar
scolarizarea nu era obligatorie. Progresul a stagnat în alte regiuni europene.
• Bariera rămâne în învătământul secundar. Printre tinerii cu vârsta între 15 si 24 de ani,
doar 17% sunt studenti, în comparatie cu 60% din populatia europeană. Romii cu studii
superioare sunt inca o minoritate.
Acest lucru ar putea fi legat de faptul că multi copii si tineri romi au fost educati în conditii
segregate, fie în scoli speciale, scoli normale (dar în cazul în care acestea sunt majoritate) sau
în săli de clasă sau sistemele scolare care nu au fost proiectate pentru romi, dar sfârseste prin
a fi soarta minoritătilor. Această experientă educatională nu ajuta la construirea încrederii între
grupurile sociale si împiedică totodata integrarea ulterioară si accentueaza munca de prevenire.
Impactul acestor fapte asupra tinerilor este importantă, din mai multe motive:
- Multi tineri romi (populatia-tintă in prevenirea consumului de droguri), sunt in afara mediului
scoalar, acestia lucreaza pe cont propiu sau impreuna cu alti membrii ai familiei, someri, multi
dintre ei ai popriile lor familii si copii.
- Nivelul de educatie este foarte scăzut, ceea ce afectează activitatea lor si pozitia socială, dar,
de asemenea si metodele, formele de prevenire utilizate in munca desfasurata cu acestia.
- De obicei, ei au avut o experientă scolară scurtă, dificilă sau precară. Stima de sine,
asteptarile sau identitatea poate au fost marcate de această experientă, fie pentru că au avut
succes sau un parcurs constant, deoarece au simtit stigmatizare, esecul în scoală, segregarea
educatională sau alte experiente neplăcute.
Relatia lor cu societatea, cu educatorii, cu institutiile publice (autoritati guvernamentale), poate
au fost negative. Din pozitia noastră ca actori ai autoritatilor publice trebuie să luam în
17
considerare aceste experiente anterioare, dacă dorim să stabilim o comunicare fructuoasă cu
tinerii romi.
Acces dificil pe piata fortei de munca
Romi au lucrat de-a lungul istoriei in diverse locuri de muncă: mestesuguri, agricultură, locuri de
muncă care au fost perturbate de urbanizare si de exodul rural a secolului XX.
Ei au avut posibilitatea de a crea noi surse de castig si să se adapteze noilor conditii si
cerinte ale pietei fortei de muncă, deoarece unele sarcini de obicei, urbane, care nu necesită
calificări sau capital (munca de curatenie, colectare deseuri) au înlocuit vechile meserii,
mentinând în acelasi timp terenuri agricole sau castiguri din munca desfasurata in domeniul
constructiilor sau de catering acestea fiind in minoritate.
Noua viziune a muncii, este mult mai limitată în prezent (pentru romi), deoarece aceste sarcini
sunt mai bine reglementate si industrializate, totodata există o concurentă sporită cu alte
grupuri, în cazul în care formarea si specializarea este elementul care face diferenta.
Răspunsul a fost de a diversifica optiunile (prin formare si experientă in muncă), doar un grup
mic s-a pozitionat în pozitii egalitare pe o piată a muncii competitivă si discriminatorii. Somajul,
economia, familia, mai mult sau mai putin informale în conformitate cu legile fiecărei tări si
economia precară au caracterizat mare parte a lumii romilor. Datele sunt dificil de evaluat,
deoarece ceea ce se numeste loc de muncă si somaj variază în fiecare caz, în functie de
Metodologia utilizată. Un tânăr care isi ajută rudele sale într-o afacere, de asemenea gospodină
care vinde fructe, poate fi definit ca activ sau ca somer. Multe persoane care muncesc si nu au
la baza un contract de munca, nu inseamna ca nu doresc sa aiba un loc de munca mai sigur si
mai stabil.
În orice caz, datele arată întotdeauna un număr mare de fortă de muncă activă în rândul
populatiei de etnie romă si o cifra a somajului ridicat, de 23% în medie în sondajul de sănătate
(FSG Departamentul de sănătate, 2009). În alte studii ratele somajului sunt de peste 50% din
populatia activă. Aceste date sunt precedente crize economică, în tările în care există date
disponibile după 2008, vom vedea că situatia s-a inrautatit.
Sărăcie si excluziune
Cercetatorii estimeaza ca doua treimi din populatia roma din Europa trăieste în sărăcie.
Formele excluderii sunt diferite de cele ale sărăciei, dar mai poate fi adăugat: mai izolat, cea
mai rea locuinta si ce mai rea stare de sănătate. Acest lucru înseamnă că acestea sunt mai
putin capabile să-si amelioreze conditiile materiale.
18
Politicile publice au avut un impact major asupra îmbunătătirii vietii familiilor de romi, dar ei nu
si-au schimbat pozitia lor relativă: să rămână "cei mai săraci dintre săraci" (Fundatia Foessa,
2008). În multe tări europene din Est sunt considerati ca fiind perdanti în procesul de
democratizare si situatia lor s-a înrăutătit de la căderea comunismului, în timp ce respingerea
populatiilor majoritare a crescut. Emigrarea romilor din Europa de Est si Balcani in Vest este un
răspuns la această situatie de sărăcie si de respingerea socială.
STRUCTURA SOCIALA SI PROCESUL DE TRANSFORMARE
Acest punct se repetă în manualele si rapoartele europene, dar trebuie să fie abordate cu o
rigoare pentru a nu reveni la ideile preconcepute ale unui grup unitar si pentru a evita tendinta
de a asimila toate acestea cu cea mai marginalizata sau mai săracă categorie, care este,
uneori, mult mai vizibilă în domeniul sănătătii, serviciilor sociale sau în altă parte.
O caracteristică actuală a comunit ătii de romi este c ă ei trăiesc un proces intens de
schimbare care pe care unii scriitori l-au numit "m odernizare selectiva" (OSC, 2012).
Romii pot obtine instrumentele necesare pentru a face fata cerintelor vietii moderne: urbane,
mai individualiste si competitive, cu studii superioare si competente, egalitate în functie de sex
si de vârstă, etc .. Si toate acestea fara a pierde coeziunea, capacitatea de miscare si fără a se
dezintegra.
Modificarea fără a-si pierde însăsi esenta (rămasă Roma) este un proiect istoric, complex si
contradictoriu. Acesta este trăit cu tensiuni interne, are viteze diferite, nu este unanimă. Nu toti
romii sunt în aceeasi miscare, există diferente între tineri si bătrâni, bărbati si femei, cultivati si
analfabeti si nu există o strategie unică, ci diviziuni profunde.
În linii mari vorbind, ne propunem trei pozitii diferite pentru a schimba comunitatea (Pernas,
2005):
A) Elitele si grupuri stabilite
Caracteristica minoritatii romilor este faptul că acestea propun să guverneze schimbare socială
în comunitatea lor, fie prin intermediul asociatiilor, fie prin noi dispozitive de coeziune, ca
bisericile evanghelice din multe tări. Vointa lor este de a obtine o viata "modern si rom",
traducerea propriile valori si standarde la nevoile lumii moderne.
19
În timp ce se confruntă cu consumului de droguri si vicii, romii arată o respingere morala puternica si
transmit propriile strategii, bazate pe familie sau comunitate, pentru a evita efectele sale, vindeca sau
exclud victimele lor.
B) Cele mai multe familii de romi, de obicei s ărace, dar marginale
Aceasta este cheia de viitor a schimbărilor sociale. Multi oameni sunt constienti de a fi într-o
criză cultură din cauza dificultătilor romilor de a trăi într-o lume urbană si globalizată. Dar
crizele poate duce la o mai mare libertate sau să se agate de valorile traditionale. Această
majoritate utilizează două strategii:
� Schimbarea individuală a favorizat multe familii care au ales educatia copiilor, modelul
familiei nucleare si de planificare familială, flexibilitate, bazându-se pe mestesugurile
traditionale si comerciale din stradă în familii extinse, cu ajutor public, dar încearca
mobilitatea socială bazată pe educatie.
� Alte familii de romi nu văd nici o posibilitate de mobilitate si de experientă criza culturii
lor este un scop sau o rutina. Pesimismul adultilor face mai dificilă actiunea tinerilor de
a schimba. Tristetea, este sentimentul de neputintă în ceea ce priveste propria lor
istorie si propriul popor, domină si limitează posibilitătile de schimbare.
Echilibru între aceste două grupuri, cei care pot profita de schimbările sociale si cei care trăiesc
cu amărăciune, depinde aproape foarte mult de optiunile reale oferite de societate, rasismul
perceput si de politici publice.
Ideea de sănătate a acestor grupuri si relatia cu drogurile este deschisă si se determină prin
aceste pozitii: nu pot fi asimilate forme de comportament, mai bune sau mai rele sau care au
sentimente profunde de insuficientă personală la modernizarea, ceea ce duce la vicii
periculoase.
C) Populatia cu risc de excluziune social ă
Acesta este cazul familiilor care trăiesc în medii segregate sau degradate, cu economii foarte
putine. Capacitatea lor de a schimba este limitată din cauza lipsei relatiilor cu mediul social, de
excludere si a constrângerilor sale. Astfel, ei pot mentine sau reinventa traditii pe care ar dori să
le schimbe, precum certurile dintre rude sau căsătoria timpurie, în timp ce alte aspecte ale
culturii mai dinamice si adaptive nu sunt la indemana.
20
Greutatea si configurarea diferitelor grupuri variază mult în diferite tări si regiuni din Europa, pe
baza analizei sociologice, poate servi ca un ghid.
După cum s-a discutat în sectiunile următoare, atitudinile fată de dependentă de boală si de
droguri au mult de-a face cu procesele de schimbare, ambivalente si conflictele de pozitii.
Relatia lor cu dependenta de droguri si boala este mult mai traumatizantă si efectele sunt mai
rele. De exemplu, în multe cazuri, acestea vor păstra in secret problemele cum ar fi violenta
domestică sau prezenta HIV în familii, ceea ce duce la o experientă dureroasă si la probleme
sociale .
IMPACTUL LOCUINTEI IN IDENTITATEA ROMILOR
Un alt factor care merita a fi luat in considerare atunci când se lucrează cu romii, este cel care
se referă la sectiunea anterioară, este locul de resedintă si de locuit. Asa cum s-a discutat în
capitolul anterior, metafora marginalizarii este, uneori, o traducere specifică spatială si în cazul
comunitătilor de romi care au fost expulzati sau de multe ori au fost mutati la marginea oraselor,
uneori, în locuri mai îndepărtate sau nesănătoase. Mai jos vom evidentia procesele asociate
acestui proces. (FSG Departamentul de sănătate, 2009):
- Romii cu statut tr ăiesc în centre urbane sau districte consolidate . Conditiile lor de
viată sunt similare cu cele ale vecinilor lor, tinerii au probleme comune de acces la locuri
de muncă sau de trai independent. Asta nu înseamnă că identitatea lor este mai putin
puternică. Adesea familia de romi mai mult puternică si mai integrata (în locuinte si stiluri
de viată), sunt cei care păstrează cele mai multe valori si de a determina rata lor de
angajare cu schimbările sociale.
- Mai putin de 4% din populatia romilor din Europa trăieste în orase barăci, dar aproape
30% trăiesc în locuinte de proast ă calitate sau precare. Se pare relevant să observăm
că majoritatea populatiei de romi din europa încă trăieste în ghetouri. Distanta fizică si
simbolica de oras si accesul limitat la drepturile acordate prin cetătenie dezvăluie o
excludere si discriminare deliberată. Adesea trăsăturile "culturale"non-traditionale apar în
locuri segregate, sunt adaptabile si demoralizatoare, cum ar fi căsătoria timpurie, lupte
între clanuri/ rude sau vânzarea drogurilor.
- În multe cazuri, familiile de romi au fost relocate în locuinte publice si situatia lor
rezidentiala depinde în mare măsură de momentul istoric si modul în care aceste colonii au
fost concepute si executate. Ei pot trăi în apartamente, împrăstiate în rândul populatiei
(cartiere muncitoresti, de obicei, cartiere de clasă medie), sau trăiesc în cartiere specifice.
Multi romi europeni trăiesc în cartiere separate la orase si cu acces dificil la servicii, ceea
ce afectează sănătatea lor. Cei care trăiesc în acest fel reprezintă 22% din total, dar în
21
unele tări si regiuni aproape jumătate dintre aceste familii sunt romi. Unele cartiere
proiectate astfel sunt mult mai deteriorate din cauza calitatii proaste a locuintelor si a
serviciilor, precum si la segregarea spatială, punerea famililor împreună in zone foarte
izolate de restul populatiei pentru că sunt romi.
Cartierele si zonele rezidentiale, prezenta diferitelor persoane, sentimentul de excludere socială
sau de mobilitate, interventia statului (si beneficiile sale), precum si calitatea spatiilor publice,
sunt fenomene care afectează populatiile foarte mult. Pot fi intanite de multe ori procese sau
cicluri vicioase de degradare a mediului si/ sau sociala. În cazul în care mai multe persoane, cu
situatii similare în învătământ sau de ocuparea a fortei de muncă trăiesc împreună si separat de
restul, problemele specifice de sănătate pot fi mult mai frecvente, poate aparea si
demoralizarea, dar, de asemenea, exista tendinte către consolidarea identitătii si utilizarea
pozitiei marginale. Dacă nu există nici o investitie în cartier, centre comerciale sau oportunităti
de locuri de muncă, este probabil ca retelele de vânzare ale anumitor medicamente ilegale vor
apărea. Acest lucru poate duce la o reputatie negativa si o ruptura internă, expunând tinerii să
consume sau să creeze anumite prejudecăti sau stereotipuri.
Dar în alte medii urbane, la fel ca în casele normale în cartierele mixte, pot exista, de
asemenea, probleme grave de sănătate si probleme sociale, nu atât de vizibile. Prin urmare,
stiind dinamica socială, relatia cu locuitorii cartierului, conflictele dintre grupuri, tendintele de
mobilitate sau de degradare, modele de petrecere a timpului liber pentru tineri, este important
să se înteleagă modul în care tinerii se simt si cum văd ei însisi, precum si rolul drogurilor în
aceste contexte.
FLUXUL POPULATIEI TINERE
Vârsta medie a romilor Europeni este de aproximativ 25 de ani, comparativ cu 40 de ani la
populatia totală. Multi dintre acestia, au putin peste 65 de ani si speranta lor de viată este mai
mică decât totalul populatiei. Acest lucru are un impact mare asupra raportului de dependentă,
adică proportia de persoane inactive (sub 15 si peste 65 de ani), la o populatie dată. Printre
dependenti romi sunt 62 din 100, în comparatie cu 48% din populatia europeană totală (FSG a
Departamentul de sănătate, 2009).
Implicatiile sunt foarte importante: în timp ce resursele si preocupările societătilor europene sunt
din ce în ce mai orientate spre persoanele în vârstă, serviciile de sănătate sau sociale sau
facilităti, romii au nevoie de o investitie puternică în educati, de investii in crearea unor locuri de
munca adecvate acestora, de activitati de petrecere a timpului liber. În acest sens, lucrarea
22
prevenirea consumului de droguri si alte sarcini legate stilului de viată este esentială pentru
sănătatea viitoare a grupului.
Schimbările de generatii implică alte lucruri. Obstacolele cu care se confruntă tinerii romi sunt
încă acolo si pot fi mai dureroase într-o societate care se consideră egalitară. Romii sunt
alfabetizati, dar nivelul lor de educatie este foarte scăzut în comparatie cu cele populatiei
generale, ei suferă din cauza ratei ridicate a somajului, din cauza accesului dificil la locuinte si
discriminarea persistentă. Ei rămân săraci, dar sărăcia lor, este individualizata si trăita diferit. Ei
pot simti, la fel ca multi alti tineri din cartierele oraselor europene, separat de fluxurile de capital,
informatii si consum, neglijate către stat. Raspunsul la aceasta se poate reinventa propria
identitate sau identitatea de grup, care caută noi căi de mobilitate -individuale sau de familie,
unele bazand pe minciuni (se dau drept non romi), pentru a evita rasismul sau incearca se
refugieze în evadare sau frustrare. Acestea sunt dilemele pe care le putem vedea acum si in
raportul cu sănătatea, dependenta joaca un rol important..
În plus, adolescentii romi trăiesc o disonantă, acestia confuzi si dezorientati, ei se simt prinsi
între normele populatiei rome si normele culturale de masă, pe care nu le simt ca propriile lor
norme-culturi, si, uneori, le incalcă. Ei trebuie să trăiască respectand reguli care le percep ca
învechite. (Santolaya Ochando, 2008). O altă caracteristică este recunoasterea maturitatii la o
varsta frageda . Gradul de autonomie acordat adolescentilor este în conflict cu vârsta
prematură la care acestea sunt indemnati sa si-l asume. Acest lucru înseamnă, de asemenea
că ei trebuie să intre foarte curând pe piata fortei de muncă sau să îsi asume responsabilitatea
pentru care, probabil, nu sunt pregătiti.
3.2 ELEMENTELE SOCIO-CULTURALE IMPORTANTE
Mai jos vom prezenta o serie de factori socio-culturali legati de comunitatea de romi si de
sănătate. Aceste elemente trebuie să fie luate in considerate în contextul unei comunităti
eterogene, în proces de transformare.
ROLUL-CHEIE AL FAMILIEI
Familia este punctul central al organizatiei sociale. Ea articulează si dezvoltă relatii sociale si
personale, existente în multe cazuri, o prevalentă a grupului sau a familiei (Garcia, 2006).
Cultura romilor este în mod traditional pro-natalista, căsătoria, paternitatea si maternitatea
au un loc foarte important în viata oamenilor: a fi un tată sau o mamă este pas fundamental în
procesul de tranzitie la viata adultă si joacă un rol important în comunitate. Astfel se pune in
centru notiunea de familie, care a
23
În plus, căsătoria si numărul de copii sunt elementele-cheie în starea familiilor, consolidarea
puterii lor sau a prestigiului, accesul la avere sau la diferite locuri de muncă (Gamella, 2000). In
cadrul familiei, starea lor este marcată de gen (autoritate de sex masculin, dar fără a uita o
mare putere internă a femei) si de vârsta (cresterea influentei, împreună cu vârsta persoanei
care si-a îndeplinit rolul sau în grup, obtine în schimb grija si respectul).
Această vocatie natalista legata împreună cu necesitatea de a contracta căsătoria în cadrul
comunitătii, cu familiile de încredere, pentru a îmbunătăti pozitia gospodariei, implică faptul că o
căsătorie este precoce si de multe ori se realiazeaza intre diverse cunostinte, de multe ori cu
rudele.
In acest cadru comun, expertii vorbesc despre schimb ări mari în strategiile de c ăsătorie ale
romilor , caracteristica de bază fiind diversitatea. În unele medii numarul căsătoriile
adolescentilor a crescut, de multe ori împotriva sfatului familiilor, dar există multe cupluri
căsătorie mai tarziu, deasemenea sunt mai multe single si mai multe căsătoriile mixte (Cu
caractere non roma). De asemenea rolul familiei extinse, variază: există familii nucleare cu
gospodării independente, desi importanta familiei si valoarea sa ca o plasă de sigurantă din
punct de vedere material si simbolic rămân.
Toate acestea trebuie să fie în conformitate cu regiunile, cu nivelul de trai si ac cesul la
locuinte . Ceea ce poate părea o alegere culturală, co-abitarea cu părintii sotului, de multe ori
poate fi un răspuns la lipsa de locuinte la preturi accesibile pentru cuplurile tinere (si
imposibilitatea de independentă).
Între timp, romii au făcut sau fac o tranzitie demografic ă în ultimii ani. Reducerea mortalitătii
(în special in randul copiilor) si cresterea sperantei de viată, duce la o crestere a populatiei si la
o reducere de nasterilor, cu extinderea metodelor de planificare familială. Dimensiunea actuală
a gospodăriilor de romi este în continuare mai mare decât media europeană: 4.49 persoane, în
medie, comparativ cu 2.48, dar aceste date ascund diferente mari între tari si o tendintă de a
reduce dimensiunea familiei (FSG Domeniul sănătati, 2009).
Acest lucru înseamnă o populatie în crestere, mai numeroasa decât în alte timpuri în istorie
(estimat în jurul cifrei de 10 milioane de oameni) si mai tineri decât populatia medie europeană.
� Rolul central al familiei cu accent pe organizare socială.
� Prevalenta grupului versus individualitate.
� Familiile numeroase si extinse.
� Roluri foarte bine definite, în functie de sex si vârstă.
� Căsătoriile timpurii.
� Actualele procese de schimbare: căsătorie mai târzii, schimbarea rolului femeilor si al
tinerilor ...
24
ROLUL ASOCIATIILOR SI AL BISERICII
Asociatiile si bisericile au o influentă specifică în cadrul comunitătii de romi, devenind un spatiu
alternativ pentru sustinere grupului si solutionarea conflictelor. Ca spatii de referintă în cadrul
comunitătii, acestia sunt parteneri de increde în timp ce lucrează cu romii. Acesti actori pot servi
ca factori de protectie pentru romi, deoarece acestea oferă reguli si modele de comportament
legate de sănătate (García, 2006).
Este important să se ia în considerare rolul pe care diferitele biserici l-au avut în istoria
comunitătii de romi din Europa, crestinarea lor si rezistenta la anumite reguli privind familia si
căsătoria. Dar trebuie să recunoastem, de asemenea, influenta bisericilor evanghelice moderne
al căror impact în unele tări a fost enorm si foarte rapid.
Pentru "Romi", biserica ar putea fi unul dintre instrumentele alese pentru a-si construi o
identitate adaptata vietii moderne, cu limite clare morale care favorizează transformări interne,
dar, de asemenea, stabilirea unei identităti traditionaliste. Alti romi vor alege asociatiile si
activismul politic sau civic ca o formă de a se transforma pe ei însisi, cat si contextul social.
Sunt procese foarte dinamice trebuie să fie cunoscute fiind in strânsă relatie cu stilul de viată si
cu sănătatea.
� Rolul proeminent al bisericilor si al asociatiilor din comunitatea de romi.
� Respectul datorat interlocutorilor atunci când lucrează cu romii.
ROLUL FEMEII
Femeile rome dezvolta un rol-cheie în cadrul comunitătii lor. Joacă un rol de educatori, îngrijitori
de copii si vârstnici si sunt emitătoare de norme si valori ale culturii rome (García, 2006).
Femeile de azi s-au schimbat : de la îndeplinirea sarcinilor de uz casnic si de îngrijire a copiilor
pentru a intra pe piata fortei de muncă sau pentru a juca alte roluri atribuite anterior la
barbatilor.
Impactul educatiei, schimbările demografice, tehnologia informatiei si a vietii urbane au
determinat procese de transformare culturală intensă si ambivalentă, reflectate în special în
romii mai tineri, dar, de asemenea, la femei.
În acelasi timp, o reducere a ratei natalitătii înseamnă familii mai mici, un nou loc dedicat
copiilor si valoarea educatiei, o nouă relatie între sexe, multe femei nu-si mai dedica viata
maternitătii si cresterea potentialului acestora, deoarece au mai mult timp si o sănătate mai
bună.
Unele studii arată că femeile sunt cel mai important factor în explicarea adoptarii noilor valori a
populatiei romi. Acesta este, de asemenea, nucleul culturii si joacă un rol important in viitorul
lor. Puritatea fetelor si valoarea lor la statutul de familii se bazeaza pe factorul de integrare
simbolică si supravietuire a grupului, de aceea este supusă unor controale stricte si presiuni.
Astfel, atat băietii cat si fetele populatiei rome abandoneaza studii la pubertate, fac acest lucru
25
din motive diferite. Teama de zvonuri si dorinta de a păstra în conditii de sigurantă fetele joacă
un rol important să se ia în considerare atunci când se lucrează cu femeile rome.
Ar trebui, de asemenea, să fie luat în considerare atunci când se lucrează cu femeile tinere
rome faptul că până de curând au fost puternic influentate de familia lor si totusi aceste cai sunt
estompate. Acest lucru se intampla din cauza lipsei modelelor pozitive (MSC-FSG, 2008).
Femeile rome au fost motorul schimbării în multe situatii, puterea si influenta lor poate fi si a fost
utilizată în multe politici publice. Dar ele sunt într-o pozitie dificilă, cu toti ochii pe ele, ca să
spunem asa. De aceea, este mai bine să nu accentueze sau sa se precipite sub presiunea ce o
simt, dar respectă timpul si strategiile lor.
� Femeile de etnie romă în transmiterea normele si valorile comunitătii lor.
� Supraprotectia femeii tinere rome.
� Noile roluri ale femeilor, schimba procesele.
� Lipsa noilor modele pentru femeile tinere.
3.3 ROMII EUROPENI SI RELATIA LOR CU SANATATE A
Pentru a actiona în domeniul sănătătii si al prevenirii este important sa stim unele aspecte
specifice ale stării de sănătate ale populatiei rome. Informatii si date privind starea lor de
sănătate, dar, de asemenea, concepte si atitudini pot afecta activitatea de prevenire. În cele din
urmă, abordam unele aspecte ale accesului la serviciile de sănătate si la barierele cu care se
confruntă.
PE SCURT - DIAGNOSTICUL IN SĂNĂTATE
Sondaje si studii la nivel european arată câteva caracteristici generale. Factorii determinanti ai
sănătătii sunt biologic, dar, de asemenea, de mediu si sociali. Veniturile mai mici, conditiile
precare de trai în cartierele lor, discriminarea sau de accesul dificil la beneficiile din sanatate,
explica prezenta bolilor infectioase, cum ar fi tuberculoza sau hepatita si alte boli cronice mai
putin frecvente la populatia generală sau care apar la varste mai tinere.
Studiile privind factorii determinanti in sănătate a grupurilor minoritare evidentiaza, de
asemenea, rasismul ca un factor care afectează profund bunăstarea, grija pentru sine,
perceptia privind sănătatea si morbiditatea populatiei care a suferit. Datele de sănătate ale
minoritătilor rasiale sunt in mod sistematic mai rele decât a altor grupuri din aceeasi clasă
socială. Rasismul provoacă stres, incredere scăzuta si comportamente de risc. Acest fapt si
saracia explică starea de sănătatate a romilor. În sistemele paralele, inclusive si universale de
sănătate, împreună cu îmbunătătirile locuintelor, a standardelor de viată si de educatie, explică
progresul in sănătate a populatiei de etnie romă în multe părti ale Europei.
26
UNELE DATE DESPRE STAREA DE SANATATE A ROMILOR 3
Desi nu există studii complete demografice privind populatia roma, multi experti in sanatate estimeaza ca speranta de viat ă este mai sc ăzută în rândul romilor si că această diferentă poate depăsi 7 ani.
În toate studiile există o prevalent ă pentru următoarele fapte: · Boli cronice sau dizabilit ăti : hipertensiune arterială, diabet zaharat, colesterol, alergii, probleme respiratorii în rândul persoanelor în vârstă si astm in randul copiilor. · Probleme psihologice : depresie sau dureri cronice (în special oasele, precum si capul si migrenele). · Accidente (munca la domiciliu sau de trafic). Ambele boli si accidente provoca în multe cazuri handicap sau limitări de viată de diferite tipuri. Ambele cauze ale sănătătii precare sunt asociate cu mediul rezidential si conditiile sale, mai mult sau mai putin sigure si integrate. Femeile: Problemele datele sunt asociate cu sarcina precoce si tardivă, cu mai mici obiceiuri de gicologice (doar 60% dintre femeile rome în Europa fac o vizita la ginecolog in timpul sarcinii) si au probleme de sănătate cauzate de supraîncărcare in muncă.
Minorii: campaniile de vaccinare au fost foarte eficiente în multe tări, dar cu lacune majore (în unele regiuni Europene, aproape jumătate dintre copii nu au urmat programul de vaccinare), boli infectioase la tineri adultii din cauza lipsei de vaccinare in copilarie.
Diferite probleme asociate stilului de viată4: Unele persoane sunt de multe ori peste pondere si cu obezitatea în vârstă si mai tineri, doar jumătate din populatia de romi are o greutate considerată sănătoasă. Mai putină hrană bogată în legume, fructe si bogate în dulciuri si grăsimi, împreună cu lipsa de exercitiu (de asemenea, la copii) explică aceasta prevalenta, care, la rândul său are implicatii pentru alte boli la maturitate.
Consumul de substante: Aproape 60% dintre bărbatii romi si 30% dintre femei sunt fumatoare active, variind datele între tări, în special consumul in randul persoanelor sex feminin. Un contrast care este mai pronuntat în cazul consumului de alcool, de asemenea, important în randul populatiei adulte masculine Recunoasterea problemelor de alcool sau droguri afectează o minoritate (3,5% în Studiul European al Sănătătii), dar aceste date ascund o concentrare clară a consumului problematic în periferie sau locuri separate: în cartierele de mahala sau izolate datele prevaleaza de la 15 la 18%, ceea ce este un mare impact asupra comunitătii. Mai mult decat calitatea locuintelor, factorul cheie este impatasirea cu vecinii problemele cauzate de consumul de alcool sau droguri este segregarea, arătând încă o dată că experienta de viată a stigmatizării consumatorilor afectează în mod clar problema consumului.
3 Sursa FSG : Health Area, 2009 4 Comitetul Consultativ - aparitia unor probleme de sănătate in randul romilor care decurg din obiceiurile nesanatoase, cum ar fi dieta săracă sau lipsa de exercitiu sau sport. Acest lucru cauzeaza probleme de obezitate sau hipertensiune arterială.
