26. III. 2014

Specialitãţile şi ramurile diplomaţiei

Organizarea activitãţii diplomatice

Experienţa Societãţii Naţiunilor în perioada interbelicã

-acest proiect a fost constituit pe baza unei idei americane ( Cele 14 puncte-W Wilson), dar când s-a pus problema constituirii, au fost 3 variante de proiect (francez, britanic si american- proiectul francez era cel mai îndrãznet si a fost refuzat); statul national era la baza organizãrii acestei Societãţi, americanii nu au ratificat aderarea la SN. Statele Revizioniste (cele care doreau revizuirea frontierelor şi a ordinii mondiale- revizuirea aranjamentelor politico-militare: Italia, Japonia şi Germania, URSS)

URSS-intra in 1934 iese in 1938, germania iese in 1933, apoi si Japonia.

Al doilea Rãzboi Mondial

Liniile diplomaţiei interbelice

1 Politica revizionista- germ, It, Jp

2. Politica conciliatorista a puterilor ce trebuiau sã garanteze sistemul Versailles- FR UK

3. Eşecul SN de a asigura pacea; eşecul demersurilor de dezarmare

4. Rolul nefast al revizionismului sovietic

-Pactul Ribbentrop-Molotov-23 august 1939

Consecinţã: prãbuşirea sistemului de securitate colectivã şi izbucnirea, la 1 septembrie 1939, a celui de-al doilea rãzboi mondial.

J.Baptist-Duroselle-carte de la 1815-de citit + o comparaţie a regimurilor politice. De citit notele ultimative adresate României.

Jean-Baptiste, L'Europe : histoire de ses peuples

Ascensiunea lui Hitler la putere. Hitler a creat constant situaţii care i-au permis sã atace edificiul democratic.

1 septembrie- victima era Polonia; nu numai Germani a atacat Polonia, ci şi URSS. Cei “doi tâlhari s-au întãlnit la mijlocul teritoriului”=> LInia Curzon= frontiera URSS in toatã perioada postbelicã

II. Al doilea Rãzboi Mondial

Negocierile pãrţilor aflate în conflict

a. Acţiuni ale Germaniei- 27 septembrie 1940, Berlin- semnarea Pactului Tripartit; RO a aderat in 23 noiembrie 1940. Era o alianţã politico-militarã; este o clauzã a apararii colective: germania, Italia şi Japonia. Romania nu avea garantata frontiera rãsãriteanã de pe Nistru pt ca Rusia nu fusese la tratate. S-a crezut ca Rusia se va sufoca în revoluţia bolşevicã. Tratatul trebuia ratificat de toatã lumea, de toate pãrtile. Japonia nu l-a ratificat niciodata pt ca URSS a facut demersuri insistente pt ca Japonia sa nu semnezre.

b. (de citit România la Sfãrşitul Rãzboiului Rece- romania era angajata la Pactul Tripartit, eram aliaţi, de asta am participat la rãzboiAliaţii s-au organizat. Pactul Tripartit ( Croaţia, Slovaci au aderat si ele)

c. Acţiuni ale aliaţilor din Natiunile Unite:-Carta Atlanticului: 14 august 1941;14 aug-SUA nu erau in Rãzboi, 7 deb 1941- Atacul de la pearl Harbou- SUA intra in Rãzboi, dar participa anterior la razboi. Lend-lease- SUA ajutau la rãzboi. Legea împrumut-închiriere a fost extinsã şi cãtre URSS când germanii au atacat sovieticii. Principiile Chartei Atlanticului vin din Declaraţia Naţiunilor Unite 1 ian 1942; URSS a aderat la aşa ceva, dar comportamentul statului sovietic ….-conferinţe interaliate: Casablanca, 14-26 ianuarie 1943- WC, FDR

Moscova, 19-30 oct 1943Teheran, 28 nov-1 dec 1943Moscova, 9 oct 1944- acordul de procentajeYalta, 4-11 febr 1945

MOscova- oct 1943- intalnirea in urma cãreia apare ideea unei noi organizari la nivel mondial- cei trei mari+ China = Declaratia cu privire la pace si securitate se refera la infiintarea unei organizatii cu acest scop.

Teheran-nov-dec 1943-aici sunt dezbatute principalele probleme ale organizarii pacii, terminarii razboiului, actiunile post razboi. S-a discutat despre problema poloneza, iesirea din razboi a Italiei

1944- nu e nicio intalnire a celor 3 mari. In 44 se intalnesc la Moscova doar doi- Churchill şi Stalin. In america erau alegeri. Acordul de procentaje- oct 1944 (de citit in Romania la sfarsitul Razboiului Rece; acordul din octombrie nu era nou!! Inca din primvãvara se vorbise despre asta) Yalta- febr 1945- in sudul URSS, in sudul Crimeei; au discutat organizarea postbelica, cum s eincheie tratatele de pace. La Moscova s-a decis împãrtirea Europei, nu la Yalta.Dupa 1945 se produc schimbari, Roosevelt moare, vine Truman, nu stia de proiectul nuclear.

9 aug- URSS trebuia sa intre in razboi contra Japoniei, nu s-a mai produs asta, americanii au dat bomba nucleara Japoniei. (Ziua cea mai lungã a Japoniei-carte).2 sept 1945- plenipotentiarii japoneri au capitulat, s-a incheiat pacea.

III. Reglementarea pãcii la finalul celui de-al Doilea RMNegocierea tratatelor cu statele europene învinse în rãzboi-sesiunile Consiliului Ministrilor Afacerilor Externe:-LOndra- 11 sept-2 oct 1945-Moscova- 16-26 dec 1945-Paris- 25 apr-16 mai şi 15 iunie-12 iulie 1946-New York- 4 noiembrie- 11 dec 1946

Tratatele de Pace au fost încheiate de Cei Trei Mari, nu de tratatele de Pace, cum a fost dupa WW I.

Conferinţa Pãcii de la Paris (29 iulie-15 oct 1946)12 aug 1946…

IV. Tratatele de pace la finalul WWII: 10 febr 1947- Paris: IT, Fi, Bg, Hu, Ro1951- 1 sept- San Frncisco- Japonia15 mai 1955- Viena AustriaTratatul cu Germania nu s-a putut încheia niciodatã. A fost principala anomalie din WWII. Secolul XX este unul ciudat. Statul resp a fost divizat, Eu a fost divizata, lumea a fost divizata=> Rãzboiul Rece.

Constituirea ONU- proces dificil-Moscova 1943 şi Teheran 1943- cei trei mari decid crearea unei astfel de organizatii pentru pace si securitateCOnferinţa de la Dumbarton Oaks (1944)- elaborat statutul ONU, divergentele în suspensie. Conferinţa de la Yalta- se decide sistemul de vot; a fost apoi nevoie de o Conferinta=>Conferinta de la San Francisco- 25 aprilie-26 iunie1945- Carta ONU a fost semnata de fondatori. + Polonia, Romania nu a fost membru fondator. A aderat apoi.INtrarea in vigoare a Cartei- 24 octombrie 1945.

V. Organizarea actuala a activitatii diplomaticeCadrul creat de ONU1. Convenţia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice2. Conventia de la Viena cu privire la rwlatiile consulare3. Alte instrumente juridice pentru ordonarea activitãţii diplomatice

-Convenţia cu privire la misiunile speciale-Conventia pentru prevenirea şi pedepsirea crimelor împotriva persoanelor protejate internaţional, inclusiv agenţii diplomatici.-Conventia de la Viena cu privire la reprezentarea statelor in relatiile lor cu organizatiile internationale ce au caracter universal. Nu a intrat nici acum in vigoare. A fost finalizata in 1975. Este semnata de 34 de state, are nevoie de 35 ratificari. Romania nu a semnat aceasta conventia internationala.

4. Instrumente juridice pentru orientarea activitatii statelor privind incheierea de tratate

-Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor

- Convenţia cu privire la succesiunea statelor la tratate

Aceste documente vizeaza capacitatea statelor de incheiere de acorduri.

CONVENTIA DE LA VIENA CU PRIVIRE LA RELATIILE DIPLOMATICE

Funcţiile misiunii diplomatice (art.3)

-trateaza cadrul de desfasurarea al misiunii diplomatice. Functiile misiuni, intrarea in functie, atributiile si iesirea din fct a sefului de misiune diplomaticã.

1. Fct misiunii diplom constau în: - a reprezenta statul acreditant in statul acreditar.

- funcţie de negociere: a duce tratative cu guvernul statului acreditar.

2. Acreditarea şefului de misiune- art. 4 şi art 13.

Refuzul agrementului poate fi o problemã cu omul sau cu statul. Filip Teodorescu-? Mihnea Constantinescu= nu a fost acceptat. Refuzul era un tip de politicã fata de statul român.

4.Persona non grata- art. 9

5. Categorii de şefi de misiune-art. 14.- sunt repartizati în 3 clase.

Romania nu acrediteazã ambasador în Belarus, Republica Democraticã Congo.

6.Ordinea de precãdere - art 16