-------AnunŃul Academiei Regale a Suediei

referitor la numele laureaŃilor premiuluiNobel pentru ştiinŃe economice din 2013reprezintă ca în fiecare an la jumătatealunii octombrie motivul unei incursiuniîn lumea fascinantă a economiei. Amfolosit prilejul pentru a reciti cu interes,chiar în 21 octombrie, ziua în care seîmplineau 180 de ani de la naşterea luiAlfred Nobel, pagini interesante din bio-grafia sa (de la povestea anilor copilăriei

petrecute în Rusia, până la descoperirea dinamitei sau moştenireauriaşă lăsată fundaŃiei Nobel pentru instituirea premiului).

6. E adevărat că Moscova„demonstrează” că dispune debani (finanŃe) nu numai pentruea, dar şi pentru alŃii?

Politica actuală a Mosco -vei nu se deosebeşte cu nimicde cea a fostei URSS. În reali-tate, însă, au fost două uniunisovietice: cea de vitrină, de pro-pagandă şi cea reală. Aşa e şiactuala FederaŃie Rusă. În reali-tate, Rusia actuală nu numai cănu îşi rezolvă problemele tradi -

Ńionale, dar şi le agravează, însă nu refuză de a se extinde.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nimic mai primejdios pentrusufletul unui om decât dreptulsuveran asupra altor oameni”

Gh. Ibrăileanu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 399 anul IX vineri, 25 octombrie 2013 1 RON

29 octombrie 1923. ProclamareaRepublicii Turce de către Mustafa Kemal(Părintele turcilor)

Prevederile Tratatuluide la Maastricht au cons-tituit un stimulent pentruevoluŃia politicii de mediu.

În tratat este stipu-lat faptul că „adoptareaacestui principiu al inte-grării începe să depla -seze UE dinspre accep-Ńiunea trecută, conformcăruia protecŃia mediuluiera privită ca un element

complementar necesar al creşterii economicecătre o stare de fapt în care protecŃia efectivăa mediului se recunoaşte a fi o componentăesenŃială a dezvoltării economice. Principiul in-tegrării prevede ca cerinŃele politicii de mediu săfie prezente în definirea şi implementarea altorpolitici comunitare (sectorul minier, industrie,agricultură, turism etc) Problemele integrăriişi aspectele legate de mediu sunt părŃi com-ponente ale Strategiei Dezvoltării Durabile.

Există vreo legătură între creştere eco -nomi că şi dezvoltare dura bilă? Sau stateleîşi pot creş te oricât producŃia, pot utilizatoate mate riile prime disponibile fără exis-tenŃa vreunui impact negativ asupra dez -voltării durabile?

În vederea atingerii dezide ratului uneicreşteri economice sustenabile este ne -cesar ca aceas ta să asigure concordanŃaîntre trei coordonate majore şi anume:- creştere economică

- coeziune socială- protecŃia mediului

După cum remarcă ecologul Elisabeta Hal maghi “Inten sitatea şicomplexitatea procede elor economice în condiŃiile actuale nu potfi abordate fără a se Ńine cont şi de aspectele ecologice.

Puncte de vedere

continuare ^n pag. 3continuare ^n pag. 2

Potrivit concluziilor ra portului privind ”Pers pec tivele econo -mice mondiale pentru 2013” elaborat de Business School, si -tuaŃia econo mică din zona euro se va menŃine sau se va îm -bunătăŃi pe parcursul anului 2013. Germania va rămâne motoruleco nomic al zonei euro, urmată de Polonia şi Marea Britanie. Cu toate acestea, Rafael Pampillón, economis tul centrului de

studii Business School, averti zează că aprobarea de noi măsuride consolidare fiscală în multe din Ńările periferice “poate slăbipe termen scurt aceste economii”.Economia se va îmbunătăŃi în zona Euro pen tru 68% dintre

respondenŃi, în Statele Unite pen tru 91% şi în cele BRIC (Bra-zilia, Rusia, India şi China) pentru 94% dintre cei intervievaŃi de IE Business School.

Studiul este mai optimist cu privire la State le Unite, deoarece acesta indică faptul că91% dintre manageri cred că situaŃia economică a Ńării se va menŃine sau va fi mai bunăîn 2013. Acest procent depăşeşte pe cel de 77% înregis trat în studiul din 2012, “re -flectând o încredere mai mare în viitorul economic din SUA“.

Este necontestat faptul că, odatăcu aderarea la Uniunea Europeană,a apărut necesitatea formării omu -lui eu ropean. Potrivit acestui fapt, vii-to rul e în prezent, dar şi în trecut,deoa rece omul din trecut este şiomul din pre zent, însă cum va ficel din vii tor este responsabilita -tea noastră.

Istoria continentului european esteuna complexă şi a cărei cunoaş te -re este necesară pentru a putea vor-

bi despre omul european. Omul european reflectă uniuneaputernică de astăzi şi este un pilon şi o pistă de decolarepentru europeanul viitorului.

Probleme ale form@riiomului european

continuare ^n pag. 5PiaŃa Roşie – Kremlin, una dinatracŃiile turistice ale Moscovei

continuare ^n pag. 4

Stockholm

Moscova. Kremlin

PUNCTULPE EUROPA

Virgil NICULA

ec.drd. Ioana MădălinaBUTIUC, ULBS

continuare ^n pag. 7

Turismul în vremuri de criz@ – partea a doua –

conf. univ. dr. PaulLUCIAN, ULBS

dr. SilviaMĂRGINEAN

master. AlexandruŞtefan TURCU, ULBS

Continentul european, o întindere amplă, undeîntâlnim o mare diversitate de culturi, supuneatenŃiei problema formării omu lui eu ropean. Omuleuropean este omul elevat, gân ditor, cu o isto -rie proprie, des chisă spiritului eu ropean în stilulnaŃional propriului suflet. Este cult şi aspiră lapro gres, aducând soluŃii per manente care pri -vesc preocupările so ciale, eco nomice, po liticeşi ideologice actuale. Participă la noile mutaŃiiale lu mii din dorinŃa de a îm bogăŃi mediul încare trăieşte. MutaŃii bene fice care să susŃinădezvoltarea la nivel individual, naŃional şi euro-

pean. De multe ori când se pune proble ma omului eu ro pean există oconfu zie generală cu omul perfect. Există oameni care reac Ńionează per -fect în anumite situaŃii, genul de oameni care atunci când intră într-oîncăpere o lu minează nu doar prin simpla pre zenŃă, ci şi prin atitudi -nea proprie care inspiră acceptare, cunoaştere, sigu ranŃă, opti mismşi simplitate, însă nu există omul perfect.

master. Maria-DeliaTOCITU, ULBSCre}terea economic@ }i dezvoltarea durabil@

prof.univ.dr.hab. Sergiu CHIRCĂ, membru de onoareal Academiei Române

pag. 6

Instrumente pentruaplicarea politicii demediu în statele

membre ale UniuniiEuropene

Puncte de vedere. Tineri masteranzi cu identitate european@

continuare ^n pag. 8

Omul european

Uniunea European@ sauUniunea Euroasiatic@? (IV)

Eugene F. Fama, Lars PeterHansen }i Robert J. Shiller:laurea]ii Nobel pentruEconomie 2013

Mustafa Kemal Ataturk

DEZVOLTARE2 VINERI 25 OCTOMBRIE 2013

Puncte de vedere

urmare din pagina 1Prin extindere, ea îşi vede calea de

abordare a acestora şi existenŃa ei. Săexaminăm numai unele maladii econo-mice şi sociale foarte periculoase dinaceastă Ńară, după cum urmează:

Moscova se laudă că dispune depeste 500 miliarde de dolari reservevalutare, însă aceşti bani sunt destina -Ńi să facă bani (sunt în formă de hârtiide valoare americane în dolari şi a ce-lor din UE în euro). Apoi, soarta lor, caşi soarta altor fonduri (de stabilitate)şi a vieŃii economice şi sociale, depin-de de preŃul petrolului şi al gazelor na-tural, inclusiv soarta bugetului Ńării.Dacă preŃul petrolului se reduce la 60de dolari barilul, apoi aceşti dolari ajungnumai pentru un an de zile. China deexemplu, nu numai că are reserve va-lutare de 6 ori mai mari (peste 3.000de miliarde de dolari, primul loc în lume),dar sunt obŃinute în urma funcŃionăriieconomiei şi realizării mărfurilor şi ser -viciilor în toată lumea. De aceea, Chinase prezintă plenar pe piaŃa externă decapital (acordă credite, investeşte masivîn mai multe Ńări, inclusiv în cele in -dustrial dezvoltate, cumpără datoriileŃărilor cu problem financiare, ajută Ńă -rile slab dezvoltate, inclusiv R.Moldova).

Concomitent, Rusia, în interiorul ei,se confruntă cu probleme extrem degrave şi foarte periculoase care facca Ńările vecine, în primul rând, celepostsovietice, să se îndepărteze deaceastă Ńară-mamut şi să promovezecu ea doar comerŃ bilateral, după cumurmează:

• Infrastructura, mai ales sectorullocativ şi deservirea acestuia sunt lapământ. Specialiştii ruşi au calculatcă, pentru a face ordine în acest sec-tor, e nevoie minimum de 320 miliar -de de dolari, pe care Ńara nu-i are.Înarmarea şi militarizarea economieiim pun executivul să reducă esentialalocaŃiile pentru dezvoltarea regiunilor.De exemplu, conform planului de dez -voltare a Kaukazului rusesc erau prevă -zute 5 trilioane de ruble până în 2020, darnumai pentru a înarma armata dis locatăîn acea zonă aceste prevederi vor fi re -duse până la 2,5 – 3 trilioane, deşi pen-tru unităŃile militare menŃionate, initial,au fost prevăzute 3 trilioane de ruble.

• Rusia artificial a creat impresia căîn Ńară e foarte bine şi ea poate să-ladăpostească pe fugarul francez, ac -torul Gerard Depardieu. Bine, însă, edoar la Moscova, Sankt-Petersburg şiîn alte oraşe mari, în timp ce, în Ńară,

predomină sărăcia. Conform datelorRosstat (serviciul oficial de statistică),în 2011, ponderea populaŃiei săraceşi foarte sărace a constituit 80 la sută.Deci numai 20% din populaŃia Ńăriidispun de un trai decent. Prin aceastase explică şi faptul că ruşii părăsesclocurile natale, lăsând în urmă spaŃiigoale şi nu numai la răsărit de munŃiiUral, dar şi în partea europeană a Ńării.De exemplu, în zona de necernoziomdin centrul Ńării (un teritoriu dublufaŃă de FranŃa), 25 – 30 la sută dintrebărbaŃii apŃi de muncă au părăsit zonapentru a lucra în oraşele din regiuneaMoscovei, iar 25 la sută din popula -Ńia aptă de muncă se află, actualmen -te, în diferite „stadii de alcoolizare” (Ta-tiana Nefedova, Academia de ŞtiinŃea Rusiei, 2011).

• În FederaŃia Rusă are loc îmbătrâ-nirea populaŃiei şi deci apare proble-ma braŃelor de muncă. În pragul vârsteide pensionare, se află circa 40 la sutădin populaŃia Ńării, iar numărul etnieiruse se reduce. În schimb creşte nu -mărul populaŃiei musulmane.

• În FederaŃia Rusă, are loc scurge -rea de capital din Ńară. Această fugăs-a accentuat datorită puterii autoritaredin Ńară, a corupŃiei, mafiei şi lipsei con-diŃiilor normale de investiŃii. În 2011,din Ńară, au fost scoase 84 miliardede dolari. Pentru 2012, Banca Centralăa Rusiei a prognozat reducerea aces-tora la 12 miliarde, însă în ianuarie– octombrie 2012, din Rusia au fostscoase 75 de miliarde, iar pe parcursulîntregului an – peste 80 de miliarde(Banca Centrală a Rusiei). Şi aceas-ta are loc când Ńara se confruntă cuprobleme majore în toate domeniile.

• FederaŃia Rusă deŃine cel mai marenumăr de focoase termonucleare dinlume, produse încă în perioada sovie -tică. Acestora le-a expirat termenul defuncŃionare. Pentru a le reînnoi e ne -voie de sute şi sute de miliarde deeuro şi dolari, pe care Ńara nu le are.

• Rusia devine o Ńară tot mai multizolată de centrele mondiale ale pro-gresului tehnologic (SUA, UE, Japoniaşi China). Dar fără progres tehnologiceconomia va bate pasul pe loc. Dincele 180 milioane telefoane mobile nici -unul nu a fost produs în Ńară (2010).Firma japoneză „Panassonic”, anual, rea-lizează invenŃii tehnice şi tehnologicede 4 ori mai multe decât toată Rusia înaceeaşi perioadă (Ghenadii MalaneŃchii,Societatea „Nanotehnologie”, Moscova,2011). Fondurile principale de produc -Ńie din industrie, construcŃii, transportsunt uzate fizic, ele au nevoie de a fiînlocuite. Nu sunt bani, etc. Sunt şi alteprobleme grave, de exemplu, 20 la sută

din toate substanŃele de droguri (nar-cotice) din lume se folosesc în Rusia.

• Datorită înarmării, sistemului politicautoritar vertical şi blocării democraŃiei,persoanele cu studii şi cei bogaŃi pă -răsesc Ńara, iar Rusia, în ansamblu, totmai mult devine izolată, rămânând doarcu numai doi prieteni: petrolul şi gazelenaturale, vorbă răspândită în Rusia.Numai în ultimii ani, potrivit unor date,Rusia a fost pără sită de 2 milioanede personae cu studii. De aceea, Ńaraare nevoie de un program vast demodernizare în toate domeniile, in-clusiv în cel politic şi spiritual (men-tal). În 2009, apăruse o rază de spe -ranŃă, când fostul preşedinte DmitriMedvedev a lansat idea despre moder -nizare, însă totul s-a blocat. În plus,elita politică se teme de modernizare,care ar putea dezmembra Rusia, aşacum a dispărut URSS în urma moder -nizării şi democratizării din 1985-1991.Însă şi în condiŃiile când Ńara rămâneizolată de progresul tehnologic mondi-al şi conservă sistemul politic autori-tar din interiorul Ńării, Rusia riscă nunumai să rămână înapoiată, dar şi săse întoarcă acolo de unde a plecat. Înfelul acesta, afirmă unii analişti po li -tici şi economişti, Rusia ar putea, peviitor, să facă parte din Hoarda deAur Chineză, sau mai ştii care?

Aceste procese şi fenomene nega -tive şi foarte periculoase pun în gardăştiinŃa oficială din Rusia, care a propus,pentru a nu pierde Siberia (din parteaSiberiei la frontiera cu China, pe râulAmur, Rusia dispune doar de 20 mili -oane de oameni, pe când China – de300 milioane), să mute capitala Ńăriidin Moscova într-un oraş siberian. Dar

Ńara nu dispune de bani, e nevoie demii de miliarde de dolari. Şi cinevamai crede că şi Moscova ar puteaconta pe nişte parale?

7. Unde este stabilitate: în UniunueaEuropeană sau în Uniunea Euroasiatică?

Propaganda prorusă a comuniştilorşi a filialelor acestora susŃinută deorganizaŃia tineretului rus din Basa -rabia, la orişice ieşire în presă, lamitinguri şi în declaraŃiile lor afirmăcă în FederaŃia Rusă s-a creat un cli-mat de afaceri cel mai bun din lume,deşi aceştia habar nu au de realitateade acolo şi îndeamnă moldovenii săaccepte limba rusă ca a doua limbăde stat şi să adere la Uniunea Euroasia-tică, deoarece, în Uniunea Europeană,menŃionează aceştia, este criză şi in -stabilitate. S-a ajuns până acolo încâtMoscova l-a trimis la Chişinău pe unoarecare Mihail Hazin, chipurile econo -mist de „importanŃă mondială”, ca săconvingă moldovenii şi minorităŃile na-Ńionale să accepte „stabilitatea şi pro-gresul” din Est în locul „instabilităŃii”din Vest, nişte minciuni care pot fi de -monstrate şi de omul simplu, care seinteresează de situaŃia economică, socia -lă şi politică din jurul spaŃiului nostru.

În primul rând, despre aşa-numita„limbă rusă de stat” ca condiŃie de aface parte din structurile Euroasiaticeşi a obŃine nişte facilităŃi. În parteabasarabeană a Republicii Moldova,populaŃia de etnie rusă formează maipuŃin de 6 la sută. Şi iată că aceştiminoritari impun limba lor să fie destat, iar Moscova insistă permanent.Îşi dau ei seama ce fac? Aceşti ruşiformează doar o mica diaspora a Ru -siei în R.Moldova. Unde s-a mai văzutîn lume şi în istoria ei, ca o diaspora,şi încă foarte mica, să insiste ca limbaei să fie de stat? Non-sens. Ruşii dela noi nu mai sunt acei care au fostînainte de 1991, când era URSS, deşilimba rusă se simte în Basarabia cala ea acasă, în patria lor istorică,deoarece basarabeanul nu a alungat-o,ea, această limbă, l-a impus la rusifi -care şi la distrugerea limbii lui ro -mâne. Politicienii nostri ar trebui săexplice Moscovei realitatea şi insistentsă ceară condiŃii egale pentru moldo -venii (românii) nostri măcar din Mos -cova. La Moscova, moldovenii (românii)nostri sunt în număr de circa douăori mai mulŃi decât ruşii din parteabasarabeană a Republicii Moldova.Dar care sunt condiŃiile pentru ruşii dela noi şi pentru moldovenii de la Mos -cova, cu atât mai mult, că majorita -tea acelor moldoveni locuiesc la Mos-cova constant, iar mulŃi dintre ei de -Ńin şi cetăŃenia rusă?

Restul minorităŃilor naŃionale (ucrai-nieni, cei mai mulŃi, bulgari, găgăuzi)

constituie în jur de 15 procente şiceva, iar populaŃia băştinaşă – 78 lasută. Reiese că ucrainienii, bulgarii,găgăuzii, în loc să înveŃe limbile lor(statul aşa şi procedează) şi limbaromână ca mijloc de comunicare întreei şi noi, aceste etnii minoritare suntimpuse de către o mica diaspora săse rusifice. În felul acesta nu are locconsolidarea statului Republica Mol -dova, iar atunci, când cineva insistăca limba rusă să fie limbă de stat,aceştia urmăresc dezmembrarea Repu-blicii Moldova. Această situaŃie trebuiesă fie înŃeleasă de toŃi cetăŃenii Ńăriişi să nu facem politică aiurea, dar săconsolidăm Ńara. În toată lumea aşase procedează, inclusive în FederaŃiaRusă. Tătarii, de exemplu, nu numaică formează a doua etnie (după ruşi)în Rusia, dar au şi participat, initial, laformarea statului rus, însă limba tă -tară nu este a doua limbă de stat înFederaŃia Rusă. Această limbă se utili -zează numai în Tatarstan, deşi şi acolopredomină limba rusă. Să punem punct.

Cât priveşte stabilitatea, apoi situa -Ńia din Uniunea Europeană şi cea dinFederaŃia Rusă şi din puŃinele Ńări cevor forma Uniunea Euroasiatică diferăradical, ca între cer şi pământ.

În UE, stabilitatea este de 60 deani. Şi dacă grecii protestează din cauzacrizei, declanşată de criza mondialăşi de ei înşişi, sigur că au dreptul,legile le permit. Să încerce cei 80 lasută din populaŃia Rusiei, săraci şivai de ei, să protesteze? Au începutcei din clasa mijlocie să protesteze în2012 şi cu ce s-a terminat? Însă, nuacesta e factorul cel mai periculos.Periculos e faptul că în FederaŃia Rusăexistă un război cronic (în Kaukaz), undezilnic se împuşcă şi mor, deoa re ceacolo popoarele luptă pentru libertateşi independenŃă. În plus, Kaukazul s-atransformat în „butoiul explozibil” din Bal -cani, care a mocnit şi a declanşat insta-bilitate şi războaie timp de 100 de ani.

Pentru popoarele din Kaukaz, darşi pentru Tatarstan, Başchiria şi alteetnii, spiritul de libertate sporeşte. Laaceasta, contribuie şi factorul economic.Daghestanul şi Kalmâchia, de exem-plu, cu invidie se uită la Azerbaidjan,care este stăpân pe propriile resursenaturale (petrol şi gaze naturale). Şiaceste două regiuni dispun de aceleaşiresurse (majoritatea litoralului Mării Cas-pice, bogat în astfel de resurse, ce îirevin FederaŃiei Ruse, le aparŃine lor),însă nivelul de trai dintre Azerbaidjanşi Daghestan diferă foarte mult. Apoi,şomajul şi sărăcia sunt la cele maiînalte niveluri nu numai din zonă. Pecând în Azerbaidjan este un nivel înaltde viaŃă, Ńara dispune de o infrastruc-tură contemporană, iar economia se dez-voltă vertiginous şi pe timp de criză...

prof.univ.dr.hab. Sergiu CHIRCĂ,membru de onoare al AcademieiRomâne

Uniunea European@ sau Uniunea Euroasiatic@? (IV)

Vedere din Chişinău

Vedere din Kazan, capitala Republici Tatarstan

3VINERI 25 OCTOMBRIE 2013 UNIUNEA EUROPEAN~

urmare din pagina 1Regulile acestei strategii oferă multă

flexibilitate pentru a depăşi obstaco -lele de natură indisciplinară sau a pro-teja politica de mediu. Punerea în apli -care a strategiei de dezvoltare dura-bilă înseamnă un cadru legislativ şiinstituŃional care să acŃioneze punândîn concordanŃă regulile ecologice cu ce -rinŃele din lumea afacerilor. În art. 3bdin Tratatul de la Maas tricht este stipulatprincipiul subsi diarităŃii, conform căruiaorganele co munitare nu au abilitateade a se im plica nelimitat la nivelul sta -telor membre.

Deşi este esenŃial ca statele mem-bre să-şi păstreze propriile strategii îndomeniul protecŃiei mediului, multe pro-bleme ecologice îndeosebi poluareanu respectă graniŃele regionale sau na -Ńionale, ci implică o formă de coor-donare plurilaterală la nivelul statelor.

Prin aplicarea extensivă a principiu -lui subsidiarităŃii se poate submina com-petitivitatea industrială şi dezvoltareadurabilă în statele membre ale Uniu -nii Europene.

După semnarea Tratatul de la Maas-tricht, Comisia Europeană a recunos-cut că politica de mediu nu a fosteficientă, remarcând mai multe as -pecte negative. Deşi exista un proceslegislativ de succes, aplicarea acestu-ia nu a făcut progrese semnificative,pentru că integrarea însemna transfor -marea obiectivelor ecologice în politi-ci sectoriale. Cu privire la modifica -rea atitudinii participanŃiilor faŃă deproducŃie şi consum, politica fiscalăa dus la nerealizarea investiŃiilor pen-tru protecŃia mediului. Nu toate sta -tele membre UE au elaborat Strategiide Dezvoltare Durabilă în concordan -Ńă cu ConferinŃa de la Rio, importanŃadezvoltărilor şi propunerilor la nivelinternaŃional în domeniul mediului.

La nivelul Uniunii Europene spe-cialiştii recunosc că problemele demediu nu pot fi preocuparea fiecăreiŃări sau fiecărui individ, dimpotrivăaceste probleme sunt comune tuturorstatelor membre şi tuturor cetăŃe-nilor, deoarece problemele de mediuafectează întreaga Uniune Europeană.

Al cincilea Program de AcŃiunepentru Mediu (PAM 5) şi al şaseleaProgram ( PAM 6) au identificat câ -teva consecinŃe negative cu efecte trans-

frontaliere, datorită transporturilor, tu-rismului şi utilizării energiei.

La nivel comunitar s-au elaboratpolitici comune pentru a răspundeacestor provocări. Natura cooperăriieuropene îi conferă acesteia oportu-nităŃi de a acŃiona întru-un contextregional şi de a elabora o politicăcare să protejeze mediul ambiant.

O dată cu extinderea UE spre Ńă -rile din Europa Centrală şi de Est, UEîşi va redefini strategiile de dezvol -tare economică şi îşi va înnoi politi-ca de mediu. Problemele de protecŃiamediului sunt mult mai stringente înnoile Ńări membre UE. Cauzele de -gradării mediului în Ńările din EuropaCentrală şi de Est sunt multiple şidiverse, remedierile privind sursele depoluare necesită fonduri imense. Înurma integrării în UE aceste Ńări auadoptat în prezent măsuri ecologicesevere care corespund exigenŃelor UEîn domeniu.

EvoluŃia politicii de mediu şi schim -bările înregistrate de aceasta de-alungul timpului sunt reflectate nu nu -mai de obiectivele şi priorităŃile aces-teia, ci şi de numărul - în continuăcreştere - al instrumentelor sale deimplementare. Astfel, se poate vorbide dezvoltarea a trei tipuri de instru-mente: legislative, tehnice şi instru-mente economico-financiare, la carese adaugă un set de „instrumente aju-tătoare” ce corespund mai degrabănoilor tendinŃe şi strategii de protec -Ńie a mediului.

Instrumentele legislative creează ca -drul legal al politicii comunitare deprotecŃie a mediului. Acestea sunt re -prezentate de legislaŃia existentă înacest domeniu, adică de cele peste200 de acte normative (directive, re -gulamente şi decizii) adoptate înce -pând cu anul 1970 (acestea consti-tuie aşa numitul acquis comunitar).

Instrumentele tehnice asigură res -pectarea standardelor de calitate pri -vind mediul ambiant şi utilizarea ce -lor mai bune tehnologii disponibile,cum ar fi cazul exploatării miniere dela Roşia Montană. În categoria instru-mentelor tehnice pot fi incluse: stan-darde şi limite de emisii; cele mai bunetehnologii disponibile (BAT), denomi -narea „eco” (eco-etichetarea), criteri-ile aplicabile inspecŃiilor de mediu înstatele membre.

Standardele şi limitele de emisii

sunt incluse în legislaŃia specifică şi aumenirea de a limita nivelul poluării me -diului şi de a identifica marii poluatori.

Cele mai bune tehnologii disponi-bile (BAT impune utilizarea celor maibune tehnologii disponibile la un mo -ment dat.

InstituŃii specializate elaborează Ghi -duri BAT pentru diverse domenii in dus-triale (energie, metalurgie, chimie etc.),a căror utilizare devine obligatorie.

Denominarea „eco” este un instru-ment ce are drept scop promovareaproduselor cu un impact de mediu re-dus, comparativ cu alte produse dinacelaşi grup. În plus, denominarea„eco” oferă consumatorilor informaŃiiclare şi întemeiate ştiinŃific asupranaturii produselor, orientându-le ast-fel opŃiunile. Această denominare arerolul evidenŃierii produselor comuni -tare care îndeplinesc anumite cerinŃede mediu şi criterii „eco” specifice sta-bilite şi revizuite de Comitetul UniuniiEuropene.

Criteriile aplicabile inspecŃiilor de me -diu în statele membre au fost createpentru a asigura conformitatea cu le -gislaŃia de mediu a UE şi aplicareauniformă a acesteia. Acest lucru esteposibil prin stabilirea unor criterii mi -nime referitoare la organizarea, desfă -şurarea, urmărirea şi popularizarea re -zultatelor inspecŃiilor de mediu în toatestatele membre.

Alte două instrumente sunt repre -zen tate de reŃelele de măsură şi con-trol a poluării aerului, solului, apei etc.şi de bazele de date privind nivelulpoluării, pragurile de alertă, inventarulde emisii poluante etc. Acestea moni -torizează permanent situaŃia mediuluişi oferă informaŃiile necesare iniŃierii deacŃiuni cu scop reparatoriu şi preventiv.

Un rol important în implementareapoliticii de mediu a UE îl are Sistemulfinanciar de management şi audit almediului - EMAS (Eco-Managementand Audit Scheme), creat în vedereaîmbunătăŃirii performanŃei de mediu aorganizaŃiilor europene şi a furni zării deinformaŃii publicului şi părŃilor interesate.

Principalele instrumente sunt repre-zentate de programul LIFE şi de Fon -dul de Coeziune.

Programul LIFE a fost lansat în1992 cu scopul de a co-finanŃa pro -iectele de protecŃie a mediului în Ńă -rile UE, precum şi în Ńările în cursde aderare. LIFE este structurat în

trei compo nente tematice: LIFE - Natură,LIFE – Mediu şi LIFE – łări terŃe,toate trei urmărind îmbunătăŃirea si -tuaŃiei mediului înconjurător, dar fie -care dintre ele având buget şi priori -tăŃi specifice. Toate componentele suntsupuse condiŃiei cofinanŃării de cătrestatele eligibile, cu excepŃia componen -tei Măsuri însoŃitoare, care beneficia -ză de finanŃare 100% din partea UE.

Proiectele finanŃate prin programulLIFE trebuie să îndeplinească un setde criterii, care reflectă relevanŃa şiseriozitatea acestora: să fie de interescomunitar şi să contribuie la reali -zarea obiectivelor LIFE; să fie imple-mentate de parteneri serioşi din punctde vedere financiar şi tehnic; să fiefezabile în termeni de propuneri teh -nice, planificarea acŃiunilor, buget şicost-eficacitate.

Componenta LIFE – Natură finan -Ńează – în proporŃie de 50%-70% dincheltuielile eligibile - proiecte de con-servare a habitatului natural şi a fauneişi florei sălbatice, sprijinind astfel po-litica de conservare a naturii şi reŃeauaNatura 2000 a Uniunii Europene.

Componenta LIFE – Mediu finan -Ńează în proporŃie de 30%-50% dincheltuielile eligibile - acŃiuni ce audrept scop implementarea politicii şilegislaŃiei comunitare referitoare la pro-tecŃia mediului, atât în statele mem-bre, cât şi în Ńările candidate. Obiec -tivul specific al acestei componenteeste de a contribui la dezvoltarea demetode şi tehnici inovatoare de pro-tecŃie a mediului, prin cofinanŃareaproiectelor demonstrative cu rezultatea căror diseminare are oimportanŃă deo-sebită în promovarea aspectelor ino-vatoare. LIFE - Mediu are definite cincidomenii eligibile pentru finanŃare: dez-voltarea şi planificarea utilizării terenu -rilor; managementul apelor; reducereaimpactului activităŃilor economice asu-pra mediului; gestionarea deşeurilor; re -ducerea impactului produselor asupramediului printr-o abordare integrată aprocesului de producŃie.

Componenta LIFE – łări terŃe fi -nanŃează proiecte de asistenŃă tehnică(70% din cheltuielile eligibile) ce con-tribuie la promovarea dezvoltării dura-bile în Ńările terŃe. Altfel spus, aceastăcomponentă are în vedere crearea ca-pacităŃilor şi structurilor administrativenecesare dezvoltării politicii de mediuşi a programelor de acŃiune în statelemembre, în unele Ńări candidate şi în

unele Ńări terŃe din jurul Mării Medi -terane şi Mării Baltice. Pentru a fi fi -nanŃate în cadrul acestei componente,proiectele propuse trebuie să îndepli -nească următoarele criterii: să fie deinteres comunitar; să promoveze dez-voltarea durabilă, la nivel internaŃional,naŃional sau regional; să propună so -luŃii de rezolvare a problemelor ma -jore de mediu.

Fondul de coeziune a fost înfiinŃatprin Tratatul de la Maastrich, acestadevenind operaŃional în anul 1994.Acest fond are următoarele caracteris -tici: sfera limitată de acŃiune, din acestfond urmând a se acorda sprijin fi -nanciar numai statelor membre careau un PIB/locuitor mai mic de 90% dinmedia comunitară; sprijinul financiareste limitat la cofinanŃarea proiectelordin domeniile protejării mediului şi dez -voltării reŃelelor de transport trans eu -ropene; suportul financiar este acor-dat acelor state care au elaborat pro-grame, prin care se acceptă condiŃiilereferitoare la limitele deficitului buge-tar, deoarece se are în vedere legătu-ra dintre acest fond şi obiectivul reali -zării uniunii economice şi monetare.

Întrucât Fondul de coeziune este uninstrument ce finanŃează, în principal,proiecte individuale, devine tot mai clarfaptul că o alocare eficientă a fonduluinecesitată existenŃa unei strategii, de -finirea priorităŃilor şi identificarea resur -selor necesare atingerii acestora.

În domeniul protecŃiei mediului, ur-mătoarele sectoare rămân prioritare:canalizarea şi epurarea apei uzate; ali -mentarea cu apă; managementul urban,industrial şi al deşeurilor solide.

Aceste sectoare nu sunt exclusive,dar sunt prioritare. Poluarea aerului,prevenirea inundaŃiilor, remedierea te -renurilor, monitorizarea solului, aeruluişi apei sunt, de asemenea, sectoareeligibile, ce vor fi luate progresiv înconsideraŃie.

Proiectele finanŃate prin acest fondtrebuie să fie compatibile cu tratateleconstitutive ale UE. De asemenea pro-iectele trebuie să fie compatibile şicu instrumentele şi politicile Comuni -tăŃii Europene, în special cu cele refe -ritoare la protecŃia mediului, concu -renŃă şi achiziŃii publice. Statele eli-gibile pentru fondul de coeziune vorprimi finanŃare atâta timp cât înde -plinesc cerinŃa de stabilitate şi con-vergenŃă cu privire la criteriul defici-tului public.

Instrumente pentru aplicarea politicii de mediu în statele membre ale Uniunii Europene

conf. univ. dr. Paul LUCIAN, ULBS

Bruxelles

Maastricht

LAUREA[II NOBEL PENTRU ECONOMIE 2013 VINERI 25 OCTOMBRIE 20134

c my b c my b

c my bc my b

Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen }i Robert J. Shiller:laurea]ii Nobel pentru Economie 2013

urmare din pagina 1Anul acesta, premiul Academiei Re -

gale a Suediei în memoria lui AlfredNobel, 2013 a fost decernat lui EugeneF. Fama (University of Chicago, Illinois),Lars Peter Hansen (University of Chi -cago, Illinois) şi Robert J. Shiller (YaleUniversity, New Haven) pentru analizaempirică a preŃurilor activelor.

Prezentarea succintă a contribuŃiilor,destinată presei şi publicului larg men -Ńionează următoarele argumente: nu exis-tă metode de a previziona preŃurile ac-Ńiunilor şi obligaŃiunilor pentru urmă-toarele zile sau săptămâni. Dar previ -zionarea preŃului acestor titluri pe pe -rioade lungi de timp, 3-5 ani, este„aproa pe posibilă”. Aceste ipoteze, apa-rent surprinzătoare şi contradictorii,au fost analizate de laureaŃii de anulacesta Eugene Fama, Lars Peter Han -sen şi Robert Shiller.

Începând cu anii 1960, Eugene Famaşi câŃiva colaboratori au demonstratcă preŃul acŃiunilor este extrem de di-ficil de prezis pe termen scurt şi căinformaŃiile noi sunt incorporate înpreŃuri foarte rapid. Aceste descoperirinu numai că au avut un efect semni -ficativ asupra cercetărilor viitoare, darau schimbat şi preŃurile pieŃei. Dez -voltarea şi apariŃia aşa-numitelor in -dex funds pe pieŃele de capital dinlume este un exemplu relevant.

Dacă preŃurile sunt aproape im -posibil de prezis pe zile sau luni, nuar trebui să fie mai greu de estimatpentru perioade de câŃiva ani? Răspun-sul este nu, aşa cum Robert Schillera demonstrat la începutul anilor 1980.El a descoperit că preŃurile acŃiunilorfluctuează mult mai mult decât divi-dendele companiilor, şi că raportulîntre preŃuri şi dividende are tendinŃasă scadă când e mare şi să creascăcând e mic. Acest tipar se aplică nudoar acŃiunilor ci şi obligaŃiunilor şialtor categorii de active.

Lars Peter Hansen a dezvoltat o me -todă statistică pentru a testa teoriileraŃionale ale preŃurilor activelor. Uti -lizând această metodă, Hansen şi alŃicercetători au descoperit că modifica -rea acestor teorii reuşeşte să expliceîn profunzime preŃul acŃiunilor.

Eugene F. Fama a ajuns la Univer -sitatea din Chicago în 1963 când îşipregătea doctoratul în Economie şiFinanŃe în facultatea care pe atuncise chema Graduate School of Busi -ness. Cercetările sale includ lucrăriteoretice şi empirice despre investiŃii,formarea preŃurilor pe pieŃele de capi -tal şi finanŃe corporatiste. Fama predă„Teoria deciziilor financiare”, un cursdestinaŃi doctoranzilor, urmat însă şide numeroşi masteranzi. MulŃi dintrefoştii studenŃi, inclusiv David Booth,un manager de fonduri de investiŃii,susŃin că întâlnirea cu Fama le-aschimbat viaŃa. Booth afirma în 2008când a donat UniversităŃii din Chicago300 de milioane de dolari că Fama estecel căruia îi datorează succesul său.

Fama este cel care a introdus terme -nul „pieŃe eficiente”, termen care s-arăspândit în principal prin lucrarea„Efficient Capital Markets: A Reviewof Theory and Empirical Work” publi -cată în Journal of Finance în 1970.Ipoteza pieŃelor eficiente afirmă că, da-torită concurenŃei, preŃurile de echili-bru pe pieŃele financiare incorporeazătoate informaŃiile relevante. O impli-caŃie celebră a acestei ipoteze estefaptul că utilizarea unor strategii sim-ple nu este utilă în lupta cu pieŃele deacŃiuni, obligaŃiuni sau pieŃele mone -tare internaŃionale.

Fama a dezvoltat şi testat ulteriornumeroase afirmaŃii referitoare la pre -Ńuri pe pieŃele eficiente, efectul infla -Ńiei şi a altor variabile macroeconomi -ce asupra preŃului obligaŃiunilor şi cumstructura corporaŃiilor afectează inves-tiŃiile şi alte decizii. Lucrările sale re -cente au arătat că randamentele aştep-tate ale acŃiunilor şi obligaŃiunilor va -riază în timp, şi au redefinit modul încare înŃelegem de ce anumite titlurifinanciare au randamente mai ridicatedecât altele.

Lars Peter Hansen este unul dintrecei mai importanŃi experŃi mondiali îndinamică economică. El este recunos-cut pe plan internaŃional pentru paşiiimportanŃi pe care i-a făcut în utili -zarea metodelor statistice în construi -rea modelelor economice dinamice şipentru contribuŃia la înŃelegerea modu-lui în care agenŃii economici gestio -nează un mediu instabil şi riscant.

Cercetările lui Hansen caută mo -da lităŃi prin care să lege prăpastia exis -tentă între modelele economice şi da -tele financiare. Lucrările sale au dusla îmbunătăŃirea metodelor de formu-lare, analiză şi testare a modelelor eco-nomice dinamice în condiŃii de incer-titudine. El a aplicat aceste metode pen-tru a studia determinanŃii consumu-lui, economiilor şi preŃurilor titlurilorfinanciare.

În anii 1980, Hansen a devenit celmai important autor ce şi-a adus con-tribuŃia la dezvoltarea şi aplicarea me-

todelor de estimare şi testare a date -lor financiare. Lucrarea sa „Large SampleProperties of Generalized-Methods ofMoments estimators” publicată în 1982în Econometrica a schimbat fundamen -tal modul în care se fac cercetările em-pirice în finanŃe şi macroeconomie.Această nouă metodologie a făcut ca,împreună cu Ken Singleton, să îşiaducă una dintre contribuŃiile de pio-nierat la ceea ce a ajuns să fie cu -noscut sub denumirea de equity pre-mium puzzle.

Hansen continuă să fie un cercetă-tor prolific. Lucrările sale recente sefocalizează pe modele care includ am -biguităŃi, convingerile şi scepticismulconsumatorilor şi investitorilor. El cer -cetează modul în care aceste modelepot explica datele economice şi finan-ciare astfel încât să ofere posibilita -tea înŃelegerii consecinŃele opŃiunilorprivind politicile economice.

Dacă pagina de internet a Universi -tăŃii Chicago conŃine discursuri, felici -tări, poze realizate cu prilejul conferin -Ńei de presă a celor doi laureaŃi Nobelde anul acesta proveniŃi de la aceastăuniversitate, la o săptămână după anun-Ńarea laureaŃilor, pagina principală aUniversităŃii Yale nu mai are nicio in -formaŃie referitoare la remarcabila per -formanŃă a lui Shiller. Undeva la nou-tăŃi, în partea de jos a paginii celorde la Afaceri, Drept şi Societate se maivede un anunŃ: Un alt laureat Nobella Yale.

Shiller este profesor de Economieşi predă PieŃe Financiare (care va fidisponibil gratis online la adresahttps://www.coursera.org/yale), Economiecomportamentală şi instituŃională. Unfapt interesant: în programa analiticăa cursului de Economie comportamen -tală şi instituŃională Shiller are o listăcu 3 cărŃi pe care studenŃii trebuiesă le cumpere şi să le citească. Dintreacestea, 2 sunt traduse şi pot fi gă -site la biblioteca UniversităŃii „LucianBlaga” din Sibiu: Akerloff, Spirite ani-male şi Carmen M. Reinhart andKenneth Rogoff, De data aceasta estealtfel: opt secole de nebunie financia-ră. Autor al cărŃii „Spirite animale”,alături de George A. Akerlof (laureatal premiului Nobel pentru economieîn 2001 pentru contribuŃia sa în teo-ria pieŃelor cu informaŃie asimetrică),Robert J. Shiller scria în 2009: aceas -tă carte explică cum funcŃionează înrealitate economia. Ea explică cumfuncŃionează aceasta când oameniisunt cu adevărat umani, respectiv pose-dând toate spiritele animale specificomeneşti. Şi explică de ce ignoranŃafaŃă de modul cum funcŃionează defapt economia a condus la actuala starea economiei mondiale, cu prăbuşireapieŃelor creditului, în timp ce ame -nin Ńarea prăbuşirii economiei realeeste iminentă”.

MenŃionam la început că în fiecarean la început de toamnă decernareapremiilor Nobel pentru economie e

un prilej de bucurie. O întâlnire aş -tep tată, programată cu personalităŃilede seamă ale unei lumi sofisticate,complexe şi mult prea variate pentrua fi cunoscută în toată splendoareaei – lumea economiştilor. Mai multdecât în alŃi ani, cercetările ce aveaumenirea de a furniza informaŃiile debază pentru acest articol ne-au dusla două nume ce trebuie menŃionateîn acest context: George Palade şiRadu Tunaru.

Numele lui George Palade l-am re -găsit pe site-ul Yale, într-un anunŃdin 8 octombrie 2008 când universi-tatea anunŃa încetarea din viaŃă lavârsta de 96 de ani a marelui om deştiinŃă de origine română. „Un gigantal cercetării ştiinŃifice din secolul XXprin contribuŃiile sale în domeniul bio -logiei celulare”, Palade a fost în anii1940 printre cei care au impus uti-lizarea microscopului electronic şi aaltor tehnici folosite în descoperireastructurilor celulare şi a funcŃiilor aces-tora. Câteva cuvinte ne atrag atenŃia şine pun pe gânduri: „născut în România,Palade şi-a obŃinut diploma în medi-cină la Şcoala de Medicină a Univer -sităŃii Bucureşti, România. El a fostangajatul acestei universităŃi până în1945, când a ajuns în Statele Unitecu o bursă postdoctorală”. În 1973 aajuns la Yale, iar în 1974 câştigă Pre -miul Nobel în Psihologie sau Medicinăîmpreună cu Albert Claude şi Chris -tian de Duve. Printre numeroasele elogii,Universitatea Yale scrie pe site-ul său:„ca singurul laureat Nobel din Româ -nia (în 2008 n.a.), el era bine cunos-cut şi respectat în acea Ńară” …

În alt context, documentarea cu pri -vire la Robert Shiller ne face să re -găsim pe lista sa de lucrări, ca şi coau-tor al unui articol publicat în 2009(Property Derivatives for ManagingEuropean Real-Estate Risk) un numecu rezonanŃă românească: Radu Tunaru.La o simplă căutare pe internet amaflat că acesta a absolvit Facultateade Matematică şi Informatică din Craio -va şi în 2001 a obŃinut titlul de doc-tor în ProbabilităŃi şi Statistică (cumlaude) la Academia Română, între timpfinalizând şi un doctorat în ModelareStatistică Aplicată în Londra (1996-1999). Un nume românesc pe lista delucrări publicate a unuia dintre lau-reaŃii Nobel de anul acesta ne onore-ază şi ne face să ne punem întrebări:oare ce (mai) este de spus despreşcoala românească?

dr. Silvia MĂRGINEAN

Eugen F. Fama Lars Peter Hansen Roberth J. Schiller

University of Chicago (Illinois) Yale University (New Haven)

VINERI 25 OCTOMBRIE 2013 5

c my b c my b

c my b

DEZVOLTARE

c my b

urmare din pagina 1Între timp, Ńările BRIC (Brazilia, Ru-

sia, India şi China) vor continua săevolueze pentru 94% dintre respon-denŃi. Brazilia (42%) şi China (27%)sunt Ńările care vor înregistra cea maiintensă creştere, potrivit IE BusinessSchool. Este “po sibil” ca guvernanŃii aces-tor state să pună mai mult accent pecererea internă în următorul an pen-tru a îmbunătăŃi nivelul de trai al cetă-Ńenilor săi, “şi, de asemenea, să depindămai puŃin de economiile avansate caretrec printr-o situaŃie de îngheŃare”.

Mai mult decât atât, deşi cele maimari rate de creştere a cheltuielilor tu-ristice în străinătate în 2012 au core-spuns economiilor emergente, princi-palele pieŃe tradiŃionale au crescut, deasemenea, dar mult mai lent.

Atât în cazul Germaniei cât şi cel alStatelor Unite, cheltuielile aferente că -lă toriilor internaŃionale au crescut cu6%”(raport OMT).Turismul emitent dinMarea Britanie (52 de miliarde de do -lari) a crescut cu 4%, astfel că aceastăŃară s-a menŃinut pe locul al patruleape lista principalelor pieŃe emitente.Cheltuielile din Canada au crescut cu7%, în timp ce cele ale Australiei şiJaponiei au crescut cu 3%.

În schimb, FranŃa (-6%) şi Italia (-1%)au fost singurele pieŃe din lista top zececare au înregistrat scăderi ale cheltuie -lilor aferente turismului internaŃional.

Printre pieŃele emitente şi segmen -tele care vor creşte cel mai mult pânăîn 2017 se află Rusia. Un raport al GfkInsights arată că în 2013 călătoriile tu-riştilor ruşi vor creşte cu 12%, coastaeuropeană şi Orientul Mijlociu fiind des-tinaŃiile principale. Grecia, EmirateleArabe Unite, Bulgaria, Spania, Italia şiFranŃa monopolizează 50% din sosirileturiştilor ruşi realizate până în prezent.Şi indicatorii referitori la cererea turis -tică în Spania, indică o creştere de 30%a numărului de turişti ruşi care vorvizita această Ńară în 2013.

DestinaŃia în care a crescut cel maimult numărul de turişti ruşi până înprezent în anul în curs a fost Turcia.Această Ńară reuşeşte să obŃină o creş-tere a afacerii sale de turism, ceea ceînseamnă cu 18,7% mai mulŃi turiştidecât în 2012( date la nivelul semes-trului întâi).

Printre Ńările care în care a crescutîntr-un ritm rapid numărul de sosiriale turiştilor ruşi se află, de asemenea,Egipt, Thailanda, Spania şi RepublicaCehă, toate cu creşteri de 30% în ve -niturile generate de aceşti vizitatori, înschimb Germania, Finlanda şi Bulgariaau înregistrat scăderi ale aceleiaşi ca -tegorii de turişti.

Raportul Gfk conŃine unele schim-bări în tendinŃele de călătorie ale ru -şilor în ultimele luni, şi insistă asuprafaptului că aceştia aleg din ce în cemai mult călătoriile mai lungi, spre des-tinaŃii cum ar fi Egiptul, Emiratele ArabeUnite sau CroaŃia, cu o şedere medieîntre 8 şi 14 zile. În plus, spre deose-bire de tendinŃa de a alege hoteluri de3 sau 5 stele, acum are loc o schim-bare spre o preferinŃă pentru hotelu -rile de 4 stele.

Rusia, ca Ńară emiŃătoare, trezeşteinteresul multor destinaŃii europene,care lansează promoŃii şi îşi adapteazăofertele pentru a atrage mai mulŃi tu -rişti din această Ńară. Cu toate acestea,interesul pentru Rusia ca şi destinaŃienu creşte în acelaşi mod.

FederaŃia Rusă a înregistrat o creş -tere a cheltuielilor sale în turismul in -ternaŃional de 32% în 2012, ajungândla 43 de miliarde de dolari, trecând dela al şaptelea pe al cincilea loc ca piaŃăemitentă de turism din lume, potrivitdatelor publicate de OrganizaŃia Mon -

dială de Turism.Dar ce se întâmplă cu Rusia ca şi

receptor de turişti? Numărul de sosiride turişti nu se reduce, ba chiar anultrecut a avut loc o creştere solidă,ajungându-se la 26 milioane de turişti,potrivit datelor din Euromonitor Inter -na tional, furnizate de Reed Travel Exhi-bitions. Volumul principal de călătoriivine de la Ńările vecine, în timp ce Ńaraare nevoie de mari fluxuri de turiştidin SUA şi Europa Occidentală, expli -că Mantas Kaluina, analist senior pen-tru Europa de Est a companiei de cer -cetare de piaŃă citată. Pentru el, princi -palele probleme care contribuie la ofe -rirea unei imagini proaste a Ńării înstrăinătate sunt: birocraŃia pentru vize,siguranŃa redusă şi slaba calitate a in -frastructurii şi a serviciilor turistice.Ucra ina, Kazahstan şi Uzbekistan au re -prezentat aproape jumătate dintre toŃivizitatorii, cu şase milioane, respectivtrei milioane şi două milioane de tu -rişti sosiŃi în Rusia. Schimbarea aştep-tată pentru 2017 nu este foarte semni -ficativă, potrivit Euromonitor Interna -tio nal, cu perspective pentru a ajungela opt milioane, şase milioane şi patrumilioane de sosiri în fiecare din aces-te Ńări (în aceeaşi ordine).

În ceea ce priveşte Europa Occi -dentală, Germania este cea mai puter-nică piaŃă, dar pentru 2017 nu se aş -teaptă să depăşească milionul de tu -rişti din această Ńară. Este de aştep-tat, în schimb, să atingă milionul decălătorii din China în 2017. În acestecondiŃii, industria turistică din Rusiava trebui să ia măsuri pentru a creştefluxurile sale şi să se confrunte cuprovocarea pe care o are acum desti -naŃia, pentru a se consolida ca şi re -ceptor. Jocurile Olimpice de iarnă carevor avea loc la Sochi în 2014 repre -zintă o oportunitate de creştere a nu -mărului de turişti internaŃionali şi pemăsură, a incasărilor valutare.

Cei trei factori care “conving” turiş -tii europeni să aleagă din nou aceeaşidestinaŃie sunt, în ordine, caracteristi-cile naturale ale locului, calitatea unită -Ńii de cazare şi preŃul, aşa cum reiesedintr-un macro-sondaj comandat deComisia Europeană.

Sondajul Eurobarometrului “Atitudi -nea europenilor faŃă de turism”, a avutloc recent, între cetăŃenii UE şi a încăşapte Ńări, pe eşantioane de la 500până la 1500 de respondenŃi din fie -care Ńară, în funcŃie de populaŃie.

Pentru prima dată, sondajul a intro -dus întrebări pentru a evalua fidelita -tea turiştilor pentru o anumită destina -Ńie. Conform rezultatelor acestui ra -port, 50% dintre respondenŃi ar repe-ta o destinaŃie datorită caracteristicilorsale naturale, adică, ar reveni atraşide condiŃiile climatice, peisaj,etc.

În acest sondaj cu diferite variantede răspuns, 32% au indicat calitateaunităŃii de cazare drept factorul princi -pal care îi convinge cel mai mult pen -tru a re-alege aceeaşi destinaŃie.

La mică distanŃă de acest factor,27% dintre cei chestionaŃi au afirmatcă nivelul general al preŃurilor esteprincipalul motiv care îi încurajează săse întoarcă la aceeaşi destinaŃie; 24%au afirmat că factorul important pen-tru ei – pentru a repeta o destinaŃie– este modul în care sunt primiŃi, întermeni de servicii pentru clienŃi şi deospitalitate; mai puŃin de 1 din 5 res -pondenŃi (17%) au indicat că facilită -Ńile oferite de către o destinaŃie ii facesă revină în acelaşi loc.

Sondajul comandat de Comisia Euro-peană relevă diferenŃe între pieŃele sursăcu privire la fidelitatea turiştilor pen-tru o destinaŃie. De exemplu, în MareaBritanie, nivelul de preŃuri este consi -derat factorul principal pentru a repe-ta o destinaŃie pentru 33% din res -

pon denŃi. În schimb, în Germania, acestprocent este de 25%, în timp ce înFranŃa şi Italia este de 21%. łările cusensibilitate mai mare la factorul preŃ– ca şi factor principal pentru a repe-ta o destinaŃie – sunt Irlanda, Greciaşi Israel, toate cu un procent de 39%.

Tariful mediu pe noapte pentru ho -teluri la nivel global a crescut cu 4%în 2012, conform ultimului Indice dePreŃuri Hoteliere al Hotels.com (HPI,Hotel Price Index).

Această creştere globală reflectă otendinŃă de iniŃiere a recuperării, dupămarea cădere de preŃuri experimentatăîn 2009, care, după cum explică site-ul, ar putea fi motivată în parte de ocreştere susŃinută în călătoriile de afa -ceri, care au dus la o creştere a ofer-tei generale şi a preŃurilor. Cu toateacestea, nivelurile rămân, în general,mai mici ca cele din 2005.

PreŃul mediu al unei camere de ho-tel în 2012 s-a ridicat la 104 punctefaŃă de 100 puncte al primului HPIdin 2004, reflectând o creştere foarteuşoară dacă comparăm preŃul mediuglobal din 2012 cu cel înregistratacum opt ani.

Pe zone, în cursul anului trecut,preŃurile au scăzut cu 2% în Asia, darau crescut în alte regiuni: 8% în Pa -cific, 5% în America de Nord, 4% înAmerica Latină, 3% în Caraibe, 2% înEuropa şi 2% în Orientul Mijlociu.

Cel mai scump oraş înregistrat înHotel Price Index a fost Muscat cu244€, după ce a crescut în 2012 cu23%, urmat de oraşul spaniol Ibiza,care a înregistrat o creştere la tarife de19%. În top zece, Muscat este urmatde Capri, New York, Geneva, Moscova,Amalfi, Zurich, Monte Carlo, Boston şiSao Paulo.

La cealaltă extremă, printre oraşelecu cele mai mici tarife se află PhnomPenh, Hanoi, Vilnius, Luxor, Riga, Beijing,Rotorua, Budapesta, Fez si Jakarta, cupreŃuri începaând de la 44 de euro laPhnom Penh până la 67 la Fez şi Jakarta.

Ar trebui remarcate scăderile în -registrate în zone din Africa de Nord,ca urmare a primăverii arabe. Cea maimare scădere de preŃuri a avut loc laSharm El Sheik, de 30%, ajungând dela 112 euro în 2010 la 78 în 2012. Deasemenea, au fost semnificative scă -derile de 27% de la Luxor, până la60 de euro; de 18% la Fez, până la67 de euro; şi de 13% la Cairo, pânăla 107 euro.

După cum se menŃionează în raport,“tarifele hoteliere au servit ca baro -metru practic şi au arătat importanŃaşi creşterea oraşelor din Ńările BRIC,care experimentează o creştere rapidă,cu o creştere medie a tarifului de 19%în Hong Kong (ajungând la 137 euro),datorită afluxului călătoriilor de afacerişi de agrement, precum şi consuma-

torilor în creştere din China.În Europa, “factori, cum ar fi criza

economică şi căderea valorii monedeieuro au avut consecinŃe dramatice înpreŃurile unor Ńări precum Grecia”. To-tuşi, hotels.com scoate în evidenŃă creş-terea de preŃuri în Irlanda, cu ocaziavizitelelor Reginei Elisabeta a-II-a şipreşedintelui Statelor Unite, BarackObama, în mai, “care au ajutat la creş-terea profitului şi la vizibilitatea la ni -vel global a Ńării”.

Pe parcursul anului 2012 a avut locun declin general în profitul operaŃionalbrut pe cameră disponiblă (GopPar),în marile capitale europene.

Conform celui mai recent raportHotStats al TRI Hospitality Consulting,şapte din cele zece oraşe analizate re -flectă o scădere a acestui indicator,Atena fiind capitala cea mai afectată,cu o scădere de 119,3%.

Se evidenŃiază, de asemenea, prin că -derea GopPar-ului, Barcelona şi Instan-bul cu o scădere de 36,6% si 29,6%,Bruxelles (-3,7%), Paris (-3,6%), Milán(-5,6%) şi Amsterdam (-1,8%).

Cu toate acestea, Londra a încheiatanul cu o creştere de 7,5% şi iese înevidenŃă în special cazul Moscovei, cuo creştere de 68,7%.

Deşi luna ianuarie este o lună cucerere mică şi preŃuri sensibile, veni-turile pe cameră disponibilă( revPar)au crescut în 8 din cele 10 oraşe. Ascăzut numai în Barcelona (-1,6%) şiAtena (-15,3%). Gradul de ocupare avariat între 31,5% în cazul Atenei şi73,7% pentru oraşul Zurich.

Turismul şi-a revenit în 2011 înEuropa, datorită unei îmbunătăŃiri rela -tive a economiei. Cu toate acestea, în2012, Ńările UE s-au îndreaptat, cu ex -cepŃia Germaniei, spre o nouă recesiu -ne, ceea ce face să se prevadă o nouăcădere a sectorului turistic în 2013. Cutoate acestea, anumite segmente depiaŃă vor rezista mai bine decât altele.

Trebuie amintit că sosirile interna -Ńionale de turişti către destinaŃiile euro-pene (inclusiv călătoriile realizate dins -pre o Ńară spre alta în cadrul aceluiaşicontinent) au înregistrat rate negativeîn 2012 şi aproape o stagnare în 2013,după cum reiese din datele furnizatede European Travel Comission (ETC).

Prin urmare, experienŃa crizei eco-nomice care a lovit Europa în 2009 şi2010 arată modele de comportamentale consumatorilor care s-ar putea re -peta acum.

În acest sens, 29% dintre euro -penii intervievaŃi de Gfk, au recunos-cut că au redus bugetul lor pentru va -canŃă în timpul celor doi ani citaŃi, faŃăde 38% care au recunoscut că şi-auredus cheltuielile pe produse alimentare,băuturi, îmbrăcăminte şi încălŃăminte.

Cum se explică această diferenŃă?“Oamenii sunt mai puŃin dispuşi să

renunŃe sau să nu mai consume unprodus emoŃional, cum ar fi o călăto-rie”, a declarat Matthias Hartmann, CEOal Gfk, în timpul ITB, care a avut locîn luna martie la Berlin.

În acest sens, Hartmann a dat exem-plu vânzările de alte produse cum arfi maşinile de cafea expresso (ale ca -ror vânzări au crescut cu 16% în aceeaşiperioadă de criză); smartphone-urile(+55%); sau tablet PC-uri (+300%),deoarece consumatorii văd în acestegadget-uri, de asemenea, o “legăturăemoŃională”.

Turismul, prin efectul său multiplica -tor, acŃionează ca un element dinami -zant al sistemului economic global, ge -nerând o cerere specifică de bunuri şiservicii care antrenează o creştere însfera producŃiei acestora, contribuindîn acest mod la diversificarea struc-turii sectoarelor economiei naŃionale.

În ciuda contribuŃiei sale la creşte -rea economică, dezvoltarea sectoruluiturismului poate fi îngreunată de oserie de obstacole de natură economi -că şi legislativă care pot afecta com-petitivitatea acestui sector.

Relansarea turismului din România,a destinaŃiilor turistice şi atragerea unuinumăr mai mare de turişti străini arputea aduce beneficii suplimentare, înviziunea managerilor în turism, dar cumulte şi necesare schimbări. Aici tre-buie atrasă atenŃia că transformarea,schimbarea, revigorarea sau promova -rea în turism necesită strategii adap-tate la criza care încă persistă, deoa -rece succesul din trecut poate fi celmai mare obstacol, uneori.

Un sector al turismului aflat în creş-tere poate contribui eficient la ocupa -rea forŃei de muncă, la sporirea veni -tului naŃional şi, de asemenea, îşi poatepune în mod decisiv amprenta asuprabalanŃei de plăŃi. Astfel, turismul poatefi un motor important de creştere eco -nomică şi prosperitate mai ales înŃările cu economii emergente, fiind unelement cheie în reducerea sărăciei şidisparităŃilor regionale.

Participarea României la competiŃiaturismului internaŃional, pe continentsi pe glob, în condiŃiile existenŃei unuipatrimoniu turistic deosebit de valoros,la nivelul exigenŃelor pieŃelor europeneşi mondiale ramâne o problema deacŃiune fermă a guvernului. Viziuneasistemică a strategiei dezvoltării dura-bile a turismului românesc, în contex-tul ajustării structurale a întregii eco -nomii naŃionale, impune atenŃiei faptulcă turismul a devenit o ramură eco-nomică prioritară în interdependenŃăorganică cu celelalte ramuri şi sectoa -re economico-sociale.

Să sperăm că banii care vor venide la Uniunea Europeană în perioada2014-2020 vor fi atraşi cu succes şiîn domeniul infrastructurii turistice.

Virgil NICULATurismul în vremuri de criz@ – partea a doua –

Imagine din Muscat, cel mai scump oraş înregistrat în Hotel Price Index

CRE{TERE {I MEDIU VINERI 25 OCTOMBRIE 20136

Cre}terea economic@ }i dezvoltarea durabil@urmare din pagina 1

Ignorarea acestor aspecte duce atâtla agravarea dezechilibrelor ecologiceexistente, cât şi la apariŃia altora noi.Mediul înconjurător şi dezvoltarea eco-nomică sunt indisolubil legate, pri mulreprezentând locul în care trăim, iarcea de-a doua ceea ce facem pentruîmbunătăŃirea mediului în care trăim.Intensificarea activităŃii umane, urmatăde creştere economică, creşte presiu -nea asupra mediului înconjurător şi înspecial asupra mediului natural. Aceas -tă presiune se manifestă fie prin con-sumul iraŃional de resurse şi spaŃii, fieprin producerea unor deşeuri pe carenatura nu le poate absorbi şi care auefecte negative asupra mediului.”

Având în vedere cele de mai sus,precum şi analizând concret situaŃiaeconomică la nivel mondial, putem afir-ma că menajele sunt tentate, în vede -rea satisfacerii nevoilor lor, să consumehaotic resursele naturale şi materiile pri -me fără a se gândi care sunt urmărilefaptelor lor. Acesta este unul din moti -vele - chiar dacă mai puŃin important -pentru care economia a continuat săcrească - partea referitoare la creşte -rea populaŃiei - secole de-a rândul înîntreaga lume.

La o rată de creştere precum ceadin prezent, economia mondială seva dubla în mai puŃin de 20 de ani.Dacă tendinŃa continuă, economia vaajunge în anul 2100 de 15-20 ori maimare decât azi, şi la o populaŃie de nouămiliarde de oameni în anul 2050.1 Con -cluzia simplistă pe care o formulămîn acest caz este aceea că în primulrând este nevoie de o utilizare multmai eficientă a resurselor naturale multedintre ele pe cale de epuizare. Avândîn vedere predicŃia de creştere a po -pulaŃiei, remarcăm încă o dată cât deactuală este teoria lui Malthus, şi nuputem să nu ne întrebăm cum va pu -tea plantea să asigure sursele de hranăpentru o populaŃie atât de numeroasă.

Totodată există şi consecinŃe dire c-te ale creşterii populaŃiei asupra me -diului înconjurător, care fiind din ce înce mai numeroasă a recurs la defrişa-

rea unor terenuri împădurite pentru aextinde terenurile arabile şi s-au utili -zat substanŃe din ce în ce mai nociveîn vederea obŃinerii unor recolte câtmai bogate.

Nicolae Georgescu-Roegen, în va -loroasa sa analiză “Legea entropiei şiprocesul economic” susŃinea faptul că:“Premisa primară a satisfacerii ne -voilor umane este natura. Mediul na -tural este cel dintâi izvor al resur -selor economice şi cadrul existenŃeioamenilor şi al activităŃilor. Direct sauindirect, natura oferă aproape toatecele necesare şi existenŃei omului şiprogresului societăŃii”. Dacă până acums-a promovat mai mult o creştereexpansivă a economiei fără a se Ńinecont prea mult de mediu, viziunea dez -voltării durabile integrează noi concep -te, la nivelul tuturor economiilor na -Ńionale care treptat se vor extinde şiasupra sistemului mondial al econo -miei. Odată cu suplimentarea venitu -rilor şi cu obŃinerea unui nivel de traistabil, populaŃia îşi poate concentraatenŃia asupra viitorului, acordând omai mare atenŃie mediului înconjură-tor. Deşi aceasta este o problemă în -delung discutată pe plan internaŃional,între Ńările puternic industrializate şicele din lumea a treia se remarcă maridiferenŃe. Astfel, cu cât un stat estemai dezvoltat, cu atât acesta dispunede fonduri mai multe pentru ocroti -rea mediului înconjurător, în timp cestatele sărace se luptă cu o lipsă acutăa banilor pentru mai toate domeniilede activitate. ConsecinŃa directă a aces-tui fapt este aceea că populaŃia are unnivel de trai foarte scăzut, cu urmăriasupra sănătăŃii, poluarea mediului estedin ce în ce mai accentuată, deşeurilesunt din ce în ce mai numeroase şinu sunt reciclate corespunzător.

Aşa cum expuneam în rândurilede mai sus, când populaŃia are veni -turi mai mari, acrordă o mai mare aten-Ńie mediului înconjurător. Însă există,în mod evident şi un revers al meda -liei. Şi anume, odată cu creşterea pu-terii de cumpărare dintr-un anumit stat,presiunea exercitată asupra mediuluiînconjurător este şi ea în continuăcreştere. De ce acest fapt? Concomi -

tent cu creşterea veniturilor populaŃiaapelează tot mai des la autoturisme,care prin emisiile lor de gaze cu efectde seră afectează în mod iremediabilstratul de ozon. În aceeaşi măsură,consumul individual al fiecărei familiiva creşte, ceea ce va duce la creşte -rea deşeurilor generate de aceştia,deşeuri care reciclate necorespunză-tor duc le reducerera biodiversităŃii şila creş terea contribuŃiei la poluareaglobală.

Conform studiului lui Wijkman An -ders şi Rockstroem Johan, dacă gos -podăriile ar alege un regim alimentarecologic, transport şi locuinŃă ecolo -gică, ar putea reduce consumul deenergie cu aproximativ 10% şi emisi-ile de dioxid de carbon cu 20% pânăîn 2020. Chiar dacă acesta pare un re-zultat dezamăgitor, nu înseamă că po -pulaŃia trebuie să renunŃe la a pre -fera aparatele electrocasnice mai efi-ciente, la îmbunătăŃirea eficienŃei ener-getice din locuinŃe, sau la achiziŃio -narea unor autoturisme cu consumredus de carburant. Acest fapt duce

atât la o utilizare mai eficientă a veni -turilor, cât şi la economisierea energieişi la reducerea cantităŃii de deşeuri.O societate eficientă energetic este multmai bine pregătită pentru recesiuni şipentru creşteri de preŃuri, la energieşi combustibil. Având însă în vederecreşterea economică în continuare pu -ternică, volumul mai mare al econo -miei va anula în timp economiile, cuexcepŃia cazului în care se iau mă -suri adiacente, cum ar fi introducereaunor taxe crescânde pe energie în sco-pul de a frâna creşterea cererii.

Economistul britanic Tim Jackson,în analiza sa “Prosperitate fără creş -tere: economia pentru o planetă fi -nită”, notează că “până la sfârşitul se -colului copiii şi nepoŃii noştri se vorconfrunta cu un climat ostil, cu epui -zarea resurselor, cu distrugerea habi-tatelor, cu decimarea speciilor, cu undeficit de produse alimentare, cu mi -graŃii în masă, şi aproape inevitabilcu războiul”. Concluzia economistuluibritanic este că, din punct de vedereecologic, creşterea convenŃională nu

este una sustenabilă.Însă, după cum bine ştim cu toŃii,

societatea este organizată pornindu-se de la premisa să aceasta are săcrească în mod continuu. Creştereaeste în mod firesc necesară pentrucrearea unor noi locuri de muncă, ur -mând ca din veniturile obŃinute să sefinanŃeze bunăstarea socială. O stag -nare a acestei creşteri nu face decâtsă ducă la încetinirea tuturor activi -tăŃilor, la scăderea numărului locuri -lor de muncă, la scăderea salariilor şia impozitelor. Pentru cei care depindde credite, stagnarea sau încetinireaacestei creşteri are în mod evidentefecte negative, indiferent că este vorbadespre state, companii sau doar per-soane fizice. Legătura dintre credit şicreştere economică va fi abordatăîntr-un articol viitor.

Notă de subsol:1. Wijkman, Anders, Rockstroem Johan-Falimentarea naturii – negarea limi -telor planetei, Editura Compania, Bu -cureşti, 2013, pg.248.

ec.drd. Ioana MădălinaBUTIUC, ULBS

Peisaj urban din Africa: Cape Town

Nicholas Georgescu Roegen Th. Robert Malthus

TINERI MASTERANZI CU IDENTITATE EUROPEAN~VINERI 25 OCTOMBRIE 2013 7

urmare din pagina 1Deci, europeanul de mâine este

un luptător nativ prezent într-un uni -vers al abundenŃei valorilor, preroga-tivelor, culturilor diversificate pe carele promovează Uniunea Europeană.Acest om cunoaşte istorie, are rădă -cinile adânc implantate pe fundalultrecutului, şi onorează importanŃa omu -lui la procesele şi fenomenele exis-tente pe pământ.

Formarea acestui om întâmpină pro -bleme în exprimarea conştiinŃei şiculturii europene datorită diferenŃelorculturii naŃionale promovate în şcoli,familii şi în societate.

Modificarea imaginii lumii, la înce -puturile modernităŃii, trecerea de la re -prezentarea unui univers limitat sprepercepŃia universului deschis, aflat încontinuă expansiune, şochează profundconştiinŃa omului european deoareceîntr-o asemenea reprezentare a reali tă-Ńii, omul este scos din centrul lumii va-lorilor cunoscute, concepută până atuncica un întreg bine structurat şi coerent.

Omul european trebuie să cautemereu cunoaşterea, să ştie pentru cetrăieşte, să înŃeleagă şi să gaseascăsensuri în care să fie implicat. Astfel,apare problema realităŃii care îl cople-şeşte. Fără cunoaşterea istoriei şi cul-turii europene el nu posedă mijloace -le necesare pentru a exista în cadruluniversului european. Este deci nece-sară o pregătire amplă în acest sens.Pregătire care este asigurată în mareparte în cadrul sistemului de învăŃă -mânt practicat la nivelul naŃiunilor şicare este deseori diferit, neîmbinatîntre Ńările dezvoltate şi cele mai pu -Ńin dezvoltate, datorită lipsurilor exis-tente în multe Ńări şi care nu pot con-cura cu ofertele altor Ńări dezvoltate,în care învăŃământul este un domeniuprioritar, tratat ca atare. Se remarcăastfel posibilitatea ca profesorii for-maŃi în cadrul unei Ńări să o părăseas-că mai apoi fie pentru oportunitateaunei noi vieŃi, într-o altfel de lume,unde principiile şi drepturile acestoraprimează şi sunt respectate, fie pen-tru a elimina grija zilei de mâine.

Totodată, este adus în vedere şimodul de conducere al unei Ńări pen-tru a cunoaşte progresul economic şisocial. Potrivit prof. univ. dr. dr. H.C.Dan Popescu “… s-au vădit şi sevădesc cu majuscule mari conducă-tori de state, de popoare, mai alesde oşti, generali şi strategi îndrăzneŃi

care au realizat cuceriri incredibile,...eroii marilor descoperiri geografice, eroiimarilor şi fantasticelor descoperiri înştiinŃă, în ştiinŃe, mari constructori, in-gineri, mari sportivi, excepŃionali oamenide artă, actori, regizori de film...”.1

Cu alte cuvinte, este păcat să nu valo -rificăm aceşti oameni, sa nu recu -noaştem că sunt importanŃi piloni aisocietăŃii şi să îi pierdem. Este ade-vărul care pentru multe Ńări, inclusivpentru România, contribuie la conti -nuarea şirului de greşeli în conduce -rea şi dezvoltarea Ńării.

O altă preocupare o constituieprograma de studiu atât în licee câtşi în cadrul facultăŃilor. Mă voi referispecific la cea din cadrul facultăŃilor,deoarece acolo este locul unde fiecaredintre noi are posibilitatea de a apro-funda domeniul dorit, şi de a studianoi fenomene care privesc atât trecu-tul care ne guvernează într-un modatât de accentuat prezentul, cât şi vii -torul prin acŃiunile distinctelor perso -nalităŃi care ne influenŃează modul încare gândim, acŃionăm şi trăim. Perso -nalităŃi care ar trebui să constituiemodele de urmat, însă o mare partea colectivului tânăr alege modele caretrădează regulile juridice şi sociale, pre-ferând să sfideze bunul mers al lucru-rilor pentru aroganŃa pro priului interes.Este just că şi cei mai mari gândito -ri ai civilizaŃiei au sfidat multe reguli,însă au facut-o pentru a crea o conştien-tizare în masă asu pra importanŃei exis -tenŃei unei noi men talităŃi, concentratăpe o ploaie sacră de cunoştinŃe.

Este cunoscut faptul că deseori neizbim de aspecte pur teoretice carenu ajung să îşi demonstreze aplica-bilitatea în viaŃa de zi cu zi, însăexistă o serie de obiecte de studiucare ne pot clarifica diversele preocu -pări şi ne pot determina să acŃionămîntr-un anumit fel. Introducerea şi păs -trarea studiului istoriei economice nupoate decât să susŃină pregătirea spe-cialiştilor în domeniu, făcând cunoscutşirul de evenimente care au influenŃatpolitica, societatea, economia şi con -ştiinŃa europeană. Este adevărat căsunt necesare şi eforturi personalesuplimentare pentru a înŃelege impor-tanŃa fiecărui eveniment care a avutloc, deoarece de foarte multe ori sun -tem puşi în situaŃia de a susŃine şidemonstra opinii personale care nece-sită un fundament tehnic, ştiinŃific,economic, etc.

Ar fi ideală înŃelegerea fiecărei per -sonalităŃi care activează în aceastălume, însă tocmai faptul că fiecare

individ priveşte lucrurile în propriulsău fel, oferindu-le o semnificaŃie dis-tinctă oferă o manieră unică asupraprogresului. Progres, deseori datoratunor persoane greu încercate şi ne -susŃinute de către propria societateşi împinse spre izolare, dar care augăsit moduri surprinzătoare de a-şidovedi valoarea. Astfel de persoane re -găsim şi astăzi şi fac parte din oa -menii europeni care caută nu să sevalorifice pe ei, ci descoperirile lor.

Europeanul de mâine este unul cultşi rafinat, iar graŃie progresului teh -nologic continuu, aş mai spune unmic geniu care are în loc de creierun microprocesor, dar în care e pre -zent un enorm suflet, o mare iubire,un univers răsărit din dragostea deoameni. Europeanul de mâine estestrăin războiului, violenŃei, corupŃiei,capabil să elaboreze tratamente noipentru bolile care răpun atâtea sufle -te timpuriu, un învingător al crizelorşi un adept al religiei, al frumosuluişi sfântului. Un astfel de om este eu -ropeanul viitorului, cel care desco -peră paradigmele spiritului europeanşi le supune interesului larg. Un com -portament de acest tip este de natu -ră a preveni posibilele dezastre carepot apărea şi este util în rezolvareaconflictelor la nivel global.

Într-adevăr, formarea omului euro-pean este o sarcină dificilă care afec -tează întrega Europă şi nu numai. Pro-blemele întâlnite în formarea acestuiapot fi corectate prin educaŃie, învă -Ńare, cunoaşterea istoriei şi dobândi-rea de noi abilităŃi şi deprinderi pen-tru dezvoltarea personală şi globală,însă accentul trebuie pus şi asupraîmplinirii spirituale nu doar materiale,mai precis nu importă atât de mult mun -ca pentru a obŃine un lucru cât ceapentru a dobândi cunoaştere şi împă-care cu sine însuşi pentru că în senscontrar, acest om se va pierde, va de-veni doar o simplă licărire în neant.

Există numeroase lucrări şi eveni-mente care au urmărit familiarizareacu istoria patriei, formarea de senti-mente, trăiri afective intense, convin-geri, comportamente, dar şi stimula-rea interesului pentru viitorul civiliza-Ńiei şi formarea conştinŃei civice na -Ńionale care acum trebuie asociată cucea europeană. Este un proces am -plu şi care constituie în primul rândcunoaşterea de sine deoarece aceas-ta este singura care asigură stabili-tate individului şi poate contribui ladobândirea identităŃii europene. Aceas-tă identitate constituie o provocare

deoarece trebuie promovat un noutip de cultură care se deosebeşte decea naŃională în particular (de exem-plu în cazul României, existenŃa unoroameni remarcabili, precum genialulis toric, critic literar, documentarist, dra-maturg, poet, enciclopedist, memoria -list, ministru, parlamentar, prim-mi nis -tru, profesor universitar şi academi-cian român, Nicolae Iorga, a jucat unrol esenŃial în cultura românească,fiind dotat cu o memorie extraordi-nară, contribuind la cercetarea isto-riei universale şi a istoriei române îndetaliu), şi care trebuie să facă acumreferire la o istorie comună pentru acrea în mintea oamenilor siguranŃa şiasemănarea cu propria cultură şi carepromovează acum universalul, noul,progresul. Nu este un proces uşordar este necesar, este indicat pentrua putea veni în sprijinul propriei reali -zări şi pentru a crea o implicare faŃăde toŃi oamenii indiferent de cultura,religia sau rasa proprie.

Un viitor european ar trebui să pre-zinte un model autentic de viaŃă şide familie, să se caracterizeze prin in-tegritate şi coloană vertebrală, să fieun membru al propriei comunităŃi, şimai apoi un atom din carcasa UE.

Uniunea Europeană nu sechestrea -ză statelor membre limba, cultura, arta,istoria. Nu-l sechestrează pe om, dincontră se angajează în fenomenul deprotejare prin care se conservează şipromovează valorile general-umane,astfel oferind omului legi, drepturi per -fect respectate. Acest om va profitade progresul tehnic, inovaŃiile moder -ne, în special în domeniul medicinii,astfel s-ar putea prelungi calitativ via -Ńa cetăŃeanului european.

Trăind pe acelaşi pământ europeanşi respirând acelaşi aer, având unviitor şi o credinŃă comună, avem oresponsabilitate enormă de a nu dis-truge mediul ecologic. Având dreptexemplu cazul dramatic de la Cernobîl,consecinŃele sale tragice care ne afec-tează şi în prezent, şi vor continua săafecteze destinul cetăŃeanului european,trebuie să găsim soluŃii pentru a sto -pa şi a preveni astfel de pericole.

Viitorul e prea necunoscut şi im -previzibil pentru a-l descoperi, însăomul european trebuie să facă faŃăprovocărilor pe care le va întâmpinaşi să proiecteze soluŃii viabile pentruviitor şi pentru noile generaŃii. De aceea,formarea omului european întâmpinădificultăŃi, şi este necesară o pregă -tire autentică pentru a deveni mai bun,mai raŃional, mai înŃelept în luarea

deciziilor şi parcurgerea propriului drumîn viaŃă, care îi poate influenŃa şi peceilalŃi europeni, contribuind la schim-barea fenomenelor la nivel europeanşi poate chiar global.

Totodată, o altă problemă estedată şi de faptul că o mare parte aindivizilor se raportează doar la pro-pria naŃionalitate şi nu se considerăcetăŃeni ai UE. Acest fapt poate de -curge şi din modul în care valorile,obiectivele şi principiile specifice UEsunt răspândite, aplicate şi cunoscutede cetăŃenii statului în cauză. Este im -portant ca populaŃia să se identificecu omul european deoarece evenimen -tele din prim-planul vieŃii sociale şipolitice dintr-un stat au impact asu -pra mentalului colectiv, astfel influen -Ńând toŃi europenii.

Această calitate de om europeanaduce cu sine atât drepturi cât şiobligaŃii, care trebuie cunoscute şi în-Ńelese pentru a putea fi aplicate. De -seori, întâlnim situaŃii care ne pun înfaŃa unor fenomene care nu ne pri -vesc doar pe noi ca persoane indi-viduale, ci şi pe noi ca europeni. Deaceea, trebuie să ştim ce se petreceîn Europa pentru că facem parte dinea, şi mai mult decât atât, omul eu -ropean este un om capabil să seschimbe şi să privească spre un nouviitor, unde menŃinerea păcii este unscop clar definit. Sunt necesare infor-maŃii actuale despre evenimentele zil-nice pentru a ne autodepăşi si pen-tru a cunoaşte omul european.

În concluzie, putem afirma faptulcă identitatea, conştiinŃa şi unitateaeuropeană sunt elemente fundamen-tale care susŃin construirea unei pozi -Ńii europene comune, iar în absenŃaunei poziŃii unitare, statele membrenu vor putea identifica soluŃiile via-bile ale problemelor cu care se con-fruntă Uniunea Europeană.

Notă de subsol:1. Euroeconomia XXI, EducaŃia şi în -văŃământul pentru formarea omului eu-ropean. Lovituri cu efecte grave, Prof.Univ. Dr. Dr. H.C. Dan Popescu, nr.398, 18.10.2013, p.3

Bibliografie:1. Euroeconomia XXI, Săptămânal fi -nanciar-economic, nr.397, 11.10.20132. Euroeconomia XXI, Săptămânal fi -nanciar-economic, nr.398, 18.10.20133. Resurse web:

• www.europa.eu• www.zf.ro• www.geopolitics.ro

master. Alexandru Ştefan TURCU,ULBS

Probleme ale form@rii omului european

O mare personalitate europeană: fostulCancelar german Konrad Adenauer

Nicolae Iorga Jean Monnet

TINERI MASTERANZI CU IDENTITATE EUROPEAN~ VINERI 25 OCTOMBRIE 20138

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

23 octombrie 1956. Debutul revoluŃiei de la Budapestaîmpotriva comunismului stalinist.

Omul europeanurmare din pagina 1

Tocmai acest detaliu ne face săsimŃim, să observăm şi să trăim pro -prile experienŃe, fiind purtaŃi de sen-timente şi conştiinŃă. Nu este necesarsă fim roboŃi care urmează instrucŃiuniprecise fără să îmbine raŃiunea cu sen -timentul. Nu se doreşte crearea unuiprototip uman ci a unui om însufleŃitde istoria, conştiinŃa şi identitatea pro-prie. Este deci necesară distincŃia întreomul european şi cel perfect.

Astfel, valorile promovate de Uniu-nea Europeană trebuie să contribuieîn mod continuu, la creşterea niveluluide încredere al cetăŃenilor statelor mem-bre pentru a crea conştientizarea faŃă deformarea omului european. Această pro-blemă întâmpină numeroase dificul tăŃidatorită diferenŃelor de cultură, limbă,artă şi istorie, existente în cadrul naŃiu -nilor. Acestea nu se doresc a fi schim-bate, ci doar îmbogăŃite pentru creareaunor condiŃii care să asigure progres şiunitate. Însă, pentru aceasta conteazăîntr-o mare proporŃie calitatea sistemu -lui de învaŃământ promovat în cadrulstatelor. Astfel, şcolile, liceele şi facultă -Ńile trebuie să aibă o curriculă bine struc -turată şi adecvată pentru pregătirea spe-cialiştilor în diverse domenii. De aici de -curg o serie de neajunsuri, deoarece încadrul statelor mai puŃin dezvoltate existăimpedimente majore care împiedică de-seori buna pregătire a tineretului euro-pean şi tocmai din acest fapt, studenŃiitrebuie să beneficieze în mod continuude informaŃii actuale, să facă eforturipersonale suplimentare pentru a se pre -găti şi a fi remarcaŃi faŃă de mareamasă de absolvenŃi, care caută să pro-feseze. De aceea fiecare dintre noi tre-buie sa îşi menŃină spiritul proprilorconştiinŃe, şi identităŃi. Cu toate aces-tea, există tineri care ne uimesc şi vincu noi invenŃii sau noi metode de rezol-vare a problemelor existente, însă nusunt mereu ascultaŃi pentru că intere-sele personale ale oamenilor influenŃi nucorespund adesea cu cele colective, aleeuropenilor. Şi astfel, cum să nu primezepropria bunăstarea? Cum să nu existeoameni egoişti şi egocentraŃi care deşiau avut numeroase exemple în istorie,se gândesc la interesul personal? Aceste

întrebări pot fi uneori justificate şi deobservarea mediului actual, în care ma -rea majoritatea a oamenilor întâmpinăgreutăŃi zi de zi şi există o permanen-tă dorinŃă de afirmare. Trebuie astfelschimbat ceva, acel ceva care să defi -nească noul om european centrat peperformanŃe personale, dar care con-tribuie la dezvoltarea europeană şi dece nu la cea globală.

Luând în considerare cetăŃenia euro -peană, este util a preciza faptul că atâtdrepturile cât şi îndatoririle europenilorsunt anexate spre exemplu germanilor,cehilor, polonezilor, francezilor sau ro -mânilor, nefiind necesar niciun demersdeosebit, însă omul european are un rolbine definit în cadrul societăŃii şi cu -noaşte ce s-a petrecut şi se petrece înlume, pentru formarea sa fiind nece-sară o pregătire amplă, care să satis-facă domeniile prioritare ale societăŃii.

Este păcat că studiul unor materiicare contribuie la dezvoltarea funda-mentală a individului a fost înlocuit decele moderne, contemporane, necesareîn opinia politicienilor dezvoltării me -diu lui de afaceri.

Studiul istoriei economice este unexemplu clar care participă la forma -rea culturii naŃionale, comunitare, eu -ropene şi deci unificarea statelor prinpromovarea unei identităŃi comune, ceaeuropeană. De ce ne îngrijorăm atun-ci că noile generaŃii nu cunosc eveni-mentele care au consacrat evoluŃiapropriului stat şi continent? De ce în -locuim atunci acest studiu? “Poate căşi datorită “managementului” în exces,„tehnicizării” în exces, pregătirii maiales pentru „moment” şi nu dintr-o pers-pectivă largă.”1 Este deci o întrebarecare trebuie să trezească conducătoriişi de ce nu, populaŃiile statelor euro -pene şi să-i invite la cugetare asupramodului în care vor trăi urmaşii noştri.

Este foarte probabil ca formareaomului european să întâmpine dificul -tăŃi şi datorită politicienilor care profi -tă de valul de euroscepticism care sesimte în unele Ńări ale Uniunii Euro -pene şi transmit uneori mesaje politicepopuliste oamenilor, manipulând şi dezin-formând. Astfel, o parte din populaŃialumii recurge la ascultare având încredereîn aleşii lor şi în acŃiunile acestora.

Consider că aceste mesaje nu sunt

cazuri singulare, izolate, ci au existat şicontinuă să existe şi în ziua de astăzi,iar Uniunea Europeană nu poate sanc -Ńiona astfel de manifestări decât în ca -zul în care încalcă legislaŃia europeană,fapt care se dovedeşte de prea puŃineori datorită alegerii cu atenŃie a cuvin-telor folosite.

Totuşi, euroscepticismul nu înseam -nă că acest subiect nu este discutatşi că nu eşti interesat de el, tocmai elîŃi influenŃează viaŃa datorită prezenŃeisporite a subiectului european în dez-baterea publică, care este tot mai pre -zent datorită crizei. Criză care a con-dus acum la apariŃia unor noi modeleeficiente de conducere a firmelor, im -plicit a Ńării deoarece se învaŃă treptatdin greşeli.

De exemplu, în Marea Britanie, undeeuroscepticismul este la el acasă, dez-baterea europeană este chiar mai se -rioasă şi mai profundă decât în altestate membre, unde este o tendinŃăopusă. Această situaŃie creează o ac -centuare asupra subiectului european,iar acest lucru devine benefic deoareceomul ştie la ce se poate aştepta, iarlumea începe să înŃeleagă că până laurmă, e o chestiune foarte concretă şicare trebuie luată în serios.

Odată cu trecerea timpului, lumeaa evoluat şi s-a ajuns la o automatiza -re excesivă, iar omul nu mai este valo -rificat la fel. De aceea este necesarăaceastă trecere la omul european carepoate convinge de proprile abilităŃi şide faptul că el reprezintă viitorul, unviitor care garantează progresul şi re -crearea culturii proprii.

Prin informare personală, vizitarealibrăriilor, prezenŃa la lecturi publice,participarea la festivaluri internaŃionalede creaŃie se poate conştientiza impor-tanŃa cunoaşterii vechiului în aplicareanoului, deoarece definitivarea unei per-sonalităŃi de prestigiu necesită muncăşi colaborare. De aceea, în primul rând,trebuie să fii un bun om şi abia apoiun bun european.

Există o permanentă preocupare cuprivire la bucuria diversităŃii, dar şi asimplităŃii. Viitorul Europei înseamnădiversitatea culturilor şi a popoarelorsale, prin asigurarea că în zona com-ercială fără vamă se vor schimba nunumai mărfuri, ci şi gânduri, urmărin -

du-se formarea europeanului de mâine:un om, ale cărui virtuŃi sunt receptivi -tatea faŃă de tot ce există în lume, acărui cinste este toleranŃa, a căruipatrie mai largă este întreaga Europă.El va fi flexibil şi, atât în metropole câtşi la Ńară, el va fi foarte bine informat,cel puŃin prin televiziune, cu privire laproblemele de cultură europeană, căcibogăŃia Europei constă nu în politi-cienii care fac diferite afirmaŃii, ci înforŃa economică şi socială a continen-tului. Se urmăreşte formarea omuluieuropean care va face distincŃie întrelimitele existente şi extinderea acestorapentru îmbogăŃirea universului euro-pean. De aceea, europenii nu trebuiesă trăiască izolaŃi, numai pentru ei, ciîn contact şi întrepătrundere perma-nentă cu alte popoare.

Deoarece Uniunea Europeană este şio comunitate de schimburi, noi ar trebui,în sfârşit, să recunoaştem în mod crea -tiv toate schimbările care pot avea loc.

S-a susŃinut deseori existenŃa uneilimbi comune şi înlocuirea limbii ma -terne, însă pe acest fond au avut şicontinuă să aibă loc diverse dezbateridatorate divergenŃelor care privesc avan-tajarea unei anumite civilizaŃii prin adop-tarea limbii respective. Aceasta consti-tuie pentru mulŃi o problemă esenŃială,însă nu ar trebui să fie atât de accen-tuată, deoarece se urmăreşte creareaunei uniuni, în care primează drepturileşi interesele personale pentru realizare

globală. De îndată ce percepem acestlucru şi începem să gândim europe -neşte, soluŃiile pentru multe din proble -mele continentului vor veni de la sine.Apoi totul va arăta mult mai ordonat,şi va exista o înŃelegere pur şi simplutotalitară a limbii, iar Europa va face oimpresie pur şi simplu mai prietenoa -să, mai modernă, dacă se cunosc mo -dele de extindere a sistemului euro-pean şi transformarea sa într-o comu-nitate viabilă pentru toŃi membrii săi.

În concluzie, nu se urmăreşte aban -donarea pe sine, ci acceptarea diferen -Ńelor existente şi asimilarea fondului eu -ropean în vederea formării omului eu -ropean de astăzi şi de mâine pentru aputea definitiva lupta strămoşilor noştriîn asigurarea unui viitor cert şi progre -sist care priveşte integritatea urmaşilorcontinentului european.

Notă de subsol:1. Euroeconomia XXI, EducaŃia şiînvăŃământul pentru formarea omu -lui european. Lovituri cu efectegrave, Prof. Univ. Dr. Dr. H.C. DanPopescu, nr.398, 18.10.2013, p.4Bibliografie:1. Euroeconomia XXI, Săptă mânal fi -nanciar-economic, nr.397, 11.10.20132. Euroeconomia XXI, Săptămânal fi-nanciar-economic, nr.398, 18.10.20133. Datele din „Revista Presei”(www.revista-presei.ro)

master. Maria-Delia TOCITU, ULBS