sortarea, ambalarea, transportul si depozitarea.doc
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
A U X I L I A R C U R R I C U L A R
CLASA a XI -a
MODULUL:SORTAREA, AMBALAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR
DOMENIU: MATERIALE DE CONSTRUCŢIINIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
MECI–CNDIPT / UIP
AUTOR: ZAHARIA EUGEN-DUMITRU, profesor grad I, Grup Şcolar de Industrie Uşoară, Sighişoara
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
CUPRINS - tabla de conţinuturi
I. COMPETENŢE SPECIFICE modulului...............................................................................................................41. NOTĂ DE PREZENTARE............................................................................................................................... 42. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL...................................................53. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR...................................................5
II. Informaţii privind societatea comercială..............................................................................................................8III. Modalitatea de organizare a practicii elevilor...................................................................................................11
3.1. Termeni specifici:....................................................................................................................................... 123.2. Elemente organizatorice:........................................................................................................................... 133.3. Obligaţiile părţilor:...................................................................................................................................... 143.4. Drepturile părţilor:...................................................................................................................................... 15
IV. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii...............................................17I. Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate a muncii pentru locul de muncă:...................................................21
1. PREVEDERI GENERALE............................................................................................................................. 212. PREVEDERI SPECIFICE............................................................................................................................. 22
V. MATERIALE DE REFERINŢĂ..........................................................................................................................23VI. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii....................................................................35
VI.1. PORTOFOLIUL ELEVILOR..................................................................................................................... 35VI.2. PROIECTUL............................................................................................................................................. 37VI.3. METODA CUBULUI................................................................................................................................. 41
VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE........................................................................................................................ 42ANEXA 1.............................................................................................................................................................. 54ANEXA 2.............................................................................................................................................................. 60ANEXA 3.............................................................................................................................................................. 62ANEXA 4.............................................................................................................................................................. 63ANEXA 5.............................................................................................................................................................. 64
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
I. COMPETENŢE SPECIFICE modulului
1. NOTĂ DE PREZENTARE
Modulul se dezvoltă pe parcursul a 2 săptămâni - 60 ore, din care 30 ore instruire
practică prin laborator tehnologic sub îndrumarea profesorului inginer de specialitate şi 30
ore instruire prin practică comasată, sub îndrumarea maistrului instructor de specialitate.
Modulul „Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite” reprezintă o unitate de competenţă tehnică generală în care se integrează ca abilitate cheie Asigurarea calităţii. Modulul „Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite” prin competenţele individuale generale asigură dobândirea cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice necesare pentru încadrarea produselor la una din categoriile de calitate, alegerea variantei de ambalare corespunzătoare, precum şi pentru alegerea mijlocului de transport adecvat în funcţie de tipul produsului ambalat.
Prin unitatea de competenţă Asigurarea calităţii, elevul va fi capabil să aplice normele de calitate şi să utilizeze metode standardizate de asigurare a calităţii în domeniul de activitate.
Competenţele individuale din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie, Asigurarea calităţii, sunt agregate cu competenţele individuale din unitatea de competenţă tehnică generală „Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite”. Aceasta presupune că respectivele competenţe cheie se vor realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţă tehnică generală urmărind criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.
Unităţile de competenţă repartizate pentru instruire practică comasată vor fi tratate complet şi evaluate pe parcursul desfăşurării instruirii practice comasate.Se recomandă ca instruirea practică comasată să se desfăşoare preponderent la agentul economic. Conţinutul programei va fi prezentat şi agenţilor economici parteneri ai unităţii şcolare, în scopul asigurării condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţare.
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să încheie cu acesta o convenţie de colaborare conform notei M.E.C.T din septembrie 2003.
Săptămânilor de practică comasată stabilite la nivelul fiecărei comisii metodice sunt efectuate la finalul anului şcolar.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite
2. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie:
Asigurarea calităţii
Unitate de competenţă tehnică generală:
Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite
3. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
COMPETENŢE INDIVIDUALE
CONŢINUTURI TEMATICE
Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea
produselor finite
Sortează produsele finite pe categorii de calitate
Categorii de calitate prevăzute în standardele de
calitate. Defecte ale produselor
finite: tipuri de defecte, identificarea lor şi
compararea cu condţiile de admisibilitate prevăzute
pentru cele 3 categorii de calitate.
Aplicarea înscrisului care atestă calitatea produsului.
Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea
produselor finite
Ambalează produsele finite
Variante de ambalare aplicate produselor ceramice: în cutii de carton, în cutii de lemn, în containere, în folie
de polietilenă termocontractabilă
Completarea etichetei în conformitate cu conţinutul
ambalajului. Sortarea, ambalarea,
transportul şi depozitarea
produselor finite
Transportă şi depozitează produsele
ambalate
Mijloace de transport corespunzătoare volumului şi
modului de ambalare a produsului.
Depozitarea produselor.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Modulul „Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite” după cum am arătat reprezintă o unitate de competenţă tehnică generală în care se integrează ca abilitate cheie Asigurarea calităţii. După parcurgerea acestui modul, toţi elevii vor trebui să atingă următoarele competenţe:
Competenţe:
10.1. Sortează produsele finite pe categorii de calitate
10.2. Ambalează produsele finite
10.3. Transportă şi depozitează produsele ambalate
În cadrul unităţii „ Sortarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor finite”, pentru atingerea competenţei „ Sortarea produselor finite pe categorii de calitate”, toţi elevii vor trebui:
1. să enumere categoriile de calitate în acord cu standardele de calitate2. să Identifice defectele şi să le compare cu condiţiile de admisibilitate la cele 3
categorii de calitate3. să aplice înscrisul care atestă calitatea produsului
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă:
Categorii de calitate: calitatea I-a, calitatea a-II-a, calitatea a-III-a
Nuanţe înscrisuri: roşu, albastru, verde
Condiţii de aplicare a prin ştampilare cu coloranţi ceramici,înscrisului: prin aplicare de decalcomanii
Pentru evaluarea competenţelor dobândite profesorul/maistrul instructor vor folosi următoarele probe de evaluare:
Probe orale/scrise privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să enumere categoriile de calitate conform criteriului de performanţă (1)
Probe orale/practice privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice defectele, să încadreze produsele la una dintre categoriile de calitate şi să aplice înscrisul care atestă calitatea produsului conform criteriilor de performanţă (2) şi (3)
Pentru atingerea competenţei „Ambalează produsele finite”, toţi elevii vor trebui:
1. să enumere variantele de ambalare care pot fi aplicate produselor ceramice2. să aplice variantele de ambalare în acord cu tipul produsului ceramic3. să completeze eticheta în conformitate cu conţinutul ambalajului
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Variante de ambalare: în cutii de carton, în folii de polietilenă termocontractabilă, în cutii de lemn, în containere
Date etichetă: denumirea produsului, numărul de produse din ambalaj, denumirea unităţii producătoare, grupa de calitate
Pentru evaluarea competenţelor dobândite profesorul/maistrul instructor vor folosi următoarele probe de evaluare:Probe orale/practice privind performanţa prin care candidatul demonstrează că este capabil să enumere şi să aplice variantele de ambalare conform criteriilor de performanţă (1) şi (2)
Probe scrise/practice privind performanţa prin care candidatul demonstrează că este capabil
să completeze eticheta conform criteriului de performanţă (3)
Pentru atingerea competenţei „Transportă şi depozitează produsele ambalate”, toţi elevii vor trebui:
1. să aleagă mijlocul de transport în acord cu modul de ambalare a produselor şi de volumul lor
2. să depoziteze produsele conform instrucţiunilor de depozitare
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă:
Mijloace de transport: autostivuitoare cu furci, conveioare de transport, transportoare cu platane
Instrucţiuni de depozitare: pe categorii de produse cu asigurarea condiţiilor de stabilitatePentru evaluarea competenţelor dobândite profesorul/maistrul instructor vor folosi
următoarele probe de evaluare:Probe orale/practice privind performanţa prin care candidatul demonstrează că este
capabil să aleagă mijlocul de transport, să transporte şi să depoziteze produsele ambalate conform criteriilor de performanţă (a) şi (b)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
II. Informaţii privind societatea comercială
SC SICERAM SRL este amplasată în intravilanul localităţii SIGHIŞOARA, în partea de
N-E a acesteia, pe malul drept al râului Tîrnava Mare, la cca. 1000 m de şoseaua naţională
DN 1 Bucureşti – Satu-Mare.
