solidele-platonice.pdf

17
Solidele platonice Geometria sacr reprezint forma pe care o creeaz un anumit tip de ă ă ă frecven . Altfel spus, forma este un rezultat direct al frecven ei. ţă ţ Materia întreagă exist datorit faptului c energia acestei materii ă ă ă este men inut într-o anumit stare, ca substan a vibra iei. Toate ţ ă ă ţă ţ tiparele Crea iei tridimensionale, inclusiv forma uman , sunt ţ ă constituite din leg turi energetice, care rezult dintr-una din cele cinci ă ă forme simple sau dintr-o combina ie a lor. ţ Timp de secole, aceste cinci forme au constituit un subiect pentru cercetare si pentru dezbateri. Modelele fundamentale, care sunt, literalmente, codurile geometrice ale Crea iei, sunt cunoscute ast zi, ţ ă drept solidele platonice şi descriu, fizic, volumele cuprinse de aceste modele. Termenul “platonic” face referire la omul de stiin şi filozoful ţă Platon şi la una dintre cele mai cunoscute lucr ri ale sale ă , Timaeus. În aceast lucrare, Platon, foloseşte ca instrument metafor , pentru a ă ă descrie o cosmologie universal , bazat pe anumite tipare ă ă interconectate ale geometriei. Totuşi, se pare c aceste tipare au fost ă cunoscute cu mult înainte de Platon, dup cum o arat vestigiile ă ă arheologice ale formelor rezultate din aceste tipare, care pot fi v zute ă în Muzeul din Cairo, din Egipt. În casetele de sticl se afl , executate ă ă cu fine e, modele ce dateaz de 3.000 de ani, modele ale formelor ţ ă despre care se vorbeşte în Timaeus. Şi mai vechi decât aceste forme sunt cele p strate la Ashmolean ă Museum din Oxford, Anglia, despre care se estimeaz c au fost ă ă asamblate cu aproximativ 1000 de ani înainte de vremea lui Platon. Deşi nu sunt tot atât de fin lucrate ca formele egiptene, aceste modele reprezint , într-un mod foarte evident, indicii despre cunoaşterea ă naturii fundamentale, geometrice, a “c r mizilor” Crea iei. ăă ţ Un solid platonic poate fi definit drept suprafe ele ce contureaz ţ ă un volum foarte special, perfect închis. Toate dimensiunile ce definesc por iuni ale acestui volum sunt egale, fiind, de asemenea, egale, ţ valorile tuturor unghiurilor interioare ce definesc col urile. Din punct de ţ

Upload: cristina-cobzaru

Post on 18-Feb-2015

28 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Solidele-platonice

TRANSCRIPT

Page 1: Solidele-platonice.pdf

Solidele platonice

Geometria sacr reprezint forma pe care o creeaz un anumit tip deă ă ă frecven . Altfel spus, forma este un rezultat direct al frecven ei.ţă ţ Materia întreagă exist datorit faptului c energia acestei materiiă ă ă este men inut într-o anumit stare, ca substan a vibra iei. Toateţ ă ă ţă ţ tiparele Crea iei tridimensionale, inclusiv forma uman , suntţ ă constituite din leg turi energetice, care rezult dintr-una din cele cinciă ă forme simple sau dintr-o combina ie a lor.ţ

Timp de secole, aceste cinci forme au constituit un subiect pentru cercetare si pentru dezbateri. Modelele fundamentale, care sunt, literalmente, codurile geometrice ale Crea iei, sunt cunoscute ast zi,ţ ă drept solidele platonice şi descriu, fizic, volumele cuprinse de aceste modele.

Termenul “platonic” face referire la omul de stiin şi filozofulţă Platon şi la una dintre cele mai cunoscute lucr ri ale saleă , Timaeus. În aceast lucrare, Platon, foloseşte ca instrument metafor , pentru aă ă descrie o cosmologie universal , bazat pe anumite tipareă ă interconectate ale geometriei. Totuşi, se pare c aceste tipare au fostă cunoscute cu mult înainte de Platon, dup cum o arat vestigiileă ă arheologice ale formelor rezultate din aceste tipare, care pot fi v zuteă în Muzeul din Cairo, din Egipt. În casetele de sticl se afl , executateă ă cu fine e, modele ce dateaz de 3.000 de ani, modele ale formelorţ ă despre care se vorbeşte în Timaeus.

Şi mai vechi decât aceste forme sunt cele p strate la Ashmoleană Museum din Oxford, Anglia, despre care se estimeaz c au fostă ă asamblate cu aproximativ 1000 de ani înainte de vremea lui Platon. Deşi nu sunt tot atât de fin lucrate ca formele egiptene, aceste modele reprezint , într-un mod foarte evident, indicii despre cunoaştereaă naturii fundamentale, geometrice, a “c r mizilor” Crea iei.ă ă ţ

Un solid platonic poate fi definit drept suprafe ele ce contureazţ ă un volum foarte special, perfect închis. Toate dimensiunile ce definesc por iuni ale acestui volum sunt egale, fiind, de asemenea, egale,ţ valorile tuturor unghiurilor interioare ce definesc col urile. Din punct deţ

