spusul poveştilor şi dezvoltarea trăsăturilor de caracter la copii
TRANSCRIPT
Spusul poveștilor și dezvoltarea
trăsăturilor de caracter la copii
Nov. 2015
Spusul poveștilor de către copii
Li
mb
aj
în
ac
ți
un
e
Ghicește povestea!
Diferențele dintre spusul poveștilor și teatru
Diferențele dintre spusul poveștilor și teatru
Recuzită, decoruri
Transformarea într-un personaj
Dialogul direct cu publicul
Scenariu
Regia
Programul Copiii spun povești
Programul Copiii spun povești
Un program de minim 8 ședințe, în care copiii învață să spună o poveste unui public
ca niște povestitori adevărați
Se adresează copiilor din clasele II-IV. , dar poate fi adaptat pentru gimnaziu și liceu.
Copiii trebuie să știe să citească și să scrie.
Structura programului
1. Cum se alege o poveste
2. Cum se învaţă o poveste
3. Cum se spune & exersează o poveste
4. Serbarea poveștilor!
Cum se învață o poveste
Harta poveștii
Croitorul
Croitorul
OCHIUL MINȚII Cum arăta croitorul?
Cum arătau hainele pe care le purta?
Câți ani credeți că avea?
Cum i-ați descrie faţa? Ochii, părul?
Ce ați mai văzut cu „ochiul minții” în timp ce se spunea povestea?
Croitorul
Cum se învață - Exerciții de dezvoltare a:
Imaginației
Fluenței verbale
Abilității de a improviza
Abilității de a descrie
Încrederii în a folosi propriile cuvinte
Întrerupătorul Din fericire, din nefericire Cuvinte cu legătură Scuze, scuze Monstrul cu 3 capete Fațetele povestirii Joacă-te cu povestea La fel, dar diferit
Comparația Cele cinci simțuri Trombonul poveștilor Povești sucite Povești „de ce” Alte și alte aventuri Desaga cu povești Ochiul minții Zborul rândunicii
Cum se învață – Activități
Cum se spune o poveste
Voce (ex. Intonație versus monoton, Volum: Tare versus încet, Ritm: Rapid versus
lent, Pronunție, Accentuare cuvinte, Pauze, Dialog, Voci personaje)
Expresii faciale (ex. Leapșa feței/ Dă masca mai departe)
Cum se spune o poveste
Gesturi (Sugerăm, nu arătăm, Gesturile timide, Gesturile nervoase, Aruncarea în cerc
& Improvizație, Mima, Mima & Improvizație – Ce faci aici?, Plimbări în liniște,
Statuile)
Dezvoltarea personajelor
Contact vizual (ex. Toate mâinile jos)
Cum se spune o poveste
Gestionarea emoțiilor (Cât de mari sunt emoțiile mele? Normalizare, Îmblânzirea
dragonului, Poziția cocoșului / poziția învingătorului, Să mă imaginez pe mine cu
entuziasm și încredere, Plimbări cu încredere, Cum să faci față greșelilor și
lapsusurilor)
Feedback și autoevaluare
Serbarea poveștilor
Toţi copiii vor spune o poveste Toată lumea va fi o stea! Încurajaţi cooperarea, nu competiţia
Spusul de poveşti de către copii
Beneficii educaționale cognitive: dezvoltarea celor 6 arte ale limbajului
Citit
Ascultat
Vorbit
Scris
Limbaj non-verbal
Reprezentare vizuală
• Efort
• Strategii bune de învățare
• Căutarea pro-activă a ajutorului
Perspectiva dezvoltării (growth mindset)
Perspectiva dezvoltării – Poate fi predată?
Creșterea motivației & implicării
Note mai bune la clasă și la testele standardizate
Diminuarea efectelor stereotipurilor negative (ex: fetele nu sunt așa bune la matematică)
+EfortStrategii buneSolicitare ajutor & feedback
Scor Descriere
8--16
Crezi cu tărie că inteligenţa ta este fixă,
că nu se schimbă aproape deloc. Dacă
nu poţi îndeplini perfect o sarcină, mai
degrabă nu o faci deloc. Crezi că
oamenii deştepţi nu trebuie să
muncească din greu.
17-24
Tinzi să crezi că inteligenţa ta nu se
schimbă prea mult. Dacă se poate,
preferi să nu faci greşeli şi nu-ţi place
să depui prea mult efort. Tinzi să crezi
că învăţatul ar trebui să fie uşor.
25-32
Nu te-ai hotărât încă dacă îţi poţi
schimba inteligenţa. Îţi pasă de
performanţa ta şi doreşti şi să înveţi,
numai că nu prea vrei să fie nevoie să
depui prea mult efort pentru asta.
33-40
Crezi că îţi poţi creşte inteligenţa.
Doreşti să înveţi şi eşti dispus să depui
efort pentru asta. Vrei să te descurci
bine, dar crezi că este mai important să
înveţi, decât să nu greşeşti niciodată.
41-48
Eşti convins(ă) că îţi poţi creşte
inteligenţa învăţând şi îţi plac
provocările. Crezi că cel mai bun mod
de a învăţa este să munceşti din greu şi
nu te deranjează să greşeşti pe parcurs.
Dezvoltarea trăsăturilor de caracter
Caracterul este cel puțin la fel de important ca intelectul
Inteligența cognitivă:
ingredient important al succesului în viață, DAR
nu este suficientă: dovezile acumulate în ultimele decenii arată că factorii non-cognitivi, printre care „caracterul” sau „trăsăturile de caracter”, ar putea fi un predictor pentru performanța academică și succesul în viață mai mare decât excelența cognitivă
Caracterul…
Ce înțelegem prin caracter?
Poate fi educat?
Cine ar trebui să se ocupe de asta?
Părinții?
Profesorii?
Școala?
Sistemul?
Ce copii au nevoie în mod special să-și dezvolte anumite trăsături de caracter?
Știința caracterului
VIA 24 (Valori în acțiune)
Domeniul„ÎNȚELEPCIUNE ȘI CUNOAȘTERE”
Trăsături de caracter cognitive care implică achiziția și utilizarea de cunoștințe
Domeniul „CURAJ”
Trăsături de caracter emoționale care implică exercitarea voinței pentru a-ți realiza obiectivele în fața opoziției externe sau interne
Domeniul „UMANITATE”
Trăsături de caracter emoționale care implică să ai grijă de alții și să te împrietenești cu alții
Domeniul „JUSTIȚIE”
Trăsături de caracter civice care stau la baza unei vieți comunitare sănătoase
Domeniul „TEMPERANȚĂ”
Trăsături de caracter care protejează împotriva excesului
Domeniul „TRANSCENDENȚĂ”
Trăsături de caracter care fac conexiuni cu universul larg și oferă un sens
33
Cele 7 trăsături de caracter cu capacitate înalt predictivă pentru succesul la școală și în viață
?
7 trăsături de caracter cu capacitate înalt predictivă pentru succesul la școală și în viață
Autocontrol Perseverență Optimism Recunoștință CuriozitateInteligența
socialăEntuziasm
Dragoste
Structura unei sesiuni de dezvoltare a caracterului
Introducerea & definirea trăsăturii de caracter, cu exemple personale din
viața facilitatorului
Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale trăsăturii de
caracter în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un
poster cu ele
Se fac 1-2 activități având ca temă trăsătura de caracter.
Discuție: ce putem face ca să o dezvoltăm?
Structura unei sesiuni de dezvoltare a caracterului
Facilitatorul spune o poveste din folclorul lumii pe tema trăsăturii de
caracter
Se discută povestea. Se evidențiază, în afară de trăsătura de caracter
respectivă, și alte trăsături de caracter deja studiate (dacă este cazul) sau
pe care dorim să le introducem în curând.
Structura unei sesiuni de dezvoltare a caracterului
Copiii au ca temă să exerseze trăsătura de caracter în viaţa reală și să vină
la ședința următoare cu povești personale pe această temă
Se reia structura de mai sus în ședințele următoare, cu noi povești și
activități, sau se pot repeta anumite activități
Structura unei sesiuni de dezvoltare a caracterului
1. Introducerea & definirea trăsăturii de caracter, cu exemple personale din viața facilitatorului/ copiilor
2. Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale trăsăturii de caracter în comportamentul elevilor
în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele
3. Se fac 1-2 activități având ca temă trăsătura de caracter. Discuție: ce putem face ca să o dezvoltăm?
4. Facilitatorul spune o poveste din folclorul lumii pe tema trăsăturii de caracter
5. Se discută povestea. Se evidențiază, în afară de trăsătura de caracter respectivă, și alte trăsături de caracter
deja studiate (dacă este cazul) sau pe care dorim să le introducem în curând.
6. Copiii au ca temă să exerseze trăsătura de caracter în viaţa reală și să vină la ședința următoare cu povești
personale pe această temă
7. Se reia structura de mai sus în ședințele următoare, cu noi povești și activități, sau se pot repeta anumite
activități
Autocontrol Perseverență Optimism Recunoștință CuriozitateInteligența
socialăEntuziasm
Dragoste
Dezvoltarea autocontrolului
Discuție: ce putem face ca să îl dezvoltăm?
Cine m-a făcut să mă mișc?, Timpul autocontrolului, Samuraiul, Stop și start, Provocarea
baloanelor de săpun, Ascultare activă – concentrarea asupra sunetelor
Autocontrol
Experimentul Mischel – Marschmallow test
Distanțarea psihologică
Planurile de implementare „dacă/atunci” și contrastarea mentală
Stabilirea unor principii
Autocontrol
Tipul
strategiei
Aplicații la copiii de vârstă școlară
Selecția
situației
Studiul in bibliotecă mai degrabă decât acasă, pentru a
evita distragerea atenției
Petrecerea timpului cu colegi cu mai mult autocontrol
(vs. colegi mai impulsivi)
Înscrierea într-o echipă sportivă cu un antrenor strict și
exigent
Alegerea unui traseu de mers acasă care ocolește mall-
ul sau alte locuri care declanșează comportamente
impulsive
Autocontrol
Tipul
strategiei
Aplicații la copiii de vârstă școlară
Modificarea
situației
Statul mai aproape de profesor și mai departe de elevii
mai vorbăreți
Plasarea telefonului mobil într-un loc care nu este la
îndemână sau la vedere (de exemplu, într-un sertar de
birou)
Scoaterea bateriilor din telecomanda tv
Alegerea de date-limită pentru proiecte plasate uniform
în timp
Dezactivarea conexiunii wireless dacă folosesc laptop-ul
în clasa
Folosirea unei aplicații care limitează utilizarea Internet-
ului sau blochează site-uri tentante
Autocontrol
Tipul
strategiei
Aplicații la copiii de vârstă școlară
Utilizarea
strategică a
atenției
Urmărirea vorbitorului (de exemplu, a privi direct la
profesor sau la elevul care vorbește)
Număratul descrescător de la 100 în timpul conflictelor
aprinse (de ex. după ce au fost împinși pe terenul de
joacă sau în hol)
Imaginarea consecințelor cedării la tentații (de exemplu
chemarea părinților la școală)
Autocontrol
Tipul strategiei Aplicații la copiii de vârstă școlară
Reevaluarea
cognitivă
Evaluarea excitației fiziologice (ex. ritmul cardiac
ridicat) ca entuziasm mai degrabă decât ca anxietate în
timpul unui test
Aprecierea greșelilor ca surse de informații, mai
degrabă decât ca motive a se simți vinovați
Evaluarea efortului mental ca o oportunitate de a-și
exercita voința
Spargerea unui proiect mare, aparent insurmontabil în
bucăți, mai mici, mai fezabile
Reevaluarea unei reacții a altui copil ca nefiind ostilă
Modularea
răspunsului
Angajarea în comportamente planificate anterior
Respirație profundă
Dezvoltarea optimismului
Discuție: ce putem face ca să îl dezvoltăm?
Imaginează-ți un film în care este vorba de unul dintre obiectivele tale. Imaginează-ți
depășirea obstacolelor, dezvoltarea de căi în jurul și prin probleme, pentru a-ți atinge
scopul.
Scrie despre un eveniment pozitiv și de ce va dura și își va multiplica efectele. Cum este
acest eveniment legat de acțiunile tale?
Scrie despre un eveniment negativ și despre cum el va trece repede. Detaliază modul în
care efectul evenimentului va fi limitat și că nu ești complet vinovat pentru toate
aspectele lui.
Optimism
Dezvoltarea curiozității
Discuție: ce putem face ca să o dezvoltăm?
Alege o activitate care nu îți place. În timp ce o faci, observă 3 aspecte noi ale acestei
activități.
Practică curiozitatea activă și explorează mediul în care te afli, atent la tot ceea ce de
multe ori ignori sau iei ca atare.
Alege un subiect favorit și fă o cercetare amplă legat de el. Descoperă cel puțin un lucru
nou pe care nu îl știai înainte.
Curiozitate
Dezvoltarea entuziasmului
Discuție: ce putem face ca să îl dezvoltăm?
Îmbunătățește-ți igiena somnului prin stabilirea unui timp regulat de somn, mănâncă cu
3-4 ore înainte de culcare, evită să înveți în pat, nu consuma ciocolată /cola seara târziu,
etc. Observă modificări în nivelul tău de energie.
Fă o activitate fizică riguroasă (mers cu bicicleta, alergat, alte sporturi, cântat din voce
sau la instrumente) pe care ai dorit mereu să le faci, dar nu le-ai făcut încă.
Povestește cu un prieten bun despre momente în care v-ați distrat foarte bine împreună.
Entuziasm
Dezvoltarea perseverenței
Ce putem face ca să o dezvoltăm?
Perseverență
Creștere toleranță la frustrare (ex. repetatul nu este întotdeauna distractiv)
Consecvență în interese – dezvoltare auto-eficacitate
Importanța feedback-ului, a aprecierii efortului
Ceva greu, ceva nou – să iasă din zona de confort
Nu renunți niciodată în zilele proaste
Dezvoltarea perseverenței
Ce putem face ca să o dezvoltăm?
Perseverență
Stabilește cinci obiective mici în fiecare săptămână. Împarte-i în pași concreți, realizează-i la timp și monitorizează progresul de la o săptămână la alta.
Păstrează o listă cu lucruri de făcut și actualizeaz-o periodic.
Alege un model de persoană care exemplifică perseverența și determină modul în care poți să-i calci pe urme.
Cheia succesului? – Perseverența
Gândiți-vă la cinci lucruri care vi s-au întâmplat în ultima săptămână și pentru care sunteți recunoscători/ sau mulțumiți.
Scrisoarea de mulțumire 3 Lucruri bune Timp pentru mine Recunoaște meritele celorlalți
Dezvoltarea recunoștinței
Ce putem face ca să o dezvoltăm?
Recunoștință
3 lucruri bune
În fiecare zi, pentru minim o săptămână, ideal seara înainte de culcare, scrieți sau gândiți-vă la 3 lucruri bune care vi s-au întâmplat în timpul zilei (mari sau mici). Gândiți-vă și la motivele pentru care credeți că acestea s-au întâmplat.
Povestiți-ne despre experiența dumneavoastră în cadrul sesiunilor de follow up.
Încearcă
Scrisoarea de mulțumire
Scrieți o scrisoare de mulțumire unei persoane din viața dumneavoastră căreia simțiți că nu i-ați mulțumit niciodată suficient. Încercați să fiți cât mai specifici cu privire la motivele pentru care îi mulțumiți și impactul pe care l-a avut asupra dumneavoastră. Dacă este posibil oferiți-le scrisoarea personal și (eventual) citiți-le-o (sau folosiți telefonul, Skype-ul etc). Dacă nu, folosiți poșta.
Încearcă
Recunoaște meritele celorlalți!
Pe parcursul următoarei săptămâni faceți un efort cu familia, prietenii sau colegii și recunoașteți-le meritele sau eforturile. Când spuneți mulțumesc încercați să elaborați și să spuneți pentru ce le mulțumiți. Gândiți-vă la sfârșitul acestei săptămâni la impactul acestei activități asupra dumneavoastră și a celorlalți.
Încearcă
Timp pentru mine
Oferiți-vă în fiecare zi minim 10 minute în care să savurați o experiență plăcută.
Încearcă
Dezvoltarea inteligenței sociale
Ce putem face ca să o dezvoltăm?
Inteligența socială
Fluența verbală și abilitățile conversaționale Înțelegerea rolurilor sociale, a regulilor și a ”scenariilor
sociale” Abilități de ascultare – ascultarea activă Roluri sociale și auto-eficacitatea socială Abilități de gestionare a impresiilor pe care le lăsăm asupra
celorlalți
Dezvoltarea inteligenței sociale
Ce putem face ca să o dezvoltăm?
Inteligența socială
Observarea, etichetarea și exprimarea emoțiilor (ale noastre și ale altora); Dezvoltarea personajelor – Activități
Scrieți sau gândiți-vă zilnic la cinci emoții personale, pentru câteva săptămâni, și monitorizați tipare
Uitați-vă la un film mut și observați emoțiile exprimateStudiate situații sociale & comportamentele noastre și ale
celorlalți
Dezvoltarea inteligenței sociale: Empatie
Ce putem face ca să o dezvoltăm?
Inteligența socială
Cultivăm curiozitatea pentru străiniConfruntăm prejudecățile și descoperim ceea ce este comun Încercăm viața altcuivaAscultăm bine și ne deschidemInspirăm acțiuni în masă și schimbarea socialăDezvoltăm o imaginație ambițioasă - empatizăm cu persoane
care nu ne împărtășesc opiniile
Puterea empatiei
Ce înseamnă prea mult?
A avea prea mult poate fi la fel de rău cu a avea prea puțin:
Autocontrol
Perseverență
Optimism
Recunoștință
Inteligență socială
Curiozitate
Entuziasm
Pentru următoarele șapte zile, alegeți o trăsătură de caracter pe care să vă concentrați
zilnic.
Gândiți-vă care sunt comportamentele specifice acelei trăsături. Apoi ”ieșiți în lume”
și urmăriți aceste comportamente în relațiile cu ceilalți (elevi, colegi, familie).
Construiți-vă ”mușchiul memoriei”!
Încearcă
Dezvoltarea trăsăturilor de caracter & Spusul poveștilor
IMPLEMENTARE
RESURSE BARIERE PLAN
3 lucruri bune
Scrieți sau gândiți-vă la 3 lucruri bune care vi s-au întâmplat astăzi (mari sau mici). Gândiți-vă și la motivele pentru care credeți că acestea s-au întâmplat.
Povestiți-ne despre experiența dumneavoastră (voluntar).
Încearcă