Municipiul Sighişoara este situat pe malul Târnavei Mari, fiind delimitat de Dealul
Turcului, Dealul Breiter şi Dealul Gării.
SC SICERAM SA este amplasată pe malul drept al Râului Târnava Mare, fiind
delimitată de:
- la V – case particulare şi terenuri arabile
– Staţia de agregate din râul Târnava Mare – la 500 m
- la S – zona rezidenţială Baru Mare
– şoseaua naţională DN 66
- la E – râul Târnava Mare
– case de locuit
- la N – Dealul Rusului
– case de locuit
SC SICERAM SRL, ocupă o suprafaţă totală de 87364 m2 din care suprafaţa
construită este de 30402 m2.
Accesul la obiectiv se face atât pe cale ferată – linia CF care face legătură între Staţia
CFR Albeşti şi incinta industrială - cât şi auto. Accesul auto în incinta obiectivului se face
direct din drumul naţional DN 1.
Platforma SC SICERAM SRL se încadrează în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate pentru municipiul Sighişoara, fiind situată într-o zonă industrială învecinată cu cartierul 7 Noiembrie.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
SC SICERAM SRL Sighişoara
SC SICERAM SRL fabrică produse refractare de uz general, cărămidă de construcţii, ţiglă, coşuri de fum, cărămidă de pardoseală, vase de flori, etc .
1. Materiile prime folosite pentru obţinerea cărămizilor de construcţii sunt: argila cu rol de liant şi deşeu refractar sau de cărămidă de construcţii cu rol de degresant, precum şi rebuturile rezultate în urma sortării produsului ars.
Liantul şi degresantul utilizate la fabricarea cărămizilor de construcţii sunt aduse cu mijloace de transport, sunt identificate, recepţionate şi orientate pentru depozitare.
Înainte de depozitare, liantul este trecut printr-un zdrobitor pentru curăţarea de impurităţi şi piatră şi apoi depozitat în boxele de la depozitul de materii prime sau pe un teren balastat lângă depozitul de materii prime pentru îmbunătăţirea proprietăţilor plastice (acţiunea agenţilor atmosferici direct asupra argilei)
Cărămida de construcţii poate urma două procedee de pregătire în funcţie de procedeul de fasonare: -pentru fasonarea plastică -pentru fasonarea semiuscată
Procedeul plastic: liantul este dus din depozitul de materii prime pe planul înclinat cu ifronul pentru alimentarea buncărului dozator cu bandă. Materia primă este zdrobită cu ajutorul zdrobitorului cu dinţi, preluată de banda transportoare şi supusă unui proces avansat de mărunţire cu ajutorul a două zdrobitoare în trepte. Materia primă mărunţită este preluată de banda transportoare care deversează materialul într-un amestecător biax unde are loc umectarea şi amestecarea acestuia.
Procedeul semiuscat: liantul este preluat din depozitul de materii prime cu podul rulant cu graifăr, este deversat în pâlnia tampon, preluat de alimentatorul cu plăci şi zdrobit în zdrobitorul cu valţuri. Liantul zdrobit este preluat de elevatorul cu cupe, banda transportoare şi măcinat în moara cu ciocane. În cazul liantului umed, acesta se supune procedeului de uscare în uscătorul rotativ după care intră în moara cu ciocane. Liantul este preluat de elevatorul cu cupe, benzi transportoare şi depozitat în silozurile de stocare.
Degresantul se aduce cu ifronul de pe platforma depozitului de deşeuri refractare şi se introduce pe fluxul de concasare. Operaţia de concasare se realizează cu ajutorul concasorului cu fălci, este preluat de pâlnia tampon, alimentatorul cu plăci, benzi transportoare şi depozitat în compartimentele identificate pentru degresant concasat ale depozitului de materii prime. Se alimentează cu podul rulant cu graifăr pâlnia tampon, este preluat de alimentatorul cu plăci şi mărunâit în moara cu impact.
Degresantul mărunţit se trece pe o sită vibratoare; trecerea este preluată de elevatorul cu cupe, transportor cu bandă şi măcinat în moara cu ciocane iar refuzul este reintrodus la mărunţit în moara cu impact. Degresantul măcinat este preluat de elevatorul cu cupe, benzi transportoare şi depozitat în silozurile de stocare.
Procedeul plastic de fasonare: după umectarea şi omogenizarea materialului în amestecatorul biax acesta cade în presa melc cu vid unde se continuă omogenizarea, se compactează şi ia forma definitivă a produsului (lungime x lăţime). La ieşirea din presa melc, materialul sub formă de bandă este tăiat cu tăietorul mecanic la grosimea cerută de produs Produsele crude se aşează pe vagoneţi rastel pentru procesul de uscare.
Procedeul semiuscat de fasonare: liantul şi degresantul se dozează din silozurile de stocare cu şibăre de grosime pe banda transportoare şi se amestecă-omogenizează în amestecător cu amestec forţat. Pe o serie de benzi, materialul ajunge în buncărele preselor pentru fasonare. Materialul ajunge în buncărele preselor şi prin intermediul podului rulant cărucior, benă şi bena autodescărcătoare. Fasonarea se poate realiza cu presa SM, presa
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
hidraulică, prese cu fricţiune simple sau automate. Produsele crude se stivuiesc pe vagoneţi platforma în vederea uscării.
Uscarea se realizează în uscătoare tunel cu ajutorul aerului cald de la cuptorul tunel şi introdus în uscător cu ajutorul ventilatoarelor.
Arderea produselor se realizează în cuptoare tunel cu funcţionare continuă în care produsele circulă în contracurent cu gazele de ardere.
Volumul cuptorului tunel este de 205 mc, iar volumul util de 136 mc.Încărcătura pe cuptor este de aproximativ 140 t., rezultînd o densitate de 683 kg/mc
raportată la volumul total şi o densitate de 1030 kg/mc raportată la volumul util.Dupa ardere vagoneţii sunt aduşi pe linia exterioară şi transportaţi în zona de sortare-
ambalare.Produsele conforme sunt ambalate pe paleti de lemn conform instructiunilor de lucru,
legate şi înfoliate. Produsele neconforme sunt reintroduse în circuitul de fabricaţie, la concasare ca degresant.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
III. Modalitatea de organizare a practicii elevilor
Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de teorie incluse în orele de laborator
tehnologic şi de instruire practică la agentul economic.
Instruirea practică se poate realiza la agentul economic prin participare la activităţi de
producţie. Pregătirea se va realiza timp de 3 săptămâni sub formă de practică comasată
din care 8 zile laborator tehnologic şi 7 zile instruire practică.
Instruirea practică la agentul economic se poate face astfel:
Se stabilesc locaţiile de realizare a instruirii practice în cadrul agentului economic.
Se împart elevii în grupe.
Se realizează un grafic de rotaţie a grupelor astfel încât fiecare grup de elevi să se
instruiască în toate locurile de practică
Programul de lucru va fi de 6 ore/zi în funcţie de programul partenerului de practică. La
locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic îndrumător, responsabil cu
urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea unităţii şcolare şi de către un
tutore (un salariat desemnat de către partenerul de practică care va avea responsabilitatea
practicantului) , conform Art. 6, 7 din Convenţia cadru -Anexa 1. Înainte de începerea
stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la
normele de securitate, sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în
particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006
securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire
asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor specifice modulului de practică
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul
de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Temei legal: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilor
Publicat in: M.O. nr. 493 din 24 iulie 2007.
Intrată în vigoare: 27.07.2007
3.1. Termeni specifici:- Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ,
care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia
în cadrul programului de instruire.
- Practicantul = elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea
cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu
specializarea pentru care se instruieşte.
- Organizatorul de practică = unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar, care
desfăşoară activităţi instructiv educative şi formative.
- Partenerul de practică = o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau
orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările
cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi care poate
participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi elevilor.
3.2. Elemente organizatorice:
a) Practica elevilor:- se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a
unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de practică.
- se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru sau de
an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ
- se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,
întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.
- durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.
- formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică sunt
cuprinse în planul de învăţământ
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
- activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie
condiţie de promovare
b) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât pentru elevii,
cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de învăţământ.
c) Activitatea de practică a elevilor este finanţată de la bugetul Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Inovării, pentru specializările care au practica prevăzută în planurile de
învăţământ, ca activitate obligatorie. Totodată, acesta alocă sumele aferente pentru hrana şi
transportul elevilor care efectuează practică, în sistem cumulat, în alte localităţi decât cele în
care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin.
3.3. Obligaţiile părţilor:Obligatiile partenerului de practică: a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară
valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;
b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe la
evaluarea desfăşurării practicii elevilor;
c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de
practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.
d) de a urmări şi înregistra prezenţa la activitate a practicantului şi de a semnala
eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ (obligatii de indeplinit împreună cu
reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ).
e) de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de
practică a elevilor.
f) de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de practică,
punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.
g) să instruiască practicantul cu privire la normele de sănătate şi securitate în muncă şi de
apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.
h) de a efectua o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi de a-i acorda un calificativ la
sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de practică,
împreună cu organizatorul.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Obligaţiile practicantului:a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică, respectând
durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de unde provine.
b) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele de
sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţii
desfăşurate.
c) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective, practica se
recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.
d) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă acestea
sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de către
acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor,
specifice acelor activităţi.
Unitatea sau instituţia de învăţământ (de unde provine elevul sau studentul practicant) = va
realiza evaluarea şi notarea finală a practicantului, precum si evaluarea capacităţii
partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic şi organizatoric.
3.4. Drepturile părţilor:- pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform
legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea
remuneraţiei.
- pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea cunoştinţelor,
respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.
- organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev. Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.- unităţile şi instituţiile de învăţământ alocă partenerului de practică suma aferentă activităţii
de practică pentru fiecare elev sau student, pe bază de contract.
Modalitatea de organizare a practicii pentru modulul “ Sortarea, ambalarea, depozitarea şi transportul produselor finite” este practica comasată care se efectuează în totalitate la sfârşitul anului şcolar.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea /consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională, Practica comasată se desfăşoară la agenţi economici parteneri ai şcolii.
Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii.
RELAŢIA UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT – AGENT ECONOMIC
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere• Responsabilitaatea pedagogică a unităţii de învăţământ• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaborezepermanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi
DOCUMENTE NECESARE ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII PRACTICIICOMASATE
Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:• Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii
Profesorii de specialitate şi maiştri instructori încadraţi pentru instruirea practicăcomasată vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a acesteia. Responsabilul ariei curriculare “Tehnologii” şi directorul unităţii şcolare care are atribuţii în coordonarea instruirii practice vor îndruma şi controla această activitate.• O listă de echipamente şi materiale necesare realizării tematicii• O listă de criterii de evaluare , precum şi modalităţile şi probele de evaluare stabilite împreună cu reprezentantul agentului economic
În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea, fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare.
De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
IV. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii
Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la
sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform
dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG
107/24.10.2003 ( vezi anexe ) despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală
profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată
durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la
lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul
care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Echipamentul individual de protecţie al practicantului, conform normelor specifice ale
unităţii, poate să fie format din: salopetă, bocanci, cască de protecţie, ochelari de protecţie, mănuşi de protecţie, cizme, pelerine de protecţie, antifoane, etc.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21.4. Aplică norme de sănătate şi securitate în muncă, pază contra incendiilor, specifice staţiilor de tratare şi epurare a apeiUtilizarea echipamentului de sănătate şi securitatea muncii şi pază contra incendiilor adecvat lucrului la utilajele pentru tratarea şi epurarea apeiRespectarea procedurilor de sănătate şi securitate în muncă, protecţia
mediului specifice utilajelor pentru tratarea şi epurarea apei
Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare:
La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă şi se vor
întocmi: Fişa Individuală de Sănătate şi Securitate în Muncă şi Fişa individuală de
instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă.
La fiecare locaţie de instruire se vor efectua instructajele specifice la locul de muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă şi se vor consemna în fişele
individuale.
Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în muncă şi în
domeniul situaţiilor de urgenţă şi se vor consemna în fişele individuale.
În timpul desfăşurării activităţii practice trebuie să respectaţi instrucţiunile din
regulamentul de ordine interioara al agentului economic .
În mod deosebit pentru agenţii economici din industria ceramicii brute se impun a fi
respectate următoarele reguli :
Nu intraţi pe teriitoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul instructor sau
tutorele de practică.
Mergeţi numai pe traseele indicate şi marcate în acest sens.
Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în încinta întreprinderii.
Nu fumaţi pe teriitoriul unei întreprinderi.
Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire practică.
Respectaţi indicatoarele din intreprindere.
Nu părăsiţi locul de instruire practică fară acordul maistrului instructor sau al
tutorelui de practică.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
CÂTEVA DINTRE MARCAJELE CE LE PUTETI ÎNTÂLNI ÎN SECTOARELE DIN
INDUSTRIA CERAMICII BRUTE VĂ SUNT PREZENTATE MAI JOS :
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Nu uita: Faci parte din generaţia care va lucra în Uniunea Europeană unde securitatea şi
sănătatea în muncă constituie un criteriu de profesionalism!
De aceea este foarte important să:
Cunoşti cât mai multe despre actele normative care reglementează activitatea de
securitate şi sănătate în muncă;
Participi activ la instructajul de securitate şi sănătate în muncă şi să îţi însuşeşti măsurile
privind sănatatea şi securitatea în muncă ;
Respecţi procedurile corecte de lucru şi instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă la locul de desfăşurare a instruirii practice;
I. Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate a muncii pentru locul de muncă:operator DESCĂRCARE ŞI PALETIZARE PRODUSE FINITE unitatea I
1. PREVEDERI GENERALE
Art. 1. Instrucţiunile proprii conţin prevederi, cu caracter obligatoriu pentru personalul angajat de un agent economic, prin a căror respectare se urmăreşte eliminarea cauzelor subiective de accidentare şi îmbolnăvireArt. 2. Instruirea personalului se va face conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006, Normelor metodologice de aplicare a legii şi Hotărârilor de guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.Art. 3. Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform Listei interne întocmită respectând prevederile HG 1048/ 2006Art. 4. Repartizarea sarcinii de muncă se va face conform prevederilor legaleArt. 5. Deservirea echipamentelor şi aparatelor se face de către personal specializat.Art. 6. Se interzice achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unor echipamente tehnice care nu corespund prevederilor HG 1146/2006 .Art. 7. Pe uşile de intrare în încăperile unde există pericol de incendiu, explozii, intoxicaţii sau alte surse care pot provoca accidente se vor fixa plăcuţe cu inscripţia “INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR STRĂINE”Art. 8. Înainte de începerea lucrului fiecare salariat al societăţii este obligat să verifice:
- starea prizelor, a întrerupătoarelor şi a ştecherelor;- starea izolaţiei cablurilor electrice;- starea dispozitivelor şi a apărătorilor de protecţie;- integritatea sculelor şi a mânerelor acestora;- starea aparaturii de măsură şi control;- starea legăturilor echipamentelor tehnice la centura de împământare
Art. 9. Se interzice orice intervenţie la instalaţiile electrice sau la echipamentele tehnice de către persoane neautorizate în aceste meserii ( acestea se vor face de electricieni, mecanici de întreţinere).Art. 10. Se interzice admiterea la lucru a persoanelor cu stare fizică sau psihică necorespunzătoare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Art. 11. Se interzice admiterea la lucru a persoanelor în stare de ebrietate precum şi introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice în unitate.Art. 12. Se interzice pătrunderea cu ţigări aprinse sau cu flacără deschisă în încăperile în care se păstrează materiale inflamabile precum şi în secţiile în care se lucrează cu acestea.Art. 13. Personalul este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile prezentelor instrucţiuni şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.Art. 14. Personalul este obligat să-şi însuşească, să respecte şi să aplice normele, reglementările şi instrucţiunile de securitate a muncii specifice sarcinii de muncă pe care o au de îndeplinit.Art. 15. Personalul este obligat să respecte disciplina la locul de muncă.Art. 16. Se interzice depozitarea materialelor, lăzilor, cutiilor în faţa instalaţiilor de stins incendiu.Art. 17. Se interzice depozitarea materialelor, lăzilor, cutiilor în faţa tablourilor electrice a echipamentelor tehnice sau utilajelor.Art. 18. Se interzice lucrul cu orice echipament tehnic atunci când dispozitivele de protecţie lipsesc, sunt scoase din funcţiune sau sunt defecte.Art. 19. Salariaţii sunt obligaţi să-şi păstreze curate locurile de muncă şi să-şi descongestioneze continuu căile de acces din zona de lucru, din depozit, incintă etc.Art. 20. Salariaţii sunt obligaţi să circule cu mare atenţie pe drumurile din incinta societăţii, respectând traseul stabilit de deplasareArt. 21. În cazul producerii unui accident de muncă să se ia măsuri de acordare a primului ajutor şi de anunţare a conducerii.Art. 22. Este interzisă scoaterea şi folosirea în afara societăţii a echipamentului de protecţie şi de lucru.Art. 23. În caz de incendiu se va anunţa cel mai apropiat post de pompieri TEL: 112 (981)
2. PREVEDERI SPECIFICEArt. 24. Operatorul de la descărcarea şi paletizarea blocuri ceramice de pe vagoanele de ardere la unitatea I îşi va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu-şi expună propria persoană şi nici celelalte personae la riscuri de accidentare.Art. 25. Operatorul va verifica la intrarea în schimb atât starea utilajelor, a apărătorilor de protecţie cât şi dacă în perimetrul locului său de muncă, în zonele cu pericol de risc, să nu fie alte persoane care pot executa diferite lucrăriArt. 26. Operatorul îşi va organiza bine sarcinile de lucru în scopul uşurării lucrului şi evitării accidentelorArt. 27. Operatorul nu va porni nici un utilaj care nu este echipat corespunzător cu echipamente de protecţie sau care să aibă improvizaţii la instalaţiile electrice sau cu instalaţiile electrice deteriorate.Art. 28. Operatorul nu va îndepărta din timpul mersului nici o apărătoare de protecţieArt. 29. Suprafaţa de beton trebuie păstrată curată şi uscată
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Art. 30. Operatorul nu va intra în zona de acţiune a automatului de descărcere a blocurilor ceramice de pe vagoanele de ardere în timpul funcţionării acestuiaArt. 31. Operatorul nu va lucra cu tablourile (pupitrele) de comandă deschiseArt. 32. Este interzis lucru la tabloul de comandă pentru persoane neinstruite în acest sensArt. 33. La intervenţiile asupra utilajelor se vor avea în vedere scoaterea siguranţelor şi îndepărtarea curelelor de transmisieArt. 34. îndepărtarea blocurilor ceramice defecte se va face în timp ce automatul de descărcare este opritArt. 35. Oprirea automatului de descărcare se va face în aşa fel încât cleştii automatului să nu se afle încărcaţi deasupra zonei de unde urmează a fi îndepărtate produse. Lucrătorul nu va interveni pentru înlăturarea blocurilor neconforme dacă există riscul să-i cadă pe corp produse prinse în cleştii automatului de descărcareArt. 36. Este interzis a se călca pe lanţuririle transportorului cu lanţuri dacă utilajul nu este opritArt. 37. Este interzis a interveni la maşina de înfoliat în timpul funcţionării acesteiaArt. 38. Este interzis a se intra în zona de acţiune a maşinii de înfoliat în timpul funcţionării acesteiaArt. 39. Este obligatorie folosirea echipamentului individual de protecţie şi a celui de muncă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
V. MATERIALE DE REFERINŢĂ
1. După ieşirea produselor din cuptorul de ardere, transbordoriştii duc vagoneţii cu produsele finite pe linia de aşteptare.
2. De aici formaţia de descărcare preia vagonul, îl împing pe transbordor, apoi duc transbordorul pe poziţia de descărcare a vagonetului de pe transbordor şi scoaterea lui afară pentru:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
SCOATEREA PRODUSELOR DIN CUPTORUL DE ARDERE
SORTARE
PALETIZARE
TRANSPORT
DESCĂRCARE
FIŞA DE DOCUMENTARE 1.
-Produs conform este cel care corespunde prescripţiilor din fişele tehnice de produs.-Produs neconform este produsul care nu corespunde prescripţiilor din fişele tehnice de produsNerespectarea toleranţelor dimensionale este determinată de către Laboratorul de Încercări SICERAM.Caracteristicile fizico-mecanice se determină de către Laboratorul de Încercări, deci produsul neconform din punct de vedere al procentului de goluri, al densităţii, al absorbţiei de apă, al rezistenţei la compresiune -la cărămizi şi al coeficientului de impermeabilitate, al rezistenţei la rupere prin încovoiere şi al rezistenşei la îngheţ-dezgheţ - la ţigle, se stabileşte de şeful de laborator.Caracteristicile de structură şi aspect se urmăresc pe flux de către controlorii interfazici şi controlorii produsului final.Produse neconforme din acest punct de vedere sunt :La cărămizi - cele care au mai mult de 1 fisură pe toata înălţimea produsului, pe feţele văzute, cele crăpate, cele cu mai mult de 6 ştirbituri la muchii şi colţuri, fără să se ajungă la goluri, cele cu rupturi la colţuri mai mari de 10 mm , cele cu granule de var mai mari de 3 mm şi cele deformate.La ţigle - cele cu fisuri pe partea neacoperită, cele cu mai mult de o fisură de 10 mm lungime, pe partea acoperită, cele cu crăpături, cele cu mai mult de 2 ştirbituri de 10 mm lungime şi 3 mm adâncime, pe partea acoperită cele cu exfolieri, cele care nu au sunetul clar, cele cu ciocuri lipsă, cele cu granule de var mai mari de 3 mm şi cele deformate.La cosurile de fum - cele deformate, cele cu fisuri, crăpături, rupturi.La vasele ceramice - cele cu fisuri, crăpături, rupturi, ştirbituri pe faţa vizibilă, cele cu granule de var mai mari de 3 mm. Produsele neconforme, fie se marchează şi se depozitează separat până la stabilirea utilizării lor, fie se aruncă la deşeuri.
Produsele conforme şi cele neconforme se înregistreaza în înregistrările specifice fiecărui loc de muncă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Nr.crt. Produse conforme Produse neconforme
1.
CIOBITURI
2.
FISURI
3.
DEFORMĂRI
4.
EXFOLIERI
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Descărcarea produselor se poate face manual sau automat în cazul ţiglelor şi manual în cazul cărămidei.
Pentru descărcarea automată a ţiglelor, vagonetul este împins cu ajutorul unui piston hidraulic la locul de descărcare.
Operatorul de la automatul de descărcare face o verificare vizuală a ţiglelor de jur împrejurul vagonetului, iar în cazul apariţiei unor ţigle care prezintă fisuri, crăpături, deformări, desface pachetele de ţigle şi înlocuieşte ţiglele defecte.
Leagă apoi pachetul şi trece apoi la descărcarea automată a ţiglelor. Dacă nu există neconformităţi trece direct la descărcarea automată. Operatorul are obligaţia de a verifica prin sondaj, de pe mai multe rânduri ale
vagonului, ţigle şi dacă apare vreo neconformitate ca fisuri vizibile, microfisurile (firul de păr, care se verifică prin lovirea uşoară a ţiglei cu un ciocănel mic metalic), sau neconformităţi ale geometriei ţiglei, opreşte descărcarea automată a acestui vagon şi vagonul va fi descărcat manual pentru a evita strecurarea de ţigle neconforme în paleţii destinaţi vânzării.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
FIŞA DE DOCUMENTARE 2.
DESCĂRCAREA ŞI SORTAREA ŢIGLELOR
Sortarea finalăDupă ardere produsele sunt din nou sortate. Produsele neconforme din punct de
vedere calitativ sunt îndepărtate. Produsele conforme din punct de vedere calitativ sunt
paletizate; acest mod de depozitare este cel mai des întâlnit, dar ele se pot depozita şi vrac în
magle de maxim 7 rânduri suprapuse, în formă de brad.
