spp - proiect

116
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Management – Administratie Publica BUCURESTI BUCURESTI - - STRATEGIA DE STRATEGIA DE DEZVOLTARE DEZVOLTARE - - Indrumator: Irina POPESCU Indrumator: Irina POPESCU

Upload: ana-maria-ilinca

Post on 01-Jul-2015

550 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Page 1: SPP - proiect

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de Management – Administratie Publica

BUCURESTIBUCURESTI- - STRATEGIA DESTRATEGIA DE DEZVOLTAREDEZVOLTARE - -

Indrumator: Irina POPESCUIndrumator: Irina POPESCU

Student: Bogdan JELEAStudent: Bogdan JELEAAnul IV, Seria A, Grupa 256Anul IV, Seria A, Grupa 256

Page 2: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

CuprinsCuprins

I CARACTERIZAREA GENERALA A ORASULUI……………………………………………………………………. 3

I 1. Capitalul natural……………………………………………………………………………………….………….... 3

I 1.1. Date geografice……………………………………………………………………………………………… 3

Asezarea….………………………………………………………………………………………….…………… 3 Caile de comunicatie………………………………………………………………………………………………3 Relieful…………………………………………………………………………….………………………………5 Clima……………………………………………………………………………………….…………………….. 5

I 1.2. Repere istorice………………………………………………………………………………………………. 6

Antichitatea………………………………………………………………………………………….……………. 6 Evul Mediu………………………………………………………………………………………………………. 6 Epoca moderna…………………………………………………………………………………………………… 8 Epoca contemporanal…………………………………………………………….………………………………10

I 1.3. Resurse primare si secundare……………………………………………………………………………... 11

Resurse de apa…………………………………………………………………………….……………………. .11 Resurse de sol…………………………………………………………………………………………………… 12 Resurse minerale…………………………………………………………………………………………………13 Resurse cu valoare peisagistica…………………………………………………………………….…………… 13 Resurse alimentare………………………………………………………………………………….…………… 14

I 1.4. Calitatea factorilor de mediu………………………………………………………………….………….. 14

Calitatea aerului………………………………………………………………………………………………… 14 Calitatea apei…………………………………………………………………….……………………………… 15 Calitatea solului si vegetatiei…………………………………………………………………………………… 15 Managementul deseurilor……………………………………………………….………………….…………… 15

I 2. Capitalul antropic………………………………………………………………………………………………… 16

I 2.1. Economia…………………………………………………………………………………………………… 16

Agricultura………………………………………………………………………………………………………. 19 Industria…………………………………………………………………………………………………………. 19 Constructiile……………………………………………………………………………………………………...22 Investitiile……………………………………………………………………………….……………………… 22 Serviciile………………………………………………………………………………………………………… 22 Turismul………………………………………………………………………………………………………….23 Serviciile financiar-bancare…………………………………………………………….………………………. 26 Servicii de posta, curierat si cargo……………………………………………………………………………… 27 Telecomunicatiile………………………………………………………………………………………………. 27

I 2.2. Infrastructura edilitara…………………………………………………………………………………… 28

Alimentarea cu apa……………….……………………………………………………….……………………. 28

Bucuresti, martie 2004

1

Page 3: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Canalizarea……………………………………………………………………………………………………… 28 Alimentarea cu energie termica………………………………………………………………………………… 28 Alimentare cu energie electrica………………………………………………………………………………… 29 Alimentare cu gaze naturale……………………………………………………………………………………. 29 Salubritate……………………………………………………………………………………………………….. 29 Transportul urban………………………………………………………………………………………………. 30 Reteaua stradala………………………………………………………………………………………………… 32 Locuintele………………………………………………………………………………………………………. 32 Terenurile……………………………………………………………………………………………………….. 33

I 3 Capitalul social………………………………………………………………………………………………………34

Structura si dinamica populatiei populatiei……………………………………………………………………... 34 Forta de munca………………………………………………………………………………………………….. 37 Protectia sociala…………………………………………………………………………………………………. 38 Sanatatea………………………………………………………………………………………………………… 39 Educatia…………………………………………………………………………………………….…………… 41 Cultura…………………………………………………………………………………………………………... 42 Institutii religioase………………………………………………………………………………….……………44 Sport……………………………………………………………………………………………………………. 44 Spatii verzi si zone de agrement………………………………………………………………………………… 45 Societatea civila…………………………………………………………………………………………………. 45 Mass-media……………………………………………………………………………………………………… 46 Ordine Publica………………………………………………………………………………………………….. 47

I 4 Institutii administrative………………………………………………………………………………………….….47

I 5 Orase infratite…………………………………………………………………………………………………….... 49

II ANALIZA SWOT ………………………………………………………………………………………………………..50

III ELABORAREA CHESTIONARULUI………………………………………………………………………………..60

III 1 Intrebari de identificare…………………………………………………………………………………………..60

III 2 Chestionarul propriu-zis………………………………………………………………………………………….62

IV ELABORAREA STRATEGIEI………………………………………………………………………………………..73

IV 1 Strategia globala………………………………………………………………………………………………….. 73

IV 2 Strategii partiale………………………………………………………………………………………………….. 73

IV 2.1. Strategia dezvoltarii infrastructurii edilitare…………………………………………………………... 73

Imbunatatirea retelei de alimentare cu apa……………………………………………………………………… 73 Imbunatatirea retelei de canalizare……………………………………………………………………………… 73 Imbunatatirea retelei de alimentare cu energie electrica………...……………………………………………… 73 Imbunatatirea retelei de alimentare cu energie termica.………...……………………………………………… 73

IV 2.2. Strategia “Bucuresti: constructii europene pentru o capitala europeana…………………………… 73

Atragerea de investitori straini………….………………………………………………………………………. 73 Exploatarea constructiilor neterminate in parteneriat public-privat……………………………………………. 73 Reabilitarea si consolidarea cladirilor aflate in pericol in caz de seism………………………………………… 73 Reabilitarea centrului istoric al orasului………………………………………………………………………… 73

IV 2.3. Strategia “O sanatate mai buna pentru toti bucurestenii”………………………………………….….73

Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru spitale si policlinici…………………………………………...73 Dezvoltarea infrastructurii in domeniul sanatatii ……………………………………….……………………….73 Cresterea nivelului de pregatire a cadrelor medicale……………………………………………………………. 73 Asigurarea unei finantari corespunzatoare a sistemului………………………………………………………… 73

IV 2.4. Strategia “Bucuresti: centrul culturii romanesti…………………………………………………….… 73

Promovarea culturii in randul cetatenilor……… ……………………………………….……………………….73 Parteneriat public-privat pentru sprijinirea culturii………………………………………………………………73 Reabilitarea obiectivelor culturale………………………………………………………………………………..73 Sprijinirea activitatilor culturale………………………………………………………………………………….73

V PLANURILE DE ACTIUNE…………...…………………………………………………………………………….… 74

VI EVALUAREA STRATEGIEI……………………………………………………………………………………….… 79

Bucuresti, martie 2004

2

Page 4: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Bucuresti, martie 2004

3

Page 5: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

I. I. CARACTERIZAREA GENERALA A ORASULUICARACTERIZAREA GENERALA A ORASULUI

I 1. Capitalul natural

I 1.1 Date geografice

Asezarea

Municipiul Bucuresti se situeaza la 44°24'49" latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux,

Minneapolis), 26°05'48" longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg) si la o altitudine de 60-90 m, in

sudul Romaniei, la o distanta de 64 km nord de fluviul Dunare, la 100 km sud de Carpatii Orientali si 250 km

vest de Marea Neagra. Suprafata Municipiului Bucuresti de 238 kmp (0.8 % din suprafata Romaniei), 70% din

aceasta fiind construita. Distante fata de alte orase europene:

425 km - Sofia; 735 km - Belgrad; 1730 km - Berlin; 1140 km - Viena; 1285 km - Atena; 2040 km - Roma; 2460 km - Paris.

Caile de comunicatie

a) Rutiere: Bucurestiul este

nod rutier, principalele cai de comunicatie rutiera fiind dispuse radiar. Acestea pornesc spre diferite colturi ale

tarii, cu prelungire catre tarile din N, S, E, V si Centrul Europei. Acestea sunt reprezentate de:

Autostrada A1 Bucuresti - Pitesti; este in acelasi timp si drum european (E70, E81) si se desfasoara in continuarea Bulevardului Iuliu Maniu;

DN1 (E 60) Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Sibiu - Alba Iulia – Cluj – Oradea - Bors cu iesire prin Otopeni; face legatura cu complexele turistice Baneasa si Dambovita-Colentina;

DN1A Bucuresti – Mogosoaia – Buftea – Ploiesti – Brasov – Sibiu – Deva – Arad – Nadlac cu iesire prin Mogosoia;

DN2 (E60 si E 85) Bucuresti – Urziceni – Buzau – Focsani – Bacau – Suceava - Siret cu iesire prin Afumati, ajunge la Urziceni si se bifurca spre Buzau si spre Slobozia;

Bucuresti, martie 2004

4

Page 6: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

DN3 Bucuresti – Lehliu – Calarasi – Ostrov – Constanta cu iesire prin Branesti ajunge in Lehliu-Gara si se bifurca spre Calarasi si Fetesti(DN3A);

DN4 Bucuresti-Oltenita cu iesire prin Frumusani trece prin Popesti – Leordeni si Budesti inainte de a ajunge la Oltenita;

DN5 (E70 si E85) Bucuresti-Giurgiu cu iesire prin Jilava si trecere prin Calugareni; DN6 Bucuresti – Alexandria – Craiova – Dr Turnu Severin – Timisoara - Jimbolia cu iesire

prin Mihailesti; DN7 Bucuresti – Pitesti - Ramnicu Valcea – Sibiu – Deva – Arad - Nadlag cu iesire prin

Chitila.

b) Feroviare: Bucurestiul

dispune de legaturi cu toate orasele

tarii (este nod feroviar); la sfarsitul

anului 2001 Bucurestiul dispunea de

172 km de linie de cale ferata, din

care numai 58 km electrificata. Din

cei 172 km, 141km reprezinta linie

normala cu o singura cale si 31 km

linie normala cu doua cai.

Functioneaza 6 gari:

Gara de Nord – principala gara a Bucurestiului si in acelasi timp a Romaniei; Gara Basarab – folosita pentru trenurile personale; Gara Baneasa – folosita mai mult pe timp de vara pentru rute speciale inspre litoral; Gara Obor; Gara Progresul; Gara Titan.

c) Aeriene: TAROM este principala companie aeriana din Romania. Ea asigura legaturile internationale

ale Bucurestiului cu celelalte tari. Exista doua aeroporturi care deservesc orasul Bucuresti

1. Aeroportul International Bucuresti-Otopeni este situat la 16 km nord de oras, fiind principalul aeroport al Romaniei;

2. Aeroportul International Bucuresti-Baneasa.

Relieful

Relieful Bucurestiului este unul de campie (fiind situat in Campia Romana), la o altitudine maxima de

96.3 m. Dambovita si Colentina sunt cele doua rauri care strabat Capitala. Cele doua vai formate in jurul

raurilor, fragmenteaza orasul in cateva zone, sub forma de platouri cu meandre si terase. Prezenta a doua terase

locale (2 - 4 m si 8 -12 m) de-a lungul celor doua vai ofera varietate peisajului din centrul orasului. Campia este

usor inclinata dinspre nord-vest spre sud-est, prezinta lunci largi si tinere, peste care in trecut se intindea vestitul

Bucuresti, martie 2004

5

Page 7: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Codru al Vlasiei. Insa in zona orasului si a imprejurimilor, defrisarea excesiva din ultimele doua secole a

Codrului Vlasiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. In conditiile bioclimatice actuale ale

zonei dintre cele doua rauri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format

prin erodarea humusului datorita actiunii apei de suprafata. Lunca Dambovitei a fost modificata prin lucrari de

canalizare. Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul actiunii de eroziune, transport si

depunere a cursului inferior al raului Dambovita care strabate zona mediana a Bucurestiului pe directia

aproximativa NV-SE, precum si a raului Colentina. Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub

influenta factorilor naturali si umani. Zona Bucurestiului face parte din tipul de campie joasa cu terase,

caracterizata prin prezenta numeroaselor terase desfasurate de-a lungul raurilor ce o dreneaza, zona alcatuita din

depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess si depozite loessoide. In Bucuresti sunt insa prezente si zone

de deal (Dealul Cotroceni, Dealul Mitropoliei, Dealul Spriei, Dealul Radu Voda etc) .

Clima

a) Temperaturi. Clima temperata este cea dominanta, fiind afectata si de masele de aer continental,

provenite din zonele invecinate. Curentii de aer estici dau variatii excesive de temperatura, de pana la 70°C,

intre verile calduroase si iernile geroase. Estul si sudul orasului au toamne lungi si calduroase, ierni blande si

primaveri timpurii. Temperatura medie anuala se afla in jurul valorilor de de 10 - 11°C . Cea mai inalta

temperatura medie anuala s-a inregistra in anul 1963, de 13.1° C iar cea mai mica, in anul 1875, de 8.3° C. Din

observatiile si analizele efectuate, rezulta ca Bucuresti are ani alternativi cu temperaturi joase (1973, 1977,

1979) si ridicate (1976, 1978, 1980). Cea mai friguroasa luna este ianuarie, cu o medie de - 2.9° C, iar cea mai

calduroasa este iulie cu o medie de 22.8° C. In general, variatiile de temperatura dintre noapte si zi sunt de 34 -

35 ° C, iarna si de 20 - 30° C, vara. Cea mai inalta temperatura, de 42.4° C a fost inregistrata in 2000 si cea mai

joasa temperatura, de -30°C, in ianuarie 1888.

b) Precipitatii.Cantitatea anuala in perioada 1993-2001 s-a incadrat intre valorile extreme de 377.5 mm

in 2000 si 852.6 mm in 1998.

c) Zonare climatica. Zona centrala, avand cea mai mare concentrare de cladiri, strazi inguste, largi

bulevarde si cateva zone verzi, are o temperatura medie anuala de 11° C, vant sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %,

mai mica decat in alte zone si cea mai lunga perioada de vegetatie, de 220 zile fara ger, pe an. Zona mediana

care cuprinde vechea zona industriala cu mici fabricute, gari (Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este

definita printr-un grad mare de poluare, zile cu ceata, ploi abundente, cateva zile insorite, avand o temperatura

medie anuala sub 11° C si un volum de precipitatii de 600 mm pe an. Noua zona residentiala (Baneasa,

Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Alba, Berceni, Drumul Taberei), are o temperatura medie anuala de 10.5° C,

cu vanturi puternice uneori , cu un grad scazut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate in jurul

valorii de 77%, cu frecvente aparitii ale cetii, si un volum de precipitatii sub 550 - 600 mm pe an. Zona

Bucuresti, martie 2004

6

Page 8: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

periferica este influentata de constructiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafete verzi si mari zone industriale; aceasta

zona urbana este in mare masura expusa vantului, valurilor de caldura si de frig, dar cu contraste mici, o

umiditate ridicata si aer curat. Volumul precipitatiilor este sub 500 mm pe an.

I 1.2. Repere istorice

Antichitatea

150.000 ani este vechimea atestata de marturiile arheologice a asezarilor omenesti in aceasta zona.

Bucurestiul este un centru politico-administrativ, economic si cultural cu vestigii inca din paleolitic. Din aceasta

epoca exista dovezi care atesta aparitia omului pe malurile Colentinei si Dambovitei. In epoca neolitica se trece

de la locuinta "bordei sapat sub pamânt" la cea de la suprafata, construita din lemn si lut. Pâna la 1800 i.H.

existenta omului se face remarcata în câteva puncte ale unor cartiere cunoscute azi ca Dudesti, Lacul Tei,

Bucurestii-Noi, Giulesti-Sârbi, Mihai Voda. Pentru perioada 800 -100 i.H. se gasesc urmele mai multor asezari

geto-dacice in cartierele Herastrau, Radu Voda, Damaroaia, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda iar in

Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci ale unei presupuse resedinte a lui Burebista. Pentru secolele III - X: Cateva

locuinte dacice, chiar daco-romane descoperite la Bucurestii-Noi, Tei, Militari, precum si niste unelte, ceramica,

obiecte de podoaba, monede gasite la Crangasi, Ciurel, Fundenii Doamnei, Baneasa, Straulesti, dovedesc aici

existenta populatiei si dupa anul 271, adica dupa retragerea administratiei si armatelor romane din Dacia.

Evul mediu

La Curtea Veche, Baneasa, Ciurel, Damaroaia, Colentina, se descopera vestigii din secolele X - XIII

(perioada de cristalizare a societatii feudale). Prima atestare documentara a orasului Bucuresti dateaza din 20

septembrie 1459, ca resedinta a domnitorului Tarii Românesti, Vlad Tepes. Dar asezarea are o istorie mult mai

veche, mergând pâna in secolul al XIV-lea. Denumirea orasului a fost data de ciobanul Bucur (conform

legendei), asezarea neputand insa sa se dezvolte inaintea secolului al XVII-lea datorita atacurile turcilor si

tatarilor. Incepand din secolul al XV-lea se inregistreaza o dublare a suprafetei orasului si aparitia cartierelor

noi, ocupate de mestesugari. In zona cunoscuta astazi sub numele Sf. Gheorghe erau cuptoarele mesterilor

fierari, la Piata Unirii - Zona Coltea erau cuptoarele mesterilor olari, iar pe malurile Dambovitei se stabilesc

tabacarii. In partea de nord a Curtii Domnesti se stabilesc negustorii, cojocarii, croitorii. Principalul vad

comercial si mestesugaresc devine “Ulita Mare”, strada Lipscani de azi, atestata documentar din 5 iunie 1589.

Datele evenimentelor importante:

Bucuresti, martie 2004

7

Page 9: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

14 octombrie 1465: Radu cel Frumos decide ca Bucuresti sa fie una din resedintele domnesti ale Tarii Românesti.

1558 - 1559: La Curtea Veche se construieste Biserica Domneasca. Aceasta ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu este cel mai vechi salas de cult din Bucuresti, pastrat in forma lui originala.

1659: În timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucuresti devine capitala Tarii Românesti. 1661: Pe o portiune a ulitei Târgului de Afara (azi Calea Mosilor), se face prima încercare de

pavare a strazilor cu piatra de râu. 1694: Se înfiinteaza Academia Domneasca de la Sf.Sava, fiind prima scoala superioara din

Tara Româneasca. 1698 Orasul a devenit capitala Valahiei si s-a dezvoltat in perioada de pace din secolul al 18-

lea. Populatia orasului in anul 1800 se ridica la 50.000. De la 122,000 (1859) de locuitori s-a ajuns la 639,000 (1930) si 1,452,000 (1966).

1702: Pe mosia vaduvei Mogos, Constantin Brâncoveanu înalta Palatul Mogosoaiei, edificiu de mare valoare arhitecturala. Azi se gazduieste aici Muzeul de arta feudala brâncoveneasca.

1704: Spatarul Mihai Cantacuzino construieste Spitalul Coltea, cel mai vechi asezamânt de acest fel din Bucuresti, care dupa ce va fi avariat de incendiu si de cutremur, va fi demolat si reconstruit. (Edificiul actual se ridica dupa 1888.)

1720 - 1722: Marele logofat Iordache Cretulescu si sotia sa Safta (una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu) inalta Biserica Cretulescu.

1724: Se ridica Biserica Stavropoleos, considerata o bijuterie arhitecturii religioase. 1760 - 1782: Sunt atestate breslele mestesugaresti pentru croitori, cizmari, cavafi (pantofari si

cizmari, ce fac încaltaminte de calitate inferioara), cojocari, pânzari, salvaragii (croitori de pantaloni largi, turcesti, numiti "salvari"), zabunari (croitori de "zabune", adica de haine barbatesti lungi, cu sau fara mâneci, din bumbac sau lâna, împodobite cu cusaturi), blanari, ilicari (croitori de "ilice", adica de pieptari, de obicei din postav rosu sau negru.

1764 - 1766: Iau fiinta primele manufacturi. In 1764 este atestata documentar o manufactura de ceara. In 1766 apare “fabrica de postav de la Afumati”, apoi in 1767 fabrica de hartie de la Fundeni. Recensamantul din 1811 consemneaza in Bucuresti 2981 de persoane care se ocupau cu mestesugurile si comertul

1779: Se amenajeaza primele cismele publice în oras. 1798: Recesamântul înregistreaza 6.006 case si 30.030 locuitori. 1808: Se construieste Hanul lui Manuc. În 1812 aici se va semna Tratatul de la Bucuresti dintre

Rusia si Turcia.

Epoca moderna

Secolului al XIX-lea separa structurile socio-profesionala: mestesugari, negustori, slujbasi in aparatul

administrativ, clerici, boieri si slujitori. In anul 1820, sunt consemnate peste 200 de cladiri publice, mai multe

piete si gradini publice.

Datele evenimentelor importante:

1830 - se infiinteaza “Sfatul Orasenesc” (Administratia Publica Locala de azi) si orasul este impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al Bucurestiului.

Bucuresti, martie 2004

8

Page 10: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

1831: La recesamânt se numara 10.000 case si 60.587 locuitori. 31 decembrie 1852: Are loc spectacolul inaugural în cladirea recent construita a Teatrului

National, care poate gazdui 1.000 de spectatori. 1854: Se inaugureaza Gradina Cismigiu, despre care germanul Ferdinand Lassalle scrie ca

"întrece cu mult tot ce poate arata Germania". 1858: Este inaugurata Camera de Comert si Industrie. 1858:Este inaugurata Banca Nationala a Romaniei. 1857: Este primul oras în lume care introduce iluminatul cu petrol lampant. (La Viena abia în

1859 se va aplica aceasta inovatie). 1859: Dupa unirea celor doua principate, în luna februarie Al. I. Cuza îsi face intrarea în

Bucuresti, care devine capitala celor doua principate unite. Domnitorul îsi stabileste resedinta în Palatul de la Podul Mogosoaiei.

1859: Se pun bazele Cimitirului "Serban Voda" (Bellu). 1860: Incepe pavarea strazilor cu piatra cubica in locul bolovanilor de rau. In anul 1862, Bucuresti este unul din primele orase luminate cu gaz. 1869: Se inaugureaza linia de cale ferata Bucuresti - Giurgiu, precum si Gara Filaret, prima

gara din capitala (incepand din 1960 va deveni autogara). 1869 (decembrie): Se inaugureaza Universitatea Bucuresti. Initial cladirea gazduieste si alte

institutii: Senatul, Academia Româna, Biblioteca Centrala, Scoala de arte frumoase etc. 1870: Este pusa in functiune linia ferata Bucuresti – Ploiesti – Galati – Roman. 1872: Se da in exploatare prima linie de tramvai cu cai ("tramcar"). Circula pa traseul Gara de

Nord - Calea Grivitei - Strada Luterana - Teatrul National - Piata Sfantul Gheorghe (dupa multe decenii de exploatare ultimele tramcare se retrag din circulatie in 1929)

25 septembrie 1872: Se inaugureaza Gara de Nord (pe atunci "Gara Targovistii"), si se da in exploatare linia ferata Bucuresti - Ploiesti.

1873: Incepe sa functioneze "Grand Hotel du Boulevard" (azi "Bulevard"), care este unul din cele mai vechi hoteluri din Bucuresti.

1877: Orasul numara 177.302 locuitori. 1878: Exista 31.303 case, doua turnatorii de fonta, doua intreprinderi de obiecte mecanice, 30

de tabacarii si 100 de mori, din care 12 erau antrenate de energia aburului. 1880 - 1883: Se amenajeaza cursul Dambovitei, i se adanceste albia, se asaneaza lunca, astfel

se poate intreprinde o vasta retea de canale pentru a drena apele menajere si cele de ploaie. 1881:Este inaugurata Bursa de Valori Bucuresti 1882: Se introduce lumina electrica. Prima instalatie intra in functiune la Palatul Regal din

Calea Victoriei, de unde este alimentat si Palatul Cotroceni, apoi urmeaza Teatru National si Gradina Cismigiu. Este construita uzina electrica Grozavesti.

1884: Apare ziarul Universul, primul mare cotidian românesc. 1884: Se instaleaza prima linie telefonica de stat, intre Ministerul de Interne si Posta Centrala. 1885: Se finiseaza cladirea Bancii Nationale. 1885: In Cotroceni se inaugureaza Gradina Botanica. 1888: Ateneul Român îsi deschide portile. Sala de concerte dispune de 1.000 locuri. Edificul

devine o prezenta emblematica pentru capitala. 1889: Se instaleaza prima centrala telefonica cu un numar de 5 abonati asigurand legatura

intre Parlament si ministere. 1889: Exista 12 poduri peste Dambovita, dintre care 7 de piatra si 5 din fier. 1893: Se inalta Palatul Cotroceni inconjurat de un parc cu vegetatie bogata. Azi in incinta

palatului functioneaza si Muzeul National Cotroceni. 1893: Isi incepe activitatea Foisorul de Foc. Fiind inalt de 30 m, este utilizat ca post de

pompieri si rezervor regulator pentru reteaua de alimentare cu apa a orasului. Din anul 1963 functioneaza ca Muzeul National al Pompierilor.

1894: Se inaugureaza prima linie de tramvai electric pe ruta Bd. Cotroceni - Obor, fiind printre primele din Europa.

Bucuresti, martie 2004

9

Page 11: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

1895: Concomitent isi deschid portile doua edificii monumentale, Palatul Justitiei - pe malul Dambovitei, iar Ministerul de Agricultura si Domenii - in vecinatatea Spitalului Coltea.

1900: La finele acestui an, se da in fuctiune Palatul Postelor, fiind azi Muzeul National de Istorie a României.

1906: Orasul Roma daruieste orasului Bucuresti monumentul "Lupoaica Romei" care acum se afla in Piata Romana.

1908: Se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturala "Grigore Antipa" in care functioneaza acesta si in prezent. Se inaugureaza uzina electrica Filaret.

1909: Se dechide Cinema Volta, cu prima sala amenajata pentru reprezentatii cinematografice. 1914: Se infiinteaza Muzeul Militar National. Dupa mutari succesive, in anul 1986 se stabileste

in actuala cladire. 1925: Se inaugureaza prima linie de autobuz intre Bariera Calarasi - Piata Sfantu Gheorghe. 1926, februarie: dupa un plan de sistematizare, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere

administrativ, intr-o zona centrala si o zona periferica . Zona centrala avea patru sectoare , fiecare dintre ele avand un consiliu local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita forturilor.

1927: Se da in folosinta centrala telefonica automatica cu un numar de 3.000 abonati. 1928: Radiodifuziunea incepe in mod regulat emisiunile pe unde medii, apoi si pe unde scurte.

Azi Studioul de Radio are o sala de concerte cu 600 de locuri. 1933: O societate americana construieste Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei. 1935 - 1936: Din beton armat si granit se face Arcul de Triumf construit initial din lemn si stuc

in anul 1922. Monumentul (inalt de 27 m) este dedicat victoriei armatelor române in primul razboi mondial.

1936: Sociologul Dimitrie Gusti infiinteaza Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume.

1936: Se amenajeaza Parcul Herastrau intins pe 187 ha; dispune de un lac de 77 ha, unde pot fi practicate sporturi nautice (in incinta parcului se afla si Muzeul Satului). Aici mai exista si un teatru de vara cu 2.800 locuri; se mai gasesc baze sportive, dar si locuri de distractie pentru copii.

1937: Se termina constructie Palatului Regal (inceput in 1930). Azi aici functioneaza Muzeul National de Arta care cuprinde Galeria nationala, Galeria universala cu sectiile de arta feudala, grafica si atelierul de restaurare.

8 iunie 1938: In Parcul National Carol II (acum Herastrau), la intrarea dnspre Arcul de Triumf, se deschide Pavilionul Televiziunii. Emisiunile incep la orele 19,00: oricare vizitator poate sa-si transmita vocea si imaginea pe un ecran, platind o anume taxa. Aparatura adusa de Philips constituie "cel mai modern post de emisiune al lumii".

1938: Bucurestiul concentreaza aproximativ 17% din numarul total de intreprinderi cu pondere importanta in economia tarii, acoperind intreaga gama a industriilor din acea perioada. Sectorul de stat era reprezentat de intreprinderile: Grivita, Pirotehnica Armatei, Societatea Comunala de alimentare cu lapte a Bucurestiului, Abatorul, Atelierul S.T.B. si fabricile de gheata.

1939: Se inaugureaza Academia Militara, care dispune de numeroase sali, un amfiteatru cu 450 locuri, biblioteca etc.

Epoca contemporana

1948: Aeroportul Baneasa isi incepe activitatea. Cladirea are o cupola caracteristica din beton armat si un hol cu un imens perete de sticla spre pista, astfel pasagerii pot urmarii decolarea si aterizarea avioanelor.

1948: Sunt nationalizate intreprinderi ca: Lemaitre - devenit Timpuri Noi, Malaxa - devenit 23 August.

Bucuresti, martie 2004

10

Page 12: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

1949: Prima linie de troleibuze leaga Piata Victoriei si Hipodromul Baneasa (azi aici se afla Casa Presei Libere).

1950: Ia nastere primul studio cinematografic la Buftea, fiind considerat cel mai mare si cel mai bine dotat din sud-estul Europei. Activitatea il leaga strans de capitala.

1951: Se inaugureaza Stadionul Dinamo cu o capacitate de 20.000 locuri. 1953: Se realizeaza Complexul Sportiv "23 August", azi Stadionul National Lia Manoliu.

Dispune de tribune pentru 80.000 spectatori, un teren gazonat si pista de atletism, 21 terenuri pentru antrenamente, un lac, doua bazine etc.

1954: Se deschide Opera Româna. Sala are 1.200 locuri. Este cel mai important teatru liric din tara, cu un repertoriu bogat ce include capodoperele unor compozitori ca Verdi, Wagner, Enescu.

1955: La uzinele Vulcan se construieste primul autobuz românesc. 1956: Se deschide Observatorul Astronomic Popular, azi Observatorul Astronomic "Amiraal

Vasile Urseanu". 31 decembrie 1956: De revelion se efectueaza prima emisiune de televiziune (alb-negru) din

tara. 1957: Se termina lucrarile de constructie (incepute in 1952) la Casa Scanteii (azi Casa Presei

Libere). Edificiul gazduieste multe edituri, redactii. Aici se afla si cea mai mare intreprindere poligrafica a tarii, ce poarta acum denumirea de Compania Nationala s Imprimeriilor "Coresi" S.A.

1957: Muzeul Literaturii Române pune la dispozitia vizitatorilor un bogat fond de manuscrise, documente, forografii, arta plastica si obiecte memoriale care ilustreaza cele mai semnificative momente din istoria literaturii romane, de la origini pana in prezent. In 1970 muzeul se muta in actuala cladire cunoscuta sub numele de "Casa Scarlat Cretulescu".

1960: Se inaugureaza Sala Palatului. Sala mare este dotata cu 3.000 fotolii (in spatarele lor sunt plasate 3.000 difuzoare) si cu o scena moderna spatioasa.

1961: Isi incepe activitatea cel mai mare circ din tara, azi cunoscut ca Circul Globus, cu 2.500 locuri si cu anexe care adapostesc si menajeria deschisa pentru vizitatori.

1961: Se fabrica primele televizoare romanesti (alb-negru), marca "Electronica". 1964: Se infiinteaza Studioul cinematografic "Animafilm", specializat in producerea filmelor de

animarie. 1965: Pe Calea Victoriei, o sala de cinematograf este transformata si devine Teatrul

Tandarica. 1967: Dupa incetarea din viata a poetului Tudor Arghezi, casa din strada Martisor devine

Muzeul Memorial "Tudor Arghezi". 1970: La 17 km de Bucuresti, se deschide Aeroportul International Otopeni. 1970: Se ridica Hotelul "Intercontinental". Este cea mai inalta constructie a capitalei, cu 25

nivele; dispune de 420 camere si de un mare garaj subteran. 1973: Se construieste Teatrul National "I. L. Caragiale". Un incendiu (din noaptea de 16/17

august 1978) distruge complet Sala Mare a teatrului, fiind necesare lucrari de refacere. In anii 1983-1984 se transforma exteriorul cladirii. Sala Mare (cu 1.186 locuri) dispune de cea mai bine dotata scena a tarii. Sala Amfiteatru (400 locuri) si Sala Atelier (200-250 locuri) ofera si ele variate posibilitati de joc. In Sala Mica functioneaza de o vreme Teatrul de Opereta "Ion Dacian".

1974: Se da in functiune Palatul Sporturilor si Culturii, adica Sala Polivalenta. Constituie cea mai importanta baza sportiva acoperita a capitalei. Pentru competitii sportive exista 6.000 locuri, dar cu ocazia unor concerte capacitatea se poate spori la 8.000 locuri.

1976: Magazinul Universal "Unirea" deschide sirul unor mari magazine moderne. 1977: Se deschide Magazinul Universal "Bucur-Obor", pe vremea aceea fiind cel mai complex

comercial al tarii. 1979: Se inaugureaza prima linie de metrou intre uzinele "Semanatoarea" si "Timpuri Noi". 1981 - 1988: Pentru realizarea noului centru administrativ (cu Casa Poporului – a doua

cladire din lume ca marime), se demoleaza mai mult de 40.0000 constructii, locuinte, edificii

Bucuresti, martie 2004

11

Page 13: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

administrative, monumente de arta si cultura, manastiri si biserici, care reprezentau valori inestimabile. Suprafata demolata este egala cu cea a Venetiei.

1990: In februarie, se infiinteaza Muzeul Taranului Român. Rezultat al preocuparilor muzeale de peste un secol, muzeul dispune de aproximativ 150.000 obiecte si documente.

1992: Recensamantul inregistra in Bucuresti un numar de 109194 blocuri cu 760751 apartamente si un total de 1803635 camere, ceea ce inseamna o suprafata de peste 46.1 milioane metri patrati de locuinta (34.3 metri patrati pe apartament).

1991: In decembrie, Muzeul National Cotroceni isi dechide portile. Pe langa pivnitele domnesti, cuhniile si chiliiile manasstiresti medievale, printre altele pot fi vizitate cateva apartamente mobilate in stilul secolului al XIX-lea (Dormitorul regal, Salonul norvegian etc.) ori incaperi reprezentand perioada antebelica (Sufrageria germana, Salonul de vanatoare, Salonul florilor, Marele Salon de Receptie etc.)

1994: Primaria Municipiului Bucuresti isi fixeaza o noua stema. 1998: Suprafata capitalei - 228 km2, populatia - 2.029.899 locuitori.

I 1.3. Resurse primare si secundare

Resurse de apa

a) Reteaua hidrografica. Principalele ape curgatoare constituite in resurse de apa pentru orasul

Bucuresti sunt raurile Dambovita si Colentina. Dambovita are un debit relativ insemnat (11.1 mc/s – debit

mediu anual), influentat de regimul precipitatiilor si de consumul de apa potabila si industriala, si un curs relativ

domol. Albia a fost canalizata de la intrarea in Bucuresti si pana la varsarea in albie. Datorita rolului sau de sursa

de apa si de agent de preluare a apelor reziduale si menajere, raul Dambovita are o deosebita importanta pentru

capitala tarii. In ultimii ani, Dambovitei i s-au adus modificari radicale pe traseul sau din oras. Vechea albie a

raului, din spatiul orasului, a fost etajata pe doua niveluri, separate prin procedee tehnice adecvate, cel de jos

avand functia de preluare si transport a apelor uzate deversate de oras, cel de sus, fragmentat in mai multe

compartimente prin baraje din beton, cu o functie estetica si sanitara. Colentina, cel mai mare afluent al

Dambovitei,(cu un debit mediu annual de 0.9 mc/s) este, de fapt, o inlantuire de bazine lacustre, mai mari sau

mai mici, cu functie de recreere si agrement, dar si cu insemnatate piscicola si in furnizarea de apa pentru irigatii

locale. Este legata de raul Ialomita printr-un canal, pe care se aduce apa pentru alimentarea lacurilor.

Zona invecinata Bucurestiului este traversata de raurile Arges si Ialomita. Cea mai mare parte a apelor

de pe teritoriul peribucurestean este colectata de Arges. Debitele acestuia inregistreaza valori destul de diferite

de la o perioada la alta, ceea ce face ca deseori sa se reverse si sa produca inundatii, acest risc fiind insa mult

redus de indiguiri si regularizari ale cursului. Ialomita traverseaza partea nordica a teritoriului din jurul capitalei.

Panta de scurgere redusa a acesteia genera in trecut inundatii frecvente. Lucrarile de indiguire si crearea lacului

de acumulare de la Dridu au limitat mult revarsarile Ialomitei. Afluentii acesteia sunt: Sticlaria, Snagov, Vlasia

si Cociovalistea.

Bucuresti, martie 2004

12

Page 14: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Bucurestiul este un oras bogat in lacuri, atat in interiorul cat si in imprejurimile sale:

Lacuri pe Colentina: Mogosoaia, Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Fundeni, Pantelimon II, Cernica;

Lacuri interioare (artificiale): Titan, Tineretului, Cismigiu, Libertatii, 23 August, Drumul Taberii;

b) Resurse de apa potabila. Principalala sursa de apa potabila o reprezinta raul Dambovita si, alaturi de

acesta, Argesul si Colentina. Apele din jurul Capitalei au avut si au o deosebita importanta nu numai la nivelul

cerintelor locale cat si, mai ales, pentru orasul Bucuresti. Argesul alimenteaza centrala Grozavesti, statia Rosu si

asigura dilutia apelor uzate ale capitalei, Dambovita acopera consumul statiei Arcuda (ajutata si de Arges), iar

Ialomita participa la primenirea lacurilor de pe valea Colentinei. Alaturi de acestea, depozitele cuaternare ofera

bogate straturi acvifere. Apele freatice si de adancime dispuse in straturi cu grosimi si adancimi diferite,

reprezinta una dintre resursele naturale principale, insa nivelul lor este pe alocuri in scadere.

c) Resurse de apa industriala Aceleasi doua rauri, Dambovita si Colentina, reprezinta surse de apa

industriala. Dupa cum am mai amintit, Colentina reprezinta o sursa inclusiv pentru irigatiile locale. Apele

freatice si de adancime sunt exploatate de asemenea in scopuri industriale sau agricole.

Resurse de sol

Bogatele soluri brune ce au rezultat in urma defrisarii Codrilor Vlasiei reprezinta o resursa importanta

pentru agricultura. In conditiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua rauri, Dambovita si Colentina,

solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului

datorita actiunii apei de suprafata. Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul actiunii

de eroziune, transport si depunere a cursului inferior al raului Dambovita care strabate zona mediana a

Bucurestiului pe directia aproximativa NV-SE, precum si a raului Colentina. Solul din centrul Bucurestiului s-a

format si dezvoltat sub influenta factorilor naturali si umani. Zona Bucurestiului e caracterizata prin prezenta

numeroaselor terase desfasurate de-a lungul raurilor ce o dreneaza, zona alcatuita din depozite exclusiv

cuaternare reprezentate prin loess si depozite loessoide.

Resurse minerale

Pe teritoriul din jurul capitalei se afla importante zacaminte de petrol si gaze (in toata Campia de

subsidenta, in intreaga arie a Campiei vlasiei, in Campia Neajlovului si in partea de nord si nord – est a Campiei

Mostistei). Depozitele cuaternare ofera cantitati mari de materiale de constructii. Exploatarile de nisip si

pietris, foarte numeroase, sunt localizate in albiile raurilor, si pe terasele vailor principale. Straturile de argila

Bucuresti, martie 2004

13

Page 15: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

ofera materia prima pentru productia de caramida si tigla (Buftea, Cernica, Branesti, Budesti etc.), ca si pentru

alte produse ceramice – cahle de teracota, olarie (Piscu, Ciolpani, Peris, Lipia, Gruiu, Fierbinti-Targ).

Resurse cu valoare peisagistica

a) Vegetatia. Datorita extinderii orasului, in prezent, in perimetrul municipiului Bucuresti intalnim doar

paduri restranse (Baneasa, Tunari, Andronache, Cenica), iar in nordul sectorului agricol Ilfov, padurea Snagov

(cea mai intinsa). Ele sunt formate din amestecul de diferite specii de foioase, avand o vegetatie de silvostepa in

alternanta cu stejar (Codrii Vlasiei). Padurile situate in apropierea arterelor de penetratie in capitala au devenit

locuri de recreere si agrement, fiind in mare parte amenajate ca paduri- parcuri. In structura vegetatiei forestiere

predomina quercineele pure si in amestec, urmate de foioasele de esenta moale si de salcam. Zavoaiele au o

componenta pe specii in care predomina salcia-30%, plopul-30% si aninul-10%. Vegetatia ierboasa e

reprezentata de asociatii de paiusuri, negara, sadina, de asociatiile pasunilor si fanetelor naturale. Vegetatia

hidrofila e raspandita in luncile umede ale raurilor, in ariile mlastinoase, sau in apa lacurilor si baltilor. Printre

speciile de lemnoase se remarca salcia, rachita, plopul, aninul. In portiumnile mai joase ale vailor si luncilor – cu

exces de umiditate – ca si la marginea baltilor, apar mai frecvent rogozul, trestia si papura. Pe marginile baltilor

si lacurilor apare nufarul alb, broscarita, stanjenelul de balta, limbarita. Vegetatia submersa, ca bradisul, pasa,

otratelul, sarmulita, se dezvolta pe fundul lacurilorsi baltilor cu adancimi in general medii si mici, dar cu apa

permanenta.

b) Fauna. Fauna prezinta interes turistic prinvaloarea ei vanatoreasca dar si prin simpla prezenta in

peisaj. Fauna de padure este reprezentata de: cerb lopatar, cerb, mistret, caprior, vulpe, veverita. Pasarile de

interes vanatoresc, cele mai numeroase, sunt fazanul si sitarul. Dintre pasarile care nu prezinta importanta

cinegetica se remarca gaita, dumbraveanca, ciocarlia de padure, privighetoarea si ciocanitoarea. Fauna de camp

e reprezentata de cateva specii de interes vanatoresc, care favorizeaza organizarea de vanatori in multe parti din

imprejurimile capitalei, intre care mai frecvente sunt iepurele, dihorul si hermelina, iar dintre pasari prepelita.

Fauna de lunca si balta este prezentaprin cateva specii de pasari: rata mare, rata caraitoare, gasca, starcul

cenusiu, starcul rosu si lisita. Fauna piscicola favorizeaza pescuitul sportiv si este reprezentata de caras, biban,

crap, platica, somn, stiuca etc.

c) Rezervatii naturale. Actiunea de conservare si protejare a mediului s-a materializat prin delimitarea

unor rezervatii si prin stabilirea unor specii declarate monumente ale naturii:

Rezervatiile Snagov, Comana, Caldarusani; Parcul dendrologic Scrovistea; Fazaneriile de la Ghimpeteanca si Balta Neagra.

Resurse alimentare

Bucuresti, martie 2004

14

Page 16: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Acestea se constituie in primul rand din produsele agricole (legume, fructe) si din carenea obtinuta din sacrificarea porcinelor, ovinelor, bovinelor si pasarilor.

I 1.4. Calitatea factorilor de mediu

Principalele zone de poluare:

Faur (6 kmp); Dudesti (12,5kmp); Vitan (1 kmp); I.M.G.B. (1 kmp); Progresul (6 kmp); Militari (8,5 kmp); Baneasa (1 kmp); Pipera (2 kmp); Obor (3,5 kmp)

Calitatea aerului

Sursele de poluare a aerului sunt:

surse industriale de mare diversitate; traficul auto; surse mixte datorate starii de insalubritate a solului din domeniul public; deficientele in circuitul deseurilor solide, menajere si publice.

In anumite zone industriale, poluarea cu surse specifice industriale depaseste normele admise. Si in

restul teritoriului sunt depasiri ale normelor admise, dar cu manifestare neregulata in timp si spatiu. Au fost

identificate 53 surse de poluare cum ar fi centrale termoelectrice sau diverse intreprinderi.

Cele mai poluante substante sunt:

dioxidul de sulf; monoxidul sau dioxidul de carbon; praful; compusii organici volatili.

In anul 2001 pulberile in suspensie depaseau cu 10.53% concentratia maxima admisibila. Totalul

suprafetei nete plantate in Bucuresti este de cca.3000ha (parcuri, gradini publice, scuaruri, aliniamente si

ansambluri de locuinte , paduri) ceea ce reprezinta aproximativ 15% din teritoriul administrativ. Suprafata

aferenta unui locuitor este de 9,08mp. Terenurile acoperite permanent de ape au de asemenea, un aport

semnificativ la mentinerea calitatii mediului. Ele totalizeaza 1350 ha., ceea ce reprezinta 6,0% din teritoriul

administrativ. Suprafata aferenta unui locuitor este de 6,6mp.

Bucuresti, martie 2004

15

Page 17: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Calitatea apei

Marea majoritate a volumelor de apa utilizate de populatie si industrie este restituita in natura neepurata,

deoarece Bucurestiul este singura capitala care nu dispune de o statie de epurare a apelor.

Calitatea solului si a vegetatiei

Sub influenta unei diversitati de factori, deopotriva naturali si umani s-a format solul Capitalei.  In zona orasului si

a imprejurimilor, defrisarea excesiva din ultimele doua secole a Codrului Vlasiei, a permis extinderea agriculturii pe

bogatele soluri brune. In conditiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua rauri, solul a devenit argilos. Cea de-a

doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorita actiunii apei de suprafata.Suprafata

spatiilor verzi din centrele populate a crescut intre 1980 si 1990, de la 169,6 kmp la 220,8 kmp. Intre anii 1990 si 1998 s-a

observat descresterea suprafetei pana la 205,6 kmp, cauzata de autoritatile administrative locale si de atitudinea populatiei.

Municipiul Bucuresti are in jur de 5.644 ha spatii verzi (parcuri, gradini publice, scuaruri, aliniamente

stradale, paduri), ceea ce reprezinta 24,9% din teritoriul administrativ – la nivelul anului 1999.

Evolutia spatiilor verzi orasenesti

Anul 1987 1988 1989 1990 1991 1997 1998

Valoarea (ha) 20326 20538 21955 22081 21633 20706 20562

Principalele parcuri si gradini ale Municipiului Bucuresti sunt: Parcul Herastrau, Parcul Cismigiu,

Parcul Tineretului, Parcul Icoanei, Parcul Carol I, Parcul Titan, Parcul Drumul Taberei, Parcul Crangasi,

Gradina Obor, Gradina Baneasa, Gradina Ciresari etc.

Managementul deseurilor

In perioada 1993-1999 cantitatile de deseuri urbane colectate de catre serviciile de salubritate au scazut.

Procentual, ponderea deseurilor urbane in totalul deseurilor produse in Romania a crescut fata de anii anteriori

datorita reducerii cantitatilor de deseuri industriale si agricole. De asemenea, nu exista groapa de gunoi

ecologica, sau statie de epurare a apelor uzate. Din pacate, deseurile menajere – partea cea mai semnificativa a

deseurilor urbane – nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton,

sticla, metale, materiale plastice). In Bucuresti au existat instalatii pilot pentru incinerarea deseurilor urbane, de

capacitati reduse, realizate in anii ’80 in scopul experimentarii unor solutii tehnologice de incinerare a

deseurilor. Instalatia Militari din municipiul Bucuresti functioneaza intermitent arzand produse cu valabilitate

Bucuresti, martie 2004

16

Page 18: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

depasita devenite deseuri. Firmele specializate in reciclarea, revalorificarea deseurilor sunt: AS METAL S.R.L.,

Binar S.R.L., Ecorec S.R.L., F&G Recycle S.R.L., Lamar’93 S.A., Pro air clean, Unicmetal S.R.L.

I 2. Capitalul antropic

I 2.1. Economia

Agentii economici ce isi desfasoara activitatea in cadrul Municipiului Bucuresti au numarat la nivelul

anului 2002 75924 de unitati. Incadrarea acestora pe clase de marime se prezinta astfel:

Tipul agentului economic Numar

Microintreprinderi (1-9 salariati) 69541

Intreprinderi mici (10-49 salariati) 4977

Intreprinderi mijlocii (50-249 salariati) 1181

Intreprinderi (peste 249 salariati) 225

Agricultura

Expresia valorica a productiei agricole se prezinta astfel (fondul funciar, dupa modul de folosinta, la

31 decembrie 2001, in ha):

Suprafata totala 23 787

Suprafata agricola 5 873

Proprietate majoritar privata 4 091

Suprafata agricola pe categorii de folosinta

- Arabil 4 545

- Pasuni 506

- Vii si pepiniere viticole 66

- Livezi, pepiniere pomicole 270

- Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

611

- Ape si balti 908

- Alte suprafete 16 881

Bucuresti, martie 2004

17

Page 19: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Suprafata cultivata in profil de exploatare cu principalele culturi (valori din 2001, masurate in ha)

Suprafata cultivata, total, din care: 2 603Cereale pentru boabe 1 325Grau si secara 365Orz si orzoaica 468Ovaz 40Porumb 421Mazare 1Cartofi 77Tomate 65Ceapa uscata 14Varza 32Plante de nutret 713Perene vechi si noi 259Anuale pentru fan si masa verde 412Plante pentru insilozare 34Vii pe rod 64Livezi pe rod 146

Concluzie: In anul 2001 productia agricola vegetala a crescut cu 61,6%, iar cea animala a scazut cu 23.2% fata de anul precedent.

Productia agricola de bunuri si servicii agricole (mil lei, preturi curente)

Se observa ca ponderea productiei agricole vegetale reprezinta 52.9 % din productia totala de bunuri

agricole, iar cea productia de bunuri agricole animale 47.1 %. Principalele culturi ce apar in zona Municipiului

Bucuresti sunt urmatoarele: cereale (porumb, grau), cartofi, struguri, fructe. Productia agricola (in tone) la aceste

culturi se prezinta astfel:

Cereale boabe 3 845

Grau si secara 1307

Orz si orzoaica 1460

Ovaz 40

Porumb boabe 961

Mazare boabe 3

Bucuresti, martie 2004

Total 480 652

Vegetala 139 877

Animala 302 373

Servicii agricole 38 402

18

Page 20: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Cartofi 809

Tomate 2550

Ceapa uscata 129

Varza 646

Perene vechi si noi 3189

Anuale pentru fan si masa verde 4193

Plante pentru insilozare 10

Struguri 217

Fructe (prune, mere, pere, piersici, cirese si

visine, nuci)1142

La nivelul Bucurestiului, pe anul 2002, au fost identificati 296 agenti economici care desfasoara

activitati legate de agricultura sau servicii auxiliare, dintr-un numar total de 75924 de unitati. Aceasta inseamna

o pondere de 0.004% in total, Bucurestiul nefiind specializat pe acest domeniu de activitate.

Cifra de afaceri inregistrata la nivel de municipiu de catre agentii economici din domeniul agriculturii

si al activitatilor conexe este de 3266.5 mld. lei (anul 2002), in conditiile in care cifra de afaceri realizata per

total in municipiu a fost de 449741.9 mld. lei. Ponderea cifrei de afaceri este 0.007%, nefiind semnificativa.

Numarul animalelor (capete) la inceputul anului 2002

Bovine 947

Porcine 4 776

Ovine 3 169

Caprine 476

Cabaline 293

Pasari 326 161

Albine (familii) 9 763

Productia agricola animala (2002)

Carne – total (mii tone greutate vie), din

care:5.2

Carne de porcine (mii tone greutate vie) 0.6

Lapte de vaca si bivolita (mii hl) 19

Bucuresti, martie 2004

19

Page 21: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Lana(tone) 9

Oua (milioane bucati) 53

Miere extrasa (tone) 148

Industria

In majoritate, actualele intreprinderi industriale reprezinta mosteniri ale comunismului. Ineficienta

acestora s-a demonstrat dupa 1989, prin lipsa productiei vandabile, a datoriilor acumulate la bugetul de stat. Noi

ramuri industriale au aparut dupa 1950: imbracaminte, mecanica si echipament agricol.

Industria grea (Faur, Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti); Industria de material rulant (Griro); Industria electrotehnica (Electroaparataj); Industria constructiilor de masini: vagoane, autobuze, mecanica fina, electrotehnica si

electronica; Industria chimica este bine reprezentata: prelucrarea caucicului, mase plastice, vopsele.

Productia industriala

PRODUCTIA INDUSTRIALA2001

Nivel absolut Pondere (%) Locul

Otel brut (mii tone) 19.1 0.4 7

Lacuri si vopsele (mii tone) 11.8 30.1 2

Prefabricate din beton armat (mii mc) 7.4 5.3 6

Mobilier (mld lei) 1039.1 8.7 1

Tesaturi bbc si tip bbc (mil mp) 23.0 15.0 1

Confectii textile si din inlocuitori

exclusiv blana artificiale (mld lei)

3544.3 7.5 2

Incaltaminte (mii perechi) 6623 17.0 2

Carne (tone) - - -

Preparate din carne (tone) 13174 12.9 2

Bere (mii hl) 499 4.1 9

Lapte de consum (mii hl) 8.4 1.0 20

Bucuresti, martie 2004

20

Page 22: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Situatia agentilor economici ce activeaza in domeniul industriei la nivelul anului 2002 se prezinta astfel:

TOTAL AGENTI ECONOMICI 75924

INDUSTRIE, din care: 7556

Industria extractiva 67

Industria prelucratoare, din care: 7489

- alimentara si a bauturilor 1080

- textila si a produselor textile 360

- confectiilor de imbracaminte 738

- pielariei si incaltamintei 376

- prelucrarea lemnului (exclusiv productia de mobila) 283

- celulozei, hartiei si cartonului 117

- edituri, poligrafie si reproducerea inregistrarilor pe suporti 1312

- chimica si a fibrelor sintetice si artificiale 283

- prelucrarea cauciucului si a maselor plastice 353

- altor produse din materiale nemetalice 198

- metalurgica 88

- constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini,

utilaje,instalatii) 565

- masini si echipamete 270

- mijloace ale tehnicii de calcul si de birou 213

- de masini si aparate electrice 173

- de echipamete, aparate de radio, televiziune si telecomunicatii 68

- aparatura si instrumente medicale de precizie, optica si

ceasornicarie 242

- mijloacelor de transport rutier 49

- altor mijloace de transport 31

- productia de mobilier si alte activitati industriale neclasificate 531

- recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile 144

Concluzie: Numarul unitatilor specializate pe industrie reprezinta 9.95% din totalul agentilor economici

identificati la nivel de municipiu. O pondere covarsitoare o are industria prelucratoare (99.1%). De asemenea,

cele mai multe unitati incadrate in industria prelucratoare sunt reprezentate de edituri, sau unitati ce au ca

activitati specifice poligrafia sau reproducerea inregistrarilor pe suporti. (reprezinta 17.5% din industria

prelucratoare).

Bucuresti, martie 2004

21

Page 23: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Situatia cifrei de afaceri (in mld lei) realizate de agentii economici identificati mai devreme si grupati

pe activitati de baza, se prezinta astfel:

TOTAL CIFRA DE AFACERI 449741.9

INDUSTRIE, din care: 86794.8

Industria extractiva 6475.1

Industria prelucratoare, din care: 80319.7

- alimentara si a bauturilor 12197.3

- textila si a produselor textile 3632.6

- confectiilor de imbracaminte 5083.1

- pielariei si incaltamintei 3229.9

- prelucrarea lemnului (exclusiv productia de mobila) 2633.3

- celulozei, hartiei si cartonului 1690.4

- edituri, poligrafie si reproducerea inregistrarilor pe suporti 7357.2

- chimica si a fibrelor sintetice si artificiale 3827.9

- prelucrarea cauciucului si a maselor plastice 4525.7

- altor produse din materiale nemetalice 6341.7

- metalurgica 1807.8

- constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini,

utilaje,instalatii)3827.5

- masini si echipamete 4050.4

- mijloace ale tehnicii de calcul si de birou 3889.0

- de masini si aparate electrice 2347.9

- de echipamete, aparate de radio, televiziune si telecomunicatii 1100.3

- aparatura si instrumente medicale de precizie, optica si ceasornicarie 1520.8

- mijloacelor de transport rutier 241.5

- altor mijloace de transport 507.9

- productia de mobilier si alte activitati industriale neclasificate 3484.9

- recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile 2240.8

Concluzie: Cifra de afaceri din industria aflata in perimetrul Bucurestiului are o pondere de 19.30% in

cifra de afaceri totala realizata de toti agentii economici din Bucuresti. Cea mai mare cifra de afaceri totala au

inregistrat-o agentii economici din industria alimentara si a bauturilor, aceasta avand o pondere de 15.19% in

totalul cifrei de afaceri realizate de toate unitatile din industria prelucratoare.

Bucuresti, martie 2004

22

Page 24: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Constructiile

Suprafata construita a Bucurestiului este de 70 % dintr-o suprafata totala de 228 km patrati (0.8 % din

suprafata Romaniei). Numarul mare al firmelor de constructii este justificat de avantul domeniului (aparitia

posibilitatilor materiale dar si legale – dupa ’89 – pentru cei interesati de a-si construi locuinte sau sedii de

firme):

Bog’Art; Alrom com; Ambi creator; Scomi Trade Company; Atesta; Avilis Construct; Bog’Design; Centerpoint; Pim Construct; Trimf general; Erbasu; Soma prest; RDV Group

In 2002 in Bucuresti erau inregistrati 4309 agenti economici ce aveau ca obiect de activitate constructiile,

dintr-un total de 75924 agenti economici. In acelasi an, cifra de afaceri inregistrata de acestia a fost de29161.5

mld lei, dintr-un total de 449741.9 mld.

Investitiile

Indicii investitiilor realizate in constructii (%)

Perioada2002 2003

trim. I trim. II trim. I trim. II

Investiţii totale, din care 81,8 47,5 96,7 108,5

lucrări de construcţii 350,1 147,1 44,0 90,6utilaje (inclusiv mijloace de transport) 34,8 34,2 184,5 119,1

Serviciile

Servicii comerciale

Piete: Amzei, Complex agro-industrial Aviatiei, Berceni, Catelu, Cotroceni, Crângasi, Cristofor Columb, De Gros S.A. Bucuresti, Delfinului, Bazar Dorobanti, Drumul Taberei, Ferentari, G.Cosbuc, Grivita, Gorjului, Matache, Nicolae Grigorescu, Obor, Orizont, Rahovei, Resita, Sudului, Titan, Traian, Valea Ialomitei, Veteranilor, Vitan, 13 Septembrie;

Bucuresti, martie 2004

23

Page 25: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Centre comerciale: Bucuresti Mall, Bucur Obor, Eva, Galeriile Luterana, Mario Plaza, Centrul Comercial Prisma, Unirea Shopping Center, World Trade Plaza;

Supermarket-uri: Billa, Cora, Carrefour, Gima, La Fourmi, Mega Image, Metro, Nic, Orient, OK, Selgros, XXL Megadiscount;

Comert electronic: BEST-VANZARI ON LINE www.magazinultau.ro ; CISCO SYSTEMS ROMANIA SRL www.cisco.ro, etc.

Turismul

Parcurile mari si lacurile dau capitalei aerul de "oras gradina". In ceea ce priveste muzeele, Bucurestiul

este unul dintre orasele cu cel mai mare numar de muzee pe cap de locuitor. In imediata apropiere a

Bucurestiului se afla puncte de atractie atat pentru cetatenii orasului cat si pentru cei din tara, si de ce nu, si

pentru straini.

Atractii turistice:

Monumente ale ortodoxiei romanesti: Patriarhia Romana situata in centrul Bucurestiului, la origine manastire din secolul XVII. (au supravietuit biserica, turnul ceasului si poarta) ; Manastirea Antim, fortificata, construita in 1715; Manastirea Mihai Voda fondata in 1591 de voievodul Mihai Viteazul; Biserica Stavropoleos(sec. XVII); Biserica Radu Voda (sec. XVII). In imediata vecinatate a Bucurestiului se afla alte monumente ale ortodoxiei romanesti, marturie a valorilor crestine proprii poporului nostru: Manastirea Plumbuita in vecinatatea cartierului Colentina, ridicata in sec. XVI si fortificata in sec. XVII; Manastirea Marcuta - manastire fortificata din sec. XVI situata in vecinatatea cartierului Pantelimon; Manastirea Cernica ridicata in 1607, reconstruita in 1815 pe insula Sfantul Nicolae si apoi reconstruita in 1840 pe insula Sfantul Gheorghe, avand un muzeu bisericesc; Manastirea Pasarea ctitorita in 1813, avand de asemenea un muzeu; Manastirea Caldarusani construita in 1632, reparata mai tarziu, are un muzeu bisericesc Manastirea Sitaru ridicata in sec. XVII in padurea cu acelasi nume; Manastirea Snagov ctitorita in sec. XIV, biserica reconstruita in 1516, decorata cu picturi si fresce; Manastirea Comana - cel mai important monument din zona Bucurestiului; ridicata in sec. XV si recladita in sec. XVI ca ansamblu fortificat; Manastirea Samurcasesti - ridicata in

Bucuresti, martie 2004

24

Page 26: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

1808; Manastirea Plataresti - manastire fortificata; Manastirea Codreni - ctitorita in sec. XVII; Manastirea Cascioarele - manastire fortificata.

Monumente istorice si arhitecturale : Curtea Veche (sec. XVI); Ateneul Român (sec. XIX);Universitatea Bucuresti (sec. XIX); Palatul Regal, Palatul Cotroceni - resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei, are in componenta un muzeu si o manastire fortificata din sec. XVII (astazi muzeu); Ateneul Român - sec. XIX; Banca Nationala a Romaniei, Banca de Economii si Consemnatiuni - sec. XIX; Palatul Parlamentului, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justitie, Arcul de Triumf, Manastirea Catolica Baratia - situata in centrul Bucurestiului si construita in secolul al - XVII – lea; Curtea Veche - sec. XVI; Spitalul Coltea; Hanul lui Manuc - 1808, construit de Manuc Bei - acum hotel si restaurant cu specific romanesc; Caru’ cu bere.

Muzee :Muzeul National de Istorie al României, monument arhitectural (sec. XIX); Muzeul de Istorie si Arta al orasului Bucuresti, aflat in Palatul Sutu (sec. XIX); Muzeul de Arta al Romaniei – gazduieste o colectie numeroasa de arta europeana, cu peste 1 000 000 exponate romanesti sau straine. Cladirea reprezenta inaite de al doilea razboi mondial centrul puterii regale a Romaniei (Palatul Regal); Muzeul Colectiilor de Arta – cuprinde colectii donate post-mortem de catre iubitorii de arta; Muzeul de Istorie Naturala "Gr. Antipa" – unul dintre primele muzee de istorie naturala care au fost deschise in lume; sunt expuse 30000 de piese de muzeu, inclusiv un schelet unic in lume de Deinotherium Gigantissimus; Muzeul Satului – este unul dintre cele mai valoroase muzee etnografice din lume, creatie a lui Dimitrie Gusti, ce dateaza din 1936; acopera 30ha si sunt expuse 70 de gospodarii, 99 de acarete si biserici din toate zonele tarii; al doilea muzeu etnografic ca importanta in Europa dupa cel din Stockholm; Muzeul National Cotroceni; Muzeul Taranului Roman; Muzeul Militar National; Muzeul "George Enescu" – gazduieste colectii ce ilustreaza activitatea si documente din viata marelui compozitor; Muzeul National de Geologie; Muzeul Literaturii Române; Palatul Voievodal "Curtea Veche"; Muzeul "Theodor Aman"; Muzeul "Gheorghe Tattarescu"; Casa Memoriala "Tudor Arghezi"; Casa Memoriala "George Bacovia"; Muzeul National al Pompierilor; Muzeul Cailor Ferate Romane; Observatorul Astronomic.

Parcuri si gradini : Gradina Cismigiu, Parcul Herastrau, Parcul Carol, Parcul Tineretului, Gradina Botanica, Parcul Titan, Parcul Icoanei, Parcul Drumul Taberei, Parcul Crangasi, Gradina Obor, Gradina Baneasa, Gradina Ciresari etc.

Zone de agrement : Bucurestiul este inconjurat de numeroase lacuri si paduri - locuri agreabile de recreere - unde se gasesc cateva monumente realizate in stilul traditional românesc; Padurea Baneasa (gradina zoologica, restaurante, crama, zona de camping); Snagov (lac, padure, manastire - sec. XV, strand, hotel, zona de camping, restaurant); Cernica (padure, manastire - sec. XIX); Heresti (casa memoriala sec. XVII); Caldarusani (padure si manastire fondata in timpul domniei lui Matei Basarab- sec. XVII); Mogosoaia - padure, castelul brancovenesc, lac, restaurante; padurea Pustnicu; manastirea Pasarea

Reteaua unitatilor de cazare turistica ale orasului cuprinde un numar de 65 de unitati de cazare, din care

33 de hoteluri si 32 de pensiuni. Capacitatea de cazare turistica la nivelul anului 2001 era de 7991 de locuri de

cazare, 7695 in hoteluri si 296 in pensiuni. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare turistica a scazut intre

1996 si 2001 de la 42.1% la 33.6%, situatie evidentiata in urmatorul tabel:

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Indicele de utilizare neta a

locurilor de cazare turistica42.1 47.2 39.8 38.0 37.6 33.6

Principalele hoteluri si locurile de cazare (disponibile si ocupate – media pe 2002):

Bucuresti, martie 2004

25

Page 27: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

HOTEL Categoria (stele) Capacitate Nr. de camere

ATHENEE PALACE HILTON ***** 504 272CROWNE PLAZA HOTEL ***** 330 164INTERCONTINENTAL HOTEL ***** 888 423SOFITEL BUCHAREST HOTEL ***** 404 202MARRIOT GRAND HOTEL ***** 804 402PARLIAMENT HOTEL **** 40 20CONTINENTAL HOTEL **** 102 54MAJESTIC HOTEL **** 150 74CRYSTAL PALACE HOTEL **** 136 63LIDO HOTEL **** 238 119LEBADA HOTEL **** 250 127BUCURESTI HOTEL **** 835 442CLASS HOTEL **** 126 63HOTEL # 7-2003 **** 29 11DUKE HOTEL *** 52 38CARO HOTEL *** 173 87IBIS HOTEL *** 496 250MINERVA HOTEL *** 138 88GREEN FORUM HOTEL *** 14SKY GATE HOTEL *** 105HERASTRAU HOTEL *** 46 20VICTOR HOTEL *** 20BEST WESTERN PARC HOTEL *** 500 243AMBASADOR HOTEL *** 365 214CAPITOL HOTEL *** 165 80CENTRAL HOTEL *** 164 62HELVETIA HOTEL *** 40 29EURO HOTEL &SUITES *** 35 19DALIN HOTEL *** 30 15FLANDERS HOTEL *** 26 13OPERA HOTEL *** 34ERBAS HOTEL *** 105 70BULEVARD *** 177 89RESIDENCE HOTEL *** 50 30VISALI HOTEL *** 10GALLERY HOTEL *** 8STILL HOTEL *** 52 28HOROSCOP HOTEL ***SUNSET HOTEL *** 52 26CAPSA HOTEL ***ELIZEU HOTEL ***

FLORETA DE AUR HOTEL *** 36 17

PALATUL STIRBEI HOTEL *** 28 14SPORT HOTEL *** 101 52BATISTEI HOTEL ** 58 29ASTORIA HOTEL ** 317 166BANAT HOTEL ** 48 22TRIUMF HOTEL ** 155 98HANUL LUI MANUC HOTEL ** 52 28

Bucuresti, martie 2004

26

Page 28: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

FLOREASCA HOTEL ** 85 44MAGURELE HOTEL ** 74 37MUNTENIA HOTEL * 265 110TURIST HOTEL * 560 293CARPATI HOTEL * 63 48BUCEGI HOTEL * 102 57CERNA HOTEL * 115 83MARNA HOTEL * 62 27VIILOR HOTEL * 87 39

Servicii financiar-bancare

Capitala tarii, Bucurestiul este principalul centru financiar-bancar al tarii; majoritatea filialelor din

Romania ale marilor companii financiar-bancare internationale se afla aici: societati de consultanta financiara

personala (aigurari), de consultanta financiara pentru investitii mobiliare (brokeraj), leasing, banci.

1. Banci : ABN Amro Bank Romania (WTCB), Alpha Bank Romania, American Express Bank, Banc Post, Raiffeisen Bank, Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Comerciala Robank, Banca Comerciala Romana, Eximbank, Banca di Roma, Banca Romana Pentru Relansare Economica - Libra Bank, Banca Romaneasca, Bank for Small Industry and Free Enterprises – Mindbank, Banque Franco Roumaine, BNR – Bucuresti, CEC, Citibank Romania, Commercial Bank of Greece, Commerzbank AG, Daewoo Bank, DEMiRBANK Romania, Deutsche Bank, Egnatia Bank, Finansbank, Frankfurt Bukarest Bank, HVB Bank Romania, ING Bank N.V. Bucharest Branch, National Bank of Greece Bucharest Branch, Piraeus Bank Romania, Romanian Bank for Development-Groupe Societe Generale, Romanian International Bank, United Garanti Bank International N.V., Volksbank Romania.

2. Consultanta financiara pentru investitii mobiliare : Actiuni Nationale, Active International, Alpha Finance Romania, Asis Asig Consult, BCR Securities, BRD Invest, Capital Securities, Compania Romana de Investitii INVESTCO, Confident Invest, Corporate Insurance Services, Eteba, Euro Invest Vision, Gelsor, General Investment Group, Global Valori Mobiliare, ING Baring Securities (ING Building), Interbrok, Intervam, Muntenia Global Invest, Raiffeisen Capital & Investment, Sira Invest, TVM, Unicapital, Vanguard, WBS Romania;

3. Leasing : Afin Romania, Ager Leasing, Alpha Leasing Romania (Neocity Tower), Best Romanian Leasing & Credit, BRD Sogelease, Camionaval Leasing Company, Del Fin Leasing, Demir Romlease, Dinmar Leasing, Dunarea Leasing, Euroleasing, Finans Leasing, General Leasing, International Leasing, Leasing Danubius, Leasing House, Motoractive, Planet Leasing, Porsche Leasing Romania, Relad Leasing, Romania Leasing, Tiriac Leasing, Total Leasing, Volksbank Leasing;

4. Asigurari : AGRAS - Grupul Wiener Stadtische, AIG Life Asigurari, AIG Romania (WTC), Allianz Tiriac, Asiban, Asig Consult SRL, Asigurare - Reasigurare AGI Romania, Asigurarea Anglo Romana, Asigurari Global, Asirom – Bucuresti, Asitrans, Astra – Bucuresti, AVIVA (Commercial Union) Asigurari de viata, Eximbank Asigurari, Garanta asigurari, Generali asigurari, Grawe Romania Asigurare, ING Nederlanden Asigurari de Viata Romania, Institutul Roman pentru asigurari – IRASIG, Interamerican Romania Insurance Company, International Broker Consulting, Karo Servicii de Asigurari, Klass Asigurari 2000, Lukoil Asito, Marsh SRL, Mediterranea Assicurazioni, Metropol, Nederlanden, Omniasig, Provitas, Roumanie Assurance International, Sara Merkur;

Servicii de posta, curierat si cargo

Bucuresti, martie 2004

27

Page 29: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Numarul agentilor economici din domeniul postei si telecomunicatiilor era in anul 2002 de 412 unitati.

Alo Curier Sevices, Direct Mail & Press Distribution, Fan Courier Express, Global Express, Kangaroo Express,

Posta Romana - Directia de Posta Rapida si Oficiile Postale 1-82, Pegasus Courier, Romexpress Curier, Spread

by Zip Mail sunt doar cateva dintre firmele din domeniu

Activitatea postei intre anii 1996-2001:

1996 1997 1998 1999 2000 2001Corespondenta expediata (mii buc)

60659 54220 74738 98286 54543 104035

Mesagerii (mii buc) 3718 3637 3516 2594 2328 1943Mandate postale si telegrafice (mii)

10279 11622 12063 12096 12540 1597

Telegrame expediate (mii) 118 107 81 54 39 29

Telecomunicatiile

In ciuda disparitiei monopolului de pe piata telefoniei fixe Romtelecom ramane principalul operator,

potentialii concurenti rezumandu-se pana la momentul de fata la telefonia internationala, lovitura primita de

colosul aflat acum in proprietatea OTE fiind una insemnata; deja efectele concurentei se fac simtite, pentru

convorbirile internationale micsorandu-se tarifele. Telefonia mobila este reprezentata de Connex, Orange, Zapp,

Cosmorom. Numarul abonamentelor telefonice in retea fixa a avut pe perioada 1996-2001 urmatoarea evolutie:

1996 1997 1998 1999 2000 2001

Abonamente in retea

fixa688333 710984 740174 763449 775973 783901

Prestatiile telefonice in perioada 1996-2001:

CONVORBIRI

TELEFONICE1996 1997 1998 1999 2000 2001

- interurbane manuale

(mii convorbiri)3797 3369 2778 1795 1210 920

- interurbane automate

(mii impulsuri)3414 3553 4105 4300 6211 7770

- internationale

manuale (mii

2030 1629 1237 962 765 598

Bucuresti, martie 2004

28

Page 30: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

convorbiri)

- internationale

automate (mii

impulsuri)

46394 46590 50423 48522 46595 46400

I 2.2. Infrastructura edilitara

Alimentarea cu apa

Se realizeaza prin intermediul SC APA NOVA BUCURESTI SA. In perioada 1990 – 2001 lungimea

retelei de distributie si volumul apei potabile distribuite au avut urmatoarele valori:

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Lungimea simpla a retelei (km) 2066 2029 2034 1999 2056 2064 2081 2081

Apa potabila distribuita (mil mc) 435 297 334 345 352 349 317 300

Din care: pentru uz casnic 197 186 192 172 176 174 157 140

Datorita starii necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei in cursul anului 2001 SC APA NOVA

BUCURESTI SA a inregistrat 4035 avarii.

Canalizarea

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Lungimea totala a conductelor de

canalizare 1698 1664 1664 1664 1696 1741 1751 1751

Alimentare cu energie termica

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Energie termica distribuita (mii

Gcal)9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766 7509

Din care: pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777 6584

Bucuresti, martie 2004

29

Page 31: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Problema distribuirii energiei termice in Capitala este una spinoasa datorita infrastructurii invechite

(generatoare de pierderi uriase), dar si datorita managementului acestei companii. In anul 2001, RADET a

inregistrat 1163 avarii, acestea insemnand 7.28% din totalul avariilor la retelele edilitare.

Alimentarea cu energie electrica

Reteaua de alimentare cu energie electrica a ELECTRICA SA masoara 18565 km si reprezinta cea

mai lunga retea edilitara. ELECTRICA SA a inregistrat in cursul anului 2001 1212 avarii in retea.

Alimentarea cu gaze naturale

In ceea ce priveste reteaua de alimentare cu gaze naturale, exista urmatoarele date:

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Lungimea simpla a conductelor

de distributie (km)1720 1988 2024 2091 2181 2181 2277 2416

Gaze distribuite (mil mc) 2089 2405 2297 1870 1741 2142 1414 2426

Din care: pentru uz casnic - - 1246 1148 1290 445 432 444

In anul 2001, mai mult de jumatate (57,02%) din numarul total de avarii inregistrate la retelele edilitare

(15 973) l-a inregistrat SC DISTRIGAZ SUD SA - 9107 avarii.

Salubrizarea

Firmele care au incheiat contracte cu Primaria Municipiului Bucuresti pentru prestarea de servicii de

salubrizare sunt: Rebu S.A., Rosal, Servicii salubritate Bucuresti S.A. Pe langa acestea, insa, aproape o treime

din contractele individuale de salubrizare din Bucuresti sunt incheiate cu firme neautorizate de municipalitate,

acestea depozitand deseurile in locuri nepermise. Piata de salubrizare a Capitalei este invadata de firme-pirat.

Aceste societati nu au contracte cu vreo primarie, nu respecta regulile in domeniul salubrizarii si nu sunt

controlate.

Iata evolutia numarului de autovehicule pentru salubritate in perioada 1990-2001:

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Autovidanjoare 236 104 104 104 81 78 78 78

Autovehicule pentru transport 571 291 279 323 291 223 233 257

Bucuresti, martie 2004

30

Page 32: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

gunoi

Autovehicule pentru maturat si

stropit - - 52 49 30 30 30 40

Transportul urban

Desi reteaua este extinsa (autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou usor, metrou) problemele transportului

în comun sunt calitatea scazuta a mijloacelor de transport, supraaglomerarea acestora, poluarea aerului si

dificultatea de asigurare a transportului periurban pe intreaga arie necesara. El asigură mobilitatea foarte ridicată

a forţei de muncă din zona metropolitană. Transportul public de calatori se afla in exploatarea "Regiei

Autonome de Transport Bucuresti" (RATB). Serviciile de transport se presteaza prin intermediul a 173 de linii,

din care 32 de tramvaie, 19 linii de troleibuze si 122 de linii de autobuze, iar aria deservita este de 710 mp, din

care 228 mp in zona urbana. Parcul inventar de vehicule numara 527 tramvaie, 299 troleibuze si 1203 autobuze,

in total 2089 vehicule.

Lungimea liniilor de transport in comun

Lungimea simpla a liniilor 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Tramvaie 345 365 359 359 350 352 347 347 355 355

Troleibuze 123 134 149 161 149 148 154 154 154 154

Bucuresti, martie 2004

31

Page 33: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

In cazul autobuzelor, lungimea simpla a liniilor s-a mentinut in 2002 si 2003 la 860 km.

Parcul de vehicule a evoluat astfel:

Numarul vehiculelor in

inventar1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Tramvaie 880 796 802 812 825 745 610 610 597 587

Autobuze 1022 1268 1222 1606 1369 1800 1454 1353 1267 1203

Troleibuze 243 270 268 265 290 281 274 274 285 299

In anul 1998, prin programul international PHARE, Cie Consult impreuna cu R.A.T.B. au realizat un

studiu de prefezabilitate pentru transportul public din Municipiul Bucuresti. In acelasi an, R.A.T.B. a organizat

conferintele finale ale celor doua proiecte europene: DANTE si CAPTURE destinate optimizarii transportului

public de suprafata, iar firma de consultanta HTA din Olanda a studiat posibilitatea transformarii liniei de

tramvai 41 in metrou usor. De asemenea a inceput implementarea sistemului informatic integrat SAP R/3,

printr-un proiect pilot. Tot atunci se realizeaza prototipul tramvaiului Tatra modernizat, se construieste substatia

electrica de tractiune Grozavesti si se modernizeaza autobazele Pipera si Nordului; In anul 2000 se realizeaza un

troleibuz prototip cu podea coborata si actionare in curent alternativ EA 812 cu sasiu MAN si caroserie

AUTODROMO si un prototip de autobuz cu podea joasa de sasiu DAF - SB 2 si caroserie din aluminiu tip

HESS. A fost pusa de asemenea in functiune substatia electrica de tractiune Grivita - modernizata cu o

capacitate de 2 x 2500 Amperi. Tot in 2000 incepe introducerea sistemului SAP R/3. In anul 2001 mijloacele

RATB sunt dotate cu sisteme de reducere a poluarii GPL (gaz petrol lichefiat) si se extinde utilizarea sistemului

SAP R/3. In 2002 s-a dat in folosinta prima linie de metrou usor din tara pe traseul liniei 41 de tramvaie.

Aceasta lucrare face parte dintr-un vast program de reabilitare a 110 km de linii de tramvaie din sud-vestul

orasului, printr-o cofinantare asigurata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Primaria Municipiului

Bucuresti si Banca Europeana de Investitii. Bucurestiul reprezinta prima capitala est-europeana in care se

testeaza, la ora actuala, printr-un studiu de piata initiat de RATB impreuna cu Ministerul Cercetarii si cu fonduri

de la Comisia Europeana, sistemul car sharing, practicat in mai multe orase ale Europei de Vest (Bremen,

Londra, Stockholm, Torino, Genova, Palermo etc) in vederea reducerii aglomerarii urbane, reducerii poluarii si

datorita lipsei locurilor de parcare. Car sharing-ul reprezinta un sistem prin care se inchiriaza o masina fara a

suporta costuri cu benzina, piesele de schimb, intretinerea, asigurarea. Numarul avariilor inregistrate de RATB

pe parcursul anului 2001 este mic in comparatie cu cel inregistrat de alte servicii publice(143).

Transportul cu metroul este asigurat de Metrorex. Reteaua de metrou este organizata pe 4 linii

principale :

Republica – Dristor 2

IMGB – Pipera

Bucuresti, martie 2004

32

Page 34: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Eroilor – Industriilor

Gara de Nord – Laromet

La momentul actual se afla in constructie o noua linie, Nicolae Grigorescu – Soseaua de centura.

Aceasta linie va creste cu 3 numarul de statii (45 la ora actuala) deschise pentru accesul si deservirea calatorilor.

Lungimea

simpla a liniilor1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Metrou 120 120 120 120 120 120 154 154

Numarul

vehiculelor in

inventar

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Metrou 438 502 502 502 502 502 502 502

Reteaua stradala

Reteaua stradala din municipiul Bucuresti cuprinde un numar de 5340 de strazi cu o lungime totala de

1820,8 km si o suprafata totala de 19 499,9 mii mp. Dintre acestea, in administrarea Primariei Municipiului

Bucuresti prin Administratia Strazilor se afla 21,04% din total (334 strazi cu o lungime totala de 383,8 km).

Restul strazilor se afla in administrarea primariilor de sector. O problema a Bucureştiului o constituie gradul

scăzut de modernizare a străzilor, in ciuda faptului ca detine titulatura de capitala europeana.

Locuintele

In continuare vom face o analiza comparativa a datelor obtinute in urma organizarii ultimelor doua

recensaminte, din 1992 si din 2002. Iata datele referitoare la fondul de locuinte:

2002 1992 2002 faţă de 1992 (%)

LocuinteCamere

de locuit

Suprafaţa locuibilă

(mii m.p.)Locuinţe

Camerede locuit

Suprafaţa locuibilă

(mii m.p.)Locuinţe

Camere de locuit

Suprafaţa locuibilă(mii m.p.)

TOTAL 8 110 40720 702

994304 253,2 7 659 003 18 847 496 258 518,3 105,9 109,8 117,7

Bucureşti 877 6062 182 474

34124,9 849 189 2 085 647 29 587,2 103,3 104,6 115,3

Bucuresti, martie 2004

33

Page 35: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Comparativ cu recensamantul anterior, fondul de locuinţe a inregistrat o crestere mica: 3,3% in Bucuresti

si 5.9% in tara. De asemenea, s-a inregistrat o creştere relativ mica în ceea ce priveste numarul camerelor de

locuit şi la suprafata locuibilă (15,3% in Bucuresti si 17,7% in restul tarii)

Evoluţia condiţiilor de locuit, la recensămintele din anii 1992 şi 2002 :

Regiunea

Gospodării ale populaţiei la100 locuinţe

Număr mediu persoanepe o:

Suprafaţa medie locuibilă (m.p.)pe o:

locuinţăcameră de

locuit locuinţăcameră de

locuit persoană2002

ROMÂNIA 91,0 2,64 1,03 37,5 14,7 14,2Bucureşti 93,8 2,47 0,99 38,9 15,6 15,7

1992ROMÂNIA 95,1 2,92 1,19 33,8 13,7 11,6Bucureşti 97,3 2,71 1,10 34,8 14,2 12,9

Fondul de locuinţe, după dotarea cu principalele instalaţii şi dependinţe în 2002

Regiunea

Ponderea locuinţelor (în %) dotate cu:

Alimentare cu

apă în

locuinţă

CanalizareInstalaţie

electrică

Încălzire cu

termoficare sau

centrală

termică

Bucătărie Baie

ROMÂNIA 53,2 51,1 96,3 36,4 88,2 50,0

Bucureşti 86,9 86,1 98,7 77,3 96,2 84,4

Pe primul loc în ceea ce priveşte gradul de dotare a locuinţelor cu principalele instalaţii şi dependinţe se

află Bucureştiul, întrucât în fondul total de locuinţe a regiunii, municipiul Bucureşti deţine o proporţie de nouă

zecimi (88,8%). Înzestrarea locuinţelor cu instalaţie de încălzire prin termoficare sau centrale termice a

înregistrat în 2002 o scădere procentuală comparativ cu 1992. Ponderea locuinţelor cu încălzire prin termoficare

(centrală termică) a crescut în regiunea Bucureşti datorită creşterii în perioada 1992 – 2002 cu 33,9 mii locuinţe

cu acest sistem de încălzire, fiind de 1,2 ori mai mare decât creşterea totală a fondului locativ în această regiune.

Terenurile

Situatia terenurilor din Bucuresti a fost una fluctuanta in ultimii ani, mai ales dupa aparitia legii privind

proprietatile nationalizate. Majoritatea terenurilor au fost retrocedate si vandute sau exploatate de catre

proprietari. Suprafetele fiind limitate, a aparut o noua problema pentru cei interesati sa construiasca locuinte

individuale sau chiar sedii de firma: lipsa terenurilor. Aceasta lipsa a fosst demonstrata si de imposibilitatea

aplicarii legilor in favoarea tinerilor (conform careia tinerii sun 35 de ani au dreptul sa primeasca de la primarii

cate un ha pentru a-si construi case). Efectul lipsei terenurilor se face simtit prin extinderea zonelor rezidentiale

Bucuresti, martie 2004

34

Page 36: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

in afara orasului (periferii, in zonele padurii Baneasa) sau in zonele mai putin bine cotate (Drumul sarii,

Rahova). O alta problema este cea a terenurilor nefolosite de nimeni (ariile in care urmau a fi construite blocuri,

astazi neterminate, in zona Casei Poporului, mai ales), acestea transformandu-se in maidane; mai grav este ca

aceste terenuri au un statut juridic foarte complicat, nestiindu-se exact a cui este proprietatea si a cui

administrarea lor.

I.3. Capitalul social

Structura si dinamica populatiei

Populatia pe sexe la recensaminte

Anii

Populatia Masculin Feminin

Nivel

Crestere (%

fata de

recensamantul

precedent)

Nivel

Crestere (%

fata de

recensamantul

precedent)

Nivel

Crestere (%

fata de

recensamantul

precedent)

1948 1 025 180 - 491 215 - 533 265 -

1956 1 177 661 14.87 562 273 14.46 615 388 15.40

1966 1 366 684 16.05 657 650 16.96 709 034 15.21

1977 1 807 239 32.23 867 748 31.94 939 491 32.50

1992 2 067 545 14.40 977 050 12.59 1 090 495 16.07

2002 1 926 334 -6.83 900 465 -7.84 1 025 869 -5.93

Populatia stabila pe grupe de varsta si sexe, la 1 iulie

 1999 2000 2001 2003

TOTALMasculinFeminin

2 011.3942.8

1 068.5

2 009.2941.6

1 067.6

1 996.8934.5

1 062.3

1 932.2901.2

1 030.90-4 aniMasculinFeminin

67.634.732.9

68.835.433.4

70.036.133.9

69.435.933.5

5-9 aniMasculinFeminin

82.042.040.0

69.635.833.8

67.934.933.0

66.634.232.5

10-14 aniMasculinFeminin

137.270.466.8

132.267.764.5

121.962.459.5

103.852.950.9

Bucuresti, martie 2004

35

Page 37: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

15-19 aniMasculinFeminin

148.575.872.7

145.374.371.0

138.470.767.7

134.768.466.4

20-24 aniMasculinFeminin

190.395.095.3

192.896.896.0

185.092.892.2

167.882.485.4

25-29 aniMasculinFeminin

153.572.481.1

156.374.681.7

161.677.883.8

172.683.888.8

30-34 aniMasculinFeminin

169.179.889.3

182.486.296.2

192.290.6101.6

169.379.989.4

35-39 aniMasculinFeminin

125.758.067.7

118.454.863.6

111.952.159.8

130.961.669.3

40-44 aniMasculinFeminin

180.783.397.4

168.877.491.4

156.671.585.1

133.861.172.7

45-49 aniMasculinFeminin

172.282.389.9

177.083.893.2

180.784.895.9

174.180.094.1

50-54 aniMasculinFeminin

116.855.561.3

130.262.068.2

141.467.274.2

151.571.979.6

55-59 aniMasculinFeminin

94.142.951.2

90.941.349.6

93.242.650.6

95.244.251.1

60-64 aniMasculinFeminin

102.544.657.9

102.444.657.8

97.442.554.9

88.738.749.9

65-69 aniMasculinFeminin

94.139.554.6

92.038.253.8

91.437.953.5

87.836.551.25

70-74 aniMasculinFeminin

81.134.047.1

81.534.147.4

82.234.048.2

79.132.146.9

75-79 aniMasculinFeminin

52.618.234.4

55.719.835.9

58.121.436.7

59.322.736.6

80-84 aniMasculinFeminin

22.17.115.0

22.77.215.5

24.67.716.9

29.39.220.1

85 ani si pesteMasculinFeminin

21.27.313.9

22.27.614.6

22.37.514.8

18.15.712.5

Miscarea naturala a populatiei in semestrul I 2003

Nascuti-vii 7 381Decedati 11 081Spor natural -3 700Casatorii 4 717

Bucuresti, martie 2004

36

Page 38: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Divorturi 1 058Nascuti-morti 34Decedati in varsta de sub un an 77

Schimbari de domiciliu

2000 2001Stabiliri de domiciliu in localitate 21 439 43 218Plecari cu domiciliul din localitate 24 445 37 336Soldul schimbarilor de domiciliu*) -3 006 +5 882

*) Calculat ca diferenta intre numarul persoanelor stabilite cu domiciliul in localitate si numarul de persoane plecate cu schimbarea domiciliuluiEmigrantii, intre 1995-2001

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Nr persoane 5760 5143 3979 6326 3976 2861 1805

Structura populaţiei după etnii la recensămintele din anii 1992 şi 2002

Regiunea

Ponderea etniilor în total populaţie (%)

Români MaghiariRromi/

ţiganiGermani Ucraineni

Ruşi-

Lipoveni

Alte

etnii

1992

Bucureşti 97,5 0,4 1,4 0,2 - 0,1 0,4

2002

Bucureşti 96,8 0,3 1,7 0,1 - 0,1 1,0

In municipiul Bucureşti ponderea populaţiei de etnie română este majoritară. Etnia rrom/ tigan deţine o pondere de numai 1,4%. Numărul absolut al persoanelor din această etnie a crescut cu 2,1

mii persoane.Categoria « Alte etnii » se refera la: greci, armeni, evrei, italieni, chinezi.

Forta de munca

Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale (mii de persoane)

Bucuresti, martie 2004

Regiunea

Ponderea religiilor în total populaţie (%)

Orto-

doxă

Romano-

catolică

Greco-

catolică

Reforma-

tăBaptistă

Pentico-

stală

Altă

religie*

1992

ROMÂNIA 86,8 5,1 1,0 3,5 0,5 1,0 2,1

Bucureşti 96,5 1,4 0,4 0,1 0,1 0,2 1,3

2002

ROMÂNIA 86,7 4,7 0,9 3,2 0,6 1,5 2,4

Bucureşti 96,0 1,4 0,3 0,1 0,2 0,3 1,7

37

Page 39: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

2001 2003Total,Din care, femei

736.0346.9

620,8

Din total:

Agricultura, silvicultura, exploatare forestiera, economia vanatului, pescuit si pisciculturaDin care, femei

6.8

3.5

3,7

Industria extractivaDin care, femei

1.20.5

190,8Industria prelucratoareDin care, femei

179.091.1

Energie electrica si termica, gaze si apaDin care, femei

20.56.9

ConstructiiDin care, femei

57.87.7

49,1

Comert cu ridicata, cu amanuntul, hoteluri si restauranteDin care, femei

142.068.8

79,2

Transport, depozitare, posta si telecomunicatiiDin care, femei

73.524.8

Activitati financiare, bancare si de asigurariDin care, femei

20.0913.5

Tranzactii imobiliare si alte serviciiDin care, femei

84.834.0

Administratie publicaDin care, femei

23.114.5

InvatamantDin care, femei

49.331.5

Sanatate si asistenta socialaDin care, femei

36.830.0

Numarul mediu al salariatilor, pe activitati ale economiei nationale

2001 2003TOTAL 655.3 572.2 din care :Agricultura,silvicultura,exploatare forestiera,economia vanatului,pescuit si piscicultura

6.6 3.9

Industria extractiva 1.2191.3

Industria prelucratoare 169.2Energie electrica si termica, gaze si apa 21.6Constructii 49.2 42.2Comert cu ridicata, cu amanuntul 105.3 64.8Hoteluri si restaurante 9.7Transport, depozitare,posta si telecomunicatii 70.8Activitati financiare, bancare si de asigurari 19.6Tranzactii imobiliare si alte servicii 71.5Administratie publica 24.2Invatamant 44.6Sanatate si asistenta sociala 32.8

Bucuresti, martie 2004

38

Page 40: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Someri aflati in evidenta Agentiei Municipale de Ocupare a Fortei de Munca la 31.06.2003

Total FemeiNr total al somerilor inregistrati 21694 11369 - muncitori 14641 6748 - cu studii medii 5207 3548 - cu studii superioare 1846 1073

Evolutia ratei somajului

1997 1998 1999 2000 2001Rata somajului (%) 5.6 5.0 7.1 5.7 4.5Din care, femei (%) 7.6 6.2 8.2 6.8 5.2

Pentru 2003, rata somajului a fost calculata la 3.49%. Trebuie mentionat insa faptul ca, potrivit

statisticilor interne guvernamenale, dar si celor eleborate de experti straini, munca la negru a explodat in ultimii

ani, prin dimensiunile si implicatiile sale. De exemplu, se estimeaza ca sumele care ar trebui sa ajunga la bugetul

statului si la bugetele locale din aceste activitati, se ridica la 10% procente din sumele colectate.

Protectia sociala

Dintre institutiile implicate in activitatea de protectie sociala amintim: Asociatia Asistenta Sociala a

Familiei, Asociatia Asistentilor Sociali, Cantina de ajutor social, Centrul de ingrijire si asitenta nr.5, Centrul de

Ingrijire, Asistenta, Caminul Spital nr 1, Directia de Protectie Speciala a Persoanelor cu Handicap Sector 6,

Oficiul de Pensii, Oficiul Fortelor de Munca etc.

Cheltuieli cu protectia sociala a somerilor (in milioane de lei)

2001

Total, din care 1 899 782

Ajutor de somaj 193 421Ajutor de integrare profesionala 22 385Alocatie de sprijin 71 037Plata absolventilor 21 058Calificarea si recalificarea somerilor 882Plati compensatorii 108 848Alte cheltuieli 1 482 151

Numarul mediu de pensionari si pensia medie lunara pe anul 2001

Nr mediu de pensionari (mii) Pensia medie lunara (lei)

Bucuresti, martie 2004

39

Page 41: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Pensionari de asigurari sociale 509.5 1 564 297

Pensionari IOVR** 1.3 1 636 862

Beneficiari de ajutor social – tip

pensie0.7 436 751

Nota: Incepand de la 1 iulie 2000, in conformitate cu OUG nr 87/2000, venitul net din pensie (diferenta dintre venitul brut

din pensie si contributia la asigurarile sociale de sanatate) este supus impozitarii pentru suma ce depaseste plafonul stabilit

prin lege. Pensia medie lunara cuprinde pensia medie propriu- zisa, pensia suplimentara, contributia de asigurari sociale de

sanatate si impozitul aferent sumei ce depaseste plafonul stabilit prin lege.

** Invalizi, orfani, vaduve de razboi

Cantine de ajutor social

2000 2001

Nr cantinelor (sectii) – (numar) 6 8

Capacitatea cantinelor (sectii) –(locuri) 6000 6180

Beneficiari ai cantinelor (persoane) 5090 4552

Sanatatea

Asistenta medicala in Romania nu este la nivelul standardelor occidentale, iar materialele si produsele

medicale de baza sunt limitate. Problemele sistemului se refera in primul rand la subfinantare, dar si la

administrarea fondurilor asiguratilor. Sumele sunt administrate de Ministerul Finantelor Publice si nu de casele

de asigurari, ceea ce face ca platile catre furnizori de medicamente si de servicii medicale sa se faca cu mari

intarzieri; acest fapt conduce la blocaje in sistem, cei afectati fiind in ultima instanta bolnavii. O alta problema

spinoasa o constituie neplata sumelor datorate bugetelor speciale de asigurari de sanatate de catre marile

intreprinderi cu pierderi, aflate in imposibilitatea de a-si achita aceste datorii.

Numarul unitatilor sanitare si numarul de paturi la 31 decembrie (2000 si 2001)

Sector public

Spitale 53 53

Centre de diagnostic si tratament*) 16 16

Dispensare medicale 14 15

Preventorii 1 1

Policlinici 5 4

Crese 21 21

Bucuresti, martie 2004

40

Page 42: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Paturi de asistenta medicala in spitale (mii) 21.8 21.9

Paturi de asistenta profilactica 50 50

- din care in preventorii 50 50

Internati in spitale (mii) 747 859

Om-zile spitalizare (mii) 6152 7124

Sector privat

Spitale 1 1

Policlinici 50 33

Cabinete medicale 841 751

Cabinete stomatologice 1044 890

Laboratoare medicale 105 110

Medici si personal sanitar mediu la sfarsitul anului

Sectorul privatMedici 7076 7437Stomatologi 886 767Personal sanitar mediu 14269 15911Nr locuitorilor ce revin la: - un medic 284 268 - un cadru sanitar mediu 141 125

Sector privatMedici 1378 1486Stomatologi 1082 907

2000 2001Sector public

Farmacii 53 55Farmacisti 230 205

Sector privatFarmacii 39 38Farmacisti 100 86

Sector mixtFarmacii 451 441Farmacisti 732 732

In anul 2001 au fost identificate 20565 de cazuri de imbolnaviri prin boli infectioase sau parazitare, cu

25.1% mai multe decat in anul precedent. Dintre aceste boli, in ordinea frecventei de aparitie, amintim: boli

diariece acute (26.8% din cazuri), varicela (25.3% din cazuri), gripa (13.7% din cazuri), scabie (5.1% din

cazuri), hepatita, rubeola, scarlatina, dizenterie, toxiinfectie alimentara, trichineloza, erizipel, mononucleoza,

salmoneloza, tuse convulsiva, leptospiroza. De asemenea, s-au inregistrat 114 cazuri de SIDA, din care 8 la

copii de sub 13 ani. Fata de anul 2000, numarul cazuri de imbolnavire cu SIDA identificate este mai mare cu

29.55%. (88 cazuri in 2000).

Educatia

Bucuresti, martie 2004

41

Page 43: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Problema educatiei este la fel de grava ca si cea a sanatatii. Baza materiala este una extrem de slaba,

insuficienta necesitatilor. Masura de trecere a scolilor in administrarea primariilor a fost una judicioasa, tocmai

pentru inlesnirea finantarii acestor institutii de invatamant. Totusi, problemele corectitudinii acordarii

contractelor pentru reparatii, tehnologizare si altele, se fac simtite. In sfarsit, problema remuneratiilor extrem de

mici ale cadrelor didactice deschid drumul ineficientei, a calitatii scazute a procesului de instructie si a coruptiei.

Invatamantul universitar are, spre deosebire de cel general si liceal posibilitatea de a-si acoperi cheltuielile din

fonduri proprii, ceea ce face ca studentii sa beneficieze de conditii superioare fata de elevi.

Date statistice privind anii scolari/universitari 2000/2001 si 2001/2002:

2000/2001 2001/2002

INVATAMANT PRESCOLAR

Gradinite pentru copii 190 189

Copii inscrisi 31 526 32 140

Personal didactic 1 957 2 071

INVATAMANT PRIMAR SI GIMNAZIAL

Scoli (inclusiv invatamant special pentru deficienti) 178 181

Elevi inscrisi 171 133 163 942

Personal didactic 10 254 10 043

INVATAMANT LICEAL

(inclusiv invatamant special pentru deficienti)

Licee 106 107

Elevi inscrisi 84 388 87 675

Personal didactic 6 362 6 768

INVATAMANT PROFESIONAL SI DE UCENICI

Scoli 5 4

Elevi inscrisi 20 821 21 022

Personal didactic 448 383

INVATAMANT POSTLICEAL IS DE MAISTRI

Scoli 9 8

Elevi inscrisi 8 088 8 562

Personal didactic 102 182

INVATAMANT SUPERIOR PUBLIC

Institute 14 14

Studenti inscrisi 100 371 106 710

Personal didactic 7 802 8 009

INVATAMANT SUPERIOR PARTYICULAR 30 27

Bucuresti, martie 2004

42

Page 44: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Institute

Studenti inscrisi 72 505 69 739

Personal didactic 1 590 1 794

Baza materiala a invatamantului

2000/2001 2001/2002SALI DE CLASA SI CABINETE SCOLARE 8 566 9 083Din care, in: -scoli generale 3 908 4 236 -licee 2 621 2 642 -scoli profesionale, complementare si de ucenici 161 176 -scoli postliceale, tehnice si de maistri 60 107 -invatamant superior public 1 340 1 323 -invatamant superior privat 476 599LABORATOARE SCOLARE 3 563 3 071Din care, in -scoli generale 418 449 -licee 559 546 -scoli profesionale, complementare si de ucenici 30 22 -scoli postliceale, tehnice si de maistri 5 19 -invatamant superior public 2 393 1 911 -invatamant superior privat 158 124ATELIERE SCOLARE 895 959Din care, in -scoli generale 219 212 -licee 411 401 -scoli profesionale, complementare si de ucenici 52 64 -scoli postliceale, tehnice si de maistri 9 3 -invatamant superior public 189 273 -invatamant superior privat 15 6SALI DE GIMNASTICA 364 319Din care, in -scoli generale 144 143 -licee 123 125 -scoli profesionale, complementare si de ucenici 9 8 -scoli postliceale, tehnice si de maistri - 2 -invatamant superior public 44 37 -invatamant superior privat 44 4

Cultura

Muzee . In Mun. Bucuresti se afla 48 muzee, numarul vizitatorilor in anul 2001 fiind de 765 mii

persoane. Dintre acestea amintim: Muzeul National de Arta al Romaniei, care gazduieste o

colectie numeroasa de arta europeana, cu peste 1 000 000 exponate romanesti sau straine;

cladirea reprezenta inaite de al doilea razboi mondial centrul puterii regale a Romaniei

(Palatul Regal); Muzeul National de Istorie a Romaniei, monument arhitectural (sec. XIX);

Bucuresti, martie 2004

43

Page 45: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Muzeul Satului, unul dintre cele mai valoroase muzee etnografice din lume, creatie a lui

Dimitrie Gusti, ce dateaza din 1936, acopera 30ha si sunt expuse 70 de gospodarii, 99 de

acarete si biserici din toate zonele tarii; al doilea muzeu etnografic ca importanta in Europa

dupa cel din Stockholm; acest muzeu a pierdut o serie de exponate valoroase in urma unui

recent incendiu; Muzeul de Istorie Naturala “Grigore Antipa” (unul dintre primele muzee de

istorie naturala care au fost deschise in lume; sunt expuse 30000 de piese de muzeu, inclusiv un

schelet unic in lume de Deinotherium Gigantissimus); Muzeul de Istorie si Arta al orasului

Bucuresti, aflat in Palatul Sutu (sec. XIX), Muzeul Colectiilor de Arta, care cuprinde colectii

donate post-mortem de catre iubitorii de arta; Muzeul "George Enescu" – care gazduieste

colectii ce ilustreaza activitatea marelui compozitor si documente din viata sa.

Biblioteci . In Bucuresti exista 384 de biblioteci publice, activitatea acestora fiind redata in

tabelul de mai jos(anii 2000 si 2001). In afara acestora trebuie mentionate cele ale fundatiilor

si ONG-urilor, in ale caror colectii se gasesc volume specifice domeniului respectivelor

organizatii:

Volume existente (mii) 33 414 35 089

Cititori inscrisi (persoane) 618 408 584 897

Volume eliberate (mii) 8 031 7 727

Cinematografe . In Mun Bucuresti exista 25 de cinematografe, fata de anul 2000 spre exemplu,

cand existau doar 19 cinematografe. Cu toate acestea, numarul acestora este mult mai mic

decat in 1990 (35 cinematografe). Aceasta pentru ca in perioada 1990-1995 au fost desfiintate,

cladirilor ce le adaposteau danduli-se o alta intrebuintare. (ex: Cinema Melodia devine Bingo

Melodia). Aceste cinematografe sunt: Aurora, Bucuresti, Cinemateca Romana, Corso, Cultural,

Dacia, Drumul Sarii, Eforie, Elvira Popescu, Emotion Films, Europa, Excelsior, Favorit,

Festival, Flamura, Glendale Studio, Gloria, Hollywood Multiplex, Lira, Luceafarul, Lumina,

Patria, Scala, Studio, Studio Martin.

Teatre si institutii muzicale . Dintre acestea amintim: Opera Nationala Romana, Teatrul

National I. L. Caragiale, Teatrul Bulandra, Teatrul National de Opereta Ion Dacian, Teatrul I.

C. Nottara, Teatrul Mic, Teatrul Odeon, Teatrul de Revista Constantin Tanase, Teatrul

Tandarica.

Unitati culturale in Bucuresti

2000 2001Total unitati 29 30Teatre dramatice 15 16Teatre de papusi si marionete 3 3

Bucuresti, martie 2004

44

Page 46: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Opere 1 1Teatre muzicale, de estrada sau opereta 3 3Filarmonici si orchestre simfonice 3 3Orchestre populare 1 1Ansambluri artistice 2 2Circuri 1 1

Institutii religioase

In perimetrul orasului se afla 230 de biserici (unele dintre ele, in stil ortodox, datând din secolul al XIX-

lea). Dintre acestea putem, aminti:

Biserica Alba (Calea Victoriei nr.110); Biserica Antim (Str.Mitropolit Antim Ivireanu nr.29); Biserica Armeneasca (Bd. Carol I nr.43); Biserica Coltei (Bd. I.C. Bratianu nr.1); Biserica Curtea Veche (Str.Franceza nr.33); Biserica Cretulescu (Calea Victoriei 45 A); Biserica Stavropoleos (Str. Stavropoleos nr.4), Catedrala Patriarhala (Dealul Mitropoliei nr.21); Catedrala Sf.Iosif; Biserica Greaca (Bd.Pache Protopopescu nr.1-3); Biserica Silvestru (Str.Silvestru nr.36)

Un fapt extrem de important care dovedeste liberatea in exprimarea convingerilor religioase este

existenta lacaselor de cult catolice, protesatnte, iudaice, musulmane dar si apartinand diferitelor secte: Biserica

Catolica Sacre Coeur (franceza), Biserica Baratiei, Biserica Italiana (romano – catolica), Catedrala Sf. Iosif

(romano-catolica). Biserica Anglicana a Reinvierii, Biserica Baptista Internationala, Biserica Reformata,

Biserica Reformata „Calvineum”, Biserica Evanghelica, Biserica Crestin Baptista, Biserica Adventista de

Ziua a Saptea (protestante si neo-protestante), Sinagoga evreiasca, Moscheea din str. C-tin Manescu.

Sport

Printre bazele si compexele sportive din Bucuresti se numara: Complex Sportiv National Sala

Polivalenta, Complex Sportiv National (bazin natatie si sala de atletism), Complex Sportiv National Lia

Manoliu (dispune de patinoarul acoperit „Flamaropol”, Complex sportiv „Floreasca”(dispune inclusiv de un

patinoar artificial), Stadionul Iolanda Balas, Stadionul Dinamo, Stadionul Ghencea etc. Activitatea

sportiva in anii 2000, 2001 este ilustrata de tabelul de mai jos:

2000 2001Sectii sportive 959 680Sportivi legitimati 32 871 33 570

Bucuresti, martie 2004

45

Page 47: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Antrenori 1 216 1 204 Instructori 467 633Arbitri 1 579 1 459

Spatii verzi si zone de agrement

a) Spatii verzi. Parcuri si gradinille sunt bine reprezentate in interiorul Bucurestiului si reprezinta oaze

de verdeata absolut necesare pentru recreere si evadare din stresul cotidian. Cele mai importante ar fi: Gradina

Cismigiu, Parcul Herastrau, Parcul Carol, Parcul Tineretului, Gradina Botanica, Parcul Titan, Parcul Icoanei,

Parcul Drumul Taberei, Parcul Crangasi, Gradina Obor, Gradina Baneasa, Gradina Ciresari etc. Numarul mare

al parcurilor insa se raporteaza la o densitate mare a populatiei, ceea ce inseamna ca trebuie impiedicate orice

initiative de a transforma suprafetele acoperite de spatii verzi in terenuri cu alte destinatii. Astfel, poate fi

mentionat faptul ca o parte a Parcului Floreasca a fost transformata in zona de locuit prin construirea unor

resedinte moderne, cat si faptul ca pe actuala suprafata a Parcului Titan se doreste construirea unui centru

comercial. Suprafata spatiilor verzi este de 4839 ha (parcuri, gradini publice, scuaruri, aliniamente si ansambluri

de locuint , paduri), ceea ce reprezinta aproximativ 20.33%. Suprafata aferenta unui locuitor este de

123.55mp/loc.

b) Zone de agrement. Bucurestiul este inconjurat de numeroase lacuri si paduri - locuri agreabile de

recreere - unde se gasesc cateva monumente realizate in stilul traditional românesc:

Padurea Baneasa (gradina zoologica, restaurante, crama, zona de camping); Snagov (lac, padure, manastire - sec. XV, strand, hotel, zona de camping, restaurant); Cernica (padure, manastire - sec. XIX); Heresti- casa memoriala sec. XVII; Caldarusani - padure, manastire (fondata in timpul domniei lui Matei Basarab)- sec. XVII. Mogosoaia - padure, castelul brancovenesc, lac, restaurante; padurea Pustnicu; manastirea Pasarea

Societatea civila

Dupa caderea regimului comunist, societatea civila a cunoscut, asa cum era si normal, o dezvoltare

insemnata, sub forma organizatiilor non-guvernamentale, a organizatiilor non-profit sau a fundatiilor. Aceste

organizatii activeaza in domenii diverse, cum ar fi: dezvolatrea si promovarea culturii, atragearea cetatenilor in

activitatile publice, sanatatea, voluntariat pentru actiuni umanitare, dezvoltarea comunitatii, drepturile omului si

drepturile minoritatilor, protectia copilului. In aceste domenii, ONG-urile au determinat schimbari fundamentale

in bine. Un exemplu este cel al orfelinatelor in care au fost introduse standarde occidentale prin intermediul

acestor organizatii. Majoritatea dintre acestea se bazeaza pe fonduri extene.

Bucuresti, martie 2004

46

Page 48: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Iata cateva exemple: Asociatia Pro Democratia, Grupul pentru Dialog Social, Fundatia Horia

Rusu, Societatea Academica din Romania, Fundatia Anonimul, Fundatia pentru o Societate Deschisa,

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Fundatia "Familia si Ocrotirea Copilului", Fundatia

Ajutorarea Copiilor Strazii, Fundatia Româna pentru Democratie, Fundatia "Copiii României",

Organizatia "Salvati Copiii !", Fundatia Culturala Phoenix, Federatia Waldorf din România, etc

Mass Media

a) presa, radio si televiziune. Avand in vedere statutul de capitala al Bucurestiului, mass media sunt

bine reprezentate. Numarul mare de publicatii (cotidiene, saptamanale, lunare) si de televiziuni (prezentate in

tabelele de mai jos, la nivelul anului 2002) constituie o dovada a dezvoltarii sectorului mass-media. Cu toate

acestea, principala problema care se manifesta in media bucuresteana este cea a presiunilor impotriva ziaristilor

(Robert Menard, Secretarul general al asociatiei “Reporteri fara frontiere”: “Jurnalistii romani care

investigheaza afaceri de coruptie sau critica partidul aflat la putere intampina greutati din ce in ce mai mar.

Romania este singura tara a Europei…in care gasim probleme atat de grave privind libertatea de expresie.”)

Privat Public

Posturi radio 14 8

Posturi TV 6 4

Retele de distributie prin cablu 17 -

Periodicitate

Total ziare Din care: in limba romana

Nr.

Titluri

Tirajul anual

-mii exemplare-Nr. Titluri

Tirajul anual

-mii exemplare-

Cotidiene 13 77509 13 77509

Alte periodicitati 18 11337 17 11176

De 2-3 ori pe

saptamana1 384 1 384

O data pe saptamana 13 9460 12 9299

Cu frecventa

neregulata4 1493 4 1493

b) Agentii media: Carat Romania, COGEP, Global Media, Initiative Media Romania, International

Media Shop, Media Direction Romania, Media Insight, Mediaplan, MindShare Media, Optimedia Romania,

Starcom Media, Zenith Media.

Bucuresti, martie 2004

47

Page 49: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

c) Agentii de presa: Reuters, Mediafax, Internet Securities, Guliver, Bloomberg News, Associated

Press, Ager Press, Agentia Nationala de Presa Rompres, Agence France Presse.

Ordinea publica

Este asigurata de Politie, Jandarmerie si Corpul Gardienilor Publici. In ultimii ani, a crescu numarul

infractiunilor cu violenta (in general, talharii), in principal din cauza creseterii numarului dependentilor de

droguri. Cele mai vizate locuri pentru furturi si talharii le reprezinta mijloacele de transport in comun, locurile

intunecate, scarile de bloc. O alta problema o constituie infractiunile savârsite împotriva turistilor (tâlharii,

jafuri, furturi din buzunare si înselatorii). In anul 2001 numarul persoanelor condamnate definitiv a ajuns la

6173 persoane, fata de 4793 in anul precedent, rata criminalitatii crescand la 309 cazuri/100 000 locuitori, fata

de 239cazuri/100 000 locuitori, cat era in 2000. Tot in anul 2001, infractiunile cercetate de politie se ridica la 44

065, fata de 40 184 in 2000. Rata infractionalitatii este 1938/infractionalitati 100 000 locuitori. (in anul

precedent era de 1759 infractionalitati/ 100 000 locuitori)

I 4. Institutii administrative

Presedintia Romaniei Parlamentul Romaniei:

Senatul Camera deputatilor

Guvernul Romaniei Ministere:

Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Economiei si Comertului Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului Ministerul Culturii si Cultelor Ministerul Sanatatii Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Institutii aflate in subordinea Guvernului Romaniei Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie Agentia Romana pentru Investitii Straine Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap

Bucuresti, martie 2004

48

Page 50: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat Agenţia Naţională pentru Sport Agenţia pentru Strategii Guvernamentale Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Comisia Naţională de Prognoză Autoritatea Naţională de Control Institutul Naţional de Statistică Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

Institutii aflate in subordinea, sub autoritatea, sau in coordonarea ministerelor Agenţia Naţională de Control al Exporturilor Strategice şi al Interzicerii Armelor

Chimice (Ministerul Afacerilor Externe) Institutul European din România (Ministerul Integrarii Europene) Directia Generala a Vamilor (Ministerul Finantelor Publice) Oficiul Concurentei (Ministerul Finantelor Publice) Directia Generala a Penitenciarelor (Ministerul Justitiei) Oficiul National al Registrului Comertului (Ministerul Justitiei) CIMEC - Institutul de Memorie Culturala (Ministerul Culturii si Cultelor) Biblioteca Nationala (Ministerul Culturii si Cultelor) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (Ministerul Comunicatiilor si

Tehnologiei Informatiei) Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii (Ministerul Comunicatiilor

si Tehnologiei Informatiei) Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (Ministerul

Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (Ministerul Administratiei si Internelor) Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie (Ministerul Administratiei si

Internelor) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (Ministerul Administratiei si Internelor) Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor (Ministerul Administratiei si

Internelor) Autoritatea pentru urmărirea aplicării unitare a Legii 10/2001 (Ministerul Administratiei

si Internelor) Institutul Naţional de Administraţie (Ministerul Administratiei si Internelor) Autoritatea Naţională de Reglementare pentru serviciile publice de gospodărie comunală Inspectoratul General al Poliţiei Române (Ministerul Administratiei si Internelor) Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale (Ministerul Muncii,

Solidaritatii Sociale si Familiei) Centrul Român de Comerţ exterior (Ministerul Economiei si Comertului) Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (Ministerul Economiei si Comertului) Agentia Domeniilor Statului (Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (Ministerul Agriculturii,

Padurilor, Apelor si Mediului) Administraţia Naţională "Apele Române" (Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si

Mediului) Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a

Apelor" (Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului) Agentia Nationala pentru Locuinte (Ministerul Transporturilor, Constructiilor si

Turismului) Agenţia Spaţială Română (Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului)

Primăria Generală a Municipiului Bucureşti;

Bucuresti, martie 2004

49

Page 51: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Consiliul General al Municipiului Bucureşti; Primăriile de Sector şi Serviciile tehnice aferente; Prefectura Municipiului Bucureşti; Ambasade: Belgiei, Canadei, Confederatiei Elvetiene, Croatiei, Federatiei Ruse, Frantei, Germaniei,

Israel, Italiei, Iugoslaviei, Japoniei, Libanului, Malaeziei, Olandei, Portugaliei, Abasada Regala a Danemarcei, Regatului Unit al Marii Briotanii si Irlandei de Nord, Regatului Hasemit al Iordaniei, Regatului Maroc, Regatului Norvegiei, Regatului Thailandei, Republicii Algeriene Democr. si Populare, Rep. Orientale a Uruguayului, Rep. Albania, Rep Arabe Egipt, Rep Arabe Siriene, Rep Argentina, Rep Armenia, Rep Austria, Rep Belarus, Rep Bulgaria, Rep Cehe, Rep Chile, Rep Columbia, Rep Coreea, Rep Cuba, Rep Elene, Rep Federale Nigeria, Rep Federative a Braziliei, Rep Filipine, Rep Finlanda, Rep India, Rep Indonezia, Rep Irak, Rep Islamice Iran, Rep Macedonia, Rep Moldova, Rep Peru, Rep Polone, Rep Populare Democr Coreene, Rep Pop Chineze, Rep Slovace, Rep Socialiste Vietnam, Rep Sudan, Rep Ungare, Rep Venezuela, Rep Yemen, Ambasada Sfantului Scaun, Ambasada Spaniei, Ambasada SUA, a Statelor Unite Mexicane, Quatar, Suediei, Turciei, Ucrainei.

I 5. Orase infratite

Atena (Rep Elena);

Manila (Rep Filipine);

Chisinau (Rep Moldova);

Ankara (Turcia);

Pretoria (Africa de Sud);

Atlanta (S.U.A.).

Bucuresti, martie 2004

50

Page 52: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

II. II. ANALIZA S.W.O.T.ANALIZA S.W.O.T.

II 1. CAPITALUL NATURALII 1.1. Date geografice

Ase

zare

Puncte forte (P.F.) Puncte slabe (P. S.)

Oportunitati (O.)- situarea la distanta egala fata de munte si de mare este o sansa pentru dezvoltarea afacerilor;- pozitionarea Bucurestiului la doar 50 de km fata de Portul Giurgiu este de asemenea o oportunitate pentru transporturile de bunuri, distanta scurta fiind incurajatoare.

Amenintari (A.)

Cai

le d

e co

mu

nic

atie

P.F.- nod rutier foarte important;- gara de Nord reprezinta cel mai important nod feroviar din tara;- existenta a doua aeroporturi internationale;- cele mai multe legaturi cu orasele din tara si din strainatate.

P.S.- insuficienta dezvoltare a infrastructurii soselelor de centura conduce la implicarea in traficul din oras a autovehiculelor de mare tonaj, acestea determinand ingreunarea traficului urban, cu precadere in zona centrala a orasului;- fiind singurul nod rutier important din zona, traficul national si international este foarte intens, afectand infrastructura; totodata, tranzitul zonei se desfasoara in buna masura fara a ocoli orasul, ceea ce ingreuneaza evident circulatia.

O.- infrastructura cailor de comunicatie, a drumurilor, soselelor, poate fi dezvoltata, modernizata cu ajutorul finantarilor venite de la Uniunea Europeana; - in ceea ce priveste drumurile comunale din jurul Capitalei si acestea beneficiaza de sansa finantarilor externe, daca initiative este locala si beneficiaza de un proiect eligibil;- reabilitarea soselelor de centura din jurul Bucurestiului poate fi o masura cu impact major aupra circulatiei din oras, protejand drumurile Capitalei;- finantarea externa poate fi o solutie si pentru drumurile din interiorul orasului.

A.- o amenintarea serioasa este lipsa autostrazilor (cu exceptia celei Bucuresti-Pitesti), fapt care face din aglomeratie un fapt cotidian, aceasta afectand foarte mult covorul asfaltic al Drumurilor Nationale, cheltuielile cu reparatiile riscand sa ajunga in timp la sume imposibil de procurat; - folosirea materialelor antiderapante traditionale pe perioada iernii (nisip si sare) are un efect extrem de nociv, distrucand in fiecare an covorul asfaltic si infundand sistemul de canalizare si asa perimat.

Rel

iefu

l

P.F. P.S.

O.- relieful favorizeaza culturile de fructe si legume;- lipsa dealurilor, a colinelor (cu doar cateva exceptii) face ca initierea constructiilor sau altor proiecte de urbanism sa fie simpla;

A. - datorita ariditatii, eroziunea reperezinta un risc major; efectele negative sunt cauzate si de defrisarile masive, mai ales in zona Padurii Baneasa (in scopul eliberarii terenurilor pentru constructia parcurilor rezidentiale de locuinte).

Cli

ma

P.F.- situarea geografica in zona Campiei Romane a permis, de-a lungul timpului dezvoltarea orasului independent de influentele climatice (suficient de agreabile astfel incat sa nu paralizeze activitatile oamenilor, de orice tip ar fi acestea).

P.S.- schimbarile climatice din ultimii ani, coroborate cu poluarea aerului conduc la indici de confort termic nocivi (temperaturi ridicate, umiditate ridicata).

Bucuresti, martie 2004

51

Page 53: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

O.- extinderea zonelor cu vegetatie bogata poate

compensa neplacerile cauzate de modificarile climatice din ultimii ani.

A.- modificarile climatice pot avea efecte negative asupra cardiacilor.

II 1.2. Repere istorice P.F.- istoria joaca un rol important, existand dovezi insemnate ale vechimii cetatii bucurestilor.

P.S.

O.- exploatarea turistica a vestigiilor si a zonei istorice.

A.

II 1.3. Resurse primare si secundare

Res

urs

e d

e ap

a

P.F.- resursele, desi neasigurate in totalitate din punct de vedere igienic sunt suficiente pentru a acoperi necesitatile populatiei si ale celorlalti consumatori.

P.S.- Dambovita colecteaza ape rezidual;- nu exista statie de epurare a apei;- sistemele de alimentare a populatiei cu apa sunt comune cu cele pentru industrie.

O.- salba de lacuri din Bucuresti, precum si raurile Dambovita si Colentina constituie tot atatea elemente favorizante pentru alimentarea cu apa a orasului

A.- sistemele de alimentare cu apa a populatiei comune cu cele ale industriei reprezinta un pericol de imbolnavire;- extinderea poluarii poate aparea si ca urmare a transportului reziduurilor de catre Dambovita.

Res

urs

e d

e so

l

P.F.- solurile brune generate de defrisarea Codrilor Vlasiei au o fertilitate ridicata, ce le face ideale pentru agricultura

P.S.- solul argilos in anumite zone nu este tocmai benefic unor constructii de anvergura

O. A.- dificultatea ridicarii unor cladiri importante in anumite zone, datorita solului, poate constitui o cauza a investitiilor straine scazute in domeniu

Res

u.

Min

.

P.F.- O varietate mare de specii de plante

P.S.

O. A.

Res

urs

e cu

P.F.- zona istorica a orasului are o valoare peisagistica foarte mare;- zonele de recreere (paduri) sunt importante pentru oras

P.S.- investitiile scazute pentru reabilitarea cladirilor vechi au condus la deteriorarea acestora si la inposibilitatea exploatarii lor din punct de vedere turistic la potential maxim;- din pacate padurile Bucurestiului sunt din ce in ce mai limitate ca suprafata datorita actiunii antropice (defrisari pentru constructii)

Bucuresti, martie 2004

52

Page 54: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

valo

are

pei

sagi

stic

aO.- toate aceste zone istorice extrem de pitoresti pot fi exploatate turistic;- una dintre oportunitatile privind capitalul forestier, vegetativ o constituie prezervarea sa in conditii stricte, iar apoi exploatarea turistica rationala, durabila.- Interzicerea circulatiei masinilor in zona istorica ar putea proteja cladirile vechi, de mare valoare- Reabilitarea infrastructurii de baza a unei zone pilot încadrata de Calea Victoriei, Bd. I. C. Bratianu, Splaiul Independentei si Bd. Regina Elisabeta avand drept obiective: Rrecrearea caracterului de odinioara, dar cu facilitati moderne, stimuland activitatile economice si sociale si conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului; impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici si privati in modernizarea cladirilor.

A.- mentinerea situatiei actuale, lipsa investitiilor pentru reabilitarea anumitor zone, cladiri, vor conduce la degradarea acestora pana in punctul in care nu vor mai putea fi salvate;- reducerea suprafetelor acoperite de paduri constituie un pericol pentru calitatea aerului si asa destul de scazuta)

II 1.4. Calitatea factorilor de mediu

Cal

itat

ea a

eru

lui

P.F. P.S.- in majoritatea zonelor orasului concentratiile poluante depasesc normele admise;- suprafetele plantate asigura o medie de 9,08 mp pe locuitor, cifra ce se incadreaza sub normele europene de mediu

O.- interzicerea traficului autovehiculelor poluante ar scadea considerabil nivelul emisiilor de gaze nocive, conducand la scaderea poluarii;- sporirea cantitatii de vegetatie (arbori, arbusti, alte plante dispuse in zonele arterelor aglomerate) poate fi o solutie impotriva monoxidului de carbon, a prafului si a pulberilor in suspensie.

A.- gradul ridicat al poluarii constituie o amenintare serioasa la adresa sanatatii oamenilor

Cal

itat

ea a

pei P.F. P.S.- Bucurestiul nu dispune de o statie de epurare a apei, ceea ce face ca apa distribuita in sistemul de alimentare sa nu aiba calitatea dorita

O.- construirea unei statii de epurare poate avea efecte benefice asupra sanatatii populatiei

A.- ca urmare a consumului de apa de calitate proasta, sanatatea oamenilor poate avea de suferit

Cal

itat

ea s

olu

lui s

i ve

geta

tiei

P.F. P.S.- calitatea solului are de suferit datorita poluarii, dar si datorita lipsei vegetatiei;- si vegetatia este afectata de calitatea aerului, dar si de lipsa de interes a organelor abilitatea cu preotejarea sa.

O.- una dintre oportunitatile importante o poate constitui programele de plantare a diferitelor plante, ce poate avea ca efect si imbunatatirea calitatii solului.

A.- daca nivelul poluarii nu va fi limitat exista riscul deteriorarii vegetatiei.

P o

l son

. P.F.- existenta cartierelor-dormitor face posibil ca locuitorii acestora sa resimta mai putin poluarea fonic, specifica centrului orasului

P.S.- Este unul dintre orasele cu cea mai mare poluare

fonica din tara

O. A.

Ma P.F.

- serviciile de preluare si depozitare a deseurilor sunt furnizate de firme particulare.

P.S.- nu exista un plan pentru deseuri;- nu exista groapa de gunoi ecologica;

Bucuresti, martie 2004

53

Page 55: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

nag

emen

tul d

eseu

rilo

rO.- elaborarea unui plan unitar pentru managementul deseurilor la nivelul Capitalei ar avea un impact benefic deosebit, in primul rand pentru sanatatea cetatenilor, si apoi pentru zonele cu valoare peisgistica (naturala sau antropica);- atragerea unor ivestitori straini cu experienta, pentru aplicarea programelor de management al deseurilor, poate rezolva aceasta problema foarte grava cu care se confrunta capitala;- o alta posibilitatea de reducere a efectelor negative pe care le genereaza deseurile o constituieaplicarea unui program de reciclare a acestora; separarea lor inca din etapa producerii si depozitarii de catre cetateni nu ar implica decat costuri reduse (procurarea pubelelor, mediatizarea programului si instituirea unor inspectori specializati la nivelul autoritatii locale).

A.- mentinerea situatiei actuale risca sa pericliteze nu doar imaginea orasului, ci si sanatatea populatiei.

II 2. CAPITALUL ANTROPICII 2.1. Economia

Agr

icu

ltu

ra

P.F.- productia agricola vegetala detine o pondere importanta din productia agricola totala;- productia agricola asigura aprovizionarea cu fructe si legume proaspete a locuitorilor Bucurestiului.

P.S.- desi agricultura nu trebuie sa fie punctul forte al economiei unei capitale, totusi, dimensiunea terenurilor folosite in acest scop este relativ scazuta;

O.- productia de legume si fructe la standarde ecologice europene poate constitui un avantaj prin exportul acestora la preturi mai mari decat cele la care sunt distribuite in Capitala, cunoscandu-se interesul europenilor pentru produsele ecologice;- in cazul acordarii de facilitati pentru cei implicati in agricultura, interesul pentru aceasta poate creste.

A.- extinderea terenurilor destinate constructiei de locuinte risca sa reduca terenurile arabile, ceea ce constituie o amenintare serioasa la adresa agriculturii.

Ind

ust

ria

P.F.- un punct forte in ceea ce priveste industria bucuresteana il reprezinta aparitia microintreprinderilor si a celor mijlocii, specializate in general pe industria usoara (textile, incaltaminte etc.), multe dintre acestea avand parteneri externi pentru distributia productiei, contribuind astfel la cresterea exporturilor.

P.S.- tehnologizarea depasita si managementul foarte prost, insotite de lipsa unor privatizari corecte au pus in dificultate numeroase intreprinderi care altminteri ar fi avut sanse de redresare;- neplata datoriilor catre stat a intreprinderilor mari, neprofitabile vaduveste bugetul statului de sume importante

O.- privatizarea corecta a unor intreprinderi, in conditiile atragerii unor investitori puternici poate oferi sansa redresarii acestora si a evitarii exploziei somajului.- aparitia parcurilor industriale.

A.- falimentul unor colosi industriali;- interesul investitorilor poate scadea ca urmare a privatizarilor dubioase dar si a mentalitatii muncitorilor, obisnuiti cu sistemul comunist;

Con

stru

ctii

le

P.F.- existenta a numeroase firme romanesti de constructii demonstreaza avantul acestui domeniu specific oricarei regiuni ce se afla in plina dezvoltare

P.S.- majoritatea firmelor mari de constructii apartin fostei nomenclaturi comuniste (directorii trusturilor de conmstructii comuniste) sau fostilor ofiteri de securitate; acestia au legaturi stranse cu cercurile politice, unii fiind chiar parlamentari sau membrii ai Executivului, ceea ce le usureaza misiunea in neplata obligatiilor fata de bugetul de stat

Bucuresti, martie 2004

54

Page 56: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

O.- una dintre oportunitatile firmelor de constructii bucurestene o constituie obtinerea de contracte externe in acest domeniu.

A.- implicarea proprietarilor marilor firme de constructii in politica le permit acestora influentarea licitatiilor pentru castigarea unor contracte cu statul (reabilitare cladiri, scoli, spitale etc.), lucrarile efectuate fiind insa de proasta calitate si la preturi mari, subminand economia.

Inve

stit

iile

P.F.- Bucurestiul este orasul cu cea mai mare cifra a investitiilor straine.

P.S.- problemele privind litigiile asupra proprietatii impiedica investitorii importanti sa se implice puternic in afaceri;- totodata, instabilitatea legislativa si fiscala sunt alte doua probleme pe care potentialii investitori le au de infruntat

O.- forta de munca ieftina reprezinta principalul avantaj competitv al Bucurestiului fata de celelalte capitale ale statelor foste comuniste;- masuri de stabilitate legislativa si fiscala, coroborate cu facilitati acordate corect pot atrage investitorii straini.

A.- mentinerea situatiei de fapt din prezent poate agrava situatia, facandu-i pe cei care au investit deja sa se retraga.

Com

ertu

l

P.F.- numeroasele centre comerciale, magazine, supermarket-uri, hiprermarket-uri asigura desfasurarea unui comert multumitor

P.S.- desfasurarea comertului in anumite zone, piete din Bucuresti nu respecta normele specifice acestei activitati, inseland clientii (prin marfuri proaste) si fiind o sursa de producere a deseurilor

O.- in sectorul 5 se pregateste infiintarea celui mai mare supermarket de flori din tara;- investitiile in centre comerciale (Mall) si hipermarket-uri (Cora) s-au dovedit profitabile, ceea ce va conduce la deschiderea altora;- aparitia de noi astfel de centre de mare anvergura poate asigura o imagine favorabila comertului Capitalei, putand sa atraga si alti investitori importanti (pentru a nu mentiona si numarul mare locuri de munca ce se pot crea pentru locuitorii Bucurestiului);- modernizarea Complexului Crangasi din sectorul 6.

A.- perpetuarea situatiilor comertului primitiv din anumite zone implica riscuri asupra sanatatii populatiei, dar si asupra imaginii orasului;

Tu

rism

ul

P.F.- numarul mare de hoteluri si pensiuni asigura un numar suficient de locuri pentru toti cei care au nevoie de cazare, preturile incadrandu-se intr-un interval vast (15 Eur – 250 Eur pe noapte);- numarul mare de obiective turistice (muzee, parcuri, zone istorice).

P.S.- tarifele excesiv de mari pentru nivelul serviciilor oferite.

O.- includerea obiectivelor de vizitat de catre turisti in ofertele agemtiilor de turism sau in cele ale hotelurilor

A.- turistii straini pot evita bucurestiul datorita punctului slab mentionat.

Ser

vici

i

P.F.- centru financiar-bancar;- implicarea unor grupuri financiare importnate pe piata romaneasca (ING Barrings, Societe General);

P.S.- increderea scazuta a investitorilor straini din domeniul bancar in piata romaneasca, datorata rasunatoarelor fraude si falimente bancare;- intarzierea privatizarii B.C.R.;- domeniul asigurarilor acopera doar doar 6% din piata.

Bucuresti, martie 2004

55

Page 57: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

fin

an

ci O.- serviciile de consultanta financiara (asigurari de bunuri si persoane) au sansa dezvoltarii, domeniul fiind abia la inceput in tara noastra

A.- falimentul unor banci

Ser

vici

ile

de

pos

ta

P.F.- aparitia pe piata bucuresteana a marilor companii de posta si curierat rapid (Federal Express);- activitatea companiilor de curierat si transfer de bani (Western Union);- activitatile de promovare a imaginii si serviciilor oferite de Posta Romana.

P.S.- activitatea Companiei Nationale Posta Romana este defectuasa, numarul de reclamatii privind intarzierea transmiterii corespondentei fiind destul de mare;- o alta problema este lipsa sistemelor automatizate de prelucrare a informaiilor.

O.- atragerea a cat mai multor astfel de companii se poate face prin oferirea de facilitati pentru transferul de bani.

A.

Tel

ecom

un

icat

iile

P.F.- implicarea pe piata a operatorilor particulari pentru telefonia fixa, dupa disparitia monopolului Romtelecom;- avantul telefoniei mobile (trei operatori puternici si un numar mare de abonati: aproximativ 5 milioane); - cresterea numarului furnizorilor de servicii de Internet, dar si a clientilor acestor servicii.

P.S.- dotarea perimata a Romtelecom, numarul redus de centrale telefonice digitale;- datorita investiilor initiale necesare foarte mari, implicarea redusa operatorilor de telefonie fixa in dezvoltarea comunicatiilor locale, principala lor activitate referindu-se la convorbirile internationale.

O.- aparitia serviciilor complexe de furnizare Internet si telefonie fixa oferite de catre acelasi operator.

A.- lipsa concurentei pentru servicii de telefonie fixa (convorbiri interne).

II 2.2. Infrastructura edilitara

Ali

men

tare

a cu

ap

a

P.F. P.S.- tehnologii invechite de alimentare cu apa;- inexistenta unei statii de epurare a apei;- exista inca in Bucuresti zone fara alimentare cu apa curenta.

O.- exista programe ce privesc extinderea sistemului de conducte de alimentare cu apa;

A.

Can

aliz

area

P.F. P.S.- infrastructura inveschita si depasita de dimensiunea orasului nu permite preluarea tuturor cantitatilor de apa, generand inundatii;- canalizarea este infundata cu materialele antiderapante (nisip) imprastiate pe timpul iernii

O.- elaborarea de programe privind extinderea retelei de canalizare

A.

Ali

men

tare

a cu

en

ergi

e te

rmin

ca

P.F. P.S.- infrastructura depasita implica pierderi mari pe retea, acoperite de facturile emise catre consumatori;- managementul deficitar al RADET care nu face decat sa agraveze situatia de fapt, fara a exista planuri, strategii, politici de dezvoltare, tehnologizare, modernizare etc.

O.- implementarea programelor de contorizare a consumatorilor casnici;- modernizarea sistemului de distributie a energiei termice.

A.- neplata facturilor exageratde mari (datorita pierderilor din retea) de catre consumatori conduce la acumularea datoriilor si la executarea acestora (oameni dati afara din casa).

Bucuresti, martie 2004

56

Page 58: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Ali

men

tare

a cu

en

ergi

e el

ectr

ica

P.F.- majoritatea covarsitoare a locuintelor din bucuresti sunt racordate la reteaua electrica.

P.S.- incapacitatea de incasare a sumelor datorate de marii agenti economici neperformanti (protejati de Guvern pentru evitarea conflictelor sociale);- majorarea permanenta a tarifelor pentru acoperirea pierderilor generate de neplata datoriilor de catre marii consumatori.

O.- incasarea sumelor restante de la marii consumatori poate oferi posibilitatea investitiilor pentru modernizarea sistemului.

A.- exista pericolul ca sumele debit sa atinga valori care sa pericliteze activitatea.

Ali

men

tare

ga

ze n

at.

P.F.- resursele naturale permit ca 35% din cantitatea de gaze naturale necesare consumului intren sa fie acoperita fara a se apela la importuri.

P.S.- exista un numar destul de mare de locuinte (in general situate la periferie) care nu beneficiaza de alimentare cu gaze naturale.

O. A.- pericolele la care se expun cei care folosesc butelii traditionale sunt foarte ridicate;

Sal

ub

riza

rea

P.F.- in ultimii ani salubrizarea din centrul Capitalei s-a imbunatatit vizibil;- este asigurata in principal de firme private

P.S.- concesionarea serviciilor de salubrizare firmelor private nu se face intotdeauna pe criterii de competenta si eficienta;- drept urmare, nici serviciile nu sunt uneori la nivelul standardelor dorite.

O.- impunerea de sanctiuni pentru cei care nu respecta regulile de pastrare a curateniei

A.- exista riscul ca serviciile oferite sa fie de proasta calitate, tocmai datorita cauzelor mentionate mai sus.

Tra

nsp

ortu

l urb

an

P.F.- existenta unui lift pentru persoanele cu handicap la statia de metrou Gara de Nord;- implementarea sistemelor de telecomunicatii care asigura permanent legatura intre mijloacele de transport si depouri asigura interventia in timp real in cazuri de urgenta.

P.S.- traficul extrem de intens, aglomeratia, blocajele in circulatie sunt tot atatea exemple de puncte slabe in ceea ce privestetransportul urban

O.- Proiectul Primariei Capitalei pentru modificarea a 126 de vagoane simple TATRA T4R de tramvaie simplu articulate si modernizarea acestora ar avea urmatoarele avantaje: Sporeste confortul si siguranta calatorilor prin îmbunatatirea conditiilor de acces si modernizarea spatiului interior; Reduce poluarea fonica si vizuala; Micsoreaza timpul de asteptare si transport prin introducerea unor sisteme de monitorizare si sincronizare a timpului de rulare si stationare; diminueaza costurile de întretinere si scade cu peste 15% consumul de energie electrica pentru tractiune fata de sistemul central; - Implementarea unui sistem de taxare pe mijloacele de transport în comun de suprafata compatibil cu sistemul de taxare de la metrou ar avea urmatoarele avantaje: Integrarea tarifara la nivelul Municipiului Bucuresti a celor doi operatori de transport public urban (RATB si METROREX); Reducerea cheltuielilor de deplasare; Reducerea fraudei la transportul in comun

A.- starea proasta a unora dintre mijloacele de transport a R.A.T.B. pericliteaza siguranta calatorilor

Bucuresti, martie 2004

57

Page 59: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Ret

eau

a st

rad

ala

P.F.- datorita celei mai mari campanii post-decembriste de asfaltare si reparare a drumurilor, efectuata in aceasta toamna de Primaria Capitalei, majoritatea arterelor importante din cenrul Bucurestiului au fost reabilitate.

P.S.- insuficienta dezvoltare a infrastrucurii soselelor de centura conduce la implicarea in trafic a autovehiculelor de mare tonaj, acestea determinand ingreunarea traficului urban, cu precadere in zona centrala a orasului- fiind singurul nod rutier important din zona, traficul national si international se desfasoara in buna masura fara a ocoli orasul, ceea ce ingreuneaza evident circulatia

O.- programul Primariei Capitalei de reabilitare a 60 de sectiuni de drumuri, acordandu-se prioritate sectiunilor de retele de baza, aflate in stare foarte proasta sau de-a lungul retelelor de tramvai; printre avantajele acestui proiect putem aminti: reduce cheltuielile actuale de întretinere a drumurilor si a tuturor categoriilor de vehicule (publice si private); reduce prejudiciile materiale si umane prin diminuarea riscului de accidente; elimina haosul si pierderile economice provocate de interventiile neplanificate, prin elaborarea unei strategii de întretinere si modernizare a arterelor de circulatie; reduce consumul de combustibil si micsoreaza gradul actual de poluare chimica, sonora si vizuala; asigura un numar important de locuri de munca, cu consecinte benefice aupra reducerii somajului; sporeste gradul de atractivitate a orasului pentru turisti si investitori prin ridicarea calitatii imaginii urbane.

A.- existenta respectivelor vehicule de mare tonaj in

traficul capitalei afecteaza grav infrastructura, existand riscul ca pe termen mediu si lung sa fie necesare reabilitari ale drumurilor mai dese decat ar fi necesar ;

- aceeasi cauza amintita mai sus (masinile de mare tonaj) pot constitui o amenintare la adresa centrului istoric al Bucurestiului, si a cladirilor vechi si neconsolidate (destul de multe la numar), circulatia acestor autovehicule producand vibratii importante ce afecteaza structura de siguranta a imobilelor amintite;

- folosirea materialelor antiderapante traditionale pe perioada iernii (nisip si sare) are un efect extrem de nociv, distrucand in fiecare an covorul asfaltic si infundand sistemul de canalizare si asa perimat

Loc

uin

tele

P.F.- cresterea numarului de locuinte individuale, ca urmare a dezvoltarii pietei creditului ipotecar;- tot ca urmare a aparitiei creditului ipotecar, piata imobiliara a cunoscut o dezvoltare insemnata, crescand atat din punctul de vedere al intensitate a activitatii, cat si din acel al sumelor vehiculate.

P.S.- existenta inca a unui numar mare de oameni care traiesc in conditii primitive (cf. Recensamantului din 2002), fara baie, canalizare, utilitati;- pentru o parte importanta a populatiei, proprietatea unei locuinte constituie un deziderat greu de atins, in primul rand datorita veniturilor scazute.

O.- programele privind introducerea retelelor de alimentare cu apa, gaze, curent pot imbunatati conditiile de viata ale celor care nu beneficiaza inca de aceste facilitati.

A.

Ter

enu

rile

P.F. P.S.- numarul terenurilor disponibile pentru investitii (firme, locuinte, intreprinderi) este destul de redus;- exista terenuri virane a caror statut juridic este incert.

O.- terenurile virane (din zonele unde cladirile au ramas neterminate - Unirii, Centrul Civic), lasate in paragina pot fi exploatate daca problema proprietatii lor se clarifica.

A.

II 3. CAPITALUL SOCIAL

Str

uct

ur P.F.

- numarul casatoriilor este depasit de cel al divorturilorP.S.- s-a inregistrat o scadere de aproximativ 7% atat a populatiei feminine cat si a celei masculine, comparativ cu anul 1992;- sporul natural este negativ;

Bucuresti, martie 2004

58

Page 60: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

a p

op

O. A.- exista riscul imbatranirii populatiei (tendinta manifestat deja), ceea ce poate avea efecte negative puternice

For

ta d

e m

un

ca

P.F.- nivelul declarat al somajului este destul de scazut (4,5%);- nivelul somajului la femei depaseste media cu aproape un procent.

P.S.- munca la negru detine o pondere importanta;- numarul ridicat al pensionarilor.

O.- investitiile private sau guvernamentale pot genera noi locuri de munca;- o alta posibilitate o constituie munca in strainatate, sumele castigate in afara tarii, fiind in buna masura cheltuite in Romania.

A.- in cazul angajatilor marilor intreprinderi aflate in pragul falimentului reconversia profesionala este greu de realizat;- numarul mare de pensionari, comparativ cu cel al persoanelor active implica riscuri privind posibilitatea asigurarii sumelor necesare platii pensiilor.

Pro

tect

ia s

ocia

la

P.F.- numarul unitatilor care asigura servicii de protectie sociala este destul de mare;- unitatile de protectie sociala acopera majoritatea punctelor de interes si necesitate in acest domeniu;- trebuie remarcata situatia caminelor de copii, care au beneficiat (gratie presiunilor externe deosebite) de investitii importante, ridicandu-se in momentul de fata la standarde europene.

P.S.- in ciuda eforturilor, protectia sociala este ineficienta pentru cei cu adevarat in dificultate (ajutoare de somaj insuficiente, sume pentru plata facturilor la caldura ridicole) in primul rand din cauza lipsei fondurilor;

O.- programele de calificare profesionala pentru someri pot fi o sansa importanta pentru aceste persoane;- mentinerea facilitatilor (pentru agentii economici care angajeaza someri sau tineri) deja in vigoare, si extinderea lor.

A.

San

atat

ea

P.F.- desi mic, exista un numar de spitale si unitati sanitare modernizate si aflate in concordanta cu standardele Uniunii Europene in ceea ce priveste dotarile cu echipamente

P.S.- subfinantarea sistemului sanitar, datorata coruptiei de la nivel inalt si luptei pentru controlul sumelor din asigurarile de sanatate are ca efect lipsa dotarilor elementare in unele cazuri;- este un domeniu cu o imagine negativa in randul populatiei datorita scandalurilor, coruptiei, lipsei de interes pentru bolnav;- lipsa de motivare a celor implicati in acest sistem (datorata salariilor);- servicii de proasta calitate;

O. A.- pregatirea din ce in ce mai scazuta a medicilor tineri, favorizata de examene fraudate, cum ar fi cel de rezidentiat;- continuarea situatiei de sub-finantare;- exista echipamente medicale de ultima ora, achizitionate la preturi foarte mari, care nu sunt utilizate si care risca sa se deterioreze odata cu trecerea timpului.

Bucuresti, martie 2004

59

Page 61: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Ed

uca

tia

P.F.- Bucurestiul este principalul centru universitar al tarii;- introducerea autonomiei universitare permite finantarea din surse proprii a universitatilor, avand ca efect independenta partiala privind resursele consumate, si mai ales destinatia acestora;- o buna parte a universitatilor de stat beneficiaza de dotari la standarde europene.

P.S.- calitatea procesului de invatamant este in continua scadere (indiferent de nivel) datorita salarizarii foarte proaste a personalului didactic si datorita coruptiei (pe care aceasta o genereaza);- imaginea invatamantului nu este una favorabila si datorita numeroaselor schimbari in sistemele de examene in ultimii 3 ani.

O.- parteneriatele cu universitati din strainatate pot contribui la obtinerea de finantari externe dar si la capatarea unui prestigiu international.

A.- riscul pentru generatiile viitoare este unul major, in primul rand datorita caliatii scazute a pregatirii in invatamantul actual, ceea ce va conduce la dificultati in intrarea pe piata muncii a viitorilor absolventi (de invatamant superior sau nu);- o alta problema esentiala este cea a necorelarii intre numarul de absolventi si specializarile acestora si piata fortei de munca.

Cu

ltu

ra

P.F.- sustinatorii privati ai diferitelor forme de arta au inceput sa dezvolte programe specifice, au aparut teatre particulare, localuri de spectacol etc.- numarul mare de edituri constituie de asemenea un punct forte pentru cultura bucuresteana;

P.S.- cultura sustinuta de stat si-a dovedit ineficienta, nu datorita lipsei de fonduri, ci datorita intereselor personale in distribuirea acestora;- interesul scazut pentru investitii in domeniul cultural (atat din partea statului, cat si a particularilor) conduce la deprecierea valorilor culturale existente (obiecte de arta de toate felurile).

O. A.- cresterea cu 9% a TVA pentru carti afecteaza grav atat cititorii, cat si editorii (si asa obligati sa puna preturi mari in conditiile unor tiraje infime)

Inst

it.

Rel

ig. P.F.

- sunt bine reprezentate majoritatea religiilor importante, iar adeptii lor se bucura de libertate in manifestarea acestor optiuni

P.S.

O. A.

Sp

ort P.F.

- existenta celor mai de succes cluburi sportive din tara.P.S.- probleme pentru cluburile dependente de bugetul stat

O.- implicarea sponsorilor in acest domeniu

A.

Sp

atii

le v

erzi

si d

e ag

rem

ent

P.F.- existenta in sectorul 5 a unui parc special pentru rolleri;- exista cateva parcuri bine amenajate si ingrijite.

P.S.- numarul si dimensiunile reuse ale spaiilor verzi;- iluminatul insuficient (sau chiar inexistent al unora dintre parcuri);- distrugerea spatiilor verzi dintre blocuri

O.- obtinerea de finantari externe pentru amenajarea zonelor de agrment;- aocierea cu agenti economici privati care sa investeasca in astfel de zone si tot ei sa le si exploateze.

A.

Soc

ieta

tea

civi

la

P.F.- existenta a numeroase fundatii, ONG-uri romanesti si internationale (ProDemocratia, S.A.R., Transparency International) care isi desfasoara activitatea in Bucuresti.

P.S.- insuficienta implicare a oamenilor in aceste organizatii si incercarea de controlare a celor cu activitate in domeniul politic de catre putere;

O. A.

Bucuresti, martie 2004

60

Page 62: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Mas

s M

edia

P.F.- numarul mare ziare si de posturi de radio si televiziune;

P.S.- subordonarea politica a numeroase posturi radio si tv si a numeroase cotidiene de catre actuala putere, prin fonduri alocate ilegal, prin publicitate de la stat sau prin santajul avand ca obiect datoruiile la stat;-

O. A.- extinderea acestor practici si pe viitor, mai ales in campania electorala, incalcand astfel dreptul cetatenilor la libera informare.

Ord

nie

a P

ub

lica

P.F.- organizarea moderna a Jandarmeriei (similara cu institutiile occidentale) ca principala forta de mentinere a ordinii publice.

P.S.- coruptia generalizata de la nivelul Politiei, precum si esecul transformarii acestei institutii intr-una civila (procesul este greoi) conduc la ineficienta activitatii si la o imagine negativa a acestei institutii in randul cetatenilor.

O. A.

Bucuresti, martie 2004

61

Page 63: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

III. III. ELABORAREA CHESTIONARULUIELABORAREA CHESTIONARULUI

In vederea cunoasterii opiniei cetatenilor Bucurestiului, privitor la domeniile sociale cu probleme

deosebite sau care sunt supuse unor amenintari, a fost efectuat un sondaj de opinie. Acesta a respectat regulile

sociologice specifice unui astfel de demers (esantion, reprezentativitate, impartire pe sexe etc.). S-a desfasurat in

perioada 15 ianuarie - 30 ianuarie 2004, iar esantion a fost unul reprezentativ, de 1700 persoane. Inafara

intrebarilor de identificare (legate de nationalitate, sex, varsta, religie sau confesiune religioasa, stare civila,

venit personal), au fost elaborate un numar de 20 de intrebari care constituie, in fapt, chestionarul.

III 1. Intrebari de identificare

Nationalitatea celor intervievati a fost, in proportie covarsitoare, romana (99,6%).

Impartirea pe sexe este una echilibrata (46%barbati, 54% femei):

Bucuresti, martie 2004

62

Page 64: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Impartirea pe varste acopera majoritatea categoriilor de locuitori:

Privitor la religii proportia covarsitoare este detinuta de crestinism (cu cele doua confesiuni principale – ortodoxism si catolicism).

Starea civila:

Bucuresti, martie 2004

63

Page 65: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

Nivelul veniturilor reflecta nivelul general de dezvolatre economica a tarii, procentele fiind echilibrate conform cu realitatile actuale.

III 2. Chestionarul propriu-zis

1. Sunteti bransat la reteaua de energie termica?

Bucuresti, martie 2004

64

Page 66: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

2. Va declarati multumit de:

starea retelelor de apa

starea retelelor de canalizare

starea retelelor de alimentare cu energie electrica

starea retelelor de alimentare cu energie termica

3. Ati suferit in ultimii ani de pe urma avariilor la retelele de:

apa

canalizare

alimentare cu energie electrica

alimentare cu energie termica

Bucuresti, martie 2004

65

Page 67: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

4. Va declarati multumiti de:

numarul orelor de distributie a apei

presiunea apei

calitatea apei

tariful apei

tariful energiei electrice

tariful energiei termice

5. Considerati factura de intretinere supradimensionata?

6. Considerati cladirea in care domiciliati sigura in cazul unui seism?

Bucuresti, martie 2004

66

Page 68: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

7. Credeti ca parteneriatele public-privat reprezinta o solutie pentru imbunatatirea sectorului de constructii?

8. Care credeti ca este cea mai importanta oportunitate pentru sectorul de constructii?

Bucuresti, martie 2004

67

Page 69: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

9. Va declarati multumit de:

imaginea pe care constructiile o dau orasului

starea cladirilor din centrul istoric

dezvoltarea urbanistica

Bucuresti, martie 2004

68

Page 70: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

10. Suferiti de o boala cronica? Daca da, care?

11. Va declarati multumit de:

starea cladirilor destinate serviciilor medicale starea aparaturii medicale conditiile din spitale pregatirea cadrelor medicale atentia acordata pacientilor modul de functionare a sistemului de asigurari medicale numarul de institutii sanitare

Bucuresti, martie 2004

69

Page 71: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

12. Cand aveti probleme de sanatate apelati la serviciile medicale din sectorul public sau din sectorul privat?

13. Care dintre cele doua sectoare (public si privat) credeti ca ofera servicii medicale de o calitate mai buna?

Bucuresti, martie 2004

70

Page 72: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

14. Va permiteti sa va cumparati medicamentele de care aveti nevoie?

15. Cat de des frecventati institutiile culturale?

Bucuresti, martie 2004

71

Page 73: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

16. Ce tip de institutii frecventati cel mai des?

17. Ce parere aveti despre preturile practicate de institutiile culturale?

Bucuresti, martie 2004

72

Page 74: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

18. Ati fi dispus sa contribuiti cu bani pentru imbunatatirea obiectivelor culturale?

20. Considerati suficiente sumele alocate de la buget pentru sprijinirea culturii?

Bucuresti, martie 2004

73

Page 75: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

19. Va declarati multumit de:

infrastructura edilitara dezvoltarea sectorului de constructii sistemul de sanatate domeniul cultural

Bucuresti, martie 2004

74

Page 76: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

IV. IV. ELABORAREA STRATEGIEIELABORAREA STRATEGIEI

IV 1. Bucuresti – centrul vietii politice, sociale si culturale a Romaniei

IV 2. Strategii partiale

IV 2.1. Strategia dezvoltarii infrastructurii edilitare

Imbunatatirea retelei de alimentare cu apa

Imbunatatirea retelei de canalizare

Imbunatatirea retelei de alimentare cu energie electrica

Imbunatatirea retelei de alimentare cu energie termica

IV 2.2. Strategia “Bucuresti: constructii europene pentru o capitala europeana”

Atragerea de investitori straini

Exploatarea constructiilor neterminate in parteneriat public-privat

Reabilitarea si consolidarea cladirilor aflate in pericol in caz de seism

Reabilitarea centrului istoric al orasului

IV 2.3. Strategia “O sanatate mai buna pentru toti bucurestenii”

Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru spitale si policlinici

Dezvoltarea infrastructurii in domeniul sanatatii

Cresterea nivelului de pregatire a cadrelor medicale

Asigurarea unei finantari corespunzatoare a sistemului

IV 2.4. Strategia “Bucuresti: centrul culturii romanesti”

Promovarea culturii in randul cetatenilor

Parteneriat public-privat pentru sprijinirea culturii

Reabilitarea obiectivelor culturale

Sprijinirea activitatilor culturale

Bucuresti, martie 2004

75

Page 77: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

V. V. PLANURI DE ACTIUNEPLANURI DE ACTIUNE

NrCrt Actiunea propusa Responsabil

Resurse necesare(in EUR)

Termen de

realizare

IV 2.1. Strategia dezvoltarii infrastructurii edilitare

Imb

un

atat

irea

ret

elei

de

alim

enta

re c

u a

pa

1

Elaborarea si implementarea unui program pentru inlocuirea a jumatate din conductele magistralelor de alimentare cu apa cu altele noi, intr-un program de modernizare a infrastructurii, obtinandu-se o finantare de 80% din partea Bancii Mondiale, garantate de Guvern. Suma va fi rambursata de catre ApaNova conform unui program de plati stabilit impreuna cu reprezentantii Guvernului.

Ministerul de Finante pentru garantarea creditului, Ministerul economiei so comertului pentru supervizarea proiectului si ApaNOVA pentru implementarea proiectului.

300 mil. finantare externasi 100 mil.

suportata de

ApaNova

August 2007

2Introducerea unei retele de conducte pentru alimentarea cu apa in zonele periferice din cartierul Colentina. C.G.M.B. si ApaNova 50 mil. Sept. 2006

3Introducerea unei retele de conducte pentru alimentarea cu apa in zonele periferice din cartierul Pantelimon. C.G.M.B. si ApaNova 50 mil. Sept. 2006

4Introducerea unei retele de conducte pentru alimentarea cu apa in zonele periferice din cartierul Militari.

C.G.M.B. si ApaNova 50 mil. Sept. 2006

Imb

un

atat

irea

ret

elei

de

can

aliz

are

1Introducerea canalizarii pe Strada Moinesti si strazile adiacente.

C.G.M.B. si C.L. Sector 6

100mil.August 2005

2

Introducerea unui sistem de eliminare a ghetii si zapezii de pe arterele capitalei (cu substante chimice folosite in tarile occidentale – Germania, Franta) care sa nu foloseasca nisip, protejandu-se astfel sistemul actual de canalizare.

C.G.M.B. si C.L. ale sectoarelor

50.000Decembrie

2004

3

Inlocuirea sistemului de conducte subterane pentru canalizare din zonele Pasajelor Unirii, Victoriei, Muncii si Marasesti.

C.G.M.B. si C.L. ale sectoarelor

20 mil.Noiembrie

2005

Imb

un

atat

irea

1

Implementarea unui sistem performant de securitate si control (in zonele expuse) pentru cablurile de transport a energiei electrice, reducandu-se astfel sumele pierdute prin furtul de energie electrica, si implicit, reducand tarifele pentru populatie.

Electrica S.A.10.000 lunar

Iulie 2004

2 Asigurarea unui sistem de tarife echilibrat, atat pentru consumatorii casnici, cat si pentru cei industriali, reducand astfel costurile energiei electrice pentru prima categorie.

Electrica S.A. si Ministerul economiei si

comertului

- Aprilie 2004

Bucuresti, martie 2004

76

Page 78: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

rete

lei

de

3

Eliminarea sistemului discretionar de stabilire a tarifelor pentru consumul de energie electrica a consumatorilor casnici si eliminarea subventiilor la energie electrica pentru consumatorii industriali, sume suportate de aceiasi consumatori casnici.

Electrica S.A. si Ministerul economiei si

comertului-

Aprilie 2004

Imb

un

atat

irea

sis

tem

ulu

i de

alim

enta

re c

u e

ner

gie

term

ica

1

Finalizarea proiectului de contorizare a tuturor blocurilor alimentate cu energie electrica de catre R.A.D.E.T.

Primaria Municipiului Bucuresti

150 mil.Noiembrie

2004

2

Simplificarea procedurilor de obtinere a autorizatiilor de montare a centralelor proprii de apartament pentru cetateni. C.G.M.B. -

Aprilie 2004

3

Subventionarea de la buget a contoarelor de apartament pentru cetatenii racordati la sistemul public de distributie a energiei termice (R.A.D.E.T.). C.G.M.B. 100 mil.

Octombrie 2004

IV 2.2. Strategia “Bucuresti: constructii europene pentru o capitala europeana”

Atr

ager

ea in

vest

itor

ilor

str

ain

i

1

Elaborarea si implementarea unui program de parteneriat intre Primaria Municipiului Bucuresti si o firma internationala prestigioasa specializata in marketing public in vederea promovarii imaginii orasului si oportunitatilor in domeniul constructiei de cladiri pentru birouri.

C.G.M.B. 40.000 Mai 2005

2

Oferirea de facilitati fiscale pentru firmele de constructii care investesc sume depasind pragul de 5 mil. de EUR pentru fiecare obiectiv de constructii.

Ministerul Finantelor Publice pentru

contributiile la bugetul de stat si C.L. pentru

contributiile la bugetul local

-August 2004

3

Oferirea de facilitati fiscale pentru firmele de constructii care angajeaza permanent (pentru intregul an, si nu doar sezonier) un numar mai mare de 150 de angajati.

Ministerul Finantelor Publice pentru

contributiile la bugetul de stat si C.L. pentru

contributiile la bugetul local

-August 2004

Exp

loat

. con

str.

n

eter

min

ate

1Demararea unui plan de actiune pentru clarificarea statutului juridic al tuturor blocurilor si cladirilor ramase neterminate din perioada dinainte de 1989.

C.G.M.B. 15.000 Mai 2005

2

Elaborarea si implementarea unui program de parteneriat public-privat in vederea atragerii de investitii pentru finalizarea lucrarilor la cladirile ramase neterminate (si reabilitarea acestora) – pentru acelea al caror statut juridic este clarificat – prin vinderea lor contra unui pret 0.

C.G.M.B. - Mai 2004

3Finalizarea unui numar de 10 blocuri din zona Unirii prin A.N.L.

A.N.L. 100 mil. Iunie 2006

R 1Consolidarea a 20 de cladiri din zona Bulevardului Magheru.

C.G.M.B. 90 mil.Aprilie 2007

Bucuresti, martie 2004

77

Page 79: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

eab

. si

con

soli

d.

clad

. In

per

.2

Implementarea unui program-pilot de subventii pentru sprijinirea cetatenilor care locuiesc in astfel de cladiri (20 de cladiri pentru inceput) pentru consolidarea lor – acoperirea a 80% din cheltuieli.

C.G.M.B. 80 mil. Mai 2007

3Acordarea de facilitati fiscale (deductibilitatea sumelor cheltuite pentru consolidari) atat pentru persoane fizice cat si juridice.

Ministerul Finantelor Publice si C.L.

- Mai 2005

Rea

bil

itar

ea c

entr

ulu

i is

tori

c al

ora

sulu

i 1Contractarea unui imprumut de 200 mil. de la Banca Mondiala pentru consolidarea si reabilitarea cladirilor de pe strada Lipscani.

C.G.M.B. 200 mil.Aprilie 2006

2

Demararea unui program de parteneriat cu ONG-urile specializate si cu agentii comerciali interesati pentru refacerea zonei comerciale a Bucurestiului istoric (zonei Lipscani) in sensul crearii unei zone comerciale care sa refaca aspectul si aerul interbelice.

C.G.M.B. si Ministerul Culturii si Cultelor

5 mil.August 2006

3

Interzicerea circulatiei vehiculelor (cu exceptia servciilor de Politie, Pompieri si Salvare) in perimetrul Lipscani, Sepcari, Hanul lui Manuc, in scopul conservarii cat mai bune a cladirilor.

C.G.M.B. - Mai 2004

IV 2.3. Strategia “O sanatate mai buna pentru toti bucurestenii”

Dez

volt

area

par

ten

eria

tulu

i pu

bli

c-p

riva

t

1

Atragerea investitorilor privati din domeniul sanatatii pentru dezvoltarea infrastructurii (achizitionarea a 100 de paturi, dotarea sectiei de radiologie cu aparatura moderna) Spitalul de Ortopedie “Foisor” in schimbul exploatarii directe a acestei sectii de catre respectivul investitor.

Ministerul sanatatii si familiei in colaborare cu

Primaria Capitalei100.000

Noiembrie 2004

2Concesionarea activitatii Laboratoarelor de analize sanguine de la Spitalul C.F.R. Witting in scopul dezvoltarii si optimizarii activitatii.

Ministerul transporturilor si locuintei

-Noiembrie

2004

3

Implementarea unui progarm de cercetare in cadrul Spitalului Universitar in parteneriat cu universitati din strainatate.

Ministerul sanatatii si familiei

10.000Februarie

2005

4

Acordarea de facilitati fiscale (reducerea cu 25% a impozitului pe profit) pentru unitatile medicale private a caror activitate se desfasoara in proportie de minim 50% (cuantificata in incasari) in colaborare cu unitati de stat.

Ministerul finantelor publice

- Mai 2004

Dez

v.

Infr

astr

. 1Cumpararea a 50 de utilitare pentru Serviciul de Ambulanta.

Ministerul sanatatii si familiei

5 mil.Ianuarie

2005

2Consolidarea cladirii Spitalului de ortopedie “Foisor”. Primaria Municipiului

Bucuresti10 mil.

Martie 2005

3 Suplimentarea cu 100 a numarului de paturi pentru Spitalul de ortopedie “Foisor”.

Primaria Municipiului Bucuresti

10.000Aprilie 2004

Cre

ster

ea

1 Dezvoltarea unui program de parteneriat intre Spitalele Universitar, Witting si Foisor si spitale din strainatate pentru schimburi de experienta (prin schimburi de personal pe perioade intre 3 si 6 luni), avand ca rezultat cresterea nivelului profesional al medicilor romani.

Ministerul Sanatatii si Familiei

30.000 anual

Decembrie 2004

2 Finantarea participarii medicilor de la Spitalul de cardiologie “Fundeni” la Conferintele anuale ale Asociatiei Internationale de Cardiologie.

Ministerul sanatatii si familiei

15.000 anual

August 2004

Bucuresti, martie 2004

78

Page 80: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

niv

elu

lui d

e p

rega

tire

a

3 Organizarea de catre Ministerul sanatatii si familiei a unui program de instruire in strainatate pentru cei mai buni 2 medici rezidenti din fiecare dintre spitalele bucurestene.

Ministerul sanatatii si familiei

100.000 anual

Sept. 2004

4 Angajarea unui grup de experti internationali pentru consultanta in domeniul organizarii examenului de rezidentiat, in scopul cresterii eficacitatii acestuia.

Ministerul sanatatii si familiei

10.000 anual

Sept. 2004

5Implementarea unui sistem de evaluare a performantelor similar celor folosite in tarile U.E.

Ministerul sanatatii si familiei

40.000 anual

August 2004

Asi

gura

rea

un

ei f

inan

tari

co

resp

un

zato

are

a si

stem

ulu

i 1 Angajarea unui grup de consultanti pentru eficientizarea activitatii Casei asigurarilor de sanatate.

Ministerul sanatatii si familiei

15.000 Mai 2005

2 Modificarea Legii bugetului de stat, astfel incat banii asiguratilor sa fie administrati de Casa asigurarilor de sanatate, si nu de Ministerul finantelor publice, in vederea evitarii blocajelor financiare si ale intarzierilor de plati catre furnizorii de servicii medicale.

Guvernul si Parlamentul - Sept. 2004

3

Executarea silita a agentilor economici de stat si privati care nu isi platesc obligatiile catre Bugetul asigurarilor de sanatate.

Ministerul finantelor publice

-Martie 2004

IV 2.4. Strategia “Bucuresti: centrul culturii romanesti”

Pro

mov

area

cu

ltu

rii i

n

ran

du

l cet

aten

ilor 1

Editarea de catre Ministerul culturii si cultelor in colaborare cu Primaria Municipiului Bucuresti a unei publicatii saptamanale, distribuite gratuit, care sa mediatizeze manifestarile culturale bucurestene.

Ministerul culturii si cultelor si Primaria

Municipiului Bucuresti6.000 Mai 2004

2Subventionarea totala de catre Ministerul culturii si cultelor a tarifelor pentru spectcolele de teatru pentru elevi si studenti.

Ministerul culturii si cultelor

20.000 lunar

Mai 3004

3Subventionarea cu 40% a achizitiilor de carti pentru elevi si studenti.

Ministerul culturii si cultelor

45.000 lunar

Iulie 2004

4Scutirea de TVA pentru editarea manualele scolare si universitare.

Ministerul culturii si cultelor

-Octombrie

2004

Par

ten

eria

t p

ub

lic-

pri

vat

pen

tru

sp

riji

nir

ea c

ult

uri

i

1

Incheierea unui parteneriat intre Primaria Municipiului Bucuresti si Fundatia Culturala Anonimul pentru organizarea de spectacole de teatru si expozitii de arte plastice de catre fundatie, si mediatizarea lor de catre P.M.B.

Primaria Municipiului Bucuresti

3.000 lunar

Aprilie 2004

2

Contractarea de catre P.M.B. a unui imprumut de 5 mil. de la Banca Mondiala pentru modernizarea Teatrului Bulandra.

Primaria Municipiului Bucuresti

5 mil.Noiembrie

2004

3

Asigurarea pentru agentii economici si persoanele fizice a deductibilitatii sumelor cheltuite pentru sprijinirea diferitelor manifestari artistice (stabilite de Ministerul culturii si cultelor).

Ministerul finantelor publice si Ministerul

culturii si cultelor-

Ianuarie 2005

Rea

bil

itar

1

Contractarea de catre Ministerul culturii si cultelor a unui credit de la Banca europeana de reconstructie si dezvoltare pentru renovarea Teatrului Bulandra si a Tetrului de Comedie.

Ministerul culturii si cultelor

8 mil.Aprilie 2005

2 Achizitia unui sistem modern de protectie, intretinere si conservare a exponatelor de la Muzeul de arta.

Ministerul culturii si cultelor

100.000 Mai 2004

Bucuresti, martie 2004

79

Page 81: SPP - proiect

Bogdan Jelea Bucuresti - Strategia de dezvoltare

ea

obie

ct 3 Reabilitarea statuilor din Bucuresti.Primaria Municipiului

Bucuresti50.000

August 2005

4Implementarea unui sistem performant de protectie impotriva incendiilor pentru Muzeul satului.

Ministerul culturii si cultelor

45.000Decembrie

2004

S. a

. c

1Amenajarea si punerea la dispozitia artistilor plastici a 2 spatii specializate pentru organizarea expozitiilor acestora.

Primaria Municipiului Bucuresti

20.000August 2004

2Organizarea de catre P.M.B. a unui spectacol de teatruin aer liber pe perioada verii (1 pe luna).

Primaria Municipiului Bucuresti

5.000 pe luna

Iunie 2004

VI. VI. EVALUAREA STRATEGIEIEVALUAREA STRATEGIEI

In urma implementarii acestor strategii, beneficiarii finali ai tuturor actiunilor propuse pentru realizarea obiectivelor stabilite vor fi cetatenii Bucurestiului. Daca va fi reusita implementarea masurilor respective, efectele vor fi spectaculoase, cu atat mai mult cu cat in buna masura actiunile vizeaza rezolvarea unor probleme surprinse in mod evident de chestionarul administrat.

Cresterea confortului si sigurantei cetatenilor ca urmare a imbunatatirii retelelor edilitare, a imbunatatirii calitatii constructiilor viitoare sau a celor deja existente, dublate de reducerea bolilor grave si de amplificarea masurilor preventive in domeniul sanatatii, precu si de cresterea interesului publicului larg pentru cultura vor fi echivala cu o crestere a calitatii vietii cetatenilor.

Drept urmare consideram realista perspectiva optimizarii imaginii organizatiilor publice de la nivel central si local in randul cetatenilor (sau clientilor lor, cum ii putem numi in ultima instanta), si ca efect a acestui fapt, cresterea increderii si amplificarea capacitatii institutionale a acestora.

Motivarea factorilor de decizie implicati este una dubla: ei raspund atat in fata contribuabililor, cat si in fata factorului politic, acesta din urma trebuind sa se remarce printr-o reala vointa de implementare a strategiilor partiale. In masura in care obiectivele stabilite se suprapun cu nevoile, interesele si aspiratiile consumatorilor de servicii publice succesul este garantat.

In legatura cu finantarea proiectelor propuse aceasta nu ar trebui sa fie dificil de obtinut, atata vreme cat cei care o solicita dau dovada de transparenta in folosirea banilor. Fondurile structurale venite de la U.E., cele pentru coeziune sociala (programe PHARE), creditele de la Banca Mondiala si de la Banca europeana pentru reconstructie si dezvoltare sunt instrumente de ajutor ce trebuie exploatate eficient si eficace.

Concluzionand, se poate afirma ca rezultatele finale ale strategiei vor fi cuantificate cel mai bine prin gradul de satisfactie al beneficiarului: populatia Bucurestiului, iar experienta implementarii unei astfel de strategii va fi utila atat pentru autoritatile locale, cat si pentru cele centarle, Sectorul public, in ansamblul sau dovedindu-si performanta in interesul celor administrati.

Bucuresti, martie 2004

80