SOLUTII DE FUNDARE LA CLADIRI INDUSTRIALE

MORAR DIANA,MUNTEAN IULIA

AN5,GR.B,2010-2011

1

1.Aspecte generale privind proiectarea si executia fundatiilor.

1.1.Definitia fundatiei. Fundatia este elementul de structura a unei constructii,care asigura transmiterea in bune conditii de rezistenta si stabilitate a sarcinilor exterioare la terenul de fundare.Fundatia intra in alcatuirea infrastructurii constructiei. 1.2.Elemente necesare pentru proiectarea fundatiei. Proiectarea si executia fundatiilor se poate face in momentul cand se cunosc urmatoarele elemente:

a. Dimensiunile si gabaritele prescrise ale constructiei La proiectare trebuie sa dispunem de toate datele referitoare la suprastructura(cadre,diafragme,monolita,prefabricata),de planul constructiei in care trebuie sa fie incluse si gabaritele de sub cota 0.00 ca:subsoluri,canale pentru instalatii sau eventualele amenajari de sub constructie care se cer prin destinatia propriu-zisa a cladirii(cabluri subterane,retele).

b. Actiunile transmise la nivelul superior al fundatiei,natura lor si combinatiile cele mai defavorabile.Orice constructie se realizeaza cu scopul de a suporta diferite sectiuni permanente,exceptionale sau temporale.In momentul proiectarii fundatiei trebuie sa cunoastem marimea si natura acestor sarcini la nivelul superior al fundatiei in combinatia lor cea mai defavorabila.

c. Reactiunile ce se produc pe suprafetele de contact dintre fundatie si terenul de fundare.Aceste reactiuni se determina functie de tipul fundatiei si de natura terenului de fundare,folosind in calculul static ipotezele cele mai defavorabile de incarcare.In general ipotezele de calcul cel mai des utilizate sunt:ipoteza distributiei plane a presiunilor reactive,ipoteza deformatiilor locale si ipoteza deformatiilor generale.

d. Proprietatile si structura terenului de fundare de pe amplasamentul constructiei. Trebuie precizate:grosimea stratelor din amplasament,caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor,nivelul si natura apelor subterane precum si variatia lor sezoniera si anuala.Pe baza acestor date,se intocmesc:fisele forajelor,profile geologice,blocul diagram.

e. Distributia eforturilor unitare pe talpa fundatiei,solicitarile ce iau nastere in corpul fundatiei,caracteristicile mecanice ale materialelor din care sunt alcatuite.In afara terenului de fundare,trebuie bine studiat si materialul din care este alcatuita fundatia in asa fel incat eforturile din corpul sau sa fie mai mici decat cele ce pot fi preluate de materiale(lemn,piatra,beton,metal).

f. Factori exterior existenti sau viitori care pot produce schimbari ale caracteristicilor terenului de fundare.Trebuie sa avem in vedere faptul ca terenul de fundare se afla intr-un echilibru dinamic cu mediul inconjurator.In timp pot aparea fenomene ce duc la schimbarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului(sensibilitatea la umezire,contractia si umflarea pamanturilor,pierderea stabilitatii unor versanti).

2

Cunoscand toate aceste date,prin proiectarea fundatiilor unei constructii trebuie rezolvate urmatoarele probleme:-alegerea adancimii de fundare;-evaluarea conditiilor de stabilitate ale amplasamentului si determinarea capacitatii portante a terenului de fundare;-alegerea sistemului de fundare;-dimensionarea propriu-zisa a fundatiilor.

1.3.Proiectarea fundatiilor amplasate pe terenuri dificile. Proiectarea si executia fundatiilor este cu atat mai dificila cu cat natura terenului de fundare este mai putin propice amplasarii unor astfel de constructii.Cu toate acestea in ultimii ani s-au ridicat numeroase cladiri civile,industriale si agrozootehnice,diguri,baraje etc in zone cu pamanturi mlastinoase,sensibile la umezire cu contractii si umflari mari sau pante dificile.