Page 2: Solidele-platonice.pdf

vedere conceptual, se poate considera c un astfel de solid constă ă dintr-o singur celul elementar a formei, care se repet , prin celuleă ă ă ă adiacente, egale, până ce ajunge din nou în contact cu celula ini ial .ţ ă Toate unghiurile formate prin alipirea celulelor elementare sunt egale, ca şi dimensiunile tuturor laturilor celulei. În prezent, se cunosc cinci solide platonice regulate. Acestea sunt:

tetraedru 4 fe e, 6 muchii şi 4 col uri;ţ ţ

hexaedru (cub) 6 fe e, 12 muchii şi 8 col uri;ţ ţ

octaedru 8 fe e, 12 muchii şi 6 col uri;ţ ţ

dodecaedru 12 fe e, 30 muchii şi 20 col uri;ţ ţ

icosaedru 20 fe e, 30 muchii şi 12 col uri.ţ ţ

Torul, Prima Formă

În orice carte de matematicã veţi g si c acest model are num rulă ă ă minim de linii ce pot fi desenate pe o suprafa plan , pentru a definiţă ă forma în 3 dimensiuni numitã tor. Un tor se formeazã atunci când roti iţ modelul Genezei în jurul axei sale centrale, creând astfel o form care arat ca o gogoaş , doar c deschiz tura din mijloc este infinit deă ă ă ă mic . Un tor, este o formã unic , în sensul c aceasta se adun în elă ă ă ă însuşi spre centrul s u, sau se desface, atât spre interior, cât şi spreă exterior. Nici o alt form din natur nu poate face aceasta sau cevaă ă ă asem n tor. Un tor este prima form care apare din tiparul Genezei şiă ă ă este o form absolut unic printre toate celelalte care exist . Arthură ă ă Young este cel care a descoperit c aceast form se compune dină ă ă şapte regiuni, care se numesc “harta celor şapte culori”. Aproape orice carte de matematic prezintã torul şi men ioneaz aceast hart aă ţ ă ă ă celor şapte culori.

Page 3: Solidele-platonice.pdf

Sunt şapte regiuni, care au toate aceeaşi m rime şi care acoperă ă complet suprafa a tubului torului. Este exact ca în modelul Genezei,ţ unde şase cercuri se rotesc în jurul celui de-al şaptelea, care este situat în centru şi din care porneşte toat suprafa a. Este perfect, f ră ţ ă ă nici un defect.

Forma de tor guverneaz numeroase aspecte ale vie ii noastre. Deă ţ exemplu, inima omului are şapte muşchi care formeaz un tor şi elă pompeaz în şapte regiuni, care se v d pe harta torului; întreagaă ă cunoaştere se afl în noi. Torul se afl în jurulă ă tuturorformelor de via ,ţă a tuturor atomilor şi a tuturor corpurilor cereşti: planete, stele, galaxii, etc. Este forma primordial a existen ei. „La început a fost cuvântul”.ă ţ

Clopotul tibetan din 7 metale

Unele dintre cele mai puternice tehnici de purificare sunt acelea care folosesc vibra ia sunetului care poateţ penetra orice substan şi poate produce schimburi energetice extremţă de rapid. Func ioneaz pentru c vibra iile sunetului sparg buc ile deţ ă ă ţ ăţ energie stocate. Vibra ia unui clopot de bun calitate va dispersaţ ă nivele de energie stocat care nu pot fi mişcate altfel şi creaz un cercă ă sacru de sunet care se va reverbera în atmosfer pentru o perioadă ă lung de timp. Practica tradi ional de Cr ciun a clopotelor care sună ţ ă ă ă în biseric în momentul de diminea al zilei este un exemplu deă ţă purificare a spa iului la scar imens . Clopotul tibetan este folositţ ă ă pentru armonizarea energiilor yin şi yang, eliminarea energiilor d un toare şi m rirea nivelui de energie qi în zonele în care esteă ă ă folosit. Pentru a produce un sunet special, clopotul este f cut dină şapte metale diferiteŞ cositor, cupru, zinc, plumb, argint, aur. Fiecare metal corespunde unei planete şi produce o armonie diferit . Astel,ă cositorul reprezint planeta Jupiter, cuprul Venus, zincul Mercur, fierulă Marte, plumbul Saturn, argintul Luna - ultima surs de energie yin - iară

Page 4: Solidele-platonice.pdf

Soarele - ultima surs de energie yang. Aurul şi argintul folositeă împreun simbolizeaz armonia energiilor yin şi yang. Clopotul cuă ă şapte metale are capacitatea de a atrage energia yang din cele zece direc ii spre el. În ritualul Feng Shui clopotele de purificare au maiţ multe beneficii: sporesc energia din spa iul în care tr im, transformţ ă ă energiile negative n energii pozitive, activeaz energiile elementuluiă ă dintr-un col anume. Sunetul clopotelor determin o pace profund ,ţ ă ă aceast senzaşie datorându-se sunetelor ultrasonice, care se prezintă ă sub forma unor valuri interne ce ac ioneaz ca un masaj asupraţ ă psihicului uman determinând relaxare şi o stare de bine. Armonia de lung durat eliberat de fiecare dat când sun clopotul determină ă ă ă ă ă energiile s devin , în mod instantaneu, mai uşoare.ă ă

Zazen

Postura

Stând aşezat în centrul unui zafu (pern rotund ) cu picioareleă ă încrucişate în lotus sau semi-lotus. Dac v este imposibil s sta iă ă ă ţ astfel, şi doar încrucişati picioarele f r a pune laba piciorului peă ă coapsa celuilalt picior, trebuie totuşi s apasa i puternic solul cuă ţ genunchii. În pozitia lotus, labele picioarelor preseaz coapsele într-oă zon con inând puncte de acupuctur importante, corespunzândă ţ ă ficatului, vezicii biliare şi rinichilor. Bazinul înclinat spre înainte pân laă nivelul celei de a cincea vertebre lombare, coloana vertebral bineă cambrat , spatele drept, împinge i p mântul cu genunchii şi cerul cuă ţ ă capul. Barbia retras şi odat cu ea ceafa redresat , abdomenulă ă ă destins, nasul pe verticala ombilicului, sunte i ca un arc întins avândţ drept s geata mintea. Odat aşezati, pune i pumnii închişi (strângandă ă ţ degetul mare) pe coapse, lâng genunchi şi balansa i cu spatele drept,ă ţ la stanga şi la dreapta, de şapte sau opt ori, reducând pu in câte pu inţ ţ amplitudinea pân ce gasi i linia de echilibru. Apoi saluta i (gasho),ă ţ ţ adic uni i mâinile în fa , palmele împreunate la înal imea umerilor,ă ţ ţă ţ bra ele îndoite r mânând orizontal. Nu mai r mâne decât s pune iţ ă ă ă ţ mâna stâng peste mâna dreapt , palmele spre cer, lipite de abdomenă ă degetele mari, în contact prin vârfurile lor, men inute orizontale printr-ţo uşoar tensiune, nu formeaz nici munte, nici vale. Umerii coboară ă ă natural, retraşi spre înapoi. Vârful limbii atinge cerul gurii. Privirea cade la circa un metru în fa . De fapt este îndreptat spre interior. Ochii, peţă ă jum tate închişi, nu privesc la nimic – chiar dac intuitiv, vede i totul !ă ă ţ

