Sondajele sunt un instrument prin care se cer opiniile membrilor comunită ii în privin a unui articol, a unui utilizator, a unei politici etc. ț țSondajele nu sunt un instrument de luare a deciziilor, iar numărul de opinii exprimate de o parte sau alta nu poate duce automat la o decizie. Totu i, șsondajele pot fi utile în procesul de luare a unei decizii dacă sunt urmate de discu ii care să ducă la atingerea unuiț  consens.Există discu ii specializate care au întotdeauna forma unor sondaje --- ca de țexemplu dezbaterea propunerilor de  tergere a paginilorș  sau de promovare a articolelor de calitate ---, dar decizia în aceste cazuri se ia prin evaluarea argumentelor aduse (pozi iile exprimate fără argumente nu influen ează ț țrezultatul) i nu prin numărarea opiniilor.șObserva ii:ț Sondajele sunt utile numai atunci când simplele discu ii între utilizatori ț

nu au dat rezultate iar interven ia mai multor utilizatori ar putea duce la țgăsirea unei solu ii.ț

Dacă problema ine de o dispută între doi utilizatori, adesea în locul unui țsondaj este mai avantajos să se ceară ajutorul din partea unui al treilea.

Acolo unde chestiunea disputată ine de un subiect particular, este mai țutil să se ceară ajutorul utilizatorilor care cunosc acel domeniu decât implicarea întregii comunită i.ț

Sondajele nu sunt voturi. Ca urmare simpla exprimare a pozi iei (da/nu, țpentru/împotrivă etc.) are mai pu ină valoare decât argumentarea țpozi iei.ț

Ca în orice discu ii, i în sondaje trebuie evitată atitudinea combativă.ț șIn anumite lucrari sondajul de opinie (sau sondajul – survey) este privit ca o forma a interviului, sau este desemnat sub numele instrumentului folosit in acest tip de cercetare, anume chestionarul, sau ca o sub-specie a anchetei sociologice.Interviul este specia care informează i elucidează, prin intermediul șunui dialog. Rolul reporterului de interviu este să stabilească un dialog viabil, un mod de comunicare între el i cititor. Sondajul de opinie, șinforma ia i lămurirea unei situa ii sunt laturile principale ale interviului. ț ș țÎntrebările trebuie să fie scurte, clare i puse în cuno tin ă de cauză. ș ș țInterviul are func ia principală de a exprima o atitudine, o opinie, este un țmod direct de prezentare a unor idei. Întrebările depind i de informa ia pe ș țcare o are jurnalistul despre cel intervievat.Interviul poate fi construit pentru a reliefa un portret, sau poate fi interesant prin opinii, idei, lămurirea unei atitudini, aceasta fiind cu adevărat misiunea unui interviu.Un gen publicistic aparte îl constituie căr ile de interviuri cu oameni de țcultură. Tipuri>- interviul expres (interogarea câtorva trecători în legătură cu un eveniment unanim cunoscut i actual) interviul-informa ie - interviul-ș ț

explica ie (prin care reporterul îl determină pe intervievat să- i justifice o ț șatitudine, să- i explice actele, opiniile, opera, etcșElementul ini ial în elaborarea interviului este alegerea temei i a ț șinterlocutorului. Nu orice temă este aptă pentru a face obiectul unui interviu. Interviul poate răspunde unei sarcini la zi sau poate să urmărească realizarea unor obiective de durată ale publica iei. Indiferent de scopul țurmărit, de tema aleasă, interviul ca gen ziaristic presupune, înainte de toate, existen a unui interlocutor care are ceva de spus. În absen a acestuia ț țtema propusă poate fi realizată prin reportaj, articol, consemnare sau orice alt gen publicistic. Astfel, o condi ie a interviului este existen a unui ț ținterlocutor depozitate de informa ie. Procesul de crea ie al interviului ț țîncepe cu alegerea temei i a interlocutorului.ș