Tipuri de constructii fundate pe terenuri dificile a.constructii amplasate pe terenuri macroporice sensibile la umezire. Aceste pamanturi sunt deosebit de periculoase deoarece prin umezire(ploi,infiltratii de la conductele tehnologice de apa,dezghet,ridicarea panzei freatice) isi reduc capacitatea portanta prin distrugerea coeziunii dintre particule.Imbunatatirea acestor terenuri se face prin perne de pamant sau balast,piloti,coloane de balast,barete,prin coborarea panzei freatice si uscarea pamantului sau chiar prin umezire totala pentru distrugerea structurii inainte de executia constructiei. b.constructii realizate pe versanti sau pe terenuri in panta. Inainte de a ridica astfel de constructii trebuie sa imbunatatim stabilitatea terenului prin captarea si evacuarea apelor subterane,prin lucrarile de drenaje,sustinerea maselor de pamant,prinlucraridesprijinire(ziduridesprijin,ramforti,piloti,coloane,barete,ancoraje,amenajarea suprafetei versantului prin lucrari de nivelare si echilibrare a maselor de pamant,asigurarea scurgerii organizate a apelor de suprafata,plantarea cu arbori). c.constructii realizate in zone cu nivelul panzei freatice ridicat sau in zone mlastinoase. In acest caz,se adopta sisteme de fundare de adancime(chesoane),barete de beton sau coloane de balast,sau se dreneaza apa din zona pana la o adancime convenabila amplasarii viitoarelor fundatii. d.constructii amplasate pe pamanturi lichefiabile. Aceste pamanturi necoezive(in general nisipuri) isi modifica o parte din caracteristicile fizico-mecanice mai cu seama in conditii de solicitari dinamice(ex:cutremure,vibratii puternice).Tehnologii de imbunatatire a terenului de fundare prin aplicarea unei energii de compactare direct pe stratul de nisip fin lichefiabil(cu placa vibrant,cilindru vibrator sau cu maiul greu) sau prin introducerea de ploturi vibropresate si coloane de balast. e.constructii realizate pe pamanturi cu contractii si umflari mari. Pamanturile cu un continut mare de argile ce au prezenta respective absenta apei,umflari sau contractii mari ce pot pune in pericol buna functionare sau chiar structura de rezistenta a cladirilor.Pentru a inlatura acest neajuns este nevoie sa se ia toate masurile necesare in vederea evitarii infiltrarii apelor in perioadele de precipitatii sau a celor din instalatiile tehnologice.De asemenea constructiile se vor funda in general

3

pe retele de grinzi rigidizate cu centuri de beton armat atat la partea superioara cat si la cea inferioara. f.constructii realizate in zone cu pamanturi avand capacitatea portanta redusa. Imbunatatirea terenului de fundare in acest caz se face prin perne de pamant sau balast,prin introducerea in terenul de amplasament a coloanelor de balast sau a ploturilor din materiale granulare.O metoda moderna de realizare a fundatiilor izolate pe astfel de pamanturi este cea prin stantare.

1.4.Clasificarea fundatiilor Pentru a putea transmite sarcinile constructiei la un strat de pamant care se poate prelua in bune conditii de rezistenta si stabilitate se folosesc diferite solutii constructive,denumite sisteme de fundare. Alegerea sistemului de fundare se face in functie de:-scopul si destinatia suprastructurii;-adancimea de fundare;-forma in plan a fundatiilor de suprafata;-forma fundatiilor de adancime;-rigiditatea fundatiilor;-modul in care sunt luate in calcul fortele ce contribuie la stabilitatea fundatiilor;-pozitia fundatiilor fata de pozitita apelor subterane;-modul de executie;-natura solicitarilor la care sunt supuse;-materialul din care sunt executate.