Respiratia

Page 5: Solidele-platonice.pdf

Respira ia joac un rol primordial. Fiin a vie respir . La început esteţ ă ţ ă suflul. Respira ia zen nu este comparabil cu nici o alta. Ea urm reşteţ ă ă în primul rând s stabileasc un ritm lent, puternic şi natural. Dacă ă ă sunte i concentra i asupra unei expira ii calme , lungi şi profunde cuţ ţ ţ aten ia fixat asupra posturii, inspira ia va veni de la sine. Aerul esteţ ă ţ eliminat lent şi liniştit, deşi ap sarea cauzat de expira ie coboar cuă ă ţ ă putere în abdomen. Se apas asupra intestinelor, provocând astfel ună masaj benefic, al organelor interne. Maeştrii compar suflul zen cuă mugetul vacii sau cu strigatul bebeluşului ce plânge de cum s-a n scut.ă

Atitudinea min iiţ

Respira ia corect nu se poate ivi decât dintr-o postur corecta . La fel,ţ ă ă atitudinea min ii decurge în mod natural dintr-o profund concentrareţ ă asupra posturii fizice şi a respira iei. Cel care respir corect tr iesteţ ă ă mult, intens, în pace. Practicarea suflului corect permite neutralizarea şocurilor nervoase, st pânirea instinctelor şi pasiunilor, controlareaă activit ii mentale. Circula ia cerebral este serios îmbun t it .ăţ ţ ă ă ăţ ă Cortexul se odihneşte şi fluxul conştient al gândurilor este oprit, în timp ce sângele p trunde în straturile profunde. Mai bine irigate, ele seă trezesc dintr-un fel de somnolen şi activitatea lor confer o impresieţă ă de bun stare, de seninatate, de calm, asemanatoare somnuluiă profund, dar totuşi în plin veghe. Sistemul nervos este destins,ă “creierul primitiv” în plin activitate. Sunte i receptivi, aten i în cel maiă ţ ţ înalt grad cu fiecare dintre celulelele corpului. Gândi i cu corpul în modţ inconştient, toate dualitatile, toate contradic iile sunt dep şite, f r aţ ă ă ă pierde energie. Popoarele aşa zis primitive şi-au p strat creierulă “profund” foarte activ. Dezvoltând tipul nostru de civiliza ie, noi amţ educat intelectul, i-am m rit complexitatea, l-am ascu it şi am pierdută ţ for a, intui ia, în elepciunea asociate ‘miezului intern’ al creierului. Iatţ ţ ţ ă de ce zenul este o comoar nepre uit pentru omul de azi, cel pu ină ţ ă ţ pentru cel care are ochi s vad şi urechi s aud . Practicând regulată ă ă ă zazen, el are şansa de a deveni un om nou prin întoarcerea la originea vie ii. El poate accede la condi ia normal a corpului şi a min ii (careţ ţ ă ţ sunt una) prin în elegerea existen ei de la r d cinile ei. Aseza i înţ ţ ă ă ţ zazen lasa i imaginile, gândurile, forma iunile mentale izvorate dinţ ţ inconştient s treac precum norii pe cer – f r s va opune i lor, f ră ă ă ă ă ţ ă ă s le prinde i. Precum umbrele în fa a unei oglinzi, emana iileă ţ ţ ţ subconştientului trec, apar din nou şi se risipesc. Şi ajunge i laţ inconştientul profund, f r gând, dincolo de toat gândirea (hishiryo)ă ă ă adevarata puritate. Zenul este foarte simplu şi în acelaşi timp, foarte greu de în eles. Este o problem de efort şi repeti ie – precum via a.ţ ă ţ ţ Numai aşeza i, f r scop şi spirit de profit, dac postura, respira ia şiţ ă ă ă ţ atitudinea min ii voastre sunt în armonie, în elege i zenul adev rat,ţ ţ ţ ă p trunde i natura lui Buddha.ă ţ

Ce este zen?

Page 6: Solidele-platonice.pdf

Zenul este transmisia exactă a practicii zazen. Este practica posturii şi a respira iei corecte, cu corpul şi mintea unificate, abandonând astfelţ orice idee sau spirit de c utare ori de profit personal, detaşat deă complica iile min ii egoiste. Este postura în care “trezitul” Shakyamuniţ ţ a atins iluminarea acum 2600 de ani. Maestrul Deshimaru o numea “Întoarcerea la condi ia normal , originar , universal a corpului şi aţ ă ă ă min ii”.ţ

Zazenul se adreseaz deci tuturor, f r deosebire de vârst , sex sauă ă ă ă inteligen . Practicat cu regularitate, urmând înv tura maeştrilorţă ăţă autentici ai transmisiei, el conduce la transformarea radical a viziuniiă noastre asupra lumii şi aduce fericirea profund în via a cotidian .ă ţ ă Mintea noastr îngust , egoist şi complicat se deschide negreşită ă ă ă în elepciunii celei mai înalte - în elepciunea trezirii - iar spiritulţ ţ compasiunii universale creşte în noi, inconştient, natural, automat. Kodo Sawaki spunea: “Lasa i zazenul s fac zazen!”.ţ ă ă