Referindu-ne la ţiglele depozitate în paleţi, numărul acestora diferă în funcţie de
dimensiunile ţiglei. Aşezarea paleţilor se face suprapus în maxim 2 paleţi unul peste altul
pentru a nu afecta calitatea ţiglelor.
Neconformităţi care pot apărea după ardere pot fi: fisurile deschise - care apar în
cuptor pe zona de preîncălzire, microfisurile care nu se văd cu ochiul liber numite ,,fir de păr”
– acestea apar în zona de răcire a produselor, diferenţe de culoare care pot apărea din cauza
atmosferei din cuptor.
Sortarea se face de către sortatorii descărcători care verifică fiecare ţiglă în parte, în
cazul descărcării manuale, lovind-o cu un ciocan uşor din metal, iar după sunetul ţiglei
apreciază dacă aceasta are fir de păr sau nu. Celelalte defecte sunt vizibile şi se stabilesc
foarte uşor uitându-se la fiecare ţiglă în parte.
În cazul descărcării automate, aceeaşi sortatori descărcători desfac câte un pachet din
fiecare rând al aşezăturii de pe vagonul de ardere, apoi procedează ca în cazul descărcării
manuale; dacă găseşte ţigle neconforme le înlocuieşte, apoi trece la descărcarea automată a
acestora. În cazul în care ţigla de pe un anumit vagon prezintă în număr mai mare acelaşi tip
de defect, vagonul este retras de la descărcarea automată şi se va proceda la descărcarea
manuală a acestuia. Se vor verifica atent şi vagoanele care s-au aflat în preajma acestuia în
timpul arderii.
Controlul descărcării produselor finite
.La descărcarea automată a ţiglelor, sortatorul verifică vizual fiecare produs ars care înaintează pe banda. Îndepartează cele neconforme, depunîndu-le pe banda care le scoate în afara secţiei şi sunt duse la locul de depozitare a deşeurilor.
Pe cele conforme le lasă să treacă la automatul de pachetizare.Cu un ciocanel metalic loveşte fiecare ţiglă. Dacă sunetul este metalic ţigla este bună.
Daca ţiglele au un sunet dogit, prezintă fir de păr. În acest caz, sortatorul depune ţigla pe o bandă care scoate ţiglele în afara secţiei şi acestea sunt duse la deşeuri.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Controlul produsului finit şi etichetarea acestuiaToate tipurile de produse trebuie marcate. Marcajul se aplică pe produs sau unde nu
este posibilă marcarea pe produs, se poate aplica pe eticheta asociată şi pe documentele
comerciale însoţitoare.
Pentru a confirma calitatea produselor finite este necesară determinarea
caracteristicilor fizico – mecanice, conform standardelor în vigoare.
Determinările se execută pe un eşantion reprezentativ din produsul respectiv. Modul
de eşantionare este stabilit printr-o procedură de eşantionare, stabilită de producător, cu
respectarea standardelor în vigoare.
Diferite defecte ale ţiglelor apărute în timpul procesului de uscare şi ardere:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Şi la descărcarea manuală, cât şi la cea automată, ţigla se aşează pe paleţi de lemn cu şipci de lemn între straturile de ţigle, pentru a evita deteriorări ale ţiglelor prin contact direct una cu cealaltă, în timpul transportului, cât şi în timpul manipulării cu motostivuitorul în depozitul de ţigle.
După aşezarea pe palet a ţiglelor, acestea se leagă cu bandă care se capsează, apoi paletul este dus la înfoliat. Înfolierea se face cu saci din material plastic, care după ce sunt traşi pe palet şi sunt prinşi sub talpa paletului, se încălzesc cu flacără până când se adună şi se mulează pe palet.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
DESCĂRCAREA ŞI SORTAREA ŢIGLELOR
FIŞA DE DOCUMENTARE 3.
Pe partea laterală a paletului din lemn se capsează etichete care cuprind: Denumirea produsului Adresa înregistrată a producătorului Dimensiunile produsului Rectinilitate longitudinală în procente Coeficientul de planeitate Coeficientul de impermeabilitate Capacitatea portantă Rezistenţa la îngheţ – dezgheţ Greutatea Date tehnice privind modul de montare a ţiglelor Numărul de bucăţi pe palet Responsabilul cu sortarea paletului Lotul din care face parte Data când a fost paletizată
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
FIŞA DE DOCUMENTARE 4.
ETICHETAREA PALEŢILOR DE ŢIGLE
Model de etichetă – produs ŢIGLĂ MARSILIA
CESICERAM SA545400 Sighişoara
Str. Viilor 123, jud. Mureş08
SR EN 1304ŢIGLĂ MARSILIA
Ţiglă cu îmbucare, destinată pentru învelitori de acoperiş390 x 240 mm
Proprietăţi de rezistenţă mecanică/rezitenţă la rupere prin încovoiere
Conforme
Performanţa la foc exterior Acceptat ca satisfăcătorReacţie la foc AlImpermeabilitate la apă Bună, categoria I
Metoda de încercare 2Dimensiuni şi variaţii dimensionale ConformeDurabilitate Bună
Necesar / mp acoperiş 15,7 bucGreutate informativă 2,98 kgDistanţa între şipci 32,5 cmMod de prindere pe şipci 2 ciocuri şi o gaură de cuiPanta minimă 24 gradePanta maximă 50 gradeNumăr de bucăţi / palet 350Responsabil sortare: Purenciu IoanValabil pentru lotul 1 din data 04.05.2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Manipularea paleţilor cu produse se face cu ajutorul motostivuitoarelor. Stivuitoristul preia paleţii cu produse finite şi îi depozitează în depozitul de produse finite, pe tipuri de produse. Produsele neconforme se depozitează separat într-un loc destinat acestora şi se scrie pe palet „neconforme”.Livrarea produselor se face cu mijloacele de transport ale clientului, încărcarea maşinilor făcându-se cu ajutorul unui stivuitor.
Muncitorul sortator-descărcator verifică vizual, bucată cu bucată, fiecare ţiglă anexă descărcată. Pe cele neconforme, respectiv pe cele cu fisuri, crăpături, ciobituri mai mari de 20 mm lungime şi 3 mm adâncime, granule de var mai mari de 3 mm, rupturi, deformări, le îndepărtează la deşeuri.
Pe cele bune le depozitează pe paleţi, cu cartoane între straturile de ţigle. Paleţii sunt
înfoliaţi şi etichetaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
FIŞA DE DOCUMENTARE 5.
TRANSPORTUL PALEŢILOR DE ŢIGLE
Pe fiecare lot de ţigle anexe laboranta ia probe şi determină caracteristicile fizico-mecanice, conform standardelor în vigoare.
Dacă se descarcă pe paleţi cărămidă, muncitorul sortator îndepărtează produsele
neconforme - cu rupturi, crăpături, ciobituri cu L> 20 mm, fisuri pe toată înăţimea produsului pe feţele exterioare, mai mult de 2 buc/produs, în special dacă sunt situate pe feţele opuse.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Produsele conforme le depune pe un palet de lemn, care apoi este înfoliat şi
etichetat.
Pe fiecare lot de cărămidă se determină la laboratorul de încercări al societăţii,
caracteristicile fizico-mecanice, conform standardelor în vigoare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Transportul produselor finite, la locul de depozitare.
Depozitarea produselor finite câte 3-4 boxpaleţi, unul peste celălalt.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
VI. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii
VI.1. PORTOFOLIUL ELEVILOR
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Ce cuprinde ?? ?
◊ referate ale elevilor la diferite discipline◊ fişe de lucru◊ chestionare◊ fişe de evaluare◊ teze◊ lucrări de control◊ referate ale elevilor la sesiunu stiinţifice◊ articole în revista scolii◊ în general orice dovezi ale activităţii lor, inclusiv în format electronic( dischete, CD- URI)◊ proiect
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Este bine ca elevii să ştie înainte de a începe să lucreze!
Foarte important pentru elevi!
Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le rezolvaţi!
Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.
Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele, ustensilele, aparatele şi echipamentele necesare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.
Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul maistrului-instructor sau tutorelui, care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.
Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată !
Maistrul-instructor va ţine evidenţa sarcinilor de lucru pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat, şi va evalua progresul realizat.
REŢINE!
