spatial it a tea la heidegger-apa in pahar si omul in lume-conferinta-g.-liiceanu

8/6/2019 Spatial It a Tea La Heidegger-Apa in Pahar Si Omul in Lume-Conferinta-G.-liiceanu

1/12

DUPA-AMIEZELE CETA!IICAIETELE ANULUI 2000

6 iunie 2000

2. GABRIEL LIICEANU


2/12

DupA-AMIEZELE cErA!11CAIETELE ANULUI 2000

GABRIELA TABACU: Ne atlarn din nou tmpreuna la 0altalntalnire din seria pe care, cu 0 vreme in urma, fara prea multeexpllcatii, lasand cumva lucrurile sa se lirnpezeasca de la sine, amnurnit-o 'Vupa-amiezele cetafii':

A~ vrea sa va rag sa imi perrniteti sa il salut pe domnulGabriel Liiceanu, oaspetele nostru de astazi, ~i sa ii multumescpentru faptul de a fi dat curs lnvitatiei noastre, ca ~i pentru subiectulfoarte aprapiat noua ~i foarte greu, pe care domnia sa ni l-a preqatit.

Cu siquranta, nu se afia nimeni in aceasta sala care sa nualba in memorie cateva repere ale biografiei publicistice ~iprafesionale a domnului Liiceanu. Acestea ar putea fi, de pilda:Jumalul de la Pallini~, aparut in 1983, Editura Humanitas, cu peste800 de titluri fundamentale ale culturii universale publicate in cei 10ani de cand exista si, poate, Apel cetre lichele care, in 1990 circulape foi volante, din mana in mana.

Un reflex bibliografic ma lndearnna sa va spun ca. intrescrierile publicate de domnia sa in calitate de autor, se nurnara ~ialte titluri insemnate, din care am notate aici cateva.


3/12

DupA-AMIEZELE cers TilCAIETELE ANULUI 2000

unor tucrari esentiale din opera lui Platon, a lui Schelling, a luiHeidegger, precum :;;ia comentatorilor aristotelici.

Sernnatura domniei sale se afla, de asemenea, pegenericul unor pelicule memorabile. Dintre acestea Exercitiu deadmira!ie, un film realizat Irnpreuna cu Constantin Chelba in 1991, afost distins in 1992 cu Marele Premiu al Uniunii Cineastilor dinRomania (ex-aequo). Au mai aparut apoi: un interviu filmat, cuEugen lonesco, in 1992, ~i Apocalipsa dupa Cioran, in colaborare cuSorin ll iesiu, in 1995.

Pentru merite speciale in sfera culturii, ca :;;i pentrupromovarea relatiilor romano - franceze, domnul Gabrie l Liiceanu aprimit in 1992, din partea Ministerului Francez al Culturii, titlul deChevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres. I n 1983, pentru Jurnalulde la Palt ini$, i-a fost decernat Premiul Uniunii Scrii torilor. Tnmart ie2000, domnia sa a fost nominalizat pentru Premiul de Excetente InCultura Romana. 'Pentru ca domnul Liiceanu este foarte prezent in agoraultimilor 10 ani, ar mai fi de adauqat faptul ca domnia sa estemembru fondator al Grupului de Dialog Social, membru in Consiliul$tiin~fic al New Europe College sl, asa cum stirn, membru inConsiliul de administratis al Televiziunii Romans.

Cu toate (;a suntem oarecum presati de timp, nu as vreasa inchei aceasta incercare de schitare a unui curriculum, de alt felfoarte cunoscut, inainte de a va propune sa ascultati 0 descriere af igurii intelectualului est-european, alcatuita in 1990' pentru 0 elitaoccidentala, aflata atunci in situatia de a ignora totul despre subiect.Fragmentul face parte din conferinta sustinuta de domnul Liiceanu laColegiul European de Cooperare Culturala de la Luxemburg. Esteun portret anonim care, Insa, confine ~i explica in chip poetic 0biografie personala - de fapt, mai mult cecat atat, profesiunea decredinta a autorului sau:

Un intelectual venit din Estul postbelic $i trebuind savorbessce In rata unui forum al culturilor vestice, va aduce cu el nunumai obtsnottu! orgol iu ranit al cu/turi lor mici, ci $i mendri esenfialade a fi rernss, dincolo de 0 istorie care 1$ipropusese sa TIIransformeIn alta specie de om (''omul nou''), un european. "Priviti-ma, va24

DupA-AMIEZELE CErATIICAIETELE ANULUI 2000

spune acest intelectual, pot clti, uneori chiar vorbi, tn trei-patru limbimoderne, am studial singur latina $i greaca pentru a avea acces Inoriginal la textele filosofiei antice. Pot discuta cu dumneevoestredespre Homer, Platon. Sf Augustin, Shakespeare sau Goethe; saudespre F/aubert, Thomas Mann, Kafka, Yourcenar sau UmbertoEco. Sau despre Derrida." Acest intelectual din Est va va povesticum, pentru et, cultura Europei nu a fost, ca pentru dumneevoestre,ritmul firesc al respirstie! spiritu lu i, ci un soi de oxigen furat, asimilat$i depozitat clandestin, 0 varianta a suprevietulti: tntr-un universasfixial de mlnciune, ideologie $i vulgaritate. EI va va vorbi desprevaloarea soterio logica a culturii $i va tntrettne cu spiritu l Europei unraport de tendrete pe care numai con$tiin!a a ceea ce Tidetoreezeacestuia TIpoate genera.

Dar, pe de alta parte, el va cere acelei Europe istorice careI-a paras" vreme de 45 de ani $i care TIredescopere acum cu un soide bunavoin!a $i perplexitate, sa-i acorde dreplul nu la un rasfa,ttardiv, ci la esisterue de care el are nevoie pentru a vindeca In larasa spiritele $i sutletete deteriorate ale celor care nu au avut prilejulde a rezista prin cultura. "

Par sa existe in acest pasaj sensuri care pot fi lamuritoarepentru rosturi le mai adanci ale DupA-AMIEZELOR CETATII.

I n acest moment, cred ca nu trebuie sa mai adaug,domnule Liiceanu, decat ca spatiul dupa-arniezei de astazi vaapartine in intregime.

Gabriel Liiceanu: Va rnulturnesc, doamna, pentru, nu stiucum sa-l numesc, pentru necrologul asta, pe care t -arn ascultat curabdare. De ce altii ne vad Irnplinirile, ma intrebam, in vreme ce noiconvietuirn mai deqraba cu golul nostru? Nu am sa v-ascund ca yincu placere aici pentru ca memoria mea atectiva functioneaza inca.$i mi-aduc aminte ca in aceasta sala am intrat pentru prima oara -sl-acurn e a doua oara - in urrna cu zece ani; statearn acolo undestau dornnisoarele, langa geam. $i-atunci, in patosul care inca rnamai caracteriza, am avut "insplratia" unei teorii care se numeaprost ia ca Tncremenire tn proiect. Atunci am debitat-o, prins intrerandurile acestei saf care, ca :;; iastazl , era foarte incalzita. A~a tncatma aftu lntr-un loc drag mie sl, oarecum, ma intorc asupra timpului :;;i

25


4/12


5/12

DupA-AMIEZELE CETATfICAIETELE ANULUI 2000

copi ii de sapte ani pot sa primeasca filozofia, or sa poata !?istudentiide la arhitectura. Pe urrna, trebuie sa va mai fac si alta rnarturisirepreliminara. Am ezitat asupra subiectului. Am fost tentat sa vavorbesc fie despre ceva care ne priveste pe absolut toti, iar lucrulcare ne priveste cel mai tare pe absolut toti este moartea. $i m-amgandit sa va vorbesc despre unul dintre cele mai extraordinarelucruri care s-au scris vreodata. E yorba de 0 nuvela a lui Toistoicare se nurneste Moartea lui Ivan /lici!?i care ar trebui introdusa lntr-un program de educatie existentiala pentru orice om care vine pelume. Sa va vorbesc despre aceasta nuvela, despre a douaScrisoare a lui Pavel catre Tesalonicieni !?i despre interpretarearnortli la Heidegger. Dar n-am avut curajul s-o fac; poate la toarnna.$i mi-am zis ca. in loc sa vorbesc despre lucruri care neprivesc pe toti, ar fi mai bine sa va vorbesc despre ceva care vapriveste cu precadere pe durnneavoastra, ca studenti la Arhitectura.$i atunci mi-am ales tema asta: spatialitatea la Heidegger. De ce amales aceasta terna? Pentru ca, mi-am spus, e 0mare nenorocire castudentii in st iinte umaniste - !?ieu va consider ca facand parte dintrestudentii in stiinte umaniste - nu au a anurnita cultura de fond pecare, ne place sau nu, ada, pana la urrna, filozofia. Exista un soi de"acustica" a gandirii pe care, daca nu ti-c formezi, rarnai intr-un fel inabisul meseriei tale. A~'Vcrcrocr, in qreaca, lnseamna "fara temei","fara fund". Invatamantul pe lumea asta e gandit in asa fel - spredeosebire de perioada lui clasica, urnanista, cand filozofia insemnaceva in fiecare facultate - lncat !?i-a pierdut temeiul. E foarteimportant ca ceea ce lnveti sa nu atarne. sa nu stea suspendatpeste un abis, ci, dimpotriva, sa se tnalte pe un anumit teren ferm.Or, s-ar parea ca filozofia poate sa dea acest lucru. E drept caniciodata nu e yorba de un ca~tig direct - durnneavoastra nu devenifarhitecti mai buni pentru ca facef filozofie, iar efectul unei culturifilozofice in meseria durnneavoastra nu se poate rnasura exact.Numai ca ceva in fiinta durnneavoastra se modiflca, bucatile care tealcatuiesc se aranjeaza altfel, se asaza intr-o forma coerenta !?i tefac sa-ti faci treaba aia a ta cu alt halou spiritual. Asta este, in fond,pariul i~talnirii noastre. Vreau sa va fac sa credeti ca e buna la cevape lume nefericita asta de filozofie.

28

DupA-AMIEZELE CETAT"CAIETELEANULUI 2000

Dar la ce nu e buna? Nu e bun a in masura in care, inlegatura cu ea exista 0 anurnita prejudecata, prejudecata ca ea esteun ornament, ca "da bine", ca este de prestigiu sa poti invoca unnume sau un termen filozofic. Mai exista apoi un anumit gust pentrumisterios, pentru obscur, pentru neclar, pe care filozofia 1'1cultivafoarte bine. Or, tocmai asta nu este ea.

$i daca am venit la durnneavoastra in ideea de a va vorbidespre un lucru oarecum dificil, am venit cu ideea ca lucrul astadificil nu este facut sa-l auzlf pentru a va spori credinta ca filozofiaeste ceva extrem de dificil, ci pentru a va da increderea ca este cevaextrem de simplu sl, tocmai de aceea, ceva extrem de important.

Altfel spus, lucrul cel mai gray ar fi sa credeti ca se poateface gargara cu filozofia si, in speta, ca se poate face gargara cuHeidegger, cu Hegel, cu Kant sau cu Platon. Exista cateva cartigrele ale filozofiei . Multa vreme a fast considerate, !?icontinua sa fieconsiderate, ca una dintre cele mai grele carti ale filozofiei -Fenomenologia spiritului a lui Hegel. Pe care Noica, va spuneam, ancercat s-o povesteasca. Este a mare provocare sa povestestifilozofie. Adica e a mare provocare sa faci ca lucrurile cele maiimportante sa fie spuse in varianta cea mai simpla. $i. va spuneamca asta-i provocarea pe care mi-o asum si eu acum. Caci facandasa, esecul este foarte, foarte la-ndernana.o carte deosebit de grea a filozofiei este ~i LogischeUntersuchungen (cercetsri logice) a lui Husserl. 0 carte grea este !?iTractatus /ogico-philosoficus a lui Wittgenstein. $i tot grea este !?iSein und Zeit a lui Heidegger. Deci astea sunt carti pe care. daca Ieluati in mana !?i Ie deschideti, respingerea pe care a Yeti avea in fatafilozofiei va fi totala. Nu va descurcati singuri. Nu se poate fara unghid prealabil. A!?a cum. daca dumneavoastra imi puneti in fata aplanseta si-mi dati sa fac un releveu sau mai stiu eu ce - habar nuam. Ei bine, la fel este !?i cu Sein und Zeit, la fel este $i cuHeidegger. considerat unul dintre cei mai difici li f ilozofi. $i-atunci.cum fac eu sa va trec intr-o ora, dumneavoastra, ceva din gandulomului astuia care. tntr-un fel, va priveste? Cum fac asta? Aici etoata povestea.

29


6/12

DupA-AMtEZELE cErAT"CAIETELE ANULUI 2000

Am sa incep in felul urrnator: cartea asta, care a aparut in1927, deci acum saptezeci ~i ceva de ani, este, va spuneam, 0 cartescrisa intr-un cod pe care, daca nu-I cunosti, nu te descurci. Ea este,totodata, una dintre cartile care au revolutionat gandirea umaria.La fel ca Platon, la fel ca Aristotel, la fel ca Hegel ~i Kant, aschimbat fata gfmdirii umane. $i cane va spun asta, va rog sa rnacredeti c a asa e. Asta tnseamna ca acesti oameni au spus cevadespre noi ~i ca noi ITaim in raza acelui lucru spus de ei, fara ca noisa stirn. Alteori, acesti oameni au spus nlste lucruri extraordinare, pecare rnintile noastre, prinse intr-o anumita rutina a gandirii, nu le-auacceptat. $i-acum haideti sa lncercarn sa vedem ce este cu acestSein und Zeit.Mai lntai, eu sunt obligat sa va dau un mic epercu alacestei carti. La facultate, cand rna duc in prima zi - acolo predaucartea astaln doi ani de zile - Tncep prin a spune: Ce este Sein undZeit? Ce este Fiinta ~i Timp? $i cel mai user Tmieste sa fac Tnfelulurmator. Spun: Nu va speriaf i. Este 0 drama. Este 0 drama care aretrei personaje. 0piesa de teatru. Hai sa nu ne speriem. Ea are treipersonaje st-ern sa va scriu pe tab/a numele acestor trei personaje.Deci asta este Sein und Zeit - Fiinta s! timp. Aceeste drama se joecetntre trei personaje. Un personaj se numeste setenaes, alt personajse numeste Dase;n ~i al trei/ea personaj se numeste Sein.Ce este cu aceste trei personaje? in qerrnana, a fi sespune sein, scris cu litera mica. De la acest radical, de la acest verbla infinitiv, se torrneaza, ca ~i in limba rornana, un substantiv ~uinfinitivul lung, un substantiv verbal ~i acela e scris cu litera mare. Inlimba qermana, substantivele se scriu cu litera mare. Asadar, tot ceavem acolo sunt nlste derivate ale acestui cuvant simplu, caretnseamna a fi.Primul, cum va dati seama, ca are un -nd- inlauntrul lui , eun participiu. Deci e un substantiv facut cu un participiu prezent.Seiendes tnsearnna ceea ce este, fiind-ul. Ca sa putem sa ne jucarncu el mai bine, 0 sa-l spunem fiintarea. Pentru ca fiind-ul sunabarbar. Acest cuvant, acest personaj ocupa 0 zona foarte !impede.El spune, el rezurna, indica absolut toate cate sunt in jurul nostru, totce este pe lumea asta. Tot ce este pe lumea asta inseamna flori,30

DupA-AMtEZELE cETAT'tCAIETELE ANULUI 2000

pietre, stele, oameni, rnasuu, mixere, banci, microfoane studentiingeri ... Puteti sa in~irati tot ce va vine in minte; absolut tot esteinchis sub cuvantul tlintere, seiendes. Tot ce este pe lumea asta, totdespre care se poate spune este, este inchis sub cuvantul fiintare.De fapt, pe aceasta lume nu este decat seiendes. Pe acesta tumenu este, nu sunt decat fiintari.AI doilea personaj al acestei drame: Dasein. Heideggerzice: Bine, suntem de ecord. Putem pune un semn de ega/itate Intreo piatra ~i un om, tntre 0 tloere ~i un om, tntre 0 stea ~i un om, Intreo ma~ina de tocat carne ~i un om putem pune semnul de ega/itate?Oare, tiimere este, numita om, nu cumva menta sti-! dam unstatut special?

De ce ar avea un statut special? Ar avea un statut specialpentru un singur motiv: din punctul de vedere al fiintarilor, vapuneam, toate, toti starn Tn fata faptului de a fi cot la cot cu toate

celelalte fiintari, si totusi, ~i totusl, fiintarea nurnita om pare sa aibaun statut putin special. Care? Acela ca este singura tiintere de pelume care poate spune este despre toate celelalte fiin!ari ~i despre ellnsusl,

Ati lnteles? E atat de simplu!Aceasta fiintare care are capacitatea sa spuna este -despre 0 stea, este - despre 0 rnasina de tocat, este - despre el

Insusi, ~i este - in general, pe lumea asta, aceasta fiintare care areceasta calitate miraculoasa, a care t expltcatie e greu 5-0 gasim,ceasta fiin{are se nurneste dasein. De ce? Pentru ca da, in

germana, lnsemna eict: ~i dasein tnsearnna aici, In locul acesta alfi in(ari; , unde se poate rosti cuveoto! a fi. Dasein este fiinfa aic;, fiin/aare se rosteste, care e lnteroqata, care poate fi pronuntata, atribuitaunei fi lnte sau alteia. Aceasta fiintare care poate face acest lucru,care poate spune este despre el lnsusi, despre ea lnsasi si desprecelelalte filnte, se nurneste dasein.

I n sfarsit, al treilea personaj, cel mai misterios din toate,care poarta numele de Sein, adica fiin/a Tnsa~i.Ce-a mai rarnas? Ceeste el, din moment ce scena e ocupata, din moment ce pe lumeaasta nu exista decat fiintari - despre care, una dintre fiintari, nurnitadasein, ornut, este capabila sa spuna este? Ei bine, acest este, pecare dasein-ul II poate spune despre fiecare fiinta Tnparte, este tras

31


7/12

DUPA-AMIEZELE CETATIICAIETELE ANULUI 2000

de-o parte :?i devine al treilea personaj. $i acest personaj devinedintr-o data eroul, el este tit lul intregii car t i , Fiin!a $i limp.

Atentie! Lucrul miraculos pe care-I face Heidegger, lucruldeosebit, lucrul nou, lucrul care e de natura sa rastoarne rnintilenoastre, nu este faptul de a ne spune ceva nemaipomenit decomplicat, ci ceva nemaipomenit de simplu. in limba germana, vaspuneam, Sein - scris cu litera mare, se traduce Tnl imba rornana cufiinfa. EI este un substantiv verbal, e facut prin nominalizareainfinitivului lung, adica a cuvantului sein - scris cu litera mica.

Cum traducem noi Tn limba rornana asemenea cuvinte?Avem la lndemana 0 sintaqrna destul de simpla, ca sa ne damseama ca e yorba de un substantiv Tn care e prinsa 0 actiuneverbala. Faptul de a fi. Da? Care-l deosebirea dintre faptul de a fi ~ifiinfif? Deosebirea e foarte sirnpla. Cand spunem fiinra, avemtentatia sa facem din fiin!a un personaj, sa ne imaqinarn ca existaundeva pe lume cineva cu chipul asta, un X sau Y care se nurnestefiinta. Unde este acesta? Cine poate arata Fiinta?Heidegger ne spune un lucru simplu: cala vreme veri credeca filozofia este facula sa caute chipul fiin!ei, vefi ceate 0 netuce,pentru ca nu existe decaf fiin!ari, nu exista decal seiendes.Heidegger nu-si pune problema sa afle care dintre fiin!ari e fiinfa.pentru ca nici una dintre fiin!ari nu poate sa confiste pe cont propriucazul fiinrei. $i atunci, ce este aceast Seirf?Personajul acesta, care face parte din triad a Sein und Zed,nu este altul decat faptul de a fi. Heidegger nu se Intreaba careanume este fiin!a. Arststt-rni-ol. Sa-i zicem Dumnezeu, sa-i zicemmaterie, sa- i zicem omul, omul este fiin!a, apa e fiin!a, asa cum aufacut canova cei ce s-au asezat la inceputurile gandirii acesteia,europene. Parnantul, oare, e fiin!a, cerul e fiin!a? Nimeni din toateastea. Toate acestea, am cazut de acord, sun! numai fiinfari. Nuexista nimic altceva decat fiin!ad, nimic altceva decat fiin!ari. $i,atunci, Heidegger i~i pune Tntrebarea: Ce tnseemne faptul de a fi, nufiinta?

$i, deocarndata, va rog sa re\ineti ca oricine, In filozofie, vava spune ca filozofia a cautat fiin!a ~i a cautat-o sub 0 forma anurmtasi ca asta-i rolul filozofiei, sa umble dupa himera nurnita fiin!a, sa :?ti\ica va pacaleste.32

DUPA-AMIEZELE CETA!"CAIETELE ANULUI 2000

Acest lucru s-a petrecut canova, la Tnceputurile gandiriif uropene, la Tnceputurile gandirii eline, cand ganditorii cautau sat: nfunde, sa identifice fiin!a cu 0 fiin!are preqnanta, $i, pana laIIrma, unul dintre ei a spus: Nu cumva fiin!a e Sfera? Sau al~iipuneau, dat fiind ca elementul apa era atat de important: Nu cumvaIlinta e epe, nu cumva fiin{a e 0 combinette Intre apa, pamant, aer~ .m.d.? $i foc, sa zicem? Nu cumva fiin!a este cu preponderentsIncur?

Dar Heidegger vine ~i spune: Atentie! A nu se confundaII; iodata niciuna dintre fiin{ari cu fiin!a. Nu ~xista decaf fiin!ari, $iftmfa nu va lua niciodala chipul unei fiintari.Atunci. din nou, ce este fiinla?Ori, Heidegger T$iTncepe cartea aceasta asa cum, de fapt,tncepe filozofia cu adevarat.Dragii mei, sa $titi ca niciodata, cand ajungi Tn domeniul

ta la un anumit nivel, nu mal ajungi sa confunzi filozofia, cumpuneam, cu ceva complicat. Filozofia se ocupa, Tnforma ei mare,d lucrurile cele mai simple si cele mai subintelese, ~i nu de lucrurileL Ie mai complicate $i cu lntelesurile cele mai neexplicite. Va dau unmqur exemplu: Tn clipa in care Platon scrie dialogurile lui deIII' rete, ele se Invart toate Tn jurul unor discutii pe care un domn,nurnit Socrate, Ie are cu al\ii din jurul lui. Cu cei care vorbesc $iIr iesc Tnvlata de zi cu zi. Ce fac acesti oameni? Ace$ti oameni stiu,I a cum stim $i noi, 0gramada de lucruri. $tiu ce inseamna curajul,lIu ce lnsearnna frumosul, stiu ce lnsearnna evlavia, sttu cen earnna prietenia ~i tot ce mai vref durnneavoastra. Nici unul dinI $ti oameni, lnsa, nu stie, in clipa Tn care e Tntrebat, sa dea 0d f in i tie te rrna a cuvantutul, sa spunem, a frumusetii. $i [Soc rate] sentalne$te cu un atenian, cu un concetatean de-al lui ~i-I Intreaba:

- Hippiss, tu $tii ce-i frumosul?- Binefn!eles, Tiraspunde celalalt.- Sptme-mi, ce e frumosul?

Tn clipa Tn care lncearca sa afle de la el ce-i frumosul lalal! afla, 0 data cu Socrate, ca el nu stie ce-i frumosul $i c~lucrurile pe care noi Ie considerarn subintelese, In clipa Tn care Ie utarn lntelesurile, nu Ie mai putem spune cu usurinta cu care noi, losim subintelesul atunci cand folosim acel cuvant, Ei bine, spre

33


8/12

DUPA-AMIEZELE cErAT"CAI ETElE ANUlUI 20 00deosebire de frumos, curaj. evlavie ~i alte cuvinte care faceauobiectul dialog uri lor de tinerete ale lui Platon, lucrul cel mai raspanditpe lume, lucrul pe care noi TI rostim de cand ne scularn pana necutcarn, este a fi. Cuvantul acesta, "lucrul" acesta, este "lucrul" eelmai raspandit din lume ~i, Tn acelasi timp, este "tucrul" despre carenu stim sa spun em nimic.Din acest punet pleaca cartea lui Heidegger.Cum se face ca despre aces! cuvent, pe care il roslim dedimineafa pana seara de mii $i mii de ori, sunlem incapabi/i saspunem ce anume inseamna. Noi rostim "este" /a fiecare propozl!ie$;' cu toate acestea, daca cineva ne pune sa spunem ce este "este",nu vom stt sa raspundem. De la aceasta observatie pleaca cartea luiHeidegger.Ne-am astepta ca, Tn paginile care urrneaza, el sa nespuna deindata ce este "este". Dar el nu stie sa taca acest lucru.Deci misterul celui mai raspandit "lucru" nu se risipeste in felulacesta. Heidegger procedeaza cu totul altfe!. Spune: Eu nu pot saspun ce tn se smne "e ste " decaf tnvestiqend intai personaju/ daloritacsrui acest covent $i sensu/ acestui cuvent este pus pe fume, incirculetie. Dec;' ca sa etlu ce tnseettuui "este", ar trebui, mai intal; saetlu ce este fiinfarea care spune "este".$i, dintr-o data, cartea aceasta care se nurneste Fiin/a $itimp devine, de fapt, 0 carte inchinata dasein-ului, omului. Cartea luiHeidegger este 0 carte despre om, iar Fiinfa $i timp tnsearnna exactasta: este faptul ca a ti, faptul ca tlinte, nu exista; nu exista decat 0fiinfare, nurnita dasein, omul, al carui orizont, al carui fel de a fi estede a fi in timp. Nu exlsta este, nu este este decat prin raportul ce senaste tntre fiin!are ~i timp, intre tiintsres nurnita dasein ~i timp, om.Ei bine, si-atunci, toata tnvestiqatia lui Heidegger - ~i de-abia acumajungem la povestea noastra - toata investiqatia lui Heidegger sernuta in povestea: Ce este omuf? Ce este daseirf? $i, de fapt, abiaacum incepe treaba noastra care devine dintr-o data ~i mai simpla ~imai placuta decat a fost pana aeuma.[rni cer scuze: sa ~titi ca-mi este ingrozitor de greu sa potsa spun Tncateva vorbe ceea ce se afta acolo in 500-600 de pagini.Deci trebuie sa am senzatia ca sunteti langa mine, altfel rna pierd ~ima sperii.34

DupA-AMIEZELE cErAT"CAI ETElE ANUlUI 20 00

~e-_ati reti~u_tde fapt pana acuma, nu stiu ~i nu asta mi-ampropus, sa va fac sa m\elege\i cum face Heidegger trecerea de la afila problema ce este omut, adica fiin!area care rosteste pe a fi.

Dar povestea noastra incepe din clipa asta adica~ovestea durnneavoastra. Povestea cu apa in pahar ~i omul'in lumerncepe acum.H_eidegger :pune Fiin!a $i limp. Dar ce straniu ... ! Cand i~ipr~p~n~ sa afle ce insearnna fiinlarea asta, numita dasein - oma?l~a ~n!area care rosteste pe este, el spune ca aceasta fiintare nu~~I ta~~ace~te felulde a fi ~i sensul fiin!ei decat in masura i~ care eusa. m orizontul tlmp~lu!; .nici 0 alta fiinfare de pe lume nu traiesteIn. onzontul. tlrT~P~IUI~I mCI 0 alta fiintare de pe lume nu traieste inonzont~~ fim!e: ~I ~u are pe a fi. Numai pentru ca exista 0 fiinlareare trale~te_ In or.lzo~tu.1timpului ~i care poate rosti este, fac~ cacest c:_slesa se distribute ~i asupra altor fiinlari. Nu asta-i problemanoastra acum. '. Lu.a\i_d~n ce v-arn spus cat s-a putut ~i, va spun inca 0data , .haldetl sa incercarn sa ajungem la povestea care ne privestep nor ., _Ceciuda~ Heidegger T~i intituleaza lucrarea Fiinta $i limp,I ~a_ce~taI~crare rncepe de fapt ca 0 carte, ca 0 poveste desprefimla si spetiu. De ce?

P~ntru c~ lucrul cel mai vast, cand Heidegger T~i puneproblema sa spuna ce e omut, ce e dasein-ul, lucrul cel mai vast

re se p~ate spune despre dasein este c a se afta in ceva. I n ce se1M das~/n:ul? In ~e se afla omuf? $i raspunsul lui Heidegger estese afla In e~va, In speta, In lume. Este raspunsul cel mai de bun-Im~ pe care II ~utem ~vea. Prima definitie a dasein-ului, primulPlto~a~ acest~1 povesti este asta: Omul ca fapt de a fi in fume.

Nurnai ca. stran~etatea este ca nici 0 alta fiintare nu se afla In ceva< I a .cu~ s~ afl~ ~m~1. Omul se a n a in, In speta, ln lume, lntr-omaruera existentiala ~I nu cateqoriala. Ce insearnna asta?

_Hei~e~ger i~i propune sa distinqa intre dous' lucruri. Cemsearnna a distinqe tntre Sein-in ~i ln-Sein. Ce inseamna a dist ingetntre ~c~ste doua sintagme pe care In rornana nu ai cum sa IeIr duel ~~ nu Ie pof decat explica: Sein insearnna a fi. fiinla si inmsearnna in. Sein-in presupune un raport de clasare' ~i i~ciudere


9/12

DupA-AMIEZELE CETA!"CAIETELE ANULUI 2000

spatiala, 0 fiinfare se aM in alta timtere. $i exemplul pe care-t daHeidegger, care e celebru printre heideggeriologi $i care este $i 0sigla a ironiei, este apa - apa Tnpahar. Apa se afla in pahar, hainase afla in dulap, banca asta se afla in amfiteatru, amfiteatrul se afiain Arhitectura, Arhitectura se aM in Bucuresti, Bucurestiul se afla inRomania, in Europa $i totul se aM in Univers, in final. Ei bine,cuprinderea unul in altul, incluziunea, continerea a ceva in altceva,interioritatea - apa in pahar, haina in dulap - toate acestea suntcategorii spatiale. "Tn" este aici 0 categorie spa\iala care nu reflect aaltceva decat un raport $i 0 proprietate $i felul de a fi al fiin!arilor,care sunt diferite de om.

Dar In-Sein, in schimb, In-Sein se raporteaza nu laconsti tut ia de fiin!a, nu la raportul, deci la proprietatile lucrurilor,fiintarilor. care sunt diferite de dasein, ci se raporteaza numai $inumai la' constitut ia de fiinta a dasein-ului. Asta lnsearnna ca in, incazul omului, nu ;"ai sem~ifica 0 relatie spatiala: omul nu se afla inca un trup, ca un corp fizic, asa cum se afla un cadavru lntr-unportbagaj, doar asa. Atunci ce este in, Tn cazul omului? Ce esteacest In-Seirf? De ce ar diferi Sein-in de In-Seirf? In, spuneHeidegger, acest in-in proviae dintr-un substantiv din germanamedievala, inan, care insemna a locui, a-$i avea sala$ul, habi/area,nimic altceva.

Sein, la randul lul, este infinitivul de la verbulla persoana I,ich bin - eu sunt - care e legat de 0prepozitle, prepozitia bei Ich binlnsearnna eu sun!. Acest ich bin - eu sunt - e legat de be;' carelnseamna in preajma, ala/uri Ich bin - spune Heidegger -e/imologic, vine din a fi in preajma, din a tocui. de asemenea. Atatich bin, cat $i bei trimi t la a locui in preajma, la a ocupa un spetiufamiliar. Ei bine, In-Sein lnseamna asadar nu faptul de a fi in, asacum era apa in pahar sau haina in dulap sau banca in amfiteatru, cifaptul de a sala$lui, de a locui in preajma, faptul de a fi familiar cu.Bei, aceasta prepozitie folosita de dativul german - care, la noi, s~traduce cu langa, in preajma - nu lnseamna un ala/uri spatial. Inpreajma $i alaturi nu poate fi decet - spune Heidegger - 0 tlinterecare are lume $i care e generatoare de lume.

Deci noi suntem unii in preajma altora nu pentru ca suntemspatial laolalta in c1ipa asta, in aceasta sala. Noi nu suntem in36

DupA-AMIEZELE CETA!"CAIETELE ANULUI 2000

cI easta sala, ci noi suntem, locuim, sala$luim in acesta sala. AdicaII i nu sun/em in stilul unul ala/uri de altul, datorita faptului cauntem spattal in continuitate, ci pentru ca laolalta ne tine 0 lume

I"mea filozofiei, in clipa asta, lumea lui Heidegger s.a.rn.d. Deci no!Iocuim sau sala$luim in lume, in timp ce apa Tn pahar nus.la$luie$te. Diferenta dintre fiin!area numita om, dasein, $i orice altaIlInfare de pe lume, este ca incluziunea dasein-ului, a omuluiin lumete de tipul nu a continarf mecanice, ci a sala$luiril; a locuirii.

Eu, cand spun ca George es/e in pat, nu spun Tn felu! inwre spun ca apa este in pahar. Apa nu lntretine cu paharul raportulI L care-t Intret ine fiecare dintre dumneavoastra cu patul lui cu masa1111e scris s.a.m.d.

Doua fiin,tari care nu au lume, deci care nu sunt(t1r~cterizate printr-un raport de rela\i i de famil iaritate cu obiecteledin jur , nu se pot atinge $i nu sunt alatun niciodata, unul fata de altul.Nurnai un om, numai un dasein poate atinge un scaun, scaunul nutllnge niciodata 0 rnasa, chiar daca sta lipit de ea. Deci scaunul nu eI !lga perete sau microfonul asta nu e langa masa sau pe rnasa, asa1 . 1 1 sunt eu acum langa dumneavoastra sau dumneavoastra suntetiI !lga mine acum. '

Exista 0 poezie a lui H61derlin despre copaci i padurii , carepune foarte clar, talmace~te foarte clar gandul asta a lui Heidegger.I I s.pune: $i-$i raman in preajma, nestiute / Cat neclinti/e poposesc1 1 / ttmp / fnvecinate trunchiuri de copaci.

Doi copaci pot sa stea alaturi, spanal, sute ~i mii de anintr-o p~8dur~.Asta nu Insearnna ca ei lntretin unul cu altul relana pe( tr 0 intretine un om care sta alaturi de un obiect sau de alt om.

Deci e nevoie - spune Heidegger - de 0 fi intare caretit chide 0 tume, pentru ca aceste raporturi de langa, in, ;a/;i$/uire

locuire sa poata lua nsstere.Despre ce-i yorba, Tnfond, in toata povestea asta?Este yorba despre 0 reqandire existentiala a prepozitiilor.r o ta gandirea lui Heidegger se bazeaza pe aceasta rega~direistentiala a prepozmuor.A fi in lume Insearnna, pentru Heidegger, a uita

Imniflcatia cateqoriata, adica de incluziune spatiala a lui in.III amna a uita orice sernniflcatte spatiala a orepozitntor pe care noi37


10/12

DUpA-AMIEZELE cerstuCAIETELE ANULUI 2000

Ie folosim In lumea curenta tocmai In sens spatial. Totul ~e joa~a peacest in, in care apare disiunctia existentiala. Deci spatial, ~ZIC,~uma aflu pe Terra ~i in anumite coordonate planetare. EXIste~tlaltnsa, eu nu rna aflu pe Terra ~i in anumite coordonate. spatlal~.Existential eu rna aflu lntr-un loc, lntr-un loc pe care Heideqqer IInurneste f~me, cu care eu lntretln un raport de familiarit~te ~i carel rn i apartine in chip intim. Acesta poate fi acest loc, u~ sat Incare_rn-am nascut, un oras in care locuiesc, poate fi un cartier, 0_str~da, 0casa. Poate fi tot ceea ce vref sa intelegeti dumneavoastra p.nn a fifa tine ecess, ehez soi. Lumea poate fi atunci: camera mea, biroul lacare lucrez, planseta mea, poate insemna car\ile mele, poateinsemna prietenii mei, iubirile mele, preocuparile s.a.rn.d '.Lume~, a fiin lume lnseamna a fi lntr-un univers de relat ie, caractenzat pnntr-odimensiune de familiaritate cu acel univers. Heidegger nurnestecuvantul cheie, in jurul caruia construieste aceasta lume,preoeuparea, Besorgen. Besorgen lnseamna. in germana,preocupare. . _.Ei bine, spre deosebire de once alta fim/are de pe lume,omul daseirrul este singura fiinfare caracterizata prin preocupare,prin 'aceasta lntretinere a unui ~aport de fa_miliaritate cu tot ceinsearnna viata lui. Faptul ca asseio- nu este In lume asa cum esteapa in pahar, nu lnseamna ca el nu are .spati~litate, ci c~spanalitatea sa este Intemeiata pe. ~cest f~pt p~l~ordlal, ~~ a . fi tnfume. Nici 0 alta fiintare pe lume, ruct veverita, mCI lupul, mCI platr~,nici licuricii, nici fiorile, nici iarba, nici nimeni. Lume nu are decatdaseirrul iar fume lnseamna, va repet, crearea unui raport defamiliarit~te, In urma caruia fiin/a celorlalte fiinfari intra i~ vibratie ,:udasein-ul ~i intra intr-o deschidere anume. Deci, cu a fi m fu"!e e ~njoc capacitatea noastra de a ave a lucruri care ne sunt_a~~opla~e.'Incare ne recunoastern, care ne intereseaza, ne preocupa ~I Inprivintacarora ne Ingrijoram. _

Concluzia: tocmai pentru ca sunt In lume eu am aceastasituatie unica de a declina prepozitiile spatiale pe un registruexistential. Tocmai pentru ca sunt Tn lume, eu nu lntretin un raportcategorial, spatial, fizical cu obiectele din jurul ~eu. _ _

in final, pentru povestea asta, trebuie sa spun urmator~1lucru: daca Tnlumea fizica avem continere sau cuprindere, acesteia38

DUPA-AMIEZELE cErA!1ICAIETELE ANULUI 2000

Ii ~orespun.de in plan existential foeuire sau safa9luire. Daca, in plan(Izlcal pun Juxtapunere - ventilatorul langa perete - in plan existential. m contact, atingere. Numai 0 fiin/are care are fume poate sa atinga,a mangaie s.a.rn.d. Seaunul mangaie masa nu e decat 0 metafora

nu? Indiferen\a In plan fizical - copacii lui H61derlin care stau unullaturi de altul - In plan eXisten\ial - familiaritate, preocupare, grija.

Asadar lumea aceasta In care dumneavoastra, stiind saunestiind, operati, nu e un soi de super-receptacol, asa cum suntembi~nuiti sa credem atunci cand spunem ca ne aflam Tnlume; sau deuper-continator care inchide in el toate obiectele, inclusiv pe noi.

I umea nu e, Tn nici un caz, cutia cu de toate a bunicii, pe care 0Inspecteaza 0 privire divina, nu? Cineva care se uita pe deasupra ~ir ercepe lumea ca 0 chestie In care se afla de toate: oameni, ace,flori, stele s.a.m.d. Lumea nu e universul in care suntem noiIncapsulati impreuna cu pomii, florile, cutiile de Coca-Cola ~i,rocodilii. Lumea este, din punct de vedere existential, ~i pana laurma este lumea omului, este lumea arnbianta - umweft _ lumeanoastra familiara, traversata de preocupare.

Acuma, eu fieeare dintre not, eu fiecare dasein in parte _ne spune Heidegger - eu fieeare fiin!are num/~a om, se desehide 0lume Tncare et este. Fieeare individ de pe fumea asta desehide, eue istente fui, propria lui fume. Cu fieeare fiin/a umana se desehide 0Illme. Exista un text superb in care Heidegger vorbeste despredesein-ul grec si in care arata in ce fel un templu grec deschidalumea dasein-ului elin, ce inseamna templul pus pe 0 stanca ~i celume deschide elinul prin templul sau ~i care era lumea lui.

Deci, de la lumea primitivului, in care piatra capata fiinta deunealta, de arrna sau de aprinzator de foc ~i pana la lumea in 'carePI tra devine materie prima pentru 0 sculptura s.a.rn.d., fiecare ins ~if i care civil izatie ~i fiecare comunitate de pe lumea asta deschide 0lume.

A fi in fume, va dati seama, In cazul acesta, Insearnna cu, tul altceva decat a fi, cum este, va spuneam, apa in pahar.Acum mai este un singur lucru ~i dupa asta ma opresc.am 5 minute mai dureaza. Cred ca v-arn pl ictis it enorm.Din moment ce dasein-ul nu este un lucru simplu prezent,l~a cum este paharul pe rnasa sau microfonul pe masa sau scaunul

39


11/12

DupA-AMIEZELE cErA!,1CAIETELE ANULUI 2000pe podea, spetialltatea sa nu se rezurna, dupa cum spe~ ca amreusit rnacar atata lucru sa va trec, spatialitatea ornului n.u serezurna la plasarea sa in spatiul lumii, tnteleasa ca urnvers.Spatial itatea omului nu tnseamna plasare in spatiu~ ~pa~ialitatea sa,va spuneam, nu e posibila decat prin faptul de a sala~/U/, faptul de afi in lume care revine la faptul de a sa/a~/ui, pentru ca asa am tradus,in final acel In-Seirr. faptul de a fi in, asa cum este banca inamfiteatru ~i apa In pahar, iar In-Sein nu se poate traduce decat prinsala~/uire, faptul de a locui in ceva, In sensul de a sala~/ui in_l~me:asa cum v-am definit mai tnainte. Ei bine, iar faptul de a. sala~/u~,acest In-Sein acest fapt de a deschide 0 lume in fiecare dintre nOI,care se bazeaza pe spatiul familiar In care se desfasoarapreocuparile noastre ~i viata noastra, sceeste lume ~ ca::acterizata,eceeste spetietitete a dasein-ului, este caractenza!a - spun.eHeidegger - prin Entfernung, care inseamna departare.. Scnsseparat ent-fernung, el nu poate fi tradus ~i lnteles decat pnn dez-depertere. En! este un prefix de neqatie, de .e~cluziune .. ~~adarspatialitatea omului, spre deosebire de spa/~alitatea fi~/ca = :caracterizata - spune Heidegger - de dez-departare. Ce mseamnaasta? Heidegger spune: line de constitutte de fiinla a omului s~inlalure departele. I n chip esentie', el are tendinte de a face sadispara depertsree. EI esle - spune Heidegger - inlaturalor aldepartelui, ent-fernendCe-i asta? Tnlaturator al departelui ~i dez-deperteres]

Ca ~i in cazul anterior, in care v-am spus ca in are un sensspatial, ~i de incluziune ~i de sirnpla continere ln ~zica - ap~ e inpahar, dar nu sala~/uie~te in pahar ~i nu tntretme 0 relatie defamiliaritate cu paharul, la fel ~i aici, departarea ~i distanta su~tcategorii fizice, ale fiinfarii care nu este de ordinul dasei~ului. Inschirnb, dez-deperteree este in existential, este felul ornului de a seraporta la distanta ~i, in speta, prin modificarea distantel~r ~zice lanivelul preocuparn. Deci, am pe de-o parte departarea ~I distanta,asa cum Ie mascara fizica, ~i am pe de alta parte .dez-departarea,asa cum 0mascara Sein und Zeit, sau lume:_aomulU/~ _Ce tnseamna dez-depsrteres? Inseamna ca omul aretendinta naturale de a apropia totul la nivelul privirii ambientale.40

DupA-AMIEZELE CETAT"CAIETELE ANULUI 2000

In~iferent ca noi ne dam seama sau nu de acest lucru, tot ce facemn ? 1 de:a .Iungul unei zi le, felul in care functionarn noi de-a lungul uneilie, tnml~e I.aace~t mod; cand dumneavoastra va pregatiti planseta,and eu rrru pregatesc masa pe care 0 sa citesc, tot ceea ce rna

preocu~a, ~otceea ce am nevoie, intra in raza acestei dez-departadIoate tipun de sporire a vitezei, pe de alta parte, pe lumea asta deI a~ion ~i pana la televiziune ~i pana la rachete interspatiale, t~ateIlp~n~epr.mcare lumea arnbianta e extinsa la scara planetara, sunti rasi vanante a~e dez-departarii. Heidegger spune 0alta propozineare ~r putea sa stea ca motto la aceasta spatlalitate a omului. I nda.sem .- spune el -rezida 0 tendinla esenl iala de aproape. Deci,xistential, departarea nu este conceputa ca distanta. Asta-i lucrul

p care menta sa-I retinern. Departarea e evaluate la nivelulpreocuparilor dasein-ului. Cand eu spun: drumul meu dureaza pana/ . t ec u lt et e pre! de 0 ,ligara, acest mod de exprimare este existential~i n~ este fizical. Nu spun: eu me deplasez 413 m, ci spun m~rgpOna la tscultete, tee cat 0 tigara sau: e la 0 aruncatura de bat.a.m.d. '

Departarile sunt evaluate - spune Heidegger - la nivelullumii. in care ma mi~c, la nivelul acelei priviri ambientale ~i a lumii.unoentste. Acelasi drum, dupa cum stiti, poate fi foarte lung saupoate fi foarte scurt, in functie de starea in care rna aflu. Un drum-

une Heidegger - obiectiv lung poate Ii mal scurt decst unulobiectiv scurf. care poafe fi un calvar ~i - pentru cel care-l parcurgeceva tara s{ar~/l Drumul lui lisus pesemne ca nu avea mai mult deteva sute de metri, dar era un drum fara sfar~it.

Distantele obiective ale lucrurilor nu corespund distantelordasein-ului. Deci, aici nu e vorba de subiectiv ~i de subiectivltate, cic I felul de a fi al dasein-ului, ca dez-depenetor in comportamentul

u curent. Dar, acuma intervine ceva cu adevarat paradoxal.I aradoxal, ca dez-departator, dasein-ul depaseste tot timpul ceeae. rnasurabu vorbind, ne este cel mai aproape.Ce Insearnna asta?

Ca in clipa asta, cel mai aproape de mine din punct dev dere fizic, este creionul asta. Dar, eel mai aproape de mine InIi~a d~..ata, existential , sunteti dumneavoastra ~i nu masa pe care

1 I 1 l 1 spnpn cotul. Exemplul pe care II da Heidegger este cel cu41


12/12

DupA-AMIEZELE CETATIICAIETELE ANULUI 2000

prietenul care se apropie pe trotuar. in clipa in care se apropie demine, pe trotuar, un prieten, cel mai aproape de mine este trotuarulcare-mi linge talpa pantofului. Dar el este infinit mai departe decateste prietenul care se apropie. Mai aproape de mine este tabloul lacare ma uit decat ochelarii pe care Ii am pe nas s.a.rn.d. Cu altecuvinte, preocuparea, lumea mea, interesul meu, non-inditerentamea e cea care reqleaza dez-deparlarile $i decide in privinta luiaproape $i departe. Dasein-ul aduce in apropiere potrivitpreocuparilor sale. Noi trairn in aproape sau in deparle in functie deceea ce ne preocupa. lar aceasta aducere in apropiere nu este unaspatial-calculabila. Eu aduc in apropiere ceva care, spatial vorbind,poate sa fie foarte departe. Daca eu stau acasa $i rna gandesc la 0fiinta iubita, ea este in clipa aceea, absenta fiind, mult mai prezentadecat este, in jurul meu, intregul ambient. Oaca eu, in clipa asta, rnagadesc la podul din Heidelberg, el imi este infinit mai aproape decatimi este foaia pe care 0 am sub nas.

Ei bine, Tmiinchipui ca durnneavoastra, ca arhltecti, trebuiesa tineti cont, tara lndolala, in primul si-n primul rand, de distanteteadevarate, rnasurabile fizic, pentru ca sa va faceti treaba. Dar daca,Tn final, acest mod de a rnasura nu este raportat la spatialitateadasein-ului ca fiind lume, cred ca ceva, in temeiul meserieidumneavoastra, va fi defect.Cam asta ar fi ceea ce am incercat, Tngrozitor de chinuit,va rog sa rna credeti, sa va spun. ingrozitor de chinuit, pentru ca decateva ori pe drum, am avut senzatia ca am incercat ceva nebunesc$i care nu trebuia incercat. Tot timpul, tot timpul Tmi dadearn seamaca folosesc cuvinte care nu sunt corecte din punctul de vedere aceea ce vreau sa va spun $i tot timpul am avut senzatia ca va pierd$i ca nu stiu cum sa ma descurc intr-un ocean de genul asta, pecare, va spun, in mod obisnuit II parcurg in doi ani, nu lntr-o ora. inlinii mari, cam asta am vrut sa va spun.

Daca credeti ca, intr-un fel, taptul de a fi in lume va ajutacu ceva la meseria durnneavoastra $i daca ati retinut lucrul astasimplu ca a fi in lume nu tnsearnna ca noi suntem continuti ca unbiet corp f izical Tntr-un univers receptacol, alaturl cu toate celelalteobiecte care ne lnconjoara. ci ca noi suntem in lume cu totul altfel,ca lumea este altceva decat ce lnteleqern noi in mod obisnuit $i ca42

DupA-AMIEZELE CErA!1ICAIETELE ANULUI 2000

n i suntem in aceasta lume in altfel decat este haina in dulap at .Z - . I ' uncI, icem ca v-atl a es cu ceva.~ . G.T.: Eu cred ca ceea ce s-a petrecut aici , in dupa-amiaza

d astazi, a fost ceva cu totul except ional. A < : . vrea sa va~rog sa ~ ."t ti ~~. ,y Imlp rrme, _sa." multurnesc domnului Gabriel Liiceanu pentru aceasta

Irumoasa $1 ~emorabila introducere in sistemul filozofic al luiI f idegger, 0 I~troducere atat de special construita de domnia sap n.tr~ nOI, a.da~g.and _ca indraznesc sa sper, alaturi de dv., inI sibile contmuan. Ma gandesc ca. dupa exemplul creat der ontene~le, am _putea incerca sa intelegem cate ceva despreI ii zofie In nu mal mult de sase lectii._ y a mul!umim foarte mutt, domnule profesor, $i ingaduiti-ne va mal asteptam. '

43

spatial it a tea la heidegger-apa in pahar si omul in lume-conferinta-g.-liiceanu

Documents