Zenul nu este filozofie, nu este psihologie, nu este doctrin . El esteă dincolo de filozofii, de concepte, de forme. Esen a zenului nu seţ exprim prin cuvinte.ă

Izvorul p rintelui Arsenie Bocaă

“Cine va bea din apa pe care Eu i-o voi da nu va mai înseta în veci, c ci se va face în el izvor de ap curg toare, pentru via a veşnică ă ă ţ ă.” Scrise pe o stânc , cuvintele Evangheliei te întâmpin de departe, deă ă lâng izvorul cel r coros, învelit în t cerea padurii de fagi şi de brazi,ă ă ă nu departe de mân stire: izvorul p rintelui Arsenie Boca. Te închini, beiă ă din apa sfin it prin anii 40 de prezen a şi harul p rintelui şi te aşezi laţ ă ţ ă masa cl dit aici pentru pelerinii osteni i de drum; şi poate şi de viaă ă ţ ţă

La izvor se ajunge de la Academia Sâmb ta urmând drumul forestieră spre Viştişoara pe marginea p durii. Peisajul este deosebit, apa areă propiet i t m duitoare şi liniştea sufleteasc r spl teşte ostenealaăţ ă ă ă ă ă turistului.

P rintele Arsenie Boca, marele duhovnic al neamului românesc este celă care a r mas în conştiin a foarte multor creştini ca un om cu via aă ţ ţ sfânt .ă

Mormântul P rintelui Arsenie Boca de la Mân stirea Prislop este loc deă ă pelerinaj pentru mii de credincioşi care vin nu numai din Ardealul care-l iubeşte nespus de mult pe P rinte ci şi din cele mai îndep rtate col uriă ă ţ din ar .ţ ă

P rintele Arsenie Boca s-a n scut în localitatea Vata de sus, în jude ulă ă ţ Hunedoara la data de 29 septebrie 1910, fiind botezat cu numele Zian.

Page 7: Solidele-platonice.pdf

În anul 1929 se înscrie la Institutul Teologic Sibiu. În anul 1939 termină Academia de Arte Frumoase şi intr în obştea Mân stirii Brâncoveanuă ă de la Sâmb ta de Sus. Pe data de 3 mai 1940 este tuns în monahism şiă primeşte numele de Arsenie. În anul 1942 este hitotonit preot şi stareţ al Mân stirii Brâncoveanu de la Sâmb ta de Sus. În anul 1943, laă ă izvorul v ii Sâmb ta teraseaz stânca şi în interiorul ei scobeşte oă ă ă deschiz tur cu inten ia de a realiza o chilie. În anul 1948 Mitropolitulă ă ţ Nicolae Balan îl aduce personal la Mân stirea Prislop pe Ieromonahulă Arsenie Boca. În anul 1950, activitatea de stareş la Mân stirea Prislopă se încheie, acesta devenind mân stire de maici. În acest aşez mântă ă Parintele Arsenie şi-a avut chilia şi atelierul de pictur din anul 1969ă pân în anul 1989. La data de 28 noiembrie 1989 trece în nefiin şiă ţă este înmormântat la Mân stirea Prislop.ă

Cine sunt kahuna?

În hawaiian , huna se traduce prin “secret”, iar kahuna prin “p stratoră ă al secretului”, “expert”, “magistru”. Dac vre i, kahuna reprezintă ţ ă echivalentul meşterului în sistemul de bresle medieval. Orice meserie, art sau meştesug avea proprii s i kahuna. Termenul a devenit însă ă ă cunoscut ca echivalent al şamanului, vraciului, preotului. Legendele abund în descrierea puterilor acestor kahuna, capabili s realizezeă ă vindec ri miraculoase, s influen eze vremea, s mearg pe c rbuniă ă ţ ă ă ă încinşi, s -şi atrag prosperitatea etc.ă ăMorrnah Nalamaku Simeona s-a num rat printre ultimii kahunaă veritabili din Hawaii, fiind numit oficial în 1983 de c tre autorit iă ă ăţ drept “o comoar vie a Hawaii-ului”. Ea a înfiin at “Foundation of I”, oă ţ organiza ie nonprofit menit s r spândeasc filozofia şi practicileţ ă ă ă ă psihologice ale vechilor kahuna, înainte ca acestea s se piard .ă ă Metoda tradi ional înv at de dr. Len de la Morrnah Simeona şiţ ă ăţ ă aplicat cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii şi nu numai, poartă ă denumirea de ho’oponopono, care s-ar putea traduce prin “a îndrepta lucrurile”, “a corecta o eroare”. Metoda este extraordinar de simpl ,ă atât de simpl încât mintea noastr , fascinat de complex şi maestră ă ă ă în a complica masiv şi inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alt parte, în ciuda simplit ii ei, metoda are la bază ăţ ă

Page 8: Solidele-platonice.pdf

principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescu i în spiritul respectului pentru “ra ional” şi “ştiin ific”. Lumeaţ ţ ţ este o reflectare a gândurilor noastre.Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau că noi cre m lumeaă prin gândurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se întâmpl în via a noastr reprezint o consecin a gânduriloră ţ ă ă ţă noastre.În cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se întampl în interiorul nostru. Dac ne confrunt m cu o problem ,ă ă ă ă trebuie s c ut m cauza în noi înşine, nu în factorii exteriori.ă ă ă

• Daca o persoan ne agreseaz , este util s ne amintim că ă ă ă ceilal i sunt o oglind pentru noi şi c agresivitatea respectiveiţ ă ă persoane nu este decât proiec ia în exterior a propriei noastreţ agresivit i refulate.ăţ• Dac şeful ne spune c nu suntem suficient de buni pentruă ă postul pe care îl ocup m, atunci vorbele lui nu sunt decât oă reflectare a ceea ce noi înşine gândim în sinea noastr despreă noi.• Dac ne îmboln vim, este bine de ştiut c , pentru kahuna,ă ă ă trupul este o cas pentru gânduri: cauza îmboln virii rezid înă ă ă negativitatea unui gând, într-o eroare de judecat .ă