VI.2. PROIECTUL
Proiectul este o activitate compexă care îi solicită pe elevi : ◊ să facă o cercetare ( investigaţie)◊ să realizeze proiectul propriu – zis◊ să facă prezantarea publică( colegilor...)
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria lui formare, aceasta nu are drept consecinţă non – angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să - şi conceptualizeze, îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate fazele activităţii.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Etapele realizării unui proiect1. Alegerea temei2. Planificarea activităţii: ◊ Stabilirea obiectivelor proiectului;◊ Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/ grup;◊ Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului; ◊ Identificarea surselor de informare( manuale, proiecte mai vechi, presă, internet, persoane specializate în domeniu, instituţii);3. Cercetarea propriu- zisă;4. Realizarea materialelor;5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/ sau a materialelor create;6. Evaluarea ( cercetării în asamblu, a modului de lucru, aprodusului reanalizat)
SARCINILE PROFESORULUIîn realizarea proiectului elevilor
SARCINILE PROFESORULUI◊ consilierea( dă sugestii privind surse sau proceduri);◊ încurajează participarea elevilor în activitatea propusă;◊ intervenţie minimă, decât atunci când este necesară( luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor, constituie o parte a învăţării prin proiect);◊ asigurarea şi evidenţierea succesului fiecăruia dintre elevi (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale).CONTINUAŢI…
Ce este şi ce cuprinde? ? ?
ACTIVITATEA 3: STUDIU DE CAZ Obiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea
şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie
să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate
Nume elev:
Data : Timp de lucru : 30 min.
Lucraţi individual !
Sarcina de lucru:
Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi precizaţi semnificaţia lor.Identificaţi aceste indicatoare în incinta agentului economic unde vă efectuaţi stagiul de practică practică . Unde sunt montate aceste indicatoare?Ce alte indicatoare aţi identificat ?Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________
___________________________________________________________________
PROIECT
TEMA: Comparaţia tehnico – economică între procedeele de sortare, ambalare, depozitare şi transportul ţiglelor şi cărămizilor de construcţii.
Atenţie ! Pentru realizarea proiectului aveţi la dispoziţie ...... zile ! La nevoie apelaţi la sfaturile maistrului-instructor !
SUCCES!Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au fost relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin factorul timp.
Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării. EXEMPLUInstalarea unei reţele cu server într-o companie nouă pentru supravegherea fluxului tehnologic de fabricare a cărămizilor (ţiglelor).• Explică procedura, etapele şi metoda planificării proiectului.• Scrie o propunere tehnică • Planifică un proiect tehnic.• Efectuează lucrările tehnice, individual sau în echipă.• Evaluează proiectul Eşti angajat ca tehnician în întreprindere. Ţi se înmânează un memo şi ţi se solicită să precizezi o ofertă. Poţi alege modalitatea proprie de a prezenta oferta şi include orice alte informaţii de care consideri că ar putea avea nevoie respectiva intreprindere.Memorandum internCătre: TehnicianDe la: Departamentul VânzăriRe: Instalarea unei reţele cu server
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
UTILIZARE
Oferă o modalitate utilă de a îmbina evaluarea unei game largi de abilităţi şi de a integra diferite activităţi, atât în cadrul, cât şi între unităţi. Acestea sunt în mod special adecvate pentru evaluarea rezultatelor învăţării privind abilităţile cognitive: analiză, sinteză şi evaluare.
Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o problemă practică.AVANTAJE
Poate accesa o gamă largă de competenţe, atât cognitive, cât şi practice, de nivel înalt Oferă elevului posibilitatea de a demonstra iniţiativă personală şi de a lucra fără
supraveghere atentă Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţăriiLIMITĂRI
Dificil de evaluat performanţele individuale în cadrul unor investigări de grup Poate necesita mult timp pentru finalizare şi evaluare Credibilitatea poate fi dificil de dobândit din cauza gamei largi de abordări pe care le pot adopta elevii în proiectele lor
ASPECTE DE ELABORARE
Trebuie să fie clar definite nevoile de informare şi convenite cu elevul. Informarea ar trebui să sugereze diferitele etape ale proiectului, care probabil vor include, într-un fel sau altul, următoarele:
— planificarea proiectului — conceperea strategiilor de investigare — efectuarea investigării — analiza rezultatelor — raportarea concluziilor Trebuie elaborată o listă de verificare ce identifică toate rezultatele învăţării acoperite de proiectele elevilor. Aceasta vă va ajuta să vă asiguraţi că evaluarea este validă şi credibilă şi că sunt întrunite cerinţele din scurta informare
Rolul profesorului în derularea unui proiect este acela de facilitator. Acesta nu ar trebui să impună elevilor propriile idei, ci să le ofere sprijin şi sfaturi. Elevii ar trebui să fie liberi să îşi dezvolte propriile idei şi să poarte integral responsabilitatea pentru sarcinile de îndeplinit. Profesorul este un tutore care intervine minim în procesul de luare a deciziilor exercitat de grup. Acest tip de metodă presupune învăţarea prin experienţă directă: este probabil că elevii vor face greşeli, şi vor vedea care sunt consecinţele acestora. Unele dintre sarcinile îndeplinite în mod tipic de profesori în cadrul facilitării sunt:
asistă elevii în definirea temei; îndrumă grupul pe parcursul fazei iniţiale; acţionează conciliator în cazul în care survin probleme în interiorul grupului,
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1Standarde de calitate
3Ambalare
5Depozitare
6Transport
4Etichetare
2Sortare
VI.3. METODA CUBULUI
La parcurgerea conţinutului tematic ,, Coordonarea activităţii echipelor de lucru,, la orele de pregătire practică se poate aplica metoda cubului.
Tema propusă este,, SORTAREA, AMABALAREA, DEPOZITAREA ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR CERAMICE BRUTE”.
* Elevii sunt împărţiţi în grupe, fiecare grupă va realiza operaţia/ operaţiile precizate pe faţa cubului.
* Sarcinile corespunzătoare pentru operaţiile de pe feţele cubului sunt prezentate elevilor prin fişa de documentare.
* Fiecare grupă va alege un reprezentant care va coordona şi supraveghea activitatea grupei. Fiecare coordonator va completa o fişă de observare.
* Maistrul instructor evaluează activitatea fiecărei grupe prin completarea fişei de evaluare.
* După efectuarea sarcinilor de lucru coordonatorul fiecărei grupe prezintă rezultatul evaluării operaţiei, care este comparat cu rezultatul din fişa de evaluare a maistrului instructor.
În final , elevii vor completa următorul chestionar: ● De ce este nevoie ca grupul să aibă un lider ?
a. să facă toată munca;b. să-i ajute pe toţi membrii grupului să - şi îndeplinească sarcinile;c. să preia o parte din sarcini.
● Răspundeţi prin adevărat sau fals.Liderul nu are nevoie de cooperarea voastră. A/FLucrul în echipă presupune să - i ascultaţi pe alţii în acee
FIŞA DE ANALIZĂ
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
INSTRUIRE PRACTICĂ
VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE
În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu
urmărirea derulării instruirii practice vă vor evalua pe baza unei fişe de observaţie/evaluare
(evaluare formativă). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi
comportamentul şi modalitatea de integrare a în activitatea partenerului de practică
(disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului
de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
Evaluarea îşi propune să stabilească măsura în care v-aţi dobândit competenţele specifice
impuse de Standardul de Pregătire Profesională în perioada de instruire practică şi, în acelaşi
timp, să urmărească traiectoria de formare profesională a fiecăruia dintre voi. Evaluarea
trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt
precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în
afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii
trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Pe
parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea
atingerii competenţelor se realizează evaluarea sumativă.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa
unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi
evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar
responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de
evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie
ea reală sau simulată). Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce
activitatea a fost încheiată.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie
verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii
(pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze
capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un
mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea
elevului.
Instrumentele de evaluare folosite pot fi:
a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un
răspuns individual.
Exemple:
întrebări de tip adevărat-fals
întrebări afirmativ –logice
întrebări cu răspunsuri multiple
potrivire întrebare-răspuns
întrebări de tip grilă
b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un
răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun
sfâşit o sarcină practică). Exemple:
prezentare orală
contribuţia la discuţie
întrebări cu răspuns scurt
întrebări cu răspuns complex
întrebări cu răspuns restrâns
proiectul
studiul de caz
tema de lucru
exerciţiu practic
fişe de observaţie
fişe tehnologice
fişe de lucru
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
fişe de autoevaluare, etc.
Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor
corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru evaluare.
Jurnalele de practică oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi
comportamentale, dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor, încurajează
automotivarea, pot fi aplicate ca bloguri . Furnizează informaţii utile pentru evaluarea cursului,
inspectarea periodică a lor oferind oportunităţi de orientare .
Au mai mult succes dacă elevului i se indică o structură de urmat când scriu într-un jurnal, de
exemplu:
dată,
departament,
sarcină etc.,
referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,
interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii.
Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au fost relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin factorul timp. Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării. Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o problemă practică. Oferă elevului posibilitatea de a demonstra iniţiativă personală şi de a lucra fără supraveghere atentă Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţării Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este limitat. Acestea reprezintă o metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor cognitive, cât şi a celor comportamentale , utilizată individual sau în grupuri mici, ce poate motiva elevii şi ii poate expune la situaţii dificile, fară a-I implica în stresul vieţii reale. Studiile de caz dau elevilor ocazia de a practica situaţii cu care probabil vor avea de-a face în viaţa reală. Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare. Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul respectiv, de către profesor, se poate face o apreciere globală a portofoliului. În aceste situaţii, profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le comunică de la început elevilor. Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a evaluării, portofoliul prezintă următoarele avantaje: promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea achiziţiilor de la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor şi a mijloacelor de realizare; evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare; pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea lor; angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale, economice şi implicaţii în educaţia morală; deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum"; promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă); încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau recunoaşterea unei informaţii; sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.La finalul stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Interviul constă fie în susţinerea unui proiect realizat pe perioada practicii comasate, fie în sustinerea unei fişe pe care o puteţi alege voi din portofoliu sau va fi impusă de către profesor. Proba practică constă în efectuarea unei lucrări (exploatarea unui utilaj la locul de ptactică, determinarea unor caracteristici de funcţionare a utilajului etc). La calculul punctajului se ţine cont de gradul de realizare a competenţelor tehnice specializate, chiar dacă la susţinerea şi realizarea lucrării se va face uz şi de unele competenţe pentru abilităţi cheie (comunicare, utilizarea calculatorului şi prelucrarea datelor, gândire critică şi rezolvare de probleme etc) sau competenţe tehnice generale (igiena şi securitatea muncii, planificarea şi organizarea producţiei). Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Evaluarea 1: Ambalează produsele finite
1.a. Enumerarea variantelor de ambalare care pot fi aplicate produselor de ceramică brută - Probă practică
Durata probei: 30 minuteLocul de desfăşurare: fabrică
Completaţi în tabelul de mai jos, variantelor de ambalare pe care le-aţi identificat în secţiile în care aţi efectuat practică:
Nr. activităţii
Variante de ambalare EvaluatorData
1234
1.b. Aplicarea variantelor de ambalare în acord cu tipul produsului ceramic - Probă practică
Durata probei: 2 ore Locul de desfăşurare: fabrică
Aveţi la dispoziţie următoarele tipuri de produse ceramice: ţigle solzi, coame, ţigle de aerisire, olane, elemente pentru coşuri de fum, elemente de planşeu ceramic, cărămizi cu goluri verticale, blocuri ceramice cu goluri verticale, cărămizi pline, vase ceramice de grădină . Pentru 5 tipuri de produse din cele puse la dispoziţie aplicaţi varianta de ambalare corespunzătoare, şi apoi completaţi fişa de lucru.
Nr. act. Categoria de produse Varianta de ambalare
aplicată Evaluator Data
1.2.3.4.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5.
Evaluarea 2:Durata probei: 1 oră Locul de desfăşurare: fabrică
Aveţi la dispoziţie 10 pachete, numerotate de la 1 la 10, cu produse ambalate individual, în seturi sau sub formă de serviciu (Produsele au fost ambalate anterior de către elevi la evaluarea 1b. Aplicarea variantelor de ambalare în acord cu tipul produsului ceramic)
Completaţi fişa de lucru cu datele înscrise pe etichetă, în conformitate cu conţinutul ambalajului:
Nr. act.
Produse ambalate Date înscrise pe etichetă
EvaluatorData
10 Pachetul 1
11 Pachetul 2
12 Pachetul 3
13 Pachetul 4
14 Pachetul 5
15 Pachetul 6
16 Pachetul 7
17 Pachetul 8
18 Pachetul 9
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19 Pachetul 10
Evaluarea 3:
CERINŢĂ REZOLVARE RĂSPUNSCORECT PUNCTAJ
1. Aranjaţi în ordine CORECTĂ operaţiile tehnologice enumerate: transport, sortare, depozitare şi ambalare.
*********
********
*******
*******
**********
4p
1. Sortarea cărămizilor se face după ambalarea lor.*********
1.******** 1p
2. Sortarea cărămizilor are ca scop eliminarea produselor neconforme.********
2.
******1p
3. Înlocuiţi punctele din propoziţiile alăturate astfel ca ele să devină adevărate
1. Cărămizile se sortează numai **********
2. Cărămizile şi ţiglele fac parte din categoria produselor ceramice ********
3. Ţiglele se ******** atât manual , cât şi automat.
1.*********2.
*******
3.********
1p
1p
1pTOTAL 9p
Notă: 1 punct se acordă din oficiu.
Timp de lucru: 15 minute.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Evaluarea 4:Completaţi datele lipsă din eticheta de mai jos:
Model de etichetă – produs ................................
CE................... SA........................ Sighişoara
Str. ......................., jud. ...............08
SR EN 1304ŢIGLĂ MARSILIA
Ţiglă cu îmbucare, destinată pentru ...................................................... x ............ mm
Proprietăţi de rezistenţă mecanică/rezitenţă la rupere prin încovoiere
.................................
Performanţa la foc exterior Acceptat ca ...........................Reacţie la foc AlImpermeabilitate la apă ..............., categoria I
Metoda de încercare 2Dimensiuni şi variaţii dimensionale ....................................Durabilitate ......................
Necesar / mp acoperiş 15,7 bucGreutate informativă ........... kgDistanţa între şipci ......... cmMod de prindere pe şipci 2 ................... şi o .............................Panta minimă 24 gradePanta maximă 50 gradeNumăr de bucăţi / palet ................Responsabil sortare: ....................................Valabil pentru lotul 1 din data .........................
Timp de lucru: 15 min.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Nume:
Activitatea:
Ce am făcut: Ce a mers bine:
Ce modificări am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:
Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în mapa de lucru:
Abilităţile cheie pe care le-am folosit:
Îmbunătăţirea performanţei
Lucrul în echipă
Rezolvarea de probleme
Comunicarea
“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu”.Semnături:Elev: Profesor: Data:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Evaluarea 5: FIŞA DE AUTOEVALUARE
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.Numele elevului:Data: Timp de lucru: 30 minute Lucraţi individual !
SARCINA DE LUCRU : La sfârşitul activităţii de instruire practică completează fişa de
autoevaluare .Notă: Fişa de autoevaluare este un instrument îţi permite să treaci în revistă şi să îţi
analizezi propriile cunoştinţe în raport cu cerinţele standardului, focalizându-l pe: „ştiu”,
”cunosc”. La capitolul „ştiu” în fişa de autoevaluare se menţionează cunoştinţele teoretice
esenţiale pentru unitatea de competenţă (Vezi capitolul 2 ).
FIŞA DE AUTOEVALUARE
ŞTIU Autoevaluarea
Elevului ( DA/NU )
Să utilizez un limbaj tehnic adecvat
Să colaborez bine cu membrii echipei.
Să aplic şi să respect normele de SSM şi SU
Să folosesc corect echipamentul de SSM şi SU.
Să-mi planific activitatea la locul de muncă
Să recunosc utilajele de transport în funcţie de natura fluidelor
Să enumăr părţile componente ale
utilajelor pentru transportul fluidelor
Să enumăr parametrii principali ai pompelor
Să efectuez calcule corespunzătoare transportului fluidelor
Să descriu principiului de funcţionare a utilajelor de transport
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Să enumăr manevrele de pornire-oprire a utilajelor pentru
transportul fluidelor în succesiune logică
Să identific incidentele funcţionale
în timpul exploatării utilajelor pentru transportul fluidelor
Să enumăr cauzele care produc incidentele funcţionale la
utilajele pentru transportul fluidelor şi precizarea metodelor de
remediere corespunzătoare
Să explic rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor pentru
transportul fluidelor
Să explic rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor pentru
transportul fluidelor
CUNOSC AutoevaluareaElevului
Termenii de specialitate
Atribuţiile din fişa postului de pompagiu / compresorist
Norme generale şi specifice deSSM şi SU.
Norme igienico-sanitare
Noţiuni elementare de matematică şi fizică
Procesul tehnologic din instalatia ……….( din care elevul si-a
desfaşurat instruirea practică - ex. DAV)
Schema organizatorică şi raporturile ierarhice operative şi
funcţionale
Norme de conduită
Planul de intervenţie şi evacuare în caz de incendiu
Utilajele necesare transportului fluidelor
Să efectueaz calcule tehnologice specifice utilajelor pentru
transportul fluidelor
Modul de exploatare a utilajelor pentru transportul fluidelor
Modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor
Semnătura elevului : ______________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________
________________________________________________________________
ANEXA 1CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta convenţie se încheie între:
Unitatea de învăţământ ….......................(denumită în continuare organizator de practică)
reprezentată de Director
Dl/Dna.
Adresa organizatorului de practică:
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
şi
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…………………….
(denumită în continuare partener de practică)
reprezentată de (numele şi calitatea)
Dl/Dna…………………………………………….
Adresa partenerului de practică:
………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008- 26 iunie 2009
Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire
practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire
profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Elev .....................................................................................(denumit în continuare practicant)………………………………………………………
CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor
profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru,
în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al
Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta
Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de
învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă x
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în
care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în
stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă
sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi
securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform
dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG
107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională,
practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata
efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la
lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul
care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte
programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă
instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora
(conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform
Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii,
instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula
convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii
de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul
muncii).
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care
şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de
practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care
are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le
comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul
respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii
proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a
Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului
instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în
particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii
şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor
profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare
pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi
sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de
medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe
care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz
(Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în
funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică
partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în
cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii)
articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor
accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile
contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu
material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din
derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii
de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică
(Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele
luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de
învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică
conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei,
societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei
informaţii.
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,
organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu
tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele
profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de
pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la
cantina partenerului de practică,etc.):
Alte precizări
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică: Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de
practică):
Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea
organizatorului de practică:
Dl/Dna
Funcţia: maistru instructor
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în
permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei
probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării
elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet
de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………
Director Unitate de învăţământ
(Organizator de practică)
Reprezentant Întreprindere, instituţie,
societate comercială,etc
(Partener de practică)Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Numele şi
prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
ANEXA 2
Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie
publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice : .... săptămâni
2. Calendarul pregătirii : conform graficului anexat3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în
cazul timpului de lucru parţial): conform graficului anexat4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată
în Convenţie):adresa este aceeaşi cu cea indicată în convenţie5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele
locaţii:elevii nu se deplasează în afara locului de practică6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică:echipament de protecţie, instructaj
de protecţie a muncii7. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică : ……………………………………
8. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al
practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică:
Planifică, organizează şi supraveghează desfăşurarea pregătirii practice Stabileşte tematica de practică şi competenţele profesionale care fac
obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant9. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de intreprindere care va asigura respectarea
condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate
pentru perioada stagiului de pregătire practică
10.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică:
Are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare
Va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art.5, litera a, art. 13,literele d,f,h,q si r,din Legea nr 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)
Stabileşte tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare
Evalueaza nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant11.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada
stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi
curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.200412.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada
stagiului de pregătire practică:
Evaluare iniţială a competenţelor dobândite în clasa (anul şcolar) anterioară pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice
Evaluare pe parcurs pe baza unor fişe individuale de observaţie Evaluare finală pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice Elevii vor întocmi un portofoliu de lucrări efectuate pe perioada stagiului
de pregătire practică
Cadru didactic Tutore Practicant
Data
Semnătura
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
ANEXA 3
III.4. FIŞA DE ÎNREGISTRARE A PROGRESULUI ŞCOLAR
MODULUL PRACTICA COMASATĂCompetenţe Criterii de performanţă Evaluare 1
Proba/dataRezultatul evaluăriiCalificativul
Evaluare 2Proba/data
Rezultatul evaluării
Atingerea competenţei
1. U 10.1 Sortează produsele finite pe categorii de calitate
C1. Enumerarea categoriilor de calitate în acord cu standardele de calitate
Probă orală/scrisă
C2.Identificarea defectelor şi compararea lor cu condiţiile de admisibilitate la cele 3 categorii de calitate
Practică/scrisă
C3.Aplicarea înscrisului care atestă calitatea produslui
Probă orală/scrise
2. U 10.2 Ambalează produsele finite
C1 Enumerarea variantelor de ambalare care pot fi aplicate produselor ceramice
Practică/scrisă
C2 Aplicarea variantelor de ambalare în acord cu tipul produsului ceramic
Practică/scrisă
C3Completarea etichetei în conformitate cu conţinutul ambalajului
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3. U 10.3Transportă şi depozitează produsele ambalate
C1Alege mijlocul de transport în acord cu modul de ambalare al produselor şi de volumul lorC2Depozitează produsele conform instrucţiunilor de depozitare
ANEXA 4
Lucrează individual !
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev: ……………………………………………….Perioada: ..............................................Locaţie (Agent economic şi departament): .......................................Modul: ..........................................................................................Tema: ....................................................Sarcina de lucru: .............................................
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________
___________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
ANEXA 5
Fişă de evaluare folosită la susţinerea proiectului
Durata prezentării Modul de prezentare- general □- pe secvenţe □- în detaliu □
Respectarea scopului proiectului 1 2 3 Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □ Convingerea auditoriului despre
veridicitatea informaţiilor □ □ □ Exprimare clară □ □ □ Reţinerea atenţiei celor din jur □ □ □ Reformularea unor concluzii □ □ □ Lansarea unor mesaje □ □ □ Informaţii de actualitate □ □ □ Comentarii diverse □ □ □Notă: 1. Frecvent2. Rar3. Deloc
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
1. Popescu, G. Tehnologia materialelor de construcţii - manual
EDP- 1980
2. Dinescu, A., Băjău, G.
Tehnologia materialelor de construcţii
EDP – 1990
3. Burghelea V. Introducere în ceramică Bucureşti, 20024. Stanciu, S., Mazilu,
C.Maşini, utilaje şi instalaţii din industria materialelor de construcţii
EDP – 1978
5. Lăzărescu, I., Sînjoan, I., Vesa, E.
Utilajul şi tehnologia materialelor de construcţii
EDP - 1985
6. Bratu, E. Operaţii unitare în ingineria chimică
Ed. Tehnică - 1984
7. Preda, M. Ceramica şi refractare Ed. Printech – 2001
8. Teoreanu, I., Ciocea, N., Bărbulescu, A., Ciontea N
Tehnologia produselor ceramice şi refractare
Ed. Tehnică - 1985
9. Stanciu, S., Mazilu, C.
Maşini, utilaje şi instalaţii din industria materialelor de construcţii
EDP – 1978
10. Vintilă, M., Lixandru, R., Ionescu, I., Chiţu, L.,M., Rus, A., Cosma, O.
Protecţia şi igiena muncii Ed. LVS CREPUSCUL – Ploieşti - 2000.
11. Beilich, E., Becherescu, D.
Cuptoare şi utilaje în industria silicaţilor, Vol. I, II
EDP – 1973.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12. Teodoreanu, I., Becherescu, D., Beilich, E., Rehner, H.
Instalaţii termotehnologice lianţi, sticlă, ceramică
Ed. Tehnică – 1979.
13. Teodoreanu, I., Rehner, H., Thaler, M., Radu, D.
Calcule de operaţii, utilaje şi instalaţii termotehnologice din industria silicaţilor.Probleme şi exemple de proiectare.
EDP – 1983.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic