speciile de plante din sud si nordul moldovei

8
Speciile de plante din Sud si Nordul Moldovei Pozitia geografica a Republicii Moldova reprezinta principalul factor ce influienteaza asupra diferentierii repartizarii plantelor in anumite zone ale tarii. . Distanţele dintre punctele extreme sunt de circa 350 km între Naslavcea şi Giurgiuleşti şi doar de 120 km de la vest spre est, pe latitudinea or. Chişinău. Dar, cu toate acestea se observa o diferenta intre flora Stepei Bugeacului in zona de sud si cea a zonei de nord. La fel de mult influienteaza clima şi relieful Republicii Moldova care au determinat formarea unei vegetaţii variate şi bogată în specii. Nu poate fi negată şi contribuţia omului la repartizarea vegetaţiei. Astfel in Moldova se deosebesc două zone de vegetaţie: zona stepei şi zona silvostepei. Zona stepei ocupă câmpiile şi podişurile din regiunea, situată mai la sud de Podişul Codrilor, şi sud şi est de Colinele Tigheciului. În afară de aceste regiuni, vegetaţia de stepă se întâlneşte şi în Nord, în stepa Bălţului precum si la (sat. Brinzeni) jud. Edinet unde am efectuat practica de vara. În prezent majoritatea terenurilor stepice sunt valorificate în agricultură aşa că vegetaţia tipică de stepă, reprezentată prin negară, colilia, păiuş cu diverse ierburi, s-a păstrat numai pe

Upload: vasile-drozdovski

Post on 26-Jun-2015

1.208 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Speciile de Plante Din Sud Si Nordul Moldovei

Speciile de plante din Sud si Nordul Moldovei

Pozitia geografica a Republicii Moldova reprezinta principalul factor ce influienteaza asupra diferentierii repartizarii plantelor in anumite zone ale tarii. . Distanţele dintre punctele extreme sunt de circa 350 km între Naslavcea şi Giurgiuleşti şi doar de 120 km de la vest spre est, pe latitudinea or. Chişinău. Dar, cu toate acestea se observa o diferenta intre flora Stepei Bugeacului in zona de sud si cea a zonei de nord.

La fel de mult influienteaza clima şi relieful Republicii Moldova care au determinat formarea unei vegetaţii variate şi bogată în specii. Nu poate fi negată şi contribuţia omului la repartizarea vegetaţiei.Astfel in Moldova se deosebesc două zone de vegetaţie: zona stepei şi zona silvostepei.

Zona stepei ocupă câmpiile şi podişurile din regiunea, situată mai la sud de Podişul Codrilor, şi sud şi est de Colinele Tigheciului. În afară de aceste regiuni, vegetaţia de stepă se întâlneşte şi în Nord, în stepa Bălţului precum si la (sat. Brinzeni) jud. Edinet unde am efectuat practica de vara. În prezent majoritatea terenurilor stepice sunt valorificate în agricultură aşa că vegetaţia tipică de stepă, reprezentată prin negară, colilia, păiuş cu diverse ierburi, s-a păstrat numai pe sectoare mici ale versanţilor cu vechi alunecări de teren sau pe versanţii mai înclinaţi, supuşi eroziunilor, unde se pot întâlni şi arbuşti de măceş, porumbar ş.a.

În zona de silvostepă, pe culmile mai înalte, mai frecvent în Regiunea Codrilor, pe lângă vegetaţia de stepă, se întâlneşte şi vegetaţia de pădure. Esenţele cele mai frecvente sunt cele de stejar, uneori în asociaţie cu fagul, un arbore tipic pentru Europa de Vest şi Europa Centrală. Vegetaţia de pădure, din stejar pufos, este prezentă, sub formă de mici insuliţe, pe unele culmi mai înalte ale unor dealuri din sudul ţării. În văile râurilor se întâlnesc păduri de luncă, compuse din arbori iubitori de umezeală (sălcii, plop ş.a.).

Page 2: Speciile de Plante Din Sud Si Nordul Moldovei

Speciile de plante caracteristice zonei de nord a R. Moldova

In cadrul efectuarii practicii de vara in statiunea stiintifica de la Badrajii Vechi la botanica, am obsevat, studiat si colectat o multitudine de specii de plante superioare cit si inferioare. Desigur ca am intilnit atit specii caracteristice si zonei da sud, insa in continuare ne referim la acele specii caracteristice doar zonei de nord.

Ficaria verna (Salatica)

Perena. Planta glabra, de 15-30 cm inaltime, cu tulpina dezvoltata, cu frunze pana aproape de floare, ascendenta sau ramificata, cu fibre radicale tuberizate; tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai putin alungita, brun deschisi. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate, cele inferioare lung petiolate, cele superioare scurt petiolate si unghiular cordate. Lobii bazali ai laminei indepartati sau se ating.

La subtioara frunzelor se dezvolta adesea muguri mici, ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ. Florile sunt solitare , actinomorfe, dispuse terminal pe tulpina, de 2,5-3,5 cm in diametru. Sepale trei, subtiri, galbui-albe sau galbui-verzi, pieloase, glabre. Petale 8-12, galbene, lucioase, alungit eliptice, lungi de 10-18 mm si late de 4-7 mm, la baza cu gropite nectarifere acoperite cu solzi. Nucule mai mult sau mai putin rotunde invers ovate, spre baza ingust alungite, la partea superioara umflate, cu cioc foarte scurt, putin ascutit sau obtuz.

Raspindirea: In paduri, tufisuri, livezi, parcuri si gradini, pe sol umed, in regiunea de campie.Intrebuintari: Frunzele tinere se intrebuinteaza ca salata. In timpul coacerii fructului, planta - dupa unele date - devine toxica. Radacinile, frunzele si tulpinile mai inainte se intrebuintau in medicina contra bolilor de piele, hemoroizilor, scorbutului sub numele de "Radix et Herba Chelidonii minoris".

Asarum europeum (Pochivnic)

Page 3: Speciile de Plante Din Sud Si Nordul Moldovei

Face parte din fam.Aristolachiaceae. planta erbacee, perena, hemicriptofitgeofita, mezofita spre mezohidrofita, mezoterma, slab acid-neutrofila, sciafila, intinita in zona de nord in special prin padurile de foioase din regiunea de cimpie si de dealuri pina in etajul montan inferior, se mai numeste buba inimii, buruiana-frigurilor, buruiana de atac, chiparus, chiperul-lupului,dafin mic,lingura popii, piperul-lupului,pohionic,urechea omului. Raspindire: Vegeteaza in locuri umbrite, umede, pe soluri grele.Rizomul este subtire, superficial, albicios, ramificat, din care pornesc radacini adventive fibroase. Tulpinile aeriene pornesc din rizom, inalte de 4-10 cm, ascendente, acoperite la baza cu 3-5 catifele brune, scvamiforme. Frunzele circular-riniforme, de obicei hibernante, lung-petiolate, scurt-pubescente. Flori intunecat-purpurii, solitare, cu miros de piper, perigon actinomorf, androceu din 12 stamine libere dispuse pe doua verticile, gineceu din 6 carpele, cu ovar semiinferior, stil scurt, stigmat disciform. Fructul capsula.Intrebuintari: Planta contine ulei eteric, aldehida azarilica,acetate de bornil, alkaloid, glicozid, tanin, zaharuri, vit C si B, saruri minerale. Rizomul si radacinile au utilizari terapeutice in medicina traditionala umana si veterinara. Este utilize in bronsite acute si cornice, in cantitati reduse are proprietati diuretice, sudorifice si antibiotice pe un numar mare de germeni patogeni

Asplenium trichomanes (Strasnic)

Se mai numeste si acul pamintului specie raspindita pe stincariile din zona de nord a Republicii Moldova. Are un rizom scurt, frunzele penat sectate, petiolul este mai scurt decit limbul, lucitor, de culoare bruna, lobii frunzei sunt ovali, cu virful rotunjit si baza ingusta, in numar de 15-30 de perechi. Planta creste pina la 15-30 cm si maturizarea sporilor are loc in lunile iulie-august.

Polygonatum odoratum (Pecetea lui Solomon)

Fam. Liliaceae. Planta erbacee, perena, geofita, slab-acid-neutrofila. Se mai numeste cercelus, coada racului, creasta-cocosului.

Page 4: Speciile de Plante Din Sud Si Nordul Moldovei

Rizomul este alungit, alcatuit din articule anuale cu cicatrice, pozitie orizontala, din el se desprind radacini adventive. Tulpina erecta, glabra, muchiata, inalta de 15-20 cm. Frunzele elliptic-ovoidale, glabre, sessile, cu nervure evidente, asezate pe doua rinduri si indreptate in sus. Florile albe cu marginea verde, pendule, cu miros de migdale amare, grupate in raceme, cite 1-2 la subsuara frunzelor mijlocii. Fructul este baca, negra-albastruie, pruinoasa. Semintele galbene.Raspindire: in Moldova se intilneste in zona de nord, in special in padurile de foioase, tufarisuri, pe locuri mai uscate, rar in paduri de conifere, de la cimpie pina in regiunea montana.

Hepatica nobilis (Trei-rai, crucea-voinicului)

O specie rara din Republica Moldova, este raspindita in zona de nord a statului. Planta erbacee, perena, mezofita. Rizom lung, oblic sau orizontal asezat in pamint, formind in fiecare an frunze si flori. Frunzele lung petiolate, pubescente, cu lamina divizata in 3 lobi, iar fiecare lob divizat la rindul lui in inca 3 lobi mai mici. Florile albastre-deschis cu diametrul de 2,5-4cm, pedunculul floral pubescent. Fructele sunt nucule pubescente.

Raspindirea: Se intilneste in paduri, tufisuri umbroase, in regiunea montana si subalpine.

Ranunculus auricomus (Nume derivat de la cuvantul latin "rana" - broasca, deoarece multe specii de Ranunculus cresc in locuri apoase, unde traiesc si broastele). Planta perena, inalta de 15-50 cm, cu rizom scurt, vertical, cu radacini fibroase foarte numeroase, la colet adeseori cu resturile fibroase ale frunzelor vechi. Frunze bazale 1-3, lung petiolate, cu limb rotund, cordat sau reniform, mici sau mijlocii, late de 2-5,5 cm, cu sinul bazal larg deschis, de obicei nedivizate, de jur imprejur dens si marunt sau mai dur dintate, adeseori la varf cu 1-3 dinti mai mari, glabre sau mai mult sau mai putin pubescente. Tulpina cu 1-3 ramuri, sub ramuri cu frunze tulpinale sectate pana la baza, cu lacinii (segmente) mai mult sau mai putin semiverticilate sau iesind dintr-o vagina comuna oblanceolate, atenuate spre baza sau liniare, decrescente; cele de la frunzele inferioare deseori cu trei sau mai multi dinti, uneori dintate numai unilateral, cele de la frunzele superioare cu margini mai mult sau mai putin intregi. Uneori sub floare se afla frunze bracteante, uniforme, trilobate sau trisectate, rareori intregi. Peduncul alungit, adpres paros. Flori de 1,5-2 cm in diametru. Sepale 5,

Page 5: Speciile de Plante Din Sud Si Nordul Moldovei

lat eliptice, in forma de luntre, membranos marginate, paroase. Petale mai lungi decat caliciul, cateodata lipsesc, sau se dezvolta numai 1-3. Stamine numeroase, cu antere liniare, atenuate treptat in filament. Apocarp ovat, cu receptacul scurt si paros. Nucule lungi de circa 3 mm, paroase, cu laturi convexe, muchii abia accentuate si rostru incovoiat.

Speciile de plante caracteristice zonei de sud a R. Moldova

Nymphea alba (Nufarul alb)

O specie rara, inclusa in cartea rosie, care se intilneste in zona de sud a Republicii Moldova.Este o planta erbacee, perena, intilnita in ape stagnante si lin-curgatoare, adinci pina la 2 m, Lacul Beleu. Rizomul bine dezvoltat, tiritor pe fundul bazinului. Frunze cu limbul triunghiular si hustat la inceput, apoi ovat, pielos, petiolul lung. Flori albe mari, prezente la capatul unui peduncul foarte lung, caliciu 4 sepale caducei, corola 20

petale, care treptat trec in stamie, androceul din numeroase stamina, cele interne, cu cu filamente din ce in ce mai inguste, gineceul cu un ovar superior. Semintele elipsoidale.

Nuphar lutea (Nufar galben) Planta erbacee, perena, acvatica, intilnita prin apele stagnante si lin crgatoare din cimpie, bogate in mil, se mai numeste: nanufar, plamuna galbena, pluta galbena. Frunzele ovate, incis-cordate, cu petioli foliari, triunghiulari, lungi, deseori latiti spre baza. Flori galbene, mici, diametrul de 4-5 cm, cu miros puternic, caliciu din 5 (4-7) sepale mari, ovate, usor concave, corolla din 10-20 petale ovate, mici, mai scurte

decit sepalele, androceul din numeroase stamina. Fructul baciform. Semintele numeroase, fara aril, glabre, bogate in amidon.

Page 6: Speciile de Plante Din Sud Si Nordul Moldovei

Salvinia natans (Pestisoara)

Este o planta rara, inclusa in cartea rosie, care se intilneste doar in partea de sud a Moldovei. Este o feriga plutitoare, cu tulpini tiritoare, ramificata, dar fara radacini adevarate. Frunzele sunt dispuse in spirala