“Nu-i nimic în neregul cu erorile de judecat ”, declar cu umor dr.Len.ă ă ă “Te pot omorî, asta-i tot.” În viziunea unui kahuna, mintea este asemeni unei gr dini, iarăgândurile asemeni unor semin e. Ele încol esc şi dau roade. Trebuie sţ ţ ă avem grij ce gânduri plant m în mintea noastr , c ci, inevitabil, vomă ă ă ă culege ceea ce am sem nat. Vestea bun este c orice stres,ă ă ă dezechilibru sau boal pot fi corectate lucrând asupra ta. Nu esteă nevoie s cau i r spunsuri sau ajutor în afara ta. Şi nimeni nu î i poateă ţ ă ţ oferi informa ii mai relevante decât cele pe care le po i ob ine singurţ ţ ţ c utând în tine însu i, sus ine Morrnah Simeona. Pentru kahuna,ă ţ ţ circumstan ele exterioare sunt un barometru al nivelului nostru deţ conştiin . Starea de s n tate sau de boal , prosperitatea sauţă ă ă ă pauperitatea, succesul sau eşecul nostru ori al celor din jurul nostru reflect nivelul de conştiin la care am ajuns.ă ţăDaca nivelul nostru de conştiin se modific , circumstan eleţă ă ţ exterioare se schimb rapid, iar nivelul de conştiin poate creşteă ţă semnificativ dac ne asum m responsabilitatea pentru tot ce seă ă întâmpl în via a noastr , pentru tot ce se întâmpl în jurul nostru.ă ţ ă ăVindecarea ori schimbarea începe cu asumarea responsabilit ii. Ceăţ înseamn s ne asum m 100% responsabilitatea pentru absolut tot ceă ă ă se întâmpl în via a noastr ? “Înseamn s accep i faptul c tu însu i,ă ţ ă ă ă ţ ă ţ nimeni altcineva, eşti creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le tr ieşti”, afirm dr. Len, conştient că ă ă declara ia s poate fi şocant sau chiar revoltatoare pentru majoritateaţ ă ă oamenilor.

Page 9: Solidele-platonice.pdf

De când ne afl m aici?ă

Cea mai mare parte a oraşelor antice au fost descoperite în ultimii 130de ani, majoritatea chiar foarte recent. Pe parcursul s p turiloră ă arheologice s-au extras din adâncime mii de t bli e cilindrice din argil ,ă ţ ă care con in m rturia în detaliu a mii de ani de istorie a Sumerului şi aţ ă întregului P mânt. Scrierea Sumerului este numit cuneiform . Mul iă ă ă ţ cunosc tori ai scrierii cuneiforme pe m sur ce traduceau acesteă ă ă lucr ri, schimbau viziunea noastrã asupra lumii, asupra aceea ceă credem a fi adevãrul, tot aşa precum cercetarea lui John Anthony West în leg tur cu Sfinxul influen eazã întreaga gândire modern asupraă ă ţ ă istoriei umane. Arhivele sumeriene sunt cele mai vechi înregistr riă scrise, cunoscute, de pe planet , de 5.800 de ani vechime, dar descriuă evenimente care au avut loc cu milioane de ani în urm . Chiar descriuă am nun it lucruri întâmplate cu peste 450.000 de ani în urmã. Ceea ceă ţ se cunoaşte în prezent (fie c ne raport m la cunoaşterea ştiin ificã, fieă ă ţ la înv turile lui Thoth), este c rasa uman este veche deăţă ă ă aproximativ 200.000 de ani.

Noi suntem aici de aproximativ 200.000 de ani, dar au existat forme de civiliza ie pe P mânt mult timp înaintea acestui ciclu cunoscut de noi,ţ ă şi mult timp înainte de Nefilimi. Aceştia erau mult mai avansa i decâtţ Nefilimii sau decât orice am cunoscut noi de atunci încoace. Au dispãrut f r a l sa nici o urm . Acesta este trecutulplanetei noastre.ă ă ă ă Într-un fel, aceasta constituie o parte din ceea ce suntem noi ast zi. Înă fiecare din noi exist o component care p streaz memorateă ă ă ă aceste informa ii. În mod uzual, noi acord m mai mult credibilitateţ ă ă celor mai vechi m rturiiă legate de un anumit eveniment istoric, deoarece consider m c acestea se afl înă ă ă leg tura temporal cea maiă ă strâns cu acesta, decât unui scrib care reproduceă ulterior istorisirea, fiind disociat de evenimentul propriu-zis. Scrierile cuneiforme sunt m rturiile cele mai vechi de care dispunem, exceptând poateă limbajul geometriei sacre care precede hieroglifica egiptean . Vechiiă sumerieni ne povestescdespre o istorie dificil de crezut, deoarece suntem puternic ancora i în convingerileţ noastre actuale c ceea ceă ştim despre trecut este corect. Poveştile sunt atât de incredibile, încât pân şi specialiştilor le este dificil sã le accepte, chiar dacă ă în eleg cţ ă acesta nu poate fi decât adevãrul. Aceastaeste cea mai veche sursă de informa ii! Dac informa iile nu ar fi fost atât de incredibile, de multţ ă ţ timp am fi acceptat aceste fapte la adev rata lor valoare, tocmaiă deoarece provin dintr-o surs incontestabil , atât de veche.ă ă

Cum v explica i c ei aveau cunoştin e atât de vaste legate de naturaă ţ ă ţ care, din punctul nostru de vedere istoric, ar fi fost imposibil s fieă cunoscute în acele vremuri? S lu m spre exemplu cunoştin eleă ă ţ Dogonilor despre sistemele planetare privite din spa iu, dar şi aleţ sumerienilor. Sumerienii, cea mai veche cultur cunoscut a lumii,ă ă manifestat cu 3.800 de ani înainte de Cristos, ştiau exact cum arată ă sistemul nostru solar privit din spa iu. Aveau cunoştin e vaste despreţ ţ

Page 10: Solidele-platonice.pdf

toate planetele din cosmos. La fel ca în desenele Dogonilor descoperite pe pere iiţ peşterilor, sumerienii reprezentau dimensiunile relative ale diverselor planete şi le descriau în detaliu– cum arat , apa de peă suprafa a lor, culoarea norilor -, ca şiţ cum s-ar deplasa efectiv printre ele în spa iu. Aceste experien e erau descrise cuţ ţ 3.800 de ani înainte de Cristos. Sumerienii erau familiariza i cu fenomenul precesieiţ echinoc iale înc de la începuturile civiliza iei lor. Ei ştiau c P mântulţ ă ţ ă ă prezint o înclina ie cu 23° a axei fa de planul orbitei sale în jurulă ţ ţă Soarelui şi c execut un ciclu complet de rota ie în aproximativă ă ţ 25,920 de ani. Aceasta este, desigur, o mare încercare de în elegereţ pentru un istoric, mai ales dac are înclina ii ştiin ifice şi aă ţ ţ înv at căţ ă este nevoie de 2160 de ani de observa ie neîntrerupt a ceruluiţ ă nop ii,ţ ca s afli c la acest interval de timp Pãmântul îşi schimb înclinareaă ă ă în mişcarea sa de revolu ie.ţ

Legile KYBALION-ULUI

Exist pe deasupra tuturor o filozofie etern universal , ale c reiă ă ă ă principii pure viciaz cu cât se dep rteaz de surs în mijloculă ă ă ă pasiunilor umane. Îns principiul r mâne pur cu tot lutul care îl acoperă ă ă şi îl împov reaz . În elep ii îl pot reg si peste tot şi mereu identic cu elă ă ţ ţ ă însuşi, sub numeroase forme. De acest principiu neschimbabil se ocupă Kzbalin. El este chiar izvorul întregii filozofii hermetice.

Vocea St pânului St pânilor, primul faraon al Egiptului, a lui Hermesă ă Trimegistul, profera odata în plus secretul Eternei În elepciuni care aţ r sunat într-o sut de secole. Legile supreme care prezideaz laă ă ă manifestarea lumilor şi a noastr , sunt expuse cu cea mai amreă simplitate. Legile vie ii sunt mai importante decât materia vie ii, pentruţ ţ c noi cunoscând pe primele, domin m secunda.ă ă

Kybalion ne înva : „ sub paşii Maestrului, urechile celor preg ti i sţă ă ţ ă în eleag doctrina au s se deschid mari…”, sau „ când urechileţ ă ă ă elevului sunt gata s în eleag , atunci vin buzele pentru a le umple deă ţ ă în elepciune”.ţ

Principiile adev rului sunt în num r de şapte. Acela care le cunoaşte şiă ă le în elege, posed cheia magic care va deschide toate por ileţ ă ă ţ Templului. Cele şapte principii hermetice pe care se bazeaz întreagaă filozofie hermetic , sunt:ă

LEGEA MENTALISMULUI – totul este Spirit; Universul este mental;

LEGEA CORESPONDEN EIŢ – tot ceea ce compune Universul se reg seşte în toate componentele sale; ceea ce este sus este ca şi ceeaă ce este şi jos şi invers;

Page 11: Solidele-platonice.pdf

LEGEA VIBRA IEIŢ – nimic nu st , totul se mişc , totul vibreaz ;ă ă ă

LEGEA POLARIT IIĂŢ – orice lucru are doi poli; totul are dou extreme;ă unde este binele este şi r ul;ă

LEGEA RITMULUI – totul se scurge în untru sau în afar ; oscila ia laă ă ţ dreapta este asem n toare cu oscila ia la stânga; ritmul este constant;ă ă ţ

LEGEA CAUZEI ŞI EFECTULUI (KARMA) – orice Cauz are Efectulă s u; orice Efect are Cauza sa;ă

LEGEA GENULUI – totul are principiile sale – masculin şi feminin;

Cod de etic amerindiană ă

1. P mântul este Mama noastr ; ai grij de El;ă ă ă

2. Onoreaz toate rela iile;ă ţ

3. Deschide inima şi sufletul c tre Marele Spirit;ă

4. Toat via a este sacr ; trateaz orice fiin cu respect;ă ţ ă ă ţă

5. Ia de la P mânt ce este necesar şi nimic altceva;ă

6. F tot ce trebuie pentru binele tuturor;ă

7. Mul umeşte în permanen Marelui Spirit;ţ ţă

8. Spune adev rul şi numai de bine despre al ii;ă ţ

9. Urmeaz ritmul naturii; trezeşte-te şi culc -te odat cu Soarele;ă ă ă

10. Bucur -te de c l toria vie ii, dar nu l sa urme.ă ă ă ţ ă

Mandale de lumină

Page 12: Solidele-platonice.pdf

Mandalele de lumin sunt modeleă geometrice de rezonan care creaz o punte între lumile v zute şiţă ă ă cele nev zute. Ele se reg sesc în întreaga crea ie, pân la cel mai mică ă ţ ă atom. Limbajul acestor geometrii sacre îl constituie lumina, din care totul s-a n scut; iar lumina constituie informa ie. În marea invoca ieă ţ ţ d ruit de marii maeştrii ai lumii se spune: “Din izvorul de lumin ală ă ă gândului divin pogoar -se lumina în gândul omului, fac -se lumnin peă ă ă p mânt.” Aceasta înseamn c , originea a tot ceea ce exist esteă ă ă ă lumina alb pur , din ea se revars gândurile creatiei pe raze deă ă ă culorile curcubeului, în forma spiralei, pentru a se manifesta în lumea vizibil . Pentru toate acestea, cosmosul are un limbaj propriu: numere,ă forme, culori şi sunete, fiecare cu frecven a sa unic în rezonan cuţ ă ţă toate. Mandalele de lumin constituie limbajul supremei inteligen e, deă ţ o extraordinar frumuse e şi armonie. Ele sunt holograme.ă ţ

Gânditorul de la Hamangia

Page 13: Solidele-platonice.pdf

Statueta cunoscut azi ca “Gânditorul de la Hamangia” apar ine uneiă ţ popula ii din Dobrogea de acum aproape 8.000 de ani. Ea a fostţ descoperit în urm cu 49 de ani de un colectiv de arheologi.ă ă

Micu a reprezentare a unui barbat care st pe scaun scund cu capulţ ă între mâini, se pare, cuprins de gânduri, a devenit repede un subiect de discu ii. “Gânditorului” i-au fost dedicate car i, el f când excep ieţ ţ ă ţ epocii c reia apar ine prin grija cu care a fost lucrat şi prină ţ multitudinea de simboluri pe care le transmite. Perechea sa, reprezentarea unei femei care st în fund, cu o atitudine aparentă relaxat şi chiar vis toare, nu a facut decât s alimenteze şi mai multă ă ă discu iile privind simbolistica statuetei “de la Hamangia”.ţÎn anul 2000, statueta “de la Hamangia” a fost desemnat , de c tre oă ă comisie interna ional , s fie unul dintre cele 10 artefacte ale culturiiţ ă ă p mântene care ar trebui s ne reprezinte planeta. Respectiv,ă ă Gânditorul ar trebui s fie unul dintre simbolurile care s fie trimise înă ă spa iu pentru o eventual întâlnire cu o civiliza ie extraterestr .ţ ă ţ ă

Ca vechime, “Gânditorul” precede Piramida lui Keops (a c reiă construc ie a început, se pare, în prima jum tate a mileniului IIIţ ă î.e.n.). Forma superioar a corpului b rbatului pare conceput după ă ă ă aceeaşi “regul ” (concep ie, viziune) dup care a fost proeictat şiă ţ ă ă

Piramida lui Keops - pentru care egiptologii folosesc sintagma “geometrie sacr ”. Practic, elementele superioare ale trupuluiă “Gânditorului” reprezint o mini-piramid , sau, mergând pân laă ă ă cap t pe firul acestei idei, o “mini-piramid a lui Keops”.ă ă

Mandale de lumină

Mandalele de lumin ne ofer - prin energia lor - armonie pentru corp,ă ă minte i spirit. Cu ajutorul lor ajungem în propriul nostru centru. Ele neş

aduc lini tea interioar .ş ă

Mandala este un desen în form de cerc, cunoscut în culturile str vechi iă ă ă ş utilizat pentru puterile sale, în special cele de vindecare. Ele se reg sesc peă ă pere ii, pardoselile i ferestrele bisericilor, templelor, palatelor. Acesteaţ ş reprezint geometria sacr - limbajul cosmosului. Un ochi atent le va descoperiă ă în diversele forme din natur .ă

Structura de baz a unei mandale dezv luie:ă ă

• Lotusul central - simbolizând centrul fiin ei noastre;ţ• Palatul celest - simbolizând fiin a noastr spiritual ;ţ ă ă• Por ileţ - prin care parcurgem Palatul celest spre centrul fiin ei noastre.ţ

Page 14: Solidele-platonice.pdf

În unele culturi s-a p strat pân în prezent tradi ia desen rii mandaleloră ă ţ ă în nisip, urmând a fi sp late de ape, spre a sugera caracterul trec tor ală ă aspectelor lumii materiale.

Mandalele calculate de mine se bazeaz pe matematica irului luiă ş Fibonacci. Leonardo Fibonacci, matematician italian din secolul al XIII-lea, cunoscut i ca Leonardo din Pisa, a descoperit c tot ceea ceş ă

este via pe aceast planet evolueaz dup o secven prestabilit , în form deţă ă ă ă ă ţă ă ă spiral . Aceast secven , aparent simpl , se desf oar astfel:ă ă ţă ă ăş ă

1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144 etc.i se bazeaz pe Num rul de Aur, reprezentând în realitate codul cosmic pentruş ă ă

planeta noastr , P mânt. Mandalele de lumin , bazate pe codul lui Fibonacci,ă ă ă alc tuiesc, prin formele lor geometrice, limbajul Luminii, func ionând caă ţ transmi tori de informa ie. Noi în ine fiind purt tori ai codului cosmic (noiţă ţ ş ă suntem microcosmos în macrocosmos), mandalele activeaz acest cod spirituală în ADN-ul nostru, care constituie mo tenirea noastr ancestral .ş ă ă

Mandalele ne ajut s ne reg sim adev ratul sine. Energiile lor armonizează ă ă ă ă corpurile noastre energetice, cu efecte benefice asupra corpului nostru fizic. Mandalele constituie puntea de leg tur între planurile dimensionaleă ă superioare, de substan rafinat , i corpurile tridimensionale.ţă ă ş

Folosirea mandalelor este relativ simpl . Prin simpla privire a structuriloră cristaline colorate, în creier se creeaz interconexiuni ale celor dou emisfere iă ă ş omul î i percepe propriul s u centru. Creierul recunoa te vibra ia culorilor iş ă ş ţ ş activeaz conexiunile de lumin care înv luie cromozomii. Astfel pot fiă ă ă dizolvate blocaje ale corpului eteric, permi ând din nou curgerea nestingherit aţ ă energiei vitale.