In raport cu scopul si destinatia suprastructurii constructiei,fundatiile sunt:-pentru constructii agrozootehnice:grajduri,depozite,crescatorii de animale etc;-pentru cladiri civile si social-culturale:blocuri de locuinte,spitale,teatre,case de cultura,Sali de sport etc.-pentru constructii industriale:hale,silozuri,castele de apa,rezervoare,cosuri de fum etc.-pentru constructii speciale:turnuri de radio si televiziune,linii pentru transportul energiei electrice etc.-pentru utilaje grele si masini;-pentru lucrari hidrotehnice:diguri,baraje,ecluze;-pentru cai de comunicatii si lucrari de arta:drumuri,poduri,viaducte etc.

Functie de adancimea la care este asezata talpa fundatiei fata de cota terenului natural sau amenajat,fundatiile se pot grupa astfel:

I.Fundatii de suprafata(de mica adancime),folosite atunci cand stratificatia si proprietatile fizico-mecanice ale terenului la o adancime care sa nu depaseasca 6m.Acestea se mai numesc directe deoarece talpa fundatiei vine in contact direct cu suprafetele realizate prin sapare;II.Fundatii de adancime unde adancimea de fundare este mai mare de 6 m intalnite in zone cu umpluturi,terenuri argiloase,terenuri maloase,prafuri afanate etc.Acestea se mai numesc si fundatii indirecte,deoarece legatura dintre fundatia propriu-zisa si terenul bun de fundare se realizeaza prin intermediul unor elemente special numite:piloti,picoti,barete,coloane,chesoane etc.

4

Fundatiile de suprafata(mica adancime,directe) pot fi clasificate dupa forma lor

in plan astfel(fig.1): I.Fundatii izolate sub stalpi alcatuite din:

a.bloc de beton sau alte materialeb.bloc de beton simplu si cuzinet de beton armatc.elastic.d.pahar.

c.Fundatii izolate elastice Cand fundatiile izolate bloc si cuzinet nu pot fi proiectate datorita imposibilitatii respectarii unghiului de rigiditate se poate adopta tipul de fundatie izolata elastica,pentru stalpi turnati monolit. Acest tip de fundatie se recomanda in cazul terenurilor cu capacitate portanta scazuta,la fundarea stalpilor ce transmit la baza solicitari mari din forte axiale si moment incovoietoare si in cazul in care prin adoptarea lor pot fi evitate lucrarile de fundare sub nivelul apelor freatice. Avantajul acestor fundatii in comparatie cu tipul bloc si cuzinet consta in inaltimea de executie mult mai mica si in reducerea volumului de beton folosit(se consuma in schimb otel beton). In raport cu pozitia fundatiei fata de stalp exista(fig.2)c.1.fundatie izolata elastic centrica fata de stalpc.2.fundatie izolata elastic excentrica in raport cu stalpul.c.3.fundatie izolata elastic dezvoltata numai cu o parte a stalpului. c.1.Fundatie izolata elastica centrica fata de stalp.(fig.3) Acest tip de fundatie se foloseste in cazul solicitarilor centrice(patrata) sau excentrice cu mica excentricitate(dreptunghiulara) si corespunde situatiei in care axa vertical a stalpului trece prin central de inertie al suprafetei de contact dintre fundatie si teren. Daca suprafata bazei fundatiei este de cel mult 1mp se adopta forma prismatica,iar daca aceasta este mai mare de 1 mp forma va fi de obelisc,asigurandu-se in jurul bazei stalpului o portiune orizontala de 5 cm latime pentru a permite rezemarea cofrajului stalpului. c.2.Fundatie izolata elastic excentrica in raport cu stalpul.(fig.4) Pentru a se asigura o buna repartizare a incarcarilor la teren,se pot proiecta fundatii nesimetrice fata de axul stalpului,dezvoltate mai mult in sensul excentricitatii,astfel ca rezultanta incarcarilor sa actioneze pe cat posibil in zona centrala a suprafetei de contact.Astfel se obtine o fundatie de adancime mai redusa(deci consum de beton si otel mai scazut) ce transmite terenului numai eforturi de compresiune. c.3.Fundatie izolata elastic dezvoltata numai de o parte a stalpului.(fig.5)

d.Fundatii izolate de tip pahar d.1.Pentru stalpi prefabricati.(fig.6) In cazul in care structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din stalpi prefabricati se pot folosi ca fundatii izolate fundatiile de tip pahar ce asigura legatura dintre stalp si teren.Aceasta fundatie este prevazuta cu un gol central in forma de pahar cu adancimea astfel calculata incat stalpul sa se poata considera incastrat in fundatie.Formele in plan ale fundatilor pahar pot sa difere in functie de marimea

5

incarcarilor transmise de stalp si de capacitatea portanta a terenului de fundare.Astfel,pentru incarcari mici si pentru un teren bun de fundare se poate folosi fundatia din fig.6.a,iar in cazul in care talpa fundatiei rezulta de dimensiuni mai mari datorita incarcarilor exterioare sau ale valorilor mici ale capacitatii portante ale terenului,se poate folosi fig.6.b. In realizarea unor hale industriale pot sa apara cazuri cand pentru doi sau trei stalpi se realizeaza o fundatie comuna(fig.7).Dimensiunile fetei superioare ale fundatiei sunt dictate de numarul stalpilor si de sectiunile la baza a acestora,restul dintre stalpi fiind de 5 cm. La fundatiile de tip cuzinet si bloc de beton simplu,la care cuzinetul este realizat sub forma de pahar,la verificarea la strapungerese tine seama si de aportul blocului de beton simplu.(fig.8) In functie de tipul si destinatia constructiei,valoarea minima a grosimii fundului paharului trebuie sa respecte urmatoarele conditii(fig.9):-la stalpii constructiilor civile si industriale fara poduri rulante hf mai mare de 20 cm.-la stalpii halelor industriale cu poduri rulante, hf mai mare sau egal cu 25 cm. d.2.Fundatii izolate prefabricate de tip pahar. Se folosesc in general pentru stalpii realizati la randul lor prin prefabricare.Aceste fundatii pot fi de tip monobloc(dintr-o singura bucata) sau din mai multe elemente asamblate prin monolitizare,sudura etc.Se mai intalnesc si fundatii prefabricate partial. .d.2.1.Fundatii izolate de tip pahar monobloc Aceste fundatii prefabricate se folosesc pentru terenuri rezistente,urmarindu-se ca greutatea lor proprie sa fie mai mica decat capacitatea de ridicare si transport a utilajelor cu care sunt dotate unitatile de constructii.(fig.10) Fig.10 d prezinta o fundatie de tip pahar monobloc demontabila care poate fi folosita atat la cladiri industriale definitive cat si pentru lucrari provizorii. d.2.2.Fundatii realizate din mai multe elemente prefabricate. Fundatiile din mai multe elemente prefabricate se monteaza si se monolitizeaza la locul de punere in opera. Dezavantajul acestui sistem de fundare consta in faptul ca necesita asigurarea unor legaturi intre elementele prefabricate pentru restabilirea monolitismului necesar. d.2.2.1Fundatii prefabricate din beton armat alcatuite din blocuri asezate pe mai multe siruri suprapuse.(fig.11) Acest tip de fundatie se foloseste in general la cladirile industriale si este alcatuit din blocuri cu goluri vertical amplasate pe cateva siruri care permit monolitizarea cu beton.Avantajele folosirii acestei fundatii constau in faptul ca se mareste suprafata si greutatea unor elemente,se poate utiliza la incarcari excentrice,grinzile de fundatii pot rezema direct pe pahar in orice sens,au posibilitatea nelimitata de inaltare pana la atingerea cotei de fundare.Se pot realize si din beton preconprimat. d.2.2.2.Fundatii prefabricate alcatuite din blocuri pentru talpa si cuzinet cu traverse. Fundatia este alcatuita din 2,3 blocuri saltea dimensionate functie de marimea incarcarilor pe talpa fundatiei si de capacitatea portanta a terenului si dintr-un cuzinet monobloc cu traverse.(fig.12) d.2.2.3.Fundatii prefabricate pentru stalpi gemeni alcatuite din blocuri ce se intersecteaza reciproc.(fig.13)

6

Este alcatuita din doua blocuri ca elemente principale ce se intersecteaza reciproc si din blocuri saltea identice care permit modificarea dimensiunilor stalpului fundatiei in functie de valorile incarcarilor transmise si de capacitatea portanta a terenului.

d.2.2.4.Fundatii din blocuri prefabricate pentru talpa si cuzinet. Aceste fundatii au fost proiectate atat pentru stalpi simpli cat si pentru stalpi cuplati la rost.Talpa prefabricata se aseaza pe un strat de beton de 15 cm grosime si pe aceasta la randul sau se monteaza cuzinetii pe un strat de mortar de 2 cm.Cuzinetii se fixeaza de blocul ce formeaza talpa fundatiei prin sudarea unor piese metalice inglobate in cele doua elemente.(fig.14.a,b) Pentru fundatii cu incarcari mari se folosesc fundatii de tipul celor din fig.14.c. Se precizeaza faptul ca aceasta fundatie se poate folosi si in zone seismice,precum si pentru hale industriale cu poduri rulante grele,intrucat solidarizarea blocului talpii fundatiei cu cuzinetul s-a realizat prin sudura pieselor metalice de legatura. d.2.2.5.Fundatii prefabricate de tip dublu T.(fig.15) Sistemul de fundare este alcatuit dintr-un stalp evazat la baza cu doua console scurte in directia laturii mari a sectiunii,in pahar liniar independent in forma de U si un bloc de beton ce formeaza talpa fundatiei,care se toarna direct in sapatura.Blocul de beton simplu se dimensioneaza ca si in cazul fundatiilor rigide punandu-se conditia de respecatre a unghiului de rigiditate din care rezulta inaltimea blocului ce se va lua de cel putin 45 cm. d.2.2.6.Fundatii prefabricate pentru structuri in cadre realizate din module spatiale.(fig.16) Montarea elementelor se face astfel:dupa trasarea axelor principale si intarirea blocului de beton monolit,elementul prefabricat se monteaza in locasurile lasate special in bloc.Legatura dintre cele doua elemente se face prin intermediul unui strat de mortar. d.2.3.Fundatii izolate prefabricate alcatuite din placi curbe. d.2.3.1.Fundatii izolate prefabricate alcatuite din elemente spatiale sub forma de clopot avand inelul de baza precomprimat.(fig.17) Folosite mai cu seama in conditiile unui teren cu capacitate portanta redusa,fundatiile izolate prefabricate precomprimate monobloc sunt alcatuite dintr-un element spatial sub forma de clopot cu inelul de baza precomprimat cu armatura preintinsa sau postintinsa. d.2.3.2.Fundatii prefabricate compuse din placa de baza si panza conica.(fig.18) Sunt alcatuite dintr-o panza conica cu pahar pentru stalpi,cu armatura sub forma de carcasa si o placa de baza cu inaltime variabila armata cu plase. d.2.3.3.Fundatii prefabricate din panze subtiri.(fig.19) Aceste tipuri de fundatii sunt din ce in ce mai des folosite,deoarece au numeroase avantaje fata de sistemele de fundare curente:greutate redusa,consum minim de materiale,utilizarea betonului si armaturilor cu rezistente superioare,posibilitatea de precomprimare etc.II.Fundatii continue din beton si beton armat. a.Fundatii continue de beton simplu sub ziduri sau diafragme.(fig.20) In cazul in care sarcinile transmise de constructie sunt mari,iar terenul de fundare are o capacitate portanta relativ redusa,folosirea fundatiilor izolate devine neeconomica datorita dimensiunilor mari ce ar rezulta din proiectare.In aceasta situatie se folosesc cu

7

rezultate foarte bune fundatiile continue.Pentru constructiile alcatuite din ziduri sau diafragme,aceste solutii de fundare sunt cel mai des intalnite. Tipuri de fundatii cel mai des folosite in practica:-fundatii cu sectiunea dreptunghiulara utilizate atunci cand latimea B a talpii fundatiei depaseste latimea bs a peretelui sau soclului de deasupra cu cel mult 15-20 cm de fiecare parte(fig.20.a);-fundatii cu 1,2 sau 3 trepte utilizate atunci cand latimea B a talpii fundatiei depaseste latimea bs a peretelui sau a soclului de deasupra cu mai mult de 20 cm de fiecare parte.(fig.20.b,fig.20.c) b.Fundatii continue cu descarcari pe reazeme izolate.(fig.21) Aceste tipuri de fundatii se utilizeaza in cazul zidurilor ce transmit incarcari mici la infrastructura sau atunci cand terenul bun de fundare se gaseste la adancime mai mare de 2 m.Ele sunt alcatuite din:-blocuri de fundatie ce constituie reazemele izolate lucrand ca fundatii izolate rigide-elemente de descarcare a incarcarilor transmise de pereti la aceste reazeme(grinzi sau bolti) Fundatiile cu descarcari pe reazeme diferite nu sunt indicate in cazul in care apar tasari inegale ale acestora.De asemenea utilizarea lor se va evita in regiunile cu grad de seismicitate mai mare de 7. Reazemele izolate se dispun de-a lumgul peretilor in punctele de intretaiere sau in acelea in care sunt incarcari importante.De regula,aceste reazeme se prevad in conformitate cu traveele constructiei si in dreptul spaletilor de zidarie. Alegerea materialelor,dimensionarea,stabilirea adancimii de fundare,alcatuirea constructiva a reazemelor izolate se fac analog fundatiilor continue rigide.In plus,acestea au de regula o forma dreptunghiulara(cu sau fara evazari sau trepte).Pozitia in plan a blocurilor de fundare se alege astfel incat centrul de greutate al suprafetei bazei lor sa fie cat mai apropiat,sau daca este posibil sa coincida cu pozitia rezultantei incarcarilor transmise de pereti.c.Fundatii continue rigide pentru structuri cu diafragme din beton armat.(fig.22) Aceste fundatii sunt alcatuite dintr-o talpa de beton simplu,care se comporta ca o functie rigida continua si o centura-cuzinet de beton armat-in care se prevad mustati necesare asigurarii legaturii dintre talpa si diafragma de beton armat.d.Fundatii continue elastice sub ziduri si diafragme.(fig.23) Alcatuirea constructiva este similara cu a fundatiilor elastice izolate,avand sectiunea transversala sub forma prismatica(fig.23.a) sau de obelisc simetrica fata de axul longitudinal(fig.23.b.)sau dezvoltate numai de o parte a zidariei sau a diafragmei(fig.23.c)e.Fundatii continue prefabricate e.1.Fundatii continue prefabricate alcatuite din elemente plane. Solutia consta in turnarea monolita a talpilor in care se realizeaza manual o ramura si se lasa mustati la imbinarile din colturi(fig.24).Peretii prefabricati se aseaza in ramura pe un mortar de poza si se sustin provizoriu cu tiranti.Dupa armarea imbinarilor verticale se monteaza planseele peste subsol,armandu-se imbinarile orizontale.Monolitizarile se realizeaza prin betonare in acelasi timp a celor doua tipuri de imbinari. e.2.Fundatii continue prefabricate asamblate prin precomprimare.(fig.25) In figura... este prezentata o astfel de solutie ce consta in fragmentarea elevatiei si a talpii aferente in panouri de dimensiuni si greutati gabaritice specifice zonelor de