27
IDEI PRIVIND SĂNĂTATEA
Principalele cauze ale celui mai rau sistem de sănătate a romilor are la baza diverse aspecte
socio-economice, de habitat, într-un sens fizic si de asemenea, simbolic. Fiind segregati sau
mai putin, cetăteni în sine sunt o problemă gravă de sănătate. Dar, asa cum am văzut, factorul
cultural, în ceea ce priveste sănătatea cuiva are, de asemenea, un impact major (Ayala Rubio,
2008).
Din nou, trebuie să distingem elementele traditionale ale culturii trupului cu elemente de
tranzitie la o societate de consum, precum si cu caracteristicile unei culturi aflate în criză.
În ceea ce priveste elementele care provin din tranzitia de la o societ ate de consum, de
exemplu, la adoptarea obiceiurile nesanatoase, cum ar fi fumatul sau consumul de prăjituri
industriale nu este o activitate traditională, ci mai degrabă un răspuns adaptativ la o societate
de consum a cărei disciplina trebuie învătata.
Studiile comparative arată că tutunul este o poarta de acces la consumul modern si modelele
sale: individualist, compulsiv, dar, de asemenea, perfect compatibil cu productia, este o dovadă
a statutului si a integrarii sociale. În tările în tranzitie, asa cum a fost Spania, în anii '60, în
principal oamenii de elita profesionala fumau. Restul societătii a încorporat aceste obiceiuri mai
târziu, chiar dacă efectele lor nocive au fost dovedite.
Un stil de viată sedentar si numarul crescut al automobilelor, accesul usor la bunurile ieftine si
satisfăcătoare sau nevoia de a fi integrat în societatea de consum (chiar si la nivelele sale cele
mai populare) influentează stilul de viată si de dominare/ raspandire. În acest sens, mai multe
studii au descoperit că romii au făcut putine sau deloc activitati fizice in timpul lor liber, mai ales
dupa varsta de 25 ani (Arza Pozas, 2008).
Există si alte aspecte în care aceast ă tranzitie nu reuseste sau devine mai întunecată.
Consumul poate fi mai compulsiv (deviant), sentimentul de pierdere sau de esec poate duce la
comportamente de risc ridicat la adulti sau tineri. Multe femei în vârstă in cazul acestei situatii
manifestă în depresie atunci când se confruntă cu problemele din viata cuiva. Oamenii mai
vulnerabile cum ar fi femeile tinere si bărbatii pot deveni dependenti de droguri.
ASPECTE TRADITIONALE ALE CULTURII ROMILOR LEGATE DE SANATATE
Importanta acordat ă sănătatii, in stransa legatura cu importanta familiei s i sănătatea
altora . Acest fapt explică sprijinul reciproc acordat între rude. O importanta desebita o
reprezinta vârsta si sentimentul de vulnerabilitate, care fac ca boala si moartea sa fie foarte
prezente în cultura romilor, chiar si tineri.
Sănătatea - absenta a bolii, a invaliditatii sau a lega turii cu moartea . Comunitatea de romi,
ca aproape toate populatiile traditionale, se duc la medic numai atunci când acestia sunt
foarte bolnavi. Atunci când o persoană (familie) depisteaza că boala a apărut, actiunea trebuie
să fie imediată si decisivă, având în vedere relatia dintre ei si boală este moartea. Teama de
28
boala este legată de problemele de acces la serviciile de sănătate, în unele locuri. Deci, este
logic să se folosească serviciile de urgentă în loc de cele de preventie si există o tendintă de
administrare proprie a medicamentatiei si consiliere informală de la rude sau vecini.
Sănătate si boala fizic ă. Relatia dintre sănătate si boală fizică - absenta înseamnă că ele nu
iau în considerare aspectele legate de comportament si de psihologie.
Relatia dintre s ănătate si moralitate , face anumite boli, ca HIV, o rusine si o dezonoare, atât
de des trăita în secret si un sentiment de vinovătie, resimtit mai intens la femei.
Invizibilitate in prevenire . Frica de moarte si negare a bolii împiedică activitatea de prevenire
in randul romilor, cum s-a mentionat deja, se duc la medic atunci când acestia sunt foarte
bolnavi. În plus, în mediile în care viata are un viitor incert, ideea de planificare si de îngrijire nu
prea are sens, în timp ce grija pentru ceilalti si asigurarea viitorul grupului, de obicei, da.
Din acest motiv, multe dintre comportamentele romilor cu un anumit grad cultural in sensul că
aceasta nu coincide întotdeauna cu cultura dominantă a sănătătii.
Alte caracteristici distincte ale culturii care împiedică prevenirea:
- In prezent (viata de zi cu zi), care pe de o parte încurajează dezvoltarea orientărilor pentru
viata de zi cu zi, iar pe de altă parte fiind dificil de planificat.
- Prevalenta emotională peste cea ratională, în cazul în care actiunea este foarte prezentă si
reflecia de multe ori serveste pentru a repara dar nu pentru a anticipa sau preveni.
COMUNITATEA ROMA SI SISTEMUL DE SANATATE
Desigur, toate aceste atitudini schimba accesul si utilizarea sistemului de sănătate. Dar, în
acelasi timp, prestarea serviciilor de sănătate si profesionistii care lucrează cu romii vor
imbunatati tratamentul lor, accesul si utilizarea. Nu trebuie să uităm că sistemul de sănătate
este un actor in sistemul public, iar relatia comunitatiilor de romi cu statul a variat istoric (nu
întotdeauna a fost cordială). Administratia în tările democratice este văzută de romi ca o
structură care protejează drepturile lor, dar nu a fost întotdeauna asa: expulzările arbitrare,
persecutiile politiei, profilurilor etnice în arest si încarcerarea sunt trăsături comune ale
experientei romilor din Europa. În acest sens, comunitatea romilor este deosebit de sensibila
pentru cei care doresc să o controleze si sunt suspiciosi fata de institutiile in care nu au
încredere (Arbex, 1999).
Chiar si fără a merge atât de departe, obligatiile si interdictiile, modelele de comportament si
29
cererile pe care le considerăm practici normale in prezent, necesită învătare si obiceiuri
complexe si dificile de a le dobândi. Având documentele potrivite si actualizate, se iau măsurile
necesare, să fie informati cu privire la riscuri, urmarind liniile directoare ale tratamentelor,
acestea nu sunt obiceiuri sociale evidente si unele populatii care au supravietuit stau departe de
stat si de agajatii săi, dar nu intotdeauna. De exemplu, comunitatea de romi se abtine de la
birocratie (documente complete, fisiere, etc ..), ceea ce este dificil si departe de stilul lor de
viată (Arbex, 1999).
Prin urmare, prima barieră este gradul de incluziune a sistemelor de sănătate si de protectie.
Sistemele de sănătate, în afara faptului de a fi gratuite si universale ar trebui să fie incluzive,
adaptate pe cât posibil standardelor de acces la conditiile populatiei. Numai în acest fel va
exista o relatie normalizata de ingrijire, imunizare, preventie si servicii diferite, ajungând astfel la
toate grupurile.
Dincolo de acest obstacol general, barierele sunt mai subtile si au de a face cu diferente
culturale si procese de discriminare. După cum s-a mentionat, uneori romii utilizeaza intr-o mai
mare masura serviciile de asistenta de urgentă decât serviciile de prevenire. În ceea ce priveste
profesionistii din domeniul sănătătii, ei pot manifesta anxietate sau neîncredere, care trebuie să
fie gestionate atent, punandu-se in valoare abilitătile de comunicare, si, în unele cazuri, folosind
instrumente, cum ar fi mediatorii: "Romii nu văd centrele sau institutiile, ei văd oameni "(Arbex,
1999).
Studii asupra atitudinilor si problemelor percepute de către profesionistii din domeniul sănătătii
explică faptul că exista o preocupare mai mare din partea personalului administrativ si de
asistentă medicală, precum si a celor care se ocupă de pacient, nu numai in conditiile specifice
de boală si de diagnostic. Noi nu ar trebui să reducem plângerile pentru că profesionistii din
domeniul sănătătii sunt adesea supraîncărcati si pentru ca nu primesc niciun sprijin pentru a
face fată situatiilor, iau în considerare doar cazurile speciale sau cu comportamente diferite sau
contradictorii. Adesea nu există reguli si nici răspunsuri sistematizate, dar strategiile diferite si
solutiile la problemele care apar, în special în spitale, în cazul în care coexista, sunt lungi si
tensionate. Expertii spun că este nevoie de un răspuns mai institutionalizat, de stabilire a
normelor si optiunilor care să ia în considerare diferentele în randul populatiei cu care lucrează.
În cazul comunitătii rome, calitatea îngrijirii se bazează pe timp, tratament, empatie si pe
anumite mesaje nonverbale ... Aceste criterii sunt dificil de îndeplinit în sistemul actual de
sănătate publică (Arza Pozas, 2008). În capitolul 4 al acestui manual, vom aborda cateva
strategii pentru a ajuta la rezolvarea si anticiparea acestor situatii.
În ceea ce priveste lumea dependentei de droguri, nu există nici un studiu sistematic cu privire
la accesul comunitatilor de romi la servicii si resurse. Informatiile lipsesc în acest proces. Aceste
resurse sunt caracterizate printr-o mare diversitate, iar lumea ii serveste: de la unitătile
30
spitalicesti specializate în centrele ambulatorii, centre rezidentiale si terapeutice (publice,
publice-private, bisericesti, etc), programe de tratament sau de reducere a riscurile în diferite
medii (în cartiere, dar si în închisori); programe si proiecte mediatizate în locuri de agrement,
scoli, centre de sănătate, prin intermediul unor campanii publice de sănătate, etc. Cu actori
diferiti, institutii publice si private, Ong-uri si biserici prin intermediul unor filosofii si metode
variind de la abstinenta la reducerea riscurilor.
Putem presupune că multe dintre caracteristicile referitoare la sănătate vor fi comune si in cazul
tratamentului de droguri. Referitor la prevenire, aceleasi idei despre corp si de sănătate,
negarea bolii sau intrarea în societatea de consum se va aplica. Acesta este cadrul în care ne
putem gândi la relatia dintre tinerii romi cu medicamentele.
• Neîncrederea comunitătii rome in sistemul de sănătate publică, din cauza experientelor
istorice si ale vietii.
Neîncrederea in birocratie – fiind vazuta ca ceva foarte dificil si departe de stilul lor de
viată.
• Lipsa de adaptare la specificul comunitătii de romi (non-flexibile,limbaj complex, etc).
• Existenta prejudecatilor împotriva romilor.
• Lipsa resurselor în sistemul de sănătate publică, care împiedică includerea minoritătilor
(esecul de mediatorilor interculturali, etc ..).
3.4. IDEILE CHEIE IN MATERIE DE DROGURI
CARACTERISTICI COMUNE ALE TINERILOR DIN EUROPA
Inainte de a prezenta studii despre relatia dintre tinerii romi cu medicamentele, este necesar să
reamintim pe scurt câteva caracteristici care sunt comune tuturor tinerilor. Astăzi se confruntă
cu o lume mai putin programata, mai incertă si cu institutii mai slabe decât în vremurile
anterioare (Elzo, 2002). Ce înseamnă?
- Fiecare este responsabil pentru propria viat ă. Nu există modele clare de clasă sau de gen,
dar problemele si solutiile sunt prezentate individual. Fiecare va supravietui în societate, dacă
este în măsură să profite de oportunităti, atât în medii protejate sau ostile. Institutiile nu sunt
31
lideri si nici nu determina intrarea în maturitate. Nici scoala, nici serviciului militar, nici căsătoria
sau locul de muncă nu sunt ritualuri omogene de trecere, fiind optiuni deschise si imprevizibile.
- Sfera public ă este redus ă. Ei nu apartin statului ca si în ultimul timp, ei nu sunt forta de
munca pentru industrii, nici sursă de sprijin pentru comunităti. In centru este familia nucleară si
retelele de prieteni, fragile sau puternice. Momentan nu sunt adulti tineri pentru a ii ghida,
deoarece de multe ori nu au frati mai mari, totodata acestia nu au o directie sau o diciplina:
politica partidelor, sindicatele, bisericile, cluburile, toate institutiile unde ar fi fost posibil să
învete să fie un adult, avand modele morale clare sunt în criză si monitorii de agrement sau
voluntarii nu pot umple acest gol si nici nu oferă un cadru stabil pentru viată.
- Înmultirea surselor de informare, a retelelor de informare si a posibilit ătilor de a se muta
în medii diferite si de a trăi experiente diferite mult mai deschise decât în trecut. Această
libertate mai mare si de constructie foarte fragmentar in lumea lor este descrisa de experti ca
polarizare: unii tineri vor devini puternici si calificati, adaptati la o lume deschisă, în timp ce multi
altii sunt foarte pierduti.
Toate acestea ar fi perfect aplicabile tinerilor romi, dar în acest caz, în plus, se face referire la
relatia dintre grupul etnic si societatea în ansamblul său, care nu sunt intotdeauna egalitare,
astfel incat cautarea propriului drum este chiar mai dificil.
CARACTERISTICILE TINERILOR ROMI
Aceste caracteristici generale trebuie să fie completate de către trăsăturile culturale sau situatia
tinerilor romi în Europa. Există mai multe idei care apar din cercetările efectuate în cadrul
acestui proiect.
a) Norme culturale
Cultura grupului este de fapt cheia, in special în cazul tinerilor, s-a stabilit în numeroase
procese si interactiuni, endogene si exogene. Tinerii romi trăiesc în mai multe cadre, iar acest
lucru îi poate ajuta să se adaptaze mai usor în societate sau ii poate bloca. În ceea ce priveste
unele droguri există o mare presiune a grupului în sine, considerandu-le ca pe ceva negativ,
dăunătoare, împreună cu o mare permisivitate fată de anumite comportamente si fata de
consum. De exemplu, în unele familii de romi si copii cresc într-un context de permisivitate fată
de substante cum ar fi cafeaua, alcoolul sau tutunul. Un alt exemplu se referă la modelul
consumului de alcool, care are un caracter social strâns legat de sărbători în comunitatea
romilor. O contradictie cu ceea ce se întâmplă în societatea globală, caracterizată prin
permisivitatea morală mai mare fată de consum, inclusiv drogurile, precum si respingerea unor
comportamente specifice considerate periculoase sau nepotrivite. Prin urmare, locul în care
trăieste tanarul rom si in functie de sex si vârstă, cat si tipul de consum, va stabili că utilizarea
32
drogurilor în cadrul grupului sau ascuns de adulti, în functie de societatea majoritară sau
împotriva acesteia, cu consecinte diferite în fiecare caz în parte.
Drogurile constituie un limbaj complex, începând cu diferenta dintre legal si ilegal, traditionale
sau noi, de zi cu zi sau pentru agrement. Implică, de asemenea, imagini diferite, care variază în
contexte diferite, asociate sau făcând aluzie la distrugerea rasei, independenta individuală,
pozitie sociala simoda, minora sau major, promiscuitatea (lipsa de onoare la fete si barbatia in
cazul baietilor) " devenind gadje " sau integrare. Cunoasterea configuratiei si a metaforelor de
catre fiecare consumator în fiecare context ajută la transmiterea mesajelor către public si de a
întelege practicile de prevenire.
b) Retelele personale si de familie
Tanarul rom este încorporat în retelele de familie, nu trebuie să uităm că există multi bărbati,
tineri si femei, frati si surori, veri, dar si retelele mai largi ale romilor care comunica prin
intermediul Internetului sau se intalnesc la petreceri, nunti, locuri de muncă. Ei au, de
asemenea, relatii cu populatia non-roma, în scoli si cartiere. Ei primesc mesajele din mass-
media si publicitate. Mesajele si imaginile despre droguri, atractiile si pericolele sale provin din
multe surse si trebuie să stim care sunt cele mai semnificative si care sunt contradictorii, cat si
efectele pe care le au.
Este cunoscut faptul că egalitatea grupului in adolescenta este importantă, ceea determină
comportamente in mai multe etape si poate fi un factor de risc, ceea ce duce la comportamente
comune care nu au acelasi efect asupra tuturor, dar, de asemenea, poate fi un factor de
protectie, pentru a intari controalele si limitele cu privire la ceea ce ar trebui sau nu ar trebui să
facă. Actionând pe aceste retele acest lucru implică întelegerea structurii sale si mesajele sale,
cunoasterea, de exemplu, modul în care tinerii romi utilizează noile tehnologii.
La fel de importante sunt si relatiile de familie . Medii foarte restrictive sau permisive care pot
provoca efecte nocive asupra tineretului, de rupere, de neîncredere sau sa creeze decalaje
intergenerationale conducand la frustrare oferind astfel oportunitati parintilor sa intervina si sa-si
ajute copiii.
c) Factori de risc si de protectie
Există o dezbatere despre rolul culturii. Multe studii arata ca având valori morale solide este un
factor de protectie împotriva abuzului de droguri, dar este clar că Romii Cultural oferă
întotdeauna această protectie. Depind de mediu, de coeziunea grupului, capacitatea sa de a
actualiza valorile etice moderne, comunicarea între generatii pentru a transmite si alte articole
ce pot fi observate doar în contexte precise.
Studii privind vulnerabilitatea arată că somajul, rasismul si nivelul sc ăzut de educatie pot
influenta consumulul de droguri sau abuzul , să scape de dificultătile sau din cauza acestor
conditii pot fi afectate celelalte dimensiuni psihologice, cum ar fi lipsa de încredere de sine,
33
stima de sine scazuta, sau impulsivitate care apar ca riscuri. Alti factori de risc sunt:
disponibilitatea drogurilor (sau bani să le cumpere), precum si lipsa alternativelor de petrecere a
timpului liber.
Se pare clar că factorii de risc si de protectie sunt aceiasi în randul tinerilor romi si ne-romi, dar
manifestarea lor, prezenta si puterea depind de multe variabile contextuale. În mediile
marginale si segregate, cu retelele închise, accesul facil de droguri si lipsa de petrecere a
timpului liber si de noi relatii, este foarte probabil că multi tineri si adulti romi sa înceapa sa fac
uz de droguri. Dar ele pot să apară, de asemenea, în alte obiceiuri si in alte medii nesanatoase
integrate circula alte mesaje si droguri.
d) Modele de consum
Asa cum am spus înainte, consumul de tutun este precoce si se extinde, cu toate că există
diferente mari între sexe. Un număr mic de romi recunoaste problemele de alcool sau alte
droguri, dar acest număr ar putea fi concentrat în anumite comunităti care generează o
problemă socială gravă si de familie.
Studiul a aratat in Proiectul SRAP o mare varietate de opinii vis-a-vis de droguri în diferite
regiuni de consum. Acestea sunt tendinte îngrijorătoare dezvăluite de studiu: debut precoce de
tutun, alcool expunerea în rândul adultilor si prezenta heroinei în anumite regiuni sau
subestimarea riscului unor droguri (cum ar fi canabisul sau medicamente). În mod similar,
aceste medicamente sunt asociate cu viata de noapte, cu relatii de prietenie cu non-roma si
modele comune cu alte grupuri sociale. Consumul de droguri este o mod de a se simti parte a
societătii si grupului de prieteni sau este asociat cu faima si bani, in cazul consumului de
cocaină.
În cazul femeilor tinere rome , desi există anumiti factori de protectie împotriva consumului de
substante, în ultimii ani se observă o crestere progresivă in consumul de droguri. Am întâmpinat
o crestere a consumului de tutun. În acest sens, Comitetul Consultativ a subliniat necesitatea
de a incorpora o perspectiva de gen (pe sexe), asa cum au detectat diferente între băieti si fete
în modelele de consum si modul în care trebuie să abordăm prevenirea (de comunicare diferita,
cum să transmite informatii ...).
Multi tineri romi nu cunosc dispozitive si programe pentru prevenirea sau tratamentul adictiilor.
Serviciile sunt văzute ca fiind îndepărtate, fizic si simbolic, cu exceptia celor specializate în
mediul înconjurător. Aceste servicii generează de multe ori neîncredere, nu sunt asociate cu
problemelor fapt pentru care sunt percepute, cum ar fi liste de asteptare.
Rezultatele recomanda efectuarea unor programe si interventii menite special pentru anumite
obiective si medii care să ia în considerare diferentele mentionate, si, de asemenea, să
demonstreze lipsa de experientă în domeniul prevenirii si interventiei cu tineri romi. În sectiunile
34
finale ale capitolului următor ne vom întoarce la practica de prevenire in randul tinerilor romi si a
cauzelor acestora.
4. CUM ÎMBUNĂTĂTIM INTERVENTIA NOASTRĂ: "ÎNAPOI LA PRACTICA"
Cum putem încorpora caracteristicile tinerilor romi in practica noastră? Momentan nu sunt
reflectii critice pe care le putem asuma, la un nivel personal sau ca profesionistii din domeniul
sănătătii. Aceste procese de instruire si de analiză sunt necesare, si de a creste calitatea muncii
noastre si rezistenta noastră la frustrare si la epuizare.
În primul rând, vom propune două abilităti pe care le considerăm esentiale în toate activitătile de
sănătate cu romii (de asemenea se poate extinde la restul populatiei). Apoi, vom aborda pe
scurt câteva idei despre cum să includă caracteristicile comunitătii de romi în practica
profesională si în organizarea centrelor de îngrijire primară si a spitalelor. În cele din urmă, vom
aborda prevenirea consumului de droguri, cu tineri romi si unele principii de interventie.
4.1. APTITUDINILE NECESARE PENTRU A LUCRA CU COMUNI TATEA DE ROMI IN SFERA SANATATII
Competentele prezentate in aceasta pagina sunt universal valabile pentru toate grupurile de
populatie, inclusiv in cazul minoritătilor. Cu toate acestea, din cauza caracteristicilor comunitătii
de romi din Europa, este deosebit de relevant daca le luam in considerare. Ne referim la
comunicare si relationare empatică, dezvoltarea de atitudini de mediere si cum să se faca fata
conflictelor.
COMUNICAREA SI EMPATIA
Pentru a facilita comunicarea si capacitatea de a relationa cu alte persoane, de a percepe
modul în care el / ea simt si să înteleagă, ce este, sa fie empatic, reies următoarele propuneri:
- Profesional ar trebui s ă fi surprins de realitate si de utilizator . În multe cazuri, avem
„ochelari” pentru a vedea deficitele, dar nu pentru a vedea punctele forte ale oamenilor si
problemele lor cu adevărat.
- Utilizarea pedagogiei in formularea întrebărilor, ascultă mai mult decât vorbesti: Ce stii ...,? Ce
părere ai despre ...?, Ce întrebări ai ...?, Ce crezi ...? Ce iti imaginezi ca ...?
- Tinerii, în special, doresc s ă vorbesca si sa fie ascultati . Trebuie să încercăm ca ei să se
simtă auziti, respectati atunci când decid să meargă la un cabinet medical (Arbex, 1999).
35
ELEMENTELE PROCESULUI DE ASCULTARE
Aspecte pozitive in ascultare
Pozitia corpului (deschis, înainte), contactul vizual,
gesturile si mimica, capul aplecat inspre persoana,
punem intrebari, atingem persoana, repetam apoi
ceea ce el a spus / ea spus si reactionam la ceea ce
ni s-a spus, observam persoana după ritmurile
conversatiei, acest lucru arată emotiile
Aspecte negative in ascultare
Minimalizeaza lucrurilor, întreruperea persoana, nu se
uită la persoana, filtreaza informatiile si nu ia în
considerare ceea ce cealaltă persoană afirma, nu
simtim niciun fel de emotie, nu ne implicam suficient in
conversatie, nu suntem constienti a ceea ce
interlocutorul nostru ne spune.
- Stabilirea unei relatii între egali, nu impusa. interventia si relatia trebuie să apară in mod
natural
- Adaptarea informatiilor si a mesajului (luând în calcul vârsta, sexul ..). Folositi un limbaj
usor de citit si de înteles, folosind ideile cheie si aspectele tehnice cât mai putin. Transmiteti
informatii în mod clar si simplu, asigurati-vă că ati înteles informatiile: diagnostice, tratamente,
denumire proceduri, etc ..
- Profesionisti au concepte/ idei pe care ca un pac ient sau utilizator nu le ar întelege .
Comitetul Consultativ a subliniat acest aspect, pentru că, uneori, oamenii nu înteleg
tratamentele sau ceea ce a vrut să transmită profesionistilor. Acest lucru poate fi un motiv
pentru care persoana nu se mai întoarce la cabinet sau nu urmeaza indicatiile (tratamentul,
etc.)
- Importanta primei întâlnire, s ă fie de referint ă. În centrele de îngrijire sau centrele de
prevenire profesionistii ar trebui să incurajeze tinerii si să câstige încrederea lor. În cazul în care
sunt conectati emotional înca din prima întâlnire, persoana este tratata cu afectiune,
profesionistul devine o referintă: "Au nevoie de cineva care inspiră încredere" (Arbex, 1999: 19).
- Cunoasterea oamenilor . Caracterul persoanei, numele ei / lui, ceea ce a determinat-o să
meargă cabinet (Arbex, 1999). Ei merg de obicei în locuri în care ei stiu că sunt bineveniti si în
cazul în care sunt si altii sunt de etnie romă. Centrul imaginii de sănătate este format din
experientele, pozitive sau negative, de la altii care au plecat in centrul orasului (Arbex, 1999).
Comitetul Consultativ a subliniat, de asemenea, importanta de a intelege natura specifică a
fiecărei persoane si situatii.
36
- Crearea unei relatii de încredere . Comitetul Consultativ a subliniat această idee ca fiind una
dintre cele mai bune metode de a capta si să oferi acces la resursele de sănătate, pentru a-i
face pe oameni să mentina legatura cu cabinetul (sa-si respecte programarile), să urmeze un
tratament si să lucreze la prevenirea si să se îngrope în alti factori-cheie pozitivi.
APTITUDINI DE COMUNICARE 5
� Fiti constienti de posibilele erori si perceptii care pot determina si influenta interpretarea
modului în care oamenii comunică si comportamentul altora.
� Luati în considerare sensuri diferite de gesturi, expozitii, si distantele fizice ale oamenilor din
diferite grupuri culturale.
� Vorbiti clar si precis.
� Evitati expresii colocviale, care poate fi interpretate gresit.
� Repetati afirmatii in mod diferit astfel se va consolida întelegerea.
� Ascultarea activă, reformularea ce pacientul a spus că pentru a verifica întelegerea corectă.
� Identifica si rezolva problemele de comunicare folosind mediatori culturali pentru a facilita
întelegerea
� Mentinerea un simt al umorului si tonul relaxat, deoarece facilitează acceptarea si
comunicarea.
În ultimii ani au fost dezvoltate strategii pentru a aborda comunicarea in mod profesional, care
ia în considerare experientele si aspectele specifice ale fiecărui context, care determină relatia
dintre pacient cu furnizorul de asistenta medicala. Ne referim la comunicarea centrata pe
pacient, adecvat în special pentru a lucra cu comunitatea de romi.
Modelul de comunicare centrat pe pacient se bazeaz ă pe sase elemente 6:
1. Explorarea bolii si a modului în care este traita de către pacient: În plus fată de explorarea
simptomelor, luând în considerare următoarele aspecte:
� Ideea a pacientului despre boala.
� Sentimentele pe care le produce (anxietate, frică, etc ..).
� Asteptările persoanei din partea specialistului si utilitatea tratamentului.
� Impactul simptomelor asupra vietii de zi cu zi
5 Retos en los contextos multiculturales, competencias interculturales y resolucion de conflictos de la FSG
(FSG,s/f) 6 Această imagine este o ajustare realizata de catre: Guía para la actuación con la Comunidad Gitana en los Servicios Sanitarios (García, 2006). Desi este axat pe asistenta primară, credem că este un model interesant de referintă în prevenirea consumului de droguri. Relatiile si sprijinul familiei, nevoile economice, etc
37
� Comunicarea nonverbala
2. Întelegerea persoanei: Luând în considerare alti factori de mediu, sociali si familiali ai
pacientului, cum ar fi conditiile de viată în care el trăieste,
3. Acordul cu pacientul: Pacientul trebuie să participe activ la procesul de recuperare. Pentru
a face acest lucru, medicul ar trebui să caute acceptarea pacientului privind boala sa si
tratamentului terapeutic propus.
4. Încluderea prevenirii si a promovarii sănătătii: prevenirea si promovare include reducerea
efectelor nocive, depistarea precoce a bolilor si reducerea consecintelor acestora.
5. Atentie la relatia pacient-profesionist: profesionistul ar trebui să încerce să îmbunătătească
relatia cu pacientul la fiecare întâlnire.
6. Realismul: Toate cele de mai sus trebuie să tină seama de posibilitătile reale ale serviciului
în care lucreaza specialistul: resurse, timp disponibil, etc .. Este cunoscut faptul că multi
profesionisti din domeniul sănătătii nu au timp suficient pentru a consulta pacientii, ei pot
evalua doar aspectele acestui model care sunt cele mai importante pentru relatia specialist -
pacient.
DEZVOLTAREA MEDIERII SI A CONFLICTELOR VERBALE
Mai întâi de toate profesionistii ar trebui să formulze ei însisi câteva întrebări-cheie, pentru a sti
care este punctul de plecare al persoanei. Acest lucru poate determina relatia care urmează să
fi stabilita cu romii. Întrebări precum: Ce este un tânăr? Ce este un rom? Este bine să ia droguri
sau sa fumeze? Ce este prevenirea pentru mine? Acest lucru ma va ajuta să fiu sincer în
obiectivele de lucru cu romii si în special cu tinerii.
Conflictul aparent este firesc in orice relatie si orice aspect al vietii. Prin urmare, este important
sa stim cum să lucram cu ei, sa le oferim servicii de preventie si sa le oferim servicii de cea mai
buna calitate. . Există o serie de măsuri care pot ajuta în această privintă:
- Găsiti si creati atmosfera potrivita . Spatii adaptate pentru primirea persoanelor (cameră
spatioasă, scaune suficiente, etc), Eliminarea barierelor si a obstacolelor (fără mese, spatii
deschise). Structura arhitecturală limitează uneori actiunile.
- Evitati generalizarea . Comunitate de romi este foarte eterogenă si comportamentul unuia
dintre membrii săi sau o familie nu pot fi extrapolate la restul. Trebuie să alungam conceptia
gresită că toti romii sunt la fel (Garcia, 2006).
38
- Adaptarea limbajului si a simboluri : arata gradul de apropriere (exprima sentimente,
tremura mainile ...) efectuati evenimente simbolice. Toate actiunile sunt simbolice, au sens si
transmit ceva.
- Stabilirea acordurilor referitoare la punctualita te, responsabilitate, angajament . Romii au
abilităti de negociere, întotdeauna lucrează dupa modelul : "să-mi dai, îti dau în schimb"
(Arbex, 1999: 20).
- Nu încerca s ă controlezi . Profesional nu ar trebui să pară o actiune punitiva sau coercitiva.
Noi trebuie să eliminam aspectul de control atribuit profesionistilor din centre, de catre romi,
evitând, pe cât posibil, înregistrările, sanctiunile, etc. Acest lucru nu înseamnă că nu există
reguli sau reglementări, sarcini stabilite si obiective clare. Directionarea este acceptata ca un
semn de autoritate si întelepciune (Arbex, 1999)
CUNOSTIINTELE, ABILIT ĂTILE SI ATITUDINILE MEDIATORULUI 7
� Pentru a arăta că persoana va fi un moderator de referintă trebuie să mentină o distantă
corespunzătoare (gradul de apropiere emotională trebuie să fie foarte controlat, pentru a
câstiga respectul).
� Informatiile ar trebui să fie semnificative, legate de experientele si asteptările sale.
� Păstreaza acorduri, în special cele stabilite cu grupul (sa isi respecte promisiunile si sa-si
îndeplineasca angajamentele). Dar, de asemenea, să fie conciliant si flexibil.
� Comunica informatii în mod eficient.
� Gestioneza tehnici de rezolvare a conflictelor.
� Sa fie impartial.
� Transmite seninătate.
� Arată sensibilitatea si îngrijorarea cu privire la ceea ce altii simt si exprima
� Atitudine deschisa
� Arată apropiere si preocuparea pentru o altă persoană.
4.2. GRADUL DE CONSTIENTIZARE A CARACTERISTICILOR C ULTURALE A POPULATIEI ROME ÎN TIMPUL PRACTICII IN SANATATE S I IN CENTRELE DE SANATATE
În această sectiune vom sublinia unele caracteristici ale romilor, care trebuie să fie prezentate
atât în organizarea centrelor de sănătate cat si în practica profesională.
7 Această imagine este o ajustare de: Retos en los contextos multiculturales, competencias interculturales
y Resolución de conflictos de la FSG (FSG, S / F).
39
Intelegerea acestor modele culturale ne va oferi o mai bună întelegere a persoanei si a
contextului pentru a putea adapta interventia. Acest lucru va duce la o interventie de calitate
mai bună cat si obtinerea unor rezultate mai bune. În plus, stiind adevărul este cel mai bun mod
de a distruge ideile preconcepute care pot denatura sau împiedica interventia, astfel cum este
mentionat de către Comitetul Consultativ. Am inclus câteva idei generale si recomandări, care
ar trebui să fie adaptate la contextele variate de practică preventivă si de îngrijire a sănătătii:
- Cunoasterea caracteristicilor socio-culturale ale c omunit ătii de romi , în special cele care
afectează sănătatea pozitiv sau negativ:
sprijinul reciproc între rude, respectul si grija pentru persoanele în vârstă, importanta
doliului.
aspectele legate de gen: rolul femeilor care se ocupa in totalitate de gospodarie si de
membrii acesteia cat si faptul că ea tinde să uite de sănătatea ei, poate fi indiferenta la
slăbiciunile si la starea sa de sănătate
- Identificarea unor posibili referinti in cadrul fam iliei . Perspectiva culturală a romilor este de
interdependentă in familie, astfel încat figurile autoritare din cadrul familiei, parinti, bunici sau
unchi ar trebui să fie implicati în tratament sau terapie (Arbex, 1999).
- Grupul de interventie cu familia . Este mai bine să se facă separat, cu grupuri specifice de
părinti, pentru că rolurile si separarea sexelor poate fi foarte accentuata. Fiind împreună
împiedică comunicarea si duce la lipsa de spontaneitate (Arbex, 1999).
- Stabilitati limite clare si ferme, in cadrul cent relor de prevenire sau de ingrijire . Este
necesar să se implice familiile de romi, conform acordului stabilit initial. Uneori este dificil pentru
ei, deoarece acestia au, de obicei, un putine reguli si limite în cadrul unitătii familiei. Este nevoie
de muncă pedagogică semnificativa si necesar stabilirea unor acorduri (Arbex, 1996).
- Femei cu spirit antreprenorial . Pentru activitatea de prevenire sau tratare a bolilor si a celor
din sfera adictiilor, a lucra cu femeile rome si mame este un element-cheie luand in considerare
de capacitatea lor antreprenoriale (Arbex, 1996).
- Sexualitate . Acesta este un subiect sensibill inrandul femeilor rome – abordeaza foarte greu
acest subiect. În general, ei au putine informaii si acest fapt generează rusinea. Se recomandă
ca profesionist in sanatate, cand discuti cu o femeie de etnie roma sa fie singura si sa folosesti
un limbaj (verbal si nonverbal), pentru a facilita comunicarea (Arza Pozas, 2008). În cazul în
care există o nevoie de a efectua teste care pot fi percepute ca o amenintare privind unele
aspecte al virginitatii fetei, este necesar să se explice în detaliu importanta acesteia (Arza
Pozas, 2008).
40
- Eterogenitatea . Populatia romă este foarte diversificata: niveluri diferite de resurse, oameni
din diferite tări, etc. Acest lucru înseamnă punerea accentului pe persoana, pentru a întelege si
contextul si circumstantele (situatia familială, resursele, nivelul de integrare, etc ..).
Aici sunt unele linii directoare care pot îmbun ătăti relatia si care se ocup ă de comunitatea
de romi , în special pentru familii si va servi potentialelor conflicte de interese în timpul
contactului cu spitalele si serviciile de urgent ă (Garcia, 2006):
- Stabilirea punctelor de informare în mod clar, marcate, în cazul în care informatiile verbale
sunt oferite solicitantilor
- Furnizarea, la momentul admiterii in centru, informatii scrise clare si simple: regulile de
utilizare ale Centrului; drepturile si obligatiile pacientilor, orele de vizită, de îngrijire si de
consultare ...
- Informatiile de mai sus trebuie să fie prezentate si oral de către personal calificat, cu formare
profesională si nu de către serviciile de securitate ale centrului, astfel aceste persoane vor
genera neîncredere.
- Atunci când familia extinsă a romilor este prezentă în centru, recunoscând autoritatea cea mai
înaltă (de obicei bărbati mai în vârstă sau femei în vârstă) putem transmite mesaje importante.
De exemplu, despre: starea pacientului, progresia bolii sau vestea decesului persoanei. În acest
din urmă caz, mentinerea unei atitudini de întelegere si respect pentru exprimarea durerii.
- Adaptarea unor spatii publice comune, ca sălile de asteptare, pentru familiile extinse.
- Prezenta mediatorilor interculturali este utilă, deoarece promovează întelegerea cu personalul
medical, se confruntă cu situatii care pot deveni discutabile
În acest sens, Comitetul Consultativ a subliniat ca mediatorul are rolul de a facilita, de a
întelege persoana din cadrul aceleiasi culturi ca a lui.. Acest lucru creste eficienta si calitatea
interventiei: facilitează întelegerea reciprocă.
Mediere intercultural ă8:
Medierea interculturală este o resursă disponibilă pentru oamenii din culturi diferite, care
actionează ca o punte pentru a promova schimbarea constructivă în relatiile dintre acestia.
Medierea în relatiile dintre oamenii din culturi diverse, actionează la prevenirea conflictelor
culturale, promovarea recunoasterii unei alte persoană, apropierea dintre părti, comunicarea si
8 Sursa Garcia 2006
41
întelegerea reciprocă, învătarea si dezvoltarea de coexistentă, căuta strategii alternative de
solutionare a conflictelor culturale si implicarea comunitătii.
Medierea, înteleasă astfel profesionalizat, este o resursă care actionează ca o punte între
comunitatea de romi si majoritatea societătii de a promova schimbarea constructivă în cadrul
relatiile lor. Acesta este un proces si nu un instrument de a "să stinge incendiile", atunci când
apar conflictele.
Medierea în domeniul s ănătătii cu comunitatea de romi, are urmatoarele functii:
� Facilitarea accesului romilor la resursele sociale si de sănătate,
� Cunoaste nevoile resimtite,
� Facilitarea comunicării între profesionisti si comunitatea de romi,
� Promovarea accesului acestora la aceleasi resurse - egalitatea de sanse,
� Reducerea barierelor culturale,
� Îndrumă utilizatorii romi catre profesionistii din serviciile de sănătate,
� Recomandă profesionistilor din domeniul sanitar atentia corespunzătoare pentru nevoile
si interesele populatiei rome.
� Promoveaza revitalizarea comunitatii.
� Suport personal oferit romiilor care apeleaza la diverse institutii
Beneficiile medierii interculturale au un impact asupra personalului din serviciilor de sănătate,
asupra utilizatorilor de romi, precum si asupra:
lucr ătorilor din domeniul s ănătătii:
� El ajută la stabilirea relatiilor interpersonale, la reducerea barierelor de comunicare
interpersonală.
� Permite descifrarea si intelegerea unor modele culturale. De exemplu, în îngrijirea
văduvelor romilor sau fetele rome necăsătorite.
� Ajuta la prevenirea conflictelor, în anumite situatii, de exemplu, după decesul unei
persoane din comunitatea romilor.
� Promovează rezultatele mai bune în tratamente si prescriptii.
� Sprijina programele eficiente de prevenire si de promovare sănătătii.
romilor:
� Promovează o mai bună întelegere a tratamentelor terapeutice si de diagnostic, creste
succesul in vindecarea bolilelor.
� Permite o mai bună întelegere a normelor de performantă ale sistemului de sănătate.
� Contribuie la normalizarea utilizării serviciilor de sănătate.
� Generează un sentiment mai mare de securitate si încredere în institutiile de sănătate
42
Inclusiv medierea intercultural ă în spitale si in centrele de asistent ă medical ă primar ă ar
contribui la ameliorarea problemelor legate de romi , cum ar fi:
� Educatie pentru sănătate
� Utilizarea corectă a serviciilor de sănătate
� Îmbunătătirea relatiilor dintre cadrele medicale si pacientii romi
� Prevenirea potentiale conflictelor de interese.
4.3. CUM ABORDĂM PREVENIREA ABUZULUI DE DROGURI IN RANDUL TINERIILOR ROMI?
Am văzut în capitolele anterioare că relatia dintre consumul de droguri si tinerii (romi sau nu)
este determinată de procese pe termen lung, destul de universale, ca extindere a
individualismului si a societătii de consum pentru toate grupurile sociale, dar, de asemenea si
contexte, sociale si culturale, foarte concrete si situate în timp si spatiu. Prin urmare, orice
interventie cu tinerii romi trebuie efectuat un exercitiu de dublu pentru a întelege ceea ce este
comun pentru întreaga societate (toate programele de prevenire) si ceea ce este special, nu a
romilor, ci acest context precis de interventie.
Cunoasterea contextului si a relatiei lor va permite stabilirea programului de care tinerii au
nevoie sau să adapteze programele în functie de vârstă si de noile contexte (EMCDDA, 2008).
PREVENIREA: DE CE SI PENTRU CE?
Prima întrebare este de ce avem nevoie de un proiect de prevenire sau altfel spus, care sunt
riscurile la care trebuie să ne asteptam. Pentru a răspunde la această întrebare am urmat trei
pasi: diagnostic, definirea obiectivelor si analiza resurselor - fortelor.
DIAGNOSTIC ���� DEFINIREA OBIECTIVELOR ���� ANALIZA RESURSELOR SI A
FORTELOR
Diagnoza teritoriului / cartierului este de bază, dincolo de determinarea precisă a problemei
consumatorului. Lucrand pe aspectul prevenirii cu tinerii, vom anticipa tendintele emergente .
Pentru a preveni comportamentele trebuie să anticipam riscurile posibile sa oferim oamenilor
instrumentele necesare (intarim) atunci când se confruntă aceste riscuri.
Diagnosticul trebuie să includă aspecte socio-demografice si alte informatii legate în mod strict
de dependenta de droguri. Trecutul este de multe ori cea mai bună bază pentru munca din
viitor.
De exemplu, stim că promovarea unui mediu sănătos, integrarea în retelele de dincolo de
familie sau de reteaua etnică, mobilitate autonomă, pentru a numi câtiva factori, este pozitiva
pentru tinerii romi, indiferent de consumul specific care ii ameninta. Dar, pe langa acestea, ei
43
pot avea un consum ridicat de alcool, fumat precoce sau tendinta de a folosi orice drog pentru
agrement, care necesită o abordare orientată către sistemul de sănătate.
Programele de lucru mai ample de sănătate ne permit să fim pregătiti, avand cunostinte locale
si sprijin atunci când este necesara identificarea unei probleme. Dar se poate întâmpla, de
asemenea, în sens invers: un program mult mai concentrat sau un plan pentru a opri o situatie
negativă poate avea capacitatea de a creste, căuta aliante si sa angajeze politicile mai ample
cu privire la starea de sănătate a comunitătii.
În plus fată de diagnostic, avem nevoie de o filosofie si de stabilire a obiectivelor clare in
interventia noastr ă, suntem constienti de faptul că această abordare nu este întotdeauna
necesar să fie partială si se va articula cu cultura sau cu valorile populatiei de romi.
- Trebuie să diferentiem dacă vom lupta împotriva consumului de una sau mai multe substante,
în cazul în care luptam împotriva consumului excesiv sau împotriva efectelor sociale ale
acestora. Abordam proiectul de promovare a sănătătii, indiferent de orice drog sau de a
înzestra tinerii cu instrumente pentru a combate consumul care are prevalenta în comunitate.
- Obiectivele proiectelor trebuie să fie cat mai explicite si mai cuprinzătoare dovedindu-si astfel
utilitatea, unele obiective trebuie să fie concrete. Nu este acelasi lucru abstinenta cu reducerea
consumului sau a riscurilor asociate. Nu este acelasi lucru, incercarea tinerilor de a nu consuma
bauturi alcoolice, intarziind varsta primului consum, putem facem prevenire - conducerea unui
autovehicul cand s-au consumat bauturi alcoolice sau cand alcoolul incurajeaza absenteismul
scolar.
Există programe destinate să amâne consumul de droguri si altele pentru a evita progresia,
adică a preveni etapa in care tinerii incep sa consume droguri (cum ar fi tutunul sau marijuana)
ajungandu-se la alte mult mai periculoase, fie din cauza dependentei mult prea mai mari, efecte
sănătatii sau din cauza stigmatului social.
Aceste decizii sunt adesea puternic influentate de filozofia anti-drog a autoritătilor publice si a
celor din sectorul sanitar, legalitatea sau urmărirea penală, disponibilitatea sau imaginea
socială. Dar nu întotdeauna aceste imagini sau filosofii sunt aceleasi pentru comunitatea de
romi. Reducerea riscului poate avea o importanta mai mare pentru anumite persoane si medii,
în timp ce pentru altele doar o pozitie morală mai puternică (abstinenta, de exemplu) au un sens
cultural. Cunoscând aceste valori si identificand punctele forte ale comunitătii si sursele de
sănătate, inclusiv cele care sunt străine pentru noi, este un pas important pentru societatea in
care traim.
44
Aceasta nu înseamnă că luăm ca exemplu instantele publice, pozitia altuia,etc, dar trebuie sa
purtam un dialog cu ceilalti, trebuie sa ne aducem aminte de ei ca parte a acestui program si nu
sa-i ignoram.
A treia etapă, după diagnosticarea si definirea obiectivelor este analiza si consolidarea locului
unde vom interveni. Orice diagnosticare a problemelor din cartier sau din comunitate trebuie să
fie însotite de o analiză a punctelor forte si resursele lor: valori, conducere, forme ale
sistemului de sanatate sau de confort, relatii interne si externe, abilităti de a face fata
problemelor, sprijinul pus la dispozitia lor ... Studiere "capitalului" activ este un pas care trebuie
să fie inclus în operatiune inca de la început.
PREVENIREA: CU CINE?
Acesta este un alt aspect crucial. Desi pare clar la ce ne referim atunci când vorbim de tineri
romi, nu este întotdeauna cazul. Nu numai din cauza dificultătii de a identifica si de a defini
limitele grupului, ci mai degrabă pentru comoditate, sau nu, să facă acest lucru. Din nou, avem
optiuni diferite:
- Programe pentru toti cet ătenii sau o parte dintre acestia , dar ei au o strategie specială
pentru a ajunge la tinerii romi sau de a lucra cu ei.
- Programe specifice care vizează îmbunătătirea comunicării cu familiile de romi si mediile, de
exemplu, prin intermediul mediatorilor culturali.
- Programe mixte , care au mai multe linii pentru a permite diferitelor persoane să îsi găsească
locul si resursele necesare pentru a se mobiliza.
Un alt element cheie este legat de tinerii romi, trebuie să ne gândim la cel putin două diferente:
vârst ă si sex. În mod normal, programele pentru tineret sunt diferite: pentru grupul de tineri de
11 si 15 ani (există programe care încep înainte) si pentru 16 ani si mai mari. Aceste limite nu
pot fi arbitrare, deoarece acestea pot varia, insa în cazul romilor: o tânără romă de 18 ani se
comportă în multe privinte in acelasi mod în ca si ceilalti de aceeasi varsta, dar este foarte
posibil ca tanara roma sa fie căsătorita deja asumandu-si responsabilităti de adult (asa cum
am văzut în sectiunile anterioare, tinerii romi îsi asuma maturitate înainte). Tanarul rom devine
un adult tanar mai repede decat o persoana non-roma.
De asemenea, este important să se ia în considerare gen (sexul) , deoarece joacă un rol
important în comunitatile Roma (si nu numai) pentru două motive:
� Diferitele roluri ale bărbatilor si femeilor, mame si tati, în familiile de romi. Acest lucru
implică diferite forme de libertati si de control, de agrement si de consum. Unele femei
tinere sunt foarte protejate fata de societatea de consum (dar nu si de alte riscuri) de
45
existenta unei sanctiuni morale puternice, iar altele vor fi mult mai expuse la
stigmatizarea femeii in societatile de consum. Băietii si fetele au moduri de a fi si de
relationare diferita, joaca roluri deja preconizate - interventia ar trebui să stie.
� Schimbarea social ă. Femeile rome sunt sub observatie si cu o dubla cerinta: trecerea
la forme mai egalitariste, deoarece acestea sunt interesate si pentru că societatea o
cere, (în ceea ce priveste învătământul obligatoriu) si de asemenea, se simt
responsabile pentru mentinerea anumitor traditii care sunt nucleul culturii romilor Tinerii,
la rândul lor, pot fi linistiti, cu o identitate mai macho simt frica sau reticenta la
schimbările pe care societatea le solicită să-si asume, de multe ori cu ipocrizie, ca si
cum a existat doar sovinismului masculin sau violenta în cadrul comunitatilor de romilor.
Relatiile dintre sexe sunt un aspect cheie pentru avansa sau închide subiectul
comunitătii rome, precum si orice program pe care ar trebui să il gândesc.
Problema care intervine nu se termina aici. Resursele pot fi individuale pentru un grup, pentru
familii sau cartiere. Fiecare nivel va necesita un proiect precis si o anumită strategie. Dacă
alegeti să va ocupati de noile conflicte datorate consumului in cadrul comunitatii, nu va fi timp
suficient pentru a aduce împreună tineri cu părintii lor sau alte autorităti ale comunitătii, acestia
nu vor vorbi sau nu se simti confortabil.
Mai mult decât atât, lucrul cu familiile, educatia pentru sănătate si îmbunătătirea competentelor
de comunicare ale părintilor, pot fi instrumente importante de prevenire in munca cu tinerii.
Unele abordări necesită implicarea comunitatii si a liderilor săi, religioasă sau civică. În alte
cazuri, resursa va fi cea mai utilă în cazul în care va trebui să fie din afara retelei comunitatii
romilor. O femeie care are o problemă cu drogurile sau cu HIV sau cu violentă domestica va
mai usor sa ceară sfatul/ sprijinul unui serviciu din apropiere, dar în general, unui spital sau
serviciu ambulatoriu. Tinerii participa fara probleme la activitatile de recreere în cartier, in
schimb sunt reticenti privind participarea la un program de prevenire a consumului de droguri
dupa finalizarea programului scolar. Toate aceste aspecte sunt importante pentru proiectarea
programului si a activitătilor sale.
Comitetul Consultativ a subliniat importanta actiunilor preventive pentru a se adapta la
caracteristicile grupului tintă, astfel încât să se realizeze eficient captarea atentiei lor. Acest
lucru poate fi realizat, de exemplu, stiind modul în care acestea se raporteaza sau interesele
(preocupările, timpul liber, etc). Prevenirea este de lucru complicat cu orice tanar, fie romi sau
nu, din cauza perceptiei scăzute a riscului pe termen scurt. Problema care apare nu se termina
aici. Resursele pot fi individuale, pentru grup, pentru familii sau cartiere. Fiecare nivel va
necesita o proiectarea precisă si o anumită strategie. Dacă alegeti să va ocupati de noile
conflicte urmare a consumului de droguri, aceasta nu poate fi timp suficient pentru a aduce
46
împreună tineri cu părintii lor sau alte autorităti din comunitate, acesta nu va vorbi sau nu se va
simti confortabil.
Mai mult decât atât, lucrul cu familiile, educatie pentru sănătate si îmbunătătirea competentelor
de comunicare cu părintii, pot fi instrumente importante de prevenire in lucru cu tinerii.
Unde ar trebui s ă intervenim?
Spatiul este un alt element important care trebuie luat in considerare în activitatea de preventie
in randul tineriilor romi. Cartierul este un bun indicator al statutului social al comunitătii rome, al
nivelului lor de venituri si educatie, dar mai ales al relatiilor lor interne si externe.
Marginalizarea – marca a teritoriului, dar nu întotdeauna, pentru că există probleme sociale si
excluderi chiar si în cartiere mai bune. Dar ceea ce este sigur este faptul că segregarea are
întotdeauna efecte clare privind consumul si accesul la serviciile de sănătate.
In afară de cunoasterea mediului si definirea limitelor de interventie, este important să se stie în
ce context va fi oferit programul. Următoarele întrebări pot veni in sprijinutl nostru: Unde intalnim
tinerii romi, în scoală, în biserică, pe stradă, în casele lor? Mesajele vor ajunge la tanarul rom
prin intermediul calculatorului, prin televiziune, prin intermediul profesorilor, prin afisele din
cadrul centrului de sănătate sau prin intermediul părintiilor lui?
Mediul educational este perfect pentru ca tinerii se simt confortabil în relatii egalitare.
Programele de promovare a sănătătii pot gasi in scoala un partener cu o populatie compleat si
captivă. Dar, de la unele vârstă acest lucru nu este cazul sau sunt într-o pozitie de segregare:
aici mesajele si programele vor avea o nuantă.specială Mai mult decât atât, scoala poate fi
saturata de cerintele. Rolul său este de a consolida indivizii (si grupul), în general, mai degraba
decat furnizarea într-un timp scurt, a tututor informatiilor pe care societatea decide să le
transmită minorilor.
Centrele de s ănătate pot profita de importanta lor si de apropierea de familii si cartiere, stiind
că multi tineri caută sprijin sau consiliere în locuri în care nu este atât de usor de a găsi o rudă
sau un vecin. Prin urmare, centrele specifice pentru tineri au de asemenea, centre de informare,
de petrecere a timpului liber, ofera informatii privind sănătatea reproducerii. Fiecare resursa
poate juca un rol important prin cunoasterea publicului si a limitelor sale.
Există alte locuri, virtuale (internet) si reale, pentru a lucra in sfera prevenirii. Timpul liber, fie
pe stradă (parcuri si scuaruri) sau locuri publice în care băietii si fetele îsi petrec timpul lor,
baruri sau cluburi de noapte unde se duc, în cazul în care ies si îsi petrec timpul liber. De
asemenea exista spatii utile pentru activitătile propuse si oferite în cartier, prin intermediul
institutiilor publice (biblioteci, centre comunitare, etc.), de agrement sau programe educationale
administrate de organizatii non-profit.
Din acest motiv, a descoperi locuri de influentă în vecinătate si de agrement pentru tinerii romi
este un pas important, stiind obstacolele pe care le intalnim la utilizarea lor în oricare dintre
47
zonele mentionate mai sus: în cazul în care nu va merge niciodată, în cazul în care acestea nu
se simte binevenit sau nu se simte indreptatit sa intre.
Cum se intervine?
În ceea ce priveste continutul de prevenire, credem că domeniile care s-au dovedit cele mai
eficiente sunt aceleasi pentru tinerii romi si ne-romi, cu toate că nu există studii sau evaluări cu
privire la acestea. Cu toate acestea, dupa cum a fost explicat în acest manual, este necesară
adaptarea sau reinterpretarea mesajelor. Ideea este ca, canalele si continutul lor ar trebui să fie
semnificative pentru tinerii romi si să răspundă situatiei lor în practică ( zi cu zi), precum si
sentimentelor morale.
Care sunt aceste domenii? În mod normal, există trei stadii sau tipuri de prevenire, care
corespund structurii motivationale a persoanelor si care urmează să fie abordate în programele
de prevenire: informare, munca privind abilitătile personale/sociale si generale (de exemplu:
programe de petrecere a timpului liber).
Informatia
Informatia este importantă, dar nu suficientă. Aceasta deschide usa altor interventii si
pregăteste subiectul din punctul de vedere cognitiv. Dar informatiile pe care le furnizează
trebuie să concureze cu un număr mare de surse alternative, favorabile/nefavorabile, sau cu
drogurile: mass-media, părinti, prieteni, experiente, raportul dintre virtutiile si problemele de
dependentă cat si tot ce configurează universul simbolic în cazul în care această informatie are
sens.
De aceea, informarea nu este doar oferirea de date, face acest lucru într-un mod util si are rolul
de a influenta subiectul. Prin urmare, apare ideea de a transforma modalitatile de furnizare a
liniilor directoare, pe baza mesajelor si a referintelor reciproce sau prin rapoartele
profesionistilor medicali, ca să spunem asa, prin limba si valorile grupului-tintă.
În activitatea de sănătate publică există experiente ale lucrătorilor în domeniul sănătătii
comunitătii de romi care pot oferi inspiratie pentru programele de prevenire, precum si pentru a
se conforma cu unele dintre scopurile de bază: acela de a avea oameni pregătiti, aliati ai
sistemelor de sănătate, care la rândul lor învăta de ei si ei sunt atât un canalul de informatii în
ambele directii si un instrument puternic social. Nu sunt în mod necesar mediatori culturali si
nici nu trebuie să fie doar romii si puterea lor vine în principal de la o capacitate de transformare
în ambele directii. Acestia vor fi utili în măsura în care pot forta sistemului si profesionistii săi de
a deschide si de a întelege problemele si resursele unui cartier sau comunitate.
Abilit ăti personale si sociale
Aceasta înseamnă cresterea capacitătii subiectiilor pentru a-si rezolva problemele, de a depăsi
frustrarile, de a-si controla impulsivitatile sau de a rezista presiunii grupului, îmbunătătirea si
48
anume a factorilor psihosociali care apar pentru a influenta problema abuzului de droguri. Ceea
ce expertii numesc rezistentă, capacitatea de a reconstrui sau de a consolida propria
subiectivitate, chiar atunci când a fost deteriorata de către experiente rele, bazandu-se pe trei
etape (Dillon, 2007):
1. La nivel cognitiv , tinerii au nevoie de informatii relevante să fie constienti de ceea ce sunt si
care sunt efectele drogurilor. Este necesar ca tinerii să se cunoască motivele de a consuma
sau nu, importanta si punctele de vedere ale oamenilor influenti pentru ei, teama de consecinte
juridice sau de sănătate, etc.
2. La nivel motivational , ei trebuie să înteleagă sau să presupună că abuzul sau consumul
sunt incompatibile cu scopurile lor sau morala. Pentru aceasta, subiectul trebuie să aibă o
imagine de sine morală, obiective fezabile si credibile, precum si un cadru stabil
3. Al treilea aspect este acela de a consolida ceea ce unii numesc auto-eficacitate , si anume,
capacitatea de a efectua ceea ce se crede sau ceea ce s-a decis, de exemplu, să nu ia
medicamente atunci când acestea sunt considerate incompatibile sau negative pentru persoana
sau grupul. Această capacitate ar trebui să fie utilizata în diferite contexte si nu neapărat în
contextul prevenirii dependentei, aceasta este o abilitate de viată.
Tinerii romi au nevoie, la fel ca toti ceilalti, de informatii utile pentru viata lor, de oportunităti de a
se dezvolta pe ei însisi, de obiective realizabile, de abilitati pentru a le putea realiza. În mod
evident, acest cadru de lucru implică nu doar individul, ci si de comunitate. În cazul în care
tinerii se simt bine integrati în scoală, în cazul în care familia poate oferi un cadru moral, cu
disciplina cuprinzătoare, afectiune, în cazul în care comunitatea oferă oportunităti pentru
rezolvarea problemelor drogurilor, (care nu va înceta să existe), va fi mai putin dăunător sau se
vor izolata mai putin.
În plus, programele trebuie să fie consecvente, să fie stabile în timp, bazate pe teoria bună si
puse în aplicare prin relatii personale semnificative. Evaluarea va ajuta să le îmbunătătească si
să le adapteze la circumstantele în schimbare.
4.4. UNELE CRITERII DE INTERVENTIE IN MUNCA CU TINERII ROMI
Există principii evidente în prevenirea sau tratamentul adictiilor, cum ar fi confidentialitatea,
empatie, întelegerea altora, calmul pentru a observa progresele asteptate lent, dar, de
asemenea, necesitatea de a avea obiective clare si limite pentru a ghida tinerii si sa nu-i lasi cu
problemele lor. În caz contrar, în grupri dar in special la nivel individual, ideea că drogurile sunt
rele pentru sanatate, fără nici un sprijin comunitar sau moral, va fi un mesaj foarte slab.
Dar există si alte principii care trebuie să fie prezente atunci când se lucrează cu o minoritate:
49
să stii de unde vine, resursele contextuale active, respectând progresul si totodata să propună
obiective realizabile mici, sprijinirea proceselor individuale, discutii la nivelul structurilor sociale ;
învătarea de la margini.
STIM DESPRE CEEA CE VORBIM
Asa cum am profesionistii din domeniul sănătătii reprezintă o autoritate publică si ca non romi,
noi reprezentam o cultură hegemonică. Hegemonia este ceva ce nu este nevoie să explica,
este ceva care se asuma, dat fiind ca este acordat, numai cei care nu sunt în norma vor cere
explicatii. Este esential să fim constienti de ea. Multe probleme ale asistentei sociale si de
incadrare pe piata muncii a minoritătilor se bazează pe presupunerea confortabila a opiniei
noastre privind actiunile (sau ar trebui să facă) si că doar cu o atitudine de întelegere avem
rezultate pozitive in comunicare. Întelegem că o altă persoană poate avea alte valori sau să dea
o greutate diferită de a altora este la fel de importantă ca si întelegerea valorilor noastre.
Munca in sănătate nu este neutra. Ideea noastra privind corpul, boala, moralitatea este atât din
punct de vedere cultural si material determinat ca si cea a altor grupuri. Asta este ceea ce ne
uneste: faptul că este discutabila bunăstarea personală fiind obiectivul tuturor in practica
medicala, este discutabil faptul că având doi copii (nici mai mult, nici mai putin), si o gospodarie
independenta, separata de părinti este modelul familiei singure si moderne, cu beneficii, este
discutabil faptul că disciplinele din societatea de consum sunt întotdeauna eliberatoare si pline
de satisfactii sau întotdeauna negative si imorale.
ACTIVAREA RESURSELOR DIN MEDIU
Indivizii si grupurile au propriile forme de îngrijire, puncte forte si idei pe care programele nu
trebuie sa le neglijeze. Este ceea ce se numeste, de obicei, emanciparea, desi semnificatia
acestui termen nu este întotdeauna clar. Dacă cineva recunoaste puterea si autoritatea celuilalt,
acest lucru trebuie făcut în mod serios, având în vedere posibilitatea de a participa la progresul
lor, acceptând un grad de nemultumire fată de orientările sau alegerile lor (întotdeauna în
limitele principiilor democratice) iar iesirea transforma situatia lor de viată sau cel putin trebuie
fie deschis pentru a discuta despre asta. Este întotdeauna un drum dificil, dar toate programele
de prevenire trebuie să se angajeze în mod serios, cu puterea si resursele altora, selectate si
consolidate. Acest lucru implică o anumită reechilibrarea între autoritatea publică si tinerii romi.
- A se vedea pozitiv, punctele forte si potentialul persoanelor
- Vezi si analizeaza cauzele problemelor si consecintele acestora.
- De la nivelul comunitătii, trebuie să cunoastem toti cartierul si resursele semnificative utile
pentru copil.
50
- Trebuie luate în considerare asociatiile de romi din cartier, deoarece acestea ne pot da idei si
sugestii pentru prevenire.
PROPUNERI REALIZABILE
Un alt element cheie al interventiei cu minorităti sau persoane care au mai putină energie decât
institutia care doreste sa le ajute este importanta stabilirea obiectivelor realizabile si să
respecte avansurile mici. Dacă sunteti în căutarea marilor schimbări sau modificări în afara
realitătii structurale, rezultatul este frustrarea atât pentru profesionisti cat si utilizator. Nu este
vorba despre a face programe modeste, ele pot si trebuie să fie ambitioase, dar trebuie să fie
bene definite într-o manieră care va asigura progresul concret, cimentarea încrederii tinerilor în
ei însisi. Dacă evolutia nu este văzuta si nici nu este detinuta, dacă am respecta numai finalul
sau idealurile schimbarii, oamenii care au muncit din greu pentru un anumit scop se va stinge
entuziasmul si încrederea lor.
Comitetul Consultativ a subliniat ideea că un profesionist trebuie să fie constient de dificultatea
de realizare a obiectivelor pe termen scurt. Obtinerea rezultatelor implică muncă si efort
continuu, de obicei, realizate pe termen mediu sau lung.
Sprijinul individual si dezbaterea sociala
Acest lucru presupune luarea în considerare a greutatii structurii. În situatii de inegalitate
socială, de multe ori progresul va fi frustrat, tinerii nu vor răspunde conform asteptărilor,
realitatea marginalizarii si sărăcia vor prevala. Rezultatul este de multe ori dezamăgirea
profesionala si se tinde a se da vina inconstient pe utilizatori si pe problemele lor sau pe
incapacitatea lor de a le depăsi.
Există două modalităti de a evita acest lucru: pentru a sprijini procesele individuale de
schimbare atunci când o persoană are propriile ambitii sau vrea să meargă mai departe în
formare, informare sau in prevenire. Dar mai presus de toate, este necesar să se discute cu
echipa si cu tineri despre limitele interventiei, conditiile materiale de viată. Această politizare a
interventiei sociale ne împiedică să consideram tinerii deplin responsabili pentru rezultate, dar
nu complet independent.
Reflectia asupra limitelor structurale ale muncii în sine precum si institutia sau organizatia în
care suntem pot ajuta echipele profesioniste să adopte o abordare de transformare si mai
echilibrat, prin propria lor muncă.
Învătând despre Marginalizare
Ultima recomandare este de a învăta si de a transfera ceea ce am învătat in locurile unde
lucram. Trăim într-o societate de risc, în cazul în care toată lumea ar putea fi în „crăpături” si in
încălcări de integrare socială. În acelasi timp, vom vedea că oamenii sunt capabili să-si
51
îmbunătătească viata în medii foarte dificile. Inovarea socială, unul dintre principiile de actiune
europeana, ar trebui să fie testate în toate programele. Este necesar să se riste in proiectele
motivante si complexe, stiind că rezultatele vor fi utile pentru institutiile de sănătate. Ceea ce
este învătat în presupusele "margini" sau cu minoritătile se aplică si la populatia generală, care
este din ce în ce mai putin omogenă si plurala.
52
BIBLIOGRAFIE (A HANDBOOK FOR PRACTICE)
Arbex, C. (1996). Actuar con la comunidad gitana: orientaciones para la intervención en drogodependencias desde los servicios asistenciales. Asociación Secretariado General Gitano (ASGG).
Arbex, C. (1999). La comunidad gitana y el fenómeno de las drogodependencias. VI Encuentro Nacional y su Enfoque Comunitario. Diputación de Cádiz.
Arza Pozas, J. (2008). Comunidad gitana y salud. La situación de la comunidad gitana en Espańa en relación con la salud y el acceso a los servicios sanitarios.
Conclusiones, recomendaciones y propuestas. Ministerio de Sanidad y Consumo y Fundación Secretariado Gitano.
Ayala Rubio, A. (2008). Actitudes y pautas de comportamiento de la población gitana de la Comunidad de Madrid en relación a su salud. Madrid. Instituto de Salud Pública de la CM (Servicio de Promoción de la Salud) y la Universidad Complutense de Madrid (Departamento de Antropología Social).
Comas, D. (2010). Un lugar para otra vida. Madrid, Fundación Atenea-Grupo GID.
Díez, E. y Peiró, R. (2004). Intervenciones para disminuir las desigualdades en salud. Gaceta Sanitaria, 2004, 18 (Supl. 1).
Dillon, L. et al. (2007). Risk, protective factors and resilience to drug use: identifying resilient young people and learning from their experiences. Home Office Online Report 04/07.
Elzo, J. (2002). Aspectos de la cultura juvenil. En: Sociedad y drogas, una perspectiva de quince ańos. Madrid: FAD.
Equipo Barańí. (2001). Mujeres gitanas y sistema penal. Madrid: Ediciones METYEL.
EMCDDA, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. (2008). Drugs and vulnerable groups of young people. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities.
Ferrer, F. (2003). El estado de salud del pueblo gitano en Espańa. Una revisión de la bibliografía. Gaceta Sanitaria 2003; 17 (Supl 3): 2-8. Alicante. Departamento de Salud Pública. Universidad de Alicante.
FSG Health Area (coord.) (2009). Health and the Roma Community, analysis of the situation in Europe. Madrid: Fundación Secretariado Gitano.
FSG. (2005). Población Gitana y Empleo. Un estudio comparado. Madrid: Fundación secretariado Gitano.
FSG (s/f). Retos en los contextos multiculturales. Competencias interculturales y resolución de conflictos. Serie de materiales de trabajo nş 32. Madrid: Fundación Secretariado Gitano.
Fundación Foessa. (2008). VI Informe sobre exclusión y desarrollo social en Espańa 2008. Madrid: Cáritas Espańola.
Gamella, J.F. (2002). Exclusión social y conflicto étnico en Andalucía. Análisis de un ciclo de movilización y acción colectiva antigitana (1976-2000). Gazeta de Antropología, nş18.
53
Gamella, J.F. (2000a). Matrimonio y género en la cultura gitana de Andalucía. Junta de Andalucía, Secretaría para la Comunidad Gitana.
Gamella, J.F. (2000b). Veinte ańos de heroinomanía en Espańa. Balance de una crisis de drogas, en Corcoy, M. y Ruidíaz, C. (coord.) Problemas criminológicos en las sociedades complejas. Universidad Pública de Navarra.
García, C. (2006). Guía para la actuación con la Comunidad Gitana en los Servicios Sanitarios. Madrid. Fundación Secretariado Gitano.
Kamira. (2012). Analysis and Assessment of the integration policies for the Roman people Spain: What did we learn? Budapest, Open Society Roma Initiative.
La Parra Casado, D. (2009). Hacia la equidad en salud. Disminuir las desigualdades en una generación en la Comunidad Gitana. Estudio comparativo de las Encuestas Nacionales de Salud a población gitana y población general de Espańa, 2006.
Madrid: Ministerio de Sanidad y Política Social y Fundación Secretariado Gitano.
Laparra Navarro, M. (2007). Informe sobre situación social y tendencias de cambio en la población gitana. Una primera aproximación. Madrid: Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales.
Ministerio de Sanidad, Política Social e Igualdad (2011). Diagnóstico social de la comunidad gitana en Espańa. Un análisis contrastado de la Encuesta del CIS a Hogares de Población Gitana 2007. Madrid: Ministerio de Sanidad, Política Social e Igualdad.
MSC-FSG. (2008). Estilos de vida de la Comunidad gitana. Madrid: Ministerio de Sanidad y Consumo y Fundación Secretariado Gitano.
Nogués, L. (2010). Exclusión residencial y políticas públicas. El caso de la minoría gitana en Madrid, (1986-2006). Universidad de Granada.
OSC, Observatorio de Salud Pública de Cantabria (2012). Estudio sobre determinantes de salud de la población gitana cántabra. Resumen.
Pernas, B. (2005). La cuestión gitana. Reflexiones en torno a la educación y el cambio social. Cuadernos de Trabajo, Instituto de Realojamiento e Integración social. Madrid: Comunidad de Madrid.
Santolaya Ochando, F. (coord.) (2008). Guía para la prevención del consumo de cannabis en población vulnerable e inmigrantes. Visión diferencial para ambos sexos. Madrid: Consejo General de Colegios Oficiales de Psicólogos.
54
PARTEA II:
ACTIVITATI
PRACTICE
55
A) INTRODUCERE
Scopul celei de a doua parti a Manualului, sunt Activitatile Practice , de a prezenta într-un mod
pedagogic continutul publicat în prima parte (Practice Manual ). În consecintă, dinamica este
legata de continutul abordat în prima parte, în scopul de a finaliza procesul de formare conceput
într-un mod distractiv si practic. Pe acest cosiderent, vă recomandăm să cititi prima parte
înainte de a aborda a doua parte, de exercitii de pregătire. Această a doua parte urmăreste, de
asemenea, prin dinamica si tehnici diferite abordate, sa creeaze spatii pentru reflectie cu privire
la perceptiile, atitudinile si alte aspecte prezente în munca noastra- (profesionisti in domeniul
sanatatii), cu ideea de a îmbunătăti interventia noastră. Scopul acestui manual este acela de a
îmbunătăti sănătatea si interventiile in sănătate pentru comunitatea de romi, si, astfel, să
contribuie la reducerea inegalitătilor în materie de sănătate care îi afectează.
B) STRUCTURA DOCUMENTULUI
Propunerea de actiuni pentru structura practică, în continut, in acelasi mod precum in prima
parte (Manual de practică):
• Caseta 1: rezultă din practica profesionistilor din domeniul sănătătii privind comunitatea de
romi
• Caseta 2: analizăm realitatea acestei populatii din punct de vedere al continutului si al
propunerilor dinamice
• Caseta 3: Pentru a reveni la practica cu noi elemente de a o îmbunătăti.
Propunerea constă dintr-un total de 10 sedinte (grupate în trei casete tematice), cu durata de
aproximativ o oră fiecare sesiune. Fiecărei sesiune va include o serie de actiuni dinamice, care
va aborda continutul.
In cele 10 sesiuni se vor aborda cele 3 casete toate vor fi prezentate in cadrul acestui manual,
pentru a obtine o educatie completă, printr-o succesiune logică de sedinte dinamice.
Cu toate acestea, procesul de instruire are în vedere, si alte alternative, ca itinerarii, care se
poat adapta la diferite contexte sau situatii, în legătură cu existenta unor constrângeri posibile
(de timp sau de resurse) pentru a aborda toate sesiunile. Aceste rute alternative vor permite ca
participe la activitatile propuse separat, în functie de profilul participantilor si de timpul pe care il
au si doresc să fie abordate (cu diferite grade de exhaustivitate). Ele prezintă două tipuri de
itinerarii de formare sau rute:
1. Transversal : va fi abordat, cu grade diferite de completitudine, întregul continut al
manualului, completarea formarii. Am proiectat trei rute incrucisate:
56
a. Minima: durata intre 2 ore si 35 de minute, va avea un punct de vedere global asupra
continutului Manualului.
b. Medie: durata intre 5 ore si 20 minute, se va obtine o imagine mai completă a continutului
principal, inclusiv permitând reflectia/ analiza mai profund asupra conceptelor si a ideilor
principale.
c. Intreaga: Într-o perioadă de 10 de ore, toate sesiunile se vor efectua si se va
mentionata dinamica, care este pozitia recomandată.
2. Teme: Aceste casete sau sesiuni tematice, arata ca instruirea se poate concentra pe
aspectele de interes pentru cea mai mare lista de destinatari si formatori (Fiecare sesiune
abordează un subiect specific si durează 1 oră).
57
58
Pentru inceput (Sectiunea C: Rezumatul Schemei de Actiuni si de Sesiuni )- un tabel rezumat
unde sunt incluse toate sesiunile si actiunile propuse sub denumirea de actiune, o scurtă
descriere a activitătii, durata si forma de identificare (de exemplu, 1A: unde numarul (1)
corespunde sesiunii si literei (a) este identificatorul unic).
Mai târziu (Sectiunea C: Formarea itinerariilor ), oferă o explicatie detaliată a fiecărei sesiuni,
cu următoarele rubrici: numele, durata, tintă, tehnica si materiale utilizate, referitoare la modul
de efectuare
În cele din urmă, o serie de anexe sunt incluse în documentatie cat si informatii complementare
necesare pentru a realiza exercitiile 9, printre care, acestea sunt incluse:
- Cardurile rezuma continutul pe care trebuie să functioneze în cadrul exercitiilor si sesiunilor
(care se dezvolta cu o profunzime mai mare în Manualul pentru Practică)
- Materiale de lucru specifice exercitiilor (SWOT, factori determinanti ai Sănătătii si Protectiei
Sociale).
- Alte materiale (evaluari sau noutati).
CĂILE TRANSVERSALE: MINIME, MEDII SI INTREGI
Caseta
1
min med intreg Caseta
2
min med intreg Caseta
3
min med intreg
1A X X X 4A X 8A X
1B X X 4B X 8B X
1C X 4C X X X 8C X X X
1D X X 4D X 8D X X
1E X 5A X 8E X
2A X 5B X 9A X
2B X 5C X X X 9B X X X
2C X 5D X 9C X X
2D X X 6A X 9D X X
2E X 6B X 10A X
3A X 6C X X X 10B X X X
9 Bibliografia inclusa in Anexe este inclusa este din referintele bibligrafice a partii I (Handbook for Practice)
sau din partea a II-a (Actions for Practice)
59
3B X X 6D X 10 C X X X
3C X X 7A X 10D X X
7B 10E X X X
C) REZUMAT SCHEMA DE ACTIUNI SI SESIUNI
Caseta Exercitiu Actiune Durata Descriere
1 1A Discurs de bun venit, prezentarea participantilor si a formatorilor
5 min Scurta prezentare a publicului (prin tehnica mingea sau ghemul de lână).
1 1B Introducere in
exercitii
10 min Prezentarea continutului si scopurilor de instruire. Se va formula o intrebare, pentru a evalua la sfârsitul formării schimbarea de perceptie produsa în rândul publicului.
1 1C Ce stim despre
romi?
15 min Scurt auto-diagnostic, prin intermediul unei liste de întrebări, cu privire la cunostintele noastre de romi si cultura lor.
1 1D Scurt moment isotric
25 min Cunoasterea istoriei si a identitătii romilor, printr-un videoclip sau citirea unui text si mai târziu discutii.
1 1E Prezentarea
Manualului
5 min Scurta prezentare a manualului: Sănătate, Prevenirea dependentelor in randul tinerilor romi în Europa: manual si actiuni în practică
1
2A
Introducere
perceptia despre
romi
5 min
Scurta prezentare
1 2B Perceptia societatii privind populatia roma
5 min Reflexia grupului despre ceea ce se crede / se spune de obicei despre romi Perceptia societătii despre romi
1 2C Prejudecati si stereotipuri
25-30 min
Printr-un test, perceptia noastră (analizati-va ideiile privind existenta unor prejudecăti si stereotipuri)
1 2D Reflectie asupra diferentelor si problemelor
15 min Reflectia teoretică (pornind de la continutul Manualului de bune practici) cu privire la modul în care
60
ne întâlnim de romi. 1 2E Aveti prejudecati ? 5 min Principalele concluzii sau idei
despre prejudecăti si stereotipuri, ca o sinteză finală.
1 3A Introducere în relatia romilor cu sistemul de sanatate
5 min Scurtă prezentare.
1 3B Relatia noastră cu romii în calitate de profesionisti in domeniul sănătatii
25 min Prin joc de rol ne vom gândi la relatiile pe care le găsim în munca noastră de zi cu zi.
1 3C Gandidu-ne la relatia dintre romi si cadrele medicale
20 min Printr-o analiză teoretică si o prezentare de grup vom aborda ceea ce este relatia pe care o avem cu romii.
2 4A Introducere în cultura romilor din Europa si realitatea lor socială
5 min Scurta prezentare
2 4B Cum analizam informatiile ?
10 min Utilizand o modalitate de a analiza realitatea prin tehnica Arborelului Social.
2 4C Realitatea romilor în Europa
20 min Prezentarea unor elementele principale ale realitătii sociale a romilor în Europa.
2 4D Analiza si întelegerea realitătii sociale
25 min Analiza principalelor elemente ale realitătii sociale a romilor, prin tehnica Arborelui Social pentru o mai buna întelegere a realitatii acestora
Caseta Exercitiu Actiune Durata Descriere
2 5A Introducere în studiu/ analiza populatiei Rome cat si sănătatea acestora
5 min Scurtă prezentare
2 5B Cum analizam informatiile privind sănătatea
10 min Prezentarea unei proceduri de a analiza informatii, prin intermediul tehnica de determinanti de sănătate
2 5C ?? 20 min Prezentare privind starea de sănătate a romilor si unele idei legate de sănătate si relatia cu sistemul de sănătate.
2 5D Analiza si întelegerea
25 min Analiza realitătii privind sanatatea si concluziile rezultate
61
realitătii în ceea ce priveste sănătatea
2 6A Introducere consumul de droguri si tinerii romi
5 min Scurtă prezentare
2 6B Cum analizam informatiile privind drogurile si tinerii romi
10 min Prezentarea informatiilor utilizand tehnica SWOT
2 6C Factorii socio-culturali în contextul consumului de droguri
20 min Cunoasterea unor factori socio-culturali ai romilor pentru o mai bună întelegere a relatiei lor cu sistemul de sănătate si cu drogurile
2 6D Analiza informatiilor privind tinerii si drogurile
25 min Analiza SWOT a realitătii cu ajutorul tehnicii, precum si concluziile asteptate
2 7A Rezumatul blocurile 1 si 2
20 min Rezumatul casetelor 1 si 2
2 7B Învătarea principala si concluziile
30 min Principalele concluzii ale proceselor de învătare
Caseta Exercitiu Actiune Durata Descriere
3 8A Introducere în comunicare si comunicarea empatică
5 min Scurta prezentare
3 8B Care este punctul nostru de plecare?
10 min Reflectie despre barierele in comunicare si relatia care poate exista între romi si cadrele medicale.
3 8C Unele linii directoare pentru a obtine o comunicare empatică și instaura o relatie buna
15 min Prezentarea unor linii directoare care pot ajuta pentru a realiza o comunicare empatică si relatia.
3 8D Implementare 25min Punerea în aplicare a liniilor directoare privind comunicarea si empatia
3 8E Formulare concluziile
5 min Principalele concluzii despre empatie si comunicare
3 9A Dezvoltarea atitudinilor de mediere si de
5 min Scurta prezentare
62
abordare a conflictelor
3 9B Linii directoare pentru a dezvolta atitudini de mediere si cum să abordam conflictele
15 min Furnizarea unor orientări pentru a permite atitudini noi în curs de dezvoltare, medierea si nou mod de a aborda originea conflictelor.
3 9C Analiza situatiilor de conflict
15 min Analiza critică a unei situatii reale de conflict.
3 9D In cautarea alternativelor
25 min In cautare de solutii si actiuni care ne permit să dezvoltam atitudini de mediere si modul de a aborda conflictele.
3 10A Introducere în alte aspecte din practica mea
5 min Scurta prezentare
3 10B Modele socio-culturale pentru a lucra cu romi
15 min Cunoasterea unor modele socio-culturale pentru a îmbunătăti activitatea de sănătate
3 10C Cum includ factorii socio-culturali în practica mea profesionala?
20 min Elaborarea de strategii si actiuni concrete pentru a include factorii socio-culturali în practica mea profesională.
3 10D Concluziile finale ale activitatilor propuse pentru Practica
15 min Principalele concluzii si idei-cheie obtinute în timpul formării.
3 10E Evaluare 5 min Evaluarea actiunilor utilizate in practici
D) CAILE FORMARII
Caseta 1: Cum ne intalnim cu romii si tinerii lor? : "Pornind de la ceea ce stim?”
SESIUNEA 1: Ce stim despre romi?
OBIECTIVE:
· analiza privind gradul de cunoastere pe care il avem despre romi si cultura
lor: cunoasterea istoriei lor si întelegerea identitattii lor. Modalităti de
stabilire a relatiei.
63
EXERCITIUL 1A BUN VENIT - PREZENTAREA PARTICIPANTILOR SI A
FORMATORILOR
DURATA 5 minute
SCOPUL Prezentarea publicului, crea unei atmosfere plăcuta si relaxantă pentru a începe formarea.
TEHNICA Prezentare dinamica prin: bile sau ghemul de lână (sau de alt obiect de a trece cuvântul)
MATERIALE minge mică, ghemul de lână sau un obiect similar
PROCEDURA
Bun venit participantilor
• Comentand pe scurt tema si obiectivele de formare.
• Scurta prezentare a participantilor si a formatorilor, prin tehnica mingii sau ghemul de lână. Unele teme de prezentare ar putea fi:
- Răspunzând la câteva întrebări, cum ar fi: numele, locul nasterii, hobby-uri, sport favorit, ceea ce este mult mai interesant din punctul de vedere al participantului despre locul sau de munca.
- Profesie, în cazul în care lucrati, etc
• Pentru a trece cuvântul ei pot folosi mingea sau ghemul de lână
• Formatorul trebuie să explice faptul că prezentarea trebuie să fie rapidă.
EXERCITIUL 1B INTRODUCERE ÎN EXERCITII
DURATA 10 minute
SCOPUL Explicarea pe scurt a scopului de a implementa formarea pentru profesionistii din domeniul sănătătii
TEHNICA Prezentarea orală a rezumatului: Anexa: Introducere în formarea initială Inceputul exercitiului: se va pune o întrebare participantilor. Acest exercitiu va fi repetat la sfârsitului formarii (a se vedea exercitiu 10D) să cunoască si să compare dacă perceptia participantilor s-a schimbat în timpul formării. Formatorul trebuie să păstreze răspunsurile
64
MATERIALE Rezumat: Anexa: Introducere în formare
Mape si stilouri
PROCEDURA
1. Formatorul va introduce cursul utilizând foaia de
sinteză
2. Explicarea exercitiului de la inceput:
• Utilizare foaie albă, participantii vor solicita scurt
următoarea întrebare, în mod individual si anonim:
Ce pot face eu pentru a îmbunătăti munca mea in
sanatate pentru romi?
• Răspunsul va fi dat formatorului, care-l va păstra
(acesta va fi folosit din nou în exercitiul 10D).
EXERCITIUL 1C CE STIM DESPRE ROMI?
DURATA 15 minute
SCOPUL Efectuarea unei scurte auto-diagnosticari a cunostintelor pe care le avem despre romi si cultura lor.
TEHNICA Acest exercitiu se poate face cu două tehnici sau alternative: • Alternativa 1: grup de lucru (4 sau 5 persoane per grup). Aceasta va permite o analiză mai profundă si temeinică • Alternativa 2: Brainstorming Această optiune este mai rapidă (si are nevoie de mai putin timp), dar analiza este mai putin profundă. Grupul oferă idei sau opinii cu privire la problema într-un mod mai rapid.
MATERIALE Flipchart cu foi, markere, scotch sau tablă si cretă
PROCEDURA
1. Formatorul va prezenta pe scurt exercitiul si scopul
său.
2. Exercitiul se poate face prin două metode alternative:
- Alternativa 1, grupuri de lucru. Participantii se vor
împărti în grupuri de 4-5 persoane, ei vor răspunde la
întrebările si el extrage ideile principale pe o foaie.
Fiecare grup va explica activitatea sa.
- Alternativa 2, brainstorming. Grupul, în plen, va
răspunde la întrebări.
3. Întrebările sunt următoarele:
- Ce stii tu despre romi?
65
- Care sunt obiceiurile lor?
- Care sunt diferentele între a fi romi si a fi gadje?
- Care este originea romilor?
4. Pentru ambele variante, formatorul va scrie pe o tablă
(sau flipchart), ideile principale, ca sinteză (sau rezumat
final), cu scopul de a vizualiza ideile cheie.
EXERCITIUL
1D
SCURTA ISTORIE
DURATA 25 de minute
SCOPUL Prezentarea istoriei si a identitătii romilor
TEHNICA Acest exercitiu se poate face prin două tehnici: • Tehnica 1: Harta: romilor în Europa: un pic de istorie (anexa: Romii în Europa: un pic de istorie) • Tehnica 2: Video: Itinerarii, călătoria Romilor (Video).
o Alternativa 1: A se vedea introducerea si partile 1, 2, 4 si 6
o Alternativa 2: a se vedea introducerea si partile 1, 2 si 7 (în cazul Spaniei)
MATERIALE • Tehnica 1: Fotocopii ale textului (anexă: romii din Europa, o scurtă istorie), tablă sau pe flipchart, pixuri.
• Tehnica 2: video cu DVD (PC, TV si video, etc), proiector, tablă sau flipchart, pixuri si bandă adezivă. Link-ul de video disponibil aici: http://gitanos.org/publicaciones/itinerancias/etapas/index.html
PROCEDUR
A
1. Scurtă introducere in exercitiul privind istoria romilor, subliniind ideea de a sti cine sunt romii. 2. Conform alegerilor: - Tehnica 1 (citire): lectura individuală a hârtiei sau în grupuri mici. - Tehnica 2 (video): Vizionarea unui video în grup (în functie de ambele alternative). - Pentru ambele propuneri, formatorul va formula următoarele întrebări la care trebuie să se răspundă în brainstorming, în plen. - Despre ce e vorba? Ce a atras atentia ta si de ce? Care sunt lucrurile pe care nu le stiam despre romi? - De ce crezi că romii sunt persecutati? - Crezi că este important să se cunoască cultura romilor, de ce? 3. Formatorul va scrie ideile principale, ca o sinteză, pe un flipchart. Formatorul trebuie să păstreze acest produs, pentru ca il va folosi la sesiunea 7A.
66
EXERCITIUL 1E PREZENTAREA MANUALULUI
DURATA 5 minute
SCOPUL Scurta prezentare a manualului de sănătate, prevenirea dependentelor in randul tinerilor romi din Europa: un manual si actiuni pentru practica.
TEHNICA Prezentarea orală : "Anexa: Prezentarea Manualului".
MATERIALE Rezumatul: Anexa: Prezentarea Manualului
PROCEDURA 1. Scurta prezentare a manualului utilizând rezumatul, în închiderea sesiunii 1.
SESIUNEA 2: Care este perceptia pe care o avem desp re romi?
OBIECTIVE:
• Descrieti si analizati modul în care percepem romii si eventualele
prejudecati sau stereotipuri
EXERCITIUL 2A INTRODUCERE - PERCEPTIA ROMILOR
DURATA 5 minute
SCOPUL Corelarea cu sesiunea precedentă (n º 1) si comentarea scopului acestei sesiuni (2).
TEHNICA Scurtă prezentare de către formator.
MATERIALE
PROCEDURA
1. Scurtă explicatie a activitătii sesiunii anterioare (Sesiunea 1). Vom informa că vom continua să vorbim despre romi, fără aprofundarea problemei
EXERCITIUL 2B PERCEPTIA ROMILOR DE CATRE SOCIETATE
DURATA 5 minute
SCOPUL • Cunoasterea perceptiilor existente de catre societate despre ceea ce înseamnă a fi rom.
TEHNICA • Brainstorming în plen
MATERIALE • Flipchart, markere / pixuri, bandă adezivă
PROCEDURA
1. În plen participantii vor fi întrebati despre: Ceea ce gândesti si / sau ce ai de spus, de obicei, despre romi? 2. Formatorul va scrie ideile care vin de la brainstorming
67
pe flipchart, gruparea lor în grupuri, ca pozitive si negative (Această diviziune nu va fi explicata). Formatorul va păstra produsul acestui exercitiu el il va folosi în aceasta sesiune
EXERCITIUL 2C PREJUDECATI SI STEREOTIPURI
DURATA 20 - 30 minute (alternativa 1: 20 min; alternativa 2: 30 min.).
SCOPUL Incepand a sparge niste stereotipuri legate de posibila cultura a romilor.
TEHNICA Testul Stereotipurilor si a Răspunsurilor (Anexa) • Două tehnici posibile de analiză a testului: o Alternativa 1: Brainstorming. Au nevoie de timp mai putin, dar oferă o analiză mai usoară. o Alternativa 2: Analiza pe grupe, este necesar de mai mult timp, dar permite o analiză mai profundă.
MATERIALE Flipchart, markere si bandă adezivă. Anexa: Testul de Stereotipurile si Răspunsuri (Campanie: Haideti să ii cunoastem înainte de a ii judeca. FSG)
PROCEDURA
1. Testul Stereotipurilor, se vor oferi răspunsi în mod individual: - Ei nu vor să se integreze. - Ei nu vor să lucreze. - Ei nu sunt interesati de studiu. - Este o cultură sexista. - Ei profita de resursele sociale. 2. Analiza se poate face prin două alternative: - Alternativa 1: Brainstorming. În plen, participantii vor explica gândirea lor. - Alternativa 2: Analiza în grupuri. În cuplurile, fiecare participant va gândi si argumenta răspunsuri oferite. Acest punct este optional (dar recomandat, deoarece munca în grup ar trebui să fie progresivă). Mai târziu, în grupuri de 4 - 6 persoane, răspunsurile vor fi comentate pentru a formula concluziile. Fiecare grup va prezenta celorlalti participanti (în plen) principalele concluzii sau idei. 3. Formatorul va scrie pe o tabla ideile principale ale grupurilor, ca un fel de "sinteza finală". 4. "Sinteza finală" vor fi comparate cu informatiile rezultate din răspunsurile testarilor (a se vedea anexa).
EXERCITIUL 2D GANDINDU-NE LA DIFERENTE SI PROBLEME
DURATA 15 minute
SCOPUL Gândirea teoretică despre diferentele si care sunt problemele
68
TEHNICA Prezentare orală a rezumatului (Anexa: Cum ne vom întâlni si tinerilor romi acestora).
MATERIALE Anexa: Cum este relatia noastra cu romii si cu tinerii lor?
PROCEDURA
1. Formatorul va prezenta pe scurt fisa rezumat. Continutul prezentat este legat de capitolul 2 din Manualul (fără partea 2.1). Formatorul poate solicita raspuns la urmatoarele întrebări în timpul prezentării, pentru a promova gândirea si / sau participarea participantilor: - Romii sunt diferiti? În ce? -Au mai multe probleme decât restul populatiei? Care sunt acestea? - Sunt o problema, de ce?
EXERCITIUL 2E AVEM PREJUDECĂTI?
DURATA 5 minute
SCOPUL Sa ne gandim daca avem prejudecăti atunci când avem relatii cu romi.
TEHNICA Intrebari si reflectie
MATERIALE Foi de flipchart si markere. Participantii vor fi rugati să citească bibliografia următor si link-uri pentru a finaliza (formare). In această bibliografie este vorba despre persoane de etnie romă, stiri relevante in societate sau presa despre romi: 50 Femei in societatea roma din Spania (cartea FSG): http://www.gitanos.org/publicaciones/50mujeres/ Romi Prensa: http://www.gitanos.org/boletines/Romas_en_la_prensa/
PROCEDURA
1. Participantii sunt rugati să scrie anonim pe o foaie un cuvânt sau o propozitie din ceea ce rămâne de la această sesiune 2 (idee principală sau concluzie). 2. Formatorul va scrie ideile principale pe o foaie de flipchart, la sfârsitul sesiunii. Formatorul va mentine acest produs ca el / ea va trebui să-l folosească în 7A sesiune. 3. Pentru a finaliza sesiunea, li se va cere să citească bibliografia suplimentară (inclus în materiale), precum si următoarea întrebare se va cere o analiza individuală: Ar putea fi posibil ca conceptia noastră despre romi sa fie părtinitoare, sa aiba prejudecăti?
SESIUNEA 3: CARE SUNT ACELE IDEI CARE INFLUENTEAZ Ă
COMPORTAMENTUL DIN SISTEMUL DE SĂNĂTATE?
OBIECTIVE:
69
• Gandindu-ne la principalele dificultăti cu care ne confruntăm în practica de zi cu zi, cu sănătatea noastră romi si modul în care acestea pot fi influentate de ceea ce stim si perceptia noastră a romilor.
• Încercarea de a vedea situatia din punctul de vedere al romilor si gasirea unor solutii.
EXERCITIUL 3A INTRODUCERE ÎN RELATIA ROMILOR CU
SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
DURATA 5 minute
SCOPUL Legătură cu sesiunea precedentă (n. 2) si prezentarea sesiunii 3.
TEHNICA Scurtă prezentare orală de formator.
MATERIALE
PROCEDURA Scurta prezentare a lucrărilor sesiunii precedente (Nr.2). Formatorul va explica faptul că în timpul acestei sesiuni vor vorbi despre romi si relatia lor cu sistemul de sănătate.
EXERCITIUL 3B RELATIA NOASTR Ă CU ROMII CA PROFESIONISTII DIN DOMENIUL SĂNĂTĂTII
DURATA 25 minute
SCOPUL Analiza relatiei care poate fi între romi si profesionistii din sănătate in viata de zi cu zi la locul de muncă.
TEHNICA Joc de rol: Exercitiu în care fiecare participant îsi asumă un rol dat, reprezentând o situatie specială. Notă: Este important ca persoana implicata să fie respectuoasa, luând în considerare perspectiva unei situatii reale, comune, Timpul va fi acordat participantilor voluntari pentru a pregăti "sceneta".
MATERIALE
PROCEDURA 1. Scurtă explicatie a exercitiului: Care este jocului de rol? Subliniind faptul că scopul exercitiului este să se uite la o situatie comună, asa cum se întâmplă si pornind de la acest punct pentru a putea să faca o analiza. 2. Punctul de plecare va fi o situatie de zi cu zi, iar unele personaje asumate din randul participantilor care se oferă voluntari. Caracterele pot fi: tineri romi (sau de orice altă persoană: vârstnici, adult ...), medic, pacient, etc Una dintre aceste situatii vor fi efectuate: - Situatia 1: asistenta medicală primară pentru romi. Acest lucru poate reprezenta accesul romilor la un un centru de
70
îngrijire medicală primară, intalnirea mai întâi cu un medic de familie, etc - Situatia 2: Serviciul pentru Situatii de Urgentă sau la spital. O situatie comună de asistentă de urgentă (de asteptare, solicitând informatii, etc). - Situatia 3: Centrul de Îngrijire pentru dependentii de droguri, o situatie comună în centrul privind implicarea romilor. 3. Acordarea câtorva minute pentru voluntari in a pregăti " sceneta". 4. Efectuarea "scenetei" 5.După ce "sceneta", "actorii" vor analiza ceea ce au au simtit, cum se simt.
EXERCITIUL 3C RELATIA DINTRE ROMI SI CADRELE MEDICALE
DURATA 20 minute
SCOPUL Constientizarea - ce fel de relatie se stabiliteste?
TEHNICA Lucrul în grupuri. • prezentarea orală a rezumatului (Anexa: Comportamentul Health System). Continutul prezentat este legat de capitolul 2.1 din Manual
MATERIALE • Foi de flipchart, markere si pixuri / bandă adezivă. • Anexa: Comportamentul sistemului de sănătate.
PROCEDURA 1. Participantii vor fi împărtiti în 4 grupe: două grupuri vor lucra cu punctul de vedere din Health Professionals si alte două grupuri vor fii romi - puncte de vedere (gândire din ambele perspective). Acestia vor fi rugati să răspundă la următoarele întrebări ( notati răspunsurile pe flipchart): - Grupa A: Care sunt dificultătile pe care le intalniti pe parcusul activitatii profesionale. Relatia noastra cu romii; care sunt cauzele acestor dificultăti?? - Grupuri B: Care sunt dificultătile pe care le întâlneste persoana roma in relatie cu profesionistii din domeniul sănătătii, care sunt cauzele acestor dificultăti? * Fiecare grup va ignorarea activitatea celuilalt grup. 2. Fiecare grup va prezenta răspunsurile acestora la celorlati: mai întâi A si apoi B. 3. Nu va fi o reflexie în plen, la aceste întrebări: - Este posibil să se combine ambele perspective? - Ce se poate face? 4. Scurta prezentare a rezumatului ideei pe o hârtie si se va da trainer-ului. 5. Pentru a incheia, participantii se vor gândi la ideea principală sau la Concluzia care se va păstra în minte. Ei trebuie să scrie in cazul în care se consideră oportune, unele din ideile pot fi citite. Mai târziu (după sfârsitul exercitiului) formatorul va elabora un rezumat al ideilor principale si va scrie în jos
71
pe flipchart. El va păstra acest produs si va trebui să-l folosească în timpul 8B si sesiune 7A.
Caseta 2: PREZENTAREA GENERAL Ă A ROMILOR IN CULTURA EUROPEANA: "GANDINDU-NE LA ACEAST Ă REALITATE"
SESIUNEA 4: PREZENTARE GENERAL Ă A ROMILOR SI A CULTURII
ÎN EUROPA
OBIECTIVE: cunoasterea si aprofundarea gandirii despre realitatea socială a romilor în Europa
EXERCITIUL 4A INTRODUCERE IN CULTURA ROMILOR DIN EUROPA
SI A REALITATILOR LOR SOCIALE
DURATA • 5 minute
SCOPUL • Legătură cu caseta anterioara (n. 1) si prezentarea casetei 2 si scopul acestei sesiuni (4).
TEHNICA • prezentare orala.
MATERIALE
PROCEDURA 1. Amintind activitatea desfăsurată în caseta 1, precum si explicarea scopului acestei sesiuni 4: gândirea si aprofundarea realitatii sociale a romilor în Europa. Se recomandă citirea de catre formator a introducerii capitolului 3 din Manualul pentru practici.
EXERCITIUL 4B CUM ANALIZAM INFORMATIILE ?
DURATA 10 minute
SCOPUL Prezentarea unei modalitati de a analiza realitatea.
TEHNICA Tehnica Arborelui Social (adaptarea Tehnicii Arborelui: "Tehnici de participare pentru educatie populară; autori: Graciela Bustillos si Laura Vargas). Arborele este prezentat ca un întreg, un sistem de viata compus din 3 parti interconectate (care au nevoie unele de altele pentru a supravietui), cu următoarele functii: a) Radacina: ea serveste copacului de a absorbi din sol substantele să-l hrănească. b) Trunchiului: dă putere copacului, mentine fizic si oferă structura. c) Frunzis sau Frunze: ele acoperă copacul, iar frunzele si fructele permit să-l identificarea si reproducerea. Putem compara părtile arborelui cu nivelurile unei societăti:
72
• Rădăcină este economia, în cazul în care productia de bunuri si servicii să aibă loc, este distribuită si consumată: munca, ocuparea fortei de muncă, comert, sectoare productive, etc
• Trunchiul este politica, în cazul în care puterea devine organizat, ca formă institutională si juridică: legi, partidele politice, guvern, biserică sau la scoală.
• Frunzisul este ideologia, în cazul în care relatiile societătii sunt reproduse, explicat sau justificat, reprezinta: educatia, religia, cultura, relatiile cu alte grupuri, etc
MATERIALE Flipchart, Markere si Hartie. • Anexa: Tehnica Arborelui Social
PROCEDURA 1. Formatorul va explica tehnica Se vor analiza informatiile: Tehnicii Arborelui Social 2. Formatorul va explica (în exercitiul 4C) că acestia trebuie să analizeze informatiile în functie de rezultatele obtinute. 3. Pentru a efectua această analiză participantii se vor împărti în 3 grupe. Fiecare grup va analiza un anumit aspect (economie, politică sau ideologie).
EXERCITIUL 4C REALITATEA SOCIAL Ă A ROMILOR ÎN EUROPA
DURATA 20 minute
SCOPUL Cunoasterea catorva elementele-cheie ale realitătii sociale a romilor din Europa.
TEHNICA Prezentare orală a rezumatului (Anexa: realităti sociale si elemente socio-culturale).
MATERIALE Anexa: Realitătii sociale si elemente socio-culturale (corespunzând capitolelor 3.1 si 3.2 din Manualul de practici).
PROCEDURA 1. Utilizarea rezumatului, formatorul va face o prezentare orală, în vederea antrenarii participantilor - gândirea de grup. Temele abordate vor fi urmatoarele: • Origine si diversitate. • O populatie între normalizare si de excludere. • Structura socială si procesul de transformare. • Impactul asupra identitătii romilor. • Fluxul tinerilor • Elemente socio-culturale importante
EXERCITIUL 4D ANALIZA SI ÎNTELEGEREA REALIT ĂTII SOCIALE
DURATA 25 minute
SCOPUL Analiza informatiilor pentru o mai bună întelegere a
73
realitătii. TEHNICA Analiza informatiilor cu ajutorul tehnicii Arborelui (pentru a
face acest exercitiu este necesar să se fi făcut înainte de exercitiul 4B si 4C). Grupul de lucru (3: rădăcină, trunchi si frunzis / frunze).
MATERIALE Flipchart, markere si bandă adezivă.
PROCEDURA Fiecare grup (după împărtirea făcută în exercitiul 4B) va analiza informatiile emise de la exercitiul 4C luând act de principalele idei de pe flipchart. Fiecare grup va prezenta si analiza celorlalte grupuri rezultatele/ observatiile obtinute Formatorul va formula următoarele întrebări, care vor fi analizate în plen:
o Care sunt relatiile între diferitele părti ale Arborelui Social? Oare acest exercitiu ne ajută să întelegem realitatea socială a romilor în Europa? o Ce concluzii putem trasge/ invata?
Formatorul va scrie ideile principale pe flipchart, după cum au fost rezumate. Va păstra acest produs, pentru a fi utilizate în sesiunea 7
SESIUNEA 5: POPULATIA ROMA SI SISTEMUL DE SANATATE
OBIECTIVE:
• A analiza si a aprofunda cunostiintele privind situatia romiilor la nivel
European cat si referitor la sistemul de sanatate.
EXERCITIUL 5A INTRODUCERE - ROMA SI SĂNĂTATEA
DURATA 5 minute
SCOPUL Corelarea cu sesiunea precedentă (n. 4) si comentarea scopului sesiunii (5).
TEHNICA Scurta prezentare
MATERIALE Această prezentare poate fi completata cu capitolul 3.3 din Manualul de bune practici.
PROCEDURA Amintind de actiunea desfasurata in sesiunea precedenta s- a înfiintat in mod special în sesiunea 5.
EXERCITIUL 5B CUM ANALIZAM INFORMATIILE PRIVIND
SĂNĂTATEA
74
DURATA 10 minute
SCOPUL Prezentarea unei proceduri de informare analize asupra sănătătii.
TEHNICA Prezentarea orală a factorilor determinanti ai sănătătii 10 Tehnica folosita in sănătate este determinată de un grup de factori determinanti11 pentru sănătate. Acesti determinanti au produs unele metode de analiză, cum ar fi modelul multi-nivel care este descris mai jos:
� Factori biologici12: infectioase, cardiovasculare, metabolice, mentale, cognitive si comportamentale. Acesti factori includ vârsta si sexul persoanei.
� Lifestyle: comportamentul individului, convingerile, valorile, contextul istoric si perceptia lumii, atitudinea de risc si viziunea despre sănătate a acestora în viitor, abilitati de comunicare, managementul stresului si adaptarea / control asupra circumstantelor de viată care determină preferintele lor si stilul de viată.
� Influenta, presiune comunitătii si sustinerea socială a grupului, încredere si coeziune si socială, retele sociale de sprijin si alte variabile asociate cu un nivel de integrare socială si investitiile în capitalul social.
� Accesul la servicii de îngrijire a sănătătii: modul de îngrijire a sănătătii este organizat si aspectele sanitare în curs de promovare, protectie si recuperare a sănătătii, prevenire, control si tratamentul bolii unei populatie.
� Viata si conditiile de muncă: casa, ocuparea fortei de muncă si educatia sunt conditii de bază pentru sănătatea unei populatii.
� Conditiile socio-economice si culturale: La acest nivel macro-opera mari determinanti ai sănătătii, care sunt asociate cu caracteristicile structurale ale societătii, economiei si a mediului si prin urmare sunt legate de prioritătile politice ale deciziilor guvernamentale si modalitătile sociale. De exemplu: domeniul de aplicare al cadrului juridic actual si strategiile de reducere a sărăciei
MATERIALE • Anexa: Factorii determinanti ai sănătătii
PROCEDURA • Formatorul va prezenta Factorii determinanti ai sănătătii Folosind factorii acestei tehnici de sănătate a romilor vor fi analizate (explicatia va fi dată în exercitiul 5C)
10 Sursa: Determinantes de la Salud; Maria Angelica Gomes OPS/OMS Nicaragua 11 Lalode, 1974 (Report Lalode) 12 Sourse Dahlgren and Whitehead, 1991
75
1. Participantii se vor împărti în 4 grupe, care vor analiza unul dintre factorii determinanti următoarele:
- Biologicul si stilul de viata. - Influenta comunitătii si sprijinul social. - Accesul la servicii de îngrijire a sănătătii. - Conditionări de viată si de muncă, precum si cele socio-economice.
Formatorul va explica faptul că, în următorul exercitiu (5C), ei vor face o prezentare, iar apoi (exercitiu 5D) va fi efectuată.o analiză
EXERCITIUL 5C RELATIA DINTRE POPULATIA ROMA DIN EUROPA SI
SĂNĂTATEA
DURATA 20 minute
SCOPUL Diagnosticul initial al situatiei starii de sănătate în rândul romilor, cunoscand unele idei despre sănătate si modul în care acestea se confruntă sistemul de sănătate.
TEHNICA Prezentare orală a rezumatului (Anexa: Relatia cu sănătatea).
MATERIALE Anexa: Relatia cu sănătatea. Această prezentare este legata de capitolul 3.3 din Manualul de Bune Practici.
PROCEDURA În această prezentare (fisa rezumat) participantii vor fi rugati să participe. Temele abordate vor fi urmatoarele: Diagnosticul succint al sănătătii. Idei asupra sănătătii. Romii se confruntă cu sistemul de sanatate
EXERCITIUL 5D ANALIZA SI ÎNTELEGEREA REALITATII IN CEEA CE
PRIVESTE SĂNĂTATEA
DURATA
SCOPUL Analiza si întelegerea realităti
TEHNICA Tehnica: Factorii determinant ai sănătăti (pentru a efectua acest exercitu, este necesar să se aibă finit 5B exerciti și 5C). Analiza în grupuri.
MATERIALE Flipchart, markere sibandă adezivă
PROCEDURA 1. Fiecare grup va analiza informatiile în functie de factorii determinanti după împărtrea făcută în exercitiul 5B). 2. Fiecare grup va prezenta principalele idei celorlalte grupuri. 3. După sfârsitul fiecărei analize a grupurilor, vor avea posibilitatea să completeze informatiile furnizate. 4. Formatorul va cere participantilor concluziile finale sau
76
reflectii. 5. Formatorul va scrie pe o foaie de flipchart, ca o sinteză.Va păstra acest produs ca acesta va fi utilizat în sesiunea 7A.
SESIUNEA 6: IDEILE CHEIE ÎN MATER IE DE DROGURI
OBIECTIVE:
• Formarea profesionistilor din domeniul sănătătii despre factori socio-
culturali pentru o mai bună întelegere a relatiei dintre tinerii romi si
consumului de droguri
EXERCITIUL 6A DROGURILE SI TINERII ROMI
DURATA 5 minute
SCOPUL Corelarea cu sesiunea precedentă (n. 5) si explicarea scopului acestei sesiuni (6).
TEHNICA Prezentare orala Formatorul poate finaliza prezentarea cu capitolul 3.4 din Manualul de bune practici.
MATERIALE
PROCEDURA Amintind de activitatea sesiunii anterioare (n. 5) si explicarea scopul acestei sesiuni 6, precum si modul de a proceda.
EXERCITIUL 6B CUM ANALIZAM INFORMATIILE PRIVIND
DROGURILE SI TINERII ?
DURATA 10 minute
SCOPUL Prezentarea unei proceduri de a analiza informatiile privind drogurile si tinerii.
TEHNICA Tehnica SWOT13: este un instrument care facilitează analiza realitătii si luarea deciziilor. Procedura este de a analiza factorii externi si interni care pot afecta realitatea, în acest caz, tineri romi si drogurile. o Factorii externi, din context: � Oportunitătile oferite de mediu si cum să profite de
ele. � Amenintările din context si cum să le evite sau să le
elimine. o Factorii interni ai tinerilor romi: � Fortele proprii ale tinerilor romi si cum să le
maximiza. � Punctele slabe si cum pentru a reduce sau a le
77
elimina. În acelasi timp, acesti factori nu se aplică numai pentru prezent, dar, de asemenea, oportunitătile si amenintările care pot apărea în viitor si influenta sa asupra tineretului. În acest sens, pentru a analiza amenintările si oportunitătile de următorii factori pot fi considerate: economice demografic,, politice, juridice, sociologice, de mediu, tehnologice sau culturale.
MATERIALE Anexa: Tehnica SWOT13.
PROCEDURA Formatorul va explica Tehnica SWOT, cum să-l utilizati pentru a analiza informatiile prezentate în exercitiu 6C. 1. Participantii se vor împărti în 4 grupe, fiecare grup va analiza unul din următorii factori: punctele slabe, amenintările, punctele forte si oportunităti. 2. Formatorul va explica participantilor că, în următorul exercitiu vor face o prezentare orală (exercitiu 6C), si după aceea vor implementa analiza SWOT folosind aceasta Tehnica (6D).
EXERCITIUL 6C FACTORII SOCI-CULTURALI ÎN CONTEXTUL
CONSUMULUI DE DROGURI
DURATA 20 minute
SCOPUL Cunoasterea factorilor socio-culturali a populatiei rome pentru o mai bună întelegere a relatiei lor cu sănătate si medicamente.
TEHNICA Prezentare orală a rezumatului (Anexa: Relatia de droguri). Această fisă rezumat se referă la capitolul 3.4 din Manualul de bune practici.
MATERIALE Anexa: Relatia cu drogurile
PROCEDURA Prezentarea rezumatului, abordarea unor elemente importante socio-culturale ale romilor, care ne ajută să întelegem relatia lor cu sănătate si cu drogurile. Teme: • Atitudini culturale. • Reteaua socială. • Factori de risc / protectie. • Modele de utilizare. • Caracteristici comune ale tineretului european.
13 fuente: educaCONTIC
78
EXERCIȚIUL 6D ANALIZA INFORMATIILOR PRIVIND TINERII
ROMI SI RELATIA LOR CU DROGURILE
DURATA 25 minute
SCOPUL Analiza furnizarii informatiilor pentru o mai bună întelegere a aspectelor legate de tineret si drogurile.
TEHNICA Tehnica SWOT (pentru a efectua acest exercitiu trbuie efectuate exercitiile 6B si 6C). Grup de lucru
MATERIALE Flipchart, markere si bandă adezivă
PROCEDURA 1. Analiza informatiilor în 4 grupe (în functie de împărtirea făcută în exercitiu 6B). 2. Fiecare grup va analiza unul dintre factori si se vor prezenta celorlalte grupuri. 3. Fiecare grup poate finaliza prezentarea făcută de ceilalti. 4. Formatorul va cere participantilor care sunt concluziile finale pe care le pot obtine. Formatorul va scrie informatiile pe o foaie de flipchart, ca o sinteză. El va păstra acest produs ca acesta va fi folosit în sesiunea 7A
SESIUNEA 7: CONTRASTUL DINTRE DIAGNOSTIC SI INFORMA TII
OBIECTIVE: Compararea initial ă auto-diagnosticare si analiza
informatiilor
EXERCITIUL 7A REZUMATUL SI SINTEZA CASETELOR 1 SI 2
DURATA 20 minute
SCOPUL • Reflectie si verificare initială între auto-diagnostic si concluziile emise de exercitii.
TEHNICA • Prezentarea orală a unor produse diferite (exercitii: 1D, 2E, 3C, 4D, 5D si 6D) si rezultatele obtinute
MATERIALE • Rezultatele finale ale exercitiilor: 1D, 2E, 3C, 4D, 5D si 6D.
PROCEDURA 1. Prezentarea scopului sesiunii. 2. Prezentarea participantilor a produselor emise in sesiunile de auto-diagnostic si de gândire-aprofundare. Scopul este de a elabora un rezumat participativ, subliniind ideile principale. Pentru a facilita gândirea (vizualizarea acestora cat mai evidenta), unele produse eliberate de la cele 6 exercitii pot fi afisate în pereti.
EXERCITIUL 7B ASPECTE PRINCIPALE SI CONCLUZII
DURATA 30 minute
79
SCOPUL Reflectii despre cunostintele, evaluările si nevoile detectate
TEHNICA Grup de lucru
MATERIALE Flipchart (sau tablă), markeri
PROCEDURA 1. Participantii se vor împărti în grupuri de 4 sau 5 persoane si vor raspunde la următoarele întrebări: - Ce am învătat până acum? - Putem trage unele concluzii? - Putem gasi solutii la diferitele nevoi / dificultătilor pe care le-am inatalnit? (Ele pot fi propuneri de îmbunătătire cum ar fi: atitudinile se schimbă, nevoia de formare, moduri diferite de organizare ale serviciului, etc). 2. Fiecare grup va prezenta concluziile lor în plen. 3. Formatorul va elabora, ca o sinteză, principalele idei pe o tablă sau flipchart.
CASETA 3: CUM SA ÎMBUN ĂTĂTIM INTERVENTIA NOASTRĂ, "ÎNAPOI LA PRACTIC Ă"
SESIUNEA 8: COMUNICAREA SI RELATIONAREA EMPATIC Ă
OBIECTIVE:
• Furnizarea instrumentelor de comunicare pentru a îmbunătăti relatia dintre
romi si cadrele medicale, adică comunicarea axata pe pacient
EXERCITIUL 8A INTRODUCERE ÎN COMUNICAREA SI RELATIA
EMPATICĂ
DURATA 5 minute
SCOPUL Introducere pentru a caseta 3, comentând si scopul acestei sesiuni (8).
TEHNICA Prezentare orala Această prezentare poate fi completata cu introducerea Capitolului 4 din Manualul de bune practici.
MATERIALE
PROCEDURA Scurtă trecere în revistă a principalelor idei lucrate în casetele anterioare (1 si 2) precum si scopul si continutul acestei noi casete cu nr. 3 si in această sesiune
EXERCITIUL 8B PUNCTUL DE PORNIRE
DURATA 10 minute
80
SCOPUL Reflectie despre barierele in comunicare intalnite si relatia dintre romi si cadrele medicale.
TEHNICA Brainstorming, produsul final al exercitiului si cel de la 3C concluziile sesiunilor anterioare. Continutul acestui exercitiu este legat de capitolele 2.1 si 3.3 din Manualul pentru practici.
MATERIALE Flipchart, markere si bandă adezivă sau tabla si cretă. Produsul final al exercitiului 3C.
PROCEDURA Prezentarea participantilor produsul eliberat din exercitiul 3C 2. Folosind brainstorming-ul, se incearca găsirea unui consens cu privire la principalele dificultăti existente în comunicare si relatiile între profesionistii din domeniul sănătătii si romi. 3. Formatorul va scrie ideile principale pe flipchart. Va păstra produsul care urmează să fie utilizate în exercitiu 9A.
EXERCITIUL 8C UNELE LINII DIRECTOARE PENTRU A REALIZA
COMUNICARII SI O RELATIE EMPATIC Ă
DURATA 15 minute
SCOPUL Furnizarea unor linii directoare pentru a contribui la o comunicare si o relatia empatică.
TEHNICA Prezentare utilizând foaia de sinteză, comunicare si relatii empatice.
MATERIALE
PROCEDURA Anexa: Comunicare si relatii empatice. • Aceste continuturi sunt legate de prima parte a capitolului 4.1 "Comunicare si relatii empatice (inclusiv instrumentul de interviu axat pe pacient).
EXERCITIUL 8D IMPLEMENTARE
DURATA 25 minute
SCOPUL Punerea în aplicare a liniilor directoare pentru a realiza o mai bună comunicare si relatii empatice
TEHNICA Joc de rol
MATERIALE Flipchart (sau tablă), markere si bandă adezivă.
PROCEDURA 1.Participantii se vor împărti în grupuri de 5 sau 6 persoane. Fiecare grup trebuie să îndeplinească, de la practica lor profesională, situatia unui prim contact cu un rom. Scopul acestei experiente este de a pune în aplicare orientările diferite si instrumentele pentru a stabili o
81
comunicare bună si o relatia empatică. 2. Mai târziu, fiecare grup va explica la celorlalti exercitiile efectuate, precum si ideile principale rezultate. 3. Restul grupurilor vor explica propriile comentarii si modalităti de îmbunătătire. 4. Formatorul, ca o sinteză, va scrie ideile principale (pentru a sprijini ideile de bază).
EXERCItIUL 8E CONCLUZIILE (DESEN, PLANSA, SCHITA)
DURATA 5 minute
SCOPUL Concluzii principale pentru empatie si comunicare
TEHNICA Brainstorming
MATERIALE Flip-chart, markere si bandă adezivă sau tablă si cretă.
PROCEDURA 1.Din activitatea desfăsurată în exercitiul 8D, grupul în plen se va gândi la importanta, necesitatea si fezabilitatea de a încorpora această abilitate si acest instrument in practica 2. Formatorul, ca sinteză, va scrie ideile principale, o serie de concluzii pe flipchart sau tablă
SESIUNEA 9: DEZVOLTAREA UNOR ATITUDINI DE MEDIERE A
CONFLICTELOR
OBIECTIVE:
Furnizarea unor linii directoare si instrumente pen tru profesionistii din
domeniul s ănătătii pentru a preveni conflictele si pentru a le p utea
combate în mod corespunz ător .
EXERCITIUL 9A INTRODUCERE IN DEZVOLTAREA ATITUDINILOR DE
MEDIERE
DURATA 5 minute
SCOPUL Corelarea cu sesiunea precedentă (n. 8) si prezentarea scopul acestei sesiuni.
TEHNICA Prezentare orala
MATERIALE Produsul final al exercitiului 8B.
PROCEDURA 1.Formatorul va aminti activitatea desfăsurată în sesiunea
82
8 si tema acestei sesiuni: atitudinile medierii în curs de dezvoltare Principala problemă va fi importanta prevenirii si / sau abordarea în mod corespunzător a unui conflict. 2. Produsul final al exercitiului 8B, situatiile de conflict care pot apărea în timpul relatiei de sănătate cu romii.
EXERCITIUL 9B LINII DIRECTOARE DE DEZVOLTARE A
ATITUDINILOR DE MEDIERE SI DE ABORDARE A
CONFLICTELOR
DURATA 15 minute
SCOPUL Furnizarea unor orientări concrete pentru a dezvolta atitudini de mediere si a aborda conflictele.
TEHNICA Prezentare orală a rezumatului (Anexa: atitudini de mediere si abordare a conflictelor).
MATERIALE Anexa: atitudini de mediere si combaterea conflictelor Cuprins - sunt legate de a doua parte a capitolului 4.1, "Dezvoltarea atitudinilor de mediere si de abordare a conflictelor", precum si a doua parte a capitolului 4.2 "Incorporarea practicii de sanatate in centre de sănătate" în ceea ce priveste spitalele, în Manualul de bune practici. • Bibliografie suplimentara: Manualul pentru îngrijirea romilor în Centrele de Sănătate (Cristina García García). Capitolul de bune practici: Experienta Spitalului Clinic San Carlos din Madrid, "Zona de informatii".
PROCEDURA 1. Formatorul va prezenta fisa rezumat.
EXERCITIUL 9C ANALIZA SITUATIILOR DE CONFLICT
DURATA 15 minute
SCOPUL Analiza critică a unei situatii reale de conflict.
TEHNICA Analiza critică a unei stiri/ eveniment (Anexa: Analiza uneistiri/ eveniment)14.Se recomandă să se analizeze în fiecare tară o stire / eveniment care s-a întâmplat în tara respectiva. În Spania stirea propusa a fost "Moartea unui tanar pentru pace” (Analiza de unei stiri/ eveniment).
MATERIALE Analiza Anexei cu o stire/eveniment • Flipchart, markere si bandă adezivă sau tabla si cretă.
14 Această stire a fost preluata din: Ghidul pentru actiunea comunitătii de romi privind serviciile de
sănătate (Garcia, 2006).
83
PROCEDURA 1. O stire/ eveniment va fi prezentata grupului (citirea individuala, în grup sau în plen). 2. În plen, un Brainstorming, stirea va fi analizata folosind următoarele întrebări: - Care sunt principalele elemente ale evenimentului/ stirii? - Care a fost momentul declansator al conflictului? - Care a fost contextul familiei romilor? - Cum a început situatia de conflict? - Care sunt solutiile propuse? Principalele reactii?
EXERCITIUL 9D GĂSIREA ALTERNATIVELOR
DURATA 20 minute
SCOPUL Căutarea unor solutii pentru problemele sau situatiile respective
TEHNICA Analiza critică a unei stiri/ eveniment (Anexa: Analiza unei stiri) Grup de lucru
MATERIALE Anexa: Analiza unei stiri Flipchart, markere si bandă adezivă.
PROCEDURA 1. Participantii se vor împărti în grupuri de 4 sau 5 persoane. Fiecare grup va analiza bucata de stire. 2. Din această stire ei vor trebui să se gândească la posibilele actiuni care ar fi putut fi rezultate pentru a preveni sau a face fată mai bine situatiei de conflict abordata în stiri. 3. Fiecare grup va prezenta celorlati participanti si grupurilor actiunile planificate. 4. Formatorul va scrie informatiile pe o foaie de flipchart, ca o sinteză. Accentul va fi pus pe fezabilitatea, importanta, necesitatea si / sau de a încorpora această competentă in practica
SESIUNEA 10: INCORPORAREA ALTOR ASPECTE ÎN PRACTICA
NOASTRA SI / SAU A UNITATIILOR SANITARE LEGATE DE
POPULATIA ROMA
OBIECTIVE:
• Asigurarea profesionistilor care isi desfasoara activitatea in sistemul de
sanitar a unor linii directoare pentru a include unele caracteristici socio-
culturale ale populatiei rome
84
EXERCITIUL 10 A INTRODUCEREA ALTOR ASPECTE ÎN PRACTICA
NOASTRA
DURATA 5 minute
SCOPUL Corelarea cu sesiunea 9 si prezentarea scopul acestei sesiuni
TEHNICA Prezentare orala Prezentarea poate fi completata cu prima parte a capitolului 4.2 din Manualul pentru practici.
MATERIALE
PROCEDURA Memento al activitătii desfăsurate în sesiunea precedentă (n. 9) si explicarea scopul sesiunii 10.
EXERCITIUL 10B ORIENTĂRI SOCIO-CULTURALE PENTRU A LUCRA CU POPULATIA ROMA
DURATA 15 minute
SCOPUL Furnizarea unor linii directoare pentru a lucra în domeniul sănătătii, tinând cont de caracteristicile socio-culturale ale romilor.
TEHNICA Prezentare orală a rezumatului (Anexa: Integrarea în practica de sănătate).
MATERIALE Anexa: Introducerea în practică de sănătate. • Această informatie este în legătură cu următoarele capitole ale Manualului de bune practici: • Sub-capitol, "Idei privind sănătatea" (punctul 3.3). • partea 4.2, "Anexa: Integrarea în practica de sănătate si în centrele de sănătate" (prima parte). (Ultimele două capitole sunt legate de locul de muncă în domeniul sănătătii, în general). Partea 4.4 "Unele linii directoare pentru a lucra cu tinerii romi" (această parte se referă la activitatea tineretului si drogurile).
PROCEDURA Va fi o scurtă prezentare a rezumatului, care abordează unele elemente culturale ale romilor, care permit întelegerea relatiei lor cu sănătate si cu drogurilor
EXERCITIUL 10C CUM SĂ INCLUDEM FACTORII SOCIO-CULTURALI ÎN
PRACTICĂ NOASTRA PROFESIONAL Ă
DURATA 20 minute
SCOPUL Definirea si planificarea strategiei de a încorpora în practica noastra de sănătate elementele socio-culturala a romilor.
TEHNICA Individuală si de grup de lucru.
MATERIALE Flipchart (sau tablă), markere si bandă adezivă.
85
PROCEDURA 1. Fiecare participant va gândi idei pe scurt si / sau strategii specifice pentru a include unele dintre caracteristicile socio-culturale ale romilor în practica de sanatate a acestora. 2. În acest scop, participantii vor fi împărtiti în grupuri de 4 sau 5 persoane. 3. Fiecare grup va discuta despre ideile si strategiile de fiecare, creând un catalog de idei / strategii. 4. Fiecare grup va prezenta celorlalti colegi 5. Fiecare grup va face comentarii adecvate sau reflectii. 6.Formatorul va scrie în jos de informatii într-o foaie de flipchart, ca o sinteză. Dacă este posibil, el / ea va clasifica aceste idei sau strategii de categorii comune (pentru a facilita întelegerea si analiza).
EXERCITIUL 10D CONCLUZIILE FINALE ACTIVITATILOR DE
PRACTICA
DURATA 15 minute
SCOPUL Principalele concluzii ale formării: AcTiuni în practică.
TEHNICA Prezentare orala. Analiza finală a concluziilor
MATERIALE Mapele si pixuri. Produsul final al exercitiului 1B (exercitiu initial).
PROCEDURA 1.Va fi o scurtă trecere în revistă a ceea ce s-a lucrat în sedinte si exercitiile efectuate, cu accent pe rezultatele obtinute în blocul 3 ("Return to Practice"). 2. Ulterior, participantii trebuie să răspundă în mod individual si anonim pe o hârtie, la următoarea întrebare (care va fi dat la trainer): Ce pot face pentru a îmbunătăti practica mea cu Roma? 3. Formatorul va citi toate răspunsurile, atât de la acest exercitiu cat si de la exercitiul (1B exercitiul initial). Scopul este de a compara cele două răspunsuri astfel încât participantii pot vedea evolutia experimentata de la începutul până la sfârsitul formarii, fiind constienti de schimbările care au fost produse. - Prima lectură a răspunsurilor exercitiului 1B. - După răspunsurile acestui exercitiu (10D). 4. Închiderea sesiunii si multumirea participantilor.
86
EXERCITIUL EVALUARE
DURATA 5 minute
SCOPUL Evaluarea Actiuni pentru practici
TEHNICA Întrebări de evaluare
MATERIALE Mape si pixuri. Anexa: fisa de evaluare
PROCEDURA 1. Participantii vor răspunde anonim si individual la întrebările din chestionar (Anexa: Foaie de Evaluarea).
87
BIBLIOGRAFIE (ACTIUNI PENTRU PRACTICA)
• Arbex, C. (2002). Talleres de Prevención del Abuso de Drogas con Jóvenes Gitanos.
• Dahlgren, G., Whitehead, M. (1991). Policies and Strategies to Promote Social Equity in Health. Stockholm: Institute for Futures Studies.
• Fundació Francesc Ferrer i Guardia (1999). Guía de formación de formadores laicos y progresistas.
• Fundación Secretariado Gitano (FSG). (2006). Discriminación y Comunidad Gitana, guía práctica de actuación para ONG y asociaciones gitanas.
• Fundación Secretariado Gitano (FSG). (2003). 50 mujeres gitanas en la sociedad española. Madrid: FSG e Instituto de la Mujer.
• García, C. (2006). Guía para la actuación con la Comunidad Gitana en los Servicios Sanitarios. Madrid. Fundación Secretariado Gitano.
• Gomes, M. A. Presentación de los Determinantes de la Salud. Nicaragua: OPS/OMS.
• Lalonde, M. (1974). A new perspective on the health of canadiens. Canada: Minister of National Health and Welfare.
• Seminario de Educación para la Paz. (1990). La alternativa del juego II.
• Vargas, L., Bustillo, G. (1989). Técnicas Participativas para la Educación Popular
RESURSE COMPLEMENTARE
• www.educacionenvalores.org
• www.educarueca.org
• www.gitanos.org/conocelos
• www.gitanos.org/la_comunidad_gitana/index.php
• http://gitanos.org/publicaciones/itinerancias/etapas/index.html
• http://www.gitanos.org/publicaciones/50mujeres/
• http://www.gitanos.org/boletines/gitanos_en_la_prensa/
• www.pangea.org/aecgit
• www.unionromai.org/index_es.htm
88
ANEXE
LISTA ANEXELOR
� Atitudini de mediere si combatere a conflictelor
� Analiza stiri (celor noi)
� Tehnica Arborelui social
� Care este relatia noastra cu romii si tinerii
� Comportamentul sistemului de s ănătate
� Comunicare si relatii empatice
� Factorii determinanti ai s ănătătii
� Evaluare foaie
� Introducerea în practica de sanatate
� Introducere la formarea romilor în Europa, o scurt ă istorie
� Prezentarea Manualului
� Realit ătii sociale si elementele socio-culturale
� Relatia cu s ănătatea
� Relatia cu medicamente
� Tehnica SWOT
� Test de Stereotipurile si r ăspunsuri
89
ANEXA: ATITUDINI DE MEDIERE SI DE ABORDARE A CONF LICTELOR
- Aparenta de conflict este firesca într-o relatie si intr-un anumit moment al vietii. Prin urmare,
este important sa stim cum să lucram cu ei, cum sa le reparem si sa le prevenim:
- Atmosfera naturala. Spatii adaptate romilor (spatii deschise, scaune suficiente, etc), eliminarea
barierelor si a obstacolelor (spatii deschise, etc).
- Evitati generalizarea. Comunitătiile de romi sunt foarte eterogene si comportamentul unuia
dintre membrii acestora sau unei familii nu pot/ poate fi extrapolat(e) la restul.
- Adaptarea limbajului si a simboluri: arată apropierea, efectuati evenimente simbolice. Toate
actiunile sunt încărcate cu simbolism si au un sens.
- Atingerea acorduri sau conventii privind punctualitatea, responsabilitatea, angajamentul. Romii
au o stare de spirit bună pentru negocieri "să-mi dai, îti dau în schimb" functionează
întotdeauna (Arbex, 1999: 20).
- Nu încerca să controlezi. Nu intrebuinta un comportament punitiv sau coercitiv. Acest lucru nu
înseamnă că nu există reguli sau reglementări care stabilesc sarcini clare si obiective fixate.
Cunostinte, abilit ăti si atitudini ale mediatorului 15
• Explicati că mediatorul va fi un exemplu
• Mentinerea unei distante adecvate (gradul de apropiere emotională trebuie să fie foarte măsurat de a câstiga respectul).
• Informatia trebuie să fie semnificativă, legata de experiente si asteptări.
• Păstrati acordurile, în special cele stabilite cu grupul ( a respecta o promisiune tine si îndeplinirea angajamentelor). Dar să fie conciliant si flexibil, de asemenea.
• Comunica informatiile în mod eficient.
• Gestioneaza tehnicile de rezolvare a conflictelor.
• Sa fie impartial.
• Transmit seninătate.
• Sensibilitate si îngrijorarea cu privire la ceea ce altii simt si exprima.
• Atitudine deschisa.
• Apropiere si preocupare pentru o altă persoană.
15 This picture is an adjustment of: Retos en los contextos multiculturales, competencias interculturales y resolución de conflictos de la FSG (FSG, s/f).
90
Aici sunt unele linii directoare care pot îmbunătăti relatia si care se ocupă de comunitatea
roma, în special de familii si care va servi pentru conflicte potentiale în timpul contactului
acestora cu spitalele si serviciile de urgentă (García, 2006):
- Stabilirea unor puncte de informare în mod clar marcate, în cazul în care informatiile verbale
sunt oferite solicitantilor.
- Furnizarea, la momentul admiterii, informatii în scris cu privire la normele din centru, drepturile
si obligatiile pacientilor, ore de vizitare.
- Informatiile de mai sus trebuie să fie prezentate oral de către personalul instruit în atentia si
nu de către serviciile de securitate ale centrului.
- Atunci când familia extinsă a romilor este prezentă în centru, recunoscând autoritatea cea mai
înaltă (de obicei bărbati mai în vârstă sau, dacă nu, femeile în vârstă), pentru a transmite
mesaje importante (statutul pacientului, progresia bolii sau vestea mortii). In acesta din urmă,
mentinerea unei atitudini de întelegere si respect pentru exprimarea durerii.
- Adaptarea unor spatii publice comune, ca sălile de asteptare, la dispoazitia familiei extinse.
-Prezenta mediatorilor interculturali in unitatile sanitare promovează întelegerea cu personalul
medical.
Mediere intercultural ă16: Medierea interculturală este o resursă disponibilă pentru oamenii din culturi diferite, care actionează ca o punte pentru a promova schimbarea constructivă în relatiile dintre ele. Medierea în relatiile dintre persoanele apartinand diverselor culturi, actionează preferential in prevenirea conflictelor culturale, promovarea recunoasterii de catre o altă persoană, apropierea dintre părti, facilitarea comunicarii si întelegerea reciprocă, învătarea coexistentei, căuta strategii alternative de solutionare a conflictelor culturale si implicarea comunitătii.
Medierea, înteleasă astfel profesionalizat, este o resursă care actionează ca o punte între comunitatea de romi si majoritatea societătii de a promova schimbarea constructivă în relatiile lor. Acesta este un proces si nu un instrument de "a stinge incendiile", atunci când apar conflicte.
Medierea în domeniul sănătătii, cu comunitatea de romi are printre functiile sale:
- Facilitarea accesului romilor la resursele sociale si de sănătate.
- Cunoasterea nevoile resimtite.
16 Source: García, 2006
91
- Facilitarea comunicării între profesionisti si comunitatea de romi prin promovarea accesului acestora la resurse - egalitatea de sanse.
- Reducerea barierelor culturale.
- Recomandă utilizatorii romi profesionistii din serviciile de sănătate.
- Recomandă profesionisilor din domeniul sanitar o atentia corespunzătoare nevoilor si intereselor populatiei de etnie romă.
- Promovarea revitalizarii comunitatii.
- Suport personal utilizatorii romi.
92
ANEXA: ANALIZA EVENIMENTULUI / A STIRII
Analize acestei stiri si au fost luate din această carte:
• García, C. (2006). Guía para la actuación con la Comunidad Gitana en los Servicios Sanitarios. Madrid. Fundación Secretariado Gitano.
NOUTATI:
Altercatia de La Paz pentru moartea unui tânăr.
Aproximativ cincizeci membri ai familiei unui tanar de etnie roma, au venit să ia trupul. Trupele Riot au trebuit să meargă la locul faptei. Un frate a decedat, a fost injunghiat cu un cutit, a suferit o fractură de craniu în lupta. Sursa. Jurnalul ABC Madrid. Pagina: 32. 22/01/2004.
Usile de la terapia intensivă a Spitalului din La Paz, marti, au devenit scena unei bătălii între familia unui decedat recent al trupelor Riot. Totul a început în după-amiaza, cu decesul din cauze naturale, a unui tanar rom care a fost adus la spital.
După raportarea dcesului tanarului cei 30 membrii ai familiei au sosit la spital, surse din cadrul politiei au declarat, ca acestia au insistat sa ia cadavrul. Altercatia a izbucnit in momentul în care mai multi medici au decis să alerteze serviciul de securitate al centrului, care, de asemenea, nu a reusit să stapaneasca "furia" familiei numeroase a romilor. De fapt, nu numai politia din cadrul sectiei de politie Fuencarral-El Pardo, a fost prezenta, de asemenea, necesar s-a apelat si la trupele de interventie (...).
Aparent, acest lucru nu este prima dată când această familie are altercatii. De fapt, acum două săptămâni serviciul de securitate a centrului a fost consolidat datorita numeroaselor conflicte avute.
Potrivit directorului medical din La Paz, problemele au început în ziua 7, atunci când tânărul decedat a intrat la ICU. "Familiile au adus pături să doarmă în sala blocand astfel intrarea", a declarat medicul sef, care a confirmat faptul că, ocazional, au amenintat si paznicii. (...).
Un nou plan de securitate Ministrul Sănătătii, ieri, a descris evenimentele "regretabile" si au spus că în ciuda faptului că este un caz neobisnuit, acest lucru nu justifică atitudinea violentă si agresivă împotriva lucrătorilor medicali, care apartine tututror oameniilor din Madrid. "El a raportat, de asemenea, dezvoltarea unui plan de securitate care are un buget de 9 milioane de euro, pentru a asigura siguranta pacientilor si a personalului medical in spitale.
Reactii S.A.E. (Asistenta medicala): Au sustinut ieri, punerea în aplicare a planului de securitate pentru profesionistii din domeniul sanatatii pentru a creste siguranta activă a personalului, crearea unei unităti de sprijin pentru lucrătorii care pot fi atacati, precum si o consultantă juridică specifică.
C.E.S.M (medici) Majoritatea medicilor au făcut ieri apel la "bunul simt si respect" între societate si profesionistii din domeniul sănătătii. În opinia lor, situatiile de conflict sunt prea des repetate. De aceea, ei "cer" să înteleagă că medicii sunt primii care au cooperat în mod activ pentru a depăsi situatia.
93
NOI ANALIZE: Dacă facem o analiză detaliată a informatiilor transmise în această stire, putem vedea că este posibil să se pună în aplicare diverse măsuri pentru a preveni aparitia unor astfel de conflicte.
Analiza textului stirii se concentreaza asupra unor propozitii si paragrafe care sunt subliniate în stirie, deoarece acestea contin ideile cheie pentru a aborda solutionarea si prevenirea altor evenimente nedorite: "Dup ă raportarea mortii tanarului, ei au insistat luarea corpului"
Moartea - are o semnificatie specială în cultura romilor. Atunci când acest eveniment are loc, sau este probabil că se va întâmpla, este necesar să se pună în aplicare următoarele strategii:
� Pentru a putea transmite informatii oameniilor – recunoasterea”sefului” de grup. � Pregătitirea, în prealabil, a familiei pentru eveniment � Mentinerea unei atitudini de întelegere si respect pentru manifestările de durere. � Raportarea actiunilor ulterioare necesare
"Aceasta nu este prima dat ă când acesta familie are altercatii. Problemele au început în ziua a 7, atunci când tân ărul decedat a intrat UTI" Dacă există o situatie de conflict înainte, aveti nevoie pentru a pune în aplicare mecanisme care reduc aspectul consecintelor grave. Functiile de mediere interculturală (cu participarea unui mediator Roma) va îmbunătăti:
• Intelegerea între profesionistii din domeniul sănătătii si familiei romilor.
• O întelegere a regulilor din spital de către familie.
• Cresterea securitătii si a încrederii a familiei de romi cu privire la spital si profesionistii săi.
"Familiile au adus p ături s ă doarm ă în sala si au blocat intrarea .."
Respectarea regulilor de utilizare a spatiilor publice este o sarcină care poate fi, de asemenea, atinsa in munca mediatorului. Activarea spatiilor adecvate în cazul în care familia extinsă poate rămâne, mai ales atunci când vine vorba de sederi mai lungi in spital, ar fi oportun de a preveni folosirea necorespunzătoare a altor spatii.
Dezvoltarea unui plan de securitate este insuficient. În curs de dezvoltare, planuri de prevenire si îngrijire in cazul potentialele conflicte, inclusiv:
� Consolidarea securitătii în furnizarea de servicii de sănătate. � Exercitarea drepturilor de cetătenie. � Consolidarea functiilor gazdă si de informare a utilizatorilor pentru a asigura întelegerea
normelor si a practicilor de către acestia, cu actiuni specifice pentru minoritătile etnice si culturale.
� Gradul de constientizare a societătii privind activitatea profesionistilor din domeniul sănătătii.
� Formarea profesionistilor in solutionarea conflictelor ..
94
ANEXA: Arborele social
Această diagramă a fost obtinuta din următoarele surse: Scoala de la Frankfurt
(Diagrama: Arborele Socială, Infrastructură, Superstrtuctura, Frunze, Rădăcini, Ideologia, Politică, Economie, Educatie, Religie, Cultură, Valori, Legi, Partidele politice, Armata, sectoare economice).
95
ANEXĂ: CARE ESTE RELATIA NOASTR Ă CU TINERII ROMI ?
Pentru a îmbunătăti ingrijirea tineriilor romi în domeniul sănătătii si de prevenire a abuzului de droguri, unul dintre elementele-cheie este calitatea relatiei si apropierea între profesionistii din domeniul sănătătii si a romilor din Europa. Prin urmare punctul de plecare al acestei discutii este: Ce stim despre romi? Studiile arată că atitudinile sociale despre romi se bazează pe trei idei preconcepute:
Ideea 1: Romii sunt diferiti De obicei, trei tipuri majore de diferente sunt mentionate: 1. Culturală: Credem că au o cultură unică unde găsim contraste exagerate: ea poate fi considerată mai traditionale si "înapoiata" avand ca punct de referinta societatea actuala, traiesc mai mult in mediul rural, sunt mai putin alfabetizati, sunt mai reticienti la schimbări, dar, de asemenea, au mai mare coeziune, sunt mult mai veseli, sunt mai putin individualisti sau materialisti. Alte trăsături: importanta familiei extinse, preferinta pentru căsătorie între romi si uneori, între rude, roluri ierarhice stabilite, vechi si noi profesii
2.Socio-economică. Ei sunt priviti ca cei mai săraci si mai putini integrati, adică accesul redus la bunuri sociale si resurse. Ei trăiesc in cartiere marginase. Sărăcia nu este pur si simplu privită ca o trăsătură economică. Sărăcia este suspectata ca vrea să perpetueze pentru că oamenii nu fac nimic pentru a schimba acest fapt, deoarece cultura lor este ceea ce ii duce la situatii de marginalizare.
3. Morala: rasismul a considerat romii nu numai cultural diversi si social, dar în esentă sunt de neîncredere, înselători, lenesi sau periculosi pentru ordinea socala. Acest repertoriu traditional s-a schimbat în societatea urbană si cu respingerea publică a rasismului. Defecte morale sunt acum diferite: ei sunt dependente, ei profită de servicii sau beneficii, ei sunt sexiste, needucati, nu doresc să se integreze.
Ideea 2: Romii "au mai multe probleme"
Există cu sigurantă o mare parte a romilor, care sunt vulnerabili, "expusi la dezavantaje si inegalităti": majoritatea romilor din Europa au mai putine locuri de muncă regulate si mai putine proprietăti, locuiesc în locuri mai rele si în conditii precare, au acces redus la resurse si protectie. Ei au o mai mica participare socială si de prezenta în posturile de guvernare, retelele lor sociale sunt limitate si în unele zone, viata lor se desfaosara in locatii marginale. Toate aceste conditii au impact asupra sănătătii, a sperantei de viată, auto-stima scazuta cat si modul de abordare al problemelor. Dar comunitatea de romi are, de asemenea, puncte forte si acestea ar trebui să fie încorporate în muncă in sănătate: resurse proprii, creativitate, forme de gospodarie, conducerea de diferite tipuri, activele sociale si culturale care orice abordare ar trebui să o puna in valoare si sa o activeze. Inegalitatea nu implică în mod necesar faptul că toti indicatorii sunt rai Ei pot avea o sănătate mai precara în unele privinte, dar nu neapărat mai multe probleme de dependenta de droguri.
Ideea 3 Romi "sunt problema" Ideea a treia este un pas logic pe care il facem de multe ori atunci când ne gândim la "diferite" grupuri, care nu apartin culturii majoritare. Se obisnuieste a se trece de la ideea de "vulnerabilitate" la cea de "pericol". De exemplu, în epidemiologie, "grupurile de risc" pot fi
96
văzute ca grupuri care necesită o atentie specială sau vigilentă. Nu foarte rar, acest lucru se sfârseste prin a deveni un rechizitoriu inconstient.
Schimbarea de la "grupul cu probleme" la un "grup problematic", apare, de asemenea, si în sistemele de sănătate. Ideea care apare în unele discursuri sociale si profesionale este că romii sunt mai exigenti, apeleaza mai des la servicii si sunt cele mai dificili pacienti. Cum se întâmplă adesea cu imigrantii, prezenta lor este mult mai vizibilă. Acesta nu este un lucru neobisnuit, deoarece stim ca sunt persoane zgomotoase sau exigente, ei vin la spitale în grupuri, care nu îndeplinesc recomandările sau nu respectă regulile. Două idei alimenteaza aceste prejudecati:
- Având în vedere atitudine negativa pe care grupul o are în sine, chiar acceptabila sau pozitiva ar fi situatia in care ca familia isi însoteste pacientul.
- Atribuie fiecarei persoană comportamentul definit anterior ca fiind inadecvat, dar care numai o parte dintre acestia o efectueaza
Mai subtil, cele mai frecvente două afirmatii sunt următoarele: Abuz. Această conceptie vine de la ideea că populatia roma nu apartine comunitătii generale, si, prin urmare, nu este necesara atentia acordata precum celorlati cetateni. În loc de a avea imaginea unui pact colectiv, in care beneficiaza de toate drepturile, o altă imagine s-a conturat, unde majoritate acordă drepturi unei o minoritati, dar conditionată de utilizarea corectă a acestora. Nu este legal, ca majoritatea care decide când o astfel de utilizare nu este adecvată,
poate retrage drepturile în cazul în care cealaltă profită de utilizarea acesteia.
Pasivitate . Aceasta se referă acordarea subventiilor anumitor grupuri si beneficiile care pot duce la dependentă si pasivitate. Ideea de "falsii săraci" oamenii care trăiesc numai cu subventiile acordate sau nu fac nimic pentru a-si îmbunătăti viata si care au beneficiat de asistenta sociala tot timpul, este o critică clasică a statului bunăstării. Conform acestui discurs, romii se potrivesc cu această definitie: se presupune că acestea sunt informatii din trecut, totodata vedem că situatia nu se schimbă în mod substantial si sunt acuzati in continuare pentru lipsa de progrese.
Comunitatea de romi ca grup specific nu a primit nici mai mult decât restul populatiei. În orice caz, ei au făcut uz mai putin de anumite servicii si beneficii. In alte cazuri, fără îndoială că au beneficiat de politici adresate, de exemplu, pentru a eradica mahalale, deoarece sunt ultimii cetateni europeni care trăiesc în conditii precare. Dar amestecul de iritare fată de cei care nu fac parte din cultura comună si frustrarea pentru incapacitatea noastră de a schimba structura socială face să vină tocmai de la cei care se afla in situatie de precaritate.
97
ANEXA: COMPORTAMENTUL DIN SISTEMUL DE S ĂNĂTATE
Aceste idei si sentimente determină multe dintre punctele de vedere ale comunitătii si ale profesionistilor din domeniul sănătătii, precum si ale societătii. Există trei efecte clasice:
Dificultatea de identificare . Dacă simtim că altii sunt diferiti, avem mai multe dificultăti de a fi identificat cu ele, de a ne pune în locul lor sau de a nu crea oportunităti de comunicare. Aspectele comune dispar si ne concentrăm asupra diferentelor. Deci, putem fi surprinsi ca ne vom plange din cazua presiunii, asa cum vedem multi pacienti si familii anxioase, vom atribui o caracteristică culturală a grupului. Asteptările noastre se agraveaza si vom fi în defensivă cu romii.
Apărarea cu indarjire a propriei culturi . Această lipsă de identificare rupe pactul necesar cu pacientul, dar previne, de asemenea, o vedere critică a propriilor valori. Se pare că numai ceilalti au o cultură. Dar sistemul de sănătate, în calitate de agent public puternic din care facem parte, are valori, cultura, discursul si puterea de a o impune. Două exemple:
o Individualizarea bolii ca o chestiune complet privata care gestionează fiecare individ si este responsabilă pentru aceasta. Este o viziune relativ nouă în istorie, cu avantaje mari în atentia individuală, dar genereaza probleme serioase, cum ar fi singurătatea, în care fiecare persoană este concentrat pe el insusi, pe propria suferinta si pe vindecare. Acest lucru nu se întâmplă în cultura romilor, in cazul in care vorbim despre o boala, aceasta se resimte de către întreaga familie, cu o componentă emotională puternică
o Separarea între spiritualitate si sănătatea organismului. Această profanare a corpului uman, efect al unei societăti secularizate, nu este comun pentru toate culturile. Nu este bine înteleasa în culturile în care religia este o problemă de bază, vorbim despre experienta multor romi evanghelici, pentru care vindecarea are o dimensiune morală si spirituală (Comas, 2010).
Frustrarea. Când am definit o cultură sau un grup mai “inapoiat” sau care prezinta probleme grave, am închis “usa” pentru a efectua o schimbare treptată si o îmbunătătire. I-am pus într-o situatie de "totul sau nimic". Printre multi profesionisti care nu sunt romi, dar lucreaza cu ei, există două opinii opuse:
o schimbare radicală a culturii romilor si a vietii acestora.Unii sustin că schimbarea in mod substantial este singura cale de a rezolva problemele cat si a conditiilor de viata, de asemenea schimbarea modelor culturale care impiedica integrarea deplina.
o apărarea identitătii lor. Celălalt pol al discursului este de a accentua necesitatea identitatii puternice a romilor, politice sau sociale si segregarea acestora. Ar trebui să determine vietile acestora, acestia au propriile birouri, trăiesc în cartiere, sa mentină limba si valorile lor, etc .. Discreditarea ideii de "asimilare" stimulează această idealizare a diferentei.
Ambele atitudini sunt relevante, ele au schimbat atitudinea în politicile, hotărârile de guvern, opiniei publice, au avut efecte puternice asupra romilor. Problema lor este simplificarea si nu schimbarea altora:
- Simplificarea pentru că vor să rezolve problemele si conflictele mai repede, cu comenzi rapide. Singura cale este de a alege cea mai bună pozitie morală continua, care necesită angajament fiind de asemenea, dificil.
- Lipsa de respect pentru posibilitatea de a schimba, deoarece ignoră sau uită că schimbarea la nivelul grupurilor cu mai putină energie este determinată de proprii deciziile, dar într-un context
98
de conditii adverse si complex, schimbarea fără a se pierde sentimentul de securitate si mândrie a propriului grup este foarte dificil.
Atunci când se lucrează cu minoritătile, atentie la diferentele dobândite si la tonul special personalizat. Această diferentă culturală justifică o interventie adaptata si sensibila la caracteristicile specifice ale romilor, în cazul în care includerea elementelor cheie care caracterizează fiecare grup sau individ ne va permite să efectuam o interventie mai adecvată si mai eficientă, în cele din urmă, realizandu-se o interventie de calitate superioară. Această idee nu înseamnă mai mult de lucru pentru profesionistii din domeniul sănătătii, ci să includă concepte noi, diferite moduri de a privi realitatea, noi metodologii de interventie care să le permită să-si îndeplinească mai bine sarcinile lor, obtinerea unor rezultate mai bune în activitatea lor de zi cu zi si reducerea posibilitatii aparitie conflictelor (Garcia, 2006).
99
ANEXA: COMUNICARE SI RELATIONARE EMPATIC Ă
- Nu trebuie sa vezi numai defectele, ci si punctele forte ale oamenilor.
- Adaptarea informatiilor si mesajul (luând în calcul vârsta, sexul ..). Transmiterea informatiilor în mod clar si simplu, asigurati-vă că a înteles informatiile: diagnostic, tratamente, proceduri de numire, etc ..
- Utilizati întrebări pedagogice: Ce stii ...? Ce părere ai despre ...?, Ce întrebări ai ...? Ce crezi ...? Ce - ti imaginezi ...?
- Importanta primei întâlnire. În centrele de îngrijire sau centre de prevenire în cazul în care profesionisti care trateaza cu respect si se implica emotional vis-a-vis de problemele expuse de utilizatori, acestia se vor simti tratati cu afectiune, persoana care a fost „gazda” devine o referintă. (Arbex, 1999).
- Cunoasterea oamenilor - caracterul, numele, ceea ce le-a determinat să meargă în centru (Arbex, 1999). Ei merg de obicei în locuri în care stiu că sunt bineveniti si în cazul în care altii sunt de etnie romă. Crearea unei relatii de încredere.
- Stabilirea unei relatii între egali, nu impusa. In cadrul interventiei relatia trebuie să apară in mod natural.
- Tinerii, în special, doresc să vorbesca si sa fie ascultati. Trebuie să încercăm ca ei să se simtă auziti si respectati (Arbex, 1999).
APTITUDINI DE COMUNICARE 17
� Fiti constienti de posibile erori si perceptii care pot determina si influenta interpretarea modului în care oamenii comunică si comportamentul altora.
� Luati în considerare diferite sensuri de gesturi, expuneri si distantele fizice ale oamenilor din diferite grupuri culturale.
� Vorbii clar si precis. � Evitati expresiile colocviale, care poate fi interpretate gresit. � Se repetă afirmatiile diferit pentru a consolida întelegerea. � Ascultarea activă, reformularea ceea ce pacientul a spus că pentru a verifica
întelegerea corectă a informatiei � Identifica si rezolva problemele de comunicare folosind mediatori culturali pentru a
facilita întelegerea si comunicarea
În ultimii ani au fost dezvoltate strategii pentru a aborda comunicarea, care iau în considerare experientele si aspectele specifice ale fiecărui context, care determină relatia dintre pacient cu furnizorul de asistentă medicală.
17 Source: Retos en los contextos multiculturales, competencias interculturales y resolución de conflictos de la FSG (FSG, s/f).
100
ANEXA: Determinanti ai s ănătătii
Sursa aceastei explicatii este următoarea carte: Presentación de los Determinantes de la Salud, Angelica Maria Gomes. OPS / OMS Nicaragua.
Diagrama de multi-nivel de model al factorilor determinanti ai sănătătii (Dahlgren & Whitehead, 1991):
• Factorul biologic: Un număr tot mai mare de factori genetici este implicat în productia de diverse probleme de sănătate: infectioasă, cardiovasculare, metabolice, mentale, cognitive si comportamentale.
• Stilul de viată: comportamentul individului, convingerile, valorile, contextul istoric si perceptia lumii, atitudinea fată de risc si viziunea fata de sănătate în viitor, abilităti de comunicare, managementul stresului, de control si de adaptare la circumstantele sale de viată determină preferintele si stilul de viată.
• Influentele comunitătii si sprijinul social: ne referim la presiunea grupului, coeziunea socială si încrederea, retele sociale de sprijin si alte variabile asociate cu un nivel de integrare socială si investitiile în capitalul social.
101
• Accesul la serviciile medicale: organizarea sistemului de santate si asistentă medicală, aspectele legate de promovare, protectie si recuperare a sănătătii si de prevenire, control si tratamentul bolii la o populatie.
• Conditiile de viată si de muncă: facilităti, locuinte, ocuparea fortei de muncă si educationale sunt premisele de bază pentru sănătatea populatiei.
• Conditiile socio-economice, a drepturilor sociale si culturale: La acest nivel macro-opera, mari determinanti ai sănătătii, sunt în principal legate de caracteristicile structurale ale societătii, economiei si a mediului si, prin urmare, legate de prioritătile politice, deciziile guvernamentale si gestionarea agendei sociale. De exemplu: domeniul de aplicare al cadrului juridic actual, strategiile de reducere a sărăciei, intensitatea politicilor redistributive, oportunităti de dezvoltare a cetăteniei, etc ...
Notă: Traducere diagramei: conditiile socio-economice, culturale si de mediu. Agricultura si productia alimentară. Educatie. Ocuparea fortei de muncă conditii. De viată si conditiile de munca, somaj. apă si nstalatii sanitare. Servicii de sănătate. Locuinte. Sociale si comunitati. Stilul de viată al persoanei. Varsta, Sexul, Factorii constitutionali.
102
ANEXA: EVALUAREA TEHNIC Ă
Chestionarul final: EVALUAREA ACTIVITĂTILOR DE FORMARE
1. De la cel mai specific la cel mai general, care sunt instrumentele, capacitătile, sau cunostinte pe care le-ati învătat de la formare si exercitii? 2. Ce îti place să comentezi in exercitii, sesiuni, tehnici si continuturi? 3. Considerati că tema abordata, tehnicile si exercitiile utilizate au satisfacut nevoile dvs de cunostere si au contribuit la îmbunătătirea practicii profesionale?
4. Alte comentarii
103
ANEXA: INTRODUCEREA ÎN PRACTICA DE SANATATE
Intelegerea acestor modele culturale ne va oferi o mai bună întelegere a persoanei, a contextului si permită adaptarea interventiei profesionale. Cunoasterea caracteristicile socio-culturale ale comunitătii de romi, în special cele care afectează sănătatea pozitiv sau negativ: sprijin reciproc între rude, respectul si grija pentru persoanele în vârstă, importanta pentru doliu. Aspectele legate de gen (rolul femeilor ca persoanele care ii ingrijesc si faptul că ea tinde să uite despre sănătatea ei, omul poate respinge slăbiciune si de îngrijire a sănătătii).
Aspectele traditionale ale culturii romilor legate de sănătate 18
Importanta acordată sănătatii, împreună cu importanta familiei si sănătatea acestora. Importanta vârstei si sentimentul de vulnerabilitate – in fata mortii
Sănătatea ca absentă a bolii si ca pe ceva legat de „dezactivarea” mortii. Atunci când o persoană (sau un membru din familie) percepe că boala a apărut, actiunea trebuie să fie imediată si decisivă. Teama de boala este legată de problemele de acces la serviciile de sănătate, în unele locuri. Deci, este logic să se folosească serviciile de urgentă în loc de cele de preventier si există o tendintă de a auto-medicatie si consiliere informală de la rude sau vecini. Sănătate si boală fizică. Relatia stabilită între sănătate si boală fizică, absenta înseamnă că persoanele nu iau în considerare aspectele legate de comportamentele legate de psihologie.
- Detectarea posibililor referenti în familie. Perspectiva culturală a romilor este de interdependentă de familie, astfel încât figurile autoritare, parinti, bunici sau unchi ar trebui să fie implicati în tratament sau terapie (Arbex, 1999).
- Interventie cu familia. Este mai bine să se facă separat, cu grupuri specifice de părinti, pentru că rolurile si separarea sexelor poate fi foarte pronuntata. Fiind împreună împiedică comunicarea si produce o lipsă de spontaneitate (Arbex, 1999).
- Setati limite clare si ferme la centrele de prevenire sau de ingrijire. Este necesar să se implice familiile de romi. Uneori este dificil pentru ei, deoarece acestea au, de obicei, un stil mic de reguli si limite în cadrul unitătii familiale. Este nevoie de muncă semnificativa pedagogică si necesitatea de a stabili acorduri (Arbex, 1996)
- Femeile - rolul lor in antreprenoriat. Pentru activitatea de prevenire sau tratare a bolilor, in domeniul adictiilor, femeile rome si a mamele sunt un element-cheie si trebuie utilizata capacitatea lor antreprenoriala.(Arbex, 1996).
- Sexualitate. Acesta este un subiect pe care femeile rome il găsesc dificil de abordat. În general, ei au putine informatii si acest fapt generează rusine. Se recomandă ca profesionist in sanatate, care primeste o femeie de etnie roma sa fie tot o femeie si folosind un limbaj (verbal si nonverbal), pentru a facilita comunicarea (Arza, 2008). În cazul în care există o nevoie de a efectua teste care pot fi percepute ca o amenintare la unele aspecte ale virginitatii fetei, este necesar să se explice în detaliu importanta acestora (Arza, 2008).
18 Source: FSG Health Area, 2009
104
- Eterogenitatea. Populatia romă este foarte diversificata: niveluri diferite de resurse, oameni din diferite tări, etc Acest lucru înseamnă punerea accentului pe persoana, de a întelege contextul si circumstantele (situatia familială, resurse, nivelul de integrare, etc .. ) ..
În ceea ce priveste dependenta , există principii evidente în prevenirea sau tratamentul adictiilor, cum ar fi confidentialitatea, empatia, întelegerea. Progresele sunt lente fapt ptr care trebuie explicat acest fapt, dar, de asemenea, necesitatea de a avea obiective clare si limite pentru a ghida tinerii si nu lăsati în pace cu problemele lor. Dar există si alte principii care trebuie să fie prezente atunci când se lucrează cu o minoritate:
- Munca in sănătate nu este neutra. Moralitatea este atât din punct de vedere cultural si material determinata ca si cea a altor grupurilor. Întelegând că o altă persoană poate avea alte valori sau să dea mai multă importantă unora dintre ele, este la fel de importantă ca si întelegerea propriile noastre valori.
- Activarea resursele mediului. Indivizi si grupurile au propriile forme de îngrijire, puncte forte si idei pe care programele nu trebuie sa le neglijeze. Este ceea ce se numeste, de obicei, emanciparea, desi semnificatia acestui termen nu este întotdeauna clara Dacă cineva recunoaste puterea si autoritatea celuilalt, acest lucru trebuie făcut în mod serios, având în vedere posibilitatea de a participa la progresul lor, acceptând un grad de nemultumire fată de orientările sau alegerile lor (întotdeauna în limitele principiilor democratice) iar iesirea transforma situatia lor de viată sau cel putin trebuie fie deschis pentru a discuta despre asta. Este întotdeauna un drum dificil, dar toate programele de prevenire trebuie să se angajeze în mod serios, cu puterea si resursele altora, selectate si consolidate. Acest lucru implică o anumită reechilibrarea între autoritatea publică si tinerii romi.
- Propunerea obiectivelor realizabile. Obiectivele importante stabilite pot fi realizabile si să respectand avansuri mici. Dacă sunteti în căutarea unei mari schimbări sau modificări în afara realitătii structurale, rezultatul este frustrarea atât pentru profesionist cat si pentru beneficiar. Nu este vorba despre a face programe modeste, ele pot si trebuie să fie ambitioase, dar trebuie să fie definite într-o manieră care va asigura progresul concret, cimentarea încrederii tinerilor în ei însisi
- Sprijinirea proceselor individuale si discutiile despre procesele sociale. În situatiile de inegalitate socială, de multe ori progresul va fi frustrat, tinerii nu vor răspunde conform asteptărilor, realitatea, marginalizarea si sărăcia vor prevala. Rezultatul este de multe ori dezamăgirea profesionala si se tinde a se dea vina inconstient pe utilizatori, pe problemele lor sau incapacitatea lor de a le depăsi. Pentru a evita această situatie, este necesar să se discute cu echipa si cu tinerii însisi, limitele de interventie, conditiile materiale de viată ale acestora.Această politizare a interventiei sociale ne împiedică să consideram tinerii deplin responsabili pentru rezultate, dar nu complet independent.
- Învătarea despre marginalizare - este necesar să învete si să transferam ceea ce am învătat la locurile unde lucram. Vedem că oamenii sunt capabili de a îmbunătăti viata lor în medii foarte dificile. Inovarea socială, unul dintre principiile de actiune europeana, ar trebui să fie testate în toate programele. Este necesar să se riste in proiectele motivante si complexe, stiind că rezultatele vor fi utile pentru institutiile de sănătate. Ceea ce este învătat în presupusele "margini" sau cu minoritătile se aplică si la populatia generală, care este din ce în ce mai putin omogenă si plurala.
105
ANEXA: INTRODUCERE IN FORMARE
Rationale. Comunitătiile de romi din Europa prezinta o mare diversitate. Cu toate acestea, în general, situatia lor socială si economică este mai deficitară decât media populatiei, care influentează puternic starea de sănătate. De asemenea, sănătatea lor este, este afectată de prejudecăti si discriminare, pe care le-au suferit de lungul istoriei si continuă să existe in prezent fată de aceste persoane, situatii în care sistemele europene de sănătate si specialistii sunt de asemenea implicati
Scopul Manualului . Scopul final al acestui manual este de a ajuta la eliminarea barierelor cu care se confruntă comunitatea de romi din Europa, la accesul la serviciile de sănătate si toxicomanie, si astfel, să influenteze reducerea inegalitătilor în materie de sănătate pe care acestia le suferă.
Pentru a atinge acest scop, vom oferi profesionistilor din domeniul sănătătii care lucrează cu romii informatiile practice despre comunitătiile de romi pentru a le permite să cunoască si să înteleagă specificul acestei culturi, în special în relatia lor cu sănătatea si medicamentele / drogurile cat si instrumentele care să le permită să îsi îmbunătăsească abilitătile de lucru cu comunitatea de romi si tinerii sai..
Scopul form ării . Prezentarea într-o manieră pedagogică a continutului descris în prima parte a Ghidului Health Professionals.
Aceasta presupune prezentarea informatiilor într-un mod usor si practic. Acest manual, urmăreste să creeze spatii de reflectie care sa influenteze perceptiile, atitudiniile si practicii profesionistilor
106
ANEXĂ: ROMII ÎN EUROPA, SCURT ISTORIC
Următorul articol este din cadrul: Gitanos, Pensamiento y Cultura. El Ayer y el Hoy. Numărul 29, aprilie 2005. Revista bilunara a FSG (paginile: 18-20).
REZUMAT: Raportul "Situatia romilor într-o Uniune Europeană extinsă", a fost publicat de către Comisia Europeană în limbile engleză, franceză, germană si romani, dar, cel putin pentru moment, nu spaniola. Din acest motiv, în această parte dedicata politicilor sociale europene si comunitatii romilor, am adunat câteva referinte din raport si am tradus unele capitole. În această sectiune "Ieri si Azi" include o traducere a capitolului 2 din Raport, care oferă o scurtă trecere în revistă a istoriei romilor în Europa
1.Situatia actuală a romilor în Europa nu poate fi pe deplin înteleasă fără o întelegere prealabila a istoriei tratamentului romilor în Europa. Istoria romilor nu este bine documentată, în principal datorită faptului că romii au lăsat în urmă doar câteva înregistrări scrise referitoare la existenta lor in Comună. Desi originile istorice ale romilor au fost momente de litigiu, este acum în mare măsură o chestiune de consens - în special dovezile lingvistice - că oamenii sunt romi. Grupuri de romi s-au observat în partea europeană a Imperiului Bizantin către secolul XI si au intrat, probabil, in Spania din Africa de Nord, în acelasi timp aproximativ. Zonele situate în ceea ce este astăzi este sudul Greciei s-au observat ca centre de romani în secolele XIV-XV si se crede că au trăit de-a lungul anilor romii din Balcani până la acea dată. 2. După o perioadă de relativă tolerantă în Evul Mediu târziu, romii au fost supusi la prima persecutii, dintr-o serie de episoade în Europa. Există un anumit consens printre istorici, care, înainte de declinului său lung si episoadele de represiune care îl însotesc, Imperiul Otoman a fost un tărâm mai tolerant decât cele crestine pre-iluminist, în general si că această tolerantă extinsă la romi. Numărul relativ mare de romi în zonele Europei de astăzi, care a a fost anterior posesiuni otomane, s-ar părea să suporte această afirmatie, desi autoritătile otomane ca o chestiune de politică discriminatorie, non-musulmani si chiar si în cadrul comunitătii de romi musulmani par să fi fost discriminati. 3. În Imperiului Otoman, romii par să se fi descurcat cel mai rău în zone ale Imperiului considerate „statatoare relative”, cum ar fi zonele in care sunt situati astăzi în România. Profesor de limba romani Dr. Thomas Acton in Studiile de istorie romani în Europa, a comenta ca în secolele 16 si 17: "Când oamenii romi din Europa de Est au întâlnit au intalnit oamenii
107
romi din nord-vestul Europei de astăzi, acestia sunt descendenti ai supravietuitorilor sclaviei , descendenti ai supravietuitorilor genocidului ". 4. Iluminismul a adus cu el o serie de noi abordări fată de romi.La mijlocul secolului al XVIII-lea, primul dintr-o serie de eforturi a fost efectuată încercarea de a obliga romii să fie conformi cu normele societătii în general. Nu este clar în ce măsură aceste ordine timpurii au fost chiar ascultate la nivel local, dar în următoarele două secole, romii au fost frecvent scosi din familiile lor, prin fortă si plasate cu familiile non-rome, sau plasate în institutii, într-un efort de a scapa de ceea ce au fost percepute ca trăsături deviante, si să pună capăt existentei comune a grupului etnic în sine. Dezvoltarea practicilor de politie moderna, a adus cu ea dezvoltarea ideilor de "crimă tiganilor", 5. Romii au fost vizate de persecutie din timpul regimului lui Hitler în Germania, 1933-1945, si în tările ocupate de nazisti. Într-o serie de tări, Holocaustul romilor - mentionată de unii ca "Porraimos" - a fost pus în aplicare de către ambele autoritătile germane, precum si de oficialii locali. În unele tări a fost pusă în aplicare de către armatele guvernelor in colaborare cu efortul german condus de ideea remodelarii demografice a Europei în timp ce în alte tari Holocaustul romilor a fost pus în aplicare fără determinatul german. Într-o serie de regiuni, cum ar fi pe teritoriul de astăzi al Republicii Cehe, cei mai multi din comunitatea romă au fost ucisi în timpul războiului, fie prin a fi internati în lagărele de exterminare conduse de nemti, sau de a fi încarcerat în lagăre de internare 6. În perioada post-război în Europa Centrală si de Est, eforturile pentru a rezolva cu forta situati romilor, au fost văzute ca fiind trăsături anti-sociale. Guvernele din Polonia si Cehoslovacia, de exemplu, au întreprins eforturi considerabile pentru a pune capăt nomadismul în rândul romilor, precum si pentru a converti romii la un omogenizat "proletariat". Eforturile intense de asimilare în socialismul de stat a produs atât unele dintre primele generatii de romi de elita, Discursul său oficial în pofida, socialismul post-războiului nu a reusit eradicarea rasismului. Unele guverne au angajat politici de sterilizare coercitivă a femeilor rome si scolarizarea în multe tări a devenit separata. 7. Inaintea celui de al II-lea Razboi mondia situatia romilor în Europa de Vest era extrem de asemănătoare cu cea din Europa Centrală si de Est. În Norvegia, Suedia si Elvetia, de exemplu, s-au depus eforturi pentru a pune capăt existentei grupurilor de romi si prin măsuri, inclusiv sterilizarea fortată a bărbatilor si a femeilor, precum si prin eliminarea sistemică a copiilor romi din familii si plasarea lor în grija statului. În ultimii ani, guvernele suedez si elvetian s-au angajat si au făcut publice studiile cuprinzătoare ale problemei, Suedia a oferit despăgubiri urmasilor victimelor. Impactul acestor politici continuă să fie resimtite si astăzi, cu toate acestea si romii ca grup suferă încă traume intense ca rezultat al acestor abuzuri.. 8. De după 1989 Europa a cunoscut un intens sentiment anti-romi atât în Europa de Est si Europa de Vest. În Europa de Est, guvernele din unele tări au acuzat romii colectiv pentru o defalcare în ordine publică sau pentru temerile că o defalcare în ordine publică era iminentă. Persecutarea sistematică a romilor au avut loc în tări precum Albania, Bulgaria, Germania, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Ucraina si Iugoslavia. Miscările rasiste au apărut, de asemenea, romii au fost atacati. În unele tări, cum ar fi Republica Cehă si Slovacia, violenta împotriva romilor rămâne la niveluri alarmante. În general, autoritătile judiciare penale au reactionat inadecvat la cresterea dramatică a criminalitătii violente motivate rasial si functionarii publici nu au reusit sau au fost prea lente, să condamne violenta anti-romi. 9. În Europa de Vest, sentimentul anti-romi a izbucnit în urma sosirii unui numar mare de romi din Europa de Est. Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Tările de Jos, Norvegia, Spania, Elvetia si Regatul Unit au prezentat toate episoadele de panică publică, alimentată de zvonuri alarmiste ale mass-media "invazii tigănesti" si similare. Aceste măsuri au fost frecvent urmate de măsuri discriminatorii rasial de către autoritătile publice, de multe ori inclusiv expulzările colective ..
108
10. În 1999, comunitatea de romi din Europa a suferit cea mai mare catastrofă supa cel de al doilea război mondial, când, după încheierea actiunii militare a NATO în Republica Federală Iugoslavia si retragerea fortelor iugoslave din Kosovo, etnicii albanezi au întreprins o campanie de curătare împotriva etnie romilor si a altor persoane percepute ca fiind "tigani". În ciuda a patru ani de administratie ONU în Kosovo, violentele, inclusiv atacuri cu grenade periodice si distrugerea periodică a proprietătii, a continuat. Astăzi, avem aproximativ patru – cinci mii din populatia romani pre-bombardament din Kosovo (probabil aproximativ 120.000 de persoane) s-au deplasat în Kosovo, Serbia si Muntenegru, sau sunt în exil în tările vecine Kosovo sau în Occident. Cele mai multe persoane trăiesc în conditii extrem de precare, în timp ce sosirea lor în statele UE a ridicat probleme importante legate de azil si imigratie, tratate cu mai târziu în diverse rapoarte. 11. În fata unei istorii de discriminare si persecutie si în ciuda tuturor secolelor în Europa, fără institutii vizibile autohtone, romii si-au mentinut o identitate distinctă. Solidaritatea comunală este frecvent afirmată si consolidată prin legături strânse de familie extinse. Sărbătorile de familie un element fundamental în prioritătile sociale. Traditiile culturale sunt respectate cu sfintenie si sârguintă. Tabuuri sunt traditionale în multe culturi, dar sunt, de asemenea frecvent asociate cu dezvoltarea de strategii de grupuri marginalizate pentru a mentine identitatea împotriva fortelor de opresiune si / sau asimilare culturală. Judith Okely spune, "O modalitate de a rămâne diferit de convingerile „poluante” care sunt atât de exprese este consolidarea granitelor etnice”. 12. Populatia romă din Europa de astăzi este estimata la aproximativ zece milioane de oameni, cu toate că unii observatori au pus cifre chiar mai mari - doisprezece milioane. Date precise demografice nu exista, deoarece se datorează în mare parte stigmatului asociat cu identitatea de romi si reticenta multora dintre acestia să se identifice. Totodata apare si refuzul multor guverne de a include romii ca o categorie legitima in recensământ. În ciuda incertitudinilor demografice, există îndoială ca numărul total al romilor în Europa este de multe ori mai mare decât populatia totală a unui număr de state membre. 13. În prezent, sentimentul anti-romi este prezent în cele mai multe societat, dacă nu toate societătile europene si este extrem de ridicat în unele tări. Potrivit unui studiu recent, 79% dintre cehi nu ar vrea ca romii sa le fie vecini. Un sondaj realizat în 1992 de către Institutul Allensbach a indicat că 64% dintre germani au avut un aviz nefavorabil privind romii - un procent mai mare decat pentru orice alt rasa, etnie sau cult religios. Un studiu realizat în 1994 de către Institutul
109
EMNID a indicat că 68% din germani nu doresc să aibă sinti si roma ca vecini. Dl Trevor Phillips, presedintele Comisiei Regatului Unit pentru Egalitate Rasială (CRE), a declarat recent, "Ca un britanic, mi-e rusine de modul în care tratăm tiganii. Lucrurile trebuie să se schimbe si au nevoie noi pentru a schimba ceva". 14. Tratamentul romilor, atât în Uniunea Europeană cat si dincolo de frontierele sale actuale a devenit un test de turnesol al unei societăti umane. Tratamentul romilor este astăzi printre cele mai presante probleme politice, sociale si a drepturilor omului cu care se confruntă Europa.
110
ANEXA: PREZENTAREA MANUALUL
După ce am cunoscut ratiunea obiectiva a Manualului si s-a reflectat asupra istoriei comunitătii de romi de la originile lor, până la sosirea lor pe pământurile europene, inclusiv dificultăti, persecutiiile si violentele pe care le-au suferit, am ajuns la Prezentarea Manualului.
Populatia-tintă: tineri romi, cu varste cuprinse între 11 si 25 de ani. Cu toate acestea, acest Manual, încearcă să influenteze întreaga comunitatea de romi cu privire la aspectele de sănătate generala si la problema adictiilor, in special celor caruia ii este adresat acest Manual: profesionistiilor din domeniul sănătătii care lucrează în centrele de asistenta medicala primara in spitale si in serviciile de urgentă, precum si centrele, serviciile si / sau de prevenire a consumului de droguri.
Metodologie: asigurarea unui cadru teoretic care stă la baza propuneriilor practice oferite pentru a lucra profesionistii din domeniul sanatatii. Metodologia se bazează pe o propunere dialectică, de la cunoastere, întelegere si practica profesionistilor din domeniul sănătătii în ceea ce priveste comunitatea de romi (în special tineri), sănătatea lor si consumul de droguri. Din acest punct, Manualul reflectă si aprofundează realitatea lor socială, cultura lor si relatia ei pe care tinerii romi o au cu sănătatea si cu drogurile, si, în final, o mai bună întelegere a acestei realităti, încercând să ofere elemente pentru îmbunătătirea practicii de asistentă socială si pentru a facilita accesul romilor la serviciile de sănătate.
Structura manualului coincide cu Metodologia propusă:
1. în primul rând "ceea ce stim", "ceea ce se vorbeste", "practica in sanatate", în relatie cu populatia Roma, bazandu-ne pe studiile care există în această privintă, precum si modul în care aceste idei afectează sistemele de sănătate.
2. a doua parte, furnizează date disponibile privind realitatea socială a comunitătii rome în Europa, elemente cheie culturale, precum si unele idei fundamentale în ceea ce priveste sănătatea si drogurile.
3. partea a treia, "Reintoarcerea la practica ", oferă instrumentele practice si teoretice de a încorpora situatia socio-culturala a comunitătii Rome în sistemul de sănătate, în practica profesională si în proiectarea programelor de prevenire a dependentei de droguri in randul tinerilor romi.
111
112
ANEXA: REALITATEA SOCIAL Ă SI ELEMENTELE SOCIO-CULTURALE
ORIGINE SI DIVERSITATE
Romii europeni trăiesc în continentul încă din secolul al XV-lea. Ei au migrat de la o origine comună (regiunea Punjab din India) si s-a dispersat în valuri in diferite în locuri. Aceasta a fost una dintre principalele cauze ale diversitătii interne existente în marea romilor
O populatie între normalizare si excludere
Formarea si deficitele educationale. În multe tări, putem vorbi de scoală primară completă, dar există încă un deficit clar: în rândul romilor în vârstă de 15 ani si peste, 43% nu au un nivel scolar si doar 32% au finalizat învătământul primar. Printre tinerii cu vârsta între 15 si 24 de ani, doar 17% sunt studenti, în comparatie cu 60% din populatia europeană. Romi cu studii superioare sunt inca o minoritate.
Accesul dificil pe piata fortei de muncă. Somajul, economia de familie mai mult sau mai putin informala, unele subventii publice si locurile de muncă precare sunt principalele caracteristici ale economiei lor. Rata somajului este foarte înalt, 23% ca medie, conform anchetei de sănătate (FSG a zonei de sănătate, 2009), sau mai mult de 50% din populatia activă în functie de alte cercetări.
Sărăciei si a excluziunii. Cercetatorii estimeaza ca doua treimi din populatia Europei trăieste în sărăcie roma .. Politicile publice au avut un impact major asupra îmbunătătirii vietii familiilor de romi, dar ei nu s-au schimbat pozitia lor relativă: să rămână "cei mai săraci dintre săraci" (Fundatia Foessa, 2008).
Structura social ă si procesul de transformare
O caracteristică actuală a comunitătii de romi este că ei trăiesc un proces intens de schimbare pe care unii scriitori au numit "modernizare selectiv" (OSC, 2012). Modificarea fără a-si pierde însăsi esenta (rămasă Roma) este un proiect istoric, complex si contradictoriu. Putem găsi 3 pozitii cu care se confruntă schimbare:
a) Elitele si grupurile stabilite. Caracteristica minoritatii romilor este faptul că acestea propun să guverneze o schimbare socială în comunitatea lor, fie prin intermediul asociatiilor si politizare, fie prin noi dispozitive de coeziune.
b) Cele mai multe familii de romi, de obicei sărace, dar nu in saracie extrema. Multi oameni sunt constienti de a fi într-o cultură în criză din cauza dificultătii de a trăi o viata într-o lume urbană si globalizată. Dar crizele poate duce la o mai mare libertate sau să se agate de valorile traditionale.
c) Populatia cu risc de excluziune socială. Acesta este cazul familiilor care trăiesc în medii segregate sau degradate, cu economii foarte sărace. Capacitatea lor de a schimba este limitată datorita lipsei de relatie cu mediul social, a excluderii si a constrângerilor sale
Rolul locuintei în identitatea romilor
- Romi cu statut care trăiesc în centre urbane sau districte consolidate. Conditiile lor de viată sunt similare cu cele ale vecinilor lor, tinerii au probleme comune de acces la locuri de muncă sau în viată independentă
113
- Mai putin de 4% din populatia Europei trăieste în orase, romi in barăci, dar aproape 30% trăiesc în locuinte de proastă calitate sau precare. Distanta fizică si simbolică din oras si accesul redus la drepturile acordate prin cetătenia dezvăluie o excludere si discriminare deliberată.
- In multe cazuri, familiile de romi au fost relocate în locuintele publice. Cei care trăiesc în acest fel reprezintă 22% din total, doar în unele tări si regiuni aproape jumătate din familiile de romi. Unele cartiere proiectate astfel sunt mult mai deteriorate din cauza calitatii proastă a locuintelor si a serviciilor, precum si la segregarea spatială, punerea împreună a familiilor foarte diferite, izolate de restul.
ELEMENTELE SOCIO-CULTURALE IMPORTANTE
FLUXUL POPULATIEI TINERE DE ROMI
Vârsta medie a romilor Europeni este de aproximativ de 25 de ani, comparativ cu 40 de ani fata de populatia totală. Multi dintre ei sunt băieti / fete si tineri, mai putini peste 65 de ani Implicatiile sunt foarte interesante: în timp ce resursele si preocupări ale societătilor europene sunt din ce în ce orientate spre persoanele în vârstă, servicii de sănătate sau sociale, facilităti si cultură, romii au nevoie de cea mai mare parte a resurselor pentru tineri si o investitie puternică în educatie, ocuparea fortei de muncă si de agrement. În acest sens, lucrarea prevenirea consumului de droguri si alte sarcini legate de stilul de viată este esentială pentru sănătatea viitoare a grupului.
În plus, adolescentii de romi trăiesc o disonantă care, uneori, conduce la confuzie si dezorientare, se simt prinsi între normele vietii lor si normele culturale de masă, pe care nu le simt ca propriile lor norme , si, uneori, tind a le încălca.
Rolul central al familiei
• rolul central al familiei pune accentul pe organizarea socială. • familii mari si extinse. • rolurile sunt bine stabilite, în functie de sex si vârstă. • căsătoriile timpurii. • procese actuale de schimbare: căsătorie târzie, rolul în schimbare al femeilor si al
tinerilor ...
Rolul asociatiilor si a bisericii
• o rolul proeminent al bisericilor si asociatiilor din comunitatea de romi.
• o interlocutorii respectati atunci când se lucrează cu romii.
Rolul femeilor
• femeie de etnie romă în transmiterea normele si valorile comunitătii lor. • protectie tinerele tinerelor femei rome. • rolurile noi ale femeii, modifica procesele. • lipsa de modele noi pentru femeile tinere.
114
ANEXA: RELATIA CU S ĂNĂTATE
Diagnosticul scurt asupra sănătătii. Venituri mai mici, conditii precare de trai în cartierele lor, discriminarea sau accesul dificil la prestatii, la sănătate explica prezenta bolilor infectioase si a altor boli cronice mai putin frecvente in randul populatiei generale care apar la varste mai tinere.
CÂTEVA DATE DESPRE STAREA DE S ĂNĂTATE A ROMILOR 19
Desi nu există studii complete demografice pentru romi, speranta de viată este mai scăzută în rândul romilor si că această diferentă poate depăsi 7 ani.
În toate studiile există o prevalent ă pentru următoarele fapte: · Boli cronice sau dizabilit ăti : hipertensiune arterială, diabet zaharat, colesterol, alergii, probleme respiratorii în rândul persoanelor în vârstă si astm in randul copiilor. · Probleme psihologice : depresie sau dureri cronice (în special oasele, precum si capul si migrenele). · Accidente (munca la domiciliu sau de trafic). Ambele boli si accidente provoca în multe cazuri handicap sau limitări de viată de diferite tipuri. Ambele cauze ale sănătătii precare sunt asociate cu mediul rezidential si conditiile sale, mai mult sau mai putin sigure si integrate. Femeile: Problemele datele sunt asociate cu sarcina precoce si tardivă, cu mai mici obiceiuri de gicologice (doar 60% dintre femeile rome în Europa fac o vizita la ginecolog in timpul sarcinii) si au probleme de sănătate cauzate de supraîncărcare in muncă. Minorii: campaniile de vaccinare au fost foarte eficiente în multe tări, dar cu lacune majore (în unele regiuni Europene, aproape jumătate dintre copii nu au urmat programul de vaccinare), boli infectioase la tineri adultii din cauza lipsei de vaccinare in copilarie Diferite probleme asociate stilului de viat ă
20. Unele persoane sunt de multe ori peste pondere si cu obezitatea în vârstă si mai tineri, doar jumătate din populatia de romi are o greutate considerată sănătoasă. Mai putină hrană bogată în legume, fructe si bogate în dulciuri si grăsimi, împreună cu lipsa de exercitiu (de asemenea, la copii) explică aceasta prevalenta, care, la rândul său are implicatii pentru alte boli la maturitate. Consumul de substante: Aproape 60% dintre bărbatii romi si 30% dintre femei sunt fumatori activi, variind datele între tări, în special consumul in randul persoanelor sex feminin. Un contrast care este mai pronuntat în cazul consumului de alcool, de asemenea, important în randul populatiei adulte masculine Recunoasterea problemelor de alcool sau droguri afectează o minoritate (3,5% în Studiul European al Sănătătii), dar aceste date ascund o concentrare clară a consumului problematic în periferie sau locuri separate: în cartierele de mahala sau izolate datele prevaleaza de la 15 la 18%, ceea ce este un mare impact asupra comunitătii mai mult decat calitatea locuintelor, factorul cheie este impatasirea cu vecinii problemele cauzate de consumul de alcool sau droguri este segregarea, arătând încă o dată că experienta de viată a stigmatizării consumatorilor afectează în mod clar problema consumului.
19 Source: FSG Health Area, 2009 20 Comitetul consultativ adresat aparitia unor probleme de sănătate ale romilor care decurg din obiceiurile nesanatoase, cum ar fi dieta săracă sau lipsa de exercitiu sau sport. Acest lucru cauzează probleme de obezitate sau hipertensiune arterială
115
Idei asupra sănătătii: trebuie să facem distinctia dintre elementele traditionale ale culturii organismului cu elemente de tranzitie la o societate de consum, precum si cu caracteristicile unei culturi aflate în criză.
În ceea ce priveste elementele care provin din tranzitia de la o societate de consum, de exemplu, adoptarea obiceiurilor nesanatoase, cum ar fi fumatul sau consumul de prăjituri industriale nu este o activitate traditională, ci mai degrabă un răspuns adaptativ la o societate de consum a cărui discipline trebuie să fie învătate.
Există si alte aspecte în care această tranzitie nu reuseste sa fie umbrita, din cauza consumului poate fi mai compulsivă, sentimentul de pierdere sau de esec poate duce la comportamente de risc ridicat la adulti sau tineri. În multe situatii femeile în vârstă manifestă depresie atunci când se confruntă cu probleme din viata cuiva si la femeile tinere poate ajunge la abuzul de droguri.
Aspecte traditionale ale culturii romilor legate de sănătate Importanta acordată sănătatii, importanta acordata familiei si sănătatii altora. Acest fapt explică sprijinul reciproc între rude, care, în cazul femeilor acestea uita de sanatate si respinge slăbiciunea si de îngrijirea. Importanta vârstă si sentimentul de vulnerabilitate, care fac boala si moartea sunt foarte prezente în cultura romilor, chiar si tineri.
Sănătatea ca absent ă a bolii si ca pe ceva legat de dezactivarea moarte. Comunitatea de romi, ca aproape toate populatiile traditionale, du-te numai la medic atunci când acestea sunt foarte bolnavi. Atunci când o persoană (si de familie) percepe că boala a apărut, actiunea trebuie să fie imediată si decisivă, având în vedere relatia dintre ei se simt boală si moarte.
Teama de boala este legată de problemele de acces la serviciile de sănătate, în unele locuri. Deci, este logic să se folosească serviciile de urgentă în loc de regulat (sau preventiv) si există o tendintă de a auto-medicatie si consiliere informală de la rude sau vecini.
Sănătate si boal ă fizic ă. Relatia stabilită între sănătate si boală fizică absenta înseamnă că ele nu iau în considerare aspectele legate de comportament legate de psihologie.
Legatura ideii de sănătate cu moralitatea, face anumite boli, ca HIV, o rusine si o dezonoare, atât de des trăit în secret si cu un sentiment de vinovătie mare, mai mare la femei.
Invizibilitate in prevenire . Frica de moarte si negare a bolii împiedică activitatea de prevenire in randul romilor, cum s-a mentionat deja, se duc la medic atunci când acestia sunt foarte bolnavi. În plus, în mediile în care viata are un viitor incert, ideea de planificare si de îngrijire nu prea are sens, în timp ce grija pentru ceilalti si asigurarea viitorul grupului, de obicei, da.
Din acest motiv, multe dintre comportamentele romilor cu un anumit grad cultural in sensul că aceasta nu coincide întotdeauna cu cultura dominantă a sănătătii.
Alte caracteristici distincte ale culturii care împiedică prevenirea:
- In prezent (viata de zi cu zi), care pe de o parte încurajează dezvoltarea orientărilor pentru viata de zi cu zi, iar pe de altă parte fiind dificil de planificat.
- Prevalenta emotională peste cea ratională, în cazul în care actiunea este foarte prezentă si reflecia de multe ori serveste pentru a repara dar nu pentru a anticipa sau preveni
116
Frica de moarte si negarea bolii împiedică activitatea de prevenire, si pentru că romii, cum s-a mentionat deja, solicita sprijinul medical numai atunci când sunt foarte bolnavi. În plus, în mediile în care viata este lungă si cu viitor incert, ideea de planificare si de îngrijire nu prea are sens, în timp ce grija pentru ceilalti si asigura viitorul grupului, de obicei, nu. Din acest motiv, multe dintre comportamentele romilor au un sens cultural, care nu coincide întotdeauna cu cultura dominantă a sănătătii.
Romii si sistemul de s ănătate
Prin urmare, prima barieră este gradul de incluziune a sistemelor de sănătate si de protectie. Sistemele de sănătate, în afara faptului de a fi gratuite si universale ar trebui să fie incluzive, adaptate pe cât posibil standardelor de acces la conditiile populatiei. Numai în acest fel va exista o relatie normalizata de ingrijire, imunizare, preventie si servicii diferite, ajungând astfel la toate grupurile.
Dincolo de acest obstacol general, barierele sunt mai subtile si au de a face cu diferente culturale si procese de discriminare. După cum s-a mentionat, uneori romii utilizeaza intr-o mai mare masura serviciile de asistenta de urgentă decât serviciile de prevenire. În ceea ce priveste profesionistii din domeniul sănătătii, ei pot manifesta anxietate sau neîncredere, care trebuie să fie gestionate atent, punandu-se in valoare abilitătile de comunicare, si, în unele cazuri, folosind instrumente, cum ar fi mediatorii: "Romii nu văd centrele sau institutiile, ei văd oameni "(Arbex, 1999).
Studii asupra atitudinilor si problemelor percepute de către profesionistii din domeniul sănătătii explică faptul că exista o preocupare mai mare din partea personalului administrativ si de asistentă medicală, precum si a celor care se ocupă de pacient, nu numai in conditiile specifice de boală si de diagnostic. Noi nu ar trebui să reducem plângerile pentru că profesionistii din domeniul sănătătii sunt adesea supraîncărcati si pentru ca nu primesc niciun sprijin pentru a face fată situatiilor, iau în considerare doar cazurile speciale sau cu comportamente diferite sau contradictorii. Adesea nu există reguli si nici răspunsuri sistematizate, dar strategiile diferite si solutiile la problemele care apar, în special în spitale, în cazul în care coexista, sunt lungi si tensionate. Expertii spun că este nevoie de un răspuns mai institutionalizat, de stabilire a normelor si optiunilor care să ia în considerare diferentele în randul populatiei cu care lucrează. În ceea ce priveste lumea dependentei de droguri, nu există nici un studiu sistematic cu privire la modul de acces a comunitatii de romi la servicii si resurse. Informatiile lipsesc în acest proces. Aceste resurse sunt caracterizate printr-o mare diversitate, iar lumea pe care o deservesc este tot atat de diversa.
117
ANEXA: RELATIA CU DROGURI
CARACTERISTICI COMUNE ALE TINERETULUI EUROPEAN
- Fiecare este responsabil pentru propria viată. Nu există modele clare de clasă sau de gen, dar problemele si solutiile sunt prezentate individual. Fiecare va supravietui în societate, dacă este în măsură să profite de oportunităti, atât în medii protejate sau ostile. Institutiile nu sunt lideri si nici nu determina intrarea în maturitate. Nici scoala, nici serviciului militar, căsătoria sau locul de muncă nu sunt omogene, nu sunt rituri de trecere, doar optiuni deschise si imprevizibile.
-Sfera publică este redusă, tinerii nu apartin statului ca si în ultimul timp, ei nu sunt forta de munca pentru industrie, nici sursă desprijin pentru comunitate.
- Cadrul este familia nucleară si a retelelor de prietenie, fragile sau puternice. Momentan nu sunt adulti tineri pentru a-i ghida, deoarece de multe ori nu au frati mai mari si adultii tineri, nu frecventeaza biserici, scoli, toate institutiile unde a fost posibil, să învete să fie adult cu un model moral clar sunt în criză.
- Înmultirea sursele de informare, retelelor informale si posibilitătilor de a se muta în medii diferite si de a trăi experiente diferite mult mai deschise decât în trecut. În această situatie, unii tineri devin puternici si calificati, adaptati la o lume deschisă, în timp ce multi altii sunt foarte pierduti.
TINERII ROMI
a) Normele culturale . Cheia este faptul că cultura de grup, în special în cazul tinerilor, este stabilit în numeroase procese si interactiuni, endogene si exogene. Tineri romi trăiesc în mai multe cadre, iar acest lucru îi poate ajuta să se adapteze usor în societate sau ii poate bloca. În ceea ce priveste unele droguri există o presiune mare a grupului în sine, având în vedere ca acestea sunt in neregulă si dăunătoare, împreună cu o mare permisivitate fată de anumite comportamente si de consum. Prin urmare, locul în care trăieste, sexul si vârsta, în plus fată de tipul de obicei de consum, se va stabili că utilizarea droguri va avea loc în cadrul grupului sau pe ascuns, în functie de societatea majoritară sau împotriva acesteia, cu consecinte diferite în fiecare caz în parte.
b) Retelele personale si de familie . Tinerii romi sunt încorporati în retelele de familie, nu trebuie să uităm că există multi bărbati tineri si femei, frati si surori, veri si, dar si retelele mai largi ale romilor care comunica pe Internet sau se intalnesc la petreceri, nunti, locuri de muncă. Ei au, de asemenea, relatii cu populatia non-roma, în scoli si cartiere. Ei primesc mesajele de mass-media si publicitate. Este cunoscut faptul că grupul de la egal la egal este important în adolescentă, acesta determină dezvoltarea comportamentelor in mai multe etape si care poate fi un factor de risc, ceea ce duce la comportamente comune care nu au acelasi efect asupra tuturor, dar, de asemenea, poate fi un factor de protectie, pentru a ridica controalele si limite cu privire la ceea ce ar trebui sau nu ar trebui să facă. La fel de importante sunt relatiile de familie. Mediile foarte restrictive sau permisive poate provoca efecte nocive asupra tineretului, de rupere, de încredere sau de a crea lacune intre generatii
c) Factori de risc si de protectie . Multe studii arata ca având valori morale solide este un factor de protectie împotriva abuzului de droguri, dar este clar că romii Cultural oferă întotdeauna această protectie. Depind de mediu, coeziunea de grup, capacitatea sa de a
118
actualiza valorile etice moderne, comunicarea între generatii pentru transmiterea mesajului, somajul, rasismul si nivelul scăzut de educatie pot influenta consumul de droguri sau abuz, să scape de dificultătile sau din cauza acestor conditii afecteaza celelalte dimensiuni psihologice, cum ar fi lipsa de încredere în sine, stima de sine scazuta sau impulsivitate care apar ca riscuri. În mediile marginale si separate, cu retele închise, acces facil la droguri si a lipsei de petrecere a timpului liber, este foarte probabil că multi tineri si adulti romi încep sa consume droguri.
d) modelele de consum : Există tendinte îngrijorătoare dezvăluite de proiectul SRAP: debutul precoce a consumului de tutun, consumul de alcool în rândul adultilor si prezenta heroinei în anumite regiuni sau subestimarea riscului unor medicamente (cum ar fi canabisul sau medicamente). În mod similar, aceste droguri sunt asociate cu viata de noapte si relatii de prietenie cu non-roma si modele comune cu alte grupuri sociale. În cazul femeilor tinere rome, desi există anumiti factori de protectie împotriva consumului de substante, în ultimii ani se observă o crestere progresivă în consumul de droguri. Am întâmpinat o crestere a consumului de tutun în monoterapie, care constituie un risc mai mare.
Multi tineri romi nu stiu dispozitive si programe pentru prevenirea sau tratamentul adictiilor. Serviciile sunt văzute ca fiind îndepărtate, fizic si simbolic, cu exceptia unora specializate în mediul înconjurător. Aceste servicii generează de multe ori neîncredere, sunt asociate cu probleme sau bariere, sunt percepute precum listele de asteptare. Rezultatele recomanda efectuarea de programe si interventii menite special pentru indeplinirea unor obiective si medii care să ia în considerare diferentele mentionate, si, de asemenea, să demonstreze lipsa de experientă în domeniul prevenirii si interventiei cu tinerii romi.
119
ANEXA: TEHNICA SWOT
Sursa pentru a produce această informatie: educaCONTIC
Tehnica SWOT este un instrument care facilitează analiza realitătii si luarea deciziilor. Procedura este de a analiza factorii externi si interni care pot afecta realitatea, în acest caz, a tinerilor romi in relatie cu drogurile.
o Factorii externi, din context:
Oportunitătile oferite de mediu si cum să profite de ele.
Amenintările din context si cum să evite sau să le elimine.
o Factorii interni ai tinerilor romi:
Fortele proprii ale tinerilor romi cum să le maximizeze.
Punctele slabe cum sa le reduca sau sa le elimine.
În acelasi timp, acesti factori nu se aplică numai pentru prezent. De asemenea, oportunitătile si amenintările pot apărea în viitor si pot influenta tineretului. În acest sens, pentru a analiza amenintările si oportunitătile următoriilor factori pot fi considerate: economice, demografic, politice, juridice, sociologice, de mediu, tehnologice sau culturale.
(Notă: Diagrama Traducere:. Factori pozitivi, factori negativi, factori interni, factori externi, punctele forte, punctele slabe, oportunitătile, amenintările).
120
ANEXA: TEST DE STEREOTIPURI SI RĂSPUNSURI
Acest test face parte din Campania: Hai sa-i cunoastem inainte de a-i judeca, organizat de Fundación Secretariado Gitano. Acesta este disponibil pe site-ul www.gitanos.org
ÎNTREBĂRILE TESTULUI
ROMA ...........
ROMA ...........
1. Nu doresc să se integreze
Intrutotul de acord
De acord
Nu sunt de acord
2. Nu vor să lucreze
Intrutotul de acord
De acord
Nu sunt de acord
3. Nu sunt interesati sa studieze
Intrutotul de acord
De acord
Nu sunt de acord
4. Este o cultură sexista
Puternic
De acord
Nu sunt de acord
121
5. Ei monopolizează resursele sociale
Intrutotul de acord
De acord
Nu sunt de acord
RĂSPUNDETI TESTULUI
1. Nu doresc s ă se integreze
În ciuda obstacolelor structurale care încă mai există, comunitatea de romi si în special femeile si tinerii, sunt foarte participativi, în prezent există un număr tot mai mare de asociatii foarte active. Drumul lor este dificil, pentru că atunci când in spatiile de acces pentru participarea cetătenească nu găsesc nici o recunoastere a culturii lor si găsind cu greu trimiteri cu care să se identifice.
Nu este adevărat că familiile de romi preferă să trăiască, să fie educati si să lucreze în spatii doar pentru ei. Asa cum s-a întâmplat cu alte culturi minoritare, secole de persecutie si încercări de a sterge aceste nedreptati, diferentele au condus la strategii de rezistentă si de supravietuire.
În cazul comunitătii de romi care au suferit persecutii constante în multe tări europene, precum Holocaustul (peste o jumătate de milion de romi au fost exterminati) sau legile, cum ar fi Idlers si criminali în timpul dictaturii lui Franco sau cazuri scandaloase de sterilizare fortată a femeilor rome în Europa de Est Europa, sau, mai recent, expulzarea Romilor de catre Guvernul Francez.
2. Nu vor s ă lucreze
În Spania, înainte de criză, 7 din 10 persoane de etnie romă, în vârstă de peste 16 de ani, a avut o ocupatie: jumatate cu un salariu si jumătate în calitate de liber profesionist. Aceste date arată că aceasta este o comunitate care necesita o munca indelungata Mai mult decât atât astăzi găsim bărbatii romi si femeile care lucrează în toate domeniile profesionale: juridic, medical, literar, educational, în toate tipurile de functii si meserii. Un exemplu este cartea 50 Mujeres en la sociedad gitanas Española (50 de femei rome din societatea spaniolă).
Dar încă prea multi romi sufera de discriminare în ocuparea fortei de muncă, de multe ori ei nu sunt angajati doar pentru ca sunt romi. Ca urmare, există directive europene recente si recomandări care îndeamnă statele membre să asigure promovarea egalitătii de tratament, în special în ocuparea fortei de muncă.
3. Nu sunt interesati de studiu
Astăzi, în multe tări europene (dar nu toate), aproape toti copiii romi merg la scoală primară, care este o mare realizare, atât pentru sistemele de educatie cat si pentru comunitatea de romi în sine, în comparatie cu numărul mare de persoane analfabete, în trecut, . Acest lucru arată că familiile de romi sunt pe deplin constiente de necesitatea si importanta educatiei pentru propriul progres.
122
Cu toate acestea, bariera majoră rămâne, etapa spre scoală secundară: în rândul tinerilor între 15 si 24 de ani, doar 17% sunt studenti, în comparatie cu 60% din media populatiei europene. Unul dintre motivele acestei situatii este o educatie de calitate scăzută pentru romi în scoala primară în multe tări, în conditii de segregare, în scoli speciale (dar unde sunt majoritatea), precum si în cazul în care primesc o educatie de slabă calitate.
4. Este o cultur ă sexista
Exista inca si in prezent o distributie dezechilibrată a sarcinilor, precum si faptul că ierarhia familiei, în comunitatea de romi sunt patriarhale, de asemenea, din ce în ce auzim expresia "femeile rome sunt motorul oameniilor lor."
În ciuda faptului că femeile suportă cea mai mare din greutatea traditiei si întretinerea gospodariei, acestea sunt responsabile in mare masura de integrare a familiilor de romi, care uneste viata socială în toate domeniile sale. Ele sunt, de asemenea, apărătorii nevoii de educatie pentru copii si probabil, chiar mai mult pentru fete.
În plus, prin cursurile de formare profesională care sunt oferite de diferite tipuri de organizatii si accesul in diverse studii, multe femei rome sunt asumarea rolului mediatorilor, rezolvarea conflictelor care le fac femei respectate.
5. Resursele sociale excesive
Chiar si astăzi, există o parte din populatia roma care trăieste in grave situatii de excluziune socială. Pentru ei nu există nici un fel de privilegii, ci, mai degrabă opuse: ei au acces la resursele sociale care furnizează aceleasi beneficii ca si celorlalti cetăteni, precum si criterii utilizate pentru ajutor social, nu li se recunoaste identitatea etnică.
În spatele imaginilor de televiziune, care ne arata mahalale si evacuarile fortate ale familiilor de romi, există drame personale a situatiilor sociale, care este dificil să cred că sunt alese în mod voluntar. Această sărăcie extremă afectează aproape 30% din populatia romă din Europa, care locuieste în locuinte de proastă calitate sau locuinte sub standard, desi mai putin de 4% trăiesc în ghetouri. Desi aceste numere sunt ridicate, această situatie nu afectează majoritatea oamenilor, doar o minoritate..
Prin urmare, pentru ca societatea sa poata avea o imagine mai justă si dobandirea drepturilor comunitatii de romi, este important să retineti că astfel de situatii nu sunt inerente culturii romilor (istoric persecutati si discriminati), ci, culturii sărăciei si a marginalizării.