O alt metod de a lucra cu mandalele const în a le calcula i desena singuri.ă ă ă ş Este o activitate meditativ i relaxant îns , mai important, contribuie laă ş ă ă dezvoltarea creativit ii i a percep iei con tiente. Între timp, s-au format înăţ ş ţ ş multe locuri din Germania, Austria, Elve ia, Italia, Rusia grupuri care seţ întâlnesc cu regularitate i deseneaz i discut împreun despre experien ele iş ă ş ă ă ţ ş tr irile lor. Desenarea mandalelor a fost introdus i în unele coli, undeă ă ş ş înv torii vorbesc despre experien e deosebit de pozitive, copiii fiind mult maiăţă ţ lini ti i, iar puterea lor de concentrare cre te.ş ţ ş

Page 15: Solidele-platonice.pdf

Desenarea mandalelor este o metod simpl , care are ca scop legareaă ă punctelor între ele, formând astfel o matrice. Nu sunt necesare cuno tin e de desen sau pictur . Fiecare poate da frâu liber creativit iiş ţ ă ăţ proprii. Desenul este o pl cere i o relaxare pentru corp, suflet i spirit.ă ş ş Problemele i blocajele se dizolv aproape de la sine, permi ând astfelş ă ţ r spândirea p cii, lini tii i armoniei în interiorul fiin ei noastre.ă ă ş ş ţ

Doresc s men ionez c tot mai mul i medici i practican i ai mediciniiă ţ ă ţ ş ţ alternative sunt intersa i de lucrul cu mandalele de lumin i le folosesc înţ ă ş practica lor terapeutic . În timpul lucrului cu mandalele se pot declan a proceseă ş de vindecare care pot avea efecte nepl cute în corp. De aceea esteă recomandabil s se lucreze cu aten ie i deplin responsabilitate cu vibra iile deă ţ ş ă ţ înalt frecven ale acestor mandale.ă ţă

În încheiere, înc o aten ionare: dac se deseneaz în mod repetat aceea iă ţ ă ă ş mandal (este permis copierea acestora pentru uz propriu), pute i descoperiă ă ţ mereu modele noi.

Crea ia este atotcuprinz toare i mereu vie. Ea î i schimb mereu formele iţ ă ş ş ă ş culorile. Fiecare mandal constituie expresia sufletului nostru i nu ar trebuiă ş interpretat niciodat de altcineva. Doar acela care deseneaz mandala poateă ă ă în elege ce informa ii dore te s aduc sufletul în con tiin . Ajunge s vţ ţ ş ă ă ş ţă ă ă deschide i energiilor subtile i s desena i în lini te, sau ascultând o muzicţ ş ă ţ ş ă relaxant , de medita ie, în fundal.ă ţ

V dorim mult bucurie i relaxare!ă ă ş

Page 16: Solidele-platonice.pdf

S rurile minerale-tisulare Schuessleră

sau "S rurile Vie ii", denumite astfel de Fondatorul Biochimiei, medicul din Oldenburg, Dr.ă ţ Wilhelm Heinrich Schuessler (1821 - 1898)

În ziua de ast zi, tot mai mul i medici, terapeu i, homeopa i, şi oameni de rând folosesc şiă ţ ţ ţ redescoper aceast metod de vindecare homeopat şi natural , având un mare succes.ă ă ă ă ă

S rurile Schuessler au fost considerare principala medica ie în anii 1890 şi în timpul r zboaieloră ţ ă mondiale. Ele pot vindeca majoritatea bolilor vindecabile. în vremurile acelea, s rurile nu lipseauă din casa oamenilor.

Voi încerca s v prezint într-un mod cât mai simplu şi pe în elesul tuturor, acest sistem deă ă ţ vindecare cunoscut şi utilizat de mult timp în Germania, Elve ia, Fran a, ... folosit de fapt, înţ ţ Europa de Vest, şi în America.

Rezultatele sunt bine cunoscute şi pot fi ob inute uşor chiar şi de c tre oamenii f r studiiţ ă ă ă specializate în domeniul biochimiei sau al medicinei.

Câteva cuvinte despre Dr. Schuessler

În urma studiilor medicinale absolvite la Paris, Giessen şi Praga, dr. Schuessler a lucrat ca medic practician în oraşul s u natal Oldenburg, din nordul Germaniei. Mult timp a folosit medicinaă homeopat şi a fost un sus in tor înfl c rat a înv turilor şi a terapiei homeopate ale Dr. Samuelă ţ ă ă ă ăţă Hahnemann, fondatorul Homeopatiei.

În decursul studiilor personale în domeniul chimiei şi al celulelor , dr. Schuessler a descoperit puterea deosebit de vindecare a s rurilor minerale. în timp ce în homeopatie se folosesc oă ă sumedenie de produse diferite, el a reuşit performan a unui sistem de vindecare cu doarţ dou sprezece s ruri diferite.ă ă

Din 1872 Dr. Schuessler îşi concentreaz toat munca doar asupra s rurilor minerale, cu careă ă ă vindec nenum ra i oameni.ă ă ţ

În 1874 a publicat lucrarea "Eine abgekuerzte Therapie, begruendet auf Histologie und Cellular-Pathologie". Cartea se vinde şi ast zi, ajungând la a 25-a edi ie.ă ţ

În anul 1885 s-a fondat primul "club" al Biochimiei, prin intermediul c ruia a fost popularizată ă metoda Schuessler şi astfel a ajuns în multe c mine, în mâinile oamenilor de rând.ă

S rurile minerale nu sunt un medicament, ci un remediu homeopat, ele se administreaz numaiă ă în doze homeopate, diluate şi poten ate în D6 sau D12.ţ

Aceste s ruri se pot combina cu orice alte medicamente sau remedii, deoarece ajung prină mucoasa gurii, direct în celule. Ele nu împiedic nici un fel de tratament medicamentos sauă naturist, dimpotriv , chiar îl sus ine.ă ţ

S rurile minerale Schuessler sunt aşa numitele "unelte ale corpului". Imagina i-v corpul vostruă ţ ă care doreşte s asimileze vitaminele, mineralele şi celelalte substan e nutritive din mâncarea peă ţ care o consuma i, îns îi lipsesc "uneltele" ... din lipsa s rurilor necesare, corpul nu le poateţ ă ă

Page 17: Solidele-platonice.pdf