8

camp,intersectiilor si colturilor.Asamblarea elementelor prefabricate se face prin post comprimare.Cablurile se introduc prin canale asezate decalat ca nivel,pe cele doua directii si se fixeaza in elemente prefabricate de colt tip L si intersectii de tip T.Precoprimarea se realizeaza dupa matarea rosturilor iar la sfarsit se injecteaza canalele.Panourile se armeaza pe verticala pentru preluarea impingerilor terenului. e.3.Fundatii continue prefabricate amplasate in zone seismice. Eforturile rezultate in urma miscarilor seismice pot duce la alunecari intre talpa si elevatie sau elevatie si diafragma. Sistemul de fundare descris in fig.26 inlatura aceste dezavantaje prin folosirea buloanelor de inalta rezistenta disupuse perpendicular pe directia de dezvoltare a elementelor componente. e.4.Fundatii continue prefabricate sub siruri de stalpi alcatuite din panze subtiri. Cand structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din cadre,talpile continue trebuie sa asigure repartizarea cat mai uniforma a incarcarilor din stalpi. In fig.27 este prezentata fundatia unui sir de stalpi dintr-o structura din panza,compusa dintr-un arc parabolic din beton armat si din doua panze in forma de conoid parabolic,urmand cele doua laturi ale cercului.Aceste panze se termina cu margini paralele cu sirurile de stalpi.III.Fundatii continue sub stalpi. Fundatiile pe grinzi continue sub stalpi se utilizeaza in cazul in care datorita compresibilitatii pronuntate a terenului de fundare,este necesara o rigidizare a constructiei la nivelul inferior(fig.28.a).Daca este necesara o rigidizare pe ambele directii se poate realiza o retea de grinzi(fig.28.b) In raport cu modul de dispunere in plan a stalpilor,grinzile de fundare pot fi rectilinii(fig.29.a),intalnite la hale industriale sau poligonale sau circulare(fig.29.b)intalnita la castele de apa,turnuri de racire,cosuri de fum etc.IV.Fundatii pe retele de grinzi incrucisate la care stalpii transmit terenului sarcinile prin grinzile asezate pe doua directii(fig.30) V.Fundatii pe radier general la care sarcinile sunt transmise pe intreaga suprafata a constructiei in proiectie orizontala(fig.31) Fundatiile sub forma de radier pot fi:-sub forma de placi drepte-sub forma de placa si grinzi-sub forma de planseu ciuperca si stalpiVI.Fundatii sub ziduri cu descarcare pe reazeme: transmit incarcarile exterioare terenului de fundare in mod discontinuu,prin blocuri de fundatie izolata(fig.32)

Fundatiile de adancime(indirecte)pot fi grupate astfel:

I.Fundatii pe piloti,piloti la diametru mare,coloane.(fig.33) Pilotii pot fi executati din lemn,beton armat,beton precomprimat sau din metal,cu sectiune plina sau cu gol in sectiunea transversala. Coloanele se executa in general din materiale granulareII.Fundatii pe barete sau pereti mulati(fig.34) Baretele alcatuite din beton,beton armat,beton armat prefabricat sau pamant stabilizat pot prelua incarcari din suprastructura sau din sarcina geologica si de asemenea pot fi

9

executate si cu rol de etansare pentru inlaturarea permeabilitatii si infiltratiei apei din incinta gropii de fundare. Peretii mulati sunt destinati si pentru hidroizolatii sau impermeabilizari.

III.Fundatii pe chesoane deschise sau puturi(fig.35)

Functie de rigiditatea fundatiei avem:I.Fundatii rigide-caracterizate prin faptul ca sectiunea cea mai solicitata nu preia decat eforturi de compresiune sau cel mult eforturi de intindere si forfecare ce pot fi preluate de rezistenta materialului din care este construita fundatia.II.Fundatii elastice realizate din beton armat,la care in sectiunea cea mai solicitata pot aparea tensiuni de intindere si forfecare ce trebuie sa fie mai mici decat rezistentele prescrise ale betonului armat.

Functie de modul in care sunt luate in calcul fortele care contribuie la stabilitatea ei avem:

I.Fundatii rezemate pe teren ce transmit incarcarile preluate de la suprastructura numai prin presiunile de contact la nivelul presiunii de separatie dintre terenul de fundare si talpa fundatiei.Sunt fundatiile asupra carora actioneaza numai forte verticale si momente incovoietoare.II.Fundatii asupra carora actioneaza si forte orizontale(sau inclinate ce se descompun in forte verticale si orizontale)in afara celor verticale si a momentelor incovoietoare si care admit in exploatare mobilizarea rezistentei laterale a masivului de pamant.

In raport cu pozitia talpii fundatiei fata de nivelul apelor subterane distingem: Fundatii executate in uscat in randurile carora intra toate fundatiile amplasate in transee deschise si care sunt asezate direct pe straturile respective de fundare. In cazul prezentei apei subterane,se recurge la o metoda de aliniere,direct din sapatura.

Dupa modul de executie,fundatiile se impart in:I.Fundatii monolite executate direct in sapaturaII.Fundatii prefabricate,realizate in ateliere de prefabricate sau pe piste special amenajate,transportate si montate la fata locului.Acestea pot fi executate ca fundatii definitive sau demontabile.

Functie de natura solicitarilor la care sunt supuse avem:I.Fundatii supuse la solicitari preponderent statice(constructii industriale)II.Fundatii supuse la solicitari dinamice(fundatii de masini)

10

11

Fig.1.a Fig.1.b

Fig.2

c.1. c.2. c.3.

12

Fig.3

Fig.4Fig.5

13

Fig.6

Fig.7

14

Fig.8Fig.9

Fig.10

Fig.11

Fig.12

15

Fig.13

Fig.14

a b.

Fig.14

c

16

Fig.15

Fig.16

17

Fig.17

Fig.18

18

Fig.19

19

Fig.19

Fig.20

20

Fig.21

Fig.22

Fig.23

Fig.24

Fig.24

21

Fig.25

Fig.26

22

Fig.27

Fig.28

Fig.29

23

Fig.30

Fig.31

Fig.32

Fig.33

În cazul halelor industriale se folosesc preponderent fundațiile izolate rigide sau elastice, asta dacă nu sunt alte constrângeri legate de sistemul structural, de dispunerea acestuia în spaţiu, de materialele folosite, de condițiile terenului și zona seismică în care se află construcția.

Fundaţii tip talpă din beton armat (elastice) Fundaţii cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat (rigide)

radier tip dală groasă radier general ciupercă radier general cu grinzi

 

24

Fig.34

Fig.35

 Fundatie elastica pentru stalpi metalici.

Fundaţie elastica prefabricata tip pahar.

25

Fundatie elastica cu pante.

Fundatie elastica pe radier general cu grinzi încrucisate.

26

Lucrari de executie a fundatiilor la cladiri industriale

27

28

Bibliografie:

P.Raileanu,V.Musat,N.Botu-Fundatii,vol si vol II.1992

V.Pop,A.Popa,F.Roman,V.Fosti-Proiectarea fundatiilor.Editura Institutul politehnic Cluj-Napoca,1986

P. Nerva-Curs de cladiri civile si industriale

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://nouapietre.ro/imagini/tipuri-de-fundatii-izolate-stalpi.jpg&imgrefurl=http://nouapietre.ro/fundatii.html&usg=__Kivj40EiXq8ASvdp-I7f4fsnOt4=&h=192&w=720&sz=38&hl=ro&start=0&zoom=1&tbnid=ohDW2hVJN9ZXVM:&tbnh=43&tbnw=163&ei=A_ZKTfHAE9SFswaH6sWwDw&prev=/images%3Fq%3Dfundatii%2Bizolate%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D651%26bih%3D536%26tbs%3Disch:1&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=289&oei=BPZKTfa8K4K0tAav_ZiyDw&esq=1&page=1&ndsp=26&ved=1t:429,r:5,s:0&tx=121&ty=15

29

30