sonda nazo-gastrica

7/25/2019 sonda nazo-gastrica

1/7


2/7

sonda in faringe si laringe, acestea putand fi aspirate de bolnavul inconstient, lipsit derefle!ul tusei-sigurati-va ca pacientul primeste ratia adecvata, cantitativ si calitativ si i se asiguranecesarul de lichide

INGRIIREA PACIENTULUI-sezati pacientul intr-o pozitie comod si inchideti sonda intre doua administrari-/rmariti pacientul pentru a sesiza aparitia greturilor, varsaturilor, balonarii,crampelor, diareei-Indepartati sonda cand se termina indicatia de alimentare artificiala, respectand pasiide la tuba#ul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic "2- zile - sondele decauciuc, '-0 zile sondele de polietilen$-1asati un interval liber de (- ore pe timpul noptii pana la montarea unei noi sonde,pentru refacerea circulatiei la nivelul mucoasei si, daca nu e!ista o contraindicatie,schimbati nara-3obilizati sonda ramasa pe loc pentru a evita lezarea mucoasei-)erificati daca senzatia de foame a disparut sau a diminuat

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA -Indepartati manusile si materialele folosite in containere speciale-Spalati-va mainile

NOTAREA PROCEDURII4otati:-Procedura si numele celui care a efectuat-o-5ata, ora, cantitatea si felul alimentelor administrate-6eactii adverse, intoleranta "greata, voma$

EVALUAREA E*ICACITATII PROCEDURII6ezultate asteptate7dorite:-Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda gastrica-Pacientul este satisfacutReult!te ne"oite . Ce )!ceti+Pacientul prezinta greata, varsaturi-onsultati medicul-Poate fi o intoleranta sau o reactie la unele alimentePacientul prezinta leziuni la nivelul mucoasei nazale si uscaciunea mucoasei bucale-sigurati o buna igiena a cavitatii bucale ,-3obilizati sonda

-Schimbati nara dupa asigurarea unui repaus intre indepartarea si repunerea sondeiPacientul prezinta tuse si semne de sufocare-ti gresit procedura si alimentele au a#uns in caile aeriene-6etrageti sonda si o reintroduceti pe cale esofagiana-nuntati medicul pentru a stabili masuri de prevenire a bronhopneumoniei deaspiratie-cordati o atentie deosebita pacientului inconstient


3/7

RECOMANDARI-Sondele de cauciuc pot fi lasate pe loc 2- zile, mentinerea lor peste acest termen poatecauza leziuni ale mucoasei nazale-Sondele de polietilen pot fi mentinute si tolerate mai mult, pana la '-0 zile8-Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de mai multe ori in cursul zilei,

favorizand prin aceasta circulatia sanguina normala la nivelul suprafetelor apasate deea-1a -+ zile, sonda trebuie indepartata pentru (- ore "repausul de noapte$, dupa carese va putea reintroduce, insa prin nara de parte opusa8-Este important ca alaturi de aportul caloric si vitaminic, pacientul sa primeasca si ratiacorespunzatoare de lichide pentru acoperirea necesitatilor hidrice care trebuie calculatee!act8

http://carturarul-

all.ucoz.com/publ/referate_medicina/alimentarea_pacientului_prin_sonda_nazo_gastr

ica/3-1-0-94

NUMARUL 2, VOL. 1, 2005

EDITORIAL

ROLUL NGRIJIRILOR POSTOPERATORII N CHIRURGIA DIGESTIVAE. TrcoveanuClinica I Chirurgie, Spitalul Sf. Spiridon Iasini!ersitatea de "edicina si #ar$acie %r.T. &opa IasiJurnalul de chirurgie 2005; 1 (2):156-161

A'stractFull e!" #or$at &D#(ro$ana)

*n ulti$ele decenii se constata o di$inuare a agresi!itatii actului operator +n chirurgia digesti!a si o tendinta de$odificare a +ngriirilor postoperatorii clasice. Cu toate progresele +nregistrate +n do$eniu, $or'iditatea si$ortalitatea postoperatorie se $entin ridicate +n di!erse 'oli, la anu$iti pacienti.

Sepsisul este cea $ai +nt-lnita co$plicatie $edicochirurgicala, esti$-nduse ca, anual, +n SA, /01.222 persoanesunt afectate de sepsis se!er, din care 310.222 $or din aceasta cau4a, iar +n tarile niunii Europene, 1.222.222persoane sufera de sepsis se!er, din care 522.222 decedea4a 61,37.

Sepsisul este consecinta dereglarii siste$ului i$unitar, sla'it at-t de stilul de !iata, c-t si de 'oala, la o populatie

+$'atr-nita.Co$plicatiile de natura infectioasa repre4inta o cau4a $aora a $or'iditatii si $ortalitatii +n transplantul deorgane (ficat, cord, pla$-n, intestin si $adu!a osoasa) 65,87.

Cele trei cau4e ale $or'iditatii chirurgicale (infectiile, tro$'o4ele si aderentele) au o frec!enta +nca ridicata sipun serioase pro'le$e $edicilor. *n SA, 3.222.222 'olna!i (9: din 'olna!ii internati) de4!olta infectiinosoco$iale 61,37. Apro;i$ati! 1


4/7

O serie de +ngriiri postoperatorii pot influenta aceste co$plicatii.

Folosirea inadecvata a antibioticelorare o influenta negati!a asupra siste$ului i$un si scade re4istenta la 'oala.#olosirea a'u4i!a a anti'ioticelor are efect supresi! asupra functiei $acrofagelor. Este cunoscut ca la 'olna!iipeste 02 de ani ad$inistrarea de anti'iotice creste suscepti'ilitatea la noi infectii. =u$eroase studii clinice aude$onstrat ca profila;ia cu o singura do4a este la fel de eficienta ca profila;ia cu do4e $ultiple si nu are efecte

negati!e asupra siste$ului i$un asa cu$ are trata$entul prelungit cu anti'iotice, care tre'uie restr-ns si indicatnu$ai +n situatii 'ine preci4ate 607.

#. An$%$o&ro'$la!$a (n c)$rur*$a +$*e,$vaO'iecti!ul anti'ioprofila;iei este stoparea proliferarii 'acteriene la sf-rsitul inter!entiei chirurgicale, cu scopul dea di$inua riscul infectiilor postoperatorii. Chirurgia digesti!a este o chirurgie curata (clasa 1 Althei$er), cue;ceptia situatiilor +n care este deschis tu'ul digesti!, c-nd de!ine o chirurgie curata cu posi'ilitati deconta$inare (clasa 3 Althei$er). Anti'ioprofila;ia se adresea4a ger$enilor care se +nt-lnesc +n $od frec!ent +nplaga operatorie (E. coli, stafilococ, enterococ, anaero'i) si tre'uie adaptata inter!entiei chirurgicale astfel +nc-tsa reali4e4e concentratii tisulare eficace +n regiunea unei infectii potentiale. Aceste concentratii tre'uie sa se$entina pe tot parcursul inter!entiei, p-na la sf-rsitul acesteia, deci tre'uie alese anti'iotice cu durata de+nu$atatire lunga sau se reinectea4a o noua do4a. Ea +ncepe cu o ora +naintea inter!entiei, pri$a do4a fiinddu'lul do4ei u4uale si se poate repeta +n functie de durata inter!entiei. &rotocolul de anti'ioprofila;ie se

sta'ileste +$preuna cu $edicul aneste4istreani$ator si $icro'iolog, +n functie si de susele 'acteriene i4olate(specificul $icro'iologic al infectiilor postoperatorii din fiecare ser!iciu). La eficacitati egale se reco$andaprodusul $ai ieftin 61,07.

-. Pre*a$rea c&ulu$ o&eraorEste foarte i$portanta si cuprinde toaleta si depilarea preoperatorie, antisepsia din sala de operatie si folosireac-$purilor operatorii.

Toaleta preoperatorie +ndepartea4a flora $icro'iana de la ni!elul pielii $icsor-nd rata infectiilor cutanatepostoperatorii. &entru a scadea coloni4area 'acteriana cutanata se reco$anda efectuarea a doua dusuri cuclorhe;idina, care sunt $ai eficace dec-t dusul cu sapun si$plu. *n pri!inta +ndepartarii parului de la ni!elulc-$pului operator se reco$anda tunderea sau depilarea li$itata doar la 4ona operatorie, efectuata i$ediat

+naintea operatiei si se contraindica raderea parului cu 38 de ore preoperator. &repararea cutanata a c-$puluioperator tre'uie sa fie foarte larga si cuprinde $ai $ulti ti$pi> spalare, clatire cu apa sterila, uscare, aplicareaunui antiseptic de tipul clorhe;idinei si apoi a unei solutii alcoolice iodate de poli!idon. &e 4ona operatorie seasea4a c-$puri sterile, de preferinta din h-rtie, de unica folosinta. ?ona !iitoarei inci4ii se acopera cu un c-$p deplastic autocolant. E;ista si c-$puri autocolante iodate, care scad se$nificati! coloni4area 'acteriana cutanata.

C-$purile u$ede nu constituie o 'ariera 'acteriologica eficace 607.

/. Pre*a$rea u%ulu$ +$*e,$v&entru a pre!eni co$plicatiile infectioase (de4unirea anasto$otica, peritonite postoperatorii, supuratii parietale,e!isceratii etc.) care pot sur!eni dupa chirurgia intestinului sau colorectala datorita conta$inarii prin continutintestinal 'ogat +n ger$eni aero'i si anaero'i, clasic se reco$anda pregatirea $ecanica a intestinului. A!antaeleteoretice ale acestei pregatiri constau nu nu$ai +n reducerea conta$inarii a'do$inale intraoperator sau cu oca4iaunei fistule, ci si e!itarea fragili4arii anasto$o4elor +n ti$pul reluarii tran4itului, reluarea $ai rapida a tran4ituluisi $anipularea $ai usoara a intestinului.

&entru pregatirea intestinala se pot folosi la;ati!e os$otice (polietilenglicol), la;ati!e sti$ulante (picofosfat desodiu), purgati!e antracenice (senoside @, &rep), solutii di!erse ($anitol, Ringer lactat). Cele $ai $ulte studiireco$anda, prin pris$a raportului costeficienta, folosirea unor purgati!e antracenice si clis$a cu @etadinadiluata 0:. O serie de studii recente au de$onstrat ca pregatirea $ecanica intestinala siste$atica nu $odifica


5/7

rata co$plicatiilor infectioase sau a fistulelor +n chirurgia colorectala. *n chirurgia a'do$inala non colorectala,pregatirea $ecanica a intestinului nu este necesara.

*n pri!inta ad$inistrarii per os a anti'ioticelor preoperator pentru pregatirea intestinului, aceasta sa do!edit a fi$ai degra'a periculoasa dec-t utila deoarece o flora intestinala intacta este necesara pentru secretiile intestinalesi eli'erarea nutrientilor i$portanti, la fel cu$ este necesara pentru pre!enirea infectiilor, cicatri4area suturilor si

controlul aderentelor peritoneale 617. &regatirea clasica a intestinului ar a!ea efecte daunatoare asupra factoruluiB1 de crestere transfor$at si a procolagenului de tip 1 care au rol i$portant +n !indecarea intestinala.

0. Tran,'u1$a &er$o&eraor$e (n c)$rur*$a +$*e,$va=ecesitatea unei transfu4ii perioperatorii +n chirurgia colorectala la 'olna!ii cu tu$ori $aligne care pre4intapreoperator ane$ie feripri!a este destul de i$portanta (10/: pentru cancerul de colon si 552: pentrucancerul de rect). Transfu4ia de s-nge nu influentea4a $ortalitatea postoperatorie, dar creste riscul co$plicatiilorinfectioase postoperatorii, fapt care ustifica li$itarea transfu4iilor sang!ine allogenice +n chirurgia colorectala.#olosirea autotransfu4iei si ad$inistrarea de eritropoietina ar di$inua acest risc. Transfu4ia perioperatorie esteresponsa'ila de tul'urari de i$unitate $ediata celular, care pot influenta chiar e!olutia 'olii canceroase si care are;plica si unele co$plicatii infectioase postoperatorii.

Si +n chirurgia $aora a cancerului esofagian, a cancerului gastric, a carcino$ului hepatocelular, a $etasta4elorhepatice, a adenocarcino$ului pancreatic, transfu4ia de s-nge perioperatorie se asocia4a cu un prognostic $ainefa!ora'il pri!ind co$plicatiile postoperatorii si chiar rata recidi!elor, fapt care li$itea4a indicatiile doar laca4urile strict selectionate.

Transfu4ia de s-nge conser!at a fost asociata ca factor de risc +n disfunctia $ultipla de organ la 'olna!iitrau$ati4ati. Distructia celulelor $ai !echi din s-nge, refacerea tesuturilor deteriorate de ische$ie si into;icatiacu alcool influentea4a siste$ul reticuloendotelial, ceea ce duce la scaderea raspunsului i$un si crestereasensi'ilitatii la infectie. De aceea, se reco$anda, atunci c-nd este posi'il, transfu4area de s-nge proaspat 607.

2. A,&$ra$a +$*e,$va &r$n ,on+a na1o3*a,r$ca +u&a c)$rur*$a +$*e,$va elec$vaSecretia sali!ara si secretiile gastrointestinale care pot aunge, la un adult, la 12 l


6/7

preoperator este o'ligatorie, ca si corectarea deficientelor. *n perioada perioperatorie (3 sapta$-ni +nainte si 3sapta$-ni dupa operatie) nutritia artificiala standard este inutila la 'olna!ii care au o pierdere ponderala su' 12:si care +si pot relua postoperator ali$entatia naturala, care sa acopere 92: din necesitatile calorice. =utritiapreoperatorie este indicata la 'olna!ii se!er denutriti (cu pierdere ponderala peste 32:) si care au ne!oie de ointer!entie chirurgicala $aora, care prin ea +nsasi constituie o indicatie de nutritie artificiala (de e;e$plu,gastrecto$ia totala). =utritia postoperatorie este reco$andata la toti 'olna!ii care au pri$it +n preoperator

ali$entatie artificiala, la 'olna!ii cu denutritie se!era, la 'olna!ii la care ali$entatia naturala instituitapostoperator nu poate acoperi 92: din necesarul energetic +n sapta$-na ur$atoare operatiei si, 'ine+nteles, la ceicare pre4inta o co$plicatie postoperatorie precoce, responsa'ila de hiper$eta'olis$ si de prelungirea postuluipostoperator. Chirurgia $aora se +nsoteste de o depresie i$unitara care predispune la co$plicatii infectioase sipoate conduce, uneori, la deces. De aceea, la ora actuala se pune accentul pe utili4area i$unonutritiei enteraleaceasta contine arginina, gluta$ina, aci4i grasi polinesaturati o$ega 5, nucleotide si su'stante antio;idante(!ita$ina E, !ita$ina C, 'etacaroten, 4inc, seleniu).

E;ista o serie de produsi care se pot ad$inistra pe cale orala sau parenterala, de tipul I$pact. La 'olna!ii care nuau denutritie se!era, i$unonutritia preoperatorie de $a;i$ 0 4ile, care se poate reali4a +n a$'ulator, !a reduceincidenta co$plicatiilor infectioase si, i$plicit, spitali4area postoperatorie. I$unonutritia enterala preoperatorieeste reco$andata la 'olna!ii care !or suferi inter!entii chirurgicale $aore +n sfera digesti!a. I$unonutritia se !acontinua postoperator la 'olna!ii denutriti ti$p de o sapta$-na +n a'senta co$plicatiilor postoperatorii sau p-na

la reluarea ali$entatiei orale.

Di!erse studii au de$onstrat necesitatea ad$inistrarii de fi're !egetale +n postoperator si de sin'iotice care pot$icsora incidenta co$plicatiilor infectioase postoperatorii 607.

5. Drena6ul ve1$cal &r$n ,on+a ur$nara ran,urerala este folosit frec!ent +n chirurgia digesti!a pentru a$onitori4a diure4a +n ti$pul inter!entiei, pentru a pre!eni retentia acuta de urina (+nt-lnita la 38: dintre 'ar'atisi 10: dintre fe$ei) si, +n general, tul'urarile postoperatorii. Sunt cunoscuti factorii predispo4anti care anuntatul'urari urinare postoperatorii> 'ar'at, !-rstnic, operatii de durata, folosirea antalgicelor opiacee +n do4e $ari,tul'urari urinare pre;istente. Riscul sondaului !e4ical +l constituie infectia urinara, +nt-lnita +n 5: din ca4uri, oinfectie nosoco$iala dependenta de durata $entinerii sondei urinare, dia'et, a'senta anti'ioterapiei,$anipularea defectuoasa a sacului de drena. Datorita acestor $oti!e, e;cept-nd chirurgia rectului sau plagile

iatrogene ale cailor urinare, sondaul urinar este inutil +n $aoritatea inter!entiilor digesti!e.

7. Drena6ul &o,o&eraor al cav$a$$ a%+o$naleconstituie un su'iect de4'atut +n literatura de specialitate.Tu'urile de dren constituie o cale de scurgere a fluidelor acu$ulate postoperator +n ca!itatea peritoneala si, +nacelasi ti$p, o cale de patrundere a ger$enilor spre ca!itatea peritoneala. Drenaul siste$atic nu este necesardeoarece poate cau4a o serie de incon!eniente. Ca!itatea peritoneala are o capacitate e;celenta de a'sor'tie afluidelor si chiar a s-ngelui, daca acesta nu este a$estecat cu 'ila sau urina. Inter!entiile curate (hepatecto$ii,pancreatecto$ii) nu necesita drena postoperator. Li$itarea indicatiilor folosirii drenaului postoperator +nchirurgia digesti!a se asocia4a cu o e!olutie postoperatorie $ai si$pla.

*n conclu4ie, +ngriirile postoperatorii, care !i4ea4a o 'una functionare a siste$ului i$un, constituie cheiasuccesului +n chirurgia digesti!a.

Se reco$anda o serie de $asuri si$ple, adaptate fiecarei afectiuni, fiecarei inter!entii chirurgicale si, $ai ales,fiecarui 'olna! +n parte, dependente de !-rsta, 'oli asociate etc. Aceste $asuri sunt> utili4area restricti!a aanti'ioticelor, $entinerea secretiei sali!are si gastrointestinale, e!itarea deco$presiunii gastrice profilactice,e!itarea pregatirii preoperatorii a intestinului cu anti'iotice, folosirea cu strictete a transfu4iilor de s-nge,e!itarea supra+ncarcarii cu su'stante nutriti!e, nutritie enterala, dar cu un control atent al !alorilor glice$iei,e!itarea sondaului !e4ical, di$inuarea indicatiilor drenaului peritoneal postoperator, acoperirea necesitatilor deantio;idanti si ad$inistrarea de fi're pre'iotice si a acidului lactic 'acterian.


7/7

8I8LIOGRAFIE1. @eng$arF S.> @ioecological control of perioperati!e and IT $or'iditG. Langen'ecFs Arch Surg 3228, 5H (3)>1801083. Angus DC, Linde?ir'le JT, LidicFer K, et al. Epide$iologG of se!ere sepsis in the nited States> analGsis ofincidence, outco$e and associated costs of care. Crit Care "ed 3221, 3H> 152515125. Jade KK, Rolando =, aGller > @acterial and fungal infections after li!er transplantation> an analGsis of 38

patients. epatologG, 1HH0, 31> 1539 M 15598. "ontoGa K%, %iraldo L#, Efron @, et al.> Infectious co$plications a$ong 932 consecuti!e heart transplantpatients at Stanford ni!esitG "edical Center. Clin Infect Dis 3221, 55>93H 9520. "ariette C. Al!es A., @enoist S. et al.> Soins perioperatoires in chirurgie digesti!e. Reco$$andations de laSociete franNaise de chirurgie digesti!e. Annales de chirurgie 3220, 152 (1)> 12138

http>

sonda nazo-gastrica

Documents