8/18/2019 Speta Deak rezolvare 2016

1/3

1

Speță preselecție 

Având în vedere situația de fapt, natura juridică a raportului dintre reclamante și pârâteste una specifică unui contract de vânzare. Sediul materiei este reprezentat de art. 1650 șiurmătoarele, Cod civil.

Din punct de vedere  procedural, reclamantele sunt ținute să dovedească izvorulobligației născute între ele și pârât, conform art. 249 Cod de procedură civilă. Observăm căîntre părți nu există un contract scris, un instrumentum. Conform prevederilor art. 309 alin. (2)Cod de  procedură civilă, în speța noastră, valoarea obiectului contractului depășind 250 lei,actul juridic nu poate fi dovedit cu martori, ci doar prin intermediul unui înscris, forma scrisăfiind ad probationem. Mai mult, pârâtul nu poate fi ținut de derogarea  de la teza a II-a,întrucât nu a încheiat contractul în calitate de profesionist, fiind cunoscută reclamantelormeseria sa de bucătar. 

În cazul contractului de vânzare, art. 1690 alin (2) Cod civil prevede obligația

cumpărătorului ca imediat după preluare  să verifice starea bunului și să comunice fărăîntârziere existența unor vicii aparente. Situația de fapt ne relevă atitudinea nediligentă areclamantelor, acestea utilizând vopseaua achiziționată la 6 luni după predare. Considerăm că acest termen nu este în concordanță cu prevederile art. 1690, astfel încât concluzionăm că

 pârâtul și-a îndeplinit obligația de predare în mod corespunzător. 

Pe tărâmul răspunderii generale contractuale a vânzătorului pentru viciile ascunse, art.1707 alin. (2) stabilește că  un viciu este ascuns atunci când, la data predării, nu putea fidescoperit fără asistență de specialitate de către un cumpărător prudent și diligent. În plus, art.1717 prevede aprecierea comportamentului cumpărătorului luându-se în considerareinstrucțiunile scrise care i-au fost comunicate de către vânzător. Coroborând cele două

articole, precum și faptul că bunul a fost achiziționat de la o persoană neprofesionistă, putemstabili că responsabilitatea pentru efectele ulterioare ale utilizării bunului nu revine pârâtului,reclamantele nerespectându-și obligația legală de a acționa cu o diligență sporită. Întrucât

 pârâtul nu cunoștea, la data încheierii contractului, existența viciilor, art. 1712 alin. (2) prevede obligația acestuia de a restitui doar prețul, nu si eventuale daune-interese.

În ceea ce privește legislația specială, art. 7 alin. (1) lit. c) și f) din Legea nr. 240/2004  stabilește exonerarea pârâtului de răspundere, întrucât acesta poate dovedi faptul că

 prejudiciile se datorează nerespectării de către reclamante a instrucțiunilor de utilizarefurnizate, lucru recunoscut și de acestea. De asemenea, se va avea în vedere faptul căflacoanele aveau inscripționate o recomandare redactată într -un limbaj clar, inteligibil, fără

termeni de specialitate.

În cazul în care instanța va aprecia că pârâtul datorează și daune -interese, art. 6 dinLegea nr. 204/2004 prevede că reclamantele trebuie să facă dovada existenței unui raport decauzalitate între defect și prejudiciu.

Astfel, în ceea ce privește suma de 50.000 EUR pretinsă pentru anularea nunții,considerăm că schimbarea culorii părului nu a reprezentat un fapt determinant pentru

 producerea acestui eveniment. În susținere, constatăm că  alegerea de a contramanda nunta aaparținut reclamantei și, mai mult, anularea nu a fost provocată de atitudinea logodnicului.Reacția acestuia reprezintă argumentul principal pentru lipsa conexiunii dintre defect și

 prejudiciu, întrucât ruperea logodnei a fost rezultatul deciziei reclamantei, și nu a schimbăriiînfățișării acesteia, logodnicul nedovedind faptul ca relația ar fi fost întemeiată pe aceastătrăsătură fizică.Această cheltuială ar fi putut, de asemenea, fi evitată dacă reclamanta ar fi

8/18/2019 Speta Deak rezolvare 2016

2/3

2

apelat la un profesionist pentru a obține culoarea sa naturală, ulterior încercării produsuluiconfecționat de pârât, sumă care, cu siguranță, ar fi fost mai mică decât cei 50.000 EUR

 pierduți. 

Referitor la cei 100 EUR pretinși pentru intrarea la discotecă, pârâtul nu poate fi ținutresponsabil pentru decizia acestora de a achiziționa bilete. Reclamantele cunoșteau faptul că

intrarea gratuită la eveniment se oferea pe baza culorii părului, cerință de care acestea erauconștiente că nu o îndeplinesc, fiind posibilă evitarea acestei cheltuieli.

În privința sumei de 900 EUR cerută de reclamante pentru bacșișul pierdut, constatămcă reclamantele nu au adus dovezi care să justifice această valoare, estimarea fiind bazată doar

 pe opinia acestora. Bacșișul este, prin natura sa, o liberalitate1, fiind manifestarea de voință aunui terț de a gratifica o persoană, diminuându-și patrimoniul. Această diminuare a

 patrimoniului trebuie să fie voluntară, motiv pentru care cuantumul bacșișul este, în esență,incert. În consecință, suma pe care reclamantele ar fi putut-o câștiga era independentă demanifestarea de voință a pârâtului. Mai mult, reclamentele nu au ajuns la această concluzie pe

 baza unor observații obiective din partea clienților sau a angajatorului, ci au presupus căaceasta este cauza, ținând cont că există posibilitatea ca această scădere să fi fost, în fapt,determinată de propriul comportament. 

Reclamantele mai pretind restituirea sumei de 4.000 EUR utilizată pentruachiziționarea pălăriilor și a altor accesorii. Considerăm că aceasta este o cheltuialănejustificată întrucât, contrar opiniei reclamantelor, nu există discriminare negativă față de

 brunete, numeroase studii arătând că acestea se bucură de o imagine pozitivă în societate2,asociată cu inteligență și independență3. Mai mult, există studii care constată diferențesemnificative între preferințele oamenilor în funcție de zona geografică căreia îi aparțin4.Astfel, studiul prezentat de reclamante nu prezintă relevanță întrucât face referire la zonaStatelor Unite ale Americii, zonă al cărei istoric cultural și genetic este deosebit de cel alRomâniei. În plus, credem că această sumă este exagerată întrucât reclamantele ar fi putututiliza accesorii, produse, pălării mult mai accesibile financiare pentru a-și ascunde părul. 

În ceea ce privește daunele morale în valoare de 45.000 EUR, Înalta Curte de Casațieși Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 2356 din 20 aprilie 2011, că daunele morale reprezintăatingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei,demnității și onoarei, prestigiului profesional. Mai mult, solicitarea reclamantelor având caobiect acordarea daunelor morale duce la obligația de a dovedi producerea prejudiciului şilegătura de cauzalitate dintre schimbarea culorii părului și  pagubele suferite. Întrucât amdemonstrat anterior inexistența unei asemenea conexiuni,  precum și faptul că argumenteleaduse în sprijinul susținerilor reclamantelor nu s-au bazat pe temeiuri juridice sau științifice,ci pur subiective, considerăm că solicitarea daunelor morale este neîntemeiată. 

1 Emilian Ciongaru - ”Aspecte speciale ale Animus Donandi”,2 http://www.huffingtonpost.co.uk/dr-raj-persaud/redheads-psychology_b_1911771.html3 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/187121944 http://globalpropaganda.com/articles/TranslatingColours.pdf

8/18/2019 Speta Deak rezolvare 2016

3/3

3

BIBLIOGRAFIE

1.   Noul Cod civil. Comentariu pe articole;

2.  Codul de procedură civilă; 

3.  Înalta Curte de Casație și Justiție –  Secția de contecios administrativ și fiscal –  Decizianr. 2356 din 20 aprilie 2011;

4.  Emilian Ciongaru, Aspecte speciale ale Animus Donandi;

5.  http://www.huffingtonpost.co.uk/ 

6.  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/ 

7.  http://globalpropaganda.com 

http://www.huffingtonpost.co.uk/http://www.huffingtonpost.co.uk/http://www.ncbi.nlm.nih.gov/http://www.ncbi.nlm.nih.gov/http://globalpropaganda.com/http://globalpropaganda.com/http://globalpropaganda.com/http://www.ncbi.nlm.nih.gov/http://www.huffingtonpost.co.uk/