Sponsorizarea in industria farmaceutică

Studiu de caz: GSK România

Profesor:

Lector Dr. Alexandra Zbuchea

Studenți:

Potoacă Corina-Nicoleta

Nidelea Ion Alin Cristian

Raicu Ana Maria

Mareș Luis

București 2013

I.Scurt istoric și evoluție al industriei farmaceutice în România:

În România, industria farmaceutică este mai tânără decât în restul CE(în Germania, Anglia și Elveția

această industrie a căpătat avânt incepand cu anii 1900) , apărând în perioada de după primul război mondial prin companii precum: Meduman(1923, Vișeul de Sus ), Terapia(1920 Cluj) și Biofarm(1920 București), iar după al II-lea război mondial au apărut și companiile: Sintofarm (1946 București), Antibiotice (1955 Iași), Sicomed(1962 București) și Armedica Tg.Mureș. În perioada antedecembristă industria farmaceutică era gândită în așa fel încât să satisfacă nevoile sistemului național de sănătate, fără a se apela la importuri, doar cu mici excepții și acestea provenind din țările comuniste de atunci.

Fiecare fabrică producea o anumită gamă de produse care nu se intersecta cu o altă companie din țară, astfel nu exista competiție. Toți producătorii aveau o conducere centrala stabilită la Sicomed, iar activitățile de cercetare-dezvoltare erau demarate in cadrul Institutului de Cercetare în domeniul Chimiei și Farmaciei cu sediile în Bucuresti, Iași și Cluj.

Recesiunea de dupa 1989 a dus la închiderea a numeroase fabrici și a scăderii producției industriale farmaceutice cu 30% între anii 1997-1999. Modernizarea industriei farma a început în anul 2000 odată cu privatizarea companiilor, astfel atrăgându-se importante fluxuri de capital străin care a dus la cvadruplarea în USD a importurilor de echipamente între 2001-2006. Investițiile străine in industria pharma au fost estimate la 10,7 mild. USD sau 9,2% din PIB, în 2006.

Lanţul de valoare din industria farmaceutică a crescut semnificativ în ultimul deceniu pe toate segmentele, contribuind cu peste 1% la formarea PIB (2010). Începând cu a doua jumătate a anului 2007 piaţa farmaceutică a intrat într-o perioadă de stagnare pentru aproape 3 ani. Motivele pentru aceasă evoluţie sunt legate în principal de efectele negative ale recesiunii economice asupra resurselor financiare ale sectorului sănătăţii şi de măsurile de reglementare care au transferat o parte semnificativă a finanţării sistemului sanitar către lanţul de valoare din pharma, în special către producători.

Debutul crizei economice la sfârşitul anului 2008 a relevat un deficit structural mare în sectorul public de sănătate şi în consecinţă, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a prelungit începând cu luna octombrie 2009 termenele de plată pentru medicamentele pe bază de prescripţie medicală de la 60 la 210 de zile şi pentru medicamentele din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate de la 30 la 120 de zile. În practică însă termenele de plată au depăşit 300 de zile, generând astfel arierate semnificative. În fapt aceasta a reprezentat o formă de finanţare forţată impusă de Guvern producătorilor de farmaceutice. Cu peste 1 miliard euro creanţe în sold faţă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la iunie 2011, industria farmaceutică a devenit unul dintre cei mai mari creditori ai Guvernului român.

Economia românească pierde în jur de 18,6 miliarde euro (15% din PIB-ul din 2010) în termeni de PIB pe termen mediu şi lung, ca urmare a stării de sănătate precară a populaţiei. Dacă starea de sănătate a populaţiei din România ar fi la nivelul mediu al UE, ar exista un surplus în producţia economică de 6,7 miliarde euro (6% din PIB-ul din 2010), rezultat din creşterea participării forţei de muncă şi a productivităţii. Prin creşterea cheltuielilor pentru sănătate cu 5 puncte procentuale din PIB-ul secvenţial în următorii 10 ani, starea de sănătate a populaţiei din România ar putea ajunge la media UE.In acest context concurenta de pe piata produselor farma este acerbă fiecare dintre marii jucători încercand să muște o cât mai mare cotă din piața românească.

II.Principalii producători și distribuitori în România:

1. Top 10 producători de medicamente după valoarea vânzărilor pe piața din România

Cifră de afaceri pe 12 luni în:

Companii producătoare de medicamente Iunie 2010 Iunie 2011 % modificarean la an

RON mn% of total RON mn % of total

Sanofi-Aventis (incl. Zentiva) 877.3 9.6 843.9 8.6 -3.8

Hofmann la Roche (not incl. Terapia cooperation)835.9 9.2 838.9 8.6 0 .4

Novartis (incl. Sandoz) 550.8 6.0 682.7 7.0 2 3.9

Pfizer (incl. Wyeth, but not cooperation with Actavis) 615.3 6.7 594.3 6.1 - 3.4

GlaxoSmithKline (incl. Europharm) 557.1 6.1 591.9 6.0 6.2

Servier (incl. Egis) 477.1 5.2 486.3 5.0 1 .9

Merck&Co (inclusiv Shering Plough) 422.3 4.6 454.7 4.6 7 .7

AstraZeneca 337.7 3.7 403.4 4.1 1 9.5

Daiichi-Sankyo (incl Terapia Ranbaxy) 333.5 3.7 352.9 3.6 5 .8

Abbott (incl. Solvay) 252.4 2.8 295.4 3.0 1 7.0

Alți producători 3860 42.3 4256 43.4 1 0.3

Total 9119.4 100.0 9800.4 100.0 7.5

2. Top 10 distribuitori de medicamente după cifra de afaceri în anul 2010:

Distribuitori Cifră de afaceri Profit net

MEDIPLUS EXIM S.R.L. 2,3303 7FARMEXPERT D.C.I. S.A. 1,527 4

POLISANO S.R.L. 1,0443 8

FILDAS TRADING S.R.L. 9253 7EUROPHARM HOLDING S.A. 9218

FARMEXIM S.A. 8421 9

A.D.M. FARM S.R.L. 7361 3ACTAVIS S.R.L. 414 (8)

ROPHARMA S.A. 3521 1

PHARMAFARM S.A. 330 (13)

Alți distribuitori 1,719 (32)

Total 11,142 163

II. Sponsorizarea din industria farma:

1. GSK România.

GSK este o companie ce activează în domeniul farmaceutic. GSK are sediul în Londra și a fost înfiintata în anul 2000 prin unirea companiilor Glaxo Wellcome cu SmithKline Beecham. Compania este prezentă la nivel internațional în țări din toate continentele. GSK este prezentă în România din anul 1989, prin GSK România. Compania este reprezentată pe verticala industriei farma prin producătorul de la Brașov,

Europharm, și prin distribuitorul național Europharm Distributie. Compania comercializează produse inovatoare în 13 dintre cele mai importante arii terapeutice: boli respiratorii, urologie, oncologie etc., iar prin GSK Consumer Healthcare produce mărci populare precum: Coldrex, Parasinus, Sensodyne, Cetebe.

GSK România care a intrat pe piața românească în anul 1989, periodic sponsorizează participarea specialiștilor din domeniul sănătății la evenimente științifice internaționale pentru a le facilita acestora îmbunătățirea continuă a cunoștintelor în domeniile terapeutice în care activează, având ca scop final creșterea competenței lor profesionale pentru o mai bună îngrijire a pacienților.  În medicină, educația permanentă este critică, mai ales că știința și descoperirile medicale evoluează rapid. Mai mult, pe fondul unui sistem de sănătate precar în Europa Centrala și de Est, rețelele de informare ale medicilor nu s-au dezvoltat așa cum s-a întamplat în vestul Europei. Toate companiile farmaceutice agrează practica sponsorizărilor, cu excepţia producătorilor de generice, astfel sute de doctori români primesc anual, mii de euro de la marii producători de medicamente pentru a participa la congrese medicale în străinătate.

Anul trecut(2012), GSK România a sponsorizat participarea a 211 medici români la 40 de congrese internaționale, aceasta fiind prima companie care face publice astfel de date, abia din anul 2016 companiile farmaceutice vor fi obligate să publice sumele cheltuite pe congresele medicilor. GSK are o cotă de piață de aproape 5%. Dacă se consideră că GSK trimite 5% din numarul total de medici din România la congrese în afara

țării, rezultă că în total, firmele de medicamente sponsorizează anual peste 4.000 de medici.

Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) este singura federație non-guvernamentală din România formată din organizații ale persoanelor

afectate de HIV/SIDA. Înființată în anul 2000, UNOPA își concentrează activitatea pe promovarea și apărarea drepturilor persoanelor infectate de HIV/SIDA din România. UNOPA este formata din 22 organizații membre și numără peste 1300 de beneficiari, persoane infectate HIV/SIDA.

Uniunea Nationala a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) colaborează cu GSK din 2005.

 În 2010, GSK a oferit o sponsorizare pentru Ziua Internaționala a Persoanelor Infectate cu HIV și seminarii pe tema respectării și aderenței la tratament în valoare de 10.000 EUR și o sponsorizare pentru Conferința Naționala: Ziua Persoanelor Infectate cu HIV în valoare de 1500EUR. Procentul reprezentat de sponsorizarea GSK din totalul sponsorizărilor primite de asociație, în 2010, de la toti sponsorii săi este de 23,42 %.

Între 2005 și 2008, GlaxoSmithKline a sprijinit Hospice Casa Speranței din Brasov cu o sponsorizare în valoare de 550.000 de dolari pentru proiectul „Raza de Speranță”, un program dedicat extinderii în România și în alte cinci țări din Europa de Est a serviciilor paliative pentru copiii aflați în stadii avansate ale unor boli incurabile. În urma acestui proiect a fost creat Centrul Clinic de Excelență pentru îngrijirea pediatrică paliativa, în Brasov. De asemenea, prin acest proiect a fost posibilă crearea unei echipe mobile de specialiști în îngrijire pediatrică paliativă, în București. Mai mult, centrul oferă cursuri de pregatire pentru cadrele medicale din România și din alte țări din regiune, unde îngrijirea pediatrică paliativă este insuficient dezvoltată, în ciuda unei nevoi stringente pentru acest tip de servicii.

GSK este un partener constant al societății civile din România. Numai în perioada 2007-2009, GSK România a investit aproximativ 1 milion de dolari in proiecte sociale și de sănătate, realizate împreună cu parteneri diverși din societatea civilă. De-a lungul anilor, GSK a dezvoltat o relație specială cu Fundația Hospice Casa Speranței și s-a implicat în susținerea serviciilor de îngrijire paliativă pentru bolnavii incurabili, pacienți aflați în stadii avansate și terminale de boala, din Brașov și București. 

De ce sponsorizează companiile farmaceutice participarea medicilor la congrese în afara țării?

Reprezentanții GSK România spun că din cauza constrangerilor bugetare, într-o țară ca România, care are o situație dificilă din punctul de vedere al alocării de resurse, instituțiile nu își permit să finanțeze participarea medicilor la congrese, dar că aceste congrese sunt importante pentru educația medicilor și pentru schimbul de experiență. Compania a mai spus că din aprilie anul trecut a implementat un mod de lucru diferit pentru a elimina conflictul de interese, astfel că sponsorizează medici pe baza unei aplicații trimise pe site-ul propriu, care apoi este evaluată de către o comisie. Reprezentanții GSK au mai spus că aplicatiile sunt gestionate de către departamentul medical și că departamentul comercial nu este implicat.

Nu contestăm faptul că este esențial accesul la ultimile informații din domeniul descoperirilor medicale dar totodată trebuie să înțelegem faptul că sponsorizarea deplasărilor la anumite evenimente majore pe linie de promovare atrage după sine prezența în recomandările medicilor a produselor prezentate. Să nu uităm că piața farma din lume este puternic reglementată în acest sens o foarte mare parte a produselor prezente pe piață

neputându-se elibera decât pe bază de prescripție medicală și este evident că aceste prescripții medicale vor conține produsele care au fost prezentate în cadrul evenimentelor.

În urma analizei cifrelor publicate în ultimii ani de către companiile farmaceutice putem concluziona că activitățile de sponzorizare efectuate de industria farma în România reprezintă o suma foarte mică din totalul cifrelor de afaceri ale companiilor respective. Chiar dacă aparent sumele în valoare netă par semnificative, aceste sume comunicate de către companii reprezintă de fapt sumele cheltuite de acestea pe intervale anuale cumulate iar raportările financiare la care avem acces sunt anuale, deci raportând totalul cifrelor de afaceri la totalul sumelor cheltuite pentru sponsorizari vom constata că acestea sunt nesemnificative. Credem totodată că aceste sponsorizări fac parte din campaniile de imagine ale companiilor și dacă studiem direcțiile în care se desfășoară aceste campanii vom observa că aceste direcții cuprind exact categoriile de populație pentru care compania are și soluția. În acest sens observăm că una din campaniile de sponsorizare a GSK România din anul 2013 este construirea centrului HOSPICE Casa Speranței în Bucuresti, ce urmează să fie finalizat în 2013-2014. Acesta va deservi pacienții cu boli în stadiu terminal care se vor interna pentru a primi îngrijirea cuvenita. Îngrijirea paliativa se refera la creșterea calității vieții pacienților cu boli incurabile, aflați în stadii terminale ale bolii, prin tratamente de reducere a durerii și suport psihologic. Inițiativa este laudabilă și vine în continuarea programului început la Brașov în anul 2005 cu Hospice Casa Sperantei, dar trebuie să fim conștienți că plățile la nivel național pentru menținerea sub control a maladiilor incurabile sunt asigurate de către statul român și GSK este unul din marii producători mondiali pentru astfel de medicamente chiar dacă acestea nu sunt produse în România acestea sunt importate. Ca arieratele din domeniul sănătatii sunt la nivelul unui an nimeni nu contestă dar putem observa totodată că industria farma este una dintre industriile stabile din România, iar falimentele în această industrie sunt cvasiinexistente intr-o perioadă de zbucium economic și ne referim în anii imediat următori declanșării crizei economice mondiale(sfârșitul anului 2008).

Bibliografie:

Iosep, Alina Teodora. (2008). Eficienta investitiilor in industria farmaceutica din Romania, Teza de doctorat, 173.

Institutul de prognoza economica. (2011). Industria farmaceuticã din România: principalele tendinte si impactul asupra societatii economiei. 5, 14, 15.

David, Ioana. (2013). GSK trimite anual 200 de medici la congrese internaţionale. Celelalte firme de medicamente ţin secrete numărul şi sumele cheltuite, Ziarul Financiar.

De pe internet: Gsk.ro Adevarul.ro Gandeste.org Capital.ro Arpim.ro