spre far

2
Spre far este un roman alcătuit din trei părţi: Fereastra, Timpul trece şi Farul şi descrie două zile, aflate la zece ani distanţă una de cealaltă, din viaţa dramatică a familiei Ramsey. “Spre far” este cea mai puternic autobiografica opera literara a Virginiei Woolf. Romanul e bazat atat pe propriile ei experiente din perioada copilariei cat si pe explorarea vietii si relatiilor ei adulte, cu problematica respectivei perioade legate de casatorie, nestatornicia relatiilor adulte (mai ales in comparative cu cele din copilarie), schimbarea claselor si a structurilor sociale in Marea Britanie intr-un interval de timp care incepe inainte de Primul Razboi Mondial si se termina putin dupa terminarea acestuia. Romanul continua si chiar imbogateste traditia modernista intalnita la contemporani de-ai sai modernisti ca Joyce sau Proust, cu o structura a naratiunii in care de multe ori, intriga propriu-zisa ramane pe locul doi, complet marginalizata de introspectii filosofice ale personajelor (sau ale autoarei, numai in partea a doua). Una din temele principale ale romanului o constituie zbuciumul procesului creativ pe care pictoriţa Lily Briscoe îl suportă atunci cînd încearcă sa picteze în mijlocul dramei familiale. Romanul este de asemenea o meditaţie despre soarta oamenilor care alcătuiesc o naţiune în mijlocul războiului, şi despre cei care au pierdut pe cineva drag în război. De asemenea, romanul studiază trecerea timpului, şi cum femeile sunt forţate de către societate să permită bărbaţilor să le consume echilibrul emoţional. În prima parte, intitulată Fereastra este înfăţişată o zi de vară din viaţa familiei Ramsay împreună cu diverşi invitaţi, la casa lor de vacanţă din arhipelagul Hebride. Dialogurilor lor se întorc mereu la farul din apropiere şi la planificarea unei vizite într-acolo. Cea de-a doua parte, intitulată extrem de sugestiv, Timpul trece este o proză modernistă ce ne înfăţişează într-un stil cinematografic o desfăşurare masivă de evenimente, printre care morţile a doi dintre cei opt copii ai familiei Ramsay, precum şi moartea doamnei Ramsay şi începutul Primului Război Mondial. Toate acestea sunt defapt nişte rupturi, nişte fisuri în viaţa cotidiană precum şi în istorie. În partea finală, Farul artista Lily Briscoe reuşeşte să îşi termine tabloul început cu ani în urmă, tablou care o reprezintă pe doamna Ramsay a cărei imagine nu o putuse surprinde atâta timp cât aceasta fusese încă în viaţă, de parcă agitaţia şi pofta de viaţă a doamnei Ramsay o făcuseră încompatibilă cu o imagine statică. În aceeaşi parte finală, dl. Ramsay şi cei doi copii mai mici ai săi ajung la far, încheind astfel o călătorie începută din primele pagini ale romanului. Domnul Ramsey, stâlpul familiei, apare ca un scriitor nesigur în ceea ce priveşte perenitatea operelor sale care are în permanenţă nevoie de confirmarea celor din jur, un om introvertit, neînţeles şi urât de proprii copii. Dupa moartea sotiei si a celor doi copii, domnul Ramsey, Cam, James, Lily Briscoe şi bătrânul domn Carmichael se întoc la conacul rămas în paragină. Primii trei vor face călătoria anticipată în urmă cu un deceniu – iar această călătorie apare ca o punte de legătură între cei doi copii şi tatăl pe care îl urăsc, tatăl se umanizează, devine un bătrân inofensiv. Farul reprezenta pentru autoare un obiectiv, greu de atins, care la un moment dat, desi atins, nu mai avea relevanta si nu mai producea niciun fel de sentiment pozitiv, tocmai datorita disparitiei mamei. Prin copilul care-si adora mama si detesta tatal se reliefeaza chiar chipul Virginiei Woolf.

Upload: cati-augustina

Post on 16-Sep-2015

10 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Spre far

TRANSCRIPT

Spre fareste un roman alctuit din trei pri:Fereastra, Timpul treceiFarul i descrie dou zile, aflate la zece ani distan una de cealalt, din viaa dramatic afamiliei Ramsey.Spre far este cea mai puternic autobiografica opera literara a Virginiei Woolf. Romanul e bazat atat pe propriile ei experiente din perioada copilariei cat si pe explorarea vietii si relatiilor ei adulte, cu problematica respectivei perioade legate de casatorie, nestatornicia relatiilor adulte (mai ales in comparative cu cele din copilarie), schimbarea claselor si a structurilor sociale in Marea Britanie intr-un interval de timp care incepe inainte de Primul Razboi Mondial si se termina putin dupa terminarea acestuia.Romanul continua si chiar imbogateste traditia modernista intalnita la contemporani de-ai sai modernisti ca Joyce sau Proust, cu o structura a naratiunii in care de multe ori, intriga propriu-zisa ramane pe locul doi, complet marginalizata de introspectii filosofice ale personajelor (sau ale autoarei, numai in partea a doua).Una din temele principale ale romanului o constituie zbuciumul procesului creativ pe care pictoria Lily Briscoe l suport atunci cnd ncearc sa picteze n mijlocul dramei familiale. Romanul este de asemenea o meditaie despre soarta oamenilor care alctuiesc o naiune n mijlocul rzboiului, i despre cei care au pierdut pe cineva drag n rzboi. De asemenea, romanul studiaz trecerea timpului, i cum femeile sunt forate de ctre societate s permit brbailor s le consume echilibrul emoional.n prima parte, intitulatFereastraeste nfiat o zi de var din viaa familiei Ramsay mpreun cu diveri invitai, la casa lor de vacan din arhipelagul Hebride. Dialogurilor lor se ntorc mereu la farul din apropiere i la planificarea unei vizite ntr-acolo.Cea de-a doua parte, intitulat extrem de sugestiv,Timpul treceeste o proz modernist ce ne nfieaz ntr-un stil cinematografic o desfurare masiv de evenimente, printre care morile a doi dintre cei opt copii ai familiei Ramsay, precum i moartea doamnei Ramsay i nceputul Primului Rzboi Mondial. Toate acestea sunt defapt nite rupturi, nite fisuri n viaa cotidian precum i n istorie.n partea final,Farulartista Lily Briscoe reuete s i termine tabloul nceput cu ani n urm, tablou care o reprezint pe doamna Ramsay a crei imagine nu o putuse surprinde atta timp ct aceasta fusese nc n via, de parc agitaia i pofta de via a doamnei Ramsay o fcuser ncompatibil cu o imagine static. n aceeai parte final, dl. Ramsay i cei doi copii mai mici ai si ajung la far, ncheind astfel o cltorie nceput din primele pagini ale romanului.Domnul Ramsey, stlpul familiei, apare ca un scriitor nesigur n ceea ce privete perenitatea operelor sale care are n permanen nevoie de confirmarea celor din jur, un om introvertit, neneles i urt de proprii copii.Dupa moartea sotiei si a celor doi copii, domnul Ramsey, Cam, James, Lily Briscoe i btrnul domn Carmichael se ntoc la conacul rmas n paragin. Primii trei vor face cltoria anticipat n urm cu un deceniu iar aceast cltorie apare ca o punte de legtur ntre cei doi copii i tatl pe care l ursc, tatl se umanizeaz, devine un btrn inofensiv.Farul reprezenta pentru autoare un obiectiv, greu de atins, care la un moment dat, desi atins, nu mai avea relevanta si nu mai producea niciun fel de sentiment pozitiv, tocmai datorita disparitiei mamei. Prin copilul care-si adora mama si detesta tatal se reliefeaza chiar chipul Virginiei Woolf.Personajele sunt judecate prin prisma doamnei Ramsay si prin prisma celorlalti o vedem si pe ea. Femeia reprezinta ceea ce ii tine pe cei din familie uniti si isi ajuta sotul cu laude si aprecieri in munca sa. Astfel, moartea ei ii aduce un dezechilibru sotului. Neavand un prenume, doamna Ramsay este vazuta prin prisma pozitiei de mama si de sotie, nu de femeie.Lily Briscoe este o pictorita lipsita de incredere, extrem de influentabila, ce reuseste sa duca la bun sfarsit ceea ce dorea de multi ani, doar atunci cand factorii exteriori care exercitau forte asupra ei se indeparteaza (domnul Ramsay e departe, James merge in sfarsit la far, Charles Tansley nu mai e acolo). La sfarsit, odata cu terminarea picturii are o revelatie, aducand un omagiu final doamnei Ramsay.Doamna Ramsay visa la o viata frumoasa pentru fiica sa, Prue, care s-a casatorit, a avut un start minunat in viata si totusi a murit la prima nastere. Astfel, autoarea vrea sa sublinieze pesimismul ei si faptul ca dorintele nu se indeplinesc...Tnrul James ia hotrrea c orice va deveni in viat, va lupta mpotriva tiraniei i despotismului, adic mpotriva faptului de a-i sili pe oameni s nu fac ceea ce vor.Farul, n viziunea lui James,un turn argintiu, ceos, cu un ochi galben pe care-l deschidea blnd, pe neateptate, seara. Acum James privi spre Far. Vedea stncile albite de valuri; turnul eapn i drept; putea distinge c era barat cu dungi albe i negre; putea zri ferestrele; ba putea chiar s vad i rufele ntinse pe stnci la uscat. Aadar,sta era Farul? sta?.In concluzie, romanul ce se contureaza in jurul calatoriei spre far ce reprezinta chiar destinul uman, farul simbolizand scopul vietii, ce, odata atins, isi pierde orice genialitate. In proza se remarca lupta dintre feminitate si masculinitate, fiind un studiu asupra timpului si